|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2012.047.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 55 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/1 |
REGULAMENTUL (EURATOM) NR. 139/2012 AL CONSILIULUI
din 19 decembrie 2011
de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiunile indirecte în temeiul Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice și de diseminare a rezultatelor cercetării (2012-2013)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolele 7 și 10,
având în vedere propunerea Comisiei Europene prezentată după consultarea Comitetului Științific și Tehnic,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
având în vedere avizul Curții de Conturi,
întrucât:
|
(1) |
Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear pentru perioada 2012-2013 („programul-cadru”) a fost adoptat prin Decizia 2012/93/Euratom a Consiliului (3). Răspunderea pentru punerea în aplicare a programului-cadru și a programelor specifice ale acestuia, inclusiv a aspectelor financiare aferente, revine Comisiei. |
|
(2) |
Programul-cadru ar trebui să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) („regulamentul financiar”) și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5). |
|
(3) |
Programul-cadru ar trebui, de asemenea, să fie pus în aplicare în conformitate cu regulile privind ajutoarele de stat, în special cu regulile privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare, în prezent cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (6). |
|
(4) |
Programul-cadru păstrează principiile și domeniul general de aplicare ale celui de al șaptelea program-cadru al Comunității adoptat prin Decizia 2006/970/Euratom a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitățile de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2007-2011) (7). |
|
(5) |
Normele privind participarea întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura cea mai eficientă punere în aplicare, ținând seama de necesitatea unui acces facil pentru toți participanții, prin proceduri simplificate, în conformitate cu principiul proporționalității. |
|
(6) |
Programul-cadru ar trebui să beneficieze de inițiativa Comisiei de simplificare a implementării programelor-cadru de cercetare incluse în Decizia C(2011) 174 a Comisiei din 24 ianuarie 2011 privind trei măsuri de simplificare a punerii în aplicare a Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Deciziei 2006/970/Euratom. Respectiva decizie a Comisiei modifică modelul de acord de grant adoptat în temeiul Deciziei 2006/970/Euratom. |
|
(7) |
Respectivele norme ar trebui să faciliteze în continuare exploatarea proprietății intelectuale generate de participanți, ținând seama, de asemenea, de modul în care pot fi organizați participanții la nivel internațional și protejând totodată interesele legitime ale celorlalți participanți și ale Comunității. |
|
(8) |
Programul-cadru ar trebui să promoveze participarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, precum și a unei game largi de întreprinderi, centre de cercetare și universități. |
|
(9) |
Pentru asigurarea coerenței și transparenței, ar trebui să se aplice definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (8). |
|
(10) |
Trebuie stabilite condițiile minime de participare, atât ca regulă generală, cât și pentru acțiuni indirecte specifice în temeiul programului-cadru. |
|
(11) |
Ar trebui ca orice entitate juridică să aibă libertatea de a participa dacă sunt îndeplinite condițiile minime. Participarea care depășește nivelul minim ar trebui să asigure punerea în aplicare eficientă a acțiunii indirecte în cauză. |
|
(12) |
Organizațiile internaționale care au ca misiune dezvoltarea cooperării în materie de cercetare și formare în domeniul nuclear în Europa și formate în mare parte din state membre sau țări asociate ar trebui să fie încurajate să participe la programul-cadru. |
|
(13) |
Ar trebui de asemenea avută în vedere participarea entităților juridice stabilite în țări terțe și participarea organizațiilor internaționale, astfel cum este consfințită la articolul 101 din tratat. Participarea acestora ar trebui însă justificată din punctul de vedere al unei contribuții sporite la obiectivele programului-cadru. |
|
(14) |
În conformitate cu articolul 198 din tratat, entitățile juridice din teritoriile neeuropene ale statelor membre aflate sub jurisdicția acestora sunt eligibile pentru programul-cadru. |
|
(15) |
Se impune să se stabilească termenii și condițiile de acordare a finanțării comunitare pentru participanții la acțiuni indirecte. |
|
(16) |
Se impune stabilirea de către Comisie a unor norme și proceduri suplimentare, pe lângă cele prevăzute în regulamentul financiar, în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 și în prezentul regulament, necesare pentru reglementarea depunerii, evaluării și selectării propunerilor și a acordării granturilor, precum și a procedurilor de recurs pentru participanți. În special, ar trebui stabilite norme privind recurgerea la experți independenți. |
|
(17) |
Durata programului-cadru este limitată la doi ani, în timp ce al șaptelea program-cadru al Uniunii, adoptat prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (9), cu norme similare celor aferente celui de al șaptelea program-cadru al Comunității, va fi în vigoare în paralel până la sfârșitul anului 2013. Prin urmare, este oportun să se aplice norme similare celor aferente celui de al șaptelea program-cadru al Uniunii și să se evite schimbările majore pentru participanți. |
|
(18) |
Comisia ar trebui să stabilească norme și proceduri suplimentare în temeiul programului-cadru, pe lângă cele prevăzute în regulamentul financiar și în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, pentru reglementarea evaluării viabilității juridice și financiare a participanților la acțiuni indirecte din programul-cadru. Respectivele norme ar trebui să realizeze echilibrul optim între protejarea intereselor financiare ale Uniunii și simplificarea și facilitarea participării entităților juridice la programul-cadru. Pentru a asigura verificarea consecventă a existenței și statutului juridic al participanților la acțiuni indirecte, precum și a capacităților operaționale și financiare ale acestora, și pentru a evita operarea de schimbări majore pentru participanți, este recomandabil să se aplice programului-cadru normele de asigurare a verificării consecvente a existenței și statutului juridic, precum și a capacităților operaționale și financiare ale participanților la acțiuni indirecte finanțate printr-un grant în temeiul celui de al șaptelea program-cadru al Uniunii și în temeiul celui de al șaptelea program-cadru al Comunității, adoptate prin Decizia C(2007) 2466 a Comisiei din 13 iunie 2007. |
|
(19) |
În acest context, regulamentul financiar, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 și Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (10) reglementează, între altele, protecția intereselor financiare ale Uniunii, combaterea fraudei și neregulilor, procedurile de recuperare a sumelor datorate Comisiei, procedurile de excludere privind contractele și granturile și penalitățile aferente, precum și auditurile, verificările și inspecțiile realizate de Comisie și de Curtea de Conturi. |
|
(20) |
Contribuția financiară a Comunității ar trebui să la ajungă participanți fără întârzieri nejustificate. |
|
(21) |
Acordurile încheiate pentru fiecare acțiune ar trebui să prevadă exercitarea supravegherii și controlului financiar de către Comisie sau de către orice reprezentant autorizat de Comisie, precum și realizarea de audituri de către Curtea de Conturi și de controale la fața locului de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (11). |
|
(22) |
Comisia ar trebui să monitorizeze atât acțiunile indirecte desfășurate în temeiul programului-cadru, cât și programul-cadru și programele specifice ale acestuia. În vederea asigurării unei monitorizări și evaluări eficiente și coerente a implementării acțiunilor indirecte, Comisia ar trebui să instituite și să mențină un sistem de informare corespunzător. |
|
(23) |
Programul-cadru ar trebui să reflecte și să promoveze principiile generale stabilite în Recomandarea 2005/251/CE a Comisiei din 11 martie 2005 privind Carta europeană a cercetătorilor și un Cod de conduită pentru recrutarea cercetătorilor (12), respectând în același timp caracterul facultativ al acestora. |
|
(24) |
Normele care reglementează diseminarea rezultatelor cercetării ar trebui să asigure că, unde este cazul, participanții protejează proprietatea intelectuală generată în cadrul acțiunilor și folosesc și diseminează rezultatele respective. |
|
(25) |
Respectând drepturile deținătorilor proprietății intelectuale, normele în cauză ar trebui să fie totuși concepute astfel încât să asigure faptul că participanții și, dacă este cazul, entitățile afiliate acestora stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată au acces la informațiile cu care contribuie la proiect și la cunoștințele generate în urma activităților de cercetare desfășurate în cadrul proiectului în măsura în care sunt necesare pentru realizarea activităților de cercetare sau utilizarea cunoștințelor rezultate. |
|
(26) |
„Fondul de garanție pentru participanți”, instituit în temeiul celui de al șaptelea program-cadru al Comunității și gestionat de Comisie, ar trebui să funcționeze în continuare și ar trebui să acopere sumele datorate și nerambursate de partenerii care nu își îndeplinesc obligațiile în temeiul programului-cadru. Crearea acestui fond a promovat simplificarea și a facilitat participarea, protejând în același timp interesele financiare ale Uniunii într-un mod care este adecvat și pentru programul-cadru. |
|
(27) |
Contribuțiile comunitare la o întreprindere comună înființată în temeiul articolelor 45-51 din tratat nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. |
|
(28) |
Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale, precum și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
|
(29) |
Comunitatea ar trebui să furnizeze sprijin financiar, în conformitate cu regulamentul financiar, între altele prin achiziții publice, sub forma unui preț pentru bunuri și servicii stabilit prin contract și selectat în urma unor licitații, granturi, sume plătite unei organizații sub formă de cotizație și onorarii pentru experți independenți, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII INTRODUCTIVE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește normele de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare și universităților, precum și a altor entități juridice la acțiuni întreprinse de unul sau mai mulți participanți în cadrul schemelor de finanțare identificate în anexa II la Decizia 2012/93/Euratom (denumite în continuare „acțiuni indirecte”).
De asemenea, prezentul regulament stabilește norme, în conformitate cu cele din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 („regulamentul financiar”) și din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, referitoare la contribuția financiară a Comunității pentru participanții la acțiuni indirecte din programul-cadru.
În ceea ce privește rezultatele cercetării realizate în temeiul programului-cadru, prezentul regulament stabilește norme privind prezentarea cunoștințelor noi prin orice mijloace adecvate, în afara celor care rezultă din formalitățile vizând protejarea acestor cunoștințe, inclusiv privind publicarea cunoștințelor noi în orice mijloc de comunicare (denumită în continuare „diseminare”).
Pe lângă acestea, prezentul regulament stabilește norme privind utilizarea directă sau indirectă a cunoștințelor noi în cadrul altor activități de cercetare decât cele care fac obiectul acțiunii indirecte în cauză, inclusiv dezvoltarea, crearea și comercializarea unui produs sau proces, crearea și furnizarea unui serviciu (denumită în continuare „utilizare”).
În ceea ce privește atât cunoștințele noi, cât și cunoștințele preexistente, prezentul regulament stabilește norme referitoare la licențe și la drepturile de utilizare a acestora (denumite în continuare „drepturi de acces”).
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau orice persoană juridică înființată în temeiul dreptului intern al locului său de stabilire sau în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să facă obiectul unor obligații; |
|
2. |
„entitate afiliată” înseamnă orice entitate juridică aflată sub controlul direct sau indirect al unui participant sau sub același control direct sau indirect ca participantul, controlul putând avea oricare dintre formele stabilite la articolul 7 alineatul (2); |
|
3. |
„condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condiții corespunzătoare, inclusiv posibili termeni financiari, care țin seama de circumstanțele specifice ale cererii de acces, de exemplu valoarea reală sau potențială a cunoștințelor noi sau preexistente la care se solicită acces și/sau sfera, durata sau alte caracteristici ale utilizării avute în vedere; |
|
4. |
„cunoștințe noi” înseamnă rezultatele, inclusiv informațiile, indiferent dacă pot fi sau nu protejate, care sunt generate de acțiunea indirectă în cauză, inclusiv drepturile de autor, drepturile asupra desenelor și modelelor, drepturile asupra brevetelor, drepturile asupra soiurilor de plante sau tipuri similare de protecție; |
|
5. |
„cunoștințe preexistente” înseamnă informații deținute de participanți înainte de aderarea lor la acordul de grant, inclusiv drepturile de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală aferente acestor informații, pentru care au depus cereri înainte de a adera la acordul de grant și care sunt necesare pentru realizarea acțiunii indirecte sau pentru utilizarea rezultatelor acțiunii indirecte; |
|
6. |
„participant” înseamnă o entitate juridice ce contribuie la o acțiune indirectă și are drepturi și obligații față de Comunitate; |
|
7. |
„organizație de cercetare” înseamnă o entitate juridică înființată ca organizație nonprofit care desfășoară, ca unul dintre obiectivele sale principale, activități de cercetare sau de dezvoltare tehnologică; |
|
8. |
„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru; |
|
9. |
„țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord internațional cu Comunitatea, pe baza căruia sau conform termenilor căruia contribuie financiar la programul-cadru, integral sau parțial; |
|
10. |
„organizație internațională” înseamnă o organizație interguvernamentală cu personalitate juridică în temeiul dreptului internațional public, alta decât Uniunea, precum și orice agenție specializată înființată de o asemenea organizație internațională; |
|
11. |
„organizație internațională de interes european” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa; |
|
12. |
„organism public” înseamnă orice entitate juridică definită ca atare în dreptul intern, precum și organizațiile internaționale; |
|
13. |
„IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE; |
|
14. |
„program de lucru” înseamnă un plan adoptat de Comisie pentru implementarea unui program specific identificat la articolul 6 din Decizia 2012/94/Euratom a Consiliului din 19 decembrie 2011 privind programul specific pentru punerea în aplicare, prin acțiuni indirecte, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013) (13); |
|
15. |
„scheme de finanțare” înseamnă mecanismele de finanțare comunitară a acțiunilor indirecte stabilite în anexa II la Decizia 2012/93/Euratom. |
În sensul primului paragraf punctul 1, în cazul persoanelor fizice se consideră că trimiterile la stabilire se referă la reședința obișnuită.
Articolul 3
Confidențialitate
Sub rezerva condițiilor stabilite în modelul de acord de grant, modelul de scrisoare de numire sau contract, Comisia și participanții păstrează confidențialitatea oricăror date, cunoștințe și documente care le sunt comunicate ca fiind confidențiale.
CAPITOLUL II
PARTICIPAREA
Articolul 4
Norme specifice pentru cercetarea în domeniul energiei de fuziune
Normele stabilite în prezentul capitol se aplică fără a se aduce atingere normelor specifice privind activitățile desfășurate în cadrul domeniului tematic „Cercetare în domeniul energiei de fuziune” stabilite în capitolul IV.
SECȚIUNEA 1
Condiții minime
Articolul 5
Principii generale
(1) Orice întreprindere, universitate sau centru de cercetare sau orice altă entitate juridică, indiferent dacă este stabilită într-un stat membru, într-o țară asociată sau într-o țară terță, poate participa la o acțiune indirectă dacă sunt îndeplinite condițiile minime stabilite în prezentul capitol, inclusiv toate condițiile specificate în temeiul articolului 11.
(2) Cu toate acestea, în cazul unei acțiuni indirecte menționate la articolul 6 sau 8, conform cărora condițiile minime pot fi îndeplinite fără participarea unei entități juridice stabilite într-un stat membru, participarea este supusă condiției suplimentare ca, prin aceasta, atingerea obiectivelor stabilite la articolele 1 și 2 din tratat să fie îmbunătățită.
(3) Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene („JRC”) poate participa la acțiuni indirecte în condiții de egalitate și cu aceleași drepturi și obligații ca o entitate juridică stabilită într-un stat membru.
Articolul 6
Condiții minime
(1) Condițiile minime pentru acțiunile indirecte sunt următoarele:
|
(a) |
trebuie să participe cel puțin trei entități juridice, fiecare fiind stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată diferite, nefiind permis ca două dintre ele să fie stabilite în același stat membru sau în aceeași țară asociată; |
|
(b) |
toate cele trei entități juridice trebuie să fie independente una de cealaltă, în conformitate cu articolul 7. |
(2) În sensul alineatului (1) litera (a), în cazul în care unul dintre participanți este JRC sau o organizație internațională de interes european sau o entitate creată în temeiul dreptului Uniunii, respectivii participanți sunt considerați a fi stabiliți în alt stat membru sau în altă țară asociată decât statul membru sau țara asociată în care este stabilit un alt participant la aceeași acțiune.
Articolul 7
Independența
(1) Două entități juridice sunt considerate independente una de cealaltă dacă niciuna nu se află sub controlul direct sau indirect al celeilalte sau sub același control direct sau indirect ca cealaltă.
(2) În sensul alineatului (1), controlul poate să aibă, în special, oricare dintre următoarele forme:
|
(a) |
deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului social subscris al entității juridice în cauză sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților entității respective; |
|
(b) |
deținerea directă sau indirectă, în fapt sau în drept, a unor puteri de decizie în cadrul entității juridice în cauză. |
(3) Cu toate acestea, se consideră că următoarele relații între entitățile juridice nu constituie în sine relații de control:
|
(a) |
deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului social subscris sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților de către același organism de investiții publice, același investitor instituțional sau aceeași societate cu capital de risc; |
|
(b) |
entitățile juridice în cauză sunt deținute sau supervizate de același organism public. |
Articolul 8
Acțiuni de coordonare și de sprijin și formarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor
Pentru acțiunile de coordonare și de sprijin și acțiunile care vizează formarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, condiția minimă este participarea unei entități juridice.
Primul paragraf nu se aplică acțiunilor care au ca scop coordonarea activităților de cercetare.
Articolul 9
Participant unic
În cazul în care condițiile minime pentru o acțiune indirectă sunt satisfăcute de un număr de entități juridice care împreună formează o singură entitate juridică, aceasta din urmă poate fi participantul unic la o acțiune indirectă, cu condiția să fie stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată.
Articolul 10
Organizații internaționale și persoane juridice stabilite în țări terțe
Participarea la acțiunile indirecte este deschisă organizațiilor internaționale și entităților juridice stabilite în țări terțe, odată ce au fost îndeplinite condițiile minime stabilite în prezentul capitol, precum și orice condiții prevăzute în programele specifice sau în programele de lucru pertinente.
Articolul 11
Condiții suplimentare
Pe lângă condițiile minime stabilite în prezentul capitol, programele specifice sau programele de lucru pot stabili condiții referitoare la numărul minim de participanți.
De asemenea, acestea pot stabili, în funcție de caracterul și obiectivele acțiunii indirecte, condiții suplimentare care trebuie îndeplinite privind tipul de participant și, dacă este cazul, locul de stabilire.
SECȚIUNEA 2
Proceduri
Articolul 12
Cereri de propuneri
(1) Comisia publică cereri de propuneri pentru acțiuni indirecte în conformitate cu cerințele stabilite în programele specifice și programele de lucru pertinente.
Pe lângă publicitatea prevăzută în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, Comisia publică cereri de propuneri pe site-ul web al Comisiei Europene dedicat programului-cadru, prin canale de informare specifice și la punctele de contact naționale instituite de statele membre și de țările asociate.
(2) Dacă este oportun, Comisia precizează în cererea de propuneri că participanții nu sunt obligați să încheie un acord de consorțiu.
(3) Cererile de propuneri trebuie să aibă obiective clare, pentru a se asigura că solicitanții nu trimit răspunsuri inutile.
Articolul 13
Excepții
Comisia nu emite cereri de propuneri pentru următoarele:
|
(a) |
acțiuni de coordonare și sprijin care urmează să fie realizate de entități juridice identificate în programele specifice sau în programele de lucru atunci când programul specific permite programelor de lucru să identifice beneficiari, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002; |
|
(b) |
acțiuni de coordonare și sprijin constând în achiziționarea de bunuri sau servicii care fac obiectul normelor de achiziții publice stabilite în regulamentul financiar; |
|
(c) |
acțiuni de coordonare și sprijin legate de numirea unor experți independenți; |
|
(d) |
alte acțiuni, în cazul în care se prevede astfel în regulamentul financiar sau în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002. |
Articolul 14
Evaluare, selectare și acordare
(1) Comisia evaluează toate propunerile depuse ca urmare a unei cereri de propuneri, pe baza principiilor de evaluare și a criteriilor de selecție și de acordare a granturilor.
Criteriile se referă la excelență, impact și punere în aplicare. În aceste condiții, programul de lucru specifică mai în detaliu criteriile de evaluare și selecție și poate adăuga cerințe, ponderi și praguri suplimentare sau stabili detalii suplimentare cu privire la aplicarea criteriilor.
(2) O propunere care contravine principiilor etice fundamentale sau care nu îndeplinește condițiile stabilite în programul specific, în programul de lucru sau în cererea de propuneri nu este selectată. O asemenea propunere poate fi exclusă în orice moment din cadrul procedurilor de evaluare, selecție și acordare a granturilor.
(3) Propunerile se clasifică în funcție de rezultatele evaluării. Deciziile de finanțare se iau pe baza acestei clasificări.
Articolul 15
Proceduri de depunere, de evaluare, de selectare și de acordare a granturilor
(1) În cazul în care o cerere de propuneri precizează că este vorba de o procedură de evaluare în două etape, doar propunerile care trec o primă etapă, pe baza evaluării în funcție de un set limitat de criterii, merg mai departe pentru evaluarea ulterioară.
(2) În cazul în care o cerere de propuneri precizează că este vorba de o procedură de depunere în două etape, doar solicitanții ale căror propuneri au trecut de evaluarea din prima etapă sunt invitați să depună o propunere completă în a doua etapă.
Toți solicitanții sunt informați cu promptitudine cu privire la rezultatele primei etape de evaluare.
(3) Comisia adoptă și publică normele care reglementează procedura de depunere a propunerilor, precum și procedurile aferente de evaluare, selecție și acordare și publică ghiduri pentru solicitanți, inclusiv orientări pentru evaluatori. În special, Comisia stabilește norme detaliate pentru procedura de depunere în două etape (inclusiv cu privire la conținutul și caracterul propunerii din prima etapă și ale propunerii complete din a doua etapă) și norme pentru procedura de evaluare în două etape.
Comisia furnizează informații și stabilește proceduri de recurs pentru solicitanți.
(4) Normele pentru asigurarea unei verificări consecvente a existenței și a statutului juridic, precum și a capacităților operaționale și financiare ale participanților la acțiuni indirecte sprijinite printr-un grant în temeiul celui de al șaptelea program-cadru al Uniunii și în temeiul celui de al șaptelea program-cadru al Comunității adoptate prin Decizia C(2007) 2466 a Comisiei din 13 iunie 2007 se aplică în contextul programului-cadru.
Comisia se abține de la repetarea acestor verificări, cu excepția cazului în care situația participantului în cauză a suferit schimbări.
Articolul 16
Numirea unor experți independenți
(1) Comisia numește experți independenți care să furnizeze asistență pentru evaluarea propunerilor.
Pentru acțiunile de coordonare și sprijin menționate la articolul 13, se numesc experți independenți doar în cazul în care Comisia consideră că este oportun.
(2) Experții independenți sunt selectați pe baza competențelor și cunoștințelor adecvate pentru sarcinile care le sunt încredințate. În cazurile în care experții independenți trebuie să lucreze cu informații clasificate, pentru a fi numiți aceștia trebuie să dețină certificatul de securitate corespunzător.
Experții independenți sunt identificați și selectați pe baza unor apeluri la candidaturi individuale și apeluri adresate unor organizații pertinente precum agențiile naționale de cercetare, întreprinderile sau instituțiile de cercetare, în vederea stabilirii unor liste de candidați corespunzători.
Dacă se consideră oportun, Comisia poate selecta orice persoană cu competențele adecvate care nu se află pe liste.
Atunci când sunt numite grupuri de experți independenți, se iau măsuri adecvate pentru a se asigura un echilibru rezonabil între numărul de femei și cel de bărbați.
(3) Atunci când numește un expert independent, Comisia ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că expertul nu se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu subiectul cu privire la care este solicitat să se pronunțe.
(4) Comisia semnează o scrisoare de numire între Comunitate și fiecare expert independent, pe baza modelului de scrisoare de numire adoptat prin Decizia C(2007) 2466 a Comisiei din 21 august 2008.
(5) Comisia publică o dată pe an, prin orice mijloace de comunicare adecvate, lista experților independenți care au asistat-o în scopul programului-cadru și al fiecărui program specific.
Articolul 17
Dispoziții generale
(1) Participanții pun în aplicare acțiunea indirectă și iau toate măsurile necesare și rezonabile în acest scop. Participanții la aceeași acțiune indirectă pun în aplicare lucrările în comun și solidar față de Comunitate.
(2) Comisia întocmește, pe baza modelului de acord de grant menționat la articolul 18 și ținând seama de caracteristicile schemei de finanțare în cauză, un acord de grant între Comunitate și participanți.
(3) Participanții nu își iau angajamente care sunt incompatibile cu acordul de grant.
(4) În cazul în care un participant nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a acțiunii indirecte, ceilalți participanți respectă acordul de grant fără nicio contribuție suplimentară a Comunității, cu excepția cazului în care Comisia îi descarcă în mod expres de această obligație.
(5) Dacă punerea în aplicare unei acțiuni devine imposibilă sau dacă participanții nu o pun în aplicare, Comisia poate pune capăt acțiunii.
(6) Participanții asigură informarea Comisiei cu privire la orice eveniment care ar putea afecta punerea în aplicare a acțiunii indirecte sau interesele Comunității.
(7) Atunci când acest lucru este prevăzut în acordul de grant, participanții la acțiunea indirectă pot subcontracta anumite elemente ale lucrărilor care trebuie executate către terți.
(8) Comisia stabilește proceduri de recurs pentru participanți.
Articolul 18
Dispozițiile generale ale acordului de grant
(1) Modelul de acord de grant adoptat prin Decizia C(2007) 1509 a Comisiei din 10 aprilie 2007 se aplică în contextul programului-cadru.
Acordul de grant stabilește drepturile și obligațiile participanților față de Comunitate, în conformitate cu Decizia 2006/970/Euratom, cu prezentul regulament, cu regulamentul financiar și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, precum și în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii.
De asemenea, acordul de grant stabilește, în conformitate cu aceleași condiții, drepturile și obligațiile entităților juridice care devin participanți în cursul desfășurării acțiunii indirecte.
(2) Dacă este cazul, acordul de grant specifică ce parte a contribuției financiare a Comunității se bazează pe rambursarea costurilor eligibile și ce parte se bazează pe rate forfetare (inclusiv baremuri de costuri unitare) sau pe sume forfetare.
(3) Acordul de grant precizează care sunt schimbările din componența unui consorțiu care necesită publicarea în prealabil a unei cereri de candidaturi.
(4) Acordul de grant impune prezentarea către Comisie a unor rapoarte periodice privind progresul implementării acțiunii indirecte în cauză.
(5) Dacă este cazul, acordul de grant prevede obligativitatea notificării prealabile a Comisiei cu privire la orice intenție de transfer al proprietății asupra cunoștințelor noi către un terț.
(6) În cazul în care acordul de grant impune participanților să desfășoare activități de pe urma cărora beneficiază terțe părți, participanții asigură o publicitate pe scară largă a acestui lucru și identifică, evaluează și selectează respectivele terțe părți în mod transparent, echitabil și imparțial. Dacă se prevede în programul de lucru, acordul de grant stabilește criterii de selecție a acestor terțe părți. Comisia își rezervă dreptul de veto cu privire la selectarea terțelor părți.
(7) Dacă se dovedește că este necesară o modificare substanțială a modelului de acord de grant menționat la alineatul (1), Comisia îl revizuiește în consecință, în strânsă cooperare cu statele membre.
(8) Modelul de acord de grant reflectă principiile generale stabilite în Carta europeană a cercetătorilor și în Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor. El tratează, după caz, sinergiile cu educația la toate nivelurile; disponibilitatea și capacitatea de a stimula dialogul și dezbaterile pe marginea unor aspecte științifice și rezultate de cercetare cu un public larg, dincolo de comunitatea cercetătorilor; activități menite să sporească participarea și rolul femeilor în cercetare; și activități care abordează aspecte socioeconomice ale cercetării.
(9) Modelul de acord de grant prevede exercitarea supravegherii și controlului financiar de către Comisiei sau orice reprezentant autorizat de aceasta și de către Curtea de Conturi.
(10) Acordul de grant stabilește termene pentru efectuarea de către participanți a diverselor notificări menționate în prezentul regulament.
