27.4.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/1

DIRECTIVA 2012/12/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 19 aprilie 2012

de modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În scopul protejării intereselor consumatorilor și stimulării liberei circulații a sucurilor de fructe și a anumitor produse similare în interiorul Uniunii, Directiva 2001/112/CE a Consiliului (3) a stabilit dispoziții specifice privind producția, compoziția și etichetarea produselor respective. Aceste norme ar trebui să fie adaptate la progresul tehnic și să țină seama, în măsura în care este posibil, de evoluția standardelor internaționale în domeniu, în special a Standardului general Codex pentru sucuri și nectaruri de fructe (Codex Stan 247-2005), adoptat de Comisia Codex Alimentarius în cadrul celei de a douăzeci și opta sesiuni care a avut loc în perioada 4-9 iulie 2005 („Standardul Codex”). Standardul Codex stabilește, în special, factori de calitate și cerințe de etichetare pentru sucurile de fructe și produsele similare.

(2)

Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (4), este necesară modificarea dispozițiilor specifice ale Directivei 2001/112/CE privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman pentru a reflecta noile reguli cu privire la ingredientele autorizate, cum ar fi cele în materie de adaos de zaharuri, a căror prezență nu mai este permisă în sucurile de fructe. În cazul altor produse, zaharurile adăugate ar trebui să fie etichetate în continuare în conformitate cu Directiva 2000/13/CE.

(3)

Mențiunea nutrițională „fără adaos de zahăr”, prevăzută în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (5), este folosită în cazul sucurilor de fructe de foarte mult timp. Având în vedere noile cerințe în materie de compoziție a sucurilor de fructe prevăzute în prezenta directivă, este posibil ca dispariția mențiunii de pe o zi pe alta după o perioadă de tranziție să nu permită o distincție clară între sucurile de fructe și alte băuturi din punctul de vedere al adaosului de zaharuri în produse, ceea ce ar dăuna sectorului sucurilor de fructe. Pentru a permite acestui sector să informeze consumatorul în mod adecvat, ar trebui să fie posibilă folosirea, pentru o perioadă limitată, a unei mențiuni care să indice că niciun suc de fructe nu conține adaos de zaharuri.

(4)

Pentru a adapta anexele la Directiva 2001/112/CE la evoluțiile în ceea ce privește standardele internaționale în domeniu și pentru a ține seama de progresele tehnice, Comisia ar trebui să dispună de competența de a adopta, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acte de modificare a anexelor respective, cu excepția anexei I partea I și a anexei II. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(5)

Pentru a permite statelor membre să adopte legislație națională, regulamente sau acte administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, ar trebui fixată o perioadă de transpunere de 18 luni. În perioada respectivă, ar trebui să se aplice în continuare dispozițiile Directivei 2001/112/CE, fără amendamentele introduse de prezenta directivă.

(6)

Pentru a ține seama de interesele operatorilor economici care introduc pe piață sau își etichetează produsele în conformitate cu cerințele aplicabile înainte de aplicarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive, este necesar să se stabilească măsuri tranzitorii adecvate. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să prevadă că produsele respective pot fi comercializate pentru o perioadă limitată de timp dincolo de perioada de transpunere.

(7)

Întrucât obiectivul prezentei directive, respectiv acela de a adapta Directiva 2001/112/CE la progresele tehnice ținând seama, în același timp, de Standardul Codex, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, poate fi realizat mai eficient la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(8)	Directiva 2001/112/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări la Directiva 2001/112/CE

Directiva 2001/112/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 1 se adaugă următorul paragraf:

„Produsele definite la anexa I fac obiectul dispozițiilor dreptului Uniunii aplicabile alimentelor, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (*1), cu excepția cazurilor în care prezenta directivă prevede altfel.

(*1) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.” "

2.	Articolul 2 se elimină.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

În cazul produselor obținute din două sau mai multe tipuri de fructe, cu excepția cazului în care se utilizează suc de lămâie și/sau suc de lămâie verde în conformitate cu condițiile stabilite în anexa I partea II punctul 2, denumirea produselor este alcătuită dintr-o listă a fructelor utilizate, enumerate în ordine descrescătoare în funcție de volumele de suc de fructe sau de piure incluse, astfel cum se menționează în lista ingredientelor. În cazul produselor obținute însă din trei sau mai multe tipuri de fructe, indicarea fructelor utilizate poate fi înlocuită fie cu cuvintele «diverse fructe» sau cu un text similar, fie cu numărul tipurilor de fructe utilizate.”;

(b)	punctul 4 se elimină.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Eticheta sucului de fructe concentrat menționat în anexa I partea I punctul 2, care nu este destinat livrării către consumatorul final, include o mențiune care indică prezența și cantitatea adăugată de suc de lămâie, de suc de lămâie verde sau de agenți acidifianți autorizați de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (*2). Această mențiune apare pe unul dintre suporturile următoare:

—	pe ambalaj;

—	pe o etichetă aplicată pe ambalaj; sau

—	într-un document însoțitor.

(*2) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.” "

5.	La articolul 5 se adaugă următorul paragraf: „Prezenta directivă se aplică în cazul produselor definite în anexa I care sunt introduse pe piața Uniunii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 178/2002.”

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

În scopul adaptării anexelor la prezenta directivă la standardele internaționale în domeniu și pentru a ține seama de progresele tehnice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 7a, în vederea modificării anexelor la prezenta directivă, cu excepția anexei I partea I și a anexei II.”

Se introduce următorul articol:

„Articolul 7a

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 28 octombrie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 7 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

8.	Articolul 8 se elimină.

9.	Anexele se înlocuiesc cu textul din anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Transpunere

(1) Statele membre adoptă dispozițiile cu putere de lege, regulamentele și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 28 octombrie 2013. Statele membre comunică imediat Comisiei textele acestor dispoziții.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Statele membre pun în aplicare respectivele dispoziții începând cu 28 octombrie 2013.

(2) Statele membre transmit Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Măsuri tranzitorii

(1) Produsele introduse pe piață sau etichetate înainte de 28 octombrie 2013 în conformitate cu Directiva 2001/112/CE pot fi comercializate în continuare până la 28 aprilie 2015.

(2) Mențiunea „începând cu 28 octombrie 2015, niciun suc de fructe nu conține adaos de zaharuri” poate apărea pe etichetă în același câmp vizual cu denumirea produselor menționate în anexa I partea I punctele 1-4 până la 28 octombrie 2016.

Articolul 4

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 19 aprilie 2012.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

M. BØDSKOV

(1) JO C 84, 17.3.2011, p. 45.

(2) Poziția Parlamentului European din 14 decembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 martie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3) JO L 10, 12.1.2002, p. 58.

(4) JO L 109, 6.5.2000, p. 29.

(5) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

ANEXĂ

„ANEXA I

DENUMIRILE PRODUSELOR, DEFINIȚII ȘI CARACTERISTICI

I. DEFINIȚII

(a) Suc de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut din partea comestibilă a fructelor sănătoase și coapte, proaspete sau conservate prin refrigerare sau congelare, din una sau mai multe varietăți amestecate, care are culoarea, aroma și gustul caracteristice sucului fructului din care provine.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului.

În cazul citricelor, sucul de fructe trebuie să fie extras din endocarp. Sucul de lămâie verde poate fi obținut, totuși, din întregul fruct.

În cazul sucurilor care sunt obținute din fructe cu sâmburi, semințe și coajă, părțile sau componentele sâmburilor, semințelor și cojilor nu sunt incorporate în suc. Această dispoziție nu se aplică în cazul în care părți sau componente ale sâmburilor, semințelor și cojilor nu pot fi îndepărtate utilizând bunele practici de fabricație.

La producerea sucului de fructe, este autorizat amestecul de suc de fructe cu piure de fructe.

(b) Suc de fructe obținut din concentrat

Produsul obținut prin reconstituirea sucului de fructe concentrat, definit la punctul 2, cu apă potabilă care îndeplinește criteriile stabilite în Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (1).

Conținutul de substanță uscată solubilă din produsul finit trebuie să respecte valorile Brix minime pentru suc reconstituit, specificate în anexa V.

Dacă sucul obținut din concentrat este produs dintr-un fruct nemenționat în anexa V, valoarea Brix minimă a sucului reconstituit este valoarea Brix a sucului extras din fructul utilizat la producerea concentratului.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului de fructe obținut din concentrat.

Sucul de fructe obținut din concentrat trebuie să fie preparat prin procedee adecvate, prin care să se păstreze caracteristicile fizice, chimice, organoleptice și nutriționale esențiale ale unui tip mediu de suc din fructele respective.

La producerea sucului de fructe obținut din concentrat, este autorizat amestecul de suc de fructe și/sau de suc de fructe concentrat cu piure de fructe și/sau cu piure de fructe concentrat.

2. Suc de fructe concentrat

Produsul obținut din suc de fructe din una sau mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului direct, partea îndepărtată este de minimum 50 % din conținutul de apă.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite sucului de fructe concentrat.

3. Suc de fructe extras cu apă

Produsul obținut prin difuzia în apă:

—	a fructului cu pulpă întreg, al cărui suc nu poate fi extras prin mijloace fizice; sau

—	a fructului întreg deshidratat.

