ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2011.325.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 325
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 54
8 decembrie 2011

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1271/2011 al Comisiei din 5 decembrie 2011 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1272/2011 al Comisiei din 5 decembrie 2011 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

3

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011 al Comisiei din 7 decembrie 2011 privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru importurile de orez și de brizură de orez

6

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1274/2011 al Comisiei din 7 decembrie 2011 privind un program de control multianual și coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 și 2014 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală ( 1 )

24

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1275/2011 al Comisiei din 7 decembrie 2011 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

44

 

 

III   Alte acte

 

*

Decizia Autorității AELS de Supraveghere nr. 34/10/COL din 3 februarie 2010 de modificare pentru a șaptezeci și noua oară a normelor de procedură și de fond în domeniul ajutoarelor de stat, prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă

46

 

 

Rectificări

 

 

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1270/2011 al Comisiei din 6 decembrie 2011 de stabilire a unui procentaj unic de acceptare pentru eliberarea de licențe de export, de respingere a cererilor de licențe de export și de suspendare a depunerii de cereri de licențe de export pentru zahăr peste cotă (JO L 324, 7.12.2011)

63

 

*

Rectificare la Decizia 2011/791/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (JO L 320, 3.12.2011)

63

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1271/2011 AL COMISIEI

din 5 decembrie 2011

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi care se bazează integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii Europene, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură în cadrul comerțului cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului respectiv.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Comitetul Codului vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului respectiv.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament, furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre, pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2011.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei

(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Produsul se prezintă sub forma unei pulberi de culoare bej care are următoarea compoziție (% în greutate):

fibre alimentare/dietetice

66,1

din care celuloză brută

15,2)

proteine

18,8

umiditate

7,5

cenușă

2,3

grăsimi

0,2

Produsul este un reziduu vegetal solid obținut din boabele de soia după extragerea uleiului și îndepărtarea parțială a proteinelor, urmată de uscare și măcinare. Produsul are caracteristicile unei făini netexturate.

Produsul este un subprodus rezultat din procesul de producție al concentratelor și izolatelor proteice de soia și, prin urmare, are un conținut redus de proteine.

Produsul este folosit la îmbogățirea preparatelor alimentare și a produselor pentru hrana animalelor. Produsul se prezintă în saci de 25 de kilograme.

2304 00 00

Clasificarea se stabilește prin aplicarea regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate 1 și 6 și a textului codului NC 2304 00 00.

Deși este utilizat în industria alimentară, produsul nu are caracteristicile unui preparat alimentar de la poziția 1901 sau ale unui preparat alimentar nedenumit și necuprins în altă parte de la poziția 2106. În consecință, se exclude clasificarea la pozițiile 1901 și 2106.

Deoarece este compus din diferite reziduuri și deșeuri de materiale vegetale utilizate de industria alimentară ca hrană pentru animale și uneori pentru consumul uman, produsul trebuie clasificat în capitolul 23 (a se vedea Notele explicative la Sistemul armonizat, de la capitolul 23, Considerații generale, primul alineat).

În consecință, produsul trebuie clasificat la codul NC 2304 00 00 ca alte reziduuri solide rezultate din extracția uleiului de soia.

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/3

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1272/2011 AL COMISIEI

din 5 decembrie 2011

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi care se bazează integral sau parțial pe aceasta sau îi adaugă subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii Europene, în vederea aplicării de măsuri tarifare și de altă natură în cadrul comerțului cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului respectiv.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codurile NC indicate în coloana 2 a tabelului respectiv.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 decembrie 2011.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei

(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.

ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

Cod NC

Motive

(1)

(2)

(3)

1.

Preparat aromatizant pe bază de amestec de substanțe odoriferante (carvacol, cinamaldehidă și oleorășină de Capsicum) și de grăsimi vegetale hidrogenate (microîncapsulare).

Produsul este folosit în industria producătoare de hrană pentru animale ca preparat care stimulează pofta de mâncare, în cantități cuprinse între 75 g și 300 g la 1 000 kg de hrană pentru animale monogastrice.

3302 90 90

Clasificarea se stabilește prin aplicarea regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii Combinate 1, 3(a) și 6, a notei 1 de la capitolul 23, a notei 2 de la capitolul 33 și a textului codurilor NC 3302, 3302 90 și 3302 90 90.

Produsul constă în substanțe odoriferante în sensul notei 2 de la capitolul 33.

Deși este destinat utilizării în hrana pentru animale ca premix de substanțe care stimulează pofta de mâncare, produsul păstrează caracteristicile esențiale ale substanțelor de origine (substanțe odoriferante). În conformitate cu nota 1 de la capitolul 23, se exclude, prin urmare, clasificarea la poziția 2309 ca preparat folosit pentru hrana animalelor.

Deoarece trebuie considerat un amestec obținut din una sau mai multe substanțe odoriferante combinate cu o substanță suport, produsul îndeplinește condițiile de la poziția 3302 [a se vedea, de asemenea, primul alineat punctul (6) din Notele explicative la Sistemul armonizat (NESA) la poziția 3302].

În consecință, acesta trebuie clasificat la poziția NC 3302 90 90.

2.

Preparat aromatizant pe bază de oleorășină de Capsicum în grăsimi vegetale hidrogenate (microîncapsulare) și de hidroxipropil metilceluloză ca liant.

Produsul este folosit în industria producătoare de hrană pentru animale ca preparat care stimulează pofta de mâncare, în cantități cuprinse între 12,5 g și 50 g la 1 000 kg de hrană pentru rumegătoare.

3302 90 90

Clasificarea se stabilește prin aplicarea regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii Combinate 1, 3 (a) și 6, a notei 1 de la capitolul 23, a notei 2 de la capitolul 33 și a textului codurilor NC 3302, 3302 90 și 3302 90 90.

Produsul este o substanță odoriferantă în sensul notei 2 de la capitolul 33.

Deși este destinat utilizării în hrana pentru animale ca premix de substanțe care stimulează pofta de mâncare, produsul păstrează caracteristicile esențiale ale substanței de origine (substanță odoriferantă). În conformitate cu nota 1 de la capitolul 23, se exclude, prin urmare, clasificarea la poziția 2309 ca preparat folosit pentru hrana animalelor.

Deoarece trebuie considerat un amestec obținut din una sau mai multe substanțe odoriferante combinate cu o substanță suport adăugată, produsul îndeplinește condițiile de la poziția 3302 [a se vedea, de asemenea, primul alineat punctul (6) din Notele explicative la Sistemul armonizat la de poziția 3302].

În consecință, acesta trebuie clasificat la codul NC 3302 90 90.

3.

Preparat aromatizant pe bază de amestec de substanțe odoriferante (cinamaldehidă, eugenol) pe un suport de silice, în celuloză și metilceluloză (microîncapsulare).

Produsul este folosit în industria producătoare de hrană pentru animale ca preparat care stimulează pofta de mâncare, în cantități cuprinse între 12,5 g și 50 g la 1 000 kg de hrană pentru vaci de lapte.

3302 90 90

Clasificarea se stabilește prin aplicarea regulilor generale pentru interpretarea Nomenclaturii Combinate 1, 3 (a) și 6, a notei 1 de la capitolul 23, a notei 2 de la capitolul 33 și a textului codurilor NC 3302, 3302 90 și 3302 90 90.

Produsul constă în substanțe odoriferante în sensul notei 2 de la capitolul 33.

Deși este destinat utilizării în hrana pentru animale ca premix de substanțe care stimulează pofta de mâncare, produsul păstrează caracteristicile esențiale ale substanțelor de origine (substanțe odoriferante). În conformitate cu nota 1 de la capitolul 23, se exclude, prin urmare, clasificarea la poziția 2309 ca preparat folosit pentru hrana animalelor.

Deoarece trebuie considerat un amestec obținut din una sau mai multe substanțe odoriferante combinate cu o substanță suport adăugată, produsul îndeplinește condițiile de la poziția 3302 [a se vedea, de asemenea, primul alineat punctul (6) din Notele explicative la Sistemul armonizat la poziția 3302].

În consecință, acesta trebuie clasificat la codul NC 3302 90 90.

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/6

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1273/2011 AL COMISIEI

din 7 decembrie 2011

privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru importurile de orez și de brizură de orez

(text codificat)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1095/96 al Consiliului din 18 iunie 1996 privind punerea în aplicare a concesiunilor stabilite în lista CXL întocmită ca urmare a încheierii negocierilor prevăzute la articolul XXIV.6 din GATT (1), în special articolul 1,

având în vedere Decizia 96/317/CE a Consiliului din 13 mai 1996 privind concluziile consultărilor cu Thailanda în conformitate cu articolul XXIII GATT (2), în special articolul 3,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 327/98 al Comisiei din 10 februarie 1998 privind deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru importurile de orez și de brizură de orez (3) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (4). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat.

(2)

În cadrul negocierilor purtate în temeiul articolului XXIV alineatul (6) din GATT în urma aderării Austriei, Finlandei și Suediei la Comunitatea Europeană, s-a convenit să se deschidă de la 1 ianuarie 1996 un contingent anual de import de 63 000 de tone de orez semimăcinat și orez măcinat din codul NC 1006 30 cu drept vamal zero. Acel contingent a fost inclus în lista Comunității Europene stabilită la articolul II alineatul (1) litera (a) din GATT 1994.

(3)

În cadrul consultărilor cu Thailanda în temeiul articolului XXIII GATT s-a convenit deschiderea unui contingent anual de import pentru 80 000 de tone de brizură de orez inclusă la codul NC 1006 40 00 cu un drept vamal de import redus cu 28 EUR pe tonă.

(4)

Decizia 2005/953/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 referitoare la încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Thailanda în conformitate cu articolul XXVIII din GATT 1994 privind modificarea concesiilor referitoare la orez, prevăzute în lista comunitară CXL anexată la GATT 1994 (5) prevede deschiderea unui nou contingent anual global de import de 13 500 de tone de orez semialbit sau albit de la codul NC 1006 30 cu drept vamal zero, precum și creșterea la 100 000 de tone a contingentului anual global de import pentru brizura de orez de la codul NC 1006 40 00.

(5)

Acordul sub forma unui de schimb de scrisori încheiat între Comunitatea Europeană și Regatul Thailandei, în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană (6), aprobat prin Decizia 2006/324/CE a Consiliului (7), prevede majorarea contingentului tarifar anual global cu drept vamal zero de orez semialbit sau albit de la codul NC 1006 30 pentru, pe de o parte, 25 516 tone de orez de orice origine și, pe de altă parte, 1 200 tone de orez din Thailanda. Acordul prevede, de asemenea, deschiderea unui contingent tarifar anual adițional cu drept vamal zero de 31 788 tone de brizură de orez de la codul NC 1006 40 de orice origine și deschiderea de noi contingente cu un drept vamal de 15 % aplicabil pentru toate țările de origine, pentru, respectiv, 7 tone de orez nedecorticat de la codul NC 1006 10 și 1 634 tone de orez decorticat de la codul NC 1006 20.

(6)

Angajamentele pentru contingentele tarifare de import anuale menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (c) și (d) din prezentul regulament prevăd ca administrarea acestor contingente să țină cont de furnizorii tradiționali.

(7)

În vederea preîntâmpinării unei perturbări a comercializării normale a orezului cultivat în Uniune, cauzată de importurile realizate în conformitate cu respectivele contingente, aceste importuri trebuie eșalonate de-a lungul anului, pentru a putea fi absorbite mai ușor de piața Uniunii.

(8)

Pentru o corectă administrare a contingentelor și în special pentru a asigura nedepășirea cantităților fixate, ar trebui stabilite norme detaliate speciale care să reglementeze depunerea cererilor și eliberarea licențelor. Aceste norme detaliate ar trebui fie să completeze, fie să facă derogări de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (8).

(9)

Trebuie stipulat faptul că Regulamentul (CE) nr. 1342/2003 al Comisiei din 28 iulie 2003 de stabilire a normelor speciale de aplicare a regimului licențelor de import și export în sectorul cerealelor și al orezului (9) și Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (10) se aplică în cadrul prezentului regulament.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Următoarele contingente tarifare de import anuale globale se deschid în fiecare an la 1 ianuarie:

(a)

63 000 tone de orez albit sau semialbit de la codul NC 1006 30, cu drept vamal zero;

(b)

1 634 tone de orez decorticat de la codul NC 1006 20 cu drept vamal fixat la 15 % ad valorem;

(c)

100 000 tone de brizură de orez de la codul NC 1006 40 00, cu o reducere de 30,77 % din dreptul fixat la articolul 140 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (11);

(d)

40 216 tone de orez albit sau semialbit de la codul NC 1006 30, cu drept vamal zero;

(e)

31 788 tone de brizură de orez de la codul NC 1006 40 00, cu drept vamal zero.

Aceste contingente tarifare de import globale sunt repartizate pe contingente tarifare de import în funcție de țările de origine și împărțite în mai multe subperioade în conformitate cu anexa I.

Regulamentele (CE) nr. 1342/2003, (CE) nr. 1301/2006 și (CE) nr. 376/2008 se aplică contingentelor menționate la primul paragraf, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

(2)   Se deschide un contingent tarifar anual de 7 tone de orez nedecorticat de la codul NC 1006 10, cu drept vamal fixat la 15 % ad valorem, în fiecare an la 1 ianuarie, cu numărul de ordine 09.0083.

Contingentul este gestionat de Comisie în conformitate cu articolele 308a, 308b și 308c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (12).

Articolul 2

Cantitățile pentru care nu s-au eliberat licențe de import pentru contingentele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b) și (e) cu privire la subperioada lunii septembrie pot face obiectul unor cereri de licențe de import pentru subperioada lunii octombrie pentru toate originile prevăzute de contingentul tarifar de import global.

Articolul 3

Atunci când cererile de certificate de import se referă la orez și brizură de orez ce provin din Thailanda sau la orez originar din Australia sau din Statele Unite ale Americii în limita cantităților menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (c), ele trebuie însoțite de originalul certificatului de export, întocmit în conformitate cu anexele II, III, și IV și eliberat de către organismul competent din țările menționate în anexele respective.

În ceea ce privește secțiunile 7, 8 și 9 din anexa II, mențiunile sunt facultative.

Articolul 4

(1)   Cererile de licență se depun în cursul primelor 10 zile lucrătoare din prima lună a fiecărei subperioade.

(2)   Prin derogare de la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1342/2003, garanția pentru licențele de import este de:

—

46 EUR pe tonă pentru contingentele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (d);

—

5 EUR pe tonă pentru contingentele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (c) și (e).

(3)   Țara de origine se înscrie în secțiunea 8 din cererile de licență și din licențele de import, iar cuvântul „da” se marchează cu o cruce.

Licențele sunt valabile doar pentru produsele originare din țara menționată în secțiunea 8.

(4)   La rubrica 24, licențele conțin una dintre următoarele mențiuni:

(a)

în cazul contingentului prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (a), una dintre mențiunile din anexa V;

(b)

în cazul contingentului prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (b), una dintre mențiunile din anexa VI;

(c)

în cazul contingentului prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (c), una dintre mențiunile din anexa VII;

(d)

în cazul contingentului prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (d), una dintre mențiunile prevăzute în anexa VIII;

(e)

în cazul contingentului prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (e), una dintre mențiunile care figurează în anexa IX.

(5)   Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006, pentru contingentele tarifare care fac obiectul cererilor de licență de import menționate la articolul 3 primul paragraf din prezentul regulament, solicitanții pot depune mai multe cereri pentru același număr de ordine al contingentului în funcție de subperioada contingentară de import.

Articolul 5

Coeficientul de alocare menționat la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 este stabilit de către Comisie în termen de zece zile de la ultima zi de notificare menționată la articolul 8 litera (a) din prezentul regulament. În același moment, Comisia stabilește cantitățile disponibile pentru subperioada următoare și, după caz, pentru subperioada complementară din luna octombrie.

În cazul în care coeficientul de alocare menționat la primul paragraf are ca rezultat una sau mai multe cantități mai mici de 20 de tone pe cerere, atribuirea tuturor acestor cantități este efectuată de către statul membru prin tragere la sorți între operatorii în cauză pentru fiecare cantitate de 20 de tone, iar restul se distribuie în mod egal între cantitățile de 20 de tone. Cu toate acestea, în cazul în care cantitățile mai mici de 20 de tone adunate nu constituie o cantitate de 20 de tone, restul se distribuie de către statul membru în mod egal între operatorii care dețin licențe pentru cantități mai mari sau egale cu 20 de tone.

În cazul în care, în urma aplicării celui de al doilea paragraf, cantitatea pentru care licența trebuie să fie eliberată este mai mică de 20 de tone, cererea de licență poate fi retrasă de către operator în termen de două zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a regulamentului prin care se stabilește coeficientul de alocare.

Articolul 6

În termen de trei zile lucrătoare de la publicarea deciziei Comisiei, prevăzută la articolul 5, prin care se stabilesc cantitățile disponibile, licențele de import sunt eliberate pentru cantitățile care rezultă din aplicarea articolului 5.

Articolul 7

(1)   Litera (d) de la primul paragraf de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 nu se aplică.

(2)   Beneficiile exprimate prin taxele vamale prevăzute la articolul 1 alineatul (1) nu se aplică pentru cantitățile importate conform toleranței specificate la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

(3)   Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1342/2003 și în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, certificatele de import pentru orezul decorticat, albit sau semialbit, sunt valabile din ziua de eliberare efectivă până la sfârșitul celei de a treia luni următoare acelei zile.