Articolul 19
Dispoziții privind drepturile de acces, utilizarea și diseminarea
(1) Acordul de grant stabilește drepturile și obligațiile respective ale participanților în ceea ce privește drepturile de acces, utilizarea și diseminarea, în măsura în care aceste drepturi și obligații nu au fost stabilite în prezentul regulament.
În acest scop, impune transmiterea către Comisie a unui plan de utilizare și diseminare a cunoștințelor noi.
(2) Acordul de grant precizează condițiile în care participanții pot obiecta față de un audit tehnologic al utilizării și diseminării cunoștințelor noi realizat de anumiți reprezentanți autorizați ai Comisiei.
Articolul 20
Dispoziții privind rezilierea
Acordul de grant specifică motivele care pot sta la baza rezilierii sale, integral sau parțial, în special în caz de nerespectare a prezentului regulament, de neîndeplinire a obligațiilor sau de încălcare a prevederilor, precum și consecințele pentru participanți în cazul nerespectării de către alt participant.
Articolul 21
Dispoziții specifice
(1) În cazul acțiunilor indirecte de sprijin al infrastructurilor de cercetare existente și, acolo unde este cazul, al noilor infrastructuri de cercetare, acordul de grant stabilește dispoziții specifice privind confidențialitatea, publicitatea, drepturile de acces și angajamentele care ar putea afecta utilizatorii infrastructurii.
(2) În cazul acțiunilor indirecte de sprijin pentru formarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, acordul de grant stabilește dispoziții specifice privind confidențialitatea, drepturile de acces și angajamentele aferente cercetătorilor care beneficiază de pe urma acțiunii.
(3) Pentru a proteja interesele de apărare ale statelor membre în sensul articolului 24 din tratat, acordul de grant stabilește, acolo unde este cazul, dispoziții specifice privind confidențialitatea, clasificarea informațiilor, drepturile de acces, transferul proprietății asupra cunoștințelor noi și utilizarea acestora.
Articolul 22
Semnare și aderare
Acordul de grant intră în vigoare după semnarea sa de către coordonator și de către Comisie.
Acordul se aplică fiecărui participant care a aderat oficial la el.
Articolul 23
Acorduri de consorțiu
(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, toți participanții la o acțiune indirectă încheie un acord, denumit în continuare „acord de consorțiu”, care să reglementeze, între altele:
|
(a) |
organizarea internă a consorțiului; |
|
(b) |
distribuirea contribuției financiare a Comunității; |
|
(c) |
norme suplimentare față de cele din capitolul III, precum și față de dispozițiile conexe din acordul de grant; |
|
(d) |
soluționarea disputelor interne, inclusiv cazurile de abuz de putere; |
|
(e) |
înțelegeri privind răspunderea, indemnizarea și confidențialitatea între participanți. |
(2) Comisia stabilește și publică orientări cu privire la principalele aspecte care pot fi abordate de participanți în cadrul acordurilor de consorțiu.
Articolul 24
Coordonator
(1) Entitățile juridice care doresc să participe la o acțiune indirectă numesc una dintre ele care să acționeze drept coordonator și să îndeplinească următoarele sarcini în conformitate cu prezentul regulament, cu regulamentul financiar, cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 și cu acordul de grant:
|
(a) |
monitorizarea respectării de către participanții la acțiunea indirectă a obligațiilor care le revin; |
|
(b) |
verificarea finalizării de către entitățile juridice identificate în acordul de grant a formalităților de aderare la acordul de grant; |
|
(c) |
primirea contribuției financiare a Comunității și distribuirea ei în conformitate cu acordul de consorțiu și acordul de grant; |
|
(d) |
ținerea evidențelor și a contabilității financiare pertinente pentru contribuția financiară a Comunității și informarea Comisiei cu privire la distribuirea acesteia în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (b) și cu articolul 35; |
|
(e) |
îndeplinirea rolului de intermediar pentru o comunicare eficientă și corectă între participanți și raportarea cu regularitate către participanți și către Comisie cu privire la progresul proiectului. |
(2) Coordonatorul este identificat ca atare în acordul de grant.
Numirea unui nou coordonator se poate face doar cu aprobarea scrisă a Comisiei.
Articolul 25
Schimbări la nivelul consorțiului
(1) Participanții la o acțiune indirectă pot conveni să adauge un nou participant sau să elimine un participant existent în conformitate cu dispozițiile stabilite în acest sens în acordul de consorțiu.
(2) Orice entitate juridică ce se alătură unei acțiuni în curs aderă la acordul de grant.
(3) În cazuri specifice, dacă se prevede în acordul de grant, consorțiul publică o cerere de candidaturi și asigură publicitatea la scară largă a acesteia prin mijloace de informare specifice, în special prin site-uri internet pentru programul-cadru, publicații și broșuri de specialitate și prin intermediul punctelor naționale de contact instituite de statele membre și de țările asociate pentru informare și sprijin.
Consorțiul evaluează ofertele în lumina criteriilor care stau la baza acțiunii inițiale și cu asistența unor experți independenți numiți de consorțiu, în conformitate cu principiile stabilite la articolele 14 și 16.
(4) Consorțiul notifică orice propunere de schimbare a componenței sale Comisiei, care poate ridica obiecții în termen de 45 de zile de la notificare.
Schimbările de componență a consorțiului asociate cu propuneri privind alte schimbări ale acordului de grant care nu sunt direct legate de schimbarea componenței fac obiectul unei aprobări scrise din partea Comisiei.
Articolul 26
Monitorizare și evaluare
(1) Comisia monitorizează punerea în aplicare a acțiunilor indirecte pe baza rapoartelor periodice de progres transmise în conformitate cu acordul de grant menționat la articolul 18.
În special, Comisia monitorizează punerea în aplicare a planului de utilizare și diseminare a cunoștințelor noi, transmis în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf.
În acest scop, Comisia poate fi asistată de experți independenți numiți în conformitate cu articolul 16.
(2) Comisia instituie și menține un sistem de informare care să permită realizarea în mod eficient și coerent a monitorizării menționate la alineatul (1) la nivelul întregului program-cadru.
Sub rezerva articolului 3, Comisia publică, în orice mijloc de informare adecvat, informații cu privire la proiectele finanțate.
(3) Monitorizarea și evaluarea menționate la articolul 6 din Decizia 2012/93/Euratom includ aspecte referitoare la aplicarea prezentului regulament și abordează impactul pe care îl au asupra bugetului modificările regimului de calcul al costurilor față de al șaptelea program-cadru al Comunității, precum și efectele acestuia asupra sarcinii administrative pentru participanți.
(4) Comisia numește, în conformitate cu articolul 16, experți independenți care să ofere asistență pentru evaluările necesare în temeiul programului-cadru și al programelor sale specifice și, dacă se consideră necesar, pentru evaluarea programelor-cadru anterioare.
(5) De asemenea, Comisia poate crea grupuri de experți independenți numiți în conformitate cu articolul 16 pentru a oferi consiliere cu privire la conceperea și punerii în aplicare a politicii Comunității în domeniul cercetării.
Articolul 27
Informații care trebuie puse la dispoziție
(1) Sub rezerva articolului 3, Comisia pune la dispoziția oricărui stat membru sau a oricărei țări asociate, la cerere, orice informații utile care se află în posesia sa cu privire la cunoștințe noi generate de lucrări desfășurate în contextul unei acțiuni indirecte, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
(a) |
informațiile respective sunt relevante pentru politica publică; |
|
(b) |
participanții nu au prezentat motive solide și suficiente pentru păstrarea confidențialității informațiilor respective. |
(2) Nu se consideră în niciun caz că furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) transferă destinatarului vreun drept sau vreo obligație a Comisiei sau a participanților.
Destinatarul tratează însă aceste informații ca fiind confidențiale, cu excepția cazului în care acestea devin publice sau sunt puse la dispoziția publicului de participanți sau a cazului în care au fost comunicate Comisiei fără restricții de confidențialitate.
SECȚIUNEA 3
Contribuția financiară comunitară
Articolul 28
Eligibilitatea pentru finanțare
(1) Următoarele entități juridice care participă la o acțiune indirectă pot primi o contribuție financiară comunitară:
|
(a) |
orice entitate juridică stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată sau înființată în temeiul dreptului Uniunii; |
|
(b) |
orice organizație internațională de interes european. |
(2) În cazul participării unei organizații internaționale, alta decât o organizație internațională de interes european, sau a unei entități juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată, poate fi acordată o contribuție financiară comunitară cu condiția îndeplinirii a cel puțin uneia dintre următoarele condiții:
|
(a) |
există o dispoziție în acest sens în programele specifice sau în programul de lucru pertinent; |
|
(b) |
contribuția este esențială pentru desfășurarea acțiunii indirecte; |
|
(c) |
contribuția este prevăzută într-un acord științific și tehnologic bilateral sau în orice alt acord dintre Comunitate și țara în care este stabilită entitatea juridică respectivă. |
Articolul 29
Tipurile de granturi
Contribuția financiară comunitară pentru granturile identificate în anexa II la Decizia 2012/93/Euratom se bazează pe rambursarea, integral sau parțial, a costurilor eligibile.
Contribuția financiară comunitară poate lua forma unei finanțări la rate forfetare, inclusiv baremuri pentru costurile unitare, sau a unei sume forfetare sau poate combina rambursarea costurilor eligibile cu finanțări la rate forfetare și sume forfetare. Contribuția financiară comunitară poate lua formă de burse sau premii.
Programele de lucru și cererile de propuneri precizează tipurile de granturi utilizate în acțiunile vizate.
Articolul 30
Rambursarea costurilor eligibile
(1) Acțiunile indirecte finanțate prin granturi sunt cofinanțate de participanți.
Contribuția financiară comunitară în scopul rambursării costurilor eligibile nu trebuie să conducă la obținerea unui profit.
(2) Pentru plata grantului la încheierea punerii în aplicare a acțiunii se iau în considerare veniturile.
(3) Pentru a fi considerate eligibile, costurile suportate pentru punerea în aplicare a unei acțiuni indirecte trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
|
(a) |
trebuie să fie reale; |
|
(b) |
trebuie să fi fost suportate pe durata acțiunii, cu excepția rapoartelor finale, atunci când se prevede astfel în acordul de grant; |
|
(c) |
trebuie să fi fost stabilite în conformitate cu principiile și practicile curente de administrare și contabilitate ale participantului și să fi fost utilizate exclusiv în scopul atingerii obiectivelor acțiunii indirecte și a rezultatelor preconizate ale acesteia, într-un mod consecvent cu principiile economiei, eficienței și eficacității; |
|
(d) |
trebuie să fie înregistrate în contabilitatea participantului și, în cazul oricărei contribuții din partea unor terți, ele trebuie înregistrate în contabilitatea terților respectivi; |
|
(e) |
trebuie să nu includă costuri neeligibile, în special impozite indirecte identificabile, precum taxa pe valoarea adăugată, taxe, dobânzi datorate, provizioane pentru posibile pierderi sau taxe viitoare, pierderi datorate cursului de schimb, costurile legate de rentabilitatea capitalului, costurile declarate, suportate sau rambursate pentru un alt proiect al Uniunii, taxele aferente datoriei sau serviciului datoriei, cheltuieli excesive sau nejustificate sau orice alt cost care nu îndeplinește condițiile stabilite la literele (a)-(d). |
Pentru aplicarea literei (a) de la primul paragraf, se pot utiliza costurile medii cu personalul cu condiția ca acestea să fie consecvente cu principiile de administrare și practicile de contabilitate ale participantului și să nu difere în mod semnificativ de costurile reale.
(4) În vreme ce contribuția financiară comunitară se calculează prin luarea în considerare a costurilor acțiunii indirecte în ansamblu, rambursarea se bazează pe costurile raportate de fiecare participant.
Articolul 31
Costuri eligibile directe și costuri eligibile indirecte
(1) Costurile eligibile sunt compuse din costuri care pot fi atribuite direct acțiunii (denumite în continuare „costuri eligibile directe”) și, după caz, din costuri care nu pot fi atribuite direct acțiunii, dar care au fost suportate în relație directă cu costurile eligibile directe atribuite acțiunii (denumite în continuare „costuri eligibile indirecte”).
(2) Rambursarea costurilor suportate de participanți se bazează pe costurile lor eligibile directe și indirecte.
În conformitate cu articolul 30 alineatul (3) litera (c), un participant poate utiliza o metodă simplificată de calculare a costurilor sale eligibile indirecte la nivelul entității sale juridice dacă această metodă este în concordanță cu principiile și practicile sale curente de contabilitate și administrare. Principiile de urmat în acest sens se stabilesc în modelul de acord de grant.
(3) Acordul de grant poate prevedea că rambursarea costurilor eligibile indirecte se limitează la un procentaj maxim din costurile eligibile directe, excluzându-se costurile eligibile directe pentru subcontractare, în special în cazul acțiunilor de coordonare și sprijin, și, dacă este cazul, pentru acțiunile de formare și dezvoltare a carierei cercetătorilor.
(4) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), pentru acoperirea costurilor eligibile indirecte, un participant poate opta pentru finanțarea la o rată forfetară a costurilor sale eligibile directe totale, exclusiv costurile directe eligibile pentru subcontractare sau rambursarea costurilor suportate de terți.
Comisia stabilește rate forfetare adecvate pe baza unei bune aproximații a costurilor indirecte reale în cauză, în conformitate cu regulamentul financiar și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.
(5) Organismele publice nonprofit, instituțiile de învățământ secundar sau superior, organizațiile de cercetare și IMM-urile care nu pot identifica cu certitudine costurile lor indirecte reale pentru acțiunile vizate, atunci când participă la scheme de finanțare care includ activități de cercetare și dezvoltare tehnologică și de demonstrație, astfel cum se prevede la articolul 32, pot opta pentru o rată forfetară egală cu 60 % din costurile eligibile directe totale.
(6) Toate ratele forfetare se stabilesc în modelul de acord de grant.
Articolul 32
Limitele superioare ale finanțării
(1) Pentru activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică, contribuția financiară comunitară poate atinge maximum 50 % din costurile eligibile totale.
Totuși, în cazul organismelor publice nonprofit, al instituțiilor de învățământ secundar și superior, al organizațiilor de cercetare și al IMM-urilor, contribuția poate atinge maximum 75 % din costurile eligibile totale.
(2) Pentru activitățile de demonstrație, contribuția financiară comunitară poate atinge maximum 50 % din costurile eligibile totale.
(3) Pentru activitățile finanțate prin acțiuni de coordonare și sprijin și pentru acțiunile de formare și de dezvoltare a carierei cercetătorilor, contribuția financiară comunitară poate atinge maximum 100 % din costurile eligibile totale.
(4) Pentru activitățile de management, inclusiv certificatele privind declarațiile financiare și alte activități care nu sunt cuprinse la alineatele (1), (2) și (3), contribuția financiară comunitară poate atinge maximum 100 % din costurile eligibile totale.
Celelalte activități menționate la primul paragraf includ, între altele, formarea în cadrul unor acțiuni care nu intră în domeniul de aplicare a schemei de finanțare pentru formarea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, coordonare, networking și diseminare.
(5) Pentru aplicarea alineatelor (1)-(4), la determinarea contribuției financiare comunitare se iau în considerare costurile eligibile și veniturile.
(6) Alineatele (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, acțiunilor indirecte în cazul cărora se aplică finanțarea la rate forfetare sau prin sume forfetare pentru acțiunea indirectă în ansamblu.
Articolul 33
Raportarea și auditul costurilor eligibile
(1) Se transmit Comisiei rapoarte periodice privind costurile eligibile, dobânzile financiare purtate de prefinanțare și veniturile legate de acțiunile indirecte în cauză și, acolo unde este cazul, un certificat privind declarațiile financiare, în conformitate cu regulamentul financiar și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.
Toate cofinanțările acțiunii vizate se raportează și, acolo unde este cazul, se certifică la încheierea acțiunii.
(2) Fără a se aduce atingere regulamentului financiar și Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2342/2002, certificatul privind declarațiile financiare este obligatoriu doar atunci când valoarea cumulată a plăților intermediare și balanța plăților efectuate pentru un participant este mai mare sau egală cu 375 000 EUR pentru o acțiune indirectă.
Cu toate acestea, pentru acțiuni indirecte cu durata de maximum doi ani, se solicită participantului cel mult un certificat privind declarațiile financiare, la terminarea proiectului.
Nu se solicită certificate privind declarațiile financiare pentru acțiunile indirecte rambursate integral prin intermediul sumelor forfetare sau la rate forfetare.
(3) În cazul organismelor publice, al organizațiilor de cercetare și al instituțiilor de învățământ superior și secundar, certificatul privind declarațiile financiare solicitat în temeiul alineatului (1) poate fi întocmit de o instituție publică competentă.
Articolul 34
Rețele de excelență
(1) Programul de lucru precizează formele de granturi care se utilizează pentru rețelele de excelență.
(2) Atunci când contribuția financiară comunitară pentru rețelele de excelență ia forma unei sume forfetare, aceasta se calculează în funcție de numărul de cercetători care sunt incluși în rețeaua de excelență și de durata acțiunii. Valoarea unitară pentru sumele forfetare plătite este de 23 500 EUR pe an per cercetător.
Suma respectivă se adaptează de către Comisie în conformitate cu regulamentul financiar și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.
(3) În programul de lucru se stabilește numărul maxim de participanți și, acolo unde este cazul, numărul maxim de cercetători care poate fi utilizat ca bază pentru calcularea sumei forfetare maxime. Cu toate acestea, poate participa un număr de participanți mai mare decât numărul maxim fixat pentru stabilirea contribuției financiare, în funcție de necesități.
(4) Plata contribuției financiare se efectuează prin vărsăminte eșalonate.
Aceste vărsăminte eșalonate se efectuează în concordanță cu evaluarea implementării progresive a programului comun de activitate, luându-se în considerare gradul de integrare a resurselor și capacităților de cercetare, măsurat pe baza indicatorilor de performanță negociați cu consorțiul și menționați în acordul de grant.
Articolul 35
Plățile și distribuirea
(1) Contribuția financiară comunitară se plătește participanților fără întârziere nejustificată prin intermediul coordonatorului.
(2) Coordonatorul trebuie să țină contabilitatea astfel încât să fie posibil să se determine în orice moment ce parte din fondurile comunitare au fost distribuite fiecărui participant.
La cerere, coordonatorul comunică aceste informații Comisiei.
Articolul 36
Recuperarea
Comisia poate adopta în acest scop o decizie de recuperare în conformitate cu regulamentul financiar.
Articolul 37
Mecanismul de acoperire a riscurilor
(1) Responsabilitatea financiară a fiecărui participant se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor alineatelor (2)-(5).
(2) În scopul gestionării riscului asociat nerecuperării sumelor datorate Comunității, Comisia a instituit și operează un „fond de garanție pentru participanți” („fondul”) în conformitate cu anexa.
Dobânzile financiare generate de fond se adaugă fondului și se utilizează exclusiv în scopurile stabilite la punctul 3 din anexă, fără a se aduce atingere dispozițiilor punctului 4 din aceasta.
(3) Contribuția la fond a unui participant la o acțiune indirectă sub forma unui grant nu trebuie să depășească 5 % din contribuția financiară comunitară datorată participantului respectiv. La încheierea acțiunii, contribuțiile la fond se rambursează participantului prin intermediul coordonatorului, sub rezerva dispozițiilor alineatului (4).
(4) Dacă dobânda generată de fond este insuficientă pentru a acoperi sumele datorate Comunității, Comisia poate deduce din suma care trebuie rambursată unui participant maximum un procent din contribuția financiară comunitară primită de acesta.
(5) Deducerea menționată la alineatul (4) nu se aplică organismelor publice, entităților juridice a căror participare la acțiunile indirecte este garantată de un stat membru sau de o țară asociată și nici instituțiilor de învățământ superior și secundar.
(6) Comisia verifică numai ex ante capacitatea financiară a coordonatorilor și a participanților alții decât cei menționați la alineatul (5) care solicită o contribuție financiară comunitară într-o acțiune indirectă al cărei buget depășește 500 000 EUR, cu excepția unor circumstanțe excepționale în care, pe baza informațiilor deja disponibile, există motive justificate de îndoială cu privire la capacitatea financiară a respectivilor participanți.
(7) Fondul de garanție pentru participanți se consideră a reprezenta o garanție suficientă în temeiul regulamentului financiar. Nu se poate cere sau impune participanților nicio altă garanție sau cauțiune suplimentară.
CAPITOLUL III
DISEMINARE ȘI UTILIZARE ȘI DREPTURI DE ACCES
SECȚIUNEA 1
Cunoștințe noi
Articolul 38
Norme specifice pentru cercetarea în domeniul energiei de fuziune
Normele stabilite în prezentul capitol se aplică fără a se aduce atingere normelor specifice privind activitățile desfășurate în cadrul domeniului tematic „Cercetare în domeniul energiei de fuziune” stabilite în capitolul IV.
Articolul 39
Proprietatea asupra cunoștințelor noi
(1) Cunoștințele noi care rezultă din activitatea desfășurată în cadrul altor acțiuni indirecte decât cele menționate la alineatul (3) sunt proprietatea participantului care a desfășurat activitatea ce a generat cunoștințele respective.
(2) Dacă angajații sau alt tip de personal care lucrează pentru un participant sunt îndreptățiți să ceară drepturi asupra cunoștințelor noi, participantul se asigură că este posibil să se exercite aceste drepturi într-un mod compatibil cu obligațiile care îi revin în temeiul acordului de grant.
(3) Cunoștințele noi sunt proprietatea Comunității în următoarele cazuri:
|
(a) |
acțiuni de coordonare și sprijin constând în achiziționarea de bunuri sau servicii care fac obiectul normelor de achiziții publice stabilite în regulamentul financiar; |
|
(b) |
acțiuni de coordonare și sprijin legate de experții independenți. |
Articolul 40
Proprietatea în comun asupra cunoștințelor noi
(1) Atunci când mai mulți participanți au desfășurat în comun activitatea din care au rezultat cunoștințele noi și când contribuția corespunzătoare a fiecăruia dintre aceștia nu poate fi stabilită, ei dețin în comun proprietatea asupra cunoștințelor noi respective.
Aceștia stabilesc un acord cu privire la alocarea și termenii de exercitare a proprietății în comun în conformitate cu termenii prevăzuți de acordul de grant.
(2) Acolo unde nu s-a încheiat încă un acord privind proprietatea în comun, fiecare dintre proprietarii respectivi are dreptul de a acorda licențe neexclusive unor terți, fără drept de acordare de sublicențe, sub rezerva următoarelor condiții:
|
(a) |
trebuie transmisă o notificare prealabilă celorlalți proprietari; |
|
(b) |
trebuie acordată o compensație corectă și rezonabilă celorlalți proprietari. |
(3) La cerere, Comisia oferă orientare cu privire la eventualele aspecte care să fie incluse în acordul privind proprietatea în comun.
Articolul 41
Transferul cunoștințelor noi
(1) Proprietarul cunoștințelor noi le poate transfera oricărei entități juridice, sub rezerva alineatelor (2)-(5) din prezentul articol și a articolului 42.
(2) Atunci când un participant transferă proprietatea asupra cunoștințelor noi, el transferă cesionarului obligațiile aferente cunoștințelor noi respective, inclusiv obligația de a le transmite oricărui cesionar ulterior, în conformitate cu acordul de grant.
(3) Sub rezerva obligațiilor de confidențialitate, atunci când un participant este ținut să transmită drepturi de acces, acesta trebuie să transmită o notificare în prealabil celorlalți participanți la aceeași acțiune, împreună cu suficiente informații cu privire la noul proprietar al cunoștințelor noi, astfel încât să li se permită acestora să își exercite drepturile de acces în temeiul acordului de grant.
Totuși, ceilalți participanți pot renunța, prin acord scris, la dreptul lor la notificare prealabilă în cazul transferului de proprietate de la un participant către un terț identificat în mod specific.
(4) În urma notificării în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf, orice alt participant poate formula obiecții cu privire la orice transfer de proprietate pe motiv că i-ar afecta drepturile de acces.
Atunci când oricare dintre ceilalți participanți demonstrează că drepturile de acces i-ar fi afectate, transferul preconizat nu are loc până când nu se ajunge la un acord între participanții în cauză.
(5) Atunci când este cazul, acordul de grant poate prevedea necesitatea de notificare în prealabil a Comisiei cu privire la orice transfer preconizat de proprietate sau la orice intenție de acordare a unei licențe unui terț stabilit într-o țară terță care nu este asociată la programul-cadru.
Articolul 42
Menținerea competitivității europene, a intereselor de apărare ale statelor membre și principii etice
Comisia poate formula obiecții cu privire la transferul proprietății asupra cunoștințelor noi sau la acordarea unei licențe privind cunoștințele noi către terți stabiliți într-o țară terță care nu este asociată la programul-cadru, dacă consideră că acest lucru nu este în concordanță cu interesele de dezvoltare a competitivității economiei europene sau cu interesele de apărare ale statelor membre în sensul articolului 24 din tratat sau nu este consecventă cu principiile etice.
În asemenea cazuri, transferul de proprietate sau acordarea licenței nu are loc decât dacă Comisia consideră că au fost luate măsuri corespunzătoare de protecție.
Articolul 43
Protejarea cunoștințelor noi
Atunci când cunoștințele noi prezintă aplicabilitate industrială sau comercială, proprietarul acestora dispune protecția adecvată și eficace a acestora, ținând cont în mod corespunzător de interesele sale legitime și de interesele legitime, în special comerciale, ale celorlalți participanți la acțiunea indirectă în cauză.
Atunci când un participant care nu este proprietarul cunoștințelor noi invocă interesele sale legitime, el trebuie, în orice caz, să demonstreze că ar suferi pagube disproporționat de mari.
Atunci când cunoștințele noi au aplicabilitate industrială sau comercială și proprietarul acestora nu le protejează și nu le transferă unui alt participant, unei entități afiliate stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată sau oricărui terț stabilit într-un stat membru sau într-o țară asociată împreună cu obligațiile aferente în conformitate cu articolul 41, nu pot avea loc niciun fel de activități de diseminare înainte de informarea Comisiei.
În asemenea cazuri, Comisia poate, cu consimțământul participantului în cauză, să asume proprietatea respectivelor cunoștințe noi și să adopte măsuri pentru protejarea adecvată și eficace a acestora. Participantul în cauză poate refuza acordarea acestui consimțământ numai dacă poate demonstra că interesele sale legitime ar suferi pagube disproporționat de mari.
Articolul 44
Declarație privind sprijinul financiar comunitar
Toate publicațiile, solicitările de brevete depuse de sau în numele unui participant sau orice altă diseminare legată de cunoștințele noi trebuie să includă o declarație, care poate include elemente vizuale, cu privire la faptul că respectivele cunoștințe noi au fost obținute cu ajutorul sprijinului financiar din partea Comunității.
Prevederile respectivei declarații se stabilesc în acordul de grant.
Articolul 45
Utilizare și diseminare
(1) Participanții utilizează cunoștințele noi pe care le dețin în proprietate sau se asigură să acestea sunt utilizate.
(2) Fiecare participant se asigură că cunoștințele noi pe care le deține în proprietate sunt diseminate cât mai rapid posibil. Dacă acesta nu le diseminează, Comisia poate disemina cunoștințele noi respective în conformitate cu articolul 12 din tratat.
Acordul de grant poate stabili termene în acest sens.
(3) Activitățile de diseminare trebuie să fie compatibile cu protecția drepturilor de proprietate intelectuală, a obligațiilor de confidențialitate și a intereselor legitime ale proprietarului cunoștințelor noi și cu interesele de apărare ale statelor membre în sensul articolului 24 din tratat.
(4) Se transmite o notificare prealabilă celorlalți participanți interesați cu privire la orice activitate de diseminare.
În urma notificării, oricare dintre acești participanți poate formula obiecții în cazul în care consideră că interesele sale legitime în raport cu cunoștințele sale noi sau preexistente ar putea suferi pagube disproporționat de mari. În astfel de cazuri, activitățile de diseminare nu pot avea loc până când nu se iau măsuri corespunzătoare pentru protejarea respectivelor interese legitime.