4. Suc de fructe deshidratat/sub formă de praf

Produsul obținut din suc de fructe din una sau mai multe specii de fructe prin îndepărtarea fizică a cvasitotalității conținutului de apă.

5. Nectar de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, care:

—	se obține prin adăugarea de apă, cu sau fără adaosul de zaharuri și/sau de miere, la produsele definite la punctele 1-4, la piureul de fructe și/sau la piureul de fructe concentrat și/sau la un amestec din aceste produse; și

—	îndeplinește cerințele din anexa IV.

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (2), în cazul nectarurilor de fructe produse fără adaos de zaharuri sau cu o valoare energetică redusă, zaharurile pot fi înlocuite total sau parțial cu îndulcitori, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

Aroma, pulpa și celulele obținute prin mijloace fizice adecvate din aceeași specie de fructe pot fi restituite nectarului de fructe.

II. INGREDIENTE, TRATAMENTE ȘI SUBSTANȚE AUTORIZATE

1. Compoziție

La prepararea sucurilor de fructe, a piureurilor de fructe și a nectarurilor de fructe, care poartă denumirea de produs a fructului respectiv sau denumirea comună a produsului, se utilizează speciile corespunzătoare denumirilor botanice enumerate în anexa V. În cazul speciilor de fructe neincluse în anexa V, se utilizează denumirea botanică sau denumirea comună corectă.

Valoarea Brix a sucului de fructe este cea a sucului care se extrage din fruct și nu poate fi modificată, cu excepția cazului în care se amestecă sucuri de fructe din aceeași specie.

Valorile Brix minime stabilite în anexa V pentru sucul de fructe reconstituit și piureul de fructe reconstituit nu țin seama de conținutul de substanță uscată solubilă al ingredientelor și aditivilor opționali încorporați.

2. Ingrediente autorizate

Doar ingredientele ce urmează pot fi adăugate la produsele menționate în partea I:

—	vitaminele și mineralele autorizate de Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (3);

—	aditivii alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008;

și în plus:

—	în cazul sucurilor de fructe, sucurilor de fructe obținute din concentrate și sucurilor de fructe concentrate: aroma, pulpa și celulele restituite;

—	în cazul sucului de struguri: sărurile restituite ale acizilor tartarici;

—

în cazul nectarurilor de fructe: aroma, pulpa și celulele restituite; zaharuri și/sau miere, doar în cantități de până la 20 % din masa totală a produsului finit, și/sau îndulcitori.

Mențiunea conform căreia nu s-au adăugat zaharuri la nectarul de fructe sau orice altă mențiune care i-ar putea da de înțeles acest lucru consumatorului poate fi introdusă doar în cazurile în care produsul nu conține niciun adaos de mono- sau dizaharide sau orice alt aliment folosit pentru îndulcire, inclusiv îndulcitori, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 1333/2008. Dacă nectarul conține zaharuri în mod natural, mențiunea «conține zaharuri prezente în mod natural» ar trebui să apară de asemenea pe etichetă;

—	în cazul produselor menționate în anexa III litera (a), litera (b) prima liniuță, litera (c), litera (e) a doua liniuță și litera (h): zaharuri și/sau miere;

—	în cazul produselor definite în partea I punctele 1-5, pentru corectarea gustului acid: suc de lămâie și/sau suc de lămâie verde și/sau suc de lămâie concentrat și/sau suc de lămâie verde concentrat, până la 3 g pe litru de suc, exprimat ca acid citric anhidru;

—	în cazul sucului de roșii și al sucului de roșii obținut din concentrat: sare, condimente și ierburi aromatice.

3. Tratamente și substanțe autorizate

Doar următoarele tratamente pot fi utilizate și doar următoarele substanțe pot fi adăugate la produsele menționate în partea I:

—	procedee de extragere mecanică;

—	procedee fizice uzuale, inclusiv extracția «in-line» cu apă (difuzia) a părții comestibile a fructelor, altele decât strugurii, pentru producerea sucurilor de fructe concentrate, cu condiția ca sucurile de fructe astfel obținute să îndeplinească cerințele prevăzute în partea I punctul 1;

—	în cazul sucului de struguri, dacă s-a recurs la sulfitarea strugurilor cu dioxid de sulf, este autorizată desulfitarea prin mijloace fizice, cu condiția ca, în produsul final, cantitatea totală de SO2 să nu depășească 10 mg/l;

—

preparate enzimatice: pectinaze (pentru descompunerea pectinei), proteinaze (pentru descompunerea proteinelor) și amilaze (pentru descompunerea amidonului), care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind enzimele alimentare (4);

—	gelatină comestibilă;

—

taninuri;

—	gel de siliciu;

—

cărbune;

—

azot;

—	bentonită ca argilă absorbantă;

—

adjuvanți de filtrare inerți din punct de vedere chimic și agenți de precipitare (inclusiv perlit, diatomit spălat, celuloză, poliamidă insolubilă, polivinilpolipirolidon, polistiren) care îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare (5);

—

adjuvanți de adsorbție inerți din punct de vedere chimic care respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 și care se utilizează pentru a reduce conținutul de limonoid și de naringin din sucul de citrice fără a afecta în mod semnificativ conținutul de glucozide limonoide, de acid, de zaharuri (inclusiv de oligozaharide) sau de minerale.

„ANEXA II

DEFINIȚIILE MATERIILOR PRIME

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. Fructe

Toate fructele. În sensul prezentei directive, roșiile sunt considerate fructe.

Fructul este sănătos, suficient de copt și proaspăt sau conservat prin mijloace fizice sau tratamente, inclusiv tratamente după recoltare aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii.

2. Piure de fructe

Produsul fermentabil, dar nefermentat, obținut prin procedee fizice adecvate, precum pasarea, pisarea sau măcinarea părții comestibile a fructului întreg sau curățat de coajă, fără a îndepărta sucul.

3. Piure de fructe concentrat

Produsul obținut din piure de fructe prin îndepărtarea fizică a unei anumite părți din conținutul de apă.

În cazul piureului de fructe concentrat, poate fi restituită aroma obținută prin mijloace fizice adecvate, astfel cum se prevede în anexa I partea II punctul 3, și care provine în totalitate de la aceeași specie de fructe.

4. Aromă

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare (6), aromele destinate restituirii se obțin în cursul procesării fructului prin aplicarea unor procedee fizice adecvate. Procedeele fizice respective pot fi utilizate pentru a menține, a conserva sau a stabiliza calitatea aromei și includ, în special, stoarcerea, extracția, distilarea, filtrarea, adsorbția, evaporarea, fracționarea și concentrarea.

Aroma se obține din partea comestibilă a fructului; poate fi însă obținută și din ulei de coji de citrice presat la rece sau dintr-un compus de sâmburi.

5. Zaharuri

—	zaharuri definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (7);

—	sirop de fructoză;

—	zaharuri derivate din fructe.

6. Miere

Produsul definit în Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (8).

7. Pulpă sau celule

Produsele obținute din partea comestibilă a fructelor din aceeași specie, fără a îndepărta sucul. În plus, în cazul citricelor, pulpa sau celulele constau în veziculele cu suc extrase din endocarp.

„ANEXA III

DENUMIRI SPECIALE PENTRU ANUMITE PRODUSE ENUMERATE ÎN ANEXA I

(a)	«vruchtendrank», pentru nectaruri de fructe;

(b)

«Süßmost»

Denumirea «Süßmost» se poate utiliza numai în asociere cu denumirile de produs «Fruchtsaft» sau «Fruchtnektar» pentru:

—	nectarul de fructe obținut exclusiv din sucuri de fructe, din sucuri de fructe concentrate sau dintr-un amestec al acestor produse care nu pot fi consumate în stare naturală din cauza acidității lor naturale ridicate;

—	sucul de fructe obținut din mere sau din pere, cu adaos de mere dacă este cazul, dar fără adaos de zahăr;

(c)	«succo e polpa» sau «sumo e polpa», pentru nectarurile de fructe obținute exclusiv din piure de fructe și/sau din piure de fructe concentrat;

(d)	«æblemost», pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;

(e)

—	«sur … saft», împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat, pentru sucurile fără adaos de zahăr obținute din coacăze negre, cireșe, coacăze roșii, coacăze albe, zmeură, căpșuni sau soc;

—	«sød … saft» sau «sødet … saft», împreună cu denumirea (în limba daneză) a fructului utilizat, pentru sucurile obținute din acest fruct, cu un adaos de zahăr mai mare de 200 g pe litru;

(f)	«äppelmust/äpplemust», pentru sucul de mere fără adaos de zahăr;

(g)	«mosto», sinonim pentru sucul de struguri;

(h)	«smiltsērkšķu sula ar cukuru» sau «astelpaju mahl suhkruga» sau «słodzony sok z rokitnika», pentru sucuri obținute din fructe de cătină albă, cu un adaos de zahăr de cel mult 140 g pe litru.