(4)   În cadrul contingentelor prevăzute la articolul 1 alineatul (1), punerea în liberă circulație a produselor în cadrul Uniunii este condiționată de prezentarea unui certificat de origine emis de autoritățile naționale competente ale țării în cauză, în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Cu toate acestea, pentru părțile din respectivele contingente referitoare la țările pentru care se solicită un certificat de export în temeiul articolului 3 din prezentul regulament sau pentru cele a căror origine poartă mențiunea „toate țările”, nu se solicită certificat de origine.

Articolul 8

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre pe cale electronică:

(a)

cel târziu în a doua zi lucrătoare următoare ultimei zile de depunere a cererilor de licență la ora 18, ora Bruxelles-ului, informațiile referitoare la cererile de licență de import menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006, defalcate în funcție de codul NC de opt cifre și de țara de origine a cantităților incluse în aceste cereri, precizând numărul licenței de import, precum și numărul licenței de export, în cazul în care acesta este solicitat;

(b)

cel târziu în a doua zi lucrătoare următoare datei eliberării licențelor de import, informațiile referitoare la licențele eliberate menționate la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006, defalcate în funcție de codul NC de opt cifre și de țara de origine a cantităților pentru care au fost emise licențele de import, precizând numărul licenței de import, precum și cantitățile pentru care au fost retrase cererile de licență în conformitate cu articolul 5 al treilea paragraf din prezentul regulament;

(c)

cel târziu în ultima zi a fiecărei luni, cantitățile totale puse efectiv în liberă circulație în aplicarea contingentului respectiv în cursul antepenultimei luni, defalcate în funcție de codul NC de opt cifre și de țara de origine, oferind detalii cu privire la ambalaj, în cazul în care greutatea acestuia este mai mică sau egală cu 5 kg. În cazul în care nicio cantitate nu a fost pusă în liberă circulație în această perioadă, se trimite o notificare „neaplicabil”.

Articolul 9

(1)   Comisia monitorizează cantitățile de mărfuri importate în conformitate cu prezentul regulament, în vederea stabilirii în special a:

(a)

gradului în care fluxurile comerciale tradiționale către Uniune, în ceea ce privește volumul și prezentarea, sunt modificate în mod semnificativ; și

(b)

faptului dacă există subvenționare între exporturile care beneficiază în mod direct de prezentul regulament și exporturile supuse drepturilor normale de import.

(2)   Dacă oricare dintre criteriile stabilite la literele (a) și (b) de la alineatul (1) este îndeplinit și, în special, dacă importurile de orez în pachete de câte cinci kilograme sau mai mici depășesc volumul de 33 428 tone și, în orice caz, anual, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, dacă este necesar, de propuneri adecvate pentru a evita perturbarea sectorului de orez al Uniunii.

(3)   Cantitățile importate în pachete de tipul celor menționate la alineatul (2) și puse în liberă circulație sunt indicate în licența de import relevantă, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

Articolul 10

Regulamentul (CE) nr. 327/98 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XI.

Articolul 11

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 decembrie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 146, 20.6.1996, p. 1.

(2)  JO L 122, 22.5.1996, p. 15.

(3)  JO L 37, 11.2.1998, p. 5.

(4)  A se vedea anexa X.

(5)  JO L 346, 29.12.2005, p. 24.

(6)  JO L 120, 5.5.2006, p. 19.

(7)  JO L 120, 5.5.2006, p. 17.

(8)  JO L 114, 26.4.2008, p. 3.

(9)  JO L 189, 29.7.2003, p. 12.

(10)  JO L 238, 1.9.2006, p. 13.

(11)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(12)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1.

ANEXA I

Contingente și subperioade prevăzute începând cu 2007

(a)

Contingent de 63 000 tone de orez albit sau semialbit de la codul NC 1006 30 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (a):

Origine

Cantități (în tone)

Număr de ordine

Subperioade (cantități în tone)

Ianuarie

Aprilie

Iulie

Septembrie

Octombrie

Statele Unite

38 721

09.4127

9 681

19 360

9 680

—

 

Thailanda

21 455

09.4128

10 727

5 364

5 364

—

 

Australia

1 019

09.4129

0

1 019

—

—

 

Alte țări de origine

1 805

09.4130

0

1 805

—

—

 

Toate țările

 

09.4138

 

 

 

 

 (1)

Total

63 000

—

20 408

27 548

15 044

—

 

(b)

Contingent de 1 634 tone de orez decorticat de la codul NC 1006 20 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (b):

Origine

Cantități (în tone)

Număr de ordine

Subperioade (cantități în tone)

Ianuarie

Iulie

Octombrie

Toate țările

1 634

09.4148

1 634

—

 (2)

Total

1 634

—

1 634

—

 

(c)

Contingent de 100 000 tone de brizură de orez de la codul NC 1006 40 00 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (c):

Origine

Cantități (în tone)

Număr de ordine

Subperioade (cantități în tone)

Ianuarie

Iulie

Thailanda

52 000

09.4149

36 400

15 600

Australia

16 000

09.4150

8 000

8 000

Guyana

11 000

09.4152

5 500

5 500

Statele Unite

9 000

09.4153

4 500

4 500

Alte țări de origine

12 000

09.4154

6 000

6 000

Total

100 000

—

60 400

39 600

(d)

Contingent de 40 216 tone de orez albit sau semialbit de la codul NC 1006 30 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (d):

Origine

Cantități (în tone)

Număr de ordine

Subperioade (cantități în tone)

Ianuarie

Iulie

Septembrie

Thailanda

5 513

09.4112

5 513

—

—

Statele Unite

2 388

09.4116

2 388

—

—

India

1 769

09.4117

1 769

—

—

Pakistan

1 595

09.4118

1 595

—

—

Alte țări de origine

3 435

09.4119

3 435

—

—

Toate țările

25 516

09.4166

8 505

17 011

—

Total

40 216

—

23 205

17 011

—

(e)

Contingent de 31 788 tone de brizură de orez de la codul NC 1006 40 00 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (e):

Origine

Cantități (în tone)

Număr de ordine

Subperioade (cantități în tone)

Septembrie

Octombrie

Toate țările

31 788

09.4168

31 788

 (3)

Total

31 788

—

31 788

 

(1)  Soldul cantităților neutilizate din subperioade precedente, publicat prin regulamentul Comisiei.

(2)  Soldul cantităților neutilizate din subperioade precedente, publicat prin regulamentul Comisiei.

(3)  Soldul cantităților neutilizate din subperioade precedente, publicat prin regulamentul Comisiei.

ANEXA II

Image

ANEXA III

Image

ANEXA IV

Image

Image

ANEXA V

Mențiuni prevăzute la articolul 4 alineatul (4) litera (a)

—

:

în bulgară

:

Освободено от мито до максимално количество, посочено в графи 17 и 18 от настоящата лицензия (Регламент за изпълнение (ЕC) № 1273/2011)

—

:

în spaniolă

:

Exención del derecho de aduana hasta la cantidad indicada en las casillas 17 y 18 del presente certificado [Reglamento de Ejecución (UE) no 1273/2011]

—

:

în cehă

:

Osvobozeno od cla až do množství uvedeného v kolonkách 17 a 18 této licence (prováděcí nařízení (EU) č. 1273/2011)

—

:

în daneză

:

Toldfri op til den mængde, der er angivet i rubrik 17 og 18 i denne licens (gennemførelsesforordning (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în germană

:

Zollfrei bis zu der in den Feldern 17 und 18 dieser Lizenz angegebenen Menge (Durchführungsverordnung (EU) Nr. 1273/2011)

—

:

în estonă

:

Tollimaksuvabastus kuni käesoleva litsentsi lahtrites 17 ja 18 osutatud koguseni (määrus (EL) nr 1273/2011)

—

:

în greacă

:

Δασμολογική ατέλεια μέχρι την ποσότητα που αναγράφεται στις θέσεις 17 και 18 του παρόντος πιστοποιητικού [εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) αριθ. 1273/2011]

—

:

în engleză

:

Exemption from customs duty up to the quantity indicated in sections 17 and 18 of this licence (Implementing Regulation (EU) No 1273/2011)

—

:

în franceză

:

exemption du droit de douane jusqu’à la quantité indiquée dans les cases 17 et 18 du présent certificat [règlement d'exécution (UE) no 1273/2011]

—

:

în italiană

:

Esenzione dal dazio doganale limitatamente alla quantità indicata nelle caselle 17 e 18 del presente titolo [regolamento di esecuzione (UE) n. 1273/2011]

—

:

în letonă

:

Atbrīvojums no muitas nodokļa līdz daudzumam, kas norādīts šīs licences 17. un 18. iedaļā (Īstenošanas regula (ES) Nr. 1273/2011)

—

:

în lituaniană

:

Muitas netaikomas mažesniems kiekiams nei nurodyta šios licencijos 17 ir 18 skiltyse (Reglamentas (ES) Nr. 1273/2011)

—

:

în maghiară

:

Az ezen engedély 17. és 18. rovatában megjelölt mennyiségig vámmentes (1273/2011/EU végrehajtási rendelet)

—

:

în malteză

:

Eżenzjoni mid-dwana sal-kwantità murija fit-taqsimiet 17 u 18 ta’ din il-liċenzja (Regolament ta’ Implimentazzjoni (UE) Nru 1273/2011)

—

:

în olandeză

:

Vrijgesteld van douanerecht voor ten hoogste de in de vakken 17 en 18 van dit certificaat vermelde hoeveelheid (Uitvoeringsverordening (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în polonă

:

Zwolnienie z opłaty celnej ilości określonej w polach 17 i 18 niniejszego pozwolenia (rozporządzenie (UE) nr 1273/2011)

—

:

în portugheză

:

Isenção de direito aduaneiro até à quantidade indicada nas casas 17 e 18 do presente certificado [Regulamento de Execução (UE) n.o 1273/2011]

—

:

în română

:

Scutit de drepturi vamale până la concurența cantității menționate în căsuțele 17 și 18 din prezenta licență (Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011)

—

:

în slovacă

:

Oslobodenie od cla po množstvo uvedené v kolónkach 17 a 18 tejto licencie (vykonávacie nariadenie (EÚ) č. 1273/2011)

—

:

în slovenă

:

Oprostitev carin do količine, navedene v rubrikah 17 in 18 tega dovoljenja (Uredba (EU) št. 1273/2011)

—

:

în finlandeză

:

Tullivapaa tämän todistuksen kohdissa 17 ja 18 esitettyyn määrään asti (täytäntöönpanoasetus (EU) N:o 1273/2011)

—

:

în suedeză

:

Tullfri upp till den mängd som anges i fält 17 och 18 i denna licens (genomförandeförordning (EU) nr 1273/2011).

ANEXA VI

Mențiuni prevăzute la articolul 4 alineatul (4) litera (b)

—

:

în bulgară

:

Мита, ограничени до 15 % ad valorem до максимално количество, посочено в графи 17 и 18 от настоящата лицензия (Регламент за изпълнение (ЕC) № 1273/2011)

—

:

în spaniolă

:

Derechos de aduana limitados al 15 % ad valorem hasta la cantidad indicada en las casillas 17 y 18 del presente certificado [Reglamento de Ejecución (UE) no 1273/2011]

—

:

în cehă

:

Cla omezená na valorickou sazbu ve výši 15 % až do množství uvedeného v kolonkách 17 a 18 této licence (prováděcí nařízení (EU) č. 1273/2011)

—

:

în daneză

:

Toldsatsen begrænses til 15 % af værdien op til den mængde, der er angivet i rubrik 17 og 18 i denne licens (gennemførelsesforordning (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în germană

:

Zollsatz beschränkt auf 15 % des Zollwerts bis zu der in den Feldern 17 und 18 dieser Lizenz angegebenen Menge (Durchführungsverordnung (EU) Nr. 1273/2011)

—

:

în estonă

:

Väärtuseline tollimaks piiratud 15 protsendini käesoleva sertifikaadi lahtrites 17 ja 18 märgitud kogusteni (määrus (EL) nr 1273/2011)

—

:

în greacă

:

Δασμός με όριο 15 % κατ’ αξία μέχρι την ποσότητα που αναγράφεται στις θέσεις 17 και 18 του παρόντος πιστοποιητικού (εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) αριθ. 1273/2011)

—

:

în engleză

:

Customs duties limited to 15 % ad valorem up to the quantity indicated in boxes 17 and 18 of this licence (Implementing Regulation (EU) No 1273/2011)

—

:

în franceză

:

droits de douane limités à 15 % ad valorem jusqu’à la quantité indiquée dans les cases 17 et 18 du présent certificat [règlement d'exécution (UE) no 1273/2011]

—

:

în italiană

:

Dazio limitato al 15 % ad valorem fino a concorrenza del quantitativo indicato nelle caselle 17 e 18 del presente titolo [regolamento di esecuzione (UE) n. 1273/2011]

—

:

în letonă

:

Muitas nodoklis 15 % ad valorem par daudzumu, kas norādīts šīs licences (Īstenošanas regula (ES) Nr. 1273/2011) 17. un 18. ailē

—

:

în lituaniană

:

Ne didesnis nei 15 % muitas ad valorem neviršijant šios licencijos 17 ir 18 skiltyse nurodyto kiekio (Reglamentas (ES) Nr. 1273/2011)

—

:

în maghiară

:

15 %-os értékvám az ezen engedély 17. és 18. rovatában feltüntetett mennyiségig (1273/2011/EU végrehajtási rendelet)

—

:

în malteză

:

Id-dazji doganali huma stipulati għal 15 % ad valorem sal-kwantità indikata fil-kaxxi 17 u 18 ta’ din il-liċenzja (Regolament ta’ Implimentazzjoni (UE) Nru 1273/2011)

—

:

în olandeză

:

Douanerecht beperkt tot 15 % ad valorem voor hoeveelheden die niet groter zijn dan de in de vakken 17 en 18 van dit certificaat vermelde hoeveelheid (Uitvoeringsverordening (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în polonă

:

Cło ograniczone do 15 % ad valorem do ilości wskazanej w polach 17 i 18 niniejszego pozwolenia (rozporządzenie (UE) nr 1273/2011)

—

:

în portugheză

:

Direito aduaneiro limitado a 15 % ad valorem até à quantidade indicada nas casas 17 e 18 do presente certificado [Regulamento de Execução (UE) n.o 1273/2011]

—

:

în română

:

Drepturi vamale limitate la 15 % ad valorem până la concurența cantității menționate în căsuțele 17 și 18 din prezenta licență (Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011)

—

:

în slovacă

:

Clá znížené na 15 % ad valorem až po množstvo uvedené v kolónkach 17 a 18 tejto licencie (vykonávacie nariadenie (EÚ) č. 1273/2011)

—

:

în slovenă

:

Carinska dajatev, omejena na 15 % ad valorem do količine, navedene v rubrikah 17 in 18 tega dovoljenja (Uredba (EU) št. 1273/2011)

—

:

în finlandeză

:

Arvotulli rajoitettu 15 prosenttiin tämän todistuksen kohdissa 17 ja 18 ilmoitettuun määrään asti (täytäntöönpanoasetus (EU) N:o 1273/2011)

—

:

în suedeză

:

Tull begränsad till 15 % av värdet upp till den kvantitet som anges i fält 17 och 18 i denna licens (genomförandeförordning (EU) nr 1273/2011)

ANEXA VII

Mențiuni prevăzute la articolul 4 alineatul (4) litera (c)

—

:

în bulgară

:

Ставка на мито, намалена с 30,77 % от ставката на митото, определено в член 140 от Регламент (ЕО) № 1234/2007, приложима до максимално количество, посочено в графи 17 и 18 от настоящата лицензия (Регламент за изпълнение (ЕС) № 1273/2011)

—

:

în spaniolă

:

Derecho reducido en un 30,77 % del derecho fijado en el artículo 140 del Reglamento (CE) no 1234/2007, hasta la cantidad indicada en las casillas 17 y 18 del presente certificado [Reglamento de Ejecución (UE) no 1273/2011]

—

:

în cehă

:

Clo snížené o 30,77 % cla stanoveného v článku 140 nařízení (ES) č. 1234/2007 až na množství uvedené v kolonkách 17 a 18 této licence (prováděcí nařízení (EU) č. 1273/2011)

—

:

în daneză

:

Nedsættelse på 30,77 % af den told, der er fastsat i artikel 140 i forordning (EF) nr. 1234/2007, op til den mængde, der er angivet i rubrik 17 og 18 i denne licens (gennemførelsesforordning (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în germană

:

Zollsatz ermäßigt um 30,77 % des in Artikel 140 der Verordnung (EG) Nr. 1234/2007 festgesetzten Zollsatzes bis zu der in den Feldern 17 und 18 dieser Lizenz angegebenen Menge (Durchführungsverordnung (EU) Nr. 1273/2011)

—

:

în estonă

:

Määruse (EÜ) nr 1234/2007 artiklis 140 kindlaks määratud tollimaks, mida on alandatud 30,77 % võrra käesoleva sertifikaadi lahtrites 17 ja 18 märgitud kogusteni (määrus (EL) nr 1273/2011)

—

:

în greacă

:

Δασμός μειωμένος κατά 30,77 % του δασμού που καθορίζεται στο άρθρο 140 του κανονισμού (ΕΚ) αριθ. 1234/2007, μέχρι την ποσότητα που αναγράφεται στις θέσεις 17 και 18 του παρόντος πιστοποιητικού [εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) αριθ. 1273/2011]