SECȚIUNEA 2
Drepturi de acces la cunoștințele preexistente și la cunoștințele noi
Articolul 46
Cunoștințele preexistente acoperite
Participanții pot defini printr-un acord scris cunoștințele preexistente necesare pentru desfășurarea acțiunilor indirecte și, acolo unde este cazul, pot exclude anumite cunoștințe preexistente.
Articolul 47
Principii
(1) Toate solicitările de acces la cunoștințele preexistente se formulează în scris.
(2) Cu excepția cazului în care proprietarul cunoștințelor preexistente sau noi convine altfel, drepturile de acces nu conferă dreptul la acordarea de sublicențe.
(3) Se pot acorda licențe exclusive pentru cunoștințele preexistente sau noi, cu condiția confirmării în scris de către toți ceilalți participanți că renunță la drepturile lor de acces la cunoștințele respective.
(4) Fără a se aduce atingere dispozițiilor alineatului (3), toate acordurile care conferă drepturi de acces participanților sau terților la cunoștințe preexistente sau noi sunt concepute astfel încât să se asigure că se mențin drepturile potențiale de acces pentru ceilalți participanți.
(5) Fără a se aduce atingere dispozițiilor articolelor 48 și 49 și ale acordului de grant, participanții la aceeași acțiune se informează reciproc, în cel mai scurt timp posibil, cu privire la orice limitare a acordării de drepturi de acces la cunoștințele preexistente sau cu privire la orice restricție care ar putea afecta în mod substanțial acordarea drepturilor de acces.
(6) Rezilierea participării la o acțiune indirectă nu afectează în niciun fel obligația participantului respectiv de a acorda drepturi de acces participanților rămași în aceeași acțiune în termenii și condițiile prevăzute de acordul de grant.
Articolul 48
Drepturi de acces pentru implementarea acțiunilor indirecte
(1) Drepturile de acces la cunoștințele noi se acordă celorlalți participanți la aceeași acțiune indirectă dacă acest lucru este necesar pentru a le permite participanților respectivi să își desfășoare propria activitate în cadrul acțiunii indirecte respective.
Astfel de drepturi de acces se acordă cu scutire de redevențe.
(2) Drepturile de acces la cunoștințele preexistente se acordă celorlalți participanți la aceeași acțiune indirectă dacă acest lucru este necesar pentru a le permite participanților respectivi să își desfășoare propria activitate în cadrul acțiunii indirecte respective, cu condiția ca participantul în cauză să aibă dreptul de a le acorda.
Astfel de drepturi de acces se acordă cu scutire de redevențe, cu excepția cazului în care toți participanții convin altfel înainte de aderarea lor la acordul de grant.
Articolul 49
Drepturi de acces pentru utilizare
(1) Participanții la aceeași acțiune indirectă se bucură de drepturi de acces la cunoștințele noi dacă acest lucru este necesar pentru utilizarea propriilor cunoștințe noi.
Sub rezerva acordului, astfel de drepturi de acces se acordă fie în condiții echitabile și rezonabile, fie cu scutire de redevențe.
(2) Participanții la aceeași acțiune indirectă se bucură de drepturi de acces la cunoștințele preexistente dacă acest lucru este necesar pentru utilizarea propriilor cunoștințe noi, cu condiția ca participantul în cauză să aibă dreptul de a le acorda.
Sub rezerva acordului, astfel de drepturi de acces se acordă fie în condiții echitabile și rezonabile, fie cu scutire de redevențe.
(3) O entitate afiliată stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată are, de asemenea, drepturile de acces menționate la alineatele (1) și (2) la cunoștințele preexistente sau noi în aceleași condiții ca participantul la care este afiliată, cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul de grant sau în acordul de consorțiu.
(4) Se poate formula o cerere de drepturi de acces în temeiul alineatelor (1), (2) și (3) în termen de până la un an de la oricare dintre evenimentele următoare:
|
(a) |
încheierea acțiunii indirecte; |
|
(b) |
rezilierea participării proprietarului cunoștințelor preexistente sau noi în cauză. |
Totuși, participanții în cauză pot conveni o limită de timp diferită.
CAPITOLUL IV
NORME SPECIFICE DE PARTICIPARE LA ACTIVITĂȚILE DIN CADRUL DOMENIULUI TEMATIC „CERCETAREA ÎN DOMENIUL ENERGIEI DE FUZIUNE”
Articolul 50
Domeniul de aplicare
Normele stabilite în prezentul capitol se aplică activităților desfășurate în cadrul domeniului tematic „Cercetarea în domeniul energiei de fuziune”, astfel cum se prevede în programul specific. În eventualitatea oricărui conflict între normele stabilite în prezentul capitol și cele stabilite în capitolele II și III, se aplică normele stabilite în prezentul capitol.
Articolul 51
Punerea în aplicare a cercetării în domeniul energiei de fuziune
Activitățile desfășurate în cadrul domeniului tematic „Cercetarea în domeniul energiei de fuziune” pot fi puse în aplicare pe baza procedurilor și normelor de diseminare și utilizare stabilite în următoarele contexte:
|
(a) |
contractele de asociere încheiate între Comunitate și statele membre sau țări terțe asociate sau entități juridice din statele membre sau din țări terțe asociate; |
|
(b) |
Acordul european pentru dezvoltarea fuziunii (EFDA), încheiat între Comunitate și organizații din state membre și țări asociate sau care acționează în numele statelor membre și al țărilor asociate; |
|
(c) |
Întreprinderea comună europeană pentru reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), în temeiul dispozițiilor din capitolul 5 titlul II din tratat; |
|
(d) |
acordurile internaționale de cooperare cu țări terțe sau cu orice entitate juridică care ar putea fi instituită printr-un asemenea acord, în special ITER și acordurile privind abordarea extinsă; |
|
(e) |
orice alt acord multilateral încheiat între Comunitate și organizațiile asociate, în special acordul privind mobilitatea personalului; |
|
(f) |
acțiunile cu costuri partajate menite să promoveze și să contribuie la cercetarea în domeniul energiei de fuziune în cooperare cu organisme din statele membre sau din țările asociate la programul-cadru cu care nu există contracte de asociere. |
Articolul 52
Contribuția financiară comunitară
(1) Contractele de asociere menționate la articolul 51 litera (a) și acțiunile cu costuri partajate menționate la articolul 51 litera (f) stabilesc normele privind contribuția financiară comunitară la activitățile în cauză.
Rata anuală a contribuției financiare comunitare, stabilită în contractele de asociere, nu depășește 20 % din cheltuielile asociațiilor relative la activitățile specificate în programele lor de lucru anuale pe întreaga durată a celui de al șaptelea program-cadru al Comunității și a prezentului program-cadru.
(2) După consultarea Comitetului consultativ pentru programul de fuziune menționat la articolul 7 din Decizia 2012/94/Euratom, Comisia poate finanța:
|
(a) |
o rată maximă de 40 % în temeiul contractelor de asociere: pentru cheltuielile aferente proiectelor de cooperare specifice dintre asociați, care au fost recomandate pentru finanțare prioritară de comitetul consultativ și au fost aprobate de Comisie; finanțarea prioritară se va concentra pe acțiuni relevante pentru ITER/DEMO, cu excepția cazului proiectelor cărora li se acordase deja statut prioritar în programele-cadru anterioare; |
|
(b) |
acțiuni desfășurate în cadrul Acordului european pentru dezvoltarea fuziunii care includ achiziții publice sau în cadrul întreprinderii comune menționate la articolul 51 litera (c); |
|
(c) |
acțiuni desfășurate în temeiul acordului privind mobilitatea personalului. |
(3) În cazul proiectelor și acțiunilor care primesc o contribuție financiară în conformitate cu alineatul (2) litera (a) sau (b), toate entitățile juridice menționate la articolul 51 literele (a) și (b) au dreptul de a participa la experimentele desfășurate la instalația în cauză.
(4) Contribuția financiară comunitară la acțiunile desfășurate în temeiul unui acord internațional de cooperare menționat la articolul 51 litera (d) se stabilește în conformitate cu termenii acordului respectiv sau de către orice entitate juridică instituită de acord. Comunitatea poate să își gestioneze participarea și contribuția financiară la un astfel de acord prin orice entitate juridică adecvată.
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 53
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2012.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KOROLEC
(1) Avizul din 15 noiembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(2) JO C 318, 29.10.2011, p. 127. Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(3) A se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial.
(4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 1.
(6) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.
(7) JO L 400, 30.12.2006, p. 60.
(8) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
(9) JO L 412, 30.12.2006, p. 1.
(10) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(11) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
(12) JO L 75, 22.3.2005, p. 67.
(13) A se vedea pagina 33 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXĂ
FONDUL DE GARANțIE PENTRU PARTICIPANțI
|
1. |
Fondul este gestionat de Comunitate, reprezentată de Comisie, care acționează în calitate de agent executiv în numele participanților, în condițiile prevăzute de modelul de acord de grant.
Comisia încredințează gestionarea financiară a fondului fie Băncii Europene de Investiții, fie, în conformitate cu articolul 13 litera (b), unei instituții financiare adecvate („banca depozitară”). Banca depozitară gestionează fondul în conformitate cu un mandat primit de la Comisie. |
|
2. |
Comisia poate compensa, începând de la prefinanțarea inițială pe care o plătește consorțiului, contribuția participanților la fond și o poate vărsa la fond în numele acestora. |
|
3. |
Atunci când un participant datorează sume Comunității, Comisia poate, fără a aduce atingere penalităților care pot fi impuse acestuia în conformitate cu regulamentul financiar:
Comisia va emite împotriva participantului respectiv un ordin de recuperare în beneficiul fondului. Comisia poate adopta în acest scop o decizie de recuperare în conformitate cu regulamentul financiar. |
|
4. |
Sumele recuperate din fond pe durata programului-cadru (2012-2013) vor constitui venituri alocate acestuia în sensul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul financiar.
Odată finalizată implementarea tuturor granturilor în temeiul programului-cadru (2012-2013), toate sumele rămase în fond vor fi recuperate de Comisie și vărsate la bugetul Uniunii, sub rezerva deciziilor aferente următorului program-cadru. |
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/18 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 140/2012 AL COMISIEI
din 17 februarie 2012
privind autorizarea preparatului monensin sodiu ca aditiv furajer pentru puicuțe crescute pentru ouat (titularul autorizației Huvepharma NV Belgia)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor și prezintă motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru monensin sodiu. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
|
(3) |
Cererea se referă la autorizarea preparatului monensin sodiu ca aditiv în hrana puicuțelor crescute pentru ouat, urmând a fi clasificat în categoria de aditivi „coccidiostatice și histomonostatice”. |
|
(4) |
Utilizarea monensinului sodic a fost autorizată pentru zece ani ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășat și a curcanilor până la 16 săptămâni, prin Regulamentul (CE) nr. 109/2007 al Comisiei (2). |
|
(5) |
În avizul său din 15 noiembrie 2011 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, monensinul sodic nu are efecte nocive asupra sănătății umane, a sănătății animale sau asupra mediului și că utilizarea acestuia este eficientă pentru a combate infecțiile cu Eimeria. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003. |
|
(6) |
Evaluarea monensinului sodic arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „coccidiostatice și histomonostatice”, este autorizat ca aditiv în hrana animalelor, în condițiile prevăzute în respectiva anexă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(3) EFSA Journal 2011; 9(12):2442.
ANEXĂ
|
Număr de identificare al aditivului |
Denumirea titularului autorizației |
Aditiv (Denumire comercială) |
Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză |
Speciile sau categoriile de animale |
Vârsta maximă |
Conținutul minim |
Conținutul maxim |
Alte dispoziții |
Sfârșitul perioadei de autorizare |
Limitele maxime provizorii de reziduuri (LMR) în produsele alimentare de origine animală relevante |
||||||||||||||||||||||||||||||
|
mg de substanță activă pe kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 % |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Coccidiostatice și histomonostatice |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
51701 |
Huvepharma NV Belgia |
Monensin sodiu (Coxidin) |
|
Puicuțe crescute pentru ouat |
16 săptămâni |
100 |
125 |
|
9 martie 2022 |
25 μg de monensin sodiu/kg de piele + grăsime proaspătă. 8 μg de monensin sodiu/kg de țesut hepatic, renal și muscular proaspăt. |
||||||||||||||||||||||||||||||
(1) Detaliile privind metodele de analiză sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință al Uniunii Europene în materie de aditivi pentru hrana animalelor: http://irmm.jrc.ec.europa.eu/EURLs/EURL_feed_additives/Pages/index.aspx.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/20 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 141/2012 AL COMISIEI
din 17 februarie 2012
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
|
0702 00 00 |
IL |
107,7 |
|
JO |
78,3 |
|
|
MA |
61,7 |
|
|
TN |
94,1 |
|
|
TR |
98,5 |
|
|
ZZ |
88,1 |
|
|
0707 00 05 |
JO |
124,9 |
|
MA |
94,0 |
|
|
TR |
168,6 |
|
|
ZZ |
129,2 |
|
|
0709 93 10 |
MA |
89,1 |
|
TR |
151,1 |
|
|
ZZ |
120,1 |
|
|
0805 10 20 |
EG |
47,3 |
|
IL |
61,7 |
|
|
MA |
46,6 |
|
|
TN |
49,8 |
|
|
TR |
68,8 |
|
|
ZZ |
54,8 |
|
|
0805 20 10 |
IL |
131,8 |
|
MA |
86,7 |
|
|
ZZ |
109,3 |
|
|
0805 20 30 , 0805 20 50 , 0805 20 70 , 0805 20 90 |
IL |
114,9 |
|
MA |
105,8 |
|
|
TR |
72,1 |
|
|
ZZ |
97,6 |
|
|
0805 50 10 |
EG |
40,4 |
|
TR |
54,2 |
|
|
ZZ |
47,3 |
|
|
0808 10 80 |
CA |
136,5 |
|
CL |
98,4 |
|
|
CN |
82,7 |
|
|
MK |
31,8 |
|
|
US |
162,6 |
|
|
ZZ |
102,4 |
|
|
0808 30 90 |
AR |
96,6 |
|
CL |
141,4 |
|
|
CN |
63,9 |
|
|
US |
113,9 |
|
|
ZA |
123,7 |
|
|
ZZ |
107,9 |
|
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” desemnează „alte origini”.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/22 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 142/2012 AL COMISIEI
din 17 februarie 2012
de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 pentru anul de comercializare 2011/2012
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,
întrucât:
|
(1) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 al Comisiei (3) s-au stabilit valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2011/2012. Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 138/2012 al Comisiei (4). |
|
(2) |
Conform datelor de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006. |
|
(3) |
Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 pentru anul de comercializare 2011/2012, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.
ANEXĂ
Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele de la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 18 februarie 2012
|
(în EUR) |
||
|
Codul NC |
Valoarea prețului reprezentativ per 100 kg net din produsul în cauză |
Valoarea taxei suplimentare per 100 kg net din produsul în cauză |
|
1701 12 10 (1) |
42,50 |
0,00 |
|
1701 12 90 (1) |
42,50 |
1,86 |
|
1701 13 10 (1) |
42,50 |
0,00 |
|
1701 13 90 (1) |
42,50 |
2,15 |
|
1701 14 10 (1) |
42,50 |
0,00 |
|
1701 14 90 (1) |
42,50 |
2,15 |
|
1701 91 00 (2) |
48,40 |
2,95 |
|
1701 99 10 (2) |
48,40 |
0,00 |
|
1701 99 90 (2) |
48,40 |
0,00 |
|
1702 90 95 (3) |
0,48 |
0,23 |
(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/24 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 143/2012 AL COMISIEI
din 17 februarie 2012
privind eliberarea licențelor de import în cazul cererilor depuse în primele 7 zile din luna februarie 2012 în cadrul contingentului tarifar pentru carne de vită și mânzat de calitate superioară gestionat prin Regulamentul (CE) nr. 620/2009
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (2), în special articolul 7 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 620/2009 al Comisiei din 13 iulie 2009 privind modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară (3) stabilește norme detaliate privind depunerea cererilor și eliberarea licențelor de import. |
|
(2) |
Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 prevede că, în cazul în care cantitățile la care se referă cererile de licențe depășesc cantitățile disponibile pentru perioada de contingent tarifar, trebuie stabiliți coeficienți de atribuire pentru cantitățile la care se referă fiecare cerere de licență. Cererile pentru licențe de import depuse în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 620/2009 în perioada 1-7 februarie 2012 depășesc cantitățile disponibile. Prin urmare, trebuie să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de alocare, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Cererilor de eliberare a licențelor de import din cadrul contingentului cu numărul de ordine 09.4449, depuse în perioada 1-7 februarie 2012 în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 620/2009, li se aplică un coeficient de atribuire de 0,392215 %.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
DECIZII
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/25 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 19 decembrie 2011
privind Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și formare în domeniul nuclear (2012-2013)
(2012/93/Euratom)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 7,
având în vedere propunerea Comisiei Europene prezentată după consultarea Comitetului Științific și Tehnic,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a promova și asigura creșterea economică și bunăstarea cetățenilor din Europa, este esențial să se depună eforturi concertate la nivel național și european în domeniul cercetării și formării. |
|
(2) |
Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și formare în domeniul nuclear (2012-2013) („Programul-cadru”), ar trebui să completeze alte acțiuni ale Uniunii Europene în domeniul politicii de cercetare, necesare pentru punerea în practică a strategiei Europa 2020 adoptată de Consiliul European la 17 iunie 2010, în special acțiunile privind educația, formarea, competitivitatea și inovarea, industria, ocuparea forței de muncă și mediul. |
|
(3) |
Programul-cadru ar trebui să se bazeze pe realizările celui de al șaptelea program-cadru adoptat prin Decizia 2006/970/Euratom a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea Program-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitățile de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2007-2011) (3), punându-se accentul necesar consolidat asupra siguranței nucleare care să contribuie la reorientarea cercetării în domeniul nuclear. Ar trebui, de asemenea, să contribuie la crearea Spațiului European de Cercetare și la dezvoltarea economiei și societății bazate pe cunoaștere în Europa. |
|
(4) |
Programul-cadru trebuie să contribuie la punerea în practică a „Uniunii inovării”, una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 adoptate în cadrul Concluziilor Consiliului în reuniunea din 25-26 noiembrie 2010, prin creșterea concurenței pentru excelența științifică și accelerarea punerii în aplicare a inovațiilor-cheie din domeniul energiei nucleare, în special în materie de fuziune și siguranță nucleară, pentru a contribui la soluționarea provocărilor de natură energetică și climatică. |
|
(5) |
În contextul Politicii energetice pentru Europa, Consiliul European în cadrul reuniunii sale din 8-9 martie 2007 a confirmat faptul că fiecare stat membru trebuie să decidă dacă se bazează sau nu pe energia nucleară și a subliniat că acest lucru trebuie să se facă concomitent cu îmbunătățirea în continuare a siguranței nucleare și a gestionării deșeurilor radioactive. Se recunoaște, de asemenea, că energia nucleară are, la acest moment, rolul de „punte tehnologică” în anumite state membre. |
|
(6) |
Fără a aduce în discuție impactul potențial al energiei nucleare asupra aprovizionării cu energie și asupra dezvoltării economice, accidentele nucleare severe au potențialul de a pune în pericol sănătatea oamenilor. Prin urmare, în Programul-cadru, aspectele privind siguranța și după caz, securitatea nucleară ar trebui tratate cu cea mai mare atenție. Aspectele privind securitatea ale programului-cadru ar trebui să se limiteze la acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare (JRC). |
|
(7) |
Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET), stabilit de Concluziile Consiliului din 28 februarie 2008, accelerează dezvoltarea unui portofoliu de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul a convenit că Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze investițiile în energia din surse regenerabile, în tehnologiile sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon și se vor concentra pe implementarea priorităților tehnologice stabilite în Planul SET. |
|
(8) |
Comunitatea a creat un program unic și pe deplin integrat în domeniul cercetării de fuziune care și-a asumat un rol de lider la nivel internațional în dezvoltarea fuziunii ca sursă de energie. |
|
(9) |
Prin Decizia Consiliului din 20 decembrie 2005, la 11 mai 2006, Comunitatea a aderat la acordul-cadru pentru colaborare internațională în domeniul cercetării și dezvoltării al Forumului Internațional Generația IV (Generation IV International Forum – „GIF”). GIF coordonează cooperarea multilaterală în domeniul cercetării preconceptuale asupra unui număr de sisteme nucleare avansate care vizează, de asemenea, abordarea satisfăcătoare a preocupărilor legate de siguranța nucleară, deșeuri, proliferare și percepția publică, relevante pentru Programul-cadru. |
|
(10) |
Concluziile Consiliului privind nevoia de competențe în domeniul nuclear, adoptate la reuniunea desfășurată la 1-2 decembrie 2008, recunosc că este esențial ca în cadrul Comunității să se mențină un nivel înalt de calificare în domeniul nuclear. |
|
(11) |
În 2010, Comisia a primit rapoartele finale ale unei evaluări externe a punerii în aplicare și a rezultatelor activităților comunitare de cercetare în domeniul nuclear pe perioada 2007-2009, care tratează atât acțiunile directe, cât și pe cele indirecte. |
|
(12) |
Realizarea Reactorului Termonuclear Experimental Internațional („ITER”) în Europa, în conformitate cu acordul din 21 noiembrie 2006 cu privire la înființarea Organizației Internaționale a Energiei de Fuziune ITER pentru aplicarea în comun a proiectului ITER (4), ar trebui să se situeze în centrul activităților de cercetare în domeniul fuziunii din Programul-cadru. |
|
(13) |
Activitățile comunitare care vor contribui la realizarea ITER, în particular construirea ITER la Cadarache și desfășurarea activităților de cercetare și dezvoltare privind tehnologia ITER pe durata Programului-cadru, vor fi coordonate de Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (Fuziune pentru energie), în conformitate cu Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului din 27 martie 2007 de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (5). |
|
(14) |
Activitățile de cercetare finanțate de Programul-cadru ar trebui să respecte principiile etice fundamentale, inclusiv cele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
|
(15) |
Prezenta decizie ar trebui să instituie, pe întreaga durată a Programului-cadru, un pachet financiar care să reprezinte referința principală, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (6), pentru autoritatea bugetară, pe durata procedurii bugetare anuale. |
|
(16) |
JRC ar trebui să contribuie la acordarea unui sprijin științific și tehnologic orientat către utilizator pentru elaborarea, dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii, cu un accent mai puternic asupra cercetării în materie de siguranță și securitate. În această privință, JRC ar trebui să continue să funcționeze ca un centru de referință independent pentru știință și tehnologie în Uniune, în domeniile sale de competență specifice. JRC ar trebui, în special, să dețină capacitatea necesară pentru a furniza expertiză științifică și tehnică independentă în ceea ce privește incidentele și accidentele nucleare. |
|
(17) |
Dimensiunea internațională și globală a activităților europene de cercetare este importantă în vederea obținerii de avantaje reciproce. Prin urmare, Programul-cadru ar trebui să fie deschis participării țărilor care au încheiat acordurile necesare în acest sens, dar și participării, la nivel de proiecte și pe baza interesului reciproc, a entităților din țări terțe și a organizațiilor internaționale de cooperare științifică. |
|
(18) |
Programul-cadru ar trebui să contribuie la extinderea Uniunii prin furnizarea de sprijin științific și tehnologic țărilor candidate pentru aplicarea de către acestea a acquis-ului Uniunii și pentru integrarea lor în Spațiul European de Cercetare. |
|
(19) |
Comunicarea Comisiei din 26 martie 2009 privind neproliferarea nucleară recunoaște rolul JRC în cercetarea și formarea în domeniul cercetării și formării în materie de securitate nucleară. |
|
(20) |
De asemenea, ar trebui adoptate măsuri adecvate pentru a preveni neregulile și fraudele și pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite necuvenit sau utilizate necorespunzător, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (7), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (8), precum și cu Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (9), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Adoptarea programului-cadru
Se adoptă Programul-cadru multianual pentru activități de cercetare și formare în domeniul nuclear („Programul-cadru”), pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2013.
Articolul 2
Obiective
(1) Obiectivele generale ale Programului-cadru sunt stabilite la articolul 1 și la articolul 2 litera (a) din tratat, o atenție specială acordându-se siguranței și securității nucleare și protecției împotriva radiațiilor, și contribuie la crearea Uniunii inovării și la construirea Spațiului European de Cercetare.
(2) Programul-cadru cuprinde cercetarea și dezvoltarea tehnologică comunitară, cooperarea internațională, diseminarea informațiilor tehnice, precum și activitățile de valorificare și formarea, care urmează să fie stabilite în două programe specifice.
(3) Primul program specific cuprinde următoarele acțiuni indirecte:
|
(a) |
cercetarea în domeniul energiei de fuziune, cu obiectivul dezvoltării unei tehnologii care să ofere o sursă de energie sigură, durabilă, ecologică și viabilă din punct de vedere economic; |
|
(b) |
fisiune nucleară, siguranță și protecție împotriva radiațiilor, cu obiectivul de a se spori siguranța fisiunii nucleare și a celorlalte utilizări ale radiației în industrie, în medicină și în îmbunătățirea gestionării deșeurilor radioactive. |
(4) Cel de-al doilea program specific cuprinde activitățile directe de cercetare ale Centrului Comun de Cercetare („JRC”) în domeniul gestionării deșeurilor nucleare, al impactului de mediu și al siguranței și securității nucleare.
(5) Obiectivele și liniile generale ale acestor două programe specifice sunt stabilite în anexa I.
Articolul 3
Suma maximă și sumele alocate fiecărui program specific
Suma maximă pentru punerea în aplicare a Programului-cadru este de 2 560 270 000 EUR. Această sumă se alocă după cum urmează:
|
(a) |
pentru programul specific menționat la articolul 2 alineatul (3), care se va desfășura prin acțiuni indirecte:
|
|
(b) |
pentru programul specific menționat la articolul 2 alineatul (4), care se va desfășura prin acțiuni directe:
|
Normele detaliate privind participarea financiară comunitară la Programul-cadru sunt stabilite în anexa II.
Articolul 4
Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene
În ceea ce privește acțiunile comunitare finanțate în temeiul prezentei decizii, Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 și (CE, Euratom) nr. 2185/96 se aplică în cazul oricărei încălcări a dispozițiilor dreptului Uniunii, inclusiv în cazul încălcării unei obligații contractuale stabilite în temeiul Programului-cadru, care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune a unui operator economic, care a cauzat sau ar putea cauza, printr-o cheltuială nejustificată, un prejudiciu bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor gestionate de aceasta.
Articolul 5
Principii etice fundamentale
Toate activitățile de cercetare desfășurate în temeiul Programului-cadru se desfășoară în conformitate cu principiile etice fundamentale.
Articolul 6
Monitorizare, evaluare și revizuire
(1) Comisia monitorizează continuu și sistematic punerea în aplicare a Programului-cadru și a programelor specifice ale acestuia și raportează și diseminează în mod periodic rezultatele acestei monitorizări. La începutul anului 2013, se va prezenta Consiliului un raport specific de monitorizare dedicat punerii în aplicare a activităților privind siguranța și securitatea nucleară din Programul-cadru.
(2) După încheierea Programului-cadru, Comisia trebuie să realizeze, până la 31 decembrie 2015, o evaluare externă, efectuată de experți independenți, a justificării, implementării și realizărilor acestui program. Comisia transmite concluziile evaluării, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Articolul 7
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KOROLEC
(1) Avizul din 17 noiembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(2) JO C 318, 29.10.2011, p. 127. Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(3) JO L 400, 30.12.2006, p. 60.
(4) JO L 358, 16.12.2006, p. 62.
(5) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.
(6) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(7) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(8) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
(9) JO L 136, 31.5.1999, p. 8.