„ANEXA IV

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND NECTARURILE DE FRUCTE

Nectaruri de fructe obținute din	Conținutul minim de suc și/sau de piure (% din volumul produsului finit)
I. Fructe cu suc acid, neconsumabil în stare naturală
Fructul pasiunii	25
Quito naranjillos	25
Coacăze negre	25
Coacăze albe	25
Coacăze roșii	25
Agrișe	30
Cătină albă	25
Porumbe	30
Prune	30
Quetsches	30
Scorușe	30
Măceșe	40
Vișine	35
Alte cireșe	40
Afine	40
Soc	50
Zmeură	40
Caise	40
Căpșuni	40
Dude/mure	40
Merișoare	30
Gutui	50
Lămâi și lămâi verzi	25
Alte fructe din această categorie	25
II. Fructe cu conținut scăzut de acid, cu pulpă abundentă sau foarte aromate, al căror suc nu poate fi consumat în stare naturală
Mango	25
Banane	25
Guave	25
Papaya	25
Lychee	25
Azerole (fructe de moșmon din Napoli)	25
Fructele arbustului Annona muricata	25
Fructele arborelui Annona reticulata	25
Mere dulci (fructele arborelui sau arbustului Annona cherimola)	25
Rodii	25
Nuci de Cajou	25
Prune spaniole (Spondia purpurea)	25
Fructe Umbu (Spondia tuberosa aroda)	25
Alte fructe din această categorie	25
III. Fructe al căror suc poate fi consumat în stare naturală
Mere	50
Pere	50
Piersici	50
Citrice, cu excepția lămâilor și a lămâilor verzi	50
Ananas	50
Roșii	50
Alte fructe din această categorie	50

„ANEXA V

VALORILE BRIX MINIME PENTRU SUCUL DE FRUCTE RECONSTITUIT ȘI PENTRU PIUREUL DE FRUCTE RECONSTITUIT

Denumirea comună a fructului	Denumirea botanică	Valorile Brix minime
Măr (*)	Malus domestica Borkh.	11,2
Caisă (**)	Prunus armeniaca L.	11,2
Banană (**)	Musa x paradisiaca L. (cu excepția bananelor plantain)	21,0
Coacăză neagră (*)	Ribes nigrum L.	11,0
Strugure (*)	Vitis vinifera L. sau hibrizii acesteia Vitis labrusca L. sau hibrizii acesteia	15,9
Grepfrut (*)	Citrus x paradisi Macfad.	10,0
Guavă (**)	Psidium guajava L.	8,5
Lămâie (*)	Citrus limon (L.) Burm.f.	8,0
Mango (**)	Mangifera indica L.	13,5
Portocală (*)	Citrus sinensis (L.) Osbeck	11,2
Fructul pasiunii (*)	Passiflora edulis Sims	12,0
Piersică (**)	Prunus persica (L.) Batsch var. persica	10,0
Pară (**)	Pyrus communis L.	11,9
Ananas (*)	Ananas comosus (L.) Merr.	12,8
Zmeură (*)	Rubus idaeus L.	7,0
Vișină (*)	Prunus cerasus L.	13,5
Căpșună (*)	Fragaria x ananassa Duch.	7,0
Roșie (*)	Lycopersicon esculentum, Mill.	5,0
Mandarină (*)	Citrus reticulata Blanco	11,2
Pentru produsele marcate cu un asterisc (), produse sub formă de suc, se determină o densitate relativă minimă în raport cu apa la 20/20 °C. Pentru produsele marcate cu dublu asterisc (*), produse sub formă de piure, se determină numai o valoare Brix minimă, necorectată (fără corectarea acidității).

”.

(1) JO L 330, 5.12.1998, p. 32.

(2) JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

(3) JO L 404, 30.12.2006, p. 26.

(4) JO L 354, 31.12.2008, p. 7.

(5) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.

(6) JO L 354, 31.12.2008, p. 34.

(7) JO L 10, 12.1.2002, p. 53.

(8) JO L 10, 12.1.2002, p. 47.

27.4.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/12

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 363/2012 AL COMISIEI

din 23 februarie 2012

privind normele de procedură pentru recunoașterea și retragerea recunoașterii organizațiilor de monitorizare, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (1), în special articolul 8 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Scopul Regulamentului (UE) nr. 995/2010 este, în special, de a reduce la minimum riscul introducerii pe piața internă a lemnului și a produselor derivate din lemnul provenit din exploatarea forestieră ilegală. Organizațiile de monitorizare trebuie să sprijine operatorii în îndeplinirea cerințelor respectivului regulament. În acest scop, organizațiile de monitorizare trebuie să elaboreze un sistem de diligență cuvenită, să acorde operatorilor dreptul de a-l utiliza și să verifice utilizarea corectă a acestuia.

(2)

Procedura prin care Comisia recunoaște organizațiile de monitorizare trebuie să fie echitabilă, transparentă și independentă. Prin urmare, solicitanții trebuie evaluați după consultarea autorităților competente ale statelor membre și după colectarea a suficient de multe informații cu privire la aceștia. Dacă este necesar, colectarea de informații trebuie să includă vizite la sediul solicitantului.

(3)

Este necesar să se precizeze competențele și capacitatea de care trebuie să dispună organizațiile de monitorizare pentru a determina conformitatea lemnului cu legislația aplicabilă în țara de recoltare și pentru a propune măsuri care să evalueze riscul introducerii pe piață a lemnului ilegal și a produselor derivate din lemn ilegal. Atunci când riscul identificat nu este neglijabil, organizațiile de monitorizare trebuie să aibă și capacitatea de a propune măsuri corespunzătoare pentru a reduce la minimum acest risc.

(4)	Trebuie să se asigure exercitarea în mod transparent și independent de către organizațiile de monitorizare a funcțiilor lor, cu evitarea oricărui conflict de interese care decurge din aceste funcții și furnizarea serviciilor către operatori în mod nediscriminatoriu.

(5)

Comisia trebuie să decidă cu privire la retragerea recunoașterii în conformitate cu o procedură echitabilă, transparentă și independentă. Înainte de a lua o decizie, Comisia trebuie să consulte autoritățile competente ale statelor membre în cauză și să colecteze informațiile necesare, inclusiv prin vizite la fața locului, atunci când este necesar. Organizației de monitorizare în cauză trebuie să i se acorde posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de luarea unei decizii.

(6)

În conformitate cu principiul proporționalității, Comisia trebuie să fie în măsură să retragă recunoașterea fie cu titlu temporar și/sau condiționat, fie cu titlu permanent, după cum consideră necesar având în vedere nivelul deficiențelor constatate, în cazul în care o organizație de monitorizare nu mai îndeplinește funcțiile sau cerințele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

(7)

Este necesar să se asigure faptul că nivelul de protecție a persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament, în special a datelor cu caracter personal din cererile de recunoaștere ca organizație de monitorizare, respectă cerințele prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2) și în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (3),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, se aplică următoarele definiții:

„autorități competente interesate” înseamnă autoritățile competente din statele membre în care o organizație de monitorizare sau un solicitant care dorește recunoașterea ca organizație de monitorizare este stabilit legal, sau în care acesta prestează servicii sau intenționează să presteze servicii în sensul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4);

„titluri oficiale de calificare” înseamnă diplome, certificate și alte titluri oficiale de calificare eliberate de o autoritate a unui stat, desemnată în conformitate cu actele cu putere de lege sau cu actele administrative ale statului respectiv, și care certifică absolvirea cu succes a unei formări profesionale;

3.	„experiență profesională” înseamnă practicarea efectivă și legală a profesiei respective.

Articolul 2

Cerere de recunoaștere

(1) Orice entitate, publică sau privată, respectiv companie, corporație, firmă, întreprindere, instituție sau autoritate, stabilită legal în Uniune, poate prezenta Comisiei o cerere pentru a fi recunoscută ca organizație de monitorizare.

Entitatea depune cererea în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, împreună cu documentele enumerate în anexă.

(2) Pentru a fi recunoscut ca organizație de monitorizare, solicitantul trebuie să demonstreze că îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 și la articolele 5-8 din prezentul regulament.

(3) Comisia confirmă primirea unei cereri și furnizează solicitantului un număr de referință în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii.

De asemenea, Comisia indică solicitantului un termen limită orientativ în care va decide cu privire la cerere. Comisia informează solicitantul ori de câte ori revizuiește termenul limită orientativ în funcție de necesitatea de a obține informații suplimentare sau documente pentru evaluarea cererii.

(4) În cazul în care au trecut trei luni de la primirea de către Comisie a unei cereri sau de la ultima comunicare scrisă adresată solicitantului de Comisie, dacă această dată este ulterioară, iar Comisia nu a adoptat o decizie de recunoaștere sau a respins cererea, aceasta informează solicitantul în scris cu privire la stadiul evaluării cererii.

Primul paragraf poate fi aplicat de mai multe ori modului de a trata o cerere.

(5) Comisia transmite autorităților competente interesate o copie a cererii și a documentelor justificative, iar acestea pot prezenta observații în termen de o lună de la data transmiterii respectivei copii.

Articolul 3

Documente suplimentare și accesul la sedii

(1) La cererea Comisiei, solicitantul sau autoritățile competente interesate trebuie să prezinte orice alte informații suplimentare sau documente solicitate de către Comisie într-un anumit termen.