—

:

în engleză

:

Reduced rate of duty of 30,77 % of the duty set in Article 140 of Regulation (EC) No 1234/2007 up to the quantity indicated in boxes 17 and 18 of this licence (Implementing Regulation (EU) No 1273/2011)

—

:

în franceză

:

droit réduit de 30,77 % du droit fixé à l’article 140 du règlement (CE) no 1234/2007 jusqu’à la quantité indiquée dans les cases 17 et 18 du présent certificat [règlement d'exécution (UE) no 1273/2011]

—

:

în italiană

:

Dazio ridotto in ragione del 30,77 % del dazio fissato all’articolo 140 del regolamento (CE) n. 1234/2007 fino a concorrenza del quantitativo indicato nelle caselle 17 e 18 del presente titolo [regolamento di esecuzione (UE) n. 1273/2011]

—

:

în letonă

:

Ievedmuitas nodoklis samazināts par 30,77 %, salīdzinot ar nodokli, kas noteikts Regulas (EK) Nr. 1234/2007 140. pantā, līdz šīs licences 17. un 18. ailē norādītajam daudzumam (Īstenošanas regula (ES) Nr. 1273/2011)

—

:

în lituaniană

:

Reglamento (EB) Nr. 1234/2007 140 straipsnyje nustatyto muito mokesčio sumažinimas 30,77 % mažesniems kiekiams nei nurodyta šios licencijos 17 ir 18 skiltyse (Reglamentas (ES) Nr. 1273/2011)

—

:

în maghiară

:

Az 1234/2007/EK rendelet 140. cikkében meghatározott vám 30,77 %-os csökkentett vámja az ezen bizonyítvány 17. és 18. rovatában megjelölt mennyiségig (1273/2011/EU végrehajtási rendelet)

—

:

în malteză

:

Dazju mnaqqas ta’ 30,77 % tad-dazju fiss fl-Artikolu 140 tar-Regolament (KE) Nru 1234/2007 sal-kwantità indikata fis-sezzjoni 17 u 18 ta’ dan iċ-ċertifikat (Regolament ta’ Implimentazzjoni (UE) Nru 1273/2011)

—

:

în olandeză

:

Recht verlaagd met 30,77 % van het in artikel 140 van Verordening (EG) nr. 1234/2007 vastgestelde recht voor hoeveelheden die niet groter zijn dan de in de vakken 17 en 18 van dit certificaat vermelde hoeveelheid (Uitvoeringsverordening (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în polonă

:

Obniżona stawka celna odpowiadająca 30,77 % stawki określonej w art. 140 rozporządzenia (WE) nr 1234/2007 do ilości wskazanej w polach 17 i 18 niniejszego pozwolenia (rozporządzenie (UE) nr 1273/2011)

—

:

în portugheză

:

Direito reduzido de 30,77 % do direito fixado no artigo 140.o do Regulamento (CE) n.o 1234/2007 até à quantidade indicada nas casas 17 e 18 do presente certificado [Regulamento de Execução (UE) n.o 1273/2011]

—

:

în română

:

Drept redus cu 30,77 % din dreptul stabilit de articolul 140 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 până la concurența cantității menționate în căsuțele 17 și 18 din prezenta licență (Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011)

—

:

în slovacă

:

Clo znížené o 30,77 % cla stanoveného článkom 140 nariadenia (ES) č. 1234/2007 až po množstvo uvedené v kolónkach 17 a 18 tejto licencie (vykonávacie nariadenie (EÚ) č. 1273/2011)

—

:

în slovenă

:

Dajatev, znižana za 30,77 % od dajatve iz člena 140 Uredbe (ES) št. 1234/2007 do količine, navedene v rubrikah 17 in 18 tega dovoljenja (Uredba (EU) št. 1273/2011)

—

:

în finlandeză

:

Tulli, jonka määrää on alennettu 30,77 % asetuksen (EY) N:o 1234/2007 140 artiklassa vahvistetusta tullista tämän todistuksen kohdissa 17 ja 18 ilmoitettuun määrään asti (täytäntöönpanoasetus (EU) N:o 1273/2011)

—

:

în suedeză

:

Tullsatsen nedsatt med 30,77 % av den tullsats som anges i artikel 140 i förordning (EG) nr 1234/2007 upp till den mängd som anges i fält 17 och 18 i denna licens (genomförandeförordning (EU) nr 1273/2011).

ANEXA VIII

Mențiuni prevăzute la articolul 4 alineatul (4) litera (d)

—

:

în bulgară

:

Освободено от мито до максимално количество, посочено в графи 17 и 18 от настоящата лицензия (член 1, параграф 1, буква г) от Регламент за изпълнение (ЕС) № 1273/2011)

—

:

în spaniolă

:

Exención del derecho de aduana hasta la cantidad indicada en las casillas 17 y 18 del presente certificado [Reglamento de Ejecución (UE) no 1273/2011, artículo 1, apartado 1, letra d)]

—

:

în cehă

:

Osvobození od cla až do množství stanoveného v kolonkách 17 a 18 této licence (čl. 1 odst. 1 písm. d) prováděcího nařízení (EU) č. 1273/2011)

—

:

în daneză

:

Toldfri op til den mængde, der er angivet i rubrik 17 og 18 i denne licens (gennemførelsesforordning (EU) nr. 1273/2011, artikel 1, stk. 1, litra d))

—

:

în germană

:

Zollfrei bis zu der in den Feldern 17 und 18 dieser Lizenz angegebenen Menge (Durchführungsverordnung (EU) Nr. 1273/2011, Artikel 1 Absatz 1 Buchstabe d)

—

:

în estonă

:

Tollimaksuvabastus kuni käesoleva litsentsi lahtrites 17 ja 18 näidatud koguseni (määruse (EL) nr 1273/2011) artikli 1 lõike 1 punkt d)

—

:

în greacă

:

Δασμολογική ατέλεια μέχρι την ποσότητα που αναγράφεται στις θέσεις 17 και 18 του παρόντος πιστοποιητικού [εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) αριθ. 1273/2011 άρθρο 1 παράγραφος 1 στοιχείο δ)]

—

:

în engleză

:

Exemption from customs duty up to the quantity indicated in boxes 17 and 18 of this licence (Implementing Regulation (EU) No 1273/2011, Article 1(1)(d)),

—

:

în franceză

:

exemption du droit de douane jusqu’à la quantité indiquée dans les cases 17 et 18 du présent certificat [règlement d'exécution (UE) no 1273/2011, article 1er, paragraphe 1, point d)]

—

:

în italiană

:

Esenzione dal dazio doganale fino a concorrenza del quantitativo indicato nelle caselle 17 e 18 del presente titolo [regolamento di esecuzione (UE) n. 1273/2011, articolo 1, paragrafo 1, lettera d)]

—

:

în letonă

:

Atbrīvojumi no muitas nodokļa līdz šīs licences 17. un 18. ailē norādītajam daudzumam (Īstenošanas regulas (ES) Nr. 1273/2011 1. panta 1. punkta d) apakšpunkts)

—

:

în lituaniană

:

Atleidimas nuo muito mokesčio neviršijant šios licencijos 17 ir 18 skiltyse nurodyto kiekio (Reglamento (ES) Nr. 1273/2011 1 straipsnio 1 dalies d punktas)

—

:

în maghiară

:

Vámmentes az ezen engedély 17. és 18. rovatában feltüntetett mennyiségig (1273/2011/EU végrehajtási rendelet 1. cikk (1) bekezdés d) pont)

—

:

în malteză

:

Eżenzjoni tad-dazju tad-dwana sal-kwantità indikata fil-każi 17 u 18 taċ-ċertifikat preżenti (Artikolu 1, paragrafu 1, punt d) tar-Regolament ta’ Implimentazzjoni (UE) Nru 1273/2011)

—

:

în olandeză

:

Vrijstelling van douanerecht voor hoeveelheden die niet groter zijn dan de in de vakken 17 en 18 van dit certificaat vermelde hoeveelheid (artikel 1, lid 1, onder d), van Uitvoeringsverordening (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în polonă

:

Zwolnienie z cła ilości do wysokości wskazanej w polach 17 i 18 niniejszego pozwolenia (art. 1 ust. 1 lit. d) rozporządzenia (UE) nr 1273/2011)

—

:

în portugheză

:

Isenção do direito aduaneiro até à quantidade indicada nas casas 17 e 18 do presente certificado [Regulamento de Execução (UE) n.o 1273/2011, alínea d) do n.o 1 do artigo 1.o]

—

:

în română

:

Scutit de drepturi vamale până la concurența cantității menționate în căsuțele 17 și 18 din prezenta licență [Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011, articolul 1 alineatul (1) litera (d)]

—

:

în slovacă

:

Oslobodenie od cla až po množstvo uvedené v kolónkach 17 a 18 tejto licencie (článok 1 ods. 1 písm. d) vykonávacieho nariadenia (EÚ) č. 1273/2011)

—

:

în slovenă

:

Izvzetje od carine do količine, navedene v rubrikah 17 in 18 tega dovoljenja (člen 1(1)(d) Uredbe (EU) št. 1273/2011)

—

:

în finlandeză

:

Tullivapaa tämän todistuksen kohdissa 17 ja 18 ilmoitettuun määrään asti (täytäntöönpanoasetuksen (EU) N:o 1273/2011 1 artiklan 1 kohdan d alakohta)

—

:

în suedeză

:

Tullfri upp till den mängd som anges i fälten 17 och 18 i denna licens (genomförandeförordning (EU) nr 1273/2011, artikel 1.1 d).

ANEXA IX

Mențiuni prevăzute la articolul 4 alineatul (4) litera (e)

—

:

în bulgară

:

Освободено от мито до максимално количество, посочено в графи 17 и 18 от настоящата лицензия (член 1, параграф 1, буква д) от Регламент за изпълнение (ЕС) № 1273/2011)

—

:

în spaniolă

:

Exención del derecho de aduana hasta la cantidad indicada en las casillas 17 y 18 del presente certificado [Reglamento de Ejecución (UE) no 1273/2011, artículo 1, apartado 1, letra e)]

—

:

în cehă

:

Osvobození od cla až do množství uvedeného v kolonkách 17 a 18 této licence (čl. 1 odst. 1 písm. e) prováděcího nařízení (EU) č. 1273/2011)

—

:

în daneză

:

Toldfri op til den mængde, der er angivet i rubrik 17 og 18 i denne licens (gennemførelsesforordning (EU) nr. 1273/2011, artikel 1, stk. 1, litra e))

—

:

în germană

:

Zollfrei bis zu der in den Feldern 17 und 18 dieser Lizenz angegebenen Menge (Durchführungsverordnung (EU) Nr. 1273/2011, Artikel 1 Absatz 1 Buchstabe e)

—

:

în estonă

:

Tollimaksuvabastus kuni käesoleva litsentsi lahtrites 17 ja 18 näidatud koguseni (määruse (EL) nr 1273/2011) artikli 1 lõike 1 punkt e)

—

:

în greacă

:

Δασμολογική ατέλεια μέχρι την ποσότητα που αναγράφεται στις θέσεις 17 και 18 του παρόντος πιστοποιητικού [εκτελεστικός κανονισμός (ΕΕ) αριθ. 1273/2011, άρθρο 1 παράγραφος 1 στοιχείο ε)]

—

:

în engleză

:

Exemption from customs duty up to the quantity indicated in boxes 17 and 18 of this licence (Implementing Regulation (EU) No 1273/2011, Article 1(1)(e))

—

:

în franceză

:

exemption du droit de douane jusqu’à la quantité indiquée dans les cases 17 et 18 du présent certificat [règlement d'exécution (UE) no 1273/2011, article 1er, paragraphe 1, point e)]

—

:

în italiană

:

Esenzione dal dazio doganale fino a concorrenza del quantitativo indicato nelle caselle 17 e 18 del presente titolo [regolamento di esecuzione (UE) n. 1273/2011, articolo 1, paragrafo 1, lettera e)]

—

:

în letonă

:

Atbrīvojumi no muitas nodokļa līdz šīs licences 17. un 18. ailē norādītajam daudzumam (Īstenošanas regulas (ES) Nr. 1273/2011 1. panta 1. punkta e) apakšpunkts)

—

:

în lituaniană

:

Atleidimas nuo muito mokesčio neviršijant šios licencijos 17 ir 18 skiltyse nurodyto kiekio (Reglamentas (ES) Nr. 1273/2011, 1 straipsnio 1 dalies e punktas)

—

:

în maghiară

:

Vámmentes az ezen engedély 17. és 18. rovatában feltüntetett mennyiségig ([1273/2011/EU] végrehajtási rendelet 1. cikk (1) bekezdés e) pont)

—

:

în malteză

:

Eżenzjoni tad-dazju tad-dwana sal-kwantità indikata fil-każi 17 u 18 taċ-ċertifikat preżenti (Artikolu 1, paragrafu 1, punt e) tar-Regolament ta’ Implimentazzjoni (UE) Nru 1273/2011)

—

:

în olandeză

:

Vrijstelling van douanerecht voor hoeveelheden die niet groter zijn dan de in de vakken 17 en 18 van dit certificaat vermelde hoeveelheid (artikel 1, lid 1, onder e), van Uitvoeringsverordening (EU) nr. 1273/2011)

—

:

în polonă

:

Zwolnienie z cła ilości do wysokości wskazanej w polach 17 i 18 niniejszego pozwolenia (rozporządzenie (UE) nr 1273/2011, art. 1 ust. 1 lit. e))

—

:

în portugheză

:

Isenção do direito aduaneiro até à quantidade indicada nas casas 17 e 18 do presente certificado [Regulamento de Execução (UE) n.o 1273/2011, alínea e) do n.o 1 do artigo 1.o]

—

:

în română

:

Scutit de drepturi vamale până la concurența cantității menționate în căsuțele 17 și 18 din prezenta licență [Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011, articolul 1 alineatul (1) litera (e)]

—

:

în slovacă

:

Oslobodenie od cla až po množstvo uvedené v kolónkach 17 a 18 tejto licencie (článok 1 ods. 1 písm. e) vykonávacieho nariadenia (EÚ) č. 1273/2011)

—

:

în slovenă

:

Izvzetje od carine do količine, navedene v rubrikah 17 in 18 tega dovoljenja (člen 1(1)(e) Uredbe (EU) št. 1273/2011)

—

:

în finlandeză

:

Tullivapaa tämän todistuksen kohdissa 17 ja 18 ilmoitettuun määrään asti (täytäntöönpanoasetuksen (EU) N:o 1273/2011 1 artiklan 1 kohdan e alakohta)

—

:

în suedeză

:

Tullfri upp till den mängd som anges i fälten 17 och 18 i denna licens (genomförandeförordning (EU) nr 1273/2011, artikel 1.1 e).

ANEXA X

Regulamentul abrogat și lista modificărilor ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 327/98 al Comisiei

(JO L 37, 11.2.1998, p. 5)

 

Regulamentul (CE) nr. 648/98 al Comisiei

(JO L 88, 24.3.1998, p. 3)

 

Regulamentul (CE) nr. 2458/2001 al Comisiei

(JO L 331, 15.12.2001, p. 10)

 

Regulamentul (CE) nr. 1950/2005 al Comisiei

(JO L 312, 29.11.2005, p. 18)

Numai articolul 7

Regulamentul (CE) nr. 2152/2005 al Comisiei

(JO L 342, 24.12.2005, p. 30)

Numai articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 965/2006 al Comisiei

(JO L 176, 30.6.2006, p. 12)

 

Regulamentul (CE) nr. 1996/2006 al Comisiei

(JO L 398, 30.12.2006, p. 1)

Numai articolul 9

Regulamentul (CE) nr. 2019/2006 al Comisiei

(JO L 384, 29.12.2006, p. 48)

Numai articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 488/2007 al Comisiei

(JO L 114, 1.5.2007, p. 13)

Numai versiunile în limbile daneză, finlandeză și suedeză

Regulamentul (CE) nr. 1538/2007 al Comisiei

(JO L 337, 21.12.2007, p. 49)

 

ANEXA XI

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 327/98

Prezentul regulament

Articolele 1-6

Articolele 1-6

Articolul 7 alineatele (1) și (2)

Articolul 7 alineatele (1) și (2)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9 alineatul (1) cuvinte introductive

Articolul 9 alineatul (1) cuvinte introductive

Articolul 9 alineatul (1) prima și a doua liniuță

Articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (b)

Articolul 9 alineatele (2) și (3)

Articolul 9 alineatele (2) și (3)

Articolul 10

—

—

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11

Anexa I

Anexa II

Anexa II

Anexa III

Anexa IV

Anexa IV

Anexa V

Anexa V

Anexa VI

Anexa VI

Anexa VII

Anexa VII

Anexa VIII

Anexa VIII

Anexa IX

Anexa I

Anexa XI

Anexa IX

—

Anexa X

—

Anexa XI

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/24

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1274/2011 AL COMISIEI

din 7 decembrie 2011

privind un program de control multianual și coordonat al Uniunii pentru 2012, 2013 și 2014 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (1), în special articolele 28 și 29,

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 (2), s-a instituit un prim program comunitar multianual și coordonat, care vizează anii 2009, 2010 și 2011. Programul respectiv a continuat în cadrul unor regulamente succesive ale Comisiei. Cel mai recent dintre acestea a fost Regulamentul (UE) nr. 915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual și coordonat al Uniunii pentru 2011, 2012 și 2013 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentrațiilor de reziduuri de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală și de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri (3).