(10) În cadrul acestei sume totale, se va rezerva o sumă suficientă pentru alte activități decât cele de construire a ITER prevăzute la anexa I.
ANEXA I
OBIECTIVE ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNOLOGICE, TEME ȘI ACTIVITĂȚI
INTRODUCERE
Programul-cadru este structurat în două părți, care corespund acțiunilor „indirecte” privind cercetarea în domeniul energiei de fuziune, fisiunea nucleară și protecția împotriva radiațiilor și, respectiv, activităților „directe” de cercetare ale JRC.
I.A. CERCETAREA ÎN DOMENIUL ENERGIEI DE FUZIUNE
Obiectiv
Dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru ITER și realizarea ITER ca principalul pas în direcția creării de prototipuri de reactoare pentru centralele electrice care să fie sigure, durabile, ecologice și viabile din punct de vedere economic.
Justificare
Fuziunea are potențialul de a aduce peste câteva decenii o contribuție majoră la realizarea unei aprovizionări durabile și sigure cu energie electrică pentru Uniunea Europeană. Dezvoltarea cu succes a acesteia ar urma să furnizeze energie sigură, durabilă și ecologică. Obiectivul pe termen lung al cercetării europene în domeniul fuziunii, care înglobează toate activitățile legate de fuziune din statele membre și din țările terțe asociate, este realizarea în comun a unor prototipuri de reactoare pentru centrale electrice care îndeplinesc aceste cerințe și sunt totodată viabile din punct de vedere economic.
Prima prioritate a strategiei vizând atingerea obiectivului pe termen lung este construcția ITER (o instalație experimentală majoră care va demonstra fezabilitatea științifică și tehnică a energiei de fuziune), urmată de construirea unei centrale electrice de demonstrație (DEMO). Construirea ITER va fi însoțită de un program concentrat pe sprijinirea cercetării și dezvoltării pentru ITER și a unui număr restrâns de activități vizând tehnologiile și fizica pentru DEMO.
Dimensiunea globală a cercetării și dezvoltării în domeniul fuziunii este concretizată în Acordul din 21 noiembrie 2006 cu privire la înființarea Organizației Internaționale a Energiei de Fuziune ITER pentru punerea în aplicare în comun a proiectului ITER și în Acordul dintre Guvernul Japoniei și Comunitate privind implementarea în comun a activităților din programul extins de colaborare în domeniul cercetării asupra energiei de fuziune (1).
Cooperarea internațională bilaterală se desfășoară și în cadrul a opt acorduri bilaterale de cooperare în domeniul fuziunii în vigoare între Comunitate și țări terțe.
Activități
1. Realizarea ITER
Acest lucru include activitățile destinate realizării în comun a ITER, în special guvernanța Organizației Internaționale ITER și a Întreprinderii comune europene pentru ITER, administrarea și dotarea cu personal, sprijinul general tehnic și administrativ, construirea echipamentelor și instalațiilor și sprijin pentru proiect pe durata construcției.
2. Activități de cercetare și dezvoltare în vederea pregătirii pentru exploatarea ITER
Un program orientat pe fizică și tehnologie va exploata Joint European Torus (JET) și alte dispozitive de confinare magnetică care prezintă relevanță pentru ITER. Acest program va evalua tehnologiile-cheie specifice ITER, va consolida opțiunile proiectului ITER și va pregăti exploatarea acestuia.
3. Activități tehnologice restrânse de pregătire pentru DEMO
Se vor dezvolta în continuare materiale și tehnologii-cheie pentru fuziune și se va continua activitatea echipei care pregătește construirea instalației internaționale de iradiere a materialelor de fuziune (International Fusion Materials Irradiation Facility – IFMIF).
4. Activități de cercetare și dezvoltare pe termen mai lung
Se vor desfășura activități restrânse cu privire la concepte ameliorate de mecanisme de confinare magnetică (concentrate pe pregătirea pentru exploatare a dispozitivului stelarator W7-X) și cu privire la aspecte teoretice și de modelizare menite să conducă la o mai bună înțelegere a plasmelor de fuziune.
5. Resurse umane, educație și formare
În scopul satisfacerii necesităților imediate și pe termen mediu ale ITER, precum și pentru dezvoltarea pe viitor a fuziunii, vor fi aplicate inițiative destinate formării „Generației ITER” sub raportul numărului, evantaiului de competențe și al nivelului ridicat de formare și experiență.
6. Infrastructuri
ITER va fi o nouă infrastructură de cercetare cu o puternică dimensiune europeană.
7. Industria și procesele de transfer tehnologic
Sunt necesare noi structuri organizaționale pentru transferul rapid al inovațiilor rezultate din ITER către industria europeană. Aceasta va reprezenta o sarcină a Forumului pentru inovare industrială în domeniul fuziunii, care va elabora o foaie de parcurs pentru tehnologiile de fuziune și inițiative de dezvoltare a resurselor umane, punând accentul pe inovare și pe potențialul de furnizare a unor noi produse și servicii.
I.B. FISIUNEA NUCLEARĂ, SIGURANȚA NUCLEARĂ ȘI PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR
Obiectiv
Stabilirea unei baze științifice și tehnice solide pentru a accelera evoluțiile practice în direcția unei gestionări mai sigure a deșeurilor radioactive cu durată lungă de viață, pentru a spori în special siguranța (2), contribuind în același timp la eficiența utilizării resurselor și rentabilitatea energiei nucleare și a asigura un sistem robust și acceptabil din punct de vedere social pentru protejarea oamenilor și a mediului împotriva efectelor radiației ionizante.
Justificare
Energia nucleară constituie un element al dezbaterii privind combaterea schimbărilor climatice și reducerea dependenței Europei de energia importată. În contextul mai larg al găsirii unui mix energetic durabil pentru viitor, Programul cadru va contribui, de asemenea, prin activitățile sale de cercetare, la dezbaterea privind beneficiile și limitările energiei provenite din fisiune nucleară pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin asigurarea unor niveluri și mai ridicate de siguranță, tehnologiile nucleare mai avansate ar putea, de asemenea, oferi perspectiva unor îmbunătățiri semnificative ale eficienței utilizării resurselor, producând totodată cantități mai reduse de deșeuri decât modelele actuale. Aspectele legate de siguranța nucleară vor fi tratate cu cea mai mare atenție.
Sunt necesare, în continuare, eforturi pentru menținerea rezultatelor remarcabile ale Comunității în materie de siguranță, iar îmbunătățirea radioprotecției este în continuare un domeniu prioritar. Aspectele-cheie sunt siguranța operațională a reactoarelor și gestionarea deșeurilor cu durată de viață lungă, ambele fiind abordate prin activități continue la nivel tehnic, deși sunt, de asemenea, necesare contribuții la nivel politic și la nivelul societății. În orice utilizare a radiațiilor, atât în industrie, cât și în medicină, principiul fundamental este protecția omului și a mediului. Toate domeniile tematice abordate aici sunt caracterizate de preocuparea esențială de a asigura niveluri înalte de siguranță.
De la începutul celui de-al șaptelea Program-cadru al Euratom au fost lansate trei inițiative europene majore de cooperare legate de știința și tehnologiile nucleare. Acestea sunt Platforma tehnologică pentru energie nucleară durabilă (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform – SNETP), Platforma tehnologică pentru implementarea depozitării geologice a deșeurilor (Implementing Geological Disposal Technology Platform – IGDTP) și Inițiativa multidisciplinară europeană privind dozele mici de radiații (Multidisciplinary European Low-Dose Initiative – MELODI). Activitățile SNETP și IGDTP corespund îndeaproape priorităților Planului strategic european privind tehnologiile energetice, iar un nucleu de organizații participante la SNETP răspund de implementarea ESNII, Inițiativa industrială europeană pentru energie nucleară durabilă (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative). Acestea includ activități care intră în domeniul de aplicare al Programului-cadrul, în special în ceea ce privește siguranța nucleară.
Se intensifică interacțiunile dintre SNETP, IGDTP și MELODI și alte forumuri ale părților interesate la nivelul Uniunii, cum ar fi Forumul european pentru energie nucleară (ENEF) și Grupul european de reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG) este tot mai ridicată, și se vor căuta noi sinergii, după caz, în cadrul activităților Programului-cadru, ținând seama totodată că dezvoltarea unor produse și servicii industriale ar trebui finanțată de industrie.
Programul-cadru Euratom se caracterizează prin preocuparea esențială pentru promovarea unor niveluri ridicate de siguranță, ținând seama în același timp de contextul internațional. Programul-cadru va continua să sprijine inițiativele în sensul asigurării menținerii facilităților, a formării și a oportunităților de formare din Europa la un nivel corespunzător, ținând cont de orientările actuale ale programelor naționale și de interesul major al Uniunii în ansamblu, în special în ceea ce privește siguranța nucleară și protecția împotriva radiațiilor. Această orientare, mai mult decât orice altceva, va asigura perpetuarea unei culturi adecvate a siguranței nucleare.
Activități
1. Gestionarea deșeurilor radioactive finale
Activități de cercetare orientate către implementare cu privire la aspectele-cheie nerezolvate în domeniul depozitării geologice la adâncime a deșeurilor radioactive cu durată lungă de viață însoțite, după caz, de demonstrarea tehnologiilor și a aspectelor de siguranță, precum și dezvoltarea unei viziuni europene comune asupra principalelor aspecte legate de gestionarea deșeurilor, de la depozitarea intermediară până la depozitarea finală.
2. Sisteme de reactoare
Cercetare în scopul sprijinirii exploatării în condiții de siguranță a tuturor sistemelor de reactoare pertinente (inclusiv a instalațiilor pentru ciclul combustibilului) aflate în uz în Europa sau, în măsura în care este necesar, pentru menținerea expertizei largi în materie de siguranță nucleară în Europa, a acelor tipuri de reactoare care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de siguranță, inclusiv pe toate aspectele de legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea. Măsuri însoțitoare care să contribuie la dezbaterea privind un mix energetic durabil în Europa.
3. Protecția împotriva radiațiilor
Cercetare, în special privind riscurile la doze mici, utilizările medicale și gestionarea accidentelor, în scopul de a se furniza o bază științifică pentru un sistem de protecție robust, echitabil și acceptabil din punct de vedere social, care să țină seama, de asemenea, de beneficiile utilizărilor radiațiilor în medicină și în industrie.
4. Infrastructuri
Sprijin pentru utilizarea și pentru menținerea disponibilității infrastructurilor esențiale de cercetare în domeniile tematice prezentate mai sus și a cooperării dintre acestea.
5. Resurse umane și formare
Sprijin pentru păstrarea și continuarea dezvoltării competențelor științifice și a capacităților umane pentru a se garanta disponibilitatea pe termen lung în sectorul nuclear a unor cercetători, ingineri și angajați calificați în mod corespunzător.
II. ACTIVITĂȚILE NUCLEARE ALE CENTRULUI COMUN DE CERCETARE (JRC)
Obiectiv
Programul specific al JRC în domeniul nuclear are ca scop îndeplinirea obligațiilor de cercetare și dezvoltare prevăzute de tratat, cu un accent special asupra siguranței nucleare și protecției împotriva radiațiilor, și sprijinirea atât a Comisiei Europene, cât și a statelor membre în domeniul garanțiilor și al neproliferării, al gestionării deșeurilor, al siguranței instalațiilor nucleare și a ciclului de combustibil, al radioactivității în mediu și al protecției împotriva radiațiilor. JRC își va consolida în continuare rolul de punct de referință european pentru diseminarea informațiilor, formarea și educarea profesioniștilor și a tinerilor oameni de știință din domeniu, în special în materie de siguranță și securitate nucleară și protecție împotriva radiațiilor.
Justificare
Cunoștințele, aptitudinile și competențele trebuie să fie dezvoltate în permanență, pentru a se avea la dispoziție expertiza științifică de ultimă oră, independentă și fiabilă, necesară în sprijinul politicilor Uniunii în domeniul siguranței reactoarelor nucleare, al siguranței ciclului combustibilului, precum și al garanțiilor și securității nucleare. Sprijinul orientat către client pentru politicile Uniunii exprimat în misiunea JRC va fi completat de asumarea unui rol proactiv în cadrul Spațiului European de Cercetare prin desfășurarea unor activități de cercetare de înaltă calitate în strânsă colaborare cu industria și cu alte organisme, precum și prin dezvoltarea de rețele cu instituții publice și private din statele membre.
Activități
|
1. |
Gestionarea deșeurilor nucleare și impactul asupra mediului se va concentra asupra reducerii incertitudinilor și rezolvării chestiunilor rămase deschise în privința depozitării finale a deșeurilor, în scopul elaborării de soluții eficace pentru gestionarea deșeurilor cu radioactivitate ridicată în direcția a două opțiuni majore (depozitare finală directă sau separare și transmutare). Totodată se vor desfășura activități menite să conducă la o mai bună înțelegere și modelare a caracteristicilor fizice și chimice și a proprietăților fundamentale ale actinidelor, precum și la o bază de date de înaltă acuratețe conținând date nucleare de referință pentru energia nucleară și pentru aplicații nenucleare (de exemplu aplicații medicale). În vederea extinderii efortului de protecție radiologică, se vor desfășura activități de cercetare menite să dezvolte în continuare modele de dispersie a radioizotopilor în mediu, cuplate cu teste de monitorizare a radioactivității în mediu, în sprijinul armonizării proceselor și sistemelor naționale de monitorizare. |
|
2. |
Siguranța nucleară va contribui la implementarea cercetării privind siguranța ciclurilor combustibilului, concentrându-se în special asupra siguranței reactoarelor existente în Uniune. Cercetarea va urmări, de asemenea, siguranța noilor concepte inovatoare de reactoare, siguranța și aspectele legate de garanții ale ciclurilor inovatoare ale combustibilului, cu grad ridicat de ardere sau ale noilor tipuri de combustibili. Cercetarea va viza totodată elaborarea cerințelor de siguranță, precum și a unor metode avansate de evaluare pentru sistemele de reactoare cu posibilă relevanță pentru siguranța nucleară în Europa. Pe lângă acest lucru, JRC va coordona contribuția europeană la inițiativa de cercetare și dezvoltare Forumul Internațional Generația IV, domeniu în care are rolul de integrare și de diseminare a activităților de cercetare. În plus, acesta va asigura expertiză științifică în ceea ce privește incidentele și accidentele nucleare. |
|
3. |
Securitatea nucleară – se va sprijini în continuare îndeplinirea angajamentelor Comunității, în particular în ceea ce privește dezvoltarea de metode de control al instalațiilor pentru ciclul de combustibil, implementarea Protocolului adițional, inclusiv eșantionarea de mediu și garanțiile integrate, prevenirea deturnării materialelor nucleare și radioactive asociate cu traficul ilegal de astfel de materiale, inclusiv criminalistica nucleară. |
(1) JO L 246, 21.9.2007, p. 34.
(2) Toate activitățile de cercetare în materie de securitate nucleară sunt incluse în titlul II „Activități în domeniul nuclear ale Centrului Comun de Cercetare (JRC)”.
ANEXA II
SCHEME DE FINANȚARE
Sub rezerva normelor de participare stabilite pentru punerea în aplicare a Programului-cadru, Comunitatea va sprijini activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică, inclusiv activitățile demonstrative în cadrul programelor specifice, printr-o serie de scheme de finanțare. Aceste scheme vor fi utilizate, fie individual, fie combinat, pentru a finanța diferite categorii de acțiuni puse în aplicare prin Programul-cadru.
1. SCHEME DE FINANȚARE PENTRU DOMENIUL ENERGIEI DE FUZIUNE
În privința cercetării în domeniul energiei de fuziune, natura aparte a activităților impune măsuri specifice. Se va acorda sprijin financiar pentru activitățile desfășurate pe baza procedurilor stabilite în următoarele:
|
1.1. |
contracte de asociere între Comisie și statele membre sau țări terțe asociate pe deplin sau între Comisie și entități din statele membre sau din țări terțe asociate pe deplin pentru execuția unei părți din programul comunitar de cercetare în domeniul fuziunii în conformitate cu articolul 10 din tratat; |
|
1.2. |
Acordul european pentru dezvoltarea fuziunii, un acord multilateral încheiat între Comisie și organizații din state membre și țări terțe asociate sau acționând în numele acestora în scopul de a furniza, între altele, un cadru pentru continuarea cercetării în domeniul tehnologiilor de fuziune de către organizațiile asociate și industrie, utilizarea instalațiilor JET și contribuția europeană la cooperarea internațională; |
|
1.3. |
Întreprinderea europeană comună pentru ITER, în temeiul articolelor 45-51 din tratat; |
|
1.4. |
acordurile internaționale de cooperare dintre Comunitate și țări terțe care vizează activități de cercetare și dezvoltare în domeniul energiei de fuziune, în special ITER și acordurile privind abordarea extinsă; |
|
1.5. |
orice alt acord multilateral încheiat între Comunitate și organizațiile asociate, în special Acordul privind mobilitatea personalului; |
|
1.6. |
acțiunile cu costuri partajate menite să promoveze și să contribuie la cercetarea în domeniul energiei de fuziune, împreună cu organisme din statele membre sau din țările terțe asociate la Programul-cadru cu care nu există contracte de asociere. |
În afara activităților menționate anterior, pot fi întreprinse acțiuni de promovare și dezvoltare a resurselor umane, pot fi acordate burse și pot fi lansate inițiative integrate privind infrastructurile și acțiuni specifice de sprijin, în special în scopul coordonării cercetării în domeniul energiei de fuziune, al realizării de studii pentru susținerea acestor activități și al sprijinirii publicațiilor, schimburilor de informații și acțiunilor de formare în scopul promovării transferului tehnologic.
2. SCHEME DE FINANȚARE ÎN ALTE DOMENII
Activitățile în alte domenii decât energia de fuziune desfășurate în temeiul Programului-cadru vor fi finanțate printr-o serie de scheme de finanțare. Aceste scheme vor fi utilizate, fie individual, fie combinat, pentru a finanța diferite categorii de acțiuni puse în aplicare prin Programul-cadru.
Deciziile privind programele specifice, programele de lucru și cererile de propuneri vor specifica, după caz:
|
— |
tipul (tipurile) de schemă (scheme) utilizată (utilizate) pentru finanțarea diferitelor categorii de acțiuni; |
|
— |
categoriile de participanți (cum ar fi organizații de cercetare, universități, întreprinderi, autorități publice) care pot beneficia de acestea; |
|
— |
tipurile de activități (cercetare, dezvoltare, demonstrație, formare, diseminare, transfer de cunoștințe și alte activități conexe) care pot fi finanțate. |
Atunci când se pot utiliza diferite scheme de finanțare, programele de lucru pot specifica schema de finanțare care se utilizează pentru tema pentru care sunt solicitate propunerile.
Schemele de finanțare sunt următoarele:
|
(a) |
Pentru sprijinirea acțiunilor care sunt puse în aplicare în principal pe bază de cereri de propuneri:
|
|
(b) |
În vederea sprijinirii acțiunilor puse în aplicare în temeiul unor decizii ale Consiliului, în urma unei propuneri a Comisiei, Comunitatea va furniza sprijin financiar pentru inițiative de mare amploare cu finanțatori multipli, după cum urmează:
|
Comunitatea va aplica schemele de finanțare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (Euratom) nr. 139/2012 al Consiliului din 19 decembrie 2011 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiunile indirecte în temeiul Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice și de diseminare a rezultatelor cercetării (2012-2013) (1), în ceea ce privește normele de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare și universităților, instrumentele pertinente referitoare la ajutoarele de stat, în special cadrul privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare, precum și normele internaționale în domeniu. În conformitate cu acest cadru internațional, mărimea și forma participării financiare vor trebui examinate de la caz la caz, în special dacă este disponibilă finanțarea din alte surse de finanțare publică, inclusiv din alte surse de finanțare ale Uniunii, cum ar fi Banca Europeană de Investiții.
Pentru participanții la acțiuni indirecte desfășurate într-o regiune care a rămas în urmă în privința dezvoltării [regiuni de convergență în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune (2), inclusiv regiuni eligibile pentru finanțare din fondurile structurale în cadrul obiectivelor de convergență, regiuni eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune și regiuni ultraperiferice], se va mobiliza o finanțare suplimentară din fondurile structurale ori de câte ori va fi posibil și oportun.
3. ACȚIUNI DIRECTE – CENTRUL COMUN DE CERCETARE
Comunitatea va avea activități puse în aplicare de JRC, care sunt denumite „acțiuni directe”, în conformitate cu Decizia 2012/95/Euratom a Consiliului din 19 decembrie 2011 privind programul specific pentru punerea în aplicare de către Centrul Comun de Cercetare, prin acțiuni directe, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013) (3).
(1) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(2) JO L 210, 31.7.2006, p. 25.
(3) A se vedea pagina 40 din prezentul Jurnal Oficial.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/33 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 19 decembrie 2011
privind programul specific pentru punerea în aplicare, prin acțiuni indirecte, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013)
(2012/94/Euratom)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 7,
având în vedere propunerea Comisiei Europene prezentată după consultarea Comitetului Științific și Tehnic,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a promova și asigura creșterea economică și bunăstarea cetățenilor din Europa, este esențial să se depună eforturi concertate la nivel național și european în domeniul cercetării și formării. |
|
(2) |
În conformitate cu Decizia 2012/93/Euratom a Consiliului din 19 decembrie 2011 privind Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și formare în domeniul nuclear (2012-2013) (3) („Programul-cadru”), Programul-cadru urmează să fie pus în aplicare prin programe specifice care își definesc normele detaliate privind punerea în aplicare, își stabilesc durata și prevăd mijloacele considerate necesare. |
|
(3) |
Programul-cadru cuprinde două tipuri de activități: acțiuni indirecte în domeniul cercetării privind energia de fuziune și în domeniul cercetării privind fisiunea, siguranța și protecția împotriva radiațiilor, precum și acțiuni directe care corespund activităților Centrului Comun de Cercetare (JRC) în domeniul gestionării deșeurilor nucleare, al impactului de mediu și al siguranței și securității nucleare, în special în ceea ce privește evenimentele nucleare și ținând seama de lecțiile învățate din experiențele anterioare. Acțiunile indirecte ar trebui să fie puse în aplicare prin prezentul program specific. |
|
(4) |
Normele de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților, precum și de diseminare a rezultatelor cercetării realizate în temeiul Programului-cadru ar trebui să se aplice prezentului program specific. |
|
(5) |
În conformitate cu articolul 101 din tratat, Comunitatea a încheiat o serie de acorduri internaționale în domeniul cercetării nucleare; de asemenea, ar trebui să se depună eforturi pentru consolidarea cooperării internaționale în domeniul cercetării, în vederea unei mai mari integrări a Comunității în comunitatea mondială a cercetării. Cooperarea internațională bilaterală se bazează pe un cadru juridic solid format din acorduri de cooperare între Comunitate și țări terțe. Programul-cadru este esențial pentru punerea în aplicare a acestor acorduri. Prin urmare, prezentul program specific ar trebui să fie deschis participării țărilor care au încheiat acorduri în acest sens, dar și participării, la nivel de proiect și pe baza interesului reciproc, a entităților din țări terțe și a organizațiilor internaționale de cooperare științifică. |
|
(6) |
Prezentul program specific ar trebui să contribuie la promovarea dezvoltării durabile și la perpetuarea unei culturi adecvate a siguranței nucleare. |
|
(7) |
Ar trebui să se asigure, într-un mod eficace și ușor de folosit, o gestiune financiară solidă a prezentului program specific și punerea în aplicare a acestuia, asigurându-se, în același timp, certitudinea juridică și accesibilitatea acestui program pentru toți participanții, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5). |
|
(8) |
Ar trebui luate măsuri corespunzătoare – proporționale cu interesele financiare ale Uniunii – pentru a monitoriza atât eficacitatea sprijinului financiar acordat, cât și eficacitatea cu care sunt utilizate aceste fonduri, în vederea prevenirii neregulilor și a fraudei. De asemenea, ar trebui făcute demersurile necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite necuvenit sau utilizate incorect, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (6), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (7) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (8). |
|
(9) |
Fiecare domeniu tematic al prezentului program specific ar trebui să dispună de propria poziție bugetară în cadrul bugetului general al Uniunii Europene. |
|
(10) |
Activitățile de cercetare desfășurate în cadrul prezentului program specific ar trebui să respecte principiile etice fundamentale, inclusiv principiile prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă, pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2013, programul specific pentru punerea în aplicare, prin acțiuni indirecte, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), denumit în continuare „programul specific”.
Articolul 2
Programul specific sprijină activități de cercetare și formare în domeniul energiei nucleare, acoperind întreaga gamă de acțiuni indirecte de cercetare realizate în următoarele domenii tematice:
|
(a) |
cercetarea în domeniul energiei de fuziune [inclusiv Reactorul Termonuclear Experimental Internațional („ITER”)]; |
|
(b) |
cercetarea în domeniul fisiunii nucleare, al siguranței și al protecției împotriva radiațiilor. |
Obiectivele și prezentarea în linii mari a activităților menționate în prezentul articol sunt prevăzute în anexă.
Articolul 3
În conformitate cu articolul 3 din Decizia 2012/93/Euratom, suma maximă pentru execuția programului specific este de 2 327 054 000 EUR, din care un procent de maximum 15 % se repartizează pentru cheltuielile administrative ale Comisiei. Această sumă se repartizează după cum urmează:
|
(a) |
cercetarea în domeniul energiei de fuziune |
2 208 809 000 EUR; |
|
(b) |
fisiunea nucleară, siguranța și protecția împotriva radiațiilor |
118 245 000 EUR. |
Articolul 4
Toate activitățile de cercetare desfășurate în cadrul programului specific se realizează cu respectarea principiilor etice fundamentale.
Articolul 5
(1) Programul specific este pus în aplicare prin schemele de finanțare stabilite în anexa II la Decizia 2012/93/Euratom.
(2) În cadrul prezentului program specific se aplică normele de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților, precum și de diseminare a rezultatelor activităților de cercetare legate de acțiunile indirecte, stabilite în Regulamentul (Euratom) nr. 139/2012 al Consiliului din 19 decembrie 2011 de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiunile indirecte în temeiul Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice și de diseminare a rezultatelor cercetării (2012-2013) (9).
Articolul 6
(1) Comisia întocmește un program de lucru anual pentru punerea în aplicare a programului specific, care să stabilească mai în detaliu obiectivele și prioritățile științifice și tehnologice prevăzute în anexă, schemele de finanțare care urmează să fie utilizate pentru temele ce fac obiectul cererilor de propuneri, precum și calendarul punerii în aplicare.
(2) Programul de lucru ia în considerare activitățile de cercetare pertinente desfășurate de statele membre, de țările asociate și de organizațiile europene și internaționale. Programul de lucru se actualizează, dacă este cazul.
(3) Programul de lucru stabilește criteriile pe baza cărora se evaluează propunerile de acțiuni indirecte în cadrul schemelor de finanțare și se selectează proiectele. Criteriile se referă la excelență, impact și punere în aplicare. Se pot stabili, în continuare sau în completare, cerințe, ponderi și praguri suplimentare în cadrul programului de lucru.
(4) Programul de lucru poate identifica următoarele:
|
(a) |
organizații care primesc cotizații sub formă de taxă de membru; |
|
(b) |
acțiuni pentru sprijinirea activităților anumitor entități juridice. |
Articolul 7
(1) Răspunderea pentru punerea în aplicare a programului specific revine Comisiei.
(2) În scopul punerii în aplicare a programului specific, Comisia este asistată de un comitet consultativ. Membrii acestui comitet pot varia în funcție de subiectele diferite aflate pe agenda comitetului. Pentru aspectele legate de fisiune, componența acestui comitet, precum și normele și procedurile de funcționare detaliate aplicabile acestuia sunt cele stabilite în Decizia 84/338/Euratom, CECO, CEE a Consiliului din 29 iunie 1984 privind structurile și procedurile de gestionare și coordonare a activităților de cercetare, dezvoltare și demonstrații ale Comunității (10). Pentru aspectele legate de fuziune, acestea sunt cele stabilite în Decizia Consiliului din 16 decembrie 1980 de instituire a Comitetului consultativ pentru programul de fuziune (11).