(2) Solicitantul trebuie să acorde acces Comisiei la sediul său, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate cerințele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 și la articolele 5-8. Comisia informează în avans solicitantul cu privire la o astfel de vizită. Autoritățile competente interesate pot participa la această vizită.

Solicitantul trebuie să ofere toată asistența necesară pentru a facilita astfel de vizite.

Articolul 4

Decizia de recunoaștere

În cazul în care Comisia adoptă o decizie de recunoaștere în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, aceasta informează solicitantul în cauză în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării acelei decizii.

De asemenea, Comisia furnizează fără întârziere solicitantului un certificat de recunoaștere și comunică decizia sa autorităților competente din toate statele membre, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, în termenul menționat la primul paragraf.

Articolul 5

Personalitatea juridică și stabilirea legală în Uniune

(1) În cazul în care solicitantul este stabilit în mod legal în mai multe state membre, acesta trebuie să furnizeze informații cu privire la sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității din Uniune, precum și cu privire la toate agențiile, sucursalele sau filialele înființate pe teritoriul oricărui alt stat membru. Solicitantul trebuie, de asemenea, să declare în care state membre intenționează să furnizeze servicii.

(2) Un solicitant care este sau face parte dintr-o autoritate a unui stat membru nu trebuie să facă dovada faptului că are personalitate juridică și că este stabilit legal în Uniune.

Articolul 6

Competențele adecvate

(1) În scopul asigurării exercitării corespunzătoare a funcțiilor unei organizații de monitorizare în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, personalul competent din punct de vedere tehnic al solicitantului trebuie să îndeplinească următoarele criterii minime, atestate prin titluri oficiale de calificare și prin experiența profesională:

(a)	formare profesională oficială într-o disciplină relevantă pentru activitățile unei organizații de monitorizare;

(b)	pentru pozițiile tehnice de conducere, cel puțin cinci ani de experiență profesională într-o funcție similară funcțiilor unei organizații de monitorizare.

În sensul literei (a) din primul paragraf, sunt considerate relevante disciplinele legate de silvicultură, mediu, drept, managementul afacerilor, gestionarea riscului, comerț, audit, control financiar sau gestionarea lanțului de aprovizionare.

(2) Solicitantul trebuie să păstreze documente care să ateste sarcinile și responsabilitățile personalului său. Solicitantul trebuie să dispună de proceduri pentru monitorizarea performanței și a competenței tehnice ale personalului său.

Articolul 7

Capacitatea de a exercita funcții ca organizație de monitorizare

(1) Solicitantul trebuie să demonstreze că a instituit:

(a)	o structură organizatorică care să asigure exercitarea adecvată a funcțiilor unei organizații de monitorizare;

(b)	un sistem de diligență cuvenită pus la dispoziția și pentru uzul operatorilor;

(c)	politici și proceduri care permit evaluarea și îmbunătățirea sistemului de diligență cuvenită;

(d)	proceduri și procese de verificare a utilizării corespunzătoare a sistemului său de diligență cuvenită de către operatori;

(e)	proceduri privind acțiunile corective care urmează a fi întreprinse în cazul unei utilizări necorespunzătoare de către operator a sistemului său de diligență cuvenită.

(2) În plus față de cerințele de la alineatul (1), solicitantul trebuie să demonstreze că dispune de capacitatea financiară și tehnică pentru a exercita funcțiile de organizație de monitorizare.

Articolul 8

Absența conflictului de interese

(1) Solicitantul trebuie să fie organizat în așa fel încât să garanteze obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale.

(2) Solicitantul trebuie să identifice, să analizeze și să țină evidențe care să documenteze riscurile de conflict de interese care rezultă din exercitarea funcțiilor de organizație de monitorizare, inclusiv orice conflicte care decurg din relațiile sale cu organismele asociate sau cu subcontractanți.

(3) În cazul în care s-a identificat riscul unui conflict de interese, solicitantul trebuie să dispună de reguli și proceduri scrise pentru a evita conflictele de interese la nivel organizațional și individual. Politicile și procedurile scrise trebuie menținute și puse în aplicare. Aceste politici și proceduri pot include audituri efectuate de către terți.

Articolul 9

Informații privind modificările ulterioare

(1) Organizația de monitorizare informează Comisia fără întârziere cu privire la oricare din următoarele situații care apar după recunoașterea sa:

(a)	o modificare care poate afecta abilitatea respectivei organizații de monitorizare de a respecta cerințele de la articolele 5-8, care a avut loc după recunoașterea sa;

(b)	organizația de monitorizare înființează agenții, sucursale sau filiale în Uniune, altele decât cele declarate în cererea sa;

(c)	organizația de monitorizare decide să presteze servicii în alte state membre, altele decât cele declarate în cererea sa, sau într-un stat membru în care a declarat că a încetat să mai presteze servicii în conformitate cu litera (d);

(d)	organizația de monitorizare încetează să mai presteze servicii în orice stat membru.

(2) Comisia comunică autorităților competente interesate toate informațiile obținute în temeiul alineatului (1).

Articolul 10

Revizuirea deciziei de recunoaștere

(1) Comisia poate să revizuiască în orice moment decizia prin care recunoaște o organizație de monitorizare.

Comisia efectuează o astfel de revizuire în oricare din următoarele situații:

(a)

o autoritate competentă interesată informează Comisia că a constatat faptul că o organizație de monitorizare nu mai îndeplinește funcțiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 sau nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010, astfel cum se prevede la articolele 5-8 din prezentul regulament;

(b)

Comisia se află în posesia unor informații pertinente, inclusiv a unor rapoarte bine fundamentate din partea unor terți, că o organizație de monitorizare nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 și la articolele 5-8 din prezentul regulament;

(c)	o organizație de monitorizare a informat Comisia cu privire la modificările menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament.

(2) În cazul în care se inițiază o revizuire, Comisia este asistată de o echipă de evaluatori care desfășoară procesul de revizuire și efectuează verificări.

(3) Solicitantul trebuie să acorde acces Comisiei la sediul său pentru a verifica dacă sunt îndeplinite toate cerințele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010 și la articolele 5-8. Autoritățile competente în cauză pot participa la această vizită.

Solicitantul trebuie să ofere toată asistența necesară pentru a facilita astfel de vizite.

(4) Echipa de evaluatori redactează un raport în care își prezintă concluziile. La raportul de revizuire se anexează documente justificative.

Raportul de revizuire trebuie să includă o recomandare privind retragerea recunoașterii unei organizații de monitorizare.

Echipa de evaluatori va transmite raportul de revizuire autorităților competente interesate. Autoritățile respective pot face comentarii în termen de trei săptămâni de la data transmiterii raportului.

Echipa de evaluatori trimite organizației de monitorizare în cauză o sinteză a constatărilor și concluziilor raportului. Organizația poate face comentarii adresate echipei de evaluatori în termen de trei săptămâni de la data transmiterii sintezei.

(5) În raportul de revizuire pe care îl întocmește, echipa de evaluatori trebuie să recomande retragerea recunoașterii cu titlu temporar și/sau condiționat, sau cu titlu permanent, după cum consideră necesar în funcție de nivelul deficiențelor constatate, în cazul în care se stabilește că o organizație de monitorizare nu mai îndeplinește funcțiile sau cerințele stabilite la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

Echipa de evaluatori poate, în schimb, să recomande Comisiei să emită un aviz privind măsurile corective sau un avertisment oficial, sau să îi recomande Comisiei să nu ia nicio măsură suplimentară.

Articolul 11

Decizia de retragere a recunoașterii

(1) Comisia decide cu privire la retragerea recunoașterii unei organizații de monitorizare cu titlu temporar și/sau condiționat, sau cu titlu permanent, luând în considerare raportul de revizuire menționat la articolul 10.

(2) Comisia poate emite o notificare privind măsurile corective sau un avertisment oficial, dacă nivelul deficiențelor constatate nu duce la o concluzie clară, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 995/2010, cu privire la faptul că organizația de monitorizare nu mai îndeplinește funcțiile sau cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din respectivul regulament.

(3) O decizie de a retrage recunoașterea unei organizații de monitorizare, precum și o comunicare sau o avertizare în conformitate cu alineatul (2), este notificată organizației de monitorizare în cauză și comunicată autorităților competente din toate statele membre în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 995/2010, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării ei.

Articolul 12

Protecția datelor

Prezentul regulament nu aduce atingere normelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE și de Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Articolul 13

Dispoziții finale

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 februarie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 295, 12.11.2010, p. 23.

(2) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(3) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(4) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

ANEXĂ

Lista documentelor justificative

Personalitatea juridică; sediul legal; prestări de servicii:

—	copii legalizate ale documentelor justificative, astfel cum se prevede în legislația națională relevantă;

—	lista statelor membre în care solicitantul intenționează să presteze servicii.

Competențele adecvate:

—	descrierea organizării și a structurii entității;

—	lista personalului competent din punct de vedere tehnic și copii ale CV-urilor;

—	descrierea sarcinilor și a responsabilităților, precum și repartizarea acestora;

—	o descriere detaliată a procedurilor de monitorizare a performanței și competențelor personalului competent din punct de vedere tehnic.