(2)

Treizeci până la patruzeci de produse alimentare reprezintă componentele principale ale alimentației din cadrul Uniunii. Deoarece modelul de utilizare al pesticidelor prezintă modificări semnificative pe parcursul unei perioade de trei ani, pesticidele din respectivele produse alimentare ar trebui monitorizate pe parcursul unei serii de cicluri de câte trei ani, pentru a permite evaluarea expunerii consumatorului și a aplicării legislației Uniunii.

(3)

Pe baza unei distribuții de probabilitate binomială, se poate calcula faptul că analizarea a 642 de probe permite detectarea, cu o certitudine mai mare de 99 %, a unei probe care conține reziduuri de pesticide peste limita de detecție (LD), cu condiția ca cel puțin 1 % dintre produse să conțină reziduuri peste limita respectivă. Prelevarea acestor probe ar trebui să se repartizeze între statele membre în funcție de numărul de locuitori, cu cel puțin 12 probe pe produs și pe an.

(4)

Rezultatele analitice ale programului oficial de control al UE din anul 2009 (4) au arătat că anumite pesticide sunt mai frecvent prezente pe produsele agricole decât în trecut, indicând modificări în ceea ce privește modelul de utilizare al pesticidelor respective. Pesticidele respective ar trebui incluse în programul de control în plus față de cele care au făcut obiectul Regulamentului (UE) nr. 915/2010 pentru a asigura faptul că gama de pesticide vizată de programul de control este reprezentativă pentru pesticidele utilizate.

(5)

Analiza anumitor pesticide, în special cele adăugate la programul de control prin prezentul regulament sau cele cu o definiție a reziduurilor foarte dificilă, ar trebui să fie opțională în 2012 pentru a permite laboratoarelor oficiale să valideze metodele necesare pentru analiza pesticidelor respective, în cazul în care nu au făcut încă acest lucru.

(6)

În cazul în care definiția reziduurilor pesticide include alte substanțe active, metaboliți sau produși de degradare, metaboliții respectivi ar trebui raportați separat.

(7)

Ghidul cu privire la „Validarea metodelor și procedurile de control al calității pentru analiza reziduurilor de pesticide din alimente și din hrana pentru animale” (Method Validation and Quality Control Procedures for Pesticide Residue Analysis in food and feed) este publicat pe site-ul web al Comisiei (5). Ar trebui să se permită statelor membre, în anumite condiții, să folosească metode de depistare calitative.

(8)

Statele membre, Comisia și EFSA au convenit asupra măsurilor de punere în aplicare referitoare la transmiterea de informații de către statele membre, cum ar fi Standard Sample Description – SSD (descrierea-tip a probelor) (6) pentru transmiterea rezultatelor analizei reziduurilor de pesticide.

(9)

Pentru procedurile de prelevare de probe, ar trebui să se aplice Directiva 2002/63/CE a Comisiei din 11 iulie 2002 de stabilire a metodelor comunitare de prelevare de probe pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe și din produsele de origine vegetală și animală și de abrogare a Directivei 79/700/CEE (7), care cuprinde metodele și procedurile de prelevare de probe recomandate de Comisia Codex Alimentarius.

(10)

Este necesară evaluarea respectării limitelor maxime de reziduuri în ceea ce privește alimentele pentru copii, stabilite la articolul 10 din Directiva 2006/141/CE a Comisiei din 22 decembrie 2006 privind formulele de început și formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari respectiv ale preparatelor pentru copii de vârstă mică (8) și la articolul 7 din Directiva 2006/125/CE a Comisiei din 5 decembrie 2006 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (9), ținând cont numai de definițiile reziduurilor astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(11)

Este necesară, de asemenea, evaluarea posibilelor efecte globale, cumulate și sinergice ale pesticidelor, atunci când devine disponibilă metodologia respectivă. Această evaluare ar trebui să înceapă cu câțiva organofosfați, carbamați, triazoli și piretroide, astfel cum sunt prevăzuți în anexa I.

(12)

În ceea ce privește metoda aplicată pentru identificarea reziduurilor individuale, statele membre își pot îndeplini obligațiile în materie de analiză recurgând la laboratoarele oficiale care dispun deja de metodele validate impuse.

(13)

Statele membre ar trebui să prezinte, în fiecare an, până la 31 august, informațiile referitoare la anul calendaristic anterior.

(14)

Pentru a evita orice confuzie cauzată de o suprapunere între programe multianuale consecutive, Regulamentul (UE) nr. 915/2010 ar trebui abrogat, din motive de securitate juridică. Cu toate acestea, el ar trebui să se aplice în continuare pentru probele analizate în 2011.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pe parcursul anilor 2012, 2013 și 2014, statele membre prelevă și analizează probe pentru combinațiile de pesticide/produse, prevăzute în anexa I.

Numărul de probe din fiecare produs este prevăzut în anexa II.

Articolul 2

1.   Lotul din care se vor preleva probe se alege aleatoriu.

Procedura de prelevare de probe, inclusiv numărul de unități, respectă dispozițiile Directivei 2002/63/CE.

2.   Probele se analizează în conformitate cu definițiile reziduurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005. În cazul în care nu este stabilită nicio definiție explicită a reziduului în regulamentul respectiv pentru un anumit pesticid, se aplică definiția reziduului stabilită în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 3

1.   Statele membre prezintă rezultatele analizelor probelor testate în 2012, 2013 și 2014 până la 31 august 2013, 2014 și, respectiv, 2015. Rezultatele respective sunt prezentate în conformitate cu Standard Sample Description (SSD), prevăzută în anexa III.

2.   În cazurile în care definiția reziduurilor pesticide include substanțe active, metaboliți și/sau produși de degradare sau de reacție, statele membre raportează rezultatele analizelor în conformitate cu definiția juridică a reziduului. Rezultatele fiecărui izomer sau metabolit principal menționat în definiția reziduului se prezintă separat, în măsura în care sunt analizați în mod individual.

Articolul 4

Regulamentul (UE) nr. 915/2010 se abrogă.

Cu toate acestea, el se aplică în continuare pentru probele analizate în 2011.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 decembrie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 70, 16.3.2005, p. 1.

(2)  JO L 328, 6.12.2008, p. 9.

(3)  JO L 269, 13.10.2010, p. 8.

(4)  The 2009 European Union Report on Pesticide Residues in Food (Raportul pe 2009 al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare). EFSA Journal 2011; 9(11):2430 [529 pp.], disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/food/plant/protection/pesticides/docs/2009_eu_report_ppesticide_residues_food_en.pdf

(5)  Documentul nr. SANCO/10684/2009, pus în aplicare până la 1.1.2010. http://ec.europa.eu/food/plant/protection/resources/qualcontrol_en.pdf

(6)  Orientări generale privind SSD pentru întreaga colecție de date a EFSA disponibilă în EFSA Journal 2010; 8(1):1457 [54 pp.] la adresa: http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1457.htm

(7)  JO L 187, 16.7.2002, p. 30.

(8)  JO L 401, 30.12.2006, p. 1.

(9)  JO L 339, 6.12.2006, p. 16.

ANEXA I

Partea A:

Combinații de pesticide/produse care urmează să fie monitorizate în/pe produsele alimentare de origine vegetală

 

2012

2013

2014

Observații

2,4-D

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: sumă de 2,4-D și esterii săi, exprimată în 2,4-D.

acidul liber 2,4-D se analizează în 2012 pe vinete, conopidă și struguri de masă; în 2013, pe caise și struguri de vin și în 2014 pe portocale/mandarine. Pentru restul produselor alimentare, el se analizează pe bază voluntară.

2-fenilfenol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Abamectin

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: sumă de avermectin B1a, avermectin B1b și izomer delta-8,9 de avermectin B1a.

Izomerul delta-8,9 de avermectin B1a urmează să fie analizat pe bază voluntară în 2012.

Acefat

 (2)

 (3)

 (1)

 

Acetamiprid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Acrinatrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Aldicarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Amitraz

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: amitraz inclusiv metaboliții care conțin fracțiunea 2,4 -dimetilanilină, exprimați în amitraz.

În 2012, se analizează pe ardei dulce; în 2013, în mere și tomate și în 2014 în pere. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Se acceptă dacă amitraz (compus părinte) și metaboliții săi care se pretează la o metodă multireziduu 2,4 – dimetilformanilidă (DMF) și N-(2,4-dimetilfenil)- N′-metil-formamidă (DMPF) sunt vizate și declarate separat.

Amitrol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Azinfos-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Azoxistrobin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Benfuracarb

 (2)

 (3)

 (1)

Degradare rapidă și completă în carbofuran și 3-hidroxicarbofuran. Compusul părinte (benfuracarb) urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Bifentrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Bifenil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Bitertanol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Boscalid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ion bromură

 (2)

 (3)

 (1)

Se analizează în 2012 doar pe ardei dulce, în 2013 pe salată și tomate și în 2014 pe orez. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Bromopropilat

 (2)

 (3)

 (1)

 

Bromuconazol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Bupirimat

 (2)

 (3)

 (1)

 

Buprofezin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Captan

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția specifică a reziduului de sumă de captan și folpet se aplică pentru semințoase, căpșuni, zmeură, coacăze, tomate și fasole. Pentru restul produselor alimentare, definiția reziduului include doar captan.

Captan și folpet urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Carbaril

 (2)

 (3)

 (1)

 

Carbendazim

 (2)

 (3)

 (1)

 

Carbofuran

 (2)

 (3)

 (1)

 

Carbosulfan

 (2)

 (3)

 (1)

Degradare rapidă și considerabilă în carbofuran și 3-hidroxi-carbofuran. Compusul părinte (carbosulfan) urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Clorantraniliprol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Clorfenapir

 (2)

 (3)

 (1)

 

Clorfenvinfos

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Clormequat

 (2)

 (3)

 (1)

În 2012, se analizează pe vinete, struguri de masă și grâu; în 2013, pe secară/ovăz, tomate și struguri de vin, iar în 2014, pe morcovi, pere, orez și în făina de grâu. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Clorotalonil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Clorprofam

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: clorprofam și 3-cloroanilină, exprimați în clorprofam.

Pentru cartofi (incluși în listă pentru 2014) definiția reziduului nu include decât compusul părinte.

Clorpirifos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Clorpirifos-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Clofentezin

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Clotianidin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ciflutrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Cimoxanil

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Cipermetrină

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ciproconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ciprodinil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ciromazin

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Deltametrin (cis-deltametrin)

 (2)

 (3)

 (1)

 

Diazinon

 (2)

 (3)

 (1)

 

Diclofluanid

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)  (8)

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte. Metabolitul DMSA (N,N-Dimetil-N-fenilsulfamidă) urmează a fi monitorizat și declarat în măsura în care metoda este validată.

Diclorvos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Dicloran

 (2)

 (3)

 (1)

 

Dicofol

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Dicrotofos

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Este analizat în 2012 pe vinete și conopidă și în 2014 pe fasole. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Dietofencarb

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Difenoconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Diflubenzuron

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Dimetoat

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: sumă de dimetoat și ometoat exprimată în dimetoat. Dimetoat și ometoat urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Dimetomorf

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Diniconazol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Difenilamină

 (2)

 (3)

 (1)

 

Ditianon

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Ditiocarbamați

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: ditiocarbamați, exprimați în CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram.

Se analizează în toate produsele alimentare incluse în listă, cu excepția sucului de portocale și a uleiului de măsline.

Dodină

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Endosulfan

 (2)

 (3)

 (1)

 

EPN

 (2)

 (3)

 (1)

 

Epoxiconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Etefon

 (2)

 (3)

 (1)

Se analizează în 2012 în sucul de portocale, pe ardei dulci, grâu și struguri de masă; în 2013, pe mere, secară/ovăz, tomate și struguri de vin, iar în 2014, pe portocale/mandarine, orez și în făina de grâu. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Etion

 (2)

 (3)

 (1)

 

Etirimol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

A nu se analiza pe cereale.

Etofenprox

 (2)

 (3)

 (1)

 

Etoprofos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Famoxadon

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Fenamifos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenamidon

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenarimol

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Fenazaquin

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Fenbuconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Oxid de fenbutatin

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Se analizează în 2012 pe vinete, ardei dulci și struguri de masă; în 2013, pe mere și tomate și în 2014, pe portocale/mandarine și pere. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Fenhexamid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenitrotion

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenoxicarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenpropatrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenpropimorf

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fenpiroximat

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Fention

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Fenvalerat/Esfenvalerat (sumă)

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fipronil

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: sumă de fipronil și metabolitul sulfonă (MB46136) exprimată în fipronil.

Fluazifop

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: Fluazifop-P-butil [fluazifop acid (liber și conjugat)].

Acidul liber fluazifop și esterul butilic se analizează în 2012 pe conopidă, mazăre și ardei dulci; în 2013, pe varză cu căpățână și căpșuni, iar în 2014, pe fasole, morcovi și cartofi, precum și pe spanac. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Fludioxonil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Flufenoxuron

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fluopiram

 

 (3)

 (1)

Nota (7)

Fluquiconazol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Flusilazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Flutriafol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Folpet

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția specifică a reziduului de sumă de captan și folpet se aplică pentru semințoase, căpșuni, zmeură, coacăze, tomate și fasole. Pentru restul produselor alimentare, definiția reziduului include doar folpet.

Folpet și captan urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Formetanat

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Definiția reziduului: sumă de formetanat și sărurile sale, exprimată în formetanat hidroclorid.

Formotion

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Fostiazat

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Glifosat

 (2)

 (3)

 (1)

În 2012, se analizează pe grâu; în 2013, pe secară/ovăz și în 2014, în făina de grâu. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Haloxifop inclusiv haloxifop-R

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: haloxifop-R metil ester, haloxifop-R și conjugații de haloxifop-R, exprimați în haloxifop-R.

Acidul liber haloxifop se analizează în 2012 pe conopidă și mazăre; în 2013, pe varză cu căpățână și căpșuni, iar în 2014, pe fasole (cu păstaie), morcovi și cartofi, precum și pe spanac. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Hexaconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Hexitiazox

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Imazalil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Imidacloprid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Indoxacarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Iprodion

 (2)

 (3)

 (1)

 

Iprovalicarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Izocarbofos

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7). Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Izofenfos-metil

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Izoprocarb

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Kresoxim-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Lambda-cihalotrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Linuron

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Lufenuron

 (2)

 (3)

 (1)

 

Malation

 (2)

 (3)

 (1)

 

Mandipropamid

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Mepanipirim

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Definiția reziduului: mepanipirim și metabolitul său [2-anilină-4-(2-hidroxipropil)-6-metilpirimidină] exprimat în mepanipirim.

Mepiquat

 (2)

 (3)

 (1)

În 2012, se analizează pe grâu; în 2013, pe secară/ovăz și tomate, iar în 2014, pe pere, orez și în făina de grâu. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Meptildinocap

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Definiția reziduului: sumă de 2,4-DNOPC și 2,4-DNOP exprimată în meptildinocap.

Metalaxil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metamidofos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metidation

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metiocarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metomil

 (2)

 (3)

 (1)

Metomil și tiodicarb urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Metoxiclor

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Metoxifenozid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Metobromuron

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Monocrotofos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Miclobutanil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Nitenpiram

 (2)

 (3)

 (1)

În 2012, se analizează pe ardei dulci; în 2013, pe piersici și în 2014, pe castraveți și fasole (cu păstaie). Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Oxadixil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Oxamil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Oxidemeton-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Paclobutrazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Paration

 (2)

 (3)

 (1)

 

Paration-metil

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Penconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Pencicuron

 (2)

 (3)

 (1)

 

Pendimetalin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fentoat

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fosalon

 (2)

 (3)

 (1)

 

Fosmet

 (2)

 (3)

 (1)

 

Foxim

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Pirimicarb

 (2)

 (3)

 (1)

 

Pirimifos-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Procloraz

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: sumă de procloraz + metaboliții săi, conținând fracțiunea 2,4,6-triclorofenol exprimată în procloraz.

Procimidon

 (2)

 (3)

 (1)

 

Profenofos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Propamocarb

 (2)

 (3)

 (1)

În 2012, se analizează pe vinete, conopidă și ardei dulci; în 2013, pe mere, varză cu căpățână, salată, struguri de masă și tomate, iar în 2014, pe fasole, morcovi, castraveți, portocale/clementine, cartofi și căpșuni. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Propargit

 (2)

 (3)

 (1)

 

Propiconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Propoxur

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Propizamid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Protioconazol

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (9)

Definiția reziduului: protioconazol-destio.

Protiofos

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Pimetrozină

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

În 2012, a se analiza pe bază voluntară (acordându-se o atenție deosebită vinetelor și ardeilor dulci). În 2013, se analizează pe varză cu căpățână, salată, căpșuni și tomate, iar în 2014, pe castraveți. Pentru restul produselor alimentare, urmează a fi analizat pe bază voluntară.

Piraclostrobin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Piretrine

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

Piridaben

 (2)

 (3)

 (1)

 

Pirimetanil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Piriproxifen

 (2)

 (3)

 (1)

 

Quinoxifen

 (2)

 (3)

 (1)

 

Rotenonă

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Spinosad

 (2)

 (3)

 (1)

 

Spirodiclofen

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Spiromesifen

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Spiroxamin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tau-fluvalinat

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tebuconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tebufenozid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tebufenpirad

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Teflubenzuron

 (2)

 (3)

 (1)

 

Teflutrin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Terbutilazină

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Tetraconazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tetradifon

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Tetrametrin

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Definiția reziduului care trebuie aplicată include doar compusul părinte.

Tiabendazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tiacloprid

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tiametoxam

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: sumă de tiametoxam și clotianidin, exprimată în tiametoxam.

Tiametoxam și clotianidin urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Tiofanat-metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tolcloflos metil

 (2)

 (3)

 (1)

 

Tolilfluanid

 (2)

 (3)

 (1)

A nu se analiza pe cereale.

Triadimefon și triadimenol

 (2)

 (3)

 (1)

Definiția reziduului: sumă de triadimefon și triadimenol.

Ambii urmează a fi declarați individual și ca sumă, astfel cum s-a convenit în SSD.

Triazofos

 (2)

 (3)

 (1)

 

Triclorfon

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (7)

Trifloxistrobin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Triflumuron

 (2)

 (3)

 (1)

 

Trifluralin

 (2)

 (3)

 (1)

 

Triticonazol

 (2)

 (3)

 (1)

 

Vinclozolin

 (2)

 (3)

 (1)

Nota (8)

A nu se analiza pe cereale.

Definiția reziduului: sumă de vinclozolin și toți metaboliții care conțin fracțiunea 3,5-dicloranilin, exprimată în vinclozolin.

Zoxamid

 (2)

 (3)

 (1)

 


Partea B:

Combinații de pesticide/produse care urmează să fie monitorizate în/pe produsele alimentare de origine animală

 

2012

2013

2014

Observații

Aldrin și dieldrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: aldrin și dieldrin combinați, exprimați în dieldrin.

Azinfos-etil

 (4)

 (5)

 (6)

 

Bifentrin

 (4)

 (5)

 (6)

 

Bixafen

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

A se analiza pe bază voluntară în ouă (2012), lapte și carne de porc (2013).

Boscalid

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Definiția reziduului: sumă boscalid și M 510F01 inclusiv conjugații săi exprimați în boscalid.

Boscalid (compusul părinte) urmează a se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Carbendazim și tiofanat-metil, exprimați în carbendazim

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: carbendazim și tiofanat-metil, exprimați în carbendazim.

Carbendazim a se analiza pe bază voluntară începând cu 2013.

Clordan

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de cis- și trans-izomeri și oxiclordan exprimată în clordan

Clormequat

 

 (5)

 (6)

A se analiza pe bază voluntară, începând cu 2013, în laptele de vacă.

Clorobenzilat

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Clorprofam

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Definiția reziduului: clorprofam și acid 4′-hidroxiclorprofam-O-sulfonic (4-HSA), exprimați în clorprofam.

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte în 2013.

Clorpirifos

 (4)

 (5)

 (6)

 

Clorpirifos-metil

 (4)

 (5)

 (6)

 

Clopiralid

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Ciflutrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: ciflutrin, inclusiv alte amestecuri de izomeri constituenți (sumă de izomeri) (F).

Cipermetrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: cipermetrin, inclusiv alte amestecuri de izomeri constituenți (sumă de izomeri)

Ciproconazol

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

DDT

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de p,p′-DDT, o,p′-DDT, p-p′-DDE și p,p′-DDD (TDE) exprimată în DDT (F).

Deltametrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: cis-deltametrin.

Diazinon

 (4)

 (5)

 (6)

 

Dicamba

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Diclorprop (inclusiv Diclorprop-P)

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Endosulfan

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de izomeri alfa și beta și endosulfan sulfat, exprimată în endosulfan.

Endrin

 (4)

 (5)

 (6)

 

Epoxiconazol

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Etofenprox

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Famoxadon

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Fenpropidin

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: sumă de fenpropidin și CGA289267 exprimată în fenpropidin

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Fenpropimorf

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: acid fenpropimorf carboxilic (BF 421-2) exprimat în fenpropimorf.

A se analiza pe bază voluntară în carnea de porc în 2013.

Fention

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de fention și analogul oxigenat al acestuia, sulfoxizii și sulfona acestora, exprimați în fention (F).

Fenvalerat/Esfenvalerat

 (4)

 (5)

 (6)

 

Fluazifop

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: fluazifop-P-butil [fluazifop acid (liber și conjugat)].

A se analiza pe bază voluntară în lapte în 2013.

Fluquiconazol

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

A se analiza în unt pe bază voluntară în 2012.

Fluopiram

 

 (5)

 (6)

Nota (7)

Fluroxipir

 

 

 (6)

 

Flusilazol

 

 (5)

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012.

Definiția reziduului: sumă de flusilazol și metabolitul său IN-F7321 ([bis-(4-fluorofenil)metil]silanol) exprimată în flusilazol (F).

A se analiza pe bază voluntară în carnea de porc în 2013.

Glufosinat de amoniu

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: sumă de glufosinat, sărurile acestuia, MPP și NAG, exprimată în echivalent de glufosinat.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Glifosat

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Haloxifop

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Definiția reziduului: haloxifop-R și conjugați de haloxifop-R exprimați în haloxifop-R (F).

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Heptaclor

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de heptaclor și heptaclor epoxid, exprimată în heptaclor.

Hexaclorbenzen

 (4)

 (5)

 (6)

 

Hexaclorciclohexan (HCH), izomer alfa

 (4)

 (5)

 (6)

 

Hexaclorciclohexan (HCH), izomer beta

 (4)

 (5)

 (6)

 

Hexaclorciclohexan (HCH) (izomer gama) (Lindan) (F)

 (4)

 (5)

 (6)

 

Indoxacarb

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Definiția reziduului: indoxacarb ca sumă a izomerilor S și R.

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Ioxinil

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de ioxinil, sărurile sale și esterii săi, exprimată în ioxinil (F).

A se analiza pe bază voluntară în carnea de porc în 2013.

Hidrazidă maleică

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Pentru lapte și produse lactate, definiția reziduului este: hidrazidă maleică și conjugații săi exprimați în hidrazidă maleică.

A se analiza în 2013 pe bază voluntară în laptele de vacă.

A se analiza pe bază voluntară în ouă în 2012.

Mepiquat

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza în 2014 pe bază voluntară.

Metaflumizonă

 (4)

 (5)

 (6)

Nota (7)

Definiția reziduului: sumă de izomeri E și Z.

A se analiza în ouă pe bază voluntară în 2012.

Metazaclor

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: metazaclor inclusiv produsele de degradare și de reacție, care pot fi determinate ca 2,6-dimetilanilină, calculate per total ca metazaclor.

Metidation

 (4)

 (5)

 (6)

 

Metoxiclor

 (4)

 (5)

 (6)

 

Paration

 (4)

 (5)

 (6)

 

Paration-metil

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de paration-metil și paraoxon-metil exprimată în paration-metil.

Permetrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de cis- și trans-permetrin.

Pirimifos-metil

 (4)

 (5)

 (6)

 

Procloraz

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de procloraz + metaboliții săi, conținând fracțiunea 2,4,6-triclorofenol exprimată în procloraz.

A se analiza pe bază voluntară în carnea de porc în 2013.

Profenofos

 (4)

 (5)

 (6)

 

Protioconazol

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: protioconazol-destio.

Pirazofos

 (4)

 (5)

 (6)

 

Piridat

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: sumă de piridat, produsul său de hidroliză CL 9673 (6-clor-4-hidroxi-3-fenilpiridazin) și conjugații hidrolizabili ai CL 9673, exprimată în piridat.

Resmetrin

 (4)

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: sumă de izomeri (F)

Spinosad

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: sumă de spinosin A și spinosin D, exprimată în spinosad (F)

Spiroxamină

 

 (5)

 (6)

Definiția reziduului: acid carboxilic spiroxamină, exprimat în spiroxamină.

A se analiza pe bază voluntară în lapte în 2013.

Tau-fluvalinat

 (4)

 (5)

 (6)

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Tebuconazol

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Tetraconazol

 (4)

 (5)

 (6)

A se analiza pe bază voluntară în unt (2012) și în lapte (2013).

Tiacloprid

 

 

 (6)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

A se analiza pe bază voluntară în 2014.

Topramezon

 

 

 (6)

Nota (7)

Nu este relevant pentru produsele alimentare în 2012/2013.

Definiția reziduului: BAS 670H.

Triazofos

 (4)

 (5)

 (6)

 

(1)  Fasole cu păstaie (proaspătă sau congelată), morcovi, castraveți, portocale sau mandarine, pere, cartofi, orez, spanac (în stare proaspătă sau congelată) și făină de grâu.

(2)  Vinete, banane, conopidă sau broccoli, struguri de masă, suc de portocale, mazăre fără păstaie (proaspătă sau congelată), ardei (dulci), grâu și ulei de măsline virgin (factorul de prelucrare a uleiului = 5, ținând seama de un randament standard al producției de ulei de măsline de 20 % din recolta de măsline).

(3)  Mere, varză cu căpățână, praz, salată, tomate, piersici, inclusiv nectarine și hibrizi similari; secară sau ovăz, căpșuni și struguri de vin (roșii sau albi).

(4)  Unt, ouă de găină.

(5)  Lapte de vacă, carne de porc.

(6)  Carne de pasăre, ficat (bovine și alte rumegătoare, porc și pasăre).

(7)  Urmează să se analizeze pe bază voluntară în 2012.

(8)  Substanțe cu o definiție a reziduurilor dificilă. Laboratoarele oficiale le analizează pentru definiția completă a reziduurilor, în funcție de resurse și de capacitate, și comunică rezultatele astfel cum s-a convenit în SSD.

(9)  Substanțe cu rezultate de nivel scăzut conform programului oficial de control din 2009. Se analizează de către laboratoarele oficiale care au metoda necesară deja validată. Pentru laboratoarele care nu au nicio metodă validată, nu este obligatorie validarea unei metode în 2012 și 2013.

ANEXA II

Numărul de probe menționate la articolul 1

(1)

Numărul de probe care urmează a fi prelevate și analizate de către fiecare stat membru se stabilește în tabelul de la punctul 5.

(2)

În plus față de probele necesare în conformitate cu tabelul de la punctul 5, în 2012, fiecare stat membru prelevează și analizează zece probe de preparat pentru copii pe bază de cereale.

În plus față de probele necesare în conformitate cu tabelul respectiv, în 2013 fiecare stat membru prelevează și analizează în total zece probe de alimente pentru sugari și copii de vârstă mică.

În plus față de probele necesare în conformitate cu tabelul respectiv, în 2014 fiecare stat membru prelevează și analizează în total zece probe de preparate pentru sugari și formule de continuare.

(3)

O probă pentru fiecare produs, care se prelevează și se analizează în conformitate cu tabelul de la punctul 5, provine, în cazul în care sunt disponibile, din produse originare din agricultura ecologică.

(4)

Statele membre care folosesc metode multireziduale pot utiliza metode de depistare calitativă pentru până la 15 % dintre probele care se prelevează și se analizează în conformitate cu tabelul de la punctul 5. Atunci când un stat membru folosește metode de depistare calitative, acesta analizează probele rămase prin metode multireziduale.

Atunci când rezultatele depistării calitative sunt pozitive, statele membre utilizează o metodă țintă obișnuită pentru cuantificarea rezultatelor.

(5)

Numărul de probe per stat membru

Stat membru

Probe

BE

12 (1)

15 (2)

BG

12 (1)

15 (2)

CZ

12 (1)

15 (2)

DK

12 (1)

15 (2)

DE

93

EE

12 (1)

15 (2)

EL

12 (1)

15 (2)

ES

45

FR

66

IE

12 (1)

15 (2)

IT

65

CY

12 (1)

15 (2)

LV

12 (1)

15 (2)

LT

12 (1)

15 (2)

LU

12 (1)

15 (2)

HU

12 (1)

15 (2)

MT

12 (1)

15 (2)

NL

17

AT

12 (1)

15 (2)

PL

45

PT

12 (1)

15 (2)

RO

17

SI

12 (1)

15 (2)

SK

12 (1)

15 (2)

FI

12 (1)

15 (2)

SE

12 (1)

15 (2)

UK

66

NUMĂRUL TOTAL MINIM DE PROBE: 642

(1)  Număr minim de probe pentru fiecare metodă aplicată pentru identificarea reziduurilor individuale.

(2)  Număr minim de probe pentru fiecare metodă aplicată pentru identificarea reziduurilor multiple.

ANEXA III

(1)

Standard Sample Description – SSD (descrierea-tip a probelor) pentru produse alimentare și hrană pentru animale este formatul pentru comunicarea rezultatelor analizelor privind reziduurile de pesticide.

(2)

SSD include o listă de elemente standardizate de date (care descriu caracteristicile probelor sau ale rezultatelor analitice, cum ar fi țara de origine, produsul, metoda analitică, limita de detecție, rezultatul etc.), terminologia controlată și normele de validare pentru a spori calitatea datelor.

Tabelul 1

Lista elementelor de date din Standard Sample Description

Codul elementului

Denumirea elementului

Eticheta elementului

Tipul de date (1)

Terminologia controlată

Descriere

S.01

labSampCode

Codul probei de laborator

xs:string (20)

 

Codul alfanumeric al probei analizate.

S.03

lang

Limba

xs:string (2)

LANG

Limba utilizată pentru a completa câmpurile cu conținut liber (ISO-639-1).

S.04

sampCountry

Țara unde are loc prelevarea de probe

xs:string (2)

COUNTRY

Țara în care a fost prelevată proba. (ISO 3166-1-alpha-2).

S.06

origCountry

Țara de origine a produsului

xs:string (2)

COUNTRY

Țara de origine a produsului (ISO 3166-1-alpha-2 country code).

S.13

prodCode

Codul produsului

xs:string (20)

MATRIX

Produsul alimentar analizat descris în conformitate cu catalogul MATRIX.

S.14

prodText

Descrierea cu text integral a produsului

xs:string (250)

 

Text liber pentru a descrie în detaliu produsul din care s-au prelevat probe. Acest element devine obligatoriu în cazul în care „codul produsului” este „XXXXXXA” (Nu este inclus în listă).

S.15

prodProdMeth

Metoda de producție

xs:string (5)

PRODMD

Cod care oferă informații suplimentare privind tipul de producție pentru alimentul care face obiectul analizei.

S.17

prodTreat

Tratamentul produsului

xs:string(5)

PRODTR

Utilizat pentru a descrie tratamentele sau procesele utilizate pentru produsul alimentar.

S.21

prodCom

Observații privind produsul

xs:string (250)

 

Informații suplimentare privind produsul, în special detalii, dacă sunt disponibile, privind prepararea în casă.

S.28

sampY

Anul prelevării de probe

xs:decimal (4,0)

 

Anul prelevării de probe.

S.29

sampM

Luna prelevării de probe

xs:decimal (2,0)

 

Luna prelevării de probe. Dacă măsurarea este rezultatul unei prelevări de probe pe parcursul unei perioade de timp, acest câmp ar trebui să conțină luna în care s-a prelevat prima probă.

S.30

sampD

Ziua prelevării de probe

xs:decimal (2,0)

 

Ziua prelevării de probe. Dacă măsurarea este rezultatul unei prelevări de probe pe parcursul unei perioade de timp, acest câmp ar trebui să conțină ziua în care s-a prelevat prima probă.

S.31

progCode

Numărul programului

xs:string (20)

 

Codul unic de identificare al programului sau al proiectului pentru care a fost prelevată proba analizată.

S.32

progLegalRef

Referința juridică a programului

xs:string (100)

 

Trimiterea la legislația aplicabilă programului identificat prin numărul programului.

S.33

progSampStrategy

Strategia de prelevare de probe

xs:string (5)

SAMPSTR

Strategia de prelevare de probe [ref. EUROSTAT - Typology of sampling strategy (Tipologia strategiei de prelevare de probe), versiunea din iulie 2009] aplicată în programul sau proiectul identificat de codul programului.

S.34

progType

Tipul programului de prelevare de probe

xs:string (5)

SRCTYP

A se indica tipul de program pentru care au fost prelevate probele.

S.35

sampMethod

Metoda de prelevare de probe

xs:string (5)

SAMPMD

Cod care descrie metoda de prelevare de probe

S.39

sampPoint

Punct de prelevare de probe

xs:string (10)

SAMPNT

Punct în lanțul alimentar unde a fost prelevată proba. (Doc. ESTAT/F5/ES/155 „Data dictionary of activities of the establishments”).

L.01

labCode

Laboratorul

xs:string (100)

 

Codul laboratorului (codul laboratorului național, dacă este disponibil). Acest cod ar trebui să fie unic și ar trebui să fie același în toate transmisiile.

L.02

labAccred

Acreditarea laboratorului

xs:string (5)

LABACC

Acreditarea laboratorului conform ISO/IEC 17025.

R.01

resultCode

Codul rezultatului

xs:string (40)

 

Numărul unic de identificare al unui rezultat analitic (un rând din tabelul de date) în fișierul transmis. Codul rezultatului trebuie menținut la nivel organizațional și va fi utilizat în operațiuni succesive de actualizare/eliminare din partea expeditorilor.

R.02

analysisY

Anul analizei

xs:decimal (4,0)

 

Anul în care a fost finalizată analiza.

R.06

paramCode

Codul parametrului

xs:string (20)

PARAM

Parametru/analit al analizei descrise în conformitate cu codul substanței (Substance Code) din catalogul PARAM.