(3) Comisia informează în mod regulat comitetul cu privire la progresul general al punerii în aplicare a programului specific și pune la dispoziția acestuia, în timp util, informații despre toate acțiunile propuse sau finanțate în cadrul prezentului program specific.
Articolul 8
Comisia dispune realizarea monitorizării, evaluării și analizei independente prevăzute la articolul 6 din Decizia 2012/93/Euratom, cu privire la activitățile desfășurate în domeniile care intră sub incidența programului specific.
Articolul 9
Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KOROLEC
(1) Avizul din 15 noiembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(2) JO C 318, 29.10.2011, p. 127. Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(3) A se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial.
(4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 1.
(6) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(7) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
(8) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(9) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(10) JO L 177, 4.7.1984, p. 25.
(11) Nepublicată.
ANEXĂ
OBIECTIVE ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNOLOGICE, DESCRIEREA ÎN LINII MARI A TEMELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR
I. DOMENII DE CERCETARE TEMATICE
I.A. Cercetarea în domeniul energiei de fuziune
Obiectiv general
Dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru ITER și realizarea ITER ca principalul pas înainte în direcția creării de prototipuri de reactoare pentru centralele electrice care să fie sigure, durabile, ecologice și viabile din punct de vedere economic.
Activități
1. Realizarea ITER
Comunitatea deține o responsabilitate specială în cadrul Organizației ITER, ca gazdă a proiectului, și are un rol conducător, în special în ceea ce privește guvernanța Organizației internaționale ITER, managementul și personalul acesteia, plus sprijinul tehnic și administrativ general.
Participarea Comunității în cadrul ITER în calitate de parte va include și alte contribuții la construirea echipamentelor și instalațiilor necesare la amplasamentul ITER, precum și sprijin pentru proiect în faza de construcție.
Activitățile de cercetare și dezvoltare în sprijinul construirii ITER vor fi desfășurate în cadrul asociațiilor pentru fuziune și al întreprinderilor europene. Printre aceste activități se va număra dezvoltarea și testarea de componente și sisteme.
2. Activități de cercetare și dezvoltare în vederea pregătirii pentru exploatarea ITER
Un program specific pentru fizică și tehnologie va avea ca scop consolidarea opțiunilor de proiect pentru ITER și pregătirea în vederea unei demarări rapide a exploatării ITER. Acest program va fi realizat prin intermediul unor activități experimentale, teoretice și de modelizare coordonate, utilizând instalațiile JET și alte dispozitive experimentale și informatizate relevante, și va asigura faptul că Europa are impactul necesar asupra proiectului ITER, pregătind o poziție europeană solidă în cadrul exploatării acestuia. Programul va cuprinde:
|
— |
evaluarea tehnologiilor-cheie specifice pentru exploatarea ITER prin utilizarea ameliorărilor JET (perete prim similar cu cel al ITER, sisteme de încălzire, diagnostice); |
|
— |
studierea scenariilor de exploatare a ITER prin intermediul unor experimente specifice privind JET și alte instalații, precum și activități coordonate de modelizare. |
3. Activități tehnologice restrânse de pregătire pentru DEMO
Tehnologiile și materialele-cheie necesare pentru autorizarea, construirea și exploatarea centralei DEMO vor fi dezvoltate în continuare în cadrul asociațiilor pentru fuziune și al întreprinderilor, pentru a fi testate în ITER și a da posibilitatea industriei europene să construiască DEMO și să creeze viitoare centrale de fuziune nucleară. Se vor pune în aplicare următoarele activități:
|
— |
continuarea lucrărilor echipei speciale de proiect pentru activitățile de validare tehnică și de proiect tehnic, în vederea pregătirii pentru construcția Centrului internațional de iradiere a materialelor de fuziune, care va fi folosit la testarea materialelor pentru o centrală de fuziune nucleară; |
|
— |
dezvoltare, teste de iradiere și modelizare pentru materiale cu valori scăzute de activare și rezistente la radiații; dezvoltarea tehnologiilor-cheie necesare pentru exploatarea unei centrale de fuziune nucleară, inclusiv păturile (nucleare); activități de proiectare conceptuală pentru DEMO, incluzând aspecte de securitate și de mediu. |
4. Activități de cercetare și dezvoltare pe termen mai lung
Pornind de la activitățile care vizează în mod specific ITER și DEMO, programul specific va dezvolta competențe și va lărgi baza de cunoștințe în domenii importante din punct de vedere strategic pentru viitoarele centrale de fuziune nucleară. Aceste activități de cercetare vor spori fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a energiei de fuziune. Acțiunile specifice în temeiul Programului-cadru vor cuprinde activități limitate, după cum urmează:
|
— |
studiu asupra unor concepte îmbunătățite de sisteme de confinare magnetică, inclusiv stelaratoare. Lucrările se vor concentra asupra pregătirii în vederea exploatării stelaratorului W7-X, a utilizării dispozitivelor existente pentru extinderea bazelor de date experimentale și a aprecierii perspectivelor de viitor ale acestor configurații; |
|
— |
experimente, teorii și continuarea modelizării, cu scopul final de a obține o înțelegere cuprinzătoare a plasmelor de fuziune operaționale; |
|
— |
studii cu privire la aspectele socioștiințifice și economice ale producerii de energie de fuziune și acțiuni de promovare a conștientizării și înțelegerii fuziunii de către publicul larg. |
5. Resurse umane, educație și formare – crearea „generației ITER”
Asigurarea de resurse umane adecvate și a unui înalt nivel de cooperare în domeniul tematic al fuziunii, atât pentru necesitățile imediate și pe termen mediu legate de ITER, cât și pentru dezvoltarea în continuare a fuziunii, va fi rezolvată prin:
|
— |
sprijin pentru mobilitatea cercetătorilor între organizațiile care participă la programul specific, în scopul promovării unei mai bune colaborări și integrări a activităților de cercetare și al încurajării cooperării internaționale; |
|
— |
formare de nivel înalt pentru ingineri și cercetători, la nivel postuniversitar și postdoctoral, inclusiv utilizarea instalațiilor ca platforme de formare, seminarii și ateliere specializate și încurajarea cooperării între instituțiile din învățământul superior. |
6. Infrastructuri
Realizarea ITER în Europa, în cadrul internațional oferit de Organizația ITER, va contribui la noile infrastructuri de cercetare cu o puternică dimensiune europeană.
7. Transferul de tehnologie, implicarea industriei și inovarea
ITER va necesita o nouă structură organizațională, mai flexibilă, care să facă posibil transferul rapid al inovării și progresului tehnologic rezultate către industrie, permițându-i astfel industriei europene să devină mai competitivă. Acest aspect va fi abordat prin:
|
— |
promovarea inovării și a schimbului de know-how cu universitățile, institutele de cercetare și întreprinderile în cauză, inclusiv interacțiunea adecvată cu organizația ITER și cu întreprinderea comună „Fuziune pentru energie” (F4E) (acordând șanse egale de participare partenerilor din industrie, conform normelor de achiziții relevante ale Uniunii); |
|
— |
încurajarea generării de brevete; |
|
— |
promovarea Forumului pentru inovare industrială în domeniul fuziunii, care va elabora o foaie de parcurs pentru tehnologiile de fuziune și inițiative de dezvoltare a resurselor umane, punând accentul pe inovare și pe potențialul de furnizare a unor noi produse și servicii. |
I.B. Fisiunea nucleară, siguranța și protecția împotriva radiațiilor
Obiectiv general
Stabilirea unei baze științifice și tehnice solide pentru a accelera evoluțiile practice în direcția unei gestionări mai sigure a deșeurilor radioactive cu durată lungă de viață, sporind în special siguranța, dar contribuind în același timp la eficiența utilizării resurselor și rentabilitatea energiei nucleare și asigurând un sistem robust și acceptabil din punct de vedere social pentru protejarea oamenilor și a mediului împotriva efectelor radiației ionizante.
Activități
Se vor realiza acțiuni indirecte privind fisiunea nucleară, siguranța și protecția împotriva radiațiilor în cinci domenii principale de activitate, prezentate în detaliu mai jos. Din perspectiva consolidării accentului pus pe siguranța nucleară care contribuie la reorientarea cercetării nucleare, domeniilor siguranței instalațiilor, protecției împotriva radiațiilor (inclusiv utilizări medicale) și evaluării riscurilor li se va acorda cea mai mare atenție posibilă. Există legături importante cu cercetarea din cadrul celui de al șaptelea Program-cadru al Uniunii, adoptat prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (1), în special în domeniul energiei, al standardelor europene, al educației și formării, al protecției mediului, al sănătății, al științei materialelor, al guvernanței, al infrastructurilor comune, al culturii privind securitatea și siguranța. Va fi încurajată cooperarea internațională în cadrul multor activități de cercetare, în special în ceea ce privește siguranța instalațiilor nucleare, aceasta urmând să se realizeze în colaborare cu forumurile tehnice și ale părților interesate, care sunt relevante, descrise în justificarea fisiunii nucleare, a siguranței și a activităților de protecție împotriva radiațiilor conform punctului I.B din anexa I la Decizia 2012/93/Euratom.
1. Gestionarea deșeurilor radioactive finale
Studii tehnice și demonstrarea conceptelor de depozitare geologică pentru a pregăti punerea în aplicare, asigurând în același timp siguranța operațională. Studii care să contribuie la o mai bună înțelegere a deșeurilor și a comportamentului acestora de-a lungul timpului, dezvoltarea de metodologii robuste pentru evaluarea performanței și siguranței, investigarea aspectelor de guvernanță și societale legate de acceptarea de către opinia publică și alte activități care să susțină dezvoltarea unei viziuni europene comune asupra principalelor aspecte legate de gestionarea deșeurilor, de la depozitarea intermediară până la depozitarea finală.
2. Sisteme de reactoare
Respectând obiectivul general, cercetare în scopul sprijinirii exploatării în condiții de siguranță a tuturor sistemelor de reactoare pertinente (inclusiv a instalațiilor pentru ciclul combustibilului) aflate în uz în Europa sau, în măsura în care este necesar pentru menținerea expertizei largi în materie de siguranță nucleară în Europa, a acelor tipuri de reactoare care ar putea fi utilizate în viitor, accentul punându-se exclusiv pe aspectele legate de siguranță. Aceasta include evaluarea și gestionarea duratei de viață a instalației, cultura siguranței (reducerea la minimum a riscului de eroare umană și organizațională), metodologii avansate de evaluare a securității, instrumente de simulare digitale, sisteme de instrumentare și de control, precum și prevenirea și atenuarea accidentelor grave, împreună cu activitățile asociate de optimizare a gestionării cunoștințelor și de menținere a competențelor.
Printre activități se numără activități de cercetare transversală esențială și fundamentală (precum știința materialelor) (2) și, axându-se exclusiv pe aspectele privind siguranța, studiul viitoarelor reactoare și al tuturor aspectelor legate de ciclul combustibilului, cum ar fi separarea și transmutarea.
3. Protecția împotriva radiațiilor
Activitățile din acest domeniu se vor axa pe:
|
— |
o mai bună calificare a riscurilor pentru sănătate ale expunerilor prelungite la doze joase, inclusiv variabilitatea individuală, prin studii epidemiologice și o mai bună înțelegere a mecanismelor cu ajutorul cercetării în domeniul biologiei celulare și moleculare; |
|
— |
sporirea siguranței și eficacității utilizărilor medicale ale radiației, prin noi evoluții tehnologice și prin atingerea unui echilibru corect între beneficiile și riscurile acestor utilizări; |
|
— |
ameliorarea coerenței și integrării în privința gestionării situațiilor de urgență și ulterioare accidentelor în Europa prin crearea de instrumente și strategii comune și demonstrarea eficacității acestora în medii operaționale; |
|
— |
în alte domenii, activitățile naționale de cercetare vor fi integrate mai eficient, după cum se consideră necesar. |
4. Infrastructuri
Acolo unde există valoare adăugată europeană clară, în special pentru stabilirea masei critice, sprijin pentru proiectarea, modernizarea, construirea și/sau exploatarea de infrastructuri-cheie de cercetare necesare în oricare dintre domeniile tematice de mai sus, inclusiv facilitarea accesului adecvat la infrastructuri existente și viitoare a lucrătorilor din cercetare și a echipelor de cercetare.
5. Resurse umane și formare (3)
Coordonarea programelor naționale și satisfacerea necesităților de formare generală în domeniul științei și tehnologiei nucleare, cu ajutorul unei serii de instrumente, inclusiv instrumente cu rezultate pe termen scurt și caracter competitiv, în cadrul sprijinului general pentru resurse umane în toate domeniile tematice. Include sprijin pentru cursurile de formare și rețelele de formare, precum și măsuri pentru a spori atractivitatea sectorului pentru tinerii oameni de știință și ingineri și pentru a îmbunătăți coordonarea dintre instituțiile educaționale din Uniune, în vederea asigurării echivalenței calificărilor în toate statele membre.
II. ASPECTE DE ORDIN ETIC
În cadrul punerii în aplicare a prezentului program specific și în cadrul activităților de cercetare care decurg din acesta trebuie respectate principiile etice fundamentale. Printre acestea se numără principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, incluzând următoarele: protecția demnității umane și a vieții omenești, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, precum și a animalelor și a mediului în conformitate cu dreptul comunitar și cu versiunile în vigoare ale convențiilor, liniilor directoare și codurilor de conduită internaționale pertinente, cum ar fi, de exemplu, Declarația de la Helsinki, Convenția privind drepturile omului și biomedicina a Consiliului Europei, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, cu protocoalele sale adiționale, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Declarația universală privind genomul uman și drepturile omului adoptată de UNESCO, Convenția ONU privind interzicerea armelor biologice și cu toxine, Tratatul internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură și rezoluțiile pertinente ale Organizației Mondiale a Sănătății.
De asemenea, se va ține seama de avizele emise de Grupul european de consiliere cu privire la implicațiile etice ale biotehnologiei (1991-1997) și de avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii (începând din 1998).
În conformitate cu principiul subsidiarității și cu diversitatea abordărilor existente în Europa, participanții la proiectele de cercetare trebuie să respecte legislația, reglementările și normele etice în vigoare în țările în care se vor desfășura activitățile de cercetare. În orice caz, se aplică dispozițiile interne și niciun tip de cercetare interzisă într-un anumit stat membru sau altă țară nu va fi finanțat din fonduri comunitare pentru a fi desfășurat în statul membru sau țara respectivă.
Atunci când este cazul, cei care desfășoară proiecte de cercetare trebuie să solicite aprobarea comitetelor relevante de etică de la nivel național sau local, înainte de a demara activitățile de cercetare și dezvoltare. De asemenea, Comisia va realiza sistematic o analiză de etică a propunerilor care tratează aspecte sensibile din punct de vedere etic sau în cazul cărora aspectele etice nu au fost abordate în mod adecvat. În anumite cazuri, se poate realiza o evaluare etică în timpul punerii în aplicare a unui proiect.
Articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune Uniunii și statelor membre să respecte pe deplin cerințele de bunăstare a animalelor atunci când formulează și pun în aplicare politicile Uniunii, inclusiv în domeniul cercetării. Directiva 86/609/CEE a Consiliului din 24 noiembrie 1986 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice (4) impune ca toate experimentele să fie concepute astfel încât să se evite stresul, durerea și suferința inutilă a animalelor utilizate în scopuri experimentale; utilizarea unui număr minim de animale; folosirea animalelor cu cel mai scăzut grad de sensibilitate neurofiziologică; și provocarea celui mai scăzut nivel de durere, suferință, stres sau vătămare de durată. Modificarea moștenirii genetice a animalelor și clonarea animalelor pot fi luate în considerare numai în cazul în care scopurile acestor acțiuni sunt justificate din punct de vedere etic, iar condițiile sunt de asemenea natură încât se garantează bunăstarea animalelor și se respectă principiile biodiversității. În cadrul punerii în aplicare a prezentului program specific, progresele științifice și dispozițiile naționale și internaționale vor fi monitorizate în mod regulat de Comisie, pentru a se ține seama de orice evoluție.
(1) JO L 412, 30.12.2006, p. 1.
(2) Se înțelege că ERC este responsabil de sprijinirea cercetării de frontieră în toate domeniile științei și tehnologiei.
(3) Se înțelege că responsabilitatea pentru mobilitatea cercetătorilor între toate domeniile științei și tehnologiei rămâne în programul „Oameni” din cadrul Programului-cadru al Uniunii.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/40 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 19 decembrie 2011
privind programul specific pentru punerea în aplicare de către Centrul Comun de Cercetare, prin acțiuni directe, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013)
(2012/95/Euratom)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 7,
având în vedere propunerea Comisiei Europene prezentată după consultarea Comitetului Științific și Tehnic,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu Decizia 2012/93/Euratom a Consiliului din 19 decembrie 2011 privind Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și formare (2012-2013) (3) („Programul-cadru”), Programul-cadru urmează să fie pus în aplicare prin programe specifice care își definesc normele detaliate pentru punerea în aplicare, își stabilesc durata și prevăd mijloacele considerate necesare. |
|
(2) |
Programul-cadru cuprinde două tipuri de activități: acțiuni indirecte în domeniul cercetării privind energia de fuziune și în domeniul cercetării privind fisiunea, siguranța și protecția împotriva radiațiilor, precum și acțiuni directe care corespund activităților Centrului Comun de Cercetare („JRC”) în domeniul gestionării deșeurilor nucleare, al impactului de mediu și al siguranței și securității nucleare, în special în ceea ce privește evenimentele nucleare și ținând seama de lecțiile învățate din experiențele anterioare. Acțiunile directe ar trebui să fie puse în aplicare prin prezentul program specific. |
|
(3) |
JRC ar trebui să pună în aplicare activități de cercetare și formare profesională care urmează să fie desfășurate prin intermediul unor „acțiuni directe” în temeiul prezentului program specific. |
|
(4) |
La punerea în aplicare a misiunii sale, JRC ar trebui să furnizeze factorilor de decizie ai Uniunii sprijin tehnic și științific orientat către utilizator, asigurând sprijin pentru punerea în aplicare și monitorizarea politicilor existente și răspunzând cerințelor noilor politici. Pentru a-și îndeplini misiunea, JRC ar trebui să desfășoare activități de cercetare de cea mai înaltă calitate de nivel european, inclusiv prin menținerea propriului nivel de excelență științifică. |
|
(5) |
La punerea în aplicare a prezentului program specific, la nivelul Uniunii, accentul ar trebui pus pe promovarea mobilității și a formării cercetătorilor și pe promovarea inovării. În special, JRC ar trebui să pună la dispoziție programe corespunzătoare de formare în domeniul siguranței și securității nucleare. |
|
(6) |
Prezentul program specific ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de nevoile pertinente ale utilizatorilor JRC și ale politicilor Uniunii, precum și protejând, în același timp, interesele financiare ale Uniunii. Activitățile de cercetare desfășurate în cadrul programului specific ar trebui adaptate, dacă este cazul, la aceste nevoi și la evoluțiile științifice și tehnologice și ar trebui să aibă ca scop atingerea excelenței științifice. |
|
(7) |
Pentru punerea în aplicare a prezentului program specific, cooperarea în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European sau în temeiul unui acord de asociere poate fi completată de cooperarea internațională cu țări terțe și cu organizații internaționale, în special în baza articolului 2 litera (h), a articolului 101 și a articolului 102 din tratat. |
|
(8) |
În cadrul activităților desfășurate în contextul extinderii și integrării, JRC are ca scop să promoveze integrarea organizațiilor și cercetătorilor din noile state membre în activitățile sale, în special pentru punerea în aplicare a componentelor științifico-tehnologice ale acquis-ului Uniunii, precum și o cooperare mai intensă cu organizațiile și cercetătorii din țările în curs de aderare și din țările candidate. De asemenea, ar trebui avută în vedere o deschidere treptată către țările învecinate, în special pe temele prioritare ale politicii europene de vecinătate. |
|
(9) |
JRC ar trebui să genereze în continuare resurse suplimentare prin activități competitive. Printre acestea se numără participarea la acțiunile indirecte ale Programului-cadru, activitățile pentru terțe părți și, în mai mică măsură, valorificarea proprietății intelectuale. |
|
(10) |
Ar trebui să se asigure, într-un mod eficace și ușor de folosit, o gestiune financiară solidă a prezentului program specific și a punerii în aplicare a acestuia, asigurându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea rezultatelor programului pentru toți participanții, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) și cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5). |
|
(11) |
Ar trebui luate măsuri corespunzătoare – proporționale cu interesele financiare ale Uniunii – pentru a monitoriza atât eficacitatea sprijinului financiar acordat, cât și eficacitatea cu care sunt utilizate aceste fonduri, în vederea prevenirii neregulilor și fraudei. Ar trebui făcute demersurile necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite necuvenit sau utilizate incorect, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (6), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (7) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (8). |
|
(12) |
Comisia ar trebui să dispună la momentul oportun realizarea unei evaluări independente a activităților desfășurate în domeniile care intră sub incidența prezentului program specific. |
|
(13) |
Activitățile de cercetare desfășurate în cadrul prezentului program specific ar trebui să respecte principiile etice fundamentale, inclusiv principiile prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă, pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2013, programul specific pentru punerea în aplicare de către Centrul Comun de Cercetare („JRC”), prin acțiuni directe, a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), denumit în continuare „programul specific”.
Articolul 2
Programul specific stabilește activitățile aferente acțiunilor în domeniul nuclear ale JRC, pentru sprijinirea întregii game de acțiuni de cercetare desfășurate în cooperare transnațională în următoarele domenii tematice:
|
(a) |
gestionarea deșeurilor nucleare, impactul lor asupra mediului și cunoștințele fundamentale aferente; |
|
(b) |
siguranța nucleară a sistemelor de reactoare relevante pentru Europa; |
|
(c) |
securitatea nucleară (inclusiv garanțiile nucleare, neproliferarea, combaterea traficului ilegal și criminalistica nucleară). |
Obiectivele și prezentarea în linii mari a activităților menționate la primul paragraf sunt prevăzute în anexă.
Articolul 3
În conformitate cu articolul 3 din Decizia 2012/93/Euratom, suma maximă pentru execuția programului specific este de 233 216 000 EUR.
Articolul 4
Toate activitățile de cercetare desfășurate în cadrul programului specific se realizează cu respectarea principiilor etice fundamentale.
Articolul 5
Programul specific este pus în aplicare prin acțiuni directe, astfel cum este stabilit în anexa II la Decizia 2012/93/Euratom.
Articolul 6
(1) Comisia întocmește un program de lucru multianual pentru punerea în aplicare a programului specific, care să stabilească mai în detaliu obiectivele și prioritățile științifice și tehnologice prevăzute în anexă, precum și calendarul punerii în aplicare.
(2) Programul de lucru multianual ia în considerare activitățile de cercetare pertinente desfășurate de statele membre, de țările asociate și de organizațiile europene și internaționale. Programul de lucru se actualizează, dacă este cazul.
Articolul 7
Comisia dispune realizarea monitorizării, evaluării și analizei independente prevăzute la articolul 6 din Decizia 2012/93/Euratom, cu privire la activitățile desfășurate în domeniile care intră sub incidența programului specific.
Articolul 8
Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KOROLEC
(1) Avizul din 15 noiembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(2) JO C 318, 29.10.2011, p. 127. Aviz emis în cadrul unei proceduri consultative facultative.
(3) A se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial.
(4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 1.
(6) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
ANEXĂ
PROGRAMUL SPECIFIC AL CENTRULUI COMUN DE CERCETARE
1. Obiectiv
Obiectivul global al programului specific este să furnizeze sprijin științific și tehnic orientat către utilizator pentru politicile Uniunii în domeniul energiei nucleare și să îndeplinească obligațiile prevăzute în tratat. Pentru realizarea acestui obiectiv, cunoștințele, aptitudinile și competențele trebuie să fie actualizate în permanență, ca să ofere expertiza de ultimă oră necesară în domeniul siguranței reactorilor nucleari și în cel al garanțiilor nucleare și al securității.
2. Abordare
Activitățile JRC în domeniul nuclear au ca scop îndeplinirea obligațiilor de cercetare și dezvoltare prevăzute de tratat și sprijinirea atât a Comisiei, cât și a statelor membre în domeniul garanțiilor, al neproliferării, al gestionării deșeurilor, al siguranței instalațiilor nucleare și ciclului de combustibil, al radioactivității în mediu și al protecției împotriva radiațiilor. Din perspectiva consolidării accentului pus pe siguranța nucleară care contribuie la reorientarea cercetării nucleare, domeniului neproliferării i se va acorda cea mai mare atenție posibilă.
Pentru Programul-cadru, cercetarea și activitatea de sprijin vor continua să pună accentul pe:
|
(a) |
gestionarea deșeurilor nucleare, impactul lor asupra mediului și cunoștințele fundamentale aferente; |
|
(b) |
siguranța nucleară a sistemelor de reactoare relevante pentru Europa; |
|
(c) |
securitatea nucleară (inclusiv garanțiile nucleare, neproliferarea, combaterea traficului ilegal și criminalistica nucleară). |
Mai mult, JRC își va consolida în continuare rolul ca punct de referință european pentru diseminarea informațiilor, formarea și educarea tinerilor oameni de știință.
3. Activități
3.1. Gestionarea deșeurilor nucleare, impactul lor asupra mediului și cunoștințele fundamentale aferente
3.1.1. Caracterizarea, depozitarea și eliminarea combustibilului uzat și a deșeurilor cu activitate ridicată
Gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor nucleare cu activitate ridicată presupune prelucrarea, condiționarea, transportul, depozitarea intermediară și depozitarea geologică a acestora. Scopul final este să se prevină eliberarea de radionuclizi în biosferă pe durata tuturor acestor stadii, pe parcursul intervalului lor foarte lung de dezintegrare. Proiectarea, evaluarea și funcționarea sistemelor de bariere izolante artificiale sau naturale în intervalele de timp pertinente sunt esențiale pentru atingerea acestor obiective și depind, între altele, de comportamentul combustibilului și/sau al deșeurilor în mediul geologic. Astfel de studii sunt incluse în prezentul program specific.
3.1.2. Separare și transmutare
Principala strategie avută în vedere pentru sistemele energetice nucleare include închiderea ciclului combustibilului nuclear, pentru a reduce radiotoxicitatea pe termen lung a deșeurilor nucleare și pentru a ameliora utilizarea sigură și eficientă a resurselor. Principalele provocări pentru acest concept rămân optimizarea tehnicilor de separare, pentru izolarea anumitor radionuclizi cu durată de viață lungă din combustibilul uzat, precum și fabricarea și calificarea de combustibili siguri și fiabili pentru transmutarea actinidelor. Lucrările experimentale realizate la JRC în privința separării includ activități de cercetare atât asupra dizolvării în apă, cât și a proceselor pirometalurgice (în medii sărate).
3.1.3. Cercetarea fundamentală cu privire la actinide
Pentru a menține competențele și poziția fruntașă în domeniul tehnologiei nucleare civile, este esențial să se încurajeze cercetarea fundamentală interdisciplinară cu privire la materialele nucleare ca resursă care poate da naștere unor noi inovații tehnologice. Pentru aceasta, este necesar să se cunoască reacția la parametri termodinamici (de obicei extremi) a așa-numitelor „elemente 5f” (adică actinidele) și a compușilor lor. Din cauza bazei de date experimentale mici și a complexității intrinsece a modelizării, cunoștințele noastre actuale cu privire la aceste mecanisme sunt limitate. Cercetarea fundamentală cu privire la aceste aspecte este crucială pentru a înțelege comportamentul acestor elemente și pentru a rămâne în avangarda fizicii contemporane a materiei condensate. Evoluțiile din domeniul simulării și modelizării avansate vor fi valorificate pentru a spori la maximum impactul programelor experimentale.