Capacitatea de a exercita funcții ca organizație de monitorizare:

O descriere detaliată a următoarelor:

—	sistemul de diligență cuvenită;

—	politicile și procedurile pentru evaluarea și îmbunătățirea sistemului de diligență cuvenită;

—	politicile și procedurile pentru soluționarea reclamațiilor de la operatori sau de la părți terțe;

—	procedurile și procesele de verificare a utilizării corespunzătoare a sistemului de diligență cuvenită de către operatori;

—	proceduri privind acțiunile corective care urmează a fi întreprinse în cazul unei utilizări necorespunzătoare de către operator a sistemului de diligență cuvenită;

—	un sistem de evidență a documentelor.

Capacitatea financiară:

—	copii ale declarațiilor financiare pentru ultimul exercițiu financiar; sau

—	o declarație privind cifra de afaceri; sau

—	alte documente justificative în cazul în care solicitantul nu poate, din motive întemeiate, să furnizeze documentele indicate mai sus;

—	dovada asigurării de răspundere civilă.

Absența conflictului de interese:

—	declarație de absență a conflictului de interese;

—	descrierea politicilor și a procedurilor scrise pentru evitarea conflictelor de interese la nivel organizațional și individual, care pot include audituri efectuate de către terți.

Subcontractarea:

—	descrierea sarcinilor subcontractate;

—	dovezi că toți subcontractanții sau filialele, atunci când acestea sunt înființate, îndeplinesc cerințele relevante menționate anterior.

27.4.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/21

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

din 29 martie 2012

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

(2012/224/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (1), în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE (2) a Consiliului, Comisia a efectuat, împreună cu Fondul Monetar Internațional și în colaborare cu Banca Centrală Europeană, a treia evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului de ajustare economică și financiară („programul”), precum și a eficacității și a impactului social și economic al acestora.

(2)

În urma evaluării s-a constatat că respectarea de către Portugalia a condițiilor impuse pentru cel de-al patrulea trimestru din 2011 a fost satisfăcătoare. În 2011, deficitul public a scăzut sub obiectivul de 5,9 % din PIB, acesta fiind estimat în prezent la aproximativ 4 % din PIB, deși acest lucru s-a realizat prin recurgerea, ca măsură excepțională, la un transfer din fondurile de pensii ale băncilor către sistemul public de asigurări sociale în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro (aproximativ 3½ % din PIB). Bugetul pentru 2012 este compatibil cu atingerea obiectivului de deficit de 4½ % din PIB, în conformitate cu programul. Eforturile politice de sprijinire a stabilității sistemului financiar continuă. Băncile din Portugalia depun eforturi pentru respectarea cerințelor de capital mai stricte prevăzute de program, ținând seama și de implicațiile care decurg din cerința Autorității bancare europene de evaluare privind o nouă rezervă de capital temporară pentru expunerea la riscuri a datoriei suverane, de programul special de inspecție la fața locului și de transferul fondurilor de pensii ale băncilor la sistemul public de asigurări sociale. Se înregistrează, de asemenea, progrese în ceea ce privește reformele pentru piața muncii și cea a produselor: s-a ajuns la un acord cu partenerii sociali cu privire la o reformă cuprinzătoare și ambițioasă a pieței muncii și s-a înaintat parlamentului o revizuire semnificativă a cadrului juridic în domeniul concurenței, care va crea condiții pentru un regim eficace de asigurare a aplicării normelor în domeniul concurenței. Programul de privatizare este în curs de punere în aplicare în conformitate cu o nouă lege-cadru. Compania în domeniul energiei EDP și compania în domeniul rețelelor energetice REN au fost vândute. O strategie de restructurare a întreprinderilor de stat a fost concepută. Cadrul juridic privind achizițiile publice se îmbunătățește, iar cadrul juridic privind piața locuințelor se află în curs de modernizare. Se înregistrează progrese semnificative în reforma sistemului judiciar.

(3)	Având în vedere aceste evoluții, Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE ar trebui modificată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 3 din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE se modifică după cum urmează:

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) În 2012 Portugalia adoptă următoarele măsuri, conform prevederilor Memorandumului de înțelegere:

(a)

măsurile definite la literele (b) și (c), care se ridică la cel puțin 9,8 miliarde EUR, se includ în bugetul pe 2012. Se iau măsuri suplimentare, în special în ceea ce privește cheltuielile, pentru a elimina orice eventual decalaj rezultat din evoluțiile bugetare din 2012. Guvernul adoptă un buget suplimentar în luna martie, în care vor fi încorporate diferite elemente precum implicațiile transferului fondurilor de pensii ale băncilor la sistemul public de asigurări sociale, acordul financiar cu RAM, impactul fiscal al deteriorării perspectivelor economice, scăderea cheltuielilor cu dobânzile și strategia pentru plata arieratelor. Bugetul suplimentar păstrează neschimbat obiectivul privind deficitul public pentru 2012 (de 4½ % din PIB);

(b)

Portugalia trebuie să vizeze o reducere a cheltuielilor în 2012 de cel puțin 6,8 miliarde EUR, inclusiv prin reducerea salariilor și a forței de muncă din sectorul public, prin reduceri ale pensiilor, printr-o reorganizare amplă a administrației centrale, prin eliminarea redundanțelor și a altor elemente ineficiente, prin reducerea transferurilor către întreprinderile de stat, prin reorganizarea și reducerea numărului de administrații municipale și comunale, prin reduceri în sectorul învățământului și al sănătății, prin reducerea transferurilor către autoritățile regionale și locale și prin reduceri ale cheltuielilor de capital și ale altor cheltuieli, astfel cum se prevede în program;

(c)

în ceea ce privește veniturile, Portugalia pune în aplicare măsuri în valoare totală de aproximativ 3 miliarde EUR, inclusiv prin lărgirea bazei TVA prin reducerea scutirilor și prin reorganizarea listelor de bunuri și servicii care fac obiectul unor rate reduse, intermediare și superioare, creșterea accizelor, lărgirea bazelor de impozitare a venitului și a profitului prin reducerea deducerilor fiscale și limitarea regimurilor speciale, asigurarea convergenței dintre deducerile fiscale aplicate în cazul pensiilor și cele aplicate veniturilor din salarii și modificări ale impozitului pe proprietate prin reducerea substanțială a scutirilor. La aceste măsuri se adăugă acțiuni de combatere a evaziunii fiscale, a fraudei și a economiei subterane;

(d)

Portugalia adoptă măsuri care să contribuie la consolidarea gestionării finanțelor publice. Portugalia pune în aplicare măsurile prevăzute în noua lege privind cadrul bugetar, inclusiv elaborarea unui cadru bugetar pe termen mediu. Cadrul bugetar la nivel local și regional trebuie substanțial consolidat, în special prin prezentarea opțiunilor-cheie de aliniere la cerințele noii legi privind cadrul bugetar a legislației respective referitoare la finanțare. Portugalia intensifică raportarea și monitorizarea în domeniul finanțelor publice și consolidează normele și procedurile de execuție bugetară. Guvernul portughez pregătește o strategie pentru validarea și plata arieratelor. Strategia stabilește criteriile de prioritate pentru plata creditorilor, precum și măsurile de guvernanță pentru a asigura un proces de plată echitabil și transparent în toate sectoarele. Portugalia instituie un cadru juridic și instituțional consolidat în vederea evaluării riscurilor bugetare înainte de angajarea într-un contract de tip parteneriat public-privat (PPP). De asemenea, Portugalia adoptă o lege care să reglementeze crearea și funcționarea întreprinderilor de stat la nivel central, regional și local. Portugalia nu se angajează în niciun contract nou de tip PPP și nici nu creează noi întreprinderi de stat înainte de introducerea revizuirilor și de instituirea noii structuri juridice;

(e)

administrația publică locală din Portugalia cuprinde în prezent 308 de municipii și 4 259 de comune. Portugalia elaborează un plan de consolidare pentru a reorganiza și a reduce în mod semnificativ numărul acestor entități. Schimbările respective intră în vigoare la începutul următorului ciclu electoral local;

(f)	Portugalia modernizează administrația fiscală prin crearea unei entități unice, reducerea numărului de birouri municipale și eliminarea problemelor care persistă în sistemul de contestații în domeniul fiscal;

(g)	Portugalia pune în aplicare acordul financiar cu RAM;

(h)

Portugalia adoptă măsuri pentru a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea întreprinderilor de stat la nivel central, regional și local. Portugalia pune în aplicare o strategie pentru restructurarea întreprinderilor de stat și reducerea gradului de îndatorare al acestora și pentru asigurarea unor condiții mai bune pentru finanțarea de pe piață. Portugalia pune în aplicare această strategie pentru a ajunge la un echilibru operațional la nivel de sector până la sfârșitul anului 2012;

(i)

Portugalia continuă punerea în aplicare a programului de privatizare. În special, în 2012, trebuie vândute participațiile sectorului public în cadrul GALP, TAP și ANA și trebuie să se lanseze privatizarea diviziei de transport de marfă a Comboios de Portugal, a Correios de Portugal, precum și a unei serii de companii mai mici. Trebuie să se elaboreze o strategie pentru „Parpública”, cu evaluarea posibilității de lichidare sau de consolidare în sectorul administrației publice;

(j)