R.07

paramText

Textul parametrului

xs:string (250)

 

Text liber pentru descrierea parametrului. Acest element devine obligatoriu în cazul în care „codul parametrului” este „RF-XXXX-XXX-XXX” (Nu este inclus în listă).

R.08

paramType

Tipul parametrului

xs:string (5)

PARTYP

A se indica dacă parametrul declarat este un reziduu/analit individual, o definiție a unei sume de reziduuri sau o parte dintr-o sumă.

R.12

accredProc

Procedura de acreditare pentru metoda analitică

xs:string (5)

MDSTAT

Procedura de acreditare pentru metoda analitică utilizată.

R.13

resUnit

Unitatea rezultatului

xs:string (5)

UNIT

Toate rezultatele ar trebui exprimate în mg/kg.

R.14

resLOD

Rezultatul LOD

xs:double

 

Limita de detecție indicată în unitatea specificată de variabila „Unitatea rezultatului”.

R.15

resLOQ

Rezultatul LOQ

xs:double

 

Limita de cuantificare indicată în unitatea specificată de variabila „Unitatea rezultatului”.

R.18

resVal

Valoarea rezultatului

xs:double

 

Rezultatul măsurătorii analitice exprimat în mg/kg dacă resType = „VAL”.

R.19

resValRec

Valoarea de recuperare a rezultatului

xs:double

 

Valoare de recuperare asociată cu măsurarea concentrației exprimată în procente (%), și anume raportare 100 la 100 %.

R.20

resValRecCorr

Valoarea de rezultatului corectată pentru recuperare

xs:string (1)

YESNO

A se indica dacă valoarea rezultatului a fost corectată prin calculare pentru recuperare.

R.21

resValUncertSD

Incertitudinea valorii rezultatului – Deviație standard

xs:double

 

Deviație standard pentru măsurarea incertitudinii.

R.22

resValUncert

Incertitudinea valorii rezultatului

xs:double

 

A se indica valoarea extinsă a incertitudinii (în general, intervalul de încredere de 95 %) asociată cu măsurarea exprimată în unitatea raportată în câmpul „Unitatea rezultatului”.

R.23

moistPerc

Procentul de umiditate în proba inițială

xs:double

 

Procentul de umiditate în proba inițială.

R.24

fatPerc

Procentul de grăsimi în proba inițială

xs:double

 

Procentul de grăsimi în proba inițială.

R.25

exprRes

Exprimarea rezultatului

xs:string (5)

EXRES

Cod pentru a descrie modul în care a fost exprimat rezultatul: greutatea totală, greutatea materiei grase, greutatea uscată etc …

R.27

resType

Tipul rezultatului

xs:string (3)

VALTYP

A se indica tipul rezultatului, dacă ar putea fi cuantificat/determinat sau nu.

R.28

resLegalLimit

Limita legală pentru rezultat

xs:double

 

A se indica limita legală pentru analitul din produsul care face obiectul prelevării de probe

R.29

resLegalLimitType

Tipul de limită legală

xs:string(5)

LMTTYP

Tipul de limită legală aplicat pentru evaluarea rezultatului. ML, MRPL, LMR, limita de acțiune etc.

R.30

resEvaluation

Evaluarea rezultatului

xs:string (5)

RESEVAL

A se indica dacă rezultatul depășește o limită legală.

R.31

actTakenCode

Acțiunea întreprinsă

xs:string (5)

ACTION

Descrie orice acțiuni ulterioare întreprinse ca urmare a depășirii unei limite legale.

R.32

resComm

Observații privind rezultatul

xs:string (250)

 

Observații suplimentare privind acest rezultat analitic.

(1)  Tipul de date dublu corespunde tipului IEEE pe 64 de biți, cu dublă precizie în virgulă mobilă, zecimala reprezintă numere zecimale cu precizie arbitrară, tipul de șir de date repezintă șiruri de caractere în XML. Tipul de date xs: pentru tipurile de date duble și alte tipuri de date numerice care permit separare zecimală, separatorul zecimal ar trebui să fie „.”, separatorul zecimal „ ,” nefiind permis.

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/44

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1275/2011 AL COMISIEI

din 7 decembrie 2011

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 8 decembrie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 decembrie 2011.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

AL

58,7

MA

51,1

MK

68,6

TN

95,6

TR

87,5

ZZ

72,3

0707 00 05

TR

159,0

ZZ

159,0

0709 90 70

MA

41,1

TR

152,1

ZZ

96,6

0805 10 20

AR

29,4

BR

41,5

MA

56,6

TR

48,7

UY

42,5

ZA

55,6

ZZ

45,7

0805 20 10

MA

81,2

ZZ

81,2

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

HR

32,0

IL

76,9

JM

129,1

TR

78,6

ZZ

79,2

0805 50 10

TR

54,3

ZZ

54,3

0808 10 80

CA

120,5

CL

90,0

CN

71,1

US

137,2

ZA

180,1

ZZ

119,8

0808 20 50

CN

56,5

TR

133,1

ZZ

94,8

(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.

III Alte acte

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/46

DECIZIA AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

NR. 34/10/COL

din 3 februarie 2010

de modificare pentru a șaptezeci și noua oară a normelor de procedură și de fond în domeniul ajutoarelor de stat, prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE (1),

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și Protocolul 26,

având în vedere Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24 și articolul 5 alineatul (2) litera (b),

întrucât:

În temeiul articolului 24 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea pune în aplicare dispozițiile Acordului privind SEE în domeniul ajutoarelor de stat.

În temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea emite comunicări sau orientări privind aspectele tratate în Acordul privind SEE, în cazul în care acest acord sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție prevede în mod expres acest lucru sau în cazul în care Autoritatea îl consideră necesar.

Autoritatea a adoptat normele de procedură și de fond în domeniul ajutoarelor de stat la 19 ianuarie 1994 (4).

La 30 septembrie 2009, Comisia Europeană (denumită în continuare Comisia) a publicat o Comunicare a Comisiei – Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă (5).

Comunicarea Comisiei are relevanță și pentru Spațiul Economic European.

Aplicarea uniformă a normelor SEE privind ajutoarele de stat trebuie asigurată pe întreg teritoriul Spațiului Economic European.

În conformitate cu punctul II de la titlul „GENERAL” de la sfârșitul anexei XV la Acordul privind SEE, Autoritatea trebuie să adopte, după consultarea Comisiei, acte care corespund celor adoptate de Comisie.

Autoritatea a consultat Comisia și statele AELS prin scrisorile referitoare la acest subiect datate 22 ianuarie 2010 (Scrisorile nr. 543740, 543741 și 543742),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările privind ajutoarele de stat se modifică prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă. Noul capitol este inclus în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Numai versiunea în limba engleză este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 2010.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Per SANDERUD

Președinte

Kurt JÄGER

Membru al Colegiului

(1)  Denumită în continuare „Autoritatea”.

(2)  Denumit în continuare „Acordul privind SEE”.

(3)  Denumit în continuare „Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”.

(4)  Orientări privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul privind SEE și a articolului 1 din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, adoptate și emise de Autoritate la 19 ianuarie 1994, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 231, 3.9.1994, p. 1 și în Suplimentul SEE nr. 32, 3.9.1994, p. 1, astfel cum au fost modificate (denumite în continuare „Orientările privind ajutoarele de stat”). Versiunea actualizată a Orientărilor privind ajutoarele de stat este publicată pe site-ul web al Autorității: http://www.eftasurv.int/state-aid/legal-framework/state-aid-guidelines.

(5)  JO C 235, 30.9.2009, p. 7.

ANEXĂ

APLICAREA NORMELOR PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ÎN CAZUL DEZVOLTĂRII RAPIDE A REȚELELOR ÎN BANDĂ LARGĂ  (1)

1.   INTRODUCERE

1.

Conectivitatea în bandă largă reprezintă o componentă-cheie pentru dezvoltarea, adoptarea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (denumite în continuare TIC) în economie și societate. Importanța strategică a benzii largi se datorează capacității sale de a accelera contribuția acestor tehnologii la creștere și inovare în toate sectoarele economiei, precum și la coeziune socială și teritorială. În conformitate cu Strategia de la Lisabona și comunicările ulterioare (2) ale Comisiei Europene (denumite în continuare Comisia), Autoritatea susține de asemenea disponibilitatea pe scară largă a serviciilor în bandă largă pentru toți cetățenii europeni.

2.

Trebuie reamintit că, în „Planul de acțiune privind ajutoarele de stat – Ajutoare de stat mai puține și mai bine direcționate: Foaie de parcurs pentru reforma ajutoarelor de stat în perioada 2005-2009” (3), Comisia a observat că măsurile de acordare a ajutoarelor de stat pot deveni, în anumite condiții, instrumente eficace pentru îndeplinirea obiectivelor de interes comun. În special, ajutoarele de stat pot contribui la corectarea eșecurilor de piață, îmbunătățind astfel funcționarea eficientă a piețelor și sporind competitivitatea. În plus, în cazul în care piețele oferă rezultate performante, dar care sunt considerate nesatisfăcătoare din punct de vedere al politicii de coeziune, ajutoarele de stat pot fi utilizate pentru a obține rezultate de piață mai atractive și echitabile. În special, o intervenție bine orientată a statului în domeniul benzii largi poate contribui, în special, la reducerea „decalajului digital” (4), care separă zonele sau regiunile unei țări în care oferta de servicii în bandă largă este accesibilă ca preț și competitivă de cele în care nu există astfel de servicii.

3.

În același timp, trebuie să se asigure că ajutoarele de stat nu îngrădesc inițiativa de piață în sectorul comunicațiilor în bandă largă. Dacă ajutoarele de stat pentru banda largă ar fi utilizate în zone în care operatorii de pe piață ar alege în mod normal să investească sau au investit deja, acesta ar putea afecta investițiile efectuate deja în condițiile pieței de către operatorii în bandă largă și ar putea descuraja în mod semnificativ operatorii de pe piață să investească, cu prioritate, în banda largă. În acest caz, ajutorul de stat pentru banda largă poate deveni contraproductiv pentru scopul urmărit. Obiectivul principal al controlului ajutoarelor de stat în domeniul comunicațiilor în bandă largă este de a se garanta că măsurile de ajutor de stat vor avea drept rezultat un nivel superior al acoperirii și penetrării benzii largi, sau realizarea acestora într-un ritm mai rapid decât ar fi fost posibil în absența ajutorului, și de a se asigura că efectele pozitive ale ajutorului sunt mai mari decât cele negative, în ceea ce privește denaturarea concurenței.

4.

Trebuie reamintit faptul că, în domeniul telecomunicațiilor electronice, cadrul de reglementare se referă și la aspecte privind accesul în bandă largă (5). Astfel, în prezent, piețele de vânzare cu ridicata de bandă largă fac obiectul unei reglementări ex ante în toate statele membre (6). În această privință, au existat o serie de inițiative menite să abordeze noile provocări pe care rețelele de acces de generație următoare [denumite în continuare rețele NGA (7)] le ridică din punct de vedere al reglementării, în special în ceea ce privește accesul (8).

5.

Prezentul capitol rezumă politica Autorității de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat, prevăzute de Acordul privind SEE, în cazul măsurilor care sprijină dezvoltarea rețelelor tradiționale în bandă largă, pe baza practicii decizionale existente a Comisiei (secțiunea 2), și abordează, de asemenea, mai multe aspecte referitoare la evaluarea măsurilor menite să încurajeze și să sprijine extinderea rapidă a rețelelor NGA (secțiunea 3).

6.

Autoritatea va aplica orientările prezentate în acest capitol în cursul evaluării ajutoarelor de stat pentru banda largă, sporind, prin aceasta, securitatea juridică și transparența practicii sale decizionale.

2.   POLITICA AUTORITĂȚII PRIVIND AJUTOARELE DE STAT PENTRU PROIECTE ÎN BANDĂ LARGĂ

2.1.   Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat

7.

În practica sa decizională, Comisia s-a declarat favorabilă măsurilor de stat pentru dezvoltarea infrastructurii în bandă largă în zonele rurale și în zonele insuficient deservite, fiind, în același timp, mai critică la adresa măsurilor de ajutor în zone în care această infrastructură este deja prezentă și în care există condiții de concurență. În cazul în care intervenția statului de sprijinire a dezvoltării infrastructurii în bandă largă a îndeplinit condițiile referitoare la ajutoarele de stat menționate la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE), care corespunde articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, compatibilitatea acesteia a fost evaluată până în prezent de către Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE, care corespunde articolului 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE. Politica Comisiei în materie de ajutoare de stat privind măsurile de sprijinire a dezvoltării rețelelor în bandă largă este rezumată la secțiunile 2.2 și 2.3 de mai jos.

2.2.   Articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE: prezența ajutorului

8.

În conformitate cu articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, „orice ajutor acordat de statele membre ale CE, de statele AELS sau din resurse de stat sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor bunuri, în măsura în care afectează schimbul între părțile contractante, este incompatibil cu funcționarea prezentului acord”. Prin urmare, pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

(a)

măsura trebuie să fie acordată din resurse de stat;

(b)

măsura trebuie să confere un avantaj economic unor întreprinderi;

(c)

avantajul trebuie să fie selectiv și să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența;

(d)

măsura trebuie să afecteze schimburile comerciale în interiorul SEE.

9.

Sprijinul acordat de autoritățile publice proiectelor în bandă largă presupune deseori prezența unui ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE (9).

10.

În primul rând, măsurile utilizează, de obicei, resurse de stat (de exemplu, statul sprijină proiecte în bandă largă prin subvenții, reduceri de impozite sau alte tipuri de condiții de finanțare preferențială) (10).

11.

În al doilea rând, în ceea ce privește sprijinul acordat pentru o activitate economică, măsurile de stat care sprijină proiectele de dezvoltare a benzii largi se referă, de obicei, la exercitarea unei activități economice (precum construirea, operarea și asigurarea accesului la infrastructura în bandă largă, inclusiv instalații de interconectare și echipamente la sol, de exemplu tehnologii de transmisie fixe, terestre, radio, prin satelit sau o combinație de astfel de tehnologii). Cu toate acestea, în cazuri excepționale în care rețeaua astfel finanțată nu este utilizată în scopuri comerciale (de exemplu, rețeaua oferă acces în bandă largă doar site-urilor web, serviciilor și informațiilor fără caracter comercial) (11), o astfel de intervenție de stat nu ar implica acordarea unui avantaj economic întreprinderilor și, prin urmare, nu ar constitui ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

12.

În al treilea rând, în ceea ce privește acordarea unui avantaj, ajutorul este de obicei acordat direct investitorilor în rețea (12), care, în majoritatea cazurilor, sunt selectați pe baza unei proceduri de licitație deschise (13). În timp ce o licitație asigură limitarea oricărui ajutor la suma minimă necesară pentru proiectul respectiv, sprijinul financiar ar putea permite ofertantului câștigător să desfășoare o activitate comercială în condiții care nu ar fi fost altfel disponibile pe piață. Între beneficiarii indirecți se pot număra operatori terți care obțin acces cu ridicata la infrastructura construită astfel, dar și utilizatori comerciali care obțin conectivitate în bandă largă în termeni și condiții care nu s-ar fi aplicat fără intervenția statului (14).

13.

În al patrulea rând, în ceea ce privește criteriul selectivității, măsurile de stat care sprijină dezvoltarea rețelelor în bandă largă sunt selective prin natura lor, prin faptul că se adresează unor întreprinderi care sunt prezente doar în anumite regiuni sau segmente ale pieței globale a serviciilor de comunicații electronice. În plus, în ceea ce privește denaturarea concurenței, intervenția statului tinde să modifice condițiile existente pe piață, în sensul că anumite societăți vor prefera să se aboneze la serviciile prestate de furnizorii selectați, în loc să facă apel la soluțiile alternative existente în condiții de piață, care sunt, probabil, mai scumpe (15). Prin urmare, faptul că serviciile în bandă largă devin disponibile, fie la un preț normal, fie la un preț mai scăzut decât ar fi fost cazul, are ca efect denaturarea concurenței. În plus, sprijinul acordat de stat pentru banda largă poate reduce rentabilitatea și limita investițiile actorilor de pe piață care, în alte condiții, ar putea fi dispuși să investească în zona vizată sau în părți ale acesteia.

14.

În cele din urmă, în măsura în care intervenția statului poate afecta furnizorii de servicii din alte state AELS, aceasta are efecte și asupra comerțului, deoarece piețele serviciilor de comunicații electronice (inclusiv piețele de vânzare cu ridicata și cu amănuntul în bandă largă) sunt deschise concurenței între operatorii și furnizorii de servicii (16).

2.2.1.   Absența ajutorului: aplicarea principiului investitorului în economia de piață

15.

În cazul în care statul sprijină extinderea benzii largi prin participare la capital sau injecție de capital într-o societate care urmează să realizeze proiectul, este necesar să se evalueze dacă această investiție implică ajutor de stat. Din principiul tratamentului egal rezultă că sursele de capital pe care statul le pune, direct sau indirect, la dispoziția unei întreprinderi, în circumstanțe care corespund condițiilor de piață normale, nu pot fi considerate ajutoare de stat.

16.

Atunci când participarea la capital sau aportul de capital al unui investitor public nu prezintă perspective suficiente de rentabilitate, chiar și pe termen lung, o astfel de intervenție trebuie considerată ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, iar compatibilitatea acestuia cu piața comună trebuie evaluată exclusiv pe baza criteriilor prevăzute de această dispoziție (17).