Programul de cercetare fundamentală al JRC privind actinidele va rămâne în avangarda fizicii și chimiei actinidelor, principalul scop fiind punerea la dispoziția oamenilor de știință din universități și centre de cercetare a unor instalații experimentale de nivel mondial. Acestea le vor permite să investigheze proprietățile materialelor pe bază de actinide, pentru a-și încheia educația și a contribui la progresele științelor din domeniul nuclear.
3.1.4. Date nucleare
Proiectele propuse de arzătoare de actinide minore și conceptele avansate de producere a energiei nucleare fac necesare noi date nucleare care să aibă o acuratețe mult mai mare. Calitatea datelor experimentale este un aspect esențial pentru a avea standarde de siguranță mai bune și marje de eroare reduse și, prin urmare, pentru a obține rentabilitatea noilor sisteme de reactori proiectate și construite. Fișierele de date utilizate de întreprinderi și de laboratoarele de cercetare, inclusiv cele ale Agenției pentru Energie Nucleară (AEN), trebuie să fie complete, exacte și validate prin proceduri bine definite de asigurare a calității.
JRC va produce date necesare la nivel internațional și, de asemenea, va continua exploatarea în condiții de siguranță a acceleratorilor liniari GELINA și Van de Graaff.
3.1.5. Aplicații în domeniul medical pe baza cercetării nucleare
O nouă terapie împotriva cancerului, denumită „terapie alfa direcționată”(targeted alpha therapy – TAT), valorifică proprietățile fizice unice ale radiației de particule alfa (în special energia ridicată a acesteia și lungimea redusă a traiectoriei sale în țesuturile umane) pentru a ținti și distruge selectiv celulele bolnave, menajând țesutul sănătos din jur. Aceste tehnici pot fi folosite la tratarea cancerului și a bolilor infecțioase.
JRC, în strânsă colaborare cu organizațiile naționale, va sprijini în continuare dezvoltarea TAT, punând un accent deosebit pe procesele alternative de producere a emițătorilor alfa și pe testarea radiobiologică a biomoleculelor marcate radioactiv, evaluând eficiența și fezabilitatea acestora și punând aceste noi aplicații la dispoziția spitalelor și a industriei farmaceutice, pentru a fi a fi puse în aplicare.
3.1.6. Monitorizarea radioactivității din mediu
În titlul II capitolul 3 din tratat se prevede stabilirea unor standarde de siguranță de bază pentru protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor pe care le prezintă radiațiile ionizante. Articolele 31-38 din tratat prevăd reguli referitoare la rolul statelor membre și al Comisiei în ceea ce privește protecția sănătății umane, controlarea nivelurilor de radioactivitate din mediu, eliberarea în mediu și gestionarea deșeurilor nucleare. Acesta va include, de asemenea, aspecte-cheie referitoare la gestionarea accidentelor. În temeiul articolului 39 din tratat, JRC oferă Comisiei sprijin pentru îndeplinirea acestei sarcini.
Având în vedere noile limite privind prezența radionuclizilor în apa potabilă și în ingredientele alimentare, JRC va elabora tehnici analitice și va produce materialele de referință corespunzătoare. Se vor organiza comparații între laboratoarele de monitorizare ale statelor membre, pentru a se evalua comparabilitatea datelor de monitorizare raportate în temeiul articolelor 35 și 36 din tratat și pentru a sprijini armonizarea sistemelor de monitorizare a radioactivității cu materialele de testare de referință.
3.1.7. Gestionarea cunoștințelor, formare și educație
Este important să menținem și să aprofundăm cunoștințele în materie ale noilor generații de oameni de știință și ingineri din domeniul nuclear, prin diseminarea experimentelor, rezultatelor, interpretărilor și competențelor dobândite în programe de cercetare și aplicate.
JRC va contribui la punerea rapidă la dispoziție a acestor cunoștințe, la organizarea lor corespunzătoare și la documentarea lor adecvată, precum și la sprijinirea activităților de învățământ superior din Europa, atât pentru reactoarele aflate în funcțiune, cât și pentru reactoarele inovatoare din generația VI. Mai mult, JRC va dezvolta Observatorul european al resurselor umane din domeniul nuclear pentru a analiza tendințele din Europa și a furniza sprijin științific pentru conceperea politicilor Uniunii. De asemenea, JRC va contribui în continuare la îmbunătățirea comunicării pe teme nucleare, în special în ceea ce privește acceptarea de către opinia publică și, la nivel mai global, pe teme legate de strategii de sensibilizare generală cu privire la aspecte legate de domeniul energetic. Lunga experiență și capacitățile unice de măsurare a datelor nucleare reprezintă, de asemenea, o oportunitate excelentă de educare și formare a oamenilor de știință și a inginerilor din domeniul nuclear, completând educația primită în mediul universitar prin acordarea accesului pentru activități practice la instalațiile nucleare.
3.2. Siguranța nucleară
3.2.1. Siguranța reactoarelor nucleare
Pentru a menține și a îmbunătăți nivelul de siguranță al centralelor nucleare, trebuie extinse și validate metodologii avansate și rafinate de evaluare a siguranței, precum și instrumentele analitice corespunzătoare. În cadrul JRC se desfășoară investigații experimentale punctuale având ca scop să îmbunătățească gradul de înțelegere a fenomenelor și proceselor fizice subiacente, pentru a permite validarea și verificarea evaluărilor deterministice și probabilistice ale siguranței, bazate pe modelizarea avansată a proceselor în instalații (reactivitate și termohidraulică), a componentelor supuse sarcinilor operaționale/uzurii și a factorilor umani și organizaționali. De asemenea, JRC va continua să joace un rol central în instituirea și funcționarea Centrului european pentru schimburi de experiență operațională, în beneficiul tuturor statelor membre. JRC va furniza rapoarte tematice cu privire la anumite aspecte legate de instalații și va facilita diseminarea și punerea în aplicare eficientă a feedback-ului de experiență operațională, în vederea îmbunătățirii siguranței centralelor nucleare, atât în beneficiul tuturor organismelor de reglementare europene, cât și pentru a minimiza probabilitatea accidentelor nucleare. JRC va organiza programe de cercetare pentru a sprijini elaborarea cerințelor de siguranță, precum și a unor metode avansate de evaluare pentru sistemele de reactoare relevante pentru siguranța nucleară. Acesta va include, de asemenea, aspecte-cheie ale cercetării privind dezafectarea reactoarelor și infrastructura acestora (metodologii, formare, bază științifică).
3.2.2. Siguranța combustibilului nuclear în reactoarele operaționale din Uniune
Reactoarele cu apă ușoară din generațiile II și III vor funcționa probabil pe parcursul întregului secol XXI. Pentru a maximiza siguranța acestora, trebuie să se asigure o înțelegere mai bună a comportamentului în reactor al sistemului de bare de combustibil (combustibil și teacă), în special în contextul programelor de extindere a duratei de exploatare, cuprinzând condițiile de exploatare normală, incidentele și accidentele. Principalele două aspecte ale acestei cercetări sunt integritatea mecanică a barelor de combustibil pe parcursul duratei de viață a reactorului și reacția combustibilului la condițiile tranzitorii (inclusiv în condiții de accident grav la reactor, mergând până la topirea miezului reactorului).
În fine, experimentele și teoriile legate de mecanisme fizice și chimice bine definite trebuie încorporate în modele la mai multe scale și, în cele din urmă, în coduri de performanță a combustibilului.
Cercetarea JRC se va dedica, de asemenea, îmbunătățirii valorii de referință experimentale pentru comportamentul combustibililor UO2 și MOX la un grad ridicat de ardere.
3.2.3. Exploatarea în condiții de siguranță a sistemelor energetice nucleare avansate
Noile concepte de reactoare care prevăd un grad sporit de siguranță, garanții și durabilitate sunt considerate o nouă temă de cercetare în întreaga lume, în special în cadrul Forumului Internațional Generația IV (GIF). Statele membre au acordat JRC un mandat să acționeze ca agentul de punere în aplicare pentru participarea Comunității la GIF. În această calitate, JRC va coordona în continuare contribuțiile europene (prin acțiuni directe sau indirecte sau prin intermediul statelor membre) la diversele proiecte GIF.
Studiile realizate în laboratoarele JRC tratează în principal aspectele legate de siguranță ale noului design inovator și ale ciclurilor inovatoare ale combustibililor, în special caracterizarea, testele de iradiere și examinarea postiradiere a noilor tipuri de combustibili, precum și caracterizarea și calificarea materialelor inovatoare pentru structuri și teci. Mai mult, în prezent se desfășoară studii cu privire la cerințele de siguranță pentru noua generație de reactoare și evaluarea obiectivă a sistemelor nucleare relevante. Scopul este să se sprijine crearea unei abordări europene comune în privința evaluării siguranței noului design inovator. În acest sens se va urmări obiectivul sinergiilor cu SNETP, după caz.
3.3. Securitatea nucleară
3.3.1. Garanții nucleare
Datorită rolului sporit pe care îl deține energia nucleară în cadrul producției de energie electrică din Europa și din lume, manipularea de materiale nucleare în ciclul de combustibil crește continuu. Pentru a preveni orice deturnare a acestor materiale de la utilizarea cărora le sunt destinate, este esențial să existe un sistem solid și fiabil de garanții nucleare și neproliferare. Sunt necesare în continuare ameliorări și inovații tehnice pentru a pune în aplicare politica de garanții, aflată în evoluție. În prezent, provocarea o reprezintă punerea în aplicare a unui grad sporit de automatizare și a unor instrumente mai bune de analiză a informațiilor, pentru a se reduce atât volumul de muncă al inspectorilor, cât și sarcina impusă industriei nucleare. Noi abordări inovatoare în ceea ce privește garanțiile se vor aplica de asemenea sistemelor de reactoare relevante pentru Europa și ciclurilor de combustibil aferente.
3.3.2. Protocol adițional
Protocolul adițional are ca scop să prevină apariția operațiunilor nucleare nedeclarate. Punerea sa în aplicare necesită o serie de tehnici diferite de (sau mai evoluate decât) cele folosite la verificarea evidenței materialelor nucleare. Se anticipează un volum de muncă sporit pentru verificarea integralității declarațiilor, ceea ce va necesita mai multă muncă de cercetare și dezvoltare cu privire la metodele de detectare a programelor clandestine, în unele cazuri prin utilizarea acelorași tehnici folosite în criminalistica nucleară. Vor fi necesare eforturi majore pentru ameliorarea metodelor de analiză a urmelor de particule în scopul verificării activităților declarate sau al detectării activităților nedeclarate.
3.3.3. Colectarea de informații din surse cu acces liber (open-source) cu privire la neproliferarea nucleară
În vederea sprijinirii serviciilor Comisiei și a colaborării cu AIEA și cu autoritățile statelor membre, JRC va continua să colecteze și să analizeze, în mod sistematic, informații dintr-o diversitate de surse (internet, literatură de specialitate, baze de date) cu privire la aspecte legate de neproliferarea nucleară. Aceste informații vor fi folosite la întocmirea de rapoarte de țară pentru a monitoriza îndeaproape evoluția activităților nucleare și importul și/sau exportul de tehnologie și echipamente nucleare directe și cu utilizare dublă în anumite țări. Pe lângă aceasta, JRC va urmări evoluția tehnică a regimurilor de control al exporturilor și va furniza sprijin tehnic serviciilor relevante ale Comisiei.
3.3.4. Combaterea traficului ilegal cu materiale nucleare, inclusiv analiza de criminalistică nucleară
Motivele de îngrijorare generate de traficul ilegal cu materiale nucleare și cu alte materiale radioactive, proliferarea riscurilor asociate cu acesta și amenințarea terorismului nuclear impun adoptarea unui set de măsuri de prevenire, detectare și reacție. Securitatea nucleară atrage o atenție din ce în ce mai mare la toate nivelurile, de la inițiative internaționale (Inițiativa globală pentru combaterea terorismului nuclear, Inițiativa de securitate împotriva proliferării, Rezoluția CSONU 1540 etc.) la cooperare multilaterală și evoluții tehnice. Formarea personalului este de o importanță primordială pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate nucleară. JRC împărtășește statelor membre și organizațiilor internaționale experiența și expertiza sa în domeniul nuclear în general și în domeniul securității nucleare în special.
În acest scop, trebuie create sau îmbunătățite diferite programe de formare, iar modulele de formare aferente trebuie produse sau actualizate. JRC urmează să înființeze un Centru european de formare în domeniul securității, care se va axa inițial pe securitatea nucleară și radiologică.
4. Aspecte de ordin etic
În cadrul punerii în aplicare a prezentului program specific și în cadrul activităților de cercetare care decurg din acesta trebuie respectate principiile etice fundamentale. Printre acestea se numără principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În conformitate cu principiul subsidiarității și dată fiind diversitatea de abordări existente în Europa, participanții la proiectele de cercetare trebuie să respecte legislația, reglementările și normele etice în vigoare în țările în care se va desfășura activitatea de cercetare. În orice caz, se aplică dispozițiile interne și niciun tip de cercetare interzisă într-un anumit stat membru sau altă țară nu va fi finanțat din fonduri Euratom în statul membru sau țara respectivă.
Atunci când este cazul, cei care desfășoară proiecte de cercetare trebuie să solicite aprobarea comitetelor relevante de etică de la nivel național sau local, înainte de a demara activitățile. De asemenea, Comisia va examina sistematic, din punct de vedere etic, propunerile care tratează aspecte sensibile din punct de vedere etic sau în cazul cărora aspectele etice nu au fost tratate în mod adecvat. În anumite cazuri, se poate realiza o examinare etică în cursul punerii în aplicare a unui proiect.
Articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune Uniunii și statelor membre să respecte pe deplin cerințele de bunăstare a animalelor atunci când formulează și pun în aplicare politicile Uniunii, inclusiv în domeniul cercetării.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/47 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 17 februarie 2012
privind adaptarea și prelungirea perioadei de aplicare a măsurilor adecvate prevăzute inițial în Decizia 2002/148/CE de încheiere a consultărilor cu Zimbabwe în conformitate cu articolul 96 din Acordul de parteneriat ACP-CE
(2012/96/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 217,
având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (1), astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005 (2) și revizuit pentru a doua oară la Ouagadougou la 23 iunie 2010 (3), denumit în continuare „Acordul de parteneriat ACP-UE”, în special articolul 96,
având în vedere Acordul intern încheiat între reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind măsurile care trebuie adoptate și procedurile care trebuie urmate pentru punerea în aplicare a Acordului de parteneriat ACP-CE (4), în special articolul 3,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Prin Decizia 2002/148/CE a Consiliului (5), consultările cu Republica Zimbabwe derulate în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) litera (c) din Acordul de parteneriat ACP-UE s-au încheiat și au fost adoptate măsurile adecvate, astfel cum se menționează în anexa la decizia menționată. Aplicarea acelor măsuri a fost prelungită în fiecare an de atunci. |
|
(2) |
Prin Decizia 2011/106/UE a Consiliului (6) a fost prelungită perioada de aplicare a măsurilor pentru o perioadă suplimentară de 12 luni, până la 20 februarie 2012. |
|
(3) |
Între timp, crearea Guvernului Unității Naționale (GUN) a fost recunoscută ca o oportunitate pentru restabilirea unei relații constructive între Uniunea Europeană și Zimbabwe și pentru sprijinirea punerii în aplicare a programului de reformă al acestei țări. |
|
(4) |
Deși situația globală s-a îmbunătățit, punerea în aplicare a reformelor politice se desfășoară în continuare lent și anumite elemente esențiale ale Acordului de parteneriat ACP-UE, la care GUN s-a angajat în cadrul Acordului politic global, nu au fost încă puse în aplicare. |
|
(5) |
Uniunea Europeană recunoaște eforturile depuse de către Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe („CDAA”) și Africa de Sud, ca facilitatori ai Acordului politic global, pentru a crea un cadru care să asigure desfășurarea de alegeri credibile. Finalizarea unui referendum pașnic referitor la Constituție ar reprezenta o parte importantă a acestui proces, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Măsurile menționate în scrisoarea anexată la prezenta decizie sunt menținute, fiind măsuri adecvate în sensul articolului 96 alineatul (2) litera (c) din Acordul de parteneriat ACP-UE.
Acele măsuri se aplică pe o perioadă de șase luni, de la 20 februarie 2012 până la 20 august 2012. Respectivele măsuri sunt revizuite în mod constant și se reevaluează având în vedere progresele concrete înregistrate în punerea în aplicare a Acordului politic global și în pregătirea unor alegeri pașnice și credibile.
Scrisoarea din anexa la prezenta decizie se adresează președintelui Republicii Zimbabwe, domnul Mugabe, și se transmite în copie prim-ministrului Tsvangirai și domnului Welshman Ncube.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Articolul 3
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
M. SAREEN
(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(2) JO L 209, 11.8.2005, p.27.
(3) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(4) JO L 317, 15.12.2000, p. 376.
ANEXĂ
SCRISOARE CĂTRE PREȘEDINTELE REPUBLICII ZIMBABWE
Uniunea Europeană acordă cea mai mare importanță dispozițiilor articolului 9 din Acordul de parteneriat ACP-UE. Ca elemente fundamentale ale Acordului de parteneriat, respectarea drepturilor omului, a instituțiilor democratice și a statul de drept stau la baza relațiilor noastre.
Prin scrisoarea din 19 februarie 2002, Uniunea Europeană v-a informat cu privire la decizia sa de a încheia consultările purtate în conformitate cu articolul 96 din Acordul de Parteneriat ACP-UE și de a adopta „măsuri corespunzătoare”, în sensul articolului 96 alineatul (2) litera (c) din respectivul acord. Prin scrisori anuale, ultima dintre ele din data de 23 februarie 2011, Uniunea Europeană v-a informat cu privire la deciziile sale de a nu revoca măsurile adecvate și de a prelungi perioada de aplicare a acestora.
De la instituirea Guvernului Unității Naționale (GUN) în 2009, Uniunea Europeană a salutat progresele obținute de acesta în baza Acordului politic global (APG). Uniunea Europeană reafirmă importanța deosebită pe care o acordă dialogului politic prevăzut la articolul 8 din Acordul de parteneriat ACP-UE și lansat oficial, la cererea Guvernului Republicii Zimbabwe, cu ocazia reuniunii troicii ministeriale UE-Zimbabwe din 18-19 iunie 2009 de la Bruxelles. Conform celor convenite de ambele părți, obiectivul acestui dialog politic îl constituie normalizarea treptată a relațiilor UE-Zimbabwe pe parcursul procesului de punere în aplicare a reformelor prevăzute în cadrul APG, deschizând calea pentru alegeri pașnice și credibile.
Ca parte a procesului de reimplicare general, Uniunea Europeană a întreprins acțiuni în vederea relaxării măsurilor aplicate Republicii Zimbabwe. Măsurile adecvate au fost modificate pentru a permite sprijinirea instituțiilor și a proceselor implicate în activitatea de punere în aplicare a APG. Uniunea Europeană a furnizat asistență financiară provizorie de tranziție sub formă de pachete pe termen scurt.
De atunci, Uniunea Europeană a continuat să sprijine eforturile în curs ale Guvernului Unității Naționale de punere în aplicare a APG și a salutat progresele realizate în stabilizarea economiei și restabilirea serviciilor sociale de bază. Cu toate acestea, Uniunea Europeană încă așteaptă înregistrarea de progrese cu privire la mai multe reforme politice ale APG, inclusiv cu privire la procesul constituțional și la reformele necesare pentru crearea unui cadru care să asigure desfășurarea de alegeri pașnice și credibile, precum și progrese în domeniul respectării drepturilor omului și a statului de drept. În acest context, Uniunea Europeană salută eforturile de facilitare depuse de Republica Africa de Sud și de Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud, precum și stabilirea de comun acord unei foi de parcurs de către toate părțile.
Uniunea Europeană salută declarațiile recente făcute de toate partidele din Zimbabwe împotriva violenței politice și își menține speranța că recentele progrese economice și sociale vor fi completate prin reforme politice care să conducă la alegeri pașnice și credibile.
Pentru a însoți procesul de tranziție, Uniunea Europeană a decis:
|
— |
să prelungească aplicarea măsurilor adecvate prevăzute în Deciziile 2002/148/CE și 2010/97/PESC ale Consiliului pentru o perioadă redusă de șase luni, reiterând astfel disponibilitatea Uniunii Europene de a își reconsidera poziția în orice moment ca urmare a adoptării unor măsuri concrete în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului politic global și pregătirea alegerilor; |
|
— |
să pregătească un document strategic de țară în cadrul Fondului european de dezvoltare pentru a fi semnat și pus în aplicare de îndată ce condițiile vor permite acest lucru. |
Între timp, Uniunea Europeană va continua să ofere asistență de tranziție pentru redresarea economică, pentru sectoarele sociale, precum și pentru punerea în aplicare a APG.
Toate celelalte măsuri prezentate în lista din anexa la Decizia 2002/148/CE a Consiliului continuă să se aplice fără modificări. În cazul în care circumstanțele se schimbă, decizia Consiliului poate fi revizuită în orice moment înainte de 20 august 2012.
Având în vedere cele de mai sus, Uniunea Europeană dorește să invite Guvernul Republicii Zimbabwe la un dialog politic intensificat în conformitate cu articolul 8 din Acordul de parteneriat ACP-UE pentru a defini noi măsuri pentru normalizarea relațiilor UE-Zimbabwe. În acest context, Uniunea Europeană așteaptă cu interes vizita la Bruxelles a Comitetului de reimplicare din Zimbabwe, cu privire la care speră că poate fi programată în viitorul apropiat.