Portugalia pune în aplicare o legislație de reformă a sistemului asigurărilor de șomaj, inclusiv prin reducerea duratei maxime de acordare a ajutorului de șomaj, prin plafonarea ajutorului de șomaj la o valoare de 2,5 ori mai mare față de indicele de ajutor social, prin reducerea ajutorului pe durata șomajului, prin reducerea perioadei minime de cotizare și prin extinderea aplicării asigurărilor de șomaj la anumite categorii de persoane care lucrează pe cont propriu;

(k)	guvernul portughez pregătește o propunere pentru a alinia sistemul de plăți compensatorii și a reduce nivelul acestuia la media din Uniune de 8-12 zile pe an de activitate și pentru a crea un fond de compensare pentru plățile compensatorii;

(l)	se reduce strictețea reglementărilor referitoare la plata orelor suplimentare și se introduce mai multă flexibilitate în stabilirea programului de lucru;

(m)

Portugalia promovează o politică salarială compatibilă cu obiectivele de stimulare a creării de locuri de muncă și de îmbunătățire a competitivității societăților comerciale în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice. Pe perioada programului, orice creșteri ale salariilor minime au loc numai dacă acest lucru este justificat de evoluțiile economice și de evoluțiile de pe piața muncii. Se vor lua măsuri în vederea soluționării deficiențelor sistemelor actuale de negocieri salariale, printre care o legislație care să redefinească criteriile și modalitățile de extindere a aplicării acordurilor colective de muncă și care să faciliteze acordurile la nivelul societăților comerciale. Până atunci, se suspendă aplicarea extinderilor acordurilor colective;

(n)	se procedează la consolidarea politicilor active legate de piața muncii, în urma revizuirii practicilor actuale și a instituirii unui plan de acțiune;

(o)	se elaborează un plan de acțiune pentru ameliorarea calității învățământului secundar și profesional și a formării profesionale;

(p)

se îmbunătățește funcționarea sistemului judiciar prin punerea în aplicare a măsurilor propuse în cadrul planului de reformă judiciară și prin auditarea cauzelor nesoluționate, cu scopul de a institui măsuri menite să elimine cauzele nesoluționate de instanțe și să promoveze modalități alternative de soluționare a litigiilor;

(q)

Portugalia continuă deschiderea economiei sale pentru concurență. Guvernul portughez ia măsurile necesare pentru a se asigura că prin acțiunile sale nu se vor crea obstacole în calea liberei circulații a capitalurilor și, în special, că statul portughez sau organismele sale publice nu încheie, în calitate de acționar, acorduri care ar putea împiedica libera circulație a capitalurilor sau ar putea influența controlul gestiunii societăților. Se liberalizează serviciile profesionale prin îmbunătățirea cadrului de calificare profesională și prin eliminarea restricțiilor impuse profesiilor reglementate. În activitățile imobiliare și de construcții, Portugalia stabilește cerințe mai puțin împovărătoare pentru furnizorii transfrontalieri și analizează obstacolele în calea libertății de stabilire a furnizorilor de servicii;

(r)

se îmbunătățesc cadrul concurențial și cadrul de reglementare. Portugalia consolidează independența și resursele principalelor autorități naționale de reglementare, pune în aplicare legea privind concurența cu scopul de a spori rapiditatea și eficiența asigurării aplicării normelor în domeniul concurenței și asigură începerea activității instanței specializate în domeniul concurenței, reglementării și supravegherii;

(s)

în sectorul energetic, Portugalia adoptă măsuri care să faciliteze intrarea pe piață și să prmoveze crearea unei piețe iberice a gazului și ia măsuri suplimentare pentru transpunerea integrală a celui de-al treilea pachet pentru energie al UE. Portugalia ia măsuri pentru a revizui sistemele de sprijin și compensare în domeniul producerii de energie electrică. Portugalia ia măsuri pentru a reduce marjele de profit excesive și pentru a elimina deficitul tarifar până în 2020, cu accent pe sistemele de compensare pentru garantarea capacității de producție, regimul special de generare (energie din surse regenerabile – cu excepția sprijinului acordat pe baza sistemelor de licitație – și cogenerare) și regimul normal de generare („CMEC” și „CAE”);

(t)	în cazul altor industrii de rețea, mai exact transporturi, telecomunicații și servicii poștale, Portugalia adoptă măsuri suplimentare de promovare a concurenței și a flexibilității;

(u)	Portugalia adoptă codul revizuit privind achizițiile publice, contribuind astfel la crearea unui mediu de afaceri mai competitiv și la sporirea eficienței cheltuielilor publice;

(v)	Portugalia pune în aplicare legislația necesară în domeniul pieței închirierilor de locuințe pentru a spori echilibrul între obligațiile chiriașilor și cele ale proprietarilor, pentru a crește stimulentele pentru renovare și pentru a face piața mai flexibilă și mai dinamică.”;

alineatul (8) se modifică după cum urmează:

(a)

literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

urmărește îndeaproape planurile prezentate de bănci pentru a atinge o rată a capitalului de bază de nivel 1 (Tier 1) de 10 % cel târziu până la sfârșitul anului 2012. Cerințele de capital care rezultă din evaluarea datoriei suverane pe baza prețurilor pieței, conform cerințelor Autorității bancare europene, trebuie îndeplinite în iunie 2012, împreună cu implicațiile în materie de capital rezultând din programul special de inspecție la fața locului și din transferul fondurilor de pensii ale băncilor la sistemul public de asigurări sociale. Dacă băncile nu pot îndeplini la timp cerința de capital, acestea ar putea solicita un aport temporar de capital din partea sectorului public, care va fi accesibil pentru băncile private prin intermediul mecanismului de sprijinire a solvabilității bancare în valoare de 12 miliarde EUR instituit în cadrul programului;

(c)

asigură o reducere echilibrată și ordonată a gradului de îndatorare în sectorul bancar, care rămâne esențială pentru eliminarea permanentă a dezechilibrelor de finanțare. Planurile de finanțare ale băncilor urmăresc o reducere a raportului împrumuturi-depozite la o valoare orientativă de aproximativ 120 % până la încheierea programului și o posibilă reducere a dependenței de finanțarea din partea Eurosistemului pe durata programului. Aceste planuri de finanțare se revizuiesc trimestrial;”;

(b)

literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

„(e)

se asigură că banca de stat Caixa Geral de Depósitos (CGD) face obiectul unui proces de reorganizare în vederea majorării adecvate a bazei de capital a departamentului său central bancar. Se preconizează că vânzarea departamentului de asigurări va fi realizată în 2012 în mod direct către un cumpărător final și va contribui la satisfacerea nevoilor de capital suplimentare pentru anul respectiv, în timp ce CGD va continua eforturile de dezinvestire a activelor sale nestrategice. În măsura în care aceste nevoi nu pot fi satisfăcute din surse interne ale grupului până la sfârșitul lunii iunie 2012, CGD va beneficia de sprijin public din rezerve de lichidități din afara mecanismului de sprijinire a solvabilității bancare;

(f)

se asigură că fondurile obținute în urma transferului parțial al fondurilor de pensii ale băncilor către sistemul public de asigurări sociale sunt utilizate respectându-se normele Uniunii în materie de ajutoare de stat. Guvernul portughez efectuează, cu respectarea strictă a criteriilor de eligibilitate, o cesiune de creanță de maximum 3 miliarde EUR de la bănci către administrația publică, cu menținerea obligațiilor contractuale ale debitorului;”;

(c)

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)	dezvoltă și pune în aplicare o strategie mai eficientă pentru recuperarea activelor în dificultate ale vehiculelor investiționale specializate, cu scopul de a maximiza rentabilitatea pentru contribuabili într-un interval de timp rezonabil;”;

(d)

litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)	se asigură că băncile au luat în considerare rezultatele disponibile ale programului special de inspecții la fața locului în cadrul testului de rezistență cu un nivel de 6 % al capitalului de bază de nivel 1.”;

(e)	litera (j) se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugalia.

Adoptată la Bruxelles, 29 martie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

N. WAMMEN

(1) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

(2) JO L 159, 17.6.2011, p.88.

27.4.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/27

DECIZIA COMISIEI

din 23 aprilie 2012

privind al doilea set de obiective de siguranță comune în ceea ce privește sistemul feroviar

[notificată cu numărul C(2012) 2084]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2012/226/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare și a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (Directiva privind siguranța feroviară) (1), în special articolul 7 alineatul (3) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Comisia a acordat Agenției Europene a Căilor Ferate (denumită în continuare „agenția”) un mandat în conformitate cu Directiva 2004/49/CE pentru a elabora un proiect de obiective de siguranță comune („OSC”) și proiectul aferent de metode de siguranță comune pentru perioada 2011-2015. Agenția a prezentat Comisiei recomandarea sa cu privire la al doilea set de proiecte de OSC. Prezenta decizie se bazează pe recomandarea agenției.