17.

Comisia a examinat punerea în aplicare a principiului investitorului în economia de piață în domeniul benzii largi în cadrul deciziei sale privind orașul Amsterdam (18). După cum se subliniază în această decizie, conformitatea unei investiții publice cu termenii pieței trebuie să fie demonstrată în detaliu și în întregime, fie prin intermediul unei participări semnificative a investitorilor privați, fie prin existența unui plan de afaceri solid, care să prevadă o rentabilitate adecvată a investiției. În cazul în care la proiect participă investitori privați, condiția sine qua non este că aceștia trebuie să își asume riscurile comerciale aferente investiției în aceiași termeni și în aceleași condiții ca și investitorul public.

2.2.2.   Absența ajutorului: compensații pentru obligația de serviciu public și criteriile Altmark

18.

În unele cazuri, statele AELS pot considera că furnizarea unei rețele în bandă largă trebuie considerată drept un serviciu de interes economic general (denumit în continuare SIEG) în sensul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE (19).

19.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, dacă sunt întrunite cele patru condiții principale (denumite de obicei criteriile Altmark), finanțarea de către stat a prestării unui SIEG poate să nu se încadreze în domeniul de aplicare al articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE (20). Cele patru condiții sunt: (a) beneficiarului unui mecanism de finanțare de către stat a unui SIEG trebuie să i se încredințeze în mod oficial sarcina furnizării și prestării unui SIEG, ale cărui obligații trebuie să fie clar definite; (b) parametrii de calcul ai compensației trebuie să fie stabiliți în prealabil, în mod obiectiv și transparent, pentru a se evita situația în care această compensație conferă un avantaj economic care poate favoriza întreprinderea beneficiară în detrimentul întreprinderilor concurente; (c) compensația nu poate depăși valoarea necesară pentru acoperirea totală sau parțială a costurilor suportate în cadrul prestării SIEG, luând în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil pentru îndeplinirea acestor obligații; și (d) dacă beneficiarul nu este selectat pe baza unei proceduri de achiziții publice, nivelul compensației necesare trebuie stabilit în funcție de o analiză a costurilor pe care o întreprindere bine administrată le-ar fi suportat, luând în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil.

20.

În două decizii (21) referitoare la măsuri luate de autorități regionale privind atribuirea unei concesiuni de serviciu public (subvenționat) (22) unor operatori privați, în scopul dezvoltării de rețele în bandă largă de bază în regiuni insuficient deservite, Comisia a ajuns la concluzia că schemele de ajutor notificate erau conforme cu cele patru criterii Altmark și nu intrau, prin urmare, în sfera de aplicare a articolului 107 alineatul (1) din TFUE (23). În special, în ambele cazuri, ofertantul câștigător a fost selectat în funcție de cel mai mic cuantum al ajutorului solicitat, iar nivelul compensației acordate a fost stabilit în funcție de criterii prestabilite și transparente. În plus, Comisia nu a descoperit indicii sau riscuri de supracompensare.

21.

Pe de altă parte, Comisia a hotărât că noțiunea de SIEG și invocarea ulterioară a jurisprudenței Altmark nu poate fi acceptată în cazurile în care furnizorul nu are nici un mandat clar, nici obligația de a asigura acces în bandă largă și de a conecta toți locuitorii și toate întreprinderile din zonele insuficient deservite, dar este mai orientat către conectarea întreprinderilor (24).

22.

În plus, conform jurisprudenței, deși statele AELS dispun de o mare marjă de apreciere în a defini ceea ce consideră drept servicii de interes economic general, definiția unor astfel de servicii sau misiuni formulate de către un stat membru poate fi contestată de Autoritate în cazul unei erori evidente (25). Cu alte cuvinte, cu toate că stabilirea naturii și a domeniului de aplicare a misiunii unui SIEG este de competența statelor AELS și face parte din puterile discreționare ale acestora, o astfel de competență nu este nelimitată și nici nu poate fi exercitată în mod arbitrar (26). În special, pentru ca o activitate să fie considerată drept un SIEG, aceasta trebuie să prezinte caracteristici specifice în comparație cu alte activități economice obișnuite (27). În această privință, Autoritatea va considera că, în zonele în care investitorii privați au alocat deja fonduri pentru infrastructura rețelelor în bandă largă (sau sunt în curs de extindere a infrastructurilor de rețea) și furnizează deja servicii competitive în bandă largă, cu o acoperire adecvată în bandă largă, introducerea în paralel a unei infrastructuri în bandă largă competitive și finanțate public nu trebuie să fie considerată drept un SIEG în sensul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE (28). Cu toate acestea, în cazul în care se poate demonstra că investitorii privați nu ar putea furniza, în viitorul apropiat (29), acoperire adecvată în bandă largă tuturor cetățenilor sau utilizatorilor, o parte importantă a populației rămânând astfel neconectată, este posibil să se acorde compensație pentru obligația de serviciu public unei întreprinderi căreia i s-a încredințat operarea unui SIEG, dacă dispozițiile de la punctele 23-27 sunt îndeplinite. Ca o chestiune preliminară, trebuie subliniat faptul că argumentele prezentate la aceste puncte se bazează pe trăsăturile specifice sectorului de bandă largă și reflectă experiența Comisiei de până acum în acest domeniu. Astfel, condițiile stabilite la aceste puncte, deși nu sunt exhaustive, sunt semnificative pentru modul în care Autoritatea evaluează, de la caz la caz, dacă activitățile în cauză pot fi definite drept un SIEG și dacă finanțarea publică acordată în această privință respectă normele privind ajutoarele de stat prevăzute de Acordul privind SEE.

23.

În ceea ce privește definirea domeniului de aplicare a misiunii unui SIEG în sensul asigurării dezvoltării pe scară largă a infrastructurii în bandă largă, statele AELS au obligația de a descrie motivele pentru care consideră că serviciul în cauză, datorită caracterului său specific, merită să fie considerat drept un SIEG și să fie diferențiat de alte activități economice (30). Acestea trebuie să se asigure în continuare că misiunea de SIEG respectă anumite criterii minime comune fiecărei misiuni de SIEG și să demonstreze că aceste criterii sunt respectate în cazul respectiv.

24.

Aceste criterii includ, cel puțin, (a) prezența unei decizii a autorității publice care încredințează operatorilor în cauză o misiune de SIEG și (b) caracterul universal și obligatoriu al misiunii respective. Astfel, atunci când evaluează dacă definirea unui SIEG pentru dezvoltarea benzii largi nu cauzează o eroare evidentă de apreciere, statele AELS trebuie să se asigure că infrastructura în bandă largă care urmează să fie dezvoltată furnizează conectivitate universală pentru toți utilizatorii dintr-o anumită zonă, deopotrivă pentru utilizatori rezidențiali și comerciali. În plus, caracterul obligatoriu al misiunii de SIEG implică faptul că furnizorul rețelei care urmează să fie dezvoltată nu va putea să refuze accesul la infrastructură în mod discreționar și/sau discriminatoriu (deoarece, de exemplu, este posibil să nu fie profitabil din punct de vedere comercial să furnizeze servicii de acces într-o anumită zonă).

25.

Luând în considerare stadiul de concurență la care s-a ajuns de la liberalizarea sectorului comunicațiilor electronice în SEE, în special concurența care există în prezent pe piața cu amănuntul de bandă largă, o rețea finanțată din fonduri publice înființată în contextul unui SIEG trebuie să fie disponibilă pentru toți operatorii interesați. Prin urmare, recunoașterea misiunii de SIEG pentru dezvoltarea benzii largi trebuie să se bazeze pe furnizarea unei infrastructuri cu acces pasiv, neutru (31) și deschis. O astfel de rețea trebuie să ofere solicitanților de acces toate formele posibile de acces la rețea și să permită concurența efectivă la nivelul pieței cu amănuntul, asigurând furnizarea de servicii accesibile ca preț și competitive pentru utilizatorii finali (32). În consecință, misiunea de SIEG trebuie să vizeze exclusiv dezvoltarea unei rețele în bandă largă care să furnizeze conectivitate universală și asigurarea serviciilor de acces cu ridicata conexe, fără a include serviciile de comunicații cu amănuntul (33). În cazul în care furnizorul misiunii de SIEG este, de asemenea, un operator în bandă largă integrat vertical, trebuie stabilite garanții adecvate, pentru a se evita orice conflict de interese, discriminare nejustificată și orice alt avantaj indirect ascuns (34).

26.

Deoarece piața comunicațiilor electronice este pe deplin liberalizată, rezultă că un SIEG pentru dezvoltarea benzii largi nu se poate baza pe acordarea unui drept exclusiv sau special furnizorului SIEG în sensul articolului 59 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

27.

În conformitate cu misiunea sa de acoperire universală, un furnizor de SIEG poate avea nevoie să dezvolte o infrastructură de rețea nu numai în zonele care sunt neprofitabile, ci și în zonele profitabile în care, eventual, alți operatori și-au dezvoltat deja propria infrastructură de rețea sau intenționează să o facă în viitorul apropiat. Cu toate acestea, date fiind caracteristicile specifice ale sectorului benzii largi, în acest caz, orice compensație acordată trebuie să acopere doar costurile de extindere a infrastructurii în zonele neprofitabile (35). În cazul în care un SIEG pentru dezvoltarea unei rețele în bandă largă nu se bazează pe dezvoltarea unei infrastructuri publice, trebuie să se introducă o revizuire adecvată și mecanisme de recuperare, pentru a se evita ca furnizorul SIEG să obțină un avantaj necuvenit prin menținerea dreptului de proprietate asupra rețelei care a fost finanțată din fonduri publice, după încheierea concesionării pentru SIEG. În cele din urmă, compensația pentru SIEG trebuie, în principiu, să se acorde prin intermediul unei licitații deschise, transparente, nediscriminatorii, care să solicite tuturor operatorilor candidați să definească în mod transparent zonele profitabile și cele neprofitabile, să estimeze veniturile preconizate și să solicite valoarea corespunzătoare a compensației pe care o consideră strict necesară, evitându-se astfel orice risc de supracompensare. O licitație organizată conform acestor principii trebuie să garanteze că cea de a patra condiție Altmark este îndeplinită (a se vedea punctul 19).

28.

În cazul în care cele patru criterii prevăzute în hotărârea Altmark nu sunt îndeplinite, iar criteriile generale de aplicabilitate a articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE sunt îndeplinite, compensația pentru obligația de serviciu public pentru dezvoltarea unei infrastructuri în bandă largă va constitui ajutor de stat și va face obiectul articolelor 49, 59 și 61 din Acordul privind SEE și articolul 1 din partea I din Protocolul 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (denumit în continuare Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție). În acest caz, ajutorul de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public acordată anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea serviciilor de interes economic general (a se vedea punctele 23-27 de mai sus) ar putea fi considerat compatibil cu funcționarea Acordului privind SEE și scutit de obligația de notificare prevăzută la articolul 1 alineatul (3) din partea I din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, dacă sunt respectate cerințele stabilite în actul menționat la punctul 1h din anexa XV la Acordul privind SEE [Decizia 2005/842/CE a Comisiei din 28 noiembrie 2005 privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) din Tratatul CE la ajutorul de stat, sub forma compensației pentru obligația de serviciu public, acordat anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (36)], astfel cum au fost adaptate la Acordul privind SEE prin Protocolul 1 (37).

2.3.   Compatibilitatea ajutorului în temeiul articolului 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE

29.

În cazul în care Comisia a constatat că o măsură notificată în sectorul benzii largi constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, evaluarea compatibilității s-a bazat până în prezent direct pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE (38).

30.

Zonele acoperite de un proiect de ajutor de stat în bandă largă pot fi de asemenea zone asistate în sensul articolului 61 alineatul (3) literele (a) și (c) și al capitolului privind ajutoarele de stat regionale pentru 2007-2013 din Liniile directoare ale Autorității privind ajutoarele de stat [denumit în continuare capitolul privind ajutoarele de stat regionale (39)]. În acest caz, ajutorul pentru banda largă poate fi calificat, de asemenea, drept ajutor pentru investiția inițială în sensul capitolului privind ajutoarele de stat naționale cu destinație regională. Cu toate acestea, în multe dintre cazurile examinate până în prezent de către Comisie, au existat și alte zone vizate de măsurile notificate care nu erau „asistate” și, prin urmare, evaluarea Comisiei nu a putut fi efectuată în temeiul Orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat regionale (40).

31.

În cazul în care o măsură intră sub incidența capitolului privind ajutoarele de stat regionale și se preconizează acordarea unui ajutor individual ad hoc unei singure societăți sau a unor ajutoare limitate la un singur domeniu de activitate, statului AELS îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condițiile din capitolul privind ajutoarele de stat regionale. Aceasta presupune, în special, că proiectul în cauză contribuie la o strategie de dezvoltare regională coerentă și că, ținând seama de natura și dimensiunea proiectului, nu vor rezulta denaturări inacceptabile ale concurenței.

2.3.1.   Testul comparativ și aplicarea acestuia la ajutorul pentru dezvoltarea rețelelor în bandă largă

32.

Atunci când evaluează dacă o măsură de ajutor poate fi considerată compatibilă cu funcționarea Acordului privind SEE, Autoritatea compară impactul pozitiv al măsurii de ajutor adoptate pentru atingerea unui obiectiv de interes comun cu efectele secundare potențial negative, precum denaturarea comerțului și a concurenței.

33.

Atunci când aplică acest test, Autoritatea are în vedere următoarele aspecte:

(a)

Măsura de ajutor vizează un obiectiv bine definit de interes comun, adică măsura de ajutor propusă vizează remedierea unei disfuncționalități de piață sau un alt obiectiv? (41)

(b)

Ajutorul este bine conceput pentru a îndeplini obiectivul de interes comun? În special:

(i)

Ajutorul de stat este un instrument corespunzător, adică există alte instrumente mai adecvate?

(ii)

Există un efect de stimulare, adică ajutorul determină o modificare a comportamentului întreprinderilor?

(iii)

Este măsura de ajutor proporțională, adică aceeași modificare de comportament ar putea fi obținută prin intermediul unui ajutor de o intensitate inferioară?

(c)

Denaturările concurenței și efectul asupra comerțului sunt limitate, astfel încât bilanțul general să fie pozitiv?

34.

Etapele individuale ale testului comparativ în domeniul benzii largi sunt prezentate în detaliu în secțiunile 2.3.2 și 2.3.3.

2.3.2.   Obiectivul măsurii

35.

După cum s-a arătat în introducere, accesul generalizat și la prețuri convenabile la banda largă este deosebit de important, deoarece poate accelera contribuția acestor tehnologii la creștere și inovare în toate sectoarele economiei, precum și la coeziune socială și regională.

36.

Caracteristicile economice ale furnizării de servicii în bandă largă sunt de asemenea natură încât piața nu va considera întotdeauna profitabil să investească în acest domeniu. Datorită aspectului economic al densității populației, în general, este mai rentabil să se extindă rețele în bandă largă în regiuni în care cererea potențială este mai mare și mai concentrată, adică în zonele dens populate. Deoarece costurile fixe ale investiției sunt ridicate, costurile unitare cresc puternic, pe măsură ce densitatea populației scade. Prin urmare, rețelele în bandă largă au tendința de a acoperi, în condiții de rentabilitate, doar o parte a populației. De asemenea, în unele zone, poate fi profitabil numai pentru un singur furnizor să dezvolte o rețea, nu pentru doi sau mai mulți.

37.

Atunci când piața nu oferă o acoperire suficientă a serviciilor în bandă largă sau condițiile de acces nu sunt adecvate, ajutorul de stat poate fi util. În special, ajutorul de stat în sectorul benzii largi poate remedia o disfuncționalitate a pieței, și anume situațiile în care investitorii individuali de pe piață nu fac investiții, chiar dacă acest fapt ar fi eficient dintr-o perspectivă economică mai largă, de exemplu datorită efectelor colaterale pozitive. Pe de altă parte, ajutorul de stat pentru banda largă poate fi considerat un instrument pentru a realiza obiectivele de echitate, și anume ca modalitate de a îmbunătăți accesul la mijloace esențiale de comunicare și participare socială, precum și libertatea de expresie pentru toți actorii sociali, contribuind astfel la consolidarea coeziunii sociale și teritoriale.

38.

Este utilă, încă de la început, introducerea unei distincții fundamentale între tipurile de zone care pot fi vizate, în funcție de nivelul conectivității în bandă largă deja existent. În mod constant, Comisia a făcut o distincție între zonele în care nu există sau este improbabil să se dezvolte o infrastructură în bandă largă în viitorul apropiat (zonele albe), zonele în care este prezent un singur operator în bandă largă (zonele gri) și zonele în care funcționează doi sau mai mulți furnizori de rețea în bandă largă (zonele negre) (42).

2.3.2.1.   „Zonele albe”: promovarea obiectivelor de coeziune teritorială și dezvoltare economică

39.

Autoritatea consideră că sprijinul acordat dezvoltării rețelelor în bandă largă în zonele rurale și insuficient deservite promovează obiectivele de coeziune teritorială, socială și economică și remediază disfuncționalitățile pieței. Rețelele în bandă largă tind să acopere în mod profitabil numai o parte a populației, astfel încât ajutorul de stat este necesar pentru a obține acoperire universală.

40.