Cu deosebită considerație,
Pentru Comisie
…
Pentru Consiliu
…
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/50 |
DECIZIA 2012/97/PESC A CONSILIULUI
din 17 februarie 2012
de modificare a Deciziei 2011/101/PESC privind măsuri restrictive împotriva Zimbabwe
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
întrucât:
|
(1) |
La 15 februarie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/101/PESC privind măsuri restrictive împotriva Zimbabwe (1). |
|
(2) |
Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2011/101/PESC, măsurile restrictive ar trebui reînnoite până la 20 februarie 2013. |
|
(3) |
Cu toate acestea, nu mai există motive pentru menținerea anumitor persoane și entități pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/101/PESC. |
|
(4) |
În vederea facilitării în continuare a dialogului dintre UE și guvernul din Zimbabwe, interdicția de călătorie impusă celor doi membri ai echipei pentru reangajare din guvernul Zimbabwe incluși pe listă în temeiul Deciziei 2011/101/PESC ar trebui să fie suspendată. |
|
(5) |
Informațiile referitoare la anumite persoane și entități din lista din anexa la Decizia 2011/101/PESC ar trebui actualizate, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2011/101/PESC a Consiliului se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 10 (1) Prezenta decizie întră în vigoare la data adoptării. (2) Prezenta decizie se aplică până la 20 februarie 2013. (3) Măsurile menționate la articolul 4 alineatul (1), în măsura în care se aplică persoanelor incluse în lista din anexa II, se suspendă până la 20 februarie 2013. (4) Prezenta decizie este reexaminată permanent și este reînnoită sau modificată, după caz, în situația în care Consiliul apreciază că obiectivele acesteia nu au fost atinse.” |
|
2. |
Anexa se înlocuiește cu textul care figurează în anexa I la prezenta decizie și termenul „anexă” se înlocuiește cu termenul „anexa I” pe parcursul întregii Decizii 2011/101/PESC. |
|
3. |
Anexa II la prezenta decizie se adaugă ca anexa II la Decizia 2011/101/PESC. |
Articolul 2
Prezenta decizie întră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
M. SAREEN
ANEXA I
„ANEXA I
LISTA PERSOANELOR ȘI A ENTITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLELE 4 ȘI 5
I. Persoane
|
|
Nume (și eventuale pseudonime) |
Date de identificare |
Motivele desemnării |
|
1. |
Mugabe, Robert Gabriel |
Președinte; data nașterii: 21.2.1924; pașaport: AD001095. |
Șeful guvernului și responsabil pentru activități care subminează în mod grav democrația, respectul pentru drepturile omului și statul de drept. |
|
2. |
Abu Basutu, Titus Mehliswa Johna |
General de corp aerian, Matebeleland Sud; data nașterii 2.6.1956. |
Ofițer cu grad superior în armată, direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și în timpul alegerilor din zona Gwanda. Adjunctul mareșalului forțelor armate aeriene Perence Shiri (100 pe listă). |
|
3. |
Bonyongwe, Happyton Mabhuya |
Director general al Serviciilor Centrale de Informații; data nașterii: 6.11.1960; pașaport: AD002214; CI: 63-374707A13. |
Persoană cu rang înalt în forțele de securitate cu strânse legături cu facțiunea ZANU-PF (Frontul Patriotic – Uniunea Națională Africană din Zimbabwe) a guvernului și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat represive. Acuzat de răpirea, torturarea și asasinarea unor activiști MDC în iunie 2008. |
|
4. |
Buka (cunoscut și drept Bhuka), Flora |
Cabinetul președintelui (fost ministru al afacerilor speciale, însărcinat cu fondul funciar și programe de realocare, fost ministru de stat în cabinetul vicepreședintelui și fost ministru de stat însărcinat cu programul de reformă funciară în cabinetul președintelui); data nașterii 25.2.1968. |
Ministru de Stat în cabinetul Vice-președintelui Nkomo responsabil pentru organizarea violențelor în zona Gokwe și a unor atacuri împotriva conducerii MDC în 2008. |
|
5. |
Bvudzijena, Wayne |
Comisar adjunct de poliție, purtător de cuvânt al poliției; data nașterii: 24.4.1958; CI: 29-008792V71. |
Membru cu rang înalt al forțelor de poliție. Purtător de cuvânt al poliției. În 2008, a acuzat MDC de adăpostirea celor responsabili de violență electorală în sediile de provincie și naționale ale MDC. |
|
6. |
Chapfika, David |
Fost adjunct al ministrului agriculturii (fost adjunct al ministrului de finanțe); data nașterii: 7.4.1957; pașaport: ZL037165; CI: 63-052161G48. |
Președintele la nivel național al Comisiei ZANU-PF pentru colectarea de fonduri, a finanțat miliții în 2008 oferind sprijin bazelor milițiilor din zona Hoyuyu din Mutoko. |
|
7. |
Charamba, George |
Secretar permanent, Departamentul pentru informații și publicitate; data nașterii: 4.4.1963; pașaport AD002226; pașaport AD001255; CI: 07-003617B07. |
Înalt funcționar strâns asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
8. |
Chidarikire, Faber Edmund |
Guvernator al provinciei Mashonaland Vest, fost primar al Chinhoyi; data nașterii: 6.6.1946; CI: 70-056539L70. |
Fost primar ZANU-PF al Chinoyi și guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
9. |
Chigudu, Tinaye Elisha Nzirasha |
Fostul guvernator al provinciei Manicaland; data nașterii 13.8.1942; pașaport: AD000013; CI: 63-022247R42. |
Fostul secretar permanent al ministerului minelor și dezvoltării miniere din Zimbabwe și fostul guvernator al provinciei Manicaland. Asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. În iunie 2008 a ordonat represiunea împotriva susținătorilor MDC. |
|
10. |
Chigwedere, Aeneas Soko |
Guvernatorul provinciei Mashonaland Est; data nașterii: 25.11.1939; CI: 25-15430J80. |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
11. |
Chihota, Phineas |
Ministrul adjunct industriei și comerțului internațional; data nașterii: 23.11.1950. |
Membru ZANU-PF al guvernului. A amenințat cu moartea pe susținătorii MDC și este asociat răpirii și torturării de persoane în iunie 2008. |
|
12. |
Chihuri, Augustine |
Comisar de poliție; data nașterii: 10.3.1953; pașaport: AD000206; CI: 68-034196M68. |
Ofițer de poliție cu rang înalt și membru al Comandamentului Operațional Comun, strâns asociat politicilor represive ale ZANU-PF. A declarat în mod public că sprijină ZANU-PF în contradicție cu Legea privind poliția. În iunie 2009 a ordonat poliției să abandoneze toate cauzele legate de asasinate comise în perioada dinaintea alegerilor prezidențiale din iunie 2008. |
|
13. |
Chinamasa, Patrick Anthony |
Ministrul justiției, afacerilor juridice și parlamentare; data nașterii: 25.1.1947; CI: 63-005591M42. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
14. |
Chindori-Chininga, Edward Takaruza |
Fost ministru al minelor și dezvoltării miniere; data nașterii: 14.3.1955; pașaport: AN388694; CI 63-377216C71. |
Fost membru al guvernului cu legături curente cu facțiunea ZANU-PF a guvernului în calitate de parlamentar ZANU-PF. Comandant al bazelor de miliție din Guruve în perioada premergătoare alegerilor din 2008. |
|
15. |
Chinotimba, Joseph |
Vice-președinte al Asociației naționale a veteranilor războiului de eliberare din Zimbabwe, șef al milițiilor ZANU-PF; data nașterii: 6.6.1957; CI: 63-312672W11. |
În timpul alegerilor din 2008, Chinotimba a condus grupul care a distrus locuința lui Admore Chibutu. Împreună cu membri ai armatei și susținători ZANU-PF au atacat locuința lui Tongeyi Jeremiah în mai 2008. |
|
16. |
Chipanga, Tongesai Shadreck |
Fost adjunct al ministrului afacerilor interne data nașterii: 10.10.1940 sau 10.10.1946. |
Fost membru al guvernului și fost director al poliției secrete din Zimbabwe, asociat unor asasinate motivate politic. |
|
17. |
Chipwere, Augustine |
General de brigadă, fost colonel, Bindura de Sud. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008. Responsabil pentru tulburările politice din Bindura. Ofițer cu grad superior în armată, promovat de președinte în 2011. |
|
18. |
Chiwenga, Constantine |
Comandantul forțelor de apărare din Zimbabwe, general (fost comandant al armatei, general-locotenent); data nașterii: 25.8.1956; pașaport AD000263; CI: 63-327568M80. |
Membru al Comandamentului Operațional Comun și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat represive. A folosit armata pentru preluarea controlului asupra fermelor. În timpul alegerilor din 2008, a fost principalul artizan al violențelor asociate procesului alegerilor prezidențiale. |
|
19. |
Chombo, Ignatius Morgan Chiminya |
Ministrul administrației locale și al dezvoltării urbane și rurale; data nașterii: 1.8.1952; pașaport AD000500; CI: 70-086938D70. |
Membru ZANU-PF al guvernului și responsabil pentru subminarea MDC în guvernul local prin restricționarea finanțării și hărțuire. |
|
20. |
Dinha, Martin |
Guvernatorul provinciei Mashonaland Central. |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. Implicat în perturbarea activității fermelor în cazul concesiunii fermei Rockwood village în 2009. |
|
21. |
Goche, Nicholas Tasunungurwa |
Ministrul transporturilor, comunicațiilor și dezvoltării infrastructurii (fost ministru de stat pentru securitatea națională în cabinetul președintelui); data nașterii: 1.8.1946; CI: 63-355978S68. |
Membru ZANU-PF al guvernului. În iunie 2008 a constrâns toate ONG-urile să își înceteze activitățile lor pe teren și distribuirea de alimente. Responsabil pentru baza de miliție din Shamva și implicat în violențele din zona respectivă. |
|
22. |
Gono, Gideon |
Guvernatorul Băncii Centrale din Zimbabwe data nașterii: 29.11.1959; pașaport: AD000854; CI: 58-001824K07. |
Legături cu facțiunea ZANU-PF a guvernului și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat represive A deturnat fonduri către ZANU-PF în 2008. |
|
23. |
Gurira, Cephas T. |
General de brigadă; fost colonel, Forțele de apărare ale Zimbabwe; data nașterii: 1.5.1963; CI: 29-061056D29. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008. Responsabil pentru incitarea la violență în Mhondoro. |
|
24. |
Gwekwerere, Stephen (alias Steven) |
Colonel, Chinhoyi. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. A făcut parte din grupul care a agresat persoane în Chinoyi în 2008. |
|
25. |
Kachepa, Newton |
Parlamentar în circumscripția Mudzi Nord; data nașterii: 10.2.1970; CI: 32-088209M48. |
Parlamentar, implicat în asasinarea lui Peter Tom Butao la 14 aprilie 2008 și a lui Kingswell Mateta în iulie 2008. A dirijat actele de tortură împotriva multor susținători MDC din circumscripția sa. |
|
26. |
Karakadzai, Mike Tichafa |
General de brigadă în forțele aeriene, provincia metropolitană Harare; data nașterii: 7.3.1957; CI: 63-632526N13. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și în timpul alegerilor, conducând răpiri și violențe în Harare în 2008. |
|
27. |
Kasukuwere, Saviour |
Adjunct al ministrului pentru dezvoltarea tineretului, indigenare și autonomizare și secretar adjunct pe probleme de tineret în ZANU-PF Politburo; data nașterii: 23.10.1970; CI: 45-046113Q45. |
Membru ZANU-PF al guvernului. I-a organizat pe cei implicați în revoltele violente din Harare în februarie 2011. |
|
28. |
Kazangarare, Jawet |
Consilier al ZANU-PF în Hurungwe de Nord și veteran de război; data nașterii: 12.4.1957; CI: 38-102814B58. |
Direct implicat în campania de teroare orchestrată de guvern înaintea și în timpul alegerilor. Responsabil pentru conducerea persecuții violente împotriva susținătorilor MCD în Hurungwe, inclusiv viol, asasinat și distrugerea de locuințe și, în special, implicat în asasinarea lui Tapiwa Mubwanda, agent electoral MDC, în Hurungwe de Nord în mai 2008. |
|
29. |
Khumalo, Sibangumuzi |
General de brigadă, Matebeleland Nord; data nașterii: 16.8.1954; CI: 08-448357W73. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. În februarie 2011, presupus a fi luat parte la strategia de dezlănțuire a violenței și terorii prin desfășurarea de ofițeri superiori pentru coordonarea campaniei de menținere a lui Mugabe la putere. |
|
30. |
Kunonga, Nolbert (cunoscut și drept Nobert) |
Episcop anglican autoproclamat. |
Susținător vehement al regimului. Adepții lui au fost susținuți de poliție în comiterea de acte de violență împotriva susținătorilor bisericii în 2011. |
|
31. |
Kwainona, Martin |
Comisar adjunct; data nașterii: 19.1.1953; pașaport: AD001073; CI: 63-293627V45. |
Ofițer de poliție cu rang înalt, a dat ordine autorităților locale să incite la violență în Kanyuchi Village, Mount Darwin, în aprilie 2008. |
|
32. |
Kwenda, R. |
Maior, Zaka de Est. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. Conducătorul violențelor din Zaka în 2008. |
|
33. |
Langa, Andrew |
Adjunct al ministrului serviciilor publice (fost adjunct al ministrului transporturilor și comunicațiilor); data nașterii: 13.1.1965; CI: 21-017934E21. |
Membru ZANU-PF al guvernului. În 2005 a deschis focul asupra 11 membri ai Adunării de tineret MDC. A intimidat votanții în ziua alegerilor în 2008. |
|
34. |
Mabunda, Musarashana |
Comisar adjunct de poliție; data nașterii: 11.11.1958; CI: 22-026198T13. |
Membru al forțelor de securitate, purtând o mare responsabilitate pentru încălcări grave ale dreptului la adunare pașnică. A dirijat bătăi, torturi și represiuni la 11 martie 2007. În iunie 2008 l-a amenințat cu moartea pe Lovemore Madhuku. |
|
35. |
Machaya, Jason (cunoscut și drept Jaison) Max Kokerai |
Guvernatorul provinciei Midlands. Fost ministru al minelor și al dezvoltării miniere; data nașterii: 13.6.1952; CI: 26-003018Z26. |
Guvernatorul provinciei Midlands. Asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A folosit influența pentru a bloca ancheta referitoare la asasinatul motivat politic pe care fiul său se presupune că l-a comis. |
|
36. |
Made, Joseph Mtakwese |
Ministru pentru inginerie agricolă și mecanizare (fost ministru al agriculturii și dezvoltării rurale); data nașterii: 21.11.1954; pașaport AN000144; CI: 29-128547N42. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
37. |
Madzongwe, Edna (cunoscut și drept Edina) |
Președinte al senatului ZANU-PF; data nașterii: 11.7.1943; CI: 63-748119H32. |
Membru al ZANU-PF Politburo. A folosit influența pentru a motiva persecuțiile politice din februarie 2008. Implicat în violențele din Chegutu, inclusiv în preluarea controlului asupra Stockade Citrus Estate în 2008, dând ordine directe celor care conduceau represiunea. |
|
38. |
Mahofa, Shuvai Ben |
Fost adjunct al ministrului pentru dezvoltarea tineretului, gen și crearea de locuri de muncă; data nașterii: 4.4.1941; pașaport AD000369; CI: 27-031942V27. |
I-a finanțat pe cei care au înființat bazele de tortură în Masvingo. Persoane de la aceste baze i-au omorât pe Mapurisa Zvidzai, la 24 aprilie 2008, și pe Tiziro Moyo, la 11 June 2008. |
|
39. |
Maluleke, Titus |
Guvernatorul provinciei Masvingo (fost adjunct al ministrului educației, sportului și culturii). |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A susținut ocupările terenurilor din Masvingo în 2009. |
|
40. |
Mangwana, Paul Munyaradzi |
Președintele Comisiei constituționale de selecție (COPAC) și fost ministru de stat pentru indigenizare și autonomizare; data nașterii: 10.8.1961; pașaport: AD000459; CI: 22-017031E12. |
Membru ZANU-PF al guvernului. A finanțat și dirijat activități ale benzilor ZANU-PF care au terorizat Chivi Centru în mai-iunie 2008. |
|
41. |
Marumahoko, Reuben |
Ministru adjunct pentru integrarea regională și cooperarea internațională și fost ministru adjunct al afacerilor externe (fost ministru adjunct al afacerilor interne); data nașterii: 4.4.1948; CI: 63-311317Y71. |
Membru ZANU-PF al guvernului. Comandant al miliției ZANU-PF din Hurungwe. Cu un grup de susținători ZANU-PF și de veterani de război, a agresat susținători MDC și a distrus mai multe locuințe în districtul Hurungwe în perioada aprilie-iulie 2008. |
|
42. |
Mashava, G. |
Colonel, Chiredzi Centru. |
A condus violențe motivate politic în Chiredzi în 2008. |
|
43. |
Masuku, Angeline |
Guvernator al provinciei Matabeleland de Sud și secretar pentru persoanele cu dizabilități și persoanele dezavantajate în ZANU-PF Politburo; data nașterii: 14.10.1936; CI: 08-266228E19. |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
44. |
Mathema, Cain Ginyilitshe Ndabazekhaya |
Guvernator al provinciei Bulawayo; data nașterii: 28.1.1948; CI: 63-682168J73. |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
45. |
Mathuthu, Thokozile (pseudonim Sithokozile) |
Guvernatorul provinciei Matabelelandul de Nord și secretar adjunct pentru transporturi și protecție socială în ZANU-PF Politburo. |
Guvernator de provincie asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. În iunie 2008, s-a folosit de funcție pentru a incita la ură împotriva susținătorilor MDC. |
|
46. |
Matibiri, Innocent Tonderai |
Comisar adjunct de poliție; data nașterii: 9.10.1968; CI: 63-729730V70. |
Membru cu rang înalt al forțelor de securitate, asociat asasinării unui lucrător de fermă. |
|
47. |
Matiza, Joel Biggie |
Fost ministru adjunct pentru fondul locativ rural și facilități sociale; data nașterii: 17.8.1960; pașaport: ZA557399. |
Membru ZANU-PF al guvernului. A organizat baze în Murehwa de Vest și de Sud, susținătorii ZANU-PF de la aceste baze, pe care el le-a supravegheat, omorându-i pe Edward Pfuka, la 17 iunie 2008 și pe Moses Nyada, la 19 iunie 2008. |
|
48. |
Matonga, Brighton (cunoscut și drept Bright) |
Fost ministru adjunct al informațiilor și publicității; anul nașterii: 1969. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. Purtător de cuvânt al partidului. A condus un grup de susținători ZANU-PF care au asasinat-o pe soția lui Dadidrayi Chipiro. |
|
49. |
Mhandu, Cairo (cunoscut și drept Kairo) |
Maior ZNA; data nașterii: 23.11.1960; CI: 63-371574V15. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și după alegerile din 2008. A condus grupul de susținători și de veterani de război care i-au omorât pe Gibbs Tawenga și Hama Ngowani la 30 iunie 2008. |
|
50. |
Mhonda, Fidellis |
Colonel, Rushinga; data nașterii: 2.1.1958; CI: 75-139696G81 |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008. A condus violențe politice în Rushinga. |
|
51. |
Midzi, Amos Bernard (Mugenva) |
Fost ministru al minelor și dezvoltării miniere (fost ministru al energiei și dezvoltării energetice); data nașterii: 4.7.1952. |
Președintele partidului ZANU-PF din Harare. Fost membru al guvernului, asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A organizat convoiul de susținători ZANU-PF și de soldați care au agresat persoane și au distrus locuințe în iunie 2008. Asociat violențelor din Epworth, a sprijinit bazele de miliție în 2008 și din nou în 2011. |
|
52. |
Mnangagwa, Emmerson Dambudzo |
Ministrul apărării; data nașterii: 15.9.1946; pașaport: AD00060; CI: 63-450183P67. |
Membru ZANU-PF al guvernului și membru al Comandamentului Operațional Comun. |
|
53. |
Mohadi, Kembo Campbell Dugishi |
Co-ministru al afacerilor interne (fost ministru adjunct al administrației locale, lucrărilor publice și fondului locativ național); data nașterii: 15.11.1949; CI: 02-012912X02. |
Membru ZANU-PF al guvernului și membru al Comandamentului Operațional Comun. |
|
54. |
Moyo, Gilbert |
«Veteran de război», șef al milițiilor ZANU-PF. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008 în Mashonland de Vest (Chegutu). Implicat în preluarea violentă a controlului asupra fermelor. |
|
55. |
Moyo, Jonathan Nathaniel |
Fost ministru de stat pentru informații și publicitate în cabinetul președintelui; data nașterii: 12.1.1957; pașaport: AD000432; CI: 63-857281M73. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. A incitat la violență și ură și este artizanul legilor care împiedică libertatea de expresie. |
|
56. |
Moyo, Sibusio Bussie |
General de brigadă ZNA. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și după alegeri, inclusiv asasinarea susținătorilor MDC. |
|
57. |
Moyo, Simon Khaya |
Președintele ZANU-PF Politburo, secretar adjunct pe probleme juridice; anul nașterii: 1945; data nașterii: 1.10.1945; pașaport: ZD001512; CI: 63-735452P56. |
Membru al ZANU-PF Politburo cu legături curente cu politica sa represivă. |
|
58. |
Mpabanga, S. |
Locotenent-colonel, Mwenezi de Est. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. A condus violențe motivate politic în Mwenezi. |
|
59. |
Mpofu, Obert Moses |
Ministrul minelor și dezvoltării miniere, fost ministru al industriei și comerțului internațional (fost guvernator al provinciei Matabeleland de Nord) (secretar adjunct pentru securitatea națională în cadrul ZANU-PF Politburo); data nașterii: 12.10.1951; pașaport: ZD001549; CI: 08-186074F79. |
Membru ZANU-PF al guvernului. În martie 2008, a incitat susținători ZANU-PF să îi strămute pe oponenții MDC de la locuințele lor pentru a-i opri să voteze. |
|
60. |
Msipa, Cephas George |
Fostul guvernator al provinciei Midlands; data nașterii: 7.7.1931; pașaport: ZD001500; CI: 63-358147A67. |
|
|
61. |
Muchena, Henry |
General de corp aerian, Midlands, șef al Comisariatului ZANU-PF. |
Ofițer cu grad superior în armată asociat cu ZANU-PF, direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și în timpul alegerilor. A condus violențele din Zhombe și Gokwe în cursul anului 2008. |
|
62. |
Muchena, Olivia Nyembesi (cunoscut și drept Nyembezi) |
Ministru pentru aspectele legate de femei, gen și dezvoltare comunitară, fost ministru de stat pentru știință și tehnologie în cabinetul președintelui (fost ministru de stat în cabinetul vicepreședintelui Msika); data nașterii: 18.8.1946; pașaport: AD000086; CI: 63-337191X50. |
Membru ZANU-PF al guvernului. Asociat unor asasinate motivate politic și implicat personal în distrugerea locuinței lui Revai Kativhu la 1 mai 2008. |
|
63. |
Muchinguri, Oppah Chamu Zvipange |
Secretar pentru gen și cultură în ZANU-PF Politburo (fost ministru pentru aspectele legate de femei, gen și dezvoltare comunitară); data nașterii: 14.12.1958; CI: 63-741411R50. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului, rămâne un membru al ZANU-PF Politburo. A jucat un rol central în violențele din provincia Masvingo în 2008. |
|
64. |
Muchono, C. |
Locotenent-colonel, Mwenezi de Vest. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor, conducând campania de teroare în Mwenezi în 2008. |
|
65. |
Mudede, Tobaiwa (cunoscut și drept Tonneth) |
Grefier general; data nașterii 22.12.1942; CI: 36-452750E70. |
Legături cu facțiunea ZANU-PF a guvernului și complice în formarea sau conducerea politicii de stat, în mod deosebit în relație cu falsificarea alegerilor. |
|
66. |
Mudenge, Isack Stanilaus Gorerazvo |
Ministrul învățământului superior și terțiar (fost ministru al afacerilor externe); data nașterii: 17.12.1941 sau 17.12.1948; pașaport: AD000964; CI: 63-645385Q22. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
67. |
Mudonhi, Columbus |
Inspector adjunct ZRP (Poliția Republicii Zimbabwe). |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și în timpul alegerilor, conducând violențele din Buhera în 2008. |
|
68. |
Mugabe, Grace |
Data nașterii: 23.7.1965; pașaport: AD001159; CI: 63-646650Q70. |
Asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A preluat Iron Mark Estate în 2002; presupus a fi obținut mari profituri ilicite din mineritul diamantelor. |
|
69. |
Mugariri, Bothwell |
Fost comisar adjunct de poliție. |
Fost membru al forțelor de securitate, purtând o mare responsabilitate pentru încălcări grave ale dreptului la întrunire pașnică. Ca ofițer responsabil pentru Harare, relaționat unor operații violente în martie 2007. |
|
70. |
Mujuru, Joyce Teurai Ropa |
Vicepreședinte (fost ministru al resurselor hidrografice și dezvoltării infrastructurii); data nașterii: 15.4.1955; CI: 63-445325J18. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
71. |
Mumba, Isaac |
Comisar de poliție. |
Implicat direct în campania de teroare desfășurată înainte și după alegerile din 2008. În lanțul de comandă care a organizat violențele de la Soka village în Muzarabani. |
|
72. |
Mumbengegwi, Simbarashe Simbanenduku |
Ministrul afacerilor externe; data nașterii: 20.7.1945; pașaport: AD001086; CI: 63-677272A12. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
73. |
Murerwa, Herbert Muchemwa |
Ministrul teritoriilor și recolonizării rurale; data nașterii: 31.7.1941; pașaport: AD001167; CI: 25-021670R25. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
74. |
Musariri, Munyaradzi |
Comisar adjunct de poliție. |
Membru cu rang înalt al forțelor de securitate, purtând o mare responsabilitate pentru încălcări grave ale libertății de întrunire pașnică, în special în Murambatsvina în iulie 2005. |
|
75. |
Mushohwe, Christopher Chindoti |
Guvernatorul provinciei Manicaland. (fost ministru al transporturilor și comunicațiilor, fost adjunct al ministrului transporturilor și comunicațiilor); data nașterii: 6.2.1954; CI: 63-101480P75. |
Guvernator de provincie asociat ZANU-PF. În februarie 2009, însoțit de soldați, a spus comunității din Chiadzwa că vor fi relocați fără compensație. |
|
76. |
Mutasa, Didymus Noel Edwin |
Ministru de stat pentru afaceri prezidențiale în cabinetul președintelui, fost ministru de stat pentru securitatea națională, reforma funciară și programe de relocare în cabinetul președintelui, ZANU-PF, secretar pentru administrație; data nașterii: 27.7.1935; CI: 63-358184Q42. |
Membru ZANU-PF al guvernului. Implicat în asasinate în Manicaland. |
|
77. |
Mutezo, Munacho Thomas Alvar |
Fost ministru pentru resursele hidrografice și dezvoltarea infrastructurii; data nașterii: 14.2.1954; pașaport: AN187189; CI: 29-129727W44. |
Fost membru al guvernului, asociat ZANU-PF. A orchestrat o campanie de teroare și i-a intimidat pe susținătorii MDC în Chimanimani de Vest împreună cu armata națională a Zimbabwe în august 2010. |
|
78. |
Mutinhiri, Ambros (cunoscut și drept Ambrose) |
Fost ministru pentru dezvoltarea tineretului, gen și crearea de locuri de muncă, general de brigadă în rezervă; data nașterii: 22.2.1944; pașaport: AD000969; CI: 63-285106H32. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. În martie 2008 a condus un grup de susținători ZANU-PF la Landas și a agresat mai mulți susținători MDC. A creat și a sprijinit baze militare în Chihota în care mulți susținători MDC au fost agresați și torturați. |
|
79. |
Mutsvunguma, S. |
Colonel, Headlands. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008 în Mutare și Highlands. |
|
80. |
Mzembi, Walter |
Ministrul turismului și industriei hoteliere, fost ministru pentru resursele hidrografice și dezvoltarea infrastructurii; data nașterii: 16.3.1964; CI: 22-050240B22. |
Membru ZANU-PF al guvernului. Responsabil pentru organizarea unor grupuri de susținători ZANU-PF în vederea agresării locuitorilor din Masvingo înaintea festivităților celei de a 8-a aniversări a MDC. |
|
81. |
Mzilikazi, Morgan S. |
Colonel (MID), Buhera Central. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. Implicat în violențele electorale din Makoni și Buhera în 2008. În iulie 2008 a răpit un parlamentar MDC pentru Buhera de Sud. |
|
82. |
Nguni, Sylvester Robert |
Ministru de stat în cabinetul președintelui, fost ministru al dezvoltării economice (fost ministru adjunct al agriculturii); data nașterii: 4.8.1955 sau 4.5.1955; pașaport: ZE215371; CI: 63-453707V32. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
83. |
Nhema, Francis Chenayimoyo Dunstan |
Ministrul mediului și gestionării resurselor naturale și fost ministru al mediului și turismului; data nașterii: 7.4.1959 sau 17.4.1959; pașaport: AD000966; CI 63-117843A66. |
Membru ZANU-PF al guvernului. În septembrie 2009 i-a constrâns pe operatorii de safari să renunțe la acțiunile lor din cadrul fermelor și siturilor de conservare. |
|
84. |
Nkomo, John Landa |
Vicepreședinte. Fost purtător de cuvânt al Camerei Deputaților (fost ministru al afacerilor speciale în biroul președintelui), Președinte al ZANU-PF la nivel național; data nașterii: 22.8.1934; pașaport: AD000477; CI: 63-358161Q73. |
Membru ZANU-PF al guvernului cu cel mai îndelungat mandat. |
|
85. |
Nyambuya, Michael Reuben |
Fost ministru al energiei și dezvoltării energetice (fost locotenent general, guvernator al provinciei Manicaland); data nașterii: 23.7.1955; pașaport: AN045019; CI: 50-013758E50. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. Implicat în violențele din Manicaland. A folosit personalul militar pentru preluarea controlului asupra fermelor. |
|
86. |
Nyanhongo, Magadzire Hubert |
Ministru adjunct al energiei și dezvoltării energetice, fost ministru adjunct al transporturilor și comunicațiilor; data nașterii: 26.11.1957; CI: 34-032890W34. |
Membru ZANU-PF al guvernului. Implicare în organizarea violențelor anti-MDC din Epworth și Nyanga în 2011. Implicat în asasinate motivate politic în 2008. |
|
87. |
Nyikayaramba, Douglas |
General de brigadă, Mashonaland de Est. Comandantul Brigăzii a 3-a. |
Ofițer superior direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008. A ordonat soldaților debutanți să se ocupe de susținătorii MCD din Manicaland. |
|
88. |
Nyoni, Sithembiso Gile Glad |
Ministru pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și crearea de locuri de muncă; data nașterii: 20.9.1949; pașaport: AD000223; CI: 08-434871M67. |
Membru ZANU-PF al guvernului |
|
89. |
Parirenyatwa, David Pagwese |