(2)

Conform metodologiei stabilite prin Decizia 2009/460/CE a Comisiei din 5 iunie 2009 privind adoptarea unei metode de siguranță comune pentru evaluarea atingerii obiectivelor de siguranță, prevăzute la articolul 6 din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), și pentru stabilirea primului și celui de-al doilea set de OSC în conformitate cu Directiva 2004/49/CE, este necesar să se facă o evaluare cantitativă a performanțelor de siguranță actuale ale sistemelor feroviare din statele membre prin intermediul valorilor naționale de referință („VNR”). Decizia 2009/460/CE definește VNR ca fiind o măsură de referință care indică, pentru statul membru în cauză, nivelul maxim acceptabil pentru o categorie de risc feroviar. Cu toate acestea, dacă VNR este mai mare decât OSC corespunzător, calculat pe baza metodologiei, nivelul maxim acceptabil de risc pentru un stat membru este OSC corespunzător obținut din VNR, în conformitate cu metodologia stabilită în secțiunea 2.2 din anexa la Decizia 2009/460/CE.

(3)	Valorile pentru primul set de OSC, calculate pe baza datelor din perioada 2004-2007, au fost stabilite în Decizia 2010/409/UE a Comisiei din 19 iulie 2010 privind obiectivele de siguranță comune menționate la articolul 7 din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(4)

Directiva 2004/49/CE prevede un al doilea set de OSC, bazate pe experiența dobândită din primul set de obiective de siguranță comune și din punerea lor în aplicare. Acesta trebuie să reflecte domeniile prioritare în care este necesară îmbunătățirea condițiilor de siguranță. Valorile pentru al doilea set de OSC au fost calculate pe baza datelor din perioada 2004-2009, care au fost furnizate Eurostat de către statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 91/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind statisticile din transportul feroviar (4). Acestea au fost calculate folosind metodologia prevăzută la punctele 2.1.1 și 2.3.1 din anexa la Decizia 2009/460/CE.

(5)

Perioada de timp de la publicarea, în iulie 2010, a primului set de OSC, a fost prea scurtă pentru a acumula suficientă experiență în vederea modificării categoriilor de risc. Categoriile de risc rămân, prin urmare, aceleași ca pentru primul set de OSC. Cu toate acestea, pe baza numărului de accidente și decese produse în traficul feroviar, cele două categorii principale de risc sunt persoanele neautorizate în incinta instalațiilor feroviare (60 % dintre decese) și utilizatorii trecerilor la nivel (29 % dintre decese).

(6)

Valorile pentru al doilea set de OSC acoperă sistemul feroviar al Uniunii în ansamblul său. Nu există date disponibile pentru a calcula OSC pentru diferitele părți ale sistemului feroviar, astfel cum este prevăzut la articolul 3 litera (e) din Directiva 2004/49/CE. Această dispoziție definește OSC ca nivelurile de siguranță care trebuie cel puțin atinse de diferite părți ale sistemului feroviar (precum sistemul feroviar convențional, sistemul feroviar de mare viteză, tunelurile feroviare lungi sau liniile utilizate exclusiv pentru transportul de mărfuri) și de sistem ca întreg, exprimate în criterii de acceptare a riscurilor. Elaborarea de OSC pentru părțile menționate ale sistemului feroviar nu este fezabilă în prezent, din cauza lipsei datelor armonizate și fiabile referitoare la performanțele de siguranță ale părților sistemelor feroviare care funcționează în statele membre. Cu toate acestea, este necesară adoptarea celui de-al doilea set de OSC.

(7)	Prin urmare, Decizia 2010/409/UE trebuie înlocuită cu prezenta decizie.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 27 alineatul (1) din Directiva 2004/49/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect și definiții

Prezenta decizie stabilește al doilea set de obiective de siguranță comune pentru sistemul feroviar în conformitate cu Directiva 2004/49/CE și cu Decizia 2009/460/CE.

În sensul prezentei decizii, se aplică definițiile prevăzute în Directiva 2004/49/CE, în Regulamentul (CE) nr. 91/2003 și în Decizia 2009/460/CE.

Articolul 2

Valorile naționale de referință

Valorile naționale de referință pentru statele membre și pentru diferitele categorii de risc utilizate pentru a calcula obiectivele de siguranță comune sunt prezentate în partea 1 din anexă.

Articolul 3

Obiective de siguranță comune

Valorile celui de-al doilea set de obiective de siguranță comune pentru diferitele categorii de risc, care acoperă sistemul feroviar în ansamblul său, sunt prezentate în partea 2 din anexă.

Articolul 4

Abrogare

Decizia 2010/409/UE se abrogă.

Articolul 5

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 23 aprilie 2012.

Pentru Comisie

Siim KALLAS

Vicepreședinte

(1) JO L 164, 30.4.2004, p. 44.

(2) JO L 150, 13.6.2009, p. 11.

(3) JO L 189, 22.7.2010, p. 19.

(4) JO L 14, 21.1.2003, p. 1.

ANEXĂ

1. Valorile naționale de referință (VNR)

1.1. VNR în cazul riscurilor pentru călători (VNR 1.1 și VNR 1.2)

Stat membru	VNR 1.1 (× 10–9) (*1)	VNR 1.2 (× 10–9) (*2)
Belgia (BE)	37,30	0,318
Bulgaria (BG)	170,00	1,65
Republica Cehă (CZ)	46,50	0,817
Danemarca (DK)	9,04	0,11
Germania (DE)	8,13	0,081
Estonia (EE)	78,20	0,665
Irlanda (IE)	2,74	0,0276
Grecia (EL)	54,70	0,503
Spania (ES)	29,20	0,27
Franța (FR)	22,50	0,11
Italia (IT)	38,10	0,257
Letonia (LV)	78,20	0,665
Lituania (LT)	97,20	0,757
Luxemburg (LU)	23,80	0,176
Ungaria (HU)	170,00	1,65
Țările de Jos (NL)	7,43	0,0889
Austria (AT)	26,30	0,292
Polonia (PL)	116,10	0,849
Portugalia (PT)	41,80	0,309
România (RO)	170,00	1,65
Slovenia (SL)	25,30	0,362
Slovacia (SK)	35,80	0,513
Finlanda (FI)	9,04	0,11
Suedia (SE)	3,54	0,0329
Regatul Unit (UK)	2,73	0,0276
Sensul termenului „FWSI” folosit în notele () și (*) este cel definit la articolul 3 litera (d) din Decizia 2009/460/CE.

1.2. VNR în cazul riscurilor pentru angajați (VNR 2)

Stat membru	VNR 2 (× 10–9) (*3)
Belgia (BE)	24,60
Bulgaria (BG)	21,20
Republica Cehă (CZ)	16,50
Danemarca (DK)	9,10
Germania (DE)	12,60
Estonia (EE)	64,80
Irlanda (IE)	5,22
Grecia (EL)	77,90
Spania (ES)	8,81
Franța (FR)	6,06
Italia (IT)	18,90
Letonia (LV)	64,80
Lituania (LT)	41,00
Luxemburg (LU)	12,00
Ungaria (HU)	9,31
Țările de Jos (NL)	5,97
Austria (AT)	20,30
Polonia (PL)	17,20
Portugalia (PT)	53,10
România (RO)	21,2
Slovenia (SL)	40,90
Slovacia (SK)	1,36
Finlanda (FI)	9,21
Suedia (SE)	2,86
Regatul Unit (UK)	5,17
În acest context, sensul termenului „FWSI” este cel definit la articolul 3 litera (d) din Decizia 2009/460/CE.

1.3. VNR în cazul riscurilor pentru utilizatorii trecerilor la nivel (VNR 3.1 și VNR 3.2)

Stat membru	VNR 3.1 (× 10–9) (*4)	VNR 3.2 (*5)
Belgia (BE)	138,0	Nu se aplică
Bulgaria (BG)	341,0	Nu se aplică
Republica Cehă (CZ)	238,0	Nu se aplică
Danemarca (DK)	65,4	Nu se aplică
Germania (DE)	67,8	Nu se aplică
Estonia (EE)	400,0	Nu se aplică
Irlanda (IE)	23,6	Nu se aplică
Grecia (EL)	710,0	Nu se aplică
Spania (ES)	109,0	Nu se aplică
Franța (FR)	78,7	Nu se aplică
Italia (IT)	42,9	Nu se aplică
Letonia (LV)	239,0	Nu se aplică
Lituania (LT)	522,0	Nu se aplică
Luxemburg (LU)	95,9	Nu se aplică
Ungaria (HU)	274,0	Nu se aplică
Țările de Jos (NL)	127,0	Nu se aplică
Austria (AT)	160,0	Nu se aplică
Polonia (PL)	277,0	Nu se aplică
Portugalia (PT)	461,0	Nu se aplică
România (RO)	341,0	Nu se aplică
Slovenia (SL)	364,0	Nu se aplică
Slovacia (SK)	309,0	Nu se aplică
Finlanda (FI)	164,0	Nu se aplică
Suedia (SE)	64,0	Nu se aplică
Regatul Unit (UK)	23,5	Nu se aplică
Sensul termenului „FWSI” folosit în notele () și (*) este cel definit la articolul 3 litera (d) din Decizia 2009/460/CE.

1.4. VNR în cazul riscurilor pentru persoanele din categoria „altele” (VNR 4)

Stat membru	VNR 4 (× 10–9) (*6)
Belgia (BE)	2,86
Bulgaria (BG)	4,51
Republica Cehă (CZ)	2,41
Danemarca (DK)	14,20
Germania (DE)	3,05
Estonia (EE)	11,60
Irlanda (IE)	7,00
Grecia (EL)	4,51
Spania (ES)	5,54
Franța (FR)	7,71
Italia (IT)	6,70
Letonia (LV)	11,60
Lituania (LT)	11,60
Luxemburg (LU)	5,47
Ungaria (HU)	4,51
Țările de Jos (NL)	4,70
Austria (AT)	11,10
Polonia (PL)	11,60
Portugalia (PT)	5,54
România (RO)	4,51
Slovenia (SL)	14,50
Slovacia (SK)	2,41
Finlanda (FI)	14,20
Suedia (SE)	14,20
Regatul Unit (UK)	7,00
În acest context, sensul termenului „FWSI” este cel definit la articolul 3 litera (d) din Decizia 2009/460/CE.

1.5. VNR în cazul riscurilor pentru persoanele neautorizate în incinta instalațiilor feroviare (VNR 5)

Stat membru	VNR 5 (× 10–9) (*7)
Belgia (BE)	72,6
Bulgaria (BG)	829,0
Republica Cehă (CZ)	301,0
Danemarca (DK)	116,0
Germania (DE)	113,0
Estonia (EE)	1 550,0
Irlanda (IE)	85,2
Grecia (EL)	723,0
Spania (ES)	168,0
Franța (FR)	67,2
Italia (IT)	119,0
Letonia (LV)	1 310,0
Lituania (LT)	2 050,0
Luxemburg (LU)	79,9
Ungaria (HU)	588,0
Țările de Jos (NL)	15,9
Austria (AT)	119,0
Polonia (PL)	1 210,0
Portugalia (PT)	834,0
România (RO)	829,0
Slovenia (SL)	236,0
Slovacia (SK)	779,0
Finlanda (FI)	249,0
Suedia (SE)	94,8
Regatul Unit (UK)	84,5
În acest context, sensul termenului „FWSI” este cel definit la articolul 3 litera (d) din Decizia 2009/460/CE.

1.6. VNR în cazul riscurilor societale (VNR 6)

Stat membru	VNR 6 (× 10–9) (*8)
Belgia (BE)	275,0
Bulgaria (BG)	1 240,0
Republica Cehă (CZ)	519,0
Danemarca (DK)	218,0
Germania (DE)	203,0
Estonia (EE)	2 110,0
Irlanda (IE)	114,0
Grecia (EL)	1 540,0
Spania (ES)	323,0
Franța (FR)	180,0
Italia (IT)	231,0
Letonia (LV)	1 660,0
Lituania (LT)	2 590,0
Luxemburg (LU)	210,0
Ungaria (HU)	1 020,0
Țările de Jos (NL)	148,0
Austria (AT)	329,0
Polonia (PL)	1 590,0
Portugalia (PT)	1 360,0
România (RO)	1 240,0
Slovenia (SL)	698,0
Slovacia (SK)	1 130,0
Finlanda (FI)	417,0
Suedia (SE)	169,0
Regatul Unit (UK)	120,0
Numărul total de FWSI reprezintă, în acest context, suma tuturor FWSI luate în considerare la calcularea tuturor celorlalte VNR.

2. Valorile atribuite celui de-al doilea set de obiective de siguranță comune

Categoria de risc	Valoarea OSC (× 10–6)		Parametri de măsurare
Riscuri pentru călători	OSC 1.1	0,17	Numărul anual de FWSI în rândul călătorilor rezultat din accidente importante/Numărul de tren călători-km pe an
Riscuri pentru călători	OSC 1.2	0,00165	Numărul anual de FWSI în rândul călătorilor rezultat din accidente importante/Numărul de călător-km pe an
Riscuri pentru angajați	OSC 2	0,0779	Numărul anual de FWSI în rândul angajaților rezultat din accidente importante/Numărul de tren-km pe an
Riscuri pentru utilizatorii trecerilor la nivel	OSC 3.1	0,710	Numărul anual de FWSI în rândul utilizatorilor trecerilor la nivel rezultat din accidente importante/Numărul de tren-km pe an
Riscuri pentru utilizatorii trecerilor la nivel	OSC 3.2	Nu se aplică (*9)	Numărul anual de FWSI în rândul utilizatorilor trecerilor la nivel, rezultat din accidente importante/[(Numărul de tren-km pe an × Numărul de treceri la nivel)/km-linie desfășurată]
Riscuri pentru persoanele din categoria „altele”	OSC 4	0,0145	Numărul anual de FWSI în rândul persoanelor care aparțin categoriei „altele” rezultat din accidente importante/Numărul de tren-km pe an
Riscuri pentru persoane neautorizate în incinta instalațiilor feroviare	OSC 5	2,05	Numărul anual de FWSI în rândul persoanelor neautorizate în incinta instalațiilor feroviare rezultat din accidente importante/Numărul de tren-km pe an
Riscuri pentru societate în ansamblu	OSC 6	2,59	Numărul total anual de FWSI rezultat din accidente importante/Numărul de tren-km pe an

(*1) VNR 1.1 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI („fatalities and weighted serious injuries”, „pierderi de vieți omenești și pondere de persoane rănite grav”) în rândul călătorilor, rezultat din accidente importante, și numărul de tren călători-km pe an. În acest context, tren călători-km reprezintă unitatea de trafic exclusiv pentru trenurile de călători.

(*2) VNR 1.2 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul călătorilor, rezultat din accidente importante, și numărul de călător-km pe an.

(*3) VNR 2 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul angajaților, rezultat din accidente importante, și numărul de tren-km pe an.

(*4) VNR 3.1 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul utilizatorilor trecerilor la nivel, rezultat din accidente importante, și numărul de tren-km pe an.

(*5) VNR 3.2 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul utilizatorilor trecerilor la nivel, rezultat din accidente importante, și [(numărul de tren-km pe an × numărul de treceri la nivel)/km-linie desfășurată]. Datele privind numărul de treceri la nivel și de km-linie desfășurată nu au fost suficient de fiabile la momentul extragerii datelor (majoritatea statelor membre au raportat date comune referitoare la km-linie, în loc de km-linie desfășurată).

(*6) VNR 4 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul persoanelor din categoria „altele”, rezultat din accidente importante, și numărul de tren-km pe an.

(*7) VNR 5 exprimată ca: raportul dintre numărul anual de FWSI în rândul persoanelor neautorizate în incinta instalațiilor feroviare, rezultat din accidente importante, și numărul de tren-km pe an.

(*8) VNR 6 exprimată ca: raportul dintre numărul total anual de FWSI, rezultat din accidente importante, și numărul de tren-km pe an.

(*9) Datele privind numărul de treceri la nivel și de km-linie desfășurată necesare pentru calcularea acestui OSC nu au fost suficient de fiabile la momentul extragerii datelor (spre exemplu, majoritatea statelor membre au raportat km-linie în loc de km-linie desfășurată).

		ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2012.115.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 115

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 55 27 aprilie 2012

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2012/12/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 aprilie 2012 de modificare a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe și anumite produse similare destinate consumului uman	1

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul delegat (UE) nr. 363/2012 al Comisiei din 23 februarie 2012 privind normele de procedură pentru recunoașterea și retragerea recunoașterii organizațiilor de monitorizare, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn ( 1 )	12
	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 364/2012 al Comisiei din 26 aprilie 2012 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	17
	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 365/2012 al Comisiei din 26 aprilie 2012 privind eliberarea licențelor de import de orez în cadrul contingentelor tarifare deschise pentru subperioada aprilie 2012 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011	19
	DECIZII
	2012/224/UE
*	Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 martie 2012 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia	21
*	Decizia 2012/225/PESC a Consiliului din 26 aprilie 2012 de modificare a Deciziei 2010/232/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive împotriva Birmaniei/Myanmar	25
	2012/226/UE
*	Decizia Comisiei din 23 aprilie 2012 privind al doilea set de obiective de siguranță comune în ceea ce privește sistemul feroviar [notificată cu numărul C(2012) 2084] ( 1 )	27

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	JO	98,8
	MA	60,4
	TN	124,7
	TR	115,6
	ZZ	99,9
0707 00 05	JO	216,8
	TR	133,3
	ZZ	175,1
0709 93 10	MA	29,9
	TR	107,1
	ZZ	68,5
0805 10 20	CL	48,2
	EG	58,6
	IL	73,9
	MA	50,7
	TR	50,5
	ZZ	56,4
0805 50 10	TR	55,4
	ZA	63,9
	ZZ	59,7
0808 10 80	AR	94,2
	BR	79,9
	CA	117,0
	CL	96,0
	CN	117,5
	MK	31,8
	NZ	126,1
	US	151,5
	ZA	85,6
	ZZ	100,0
0808 30 90	AR	110,3
	CL	108,7
	CN	88,0
	US	107,0
	ZA	115,4
	ZZ	105,9

Origine	Număr de ordine	Coeficient de atribuire pentru subperioada aprilie 2012	Cantitate totală disponibilă pentru subperioada iulie 2012 (în kg)
Statele Unite	09.4127	(1)	27 865 684
Thailanda	09.4128	(1)	8 627 076
Australia	09.4129	(1)	916 000
Alte origini	09.4130	0,988521 %	0