Autoritatea acceptă faptul că, prin acordarea de sprijin financiar pentru furnizarea de servicii în bandă largă în zone în care banda largă nu este disponibilă în prezent și în care nu există proiecte ale investitorilor privați de a extinde o astfel de infrastructură în viitorul apropiat, statele AELS urmăresc obiective autentice de coeziune și dezvoltare economică și, în consecință, este probabil ca intervenția lor să fie conformă interesului comun (43). Expresia „în viitorul apropiat” trebuie înțeleasă ca făcând referire la o perioadă de trei ani. În această privință, eforturile în domeniul investițiilor planificate de investitorii privați trebuie să poată garanta că, în termen de trei ani, se vor face cel puțin progrese semnificative din punct de vedere al acoperirii, cu realizarea investițiilor planificate prevăzute într-un interval ulterior rezonabil (în funcție de caracteristicile specifice fiecărui proiect și fiecărei zone). Este posibil ca autoritățile publice să solicite operatorilor privați de rețea prezentarea unui plan de afaceri, împreună cu un calendar detaliat al planului de dezvoltare, precum și dovada unei finanțări adecvate sau orice alt tip de dovadă care ar demonstra caracterul credibil și plauzibil al investiției planificate.

2.3.2.2.   „Zonele negre”: nu este necesară intervenția statului

41.

Atunci când într-o anumită zonă geografică există cel puțin doi furnizori de rețea în bandă largă, iar serviciile acestora sunt furnizate în condiții concurențiale (concurență pe bază de resurse), nu există disfuncționalități ale pieței. Prin urmare, intervenția statului are un potențial redus de a aduce beneficii suplimentare. Dimpotrivă, sprijinul acordat de stat pentru finanțarea construcției unei rețele suplimentare va conduce, în principiu, la o denaturare inacceptabilă a concurenței și la excluderea investitorilor privați. În consecință, în absența unei disfuncționalități a pieței clar demonstrate, Autoritatea nu va fi în favoarea măsurilor de finanțare a extinderii unei infrastructuri suplimentare în bandă largă într-o „zonă neagră” (44).

2.3.2.3.   „Zonele gri”: nevoia unei evaluări mai detaliate

42.

Existența unui operator de rețea într-o anumită zonă nu presupune neapărat inexistența unei disfuncționalități a pieței sau a unor probleme de coeziune. Condițiile de monopol pot afecta calitatea serviciilor sau prețul la care aceste servicii sunt oferite cetățenilor. Pe de altă parte, în zonele în care există un singur operator de rețea în bandă largă, subvențiile pentru construcția unei rețele alternative pot denatura, prin definiție, dinamica pieței. Prin urmare, sprijinul de stat pentru dezvoltarea rețelelor în bandă largă în zonele „gri” necesită o analiză mai detaliată și o evaluare atentă a compatibilității.

43.

Chiar dacă în zona vizată de intervenția statului poate fi prezent un operator de rețea, anumite categorii de utilizatori ar putea, în continuare, să nu fie deservite în mod adecvat, în sensul în care unele servicii în bandă largă solicitate de aceștia nu sunt disponibile sau, în lipsa tarifelor reglementate pentru accesul cu ridicata, prețurile cu amănuntul nu sunt convenabile din punct de vedere financiar, în comparație cu serviciile similare oferite în zone sau regiuni mai competitive ale țării (45). Dacă, pe lângă aceasta, sunt doar perspective reduse de construire a unei infrastructuri alternative de către părți terțe, finanțarea acesteia se poate dovedi o măsură adecvată. În acest fel ar fi remediată absența concurenței din domeniul infrastructurii și, în consecință, s-ar reduce neajunsurile apărute în urma poziției de monopol de facto a operatorului existent (46). Cu toate acestea, acordarea unui ajutor în aceste circumstanțe este condiționată de îndeplinirea mai multor cerințe de către statul AELS în cauză.

44.

Prin urmare, Autoritatea poate declara compatibile, în anumite condiții, măsuri de ajutor de stat care vizează zone în care furnizarea infrastructurii în bandă largă este în continuare un monopol de facto, cu condiția (i) să nu existe servicii convenabile din punct de vedere financiar sau adecvate care să satisfacă necesitățile locuitorilor sau utilizatorilor comerciali și (ii) să nu existe măsuri care denaturează mai puțin concurența (inclusiv reglementări ex ante) pentru atingerea acelorași obiective. Pentru a stabili aceste condiții, Autoritatea va evalua, în special, dacă:

(a)

condițiile generale ale pieței nu sunt adecvate, examinând, inter alia, nivelul prețurilor curente pentru banda largă, tipul de servicii oferite utilizatorilor finali (rezidențiali și comerciali) și condițiile aferente acestora;

(b)

în lipsa reglementării ex ante impuse de o autoritate națională de reglementare (denumită în continuare „ANR”), accesul efectiv la rețea nu este oferit unor părți terțe sau dacă condițiile de acces nu stimulează concurența reală;

(c)

există obstacole generale în calea accesului potențial al altor operatori de comunicații electronice; și dacă

(d)

măsurile luate sau remediile impuse de autoritatea națională de reglementare sau autoritatea în materie de concurență competentă în ceea ce privește furnizorul de rețea existent nu au reușit să soluționeze aceste probleme.

2.3.3.   Forma măsurii și necesitatea limitării cazurilor de denaturare a concurenței

45.

Atunci când acoperirea cu servicii în bandă largă este considerată insuficientă, poate fi necesară intervenția statului. O primă întrebare care trebuie pusă este dacă ajutorul de stat este un instrument corespunzător de politică pentru soluționarea acestei probleme sau dacă există alte instrumente mai adecvate.

46.

În această privință, Autoritatea a remarcat în deciziile sale precedente că, în timp ce reglementarea ex ante a facilitat în multe cazuri pătrunderea infrastructurii în bandă largă în zonele urbane și mai dens populate, acest instrument se poate dovedi insuficient pentru a permite furnizarea de servicii în bandă largă, în special în zonele insuficient deservite, în care profitabilitatea inerentă a investiției este scăzută (47).

47.

În același fel, măsurile orientate spre cerere care favorizează banda largă (cum ar fi cupoanele pentru utilizatorii finali), deși pot contribui pozitiv la pătrunderea benzii largi și trebuie încurajate ca o alternativă la alte măsuri publice sau ca o completare la acestea, nu pot rezolva întotdeauna lipsa serviciilor în bandă largă (48). Prin urmare, în astfel de situații, se poate să nu existe nicio alternativă la alocarea de fonduri publice pentru a compensa lipsa conectivității în bandă largă.

48.

În ceea ce privește efectul de stimulare al măsurii, trebuie să se verifice dacă investițiile în cauză în rețeaua în bandă largă nu ar fi fost efectuate în același interval în absența unui ajutor de stat.

49.

În evaluarea caracterului proporțional al măsurilor notificate în „zonele albe” sau „gri”, absența oricăreia dintre condițiile următoare de la literele (a)-(h) ar necesita o evaluare aprofundată (49) și, cel mai probabil, ar conduce la o concluzie negativă privind compatibilitatea ajutorului cu funcționarea Acordului privind SEE:

(a)

Cartografiere detaliată și analiza acoperirii: statele AELS trebuie să identifice în mod clar zonele geografice care vor fi vizate de măsura de sprijin în cauză. Prin efectuarea în paralel a unei analize a condițiilor concurențiale și a structurii care predomină într-o anumită zonă și consultarea cu toate părțile interesate afectate de măsură, statele AELS minimizează denaturarea concurenței cu furnizorii existenți și cu cei care au deja planuri de investiții în viitorul apropiat și permit acestor investitori să își planifice activitățile (50). Pe lângă faptul că un exercițiu detaliat de cartografiere și de consultare exhaustivă asigură, în consecință, un grad înalt de transparență, acesta este și un instrument esențial pentru definirea existenței zonelor „albe”, „gri” și „negre” (51).

(b)

Procedură de licitație deschisă: metoda licitației deschise asigură transparență pentru toți investitorii care doresc să depună oferte în vederea realizării proiectului subvenționat. Tratamentul egal și nediscriminatoriu al tuturor ofertanților este o condiție indispensabilă a unei licitații deschise. Licitația deschisă este o metodă de a minimiza avantajul potențial conferit de ajutorul de stat care reduce, în același timp, caracterul selectiv al ajutorului în măsura în care beneficiarul selectat nu este cunoscut în prealabil (52).

(c)

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic: în cadrul unei proceduri de licitație deschise, pentru a reduce valoarea ajutorului care urmează a fi acordat, în condiții de calitate similare, dacă nu identice, ofertantul care solicită cel mai mic cuantum ar trebui, în principiu, să primească un punctaj mai avantajos la evaluarea generală a ofertei sale (53). În acest mod, statul AELS poate transfera pieței sarcina de a stabili valoarea ajutorului efectiv necesar, reducând astfel asimetria informațiilor care, de cele mai multe ori, avantajează investitorii privați.

(d)

Neutralitate tehnologică: deoarece serviciile în bandă largă pot fi furnizate prin intermediul unei platforme de infrastructuri de rețea cu fir (xDSL, cablu), fără fir (Wi-Fi, WiMAX), satelit și tehnologii mobile, statele AELS nu trebuie să favorizeze o anumită tehnologie sau platformă de rețea, în afara cazului în care pot demonstra că există o justificare obiectivă pentru aceasta (54). Ofertanții trebuie să aibă posibilitatea de a propune furnizarea serviciilor necesare în bandă largă, utilizând sau combinând orice tehnologie pe care o consideră adecvată.

(e)

Utilizarea infrastructurii existente: atunci când este posibil, statele AELS trebuie să încurajeze ofertanții să utilizeze infrastructura existentă disponibilă, pentru a evita duplicarea inutilă și ineficientă a resurselor. În scopul limitării impactului economic asupra operatorilor de rețea existenți, aceștia trebuie să aibă posibilitatea de a contribui cu propriile infrastructuri la un proiect notificat. În același timp, această condiție nu trebuie să favorizeze operatorii tradiționali existenți, în special în cazurile în care este posibil ca părțile terțe să nu beneficieze de acces la această infrastructură sau la echipamentele care sunt necesare pentru a concura cu un operator tradițional. De asemenea, în cazul „zonelor gri”, în care s-a arătat că dependența de operatorul tradițional constituie una dintre dimensiunile problemei, poate fi necesară crearea unui cadru concurențial mai larg, bazat pe resurse.

(f)

Acces cu ridicata: autorizarea accesului cu ridicata efectiv al părților terțe la o infrastructură în bandă largă subvenționată este o componentă obligatorie a oricărei măsuri de stat care finanțează construirea unei noi infrastructuri de acest tip. În special, accesul cu ridicata permite operatorilor terți să concureze cu ofertantul selectat (când acesta este prezent și la nivelul pieței cu amănuntul), consolidând astfel oferta și concurența în domeniile vizate de măsură, evitând în același timp crearea unor monopoluri regionale de servicii. Accesul cu ridicata efectiv la infrastructura subvenționată trebuie asigurat pentru o perioadă de cel puțin 7 ani. Această cerință nu este condiționată de o analiză anterioară de piață în sensul articolului 7 din Directiva 2002/21/CE [Directiva-cadru (55)]. Cu toate acestea, dacă la sfârșitul perioadei de 7 ani operatorul infrastructurii în cauză este desemnat de ANR în temeiul cadrului de reglementare aplicabil ca având o putere de piață semnificativă (PPS) pe piața specifică respectivă (56), obligația de acces trebuie extinsă în mod corespunzător.

(g)

Exercițiu de comparare a prețurilor: pentru a asigura accesul cu ridicata efectiv și a minimiza potențiala denaturare a concurenței, este esențial să se evite prețurile excesive cu ridicata sau, prin contrast, prețurile agresive sau reducerile de prețuri de către ofertantul selectat. Prețurile de acces cu ridicata trebuie să se bazeze pe prețurile medii cu ridicata publicate (reglementate) care predomină în alte zone comparabile, mai competitive din țară sau din SEE sau, în lipsa publicării unor astfel de prețuri, pe cele deja stabilite sau aprobate de către ANR pentru piețele și serviciile în cauză. Prin urmare, în cazurile în care există deja o reglementare ex ante (de exemplu, într-o zonă „gri”), prețurile cu ridicata pentru acces la o infrastructură subvenționată nu trebuie să fie mai mici decât prețurile de acces stabilite de către ANR pentru aceeași zonă. Compararea constituie o garanție importantă, deoarece permite statelor AELS să evite obligația de a stabili în prealabil prețuri detaliate de acces cu ridicata și cu amănuntul, dar oferă și certitudinea că ajutorul acordat va fi utilizat pentru a reproduce condiții de piață similare celor existente în alte piețe competitive de bandă largă. Criteriile de comparare trebuie să fie specificate în mod clar în caietul de sarcini.

(h)

Mecanisme de recuperare pentru evitarea supracompensării: pentru a se asigura că ofertantul selectat nu este supracompensat în cazul în care cererea de bandă largă în zona vizată depășește previziunile, statele AELS trebuie să prevadă un mecanism de recuperare în contractul cu acesta (57). Existența unui astfel de mecanism poate contribui la reducerea ex post și retroactiv a cuantumului ajutorului care a fost considerat inițial necesar.

3.   AJUTOARE DE STAT PENTRU REȚELELE NGA

3.1.   Sprijinirea dezvoltării rapide a rețelelor NGA

50.

În prezent, mai multe state AELS iau în considerare acordarea de sprijin pentru rețelele în bandă largă care pot asigura acces la viteze foarte mari și pot susține o multitudine de servicii digitale convergente avansate. În principal, aceste rețele NGA sunt pe bază de fibră optică sau de cabluri avansate modernizate, menite să înlocuiască în întregime sau în mare parte rețelele în bandă largă formate din cabluri de cupru sau rețelele de cablu actuale.

51.

Rețelele NGA sunt rețele de acces formate integral sau parțial din elemente optice, care sunt capabile să asigure servicii de acces în bandă largă cu capacități sporite (cum ar fi o rată mai mare de transfer), în comparație cu cele furnizate prin rețelele existente, pe bază de cabluri de cupru (58).

52.

În esență, rețelele NGA vor avea viteza și capacitatea de a furniza în viitor conținut de înaltă definiție, de a suporta aplicații la cerere mari consumatoare de bandă largă, precum și de a asigura întreprinderilor conexiuni simetrice în bandă largă la prețuri accesibile care, în general, sunt disponibile în prezent doar pentru întreprinderile mari. La nivel global, rețelele NGA au potențialul de a contribui la îmbunătățirea tuturor aspectelor legate de tehnologie și servicii în bandă largă.

53.

Comisia a examinat deja unele notificări de ajutor de stat în favoarea extinderii rețelelor pe bază de fibră optică. Aceste cazuri presupuneau fie construcția unei rețele NGA regionale centrale („core”) (59), fie furnizarea de conectivitate la fibra optică pentru un număr limitat de utilizatori comerciali (60).

54.

Ca în cazul extinderii rețelelor în bandă largă de bază de „primă generație”, autoritățile de stat, municipale și regionale își justifică sprijinul pentru o extindere rapidă a rețelelor de fibră optică pe criterii de evitare a unei disfuncționalități a pieței sau de asigurare a coeziunii sociale. Dacă, în ceea ce privește extinderea infrastructurii în bandă largă de bază, intervențiile statului au vizat, în practica decizională a Comisiei, în special comunitățile/zonele rurale (densitate scăzută, costuri de capital mari) sau zonele subdezvoltate economic (capacitate scăzută de plată a serviciilor), se consideră că, de această dată, caracteristicile economice ale modelului de rețele NGA sunt cele care descurajează dezvoltarea acestora nu doar în zonele slab populate, ci și în anumite zone urbane. În special, principalele obstacole în calea unei dezvoltări rapide și la scară largă a rețelelor NGA par a fi costurile și, într-o măsură mai redusă, densitatea populației (61).

55.

Astfel, autoritățile publice justifică intervenția directă prin faptul că zonele care sunt considerate neprofitabile de către operatorii de rețea vor beneficia, cu toate acestea, de efectele colaterale substanțiale pe care rețelele NGA le pot avea asupra economiei și nu vor fi afectate de un nou „decalaj NGA” digital. Prin urmare, statele AELS ar putea dori să încurajeze dezvoltarea rețelelor NGA în zone în care investițiile operatorilor de rețea în bandă largă existenți se pot lăsa așteptate timp de câțiva ani, ca urmare a nivelul scăzut de atractivitate financiară, în comparație cu unele zone urbane mari. În unele cazuri, statele AELS pot decide să investească ele însele sau să ofere sprijin financiar unor operatori privați pentru a obține conectivitate la rețeaua NGA sau pentru a obține conectivitate mai devreme decât se prevăzuse, în scopul stimulării cât mai rapide a ocupării forței de muncă și a altor oportunități economice.

56.

Orice intervenție publică care vizează sprijinirea furnizării de rețele NGA sau accelerarea dezvoltării acestora trebuie să fie compatibilă cu normele privind ajutoarele de stat.

3.2.   Tipuri de intervenție publică

57.

Statele AELS pot interveni pe piață în măsuri diferite pentru a stimula sau accelera dezvoltarea rețelelor NGA. În această privință, considerațiile de la secțiunile 2.2.1 și 2.2.2 de mai sus (aplicarea principiului investitorului în economia de piață, compensația pentru obligația de serviciu public și criteriile Altmark) se aplică, mutatis mutandis, în privința intervențiilor de stat în domeniul dezvoltării rețelelor