Fost ministru al sănătății și protecției copilului (fost adjunct al ministrului); data nașterii: 2.8.1950; pașaport AD000899; CI 63-320762P47. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. A organizat baze de tortură în Murehwa de Nord și a oferit sprijin bandelor care i-au asasinat pe Edward Pfukwa la 17 iunie 2008 și pe Alloys Chandisareva Sanyangore în noiembrie 2008. |
|
90. |
Rangwani, Dani |
Inspector de poliție; data nașterii 11.2.1962; CI 70-006039V70. |
Membru al forțelor de securitate. Implicat în grupul de 50 de bărbați plătiți direct de ZANU-PF pentru a localiza și tortura susținători MDC în aprilie 2007. |
|
91. |
Rugeje, Engelbert Abel |
General-maior, provincia Masvingo. Director de studii în domeniul apărării în cadrul forțelor de apărare din Zimbabwe; data nașterii 17.7.1959; CI 63-539305L04. |
Ofițer cu grad superior în armată direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din 2008 prin coordonarea majorității incidentelor violente din Masvingo. |
|
92. |
Rungani, Victor Tapiwa Chashe |
Colonel, Chikomba; data nașterii 29.6.1949; CI 22-025306Z04. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din Chikomba din 2008, inclusiv în faptele de agresiune și în acțiunile de răpire. |
|
93. |
Ruwodo, Richard |
Director al departamentului pentru veteranii de război din cadrul Ministerului Apărării. General de brigadă, promovat la 12 august 2008 la gradul de general-maior (în rezervă); fost subsecretar de stat permanent în Ministerul Apărării; data nașterii: 14.3.1954; CI 63-327604B50. |
Ofițer cu grad superior în armată direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și după alegeri. Răspunde de veteranii de război, care au fost utilizați, în grup, la aplicarea politicilor represive ale facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
94. |
Sakupwanya, Stanley Urayayi |
Secretar adjunct pentru sănătate și protecția copilului în ZANU-PF Politburo; data nașterii 14.5.1939; CI 63-435281R50. |
Membru al ZANU-PF Politburo, asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. Asociat violențelor electorale din Makoni din timpul alegerilor prezidențiale din 2008. Comandantul unei baze din Makoni, utilizată pentru interogatorii. |
|
95. |
Savanhu, Tendai |
Secretar adjunct pentru transporturi și protecție socială în ZANU-PF; data nașterii 21.3.1968. |
Membru al ZANU-PF Politburo, asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A organizat miliții în vederea agresării susținătorilor MDC din Mbare, care au dus la violențe și haos, în februarie 2011. Implicat în răpirea unor femei din cadrul MDC în iunie 2008. |
|
96. |
Sekeramayi, Sydney (cunoscut și drept Sidney) Tigere |
Ministru de stat pentru securitatea națională în cabinetul președintelui. Fost ministru al apărării; data nașterii: 30.3.1944; CI 63-358166W43. |
Membru ZANU-PF al guvernului și membru al Comandamentului Operațional Comun al ZANU-PF. |
|
97. |
Sekeremayi, Lovemore |
Ofițer electoral șef. |
Legături cu facțiunea ZANU-PF a guvernului și complice în formarea sau conducerea politicii de stat opresive, prin trucarea alegerilor în 2008. |
|
98. |
Shamu, Webster Kotiwani |
Ministrul mijloacelor de comunicare în masă, informațiilor și publicității; Fost ministru de stat pentru punerea în aplicare a politicilor (fost ministru de stat pentru punerea în aplicare a politicilor în cabinetul președintelui); data nașterii: 6.6.1945; pașaport AN203141; CI 63-676065N32. |
Membru ZANU-PF al guvernului, implicat în activități care au adus atingere libertății presei în 2009. |
|
99. |
Shamuyarira, Nathan Marwirakuwa |
Secretar pentru informații și publicitate în ZANU-PF Politburo, data nașterii: 29.9.1928 sau 29.9.1930; pașaport AD000468; CI 63-327601Y32. |
Membru al ZANU-PF Politburo, având legături puternice cu facțiunea ZANU-PF a guvernului. Implicat în tentativa violentă de preluare a controlului asupra unei ferme în septembrie 2009, care a sfârșit printr-un atac prin incendiere. |
|
100. |
Shiri, Perence (cunoscut și drept Bigboy) Samson Chikerema |
Mareșal (forțele armate aeriene); data nașterii: 1.11.1955; CI 29-098876M18. |
Ofițer cu grad superior în armată și membru al Comandamentului Operațional Comun al ZANU-PF și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat opresive. Implicat în violențele politice din Chiadzwa din octombrie 2008. |
|
101. |
Shungu, Etherton |
General de brigadă, Mashonaland Central. |
Personalitate militară din cadrul Comisariatului ZANU-PF, direct implicat în campania de teroare desfășurată înainte și în timpul alegerilor din Bindura din 2008. |
|
102. |
Sibanda, Chris |
Colonel, provincia Bulawayo. |
Direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor din Byo din 2008. |
|
103. |
Sibanda, Jabulani |
Fost președinte, Asociația națională a veteranilor de război; data nașterii: 31.12.1970. |
Legături cu facțiunea ZANU-PF a guvernului și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat opresive. Implicat în violențele împotriva susținătorilor MDC din Makoni, Bikita, Masvingo și Guto, în special în legătură cu punerea în aplicare a unui program de informare în 2010. |
|
104. |
Sibanda, Misheck Julius Mpande |
Secretar al guvernului (succesorul lui Charles Utete); data nașterii: 3.5.1949; CI 63-685365X67. |
Asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. În martie 2010, a dat instrucțiuni miniștrilor și secretarilor de cabinet să raporteze politicienilor ZANU-PF, și nu prim-ministrului Morgan Tsvangirai. |
|
105. |
Sibanda, Phillip Valerio (cunoscut și drept Valentine) |
Comandantul armatei naționale a Zimbabwe, general locotenent; data nașterii: 25.8.1956 sau 24.12.1954; CI 63-357671H26. |
Ofițer cu grad superior în armată, având legături cu guvernul, și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat opresive, acuzând ONG-urile pentru tulburările din septembrie 2009. |
|
106. |
Sigauke, David |
General de brigadă, provincia Mash de Vest. |
Ofițer cu grad superior în armată, direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor, inclusiv în actele de violență și tortură comise împotriva civililor din zonele minelor de diamante; a amenințat cu o lovitură de stat în cazul câștigării alegerilor de către MDC. Asociat violențelor din Chinhoyi din 2008. |
|
107. |
Sikosana, (cunoscut și drept Sikhosana), Absolom |
Secretar pe probleme de tineret în ZANU-PF Politburo. |
Membru al ZANU-PF Politburo, asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. A amenințat că va dezlănțui violența în 2011 în cazul în care sancțiunile nu erau înlăturate. |
|
108. |
Tarumbwa, Nathaniel Charles |
General de brigadă, Manicaland și Mutare de Sud; data nașterii 6.10.1960; CI 63-849216W75. |
Personalitate militară, direct implicat în campania de teroare desfășurată înaintea și în timpul alegerilor. Șef al bazei de tortură din Makoni de Vest, Mutasa Central în 2007-2008. |
|
109. |
Tomana, Johannes |
Procuror general; data nașterii 9.9.1967; CI 50-036322F50. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
110. |
Veterai, Edmore |
Comisar adjunct de poliție, comandant, Harare; data nașterii 20.11.1962; CI 08-260467S04. |
Membru cu rang înalt al forțelor de securitate, purtând o mare responsabilitate pentru încălcări grave ale libertății de întrunire pașnică, implicat în invadarea Fermei Thirty. |
|
111. |
Zhuwao, Patrick |
Fost ministru adjunct al științei și tehnologiei; data nașterii 23.5.1967; CI 63-621736K70. |
Fost membru ZANU-PF al guvernului. A perturbat Conferința privind constituția în iulie 2009. A terorizat susținătorii MDC din zona orașului Norton, însoțit de agenți ai CIO. |
|
112. |
Zimonte, Paradzai Willings |
Directorul penitenciarelor; data nașterii: 4.3.1947; CI 75-145185Z47. |
Membru al Comandamentului Operațional Comun și complice la formarea sau conducerea unei politici de stat represive. Responsabil pentru finanțarea și cazarea milițiilor în 2008. A ordonat ofițerilor din penitenciare să voteze pentru Mugabe și este responsabil pentru abuzuri ale drepturilor omului în penitenciare. |
II. Entități
|
|
Denumire |
Date de identificare |
Motivele desemnării |
|
1. |
Cold Comfort Farm Trust Cooperative |
7 Cowie Road, Tynwald, Harare, Zimbabwe. |
În proprietatea lui Didymus Mutasa; Grace Mugabe este de asemenea implicată. |
|
2. |
Comoil (PVT) Ltd |
Block D, Emerald Hill Office, Emerald Park, Harare, Zimbabwe. 2nd Floor, Travel Plaza, 29 Mazoe Street, Box CY22344, Causeway, Harare, Zimbabwe. |
În proprietatea lui Saviour Kasukuwere. |
|
3. |
Divine Homes (PVT) Ltd |
6 Hillside Shopping Centre, Harare, Zimbabwe; 31 Kensington Highlands, Harare, Zimbabwe; 12 Meredith Drive, Eastlea, Harare, Zimbabwe. |
Președinte: David Chapfika. |
|
4. |
Famba Safaris |
4 Wayhill Lane, Umwisdale, Harare, Zimbabwe; PO Box CH273, Chisipite, Harare, Zimbabwe. |
Acționar principal: Webster Shamu. |
|
5. |
Jongwe Printing and Publishing Company (PVT) Ltd (nume alternativ: Jongwe Printing and Publishing Co., nume alternativ Jongwe Printing and Publishing Company) |
14 Austin Road, Coventry Road, Workington, PO Box 5988, Harare, Zimbabwe. |
Ramură editorială asociată facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
6. |
M & S Syndicate (PVT) Ltd |
First Floor, Victory House, 88 Robert Mugabe Road, Harare, Zimbabwe; PO Box 1275, Harare, Zimbabwe. |
Companie de investiții asociată facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
7. |
OSLEG Ltd (nume alternativ Operation Sovereign Legitimacy) |
Lonhoro House, Union Avenue, Harare, Zimbabwe. |
Controlată de armata din Zimbabwe. Asociată ministerului apărării și facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
8. |
Swift Investments (PVT) Ltd |
730 Cowie Road, Tynwald, Harare, Zimbabwe; PO Box 3928, Harare, Zimbabwe. |
Asociată facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
9. |
Zidco Holdings (a.k.a. Zidco Holdings (PVT) Ltd) |
PO Box 1275, Harare, Zimbabwe. |
Holding financiar asociat facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
10. |
Zimbabwe Defence Industries |
10th floor, Trustee House, 55 Samora Machel Avenue, PO Box 6597, Harare, Zimbabwe. |
Asociată ministerului apărării și facțiunii ZANU-PF a guvernului. |
|
11. |
Zimbabwe Mining Development Corporation |
90 Mutare Road, PO Box 2628, Harare, Zimbabwe. |
Asociată facțiunii ZANU-PF a guvernului. ZMDC se află sub responsabilitatea ministrului minelor și dezvoltării miniere ZANU-PF.” |
ANEXA II
„ANEXA II
PERSOANELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 10 ALINEATUL (3)
|
|
Nume (și eventuale pseudonime) |
Date de identificare |
Motivele desemnării |
|
1. |
Chinamasa, Patrick Anthony |
Ministrul justiției, afacerilor juridice și parlamentare; data nașterii: 25.1.1947. |
Membru ZANU-PF al guvernului. |
|
2. |
Mumbengegwi, Simbarashe Simbanenduku |
Ministrul afacerilor externe; data nașterii 20.7.1945; pașaport: AD001086. |
Membru ZANU-PF al guvernului.” |
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/64 |
DECIZIA 2012/98/PESC A CONSILIULUI
din 17 februarie 2012
de modificare a Deciziei 2010/232/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive împotriva Birmaniei/Myanmar
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
întrucât:
|
(1) |
La 26 aprilie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/232/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive împotriva Birmaniei/Myanmar (1). |
|
(2) |
La 23 ianuarie 2012, Consiliul a salutat programul remarcabil de reforme politice întreprins de guvern și de parlament în Birmania/Myanmar, precum și angajamentul țării de a se dezvolta pe plan economic și social. Consiliul a luat act de angajamentul guvernului de a continua și finaliza aceste reforme. |
|
(3) |
Consiliul a decis, ca prim pas, că interdicția de acordare a vizelor în ceea ce privește președintele, vicepreședinții, membrii cabinetului și președinții celor două camere ale parlamentului Birmaniei/Myanmar ar trebui să fie suspendată. |
|
(4) |
Decizia 2010/232/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Articolul 15 din Decizia 2010/232/PESC se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 15
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie se aplică până la 30 aprilie 2012.
(3) Măsurile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatele (1) și (2), în măsura în care se aplică persoanelor enumerate în anexa IV, se suspendă până la 30 aprilie 2012.
(4) Măsurile prevăzute la articolul 9 alineatul (1), în măsura în care se aplică persoanelor enumerate în anexa V, se suspendă până la 30 aprilie 2012.”
Articolul 2
Anexa la prezenta decizie se adaugă ca anexa V la Decizia 2010/232/PESC.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
M. SAREEN
ANEXĂ
„ANEXA V
Lista persoanelor menționate la articolul 15 alineatul (4)
FOSTUL CONSILIU DE STAT PENTRU PACE ȘI DEZVOLTARE (CSPD)
|
# |
Nume (și nume alternative posibile) |
Informații de identificare (funcție/titlu, data și locul nașterii, numărul pașaportului/cărții de identitate, soțul/soția sau fiul/fiica lui ...) |
Sex (M/F) |
|
1. |
Thura Shwe Mann |
Vicepreședintele Partidului Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (PUSD). Fost șef al Statului-Major al CSPD, coordonator al operațiunilor speciale, d. n. 11.7.1947. Membru al Parlamentului (camera inferioară), purtător de cuvânt al camerei inferioare. |
M |
|
2. |
Khin Lay Thet |
Soția lui Thura Shwe Mann |
F |
|
3. |
Aung Thet Mann, alias Shwe Mann Ko Ko |
Fiul lui Thura Shwe Mann, Ayeya Shwe War (Wah) Company, 5, Pyay Rd, Hlaing Township, Yangon și coproprietar al RedLink Communications Co Ltd, No. 20, Building B, Mya Yeik Nyo Royal Hotel, Pa-Le Rd, Bahan Township, Yangon, d. n. 19.6.1977. |
M |
|
4. |
Khin Hnin Thandar |
Soția lui Aung Thet Mann |
F |
|
5. |
Toe Naing Mann |
Fiul lui Thura Shwe Mann, d. n. 29.6.1978, proprietar al Global Net și Red Link Communications Co. Ltd, No. 20, Building B, Mya Yeik Nyo Royal Hotel, Pa-Le Road, Bahan Township, Yangon, furnizori de servicii de internet |
M |
|
6. |
Zay Zin Latt |
Soția lui Toe Naing Mann, fiica lui Khin Shwe, d. n. 24.3.1981 |
F |
GUVERN
|
# |
Nume (și nume alternative posibile) |
Informații de identificare (inclusiv ministerul) |
Sex (M/F) |
|
1. |
Thein Sein |
Președintele și șeful executivului Republicii Uniunii Myanmar; fost prim-ministru; fost membru al CSPD; fost președinte al Partidului Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (PUSD); d. n. 20.4.1945, Pathein. |
M |
|
2. |
Khin Khin Win |
Soția lui Thein Sein |
F |
|
3. |
Tin Aung Myint Oo |
Vicepreședintele Republicii Uniunii Myanmar; fost prim-secretar al CSPD; fost vicepreședinte al Partidului Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (PUSD); d. n. 29.5.1950. |
M |
|
4. |
Khin Saw Hnin |
Soția lui Tin Aung Myint Oo |
F |
|
5. |
Căpitanul Naing Lin Oo |
Fiul lui Tin Aung Myint Oo |
M |
|
6. |
Hnin Yee Mon |
Soția căpitanului Naing Lin Oo |
F |
|
7. |
Gen.-mr. Hla Min |
Ministrul Apărării; fost șef al Biroului de operațiuni speciale 3; fost comandant al regiunii Sud (divizia Bago); d. n. 26.1.1958. |
M |
|
8. |
Gen.-lt. Ko Ko |
Ministrul Internelor; fost șef al Biroului de operațiuni speciale 3 (Pegu, Irrawaddy, Arakan); l.n. Mandalay; d. n. 10.3.1956. |
M |
|
9. |
Sao Nwan Khun Sum |
Soția gen.-lt. Ko Ko |
F |
|
10. |
Thein Htaik, alias Hteik, alias Htike |
Ministrul Minelor. Fost inspector general militar, d. n. 8.2.1952, l. n. Yangon |
M |
|
11. |
Thein Htay |
Ministrul Frontierelor și Dezvoltării Industriale. Fost Ministru Adjunct al Apărării, l. n. Taunggyi, d. n. 7.9.1955 |
M |
|
12. |
Myint Myint Khine |
Soția lui Thein Htay |
F |
|
13. |
Soe Maung |
Cabinetul președintelui; fost judecător avocat general; d. n. 20.12.1952, l. n. Yezagyo |
M |
|
14. |
Nang Phyu Phyu Aye |
Soția lui Soe Maung |
F |
|
15. |
Aye Myint |
Ministrul Științei și Tehnologiei; fost Ministru Adjunct al Apărării |
M |
|
16. |
Soe Thein |
Ministrul Industriei 2, l. n. Yangon, d. n. 7.9.1949 |
M |
|
17. |
Khin Aye Kyin, alias Aye Aye |
Soția lui Soe Thein |
F |
|
18. |
Yimon Aye |
Fiica lui Soe Thein, d. n. 12.7.1980 |
F |
|
19. |
Aye Chan |
Fiul lui Soe Thein, d. n. 23.9.1973 |
M |
|
20. |
Thida Aye |
Fiica lui Soe Thein, d. n. 23.3.1979 |
F |
|
21. |
Aung Min |
Ministrul Transporturilor Feroviare, l. n. Yangon, d. n. 20.11.1949 |
M |
|
22. |
Wai Wai Thar, alias Wai Wai Tha |
Soția lui Aung Min |
F |
|
23. |
Aye Min Aung |
Fiica lui Aung Min |
F |
|
24. |
Htoo Char Aung |
Fiul lui Aung Min |
M |
|
25. |
Khin Yi |
Ministrul Imigrației și Populației; fost director general al Forțelor de poliție din Myanmar; d. n. 29.12.1952, l. n. Myaung Mya |
M |
|
26. |
Khin May Soe |
Soția lui Khin Yi |
F |
|
27. |
Myint Hlaing |
Ministrul Agriculturii și Irigațiilor; fost șef al Statului-Major (apărare aeriană); l. n. Mogok, d. n. 13.8.1953 |
M |
|
28. |
Thura Myint Maung |
Ministrul Cultelor, l. n. Yesagyo, d. n. 19.1.1941 |
M |
|
29. |
Aung Kyaw Soe |
Fiul lui Thura Myint Maung |
M |
|
30. |
Su Su Sandi |
Soția lui Aung Kyaw Soe |
F |
|
31. |
Zin Myint Maung |
Fiica lui Thura Myint Maung |
F |
|
32. |
Khin Maung Myint |
Ministrul Construcțiilor; fost Ministru al Energiei Electrice 2; l. n. Sagaing, d. n. 24.5.1951 |
M |
|
33. |
Win Win Nu |
Soția lui Khin Maung Myint |
F |
|
34. |
Tin Naing Thein |
Ministrul Planificării Naționale și Dezvoltării Economice și Ministrul Zootehniei și Pescuitului; fost Ministru al Comerțului, fost Ministru Adjunct al Pădurilor |
M |
|
35. |
Aye Aye |
Soția lui Tin Naing Thein |
F |
|
36. |
Kyaw Swa Khaing |
Ministrul Industriei 1; fost Ministru Adjunct al Industriei 2 |
M |
|
37. |
Khin Phyu Mar |
Soția lui Kyaw Swa Khaing |
F |
|
38. |
Than Htay |
Ministrul Energiei; fost Ministru Adjunct al Energiei; l. n. Myanaung, d. n. 12.11.1954 |
M |
|
39. |
Soe Wut Yi |
Soția lui Thein Htay |
F |
|
40. |
Zaw Min |
Ministrul Energiei Electrice (1); d. n. 30.10.1951, l. n. Bago |
M |
|
41. |
Khin Mi Mi |
Soția lui Zaw Min |
F |
|
42. |
Khin Maung Soe |
Ministrul Energiei Electrice (2) |
M |
|
43. |
Hla Tun |
Ministrul Finanțelor și Veniturilor; fost Ministru al Finanțelor și Veniturilor; d. n. 11.7.1951, l. n. Yangon |
M |
|
44. |
Khin Than Win |
Soția lui Hla Tun |
F |
|
45. |
Thein Nyunt |
Cabinetul președintelui; fost Ministru al Progresului Zonelor de Frontieră, al Etniilor Naționale și al Dezvoltării; primarul orașului Nay Pyi Taw; l. n. Maubin, d. n. 8.10.1948 |
M |
|
46. |
Kyin Khaing, alias Kyin Khine |
Soția lui Thein Nyunt |
F |
|
47. |
(Wunna Kyaw Htin) Win Myint |
Ministrul Comerțului. Președintele Federației Camerelor de Comerț și Industrie din Uniunea Myanmar (UMFCCI) și proprietarul Shwe Nagar Min Co și al Clubului de fotbal Zeya Shwe Myay, l. n. Ye Oo, d. n. 21.4.1954 |
M |
|
48. |
Kyaw Hsan |
Ministrul Informațiilor și Culturii; fost membru al Partidului Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (PUSD); l. n. Monywa, d. n. 20.5.1948 |
M |
|
49. |
Kyi Kyi Win |
Soția lui Kyaw Hsan. Șeful departamentului de informații al Federației pentru Condiția Femeilor din Myanmar. |
F |
|
50. |
Win Tun |
Ministrul Pădurilor |
M |
|
51. |
Aung Kyi |
Ministrul Muncii și Ministrul Protecției Sociale, Ajutorului și Relocării; fost Ministru al Ocupării Forței de Muncă/al Muncii (numit Ministrul Relațiilor la 8.10.2007, însărcinat cu relațiile cu Aung San Suu Kyi); l. n. Yangon, d. n. 1.11.1946 |
M |
|
52. |
Thet Thet Swe |
Soția lui Aung Kyi |
F |
|
53. |
Ohn Myint |
Ministrul Cooperativelor; fost șef al Biroului de operațiuni speciale 6 |
M |
|
54. |
Nu Nu Swe |
Soția lui Ohn Myint |
F |
|
55. |
Thein Tun, alias Thein Htun |
Ministrul Comunicațiilor, Poștei și Telegrafului |
M |
|
56. |
Nyan Htun Aung |
Ministrul Transporturilor |
M |
MINIȘTRI ADJUNCȚI
|
# |
Nume (și nume alternative posibile) |
Informații de identificare (inclusiv ministerul) |
Sex (M/F) |
|
1. |
Gen.-mr. Kyaw Nyunt |
Ministru Adjunct al Apărării |
M |
|
2. |
Col. Aung Thaw |
Ministru Adjunct al Apărării |
M |
|
3. |
Gen.-mr. Zaw Win |
Ministru Adjunct al Frontierelor; fost comandant al batalionului Lon Htein baza 3 Shwemyayar |
M |
|
4. |
Maung Myint |
Ministru Adjunct al Afacerilor Externe; d. n. 21.5.1958, l. n. Mandalay |
M |
|
5. |
Dr. Khin Mya Win |
D.n. 21.1.1956, soția lui Maung Myint |
F |
|
6. |
Win Than |
Ministru Adjunct al Finanțelor și Veniturilor |
M |
|
7. |
Tint Lwin |
Ministru Adjunct al Comunicațiilor, Poștei și Telegrafului |
M |
|
8. |
Phone Swe |
Ministru Adjunct al Protecției Sociale, Ajutorului și Relocării; fost Ministru Adjunct al Internelor. |
M |
|
9. |
San San Wai |
Soția gen. de brigadă Phone Swe |
F |
|
10. |
Than Tun |
Ministru Adjunct al Cooperativelor |
M |
|
11. |
Myint Thein |
Ministru Adjunct al Muncii; fost judecător la Curtea Supremă |
M |
|
12. |
Win Shein |
Ministru Adjunct al Transporturilor; fost comandant, cartierul general de instrucție al marinei militare |
M |
|
13. |
Htay Aung |
Ministru Adjunct al Industriei Hoteliere și Turismului |
M |
|
14. |
Thein Aung |
Ministru Adjunct al Industriei 1 |
M |
|
15. |
Thura U Thaung Lwin |
Ministru Adjunct al Transporturilor Feroviare |
M |
|
16. |
Thant Shin |
Ministru Adjunct al Transporturilor Feroviare |
M |
|
17. |
Aye Kyu |
Ministru Adjunct al Educației |
M |
|
18. |
Kyaw Kyaw Win |
Ministru Adjunct al Imigrației și Populației |
M |
|
19. |
Aye Myint Kyu |
Ministru Adjunct al Sporturilor |
M |
|
20. |
Han Sein |
Ministru Adjunct al Dezvoltării Industriale a Myanmarului |
M |
|
21. |
Chan Maung |
Ministru Adjunct al Dezvoltării Industriale a Myanmarului |
M |
|
22. |
Khin Maung Aye |
Ministru Adjunct al Zootehniei și Pescuitului |
M |
|
23. |
Kyaw Zan Myint |
Ministru Adjunct al Internelor |
M |
PERSOANE CARE BENEFICIAZĂ DE POLITICILE ECONOMICE ALE GUVERNULUI ȘI ALTE PERSOANE ASOCIATE REGIMULUI
|
# |
Nume (și nume alternative posibile) |
Informații de identificare (inclusiv societatea) |
Sex (M/F) |
|
1. |
Khin Aung Myint |
Fost Ministru al Culturii. Membru al Parlamentului (camera superioară), purtător de cuvânt al camerei superioare. Fost membru al Partidului Uniunii pentru Solidaritate și Dezvoltare (PUSD) |
M |
|
2. |
Khin Phyone |
Soția lui Khin Aung Myint |
F” |
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/69 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 17 februarie 2012
privind dispozițiile detaliate de colectare a primelor pentru emisiile suplimentare de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare noi, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2012/99/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare (1), în special articolul 9 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
În cazul în care Comisia, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, confirmă și, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv, face public faptul că un producător nu respectă articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, aceasta impune, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv, plata de prime pentru emisiile suplimentare producătorului respectiv sau, în cazul unei grupări de producători, administratorului grupării. |
|
(2) |
Este necesară adoptarea unor dispoziții detaliate privind colectarea acestor prime pentru emisiile suplimentare. |
|
(3) |
În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, sumele obținute din plata primelor pentru emisiile suplimentare trebuie considerate venituri la bugetul general al Uniunii Europene și trebuie înscrise și contabilizate în titlul 7 din bugetul general. Prin urmare, este oportun să se aplice ca metodă de colectare normele privind recuperarea creanțelor prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (2) și în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (3). |
|
(4) |
În scopul constatării creanței în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, trebuie să se ia în considerare faptul că, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, Comisia trebuie să notifice producătorului calculele provizorii, media emisiilor specifice de CO2 ale acestuia în anul precedent, obiectivul privind emisiile specifice și diferența dintre media emisiilor specifice ale acestuia pentru anul respectiv; în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul respectiv, producătorului trebuie să i se dea posibilitatea de a verifica respectivele calcule și de a notifica Comisiei eventualele erori ale datelor, în termen de trei luni de la primirea notificării privind calculele provizorii. |
|
(5) |
Având în vedere schimbul de opinii care are loc între Comisie și producător înainte de confirmarea performanțelor producătorului, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, și posibilitatea oferită producătorului de a formula obiecții față de calculul performanței sale, trebuie să se considere că, prin confirmarea performanței, Comisia demonstrează existența datoriei și certitudinea creanței în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. |
|
(6) |
Primele pentru emisiile suplimentare trebuie calculate conform formulei stabilite la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011 și trebuie publicate în conformitate cu articolul 10 din regulamentul respectiv. Prin urmare, creanța trebuie considerată o sumă fixă care este exigibilă în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Comisia procedează la recuperarea primei pentru emisiile suplimentare calculate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 510/2011 stabilind un ordin de recuperare și adresând o notă de debit producătorului în cauză în conformitate cu dispozițiile de la articolele 71-74 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și la articolele 78-89 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 145, 31.5.2011, p. 1.
|
18.2.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 47/71 |
DECIZIA COMISIEI
din 17 februarie 2012
privind o metodă de colectare a primelor pentru emisiile suplimentare de CO2 generate de autoturismele noi în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2012/100/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (1), în special articolul 9 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
În cazul în care confirmă, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, și face public, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din regulamentul menționat, faptul că un producător nu a respectat articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, Comisia, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din respectivul regulament, impune producătorului în cauză sau, în cazul unei asociații, administratorului asociației plata unei prime pentru emisii suplimentare. |
|
(2) |
Este necesar să se stabilească metodele de colectare a acestor prime pentru emisiile suplimentare. |
|
(3) |
În temeiul articolului 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, sumele încasate din primele pentru emisiile suplimentare trebuie considerate venituri la bugetul general al Uniunii Europene și trebuie înscrise și contabilizate în titlul 7 al bugetului general. Prin urmare, este oportun să se aplice ca metodă de colectare normele privind recuperarea creanțelor prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (2) și în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (3). |
|
(4) |
În scopul stabilirii creanțelor în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, trebuie să se aibă în vedere că, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, Comisia trebuie să notifice producătorului calculele provizorii cu privire la media emisiilor sale specifice de CO2 din anul precedent, obiectivul privind emisiile specifice și diferența dintre media emisiilor sale specifice și obiectivul privind emisiile specifice pentru respectivul an și că producătorului, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul menționat, trebuie să i se ofere posibilitatea de a verifica aceste calcule și de a notifica Comisiei erorile în termen de trei luni de la primirea calculelor provizorii. |
|
(5) |
Ținând cont de schimbul de opinii care are loc între Comisie și producător înainte de confirmarea performanței producătorului în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) al doilea paragraf și cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009, precum și de posibilitatea oferită producătorului de a formula obiecții în privința calculului performanței sale, trebuie să se considere că, prin confirmarea performanței, Comisia a demonstrat existența datoriei și faptul că creanța este certă în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. |
|
(6) |
Prima pentru emisiile suplimentare trebuie calculată conform formulelor prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 și trebuie publicată în temeiul articolului 10 din regulamentul menționat. Prin urmare, creanța trebuie considerată ca fiind o sumă fixă și exigibilă în sensul articolului 71 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. |
|
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Comisia procedează la recuperarea primei pentru emisiile suplimentare calculate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 stabilind un ordin de recuperare și adresând o notă de debit producătorului în cauză în conformitate cu dispozițiile de la articolele 71-74 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și de la articolele 78-89 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 2012.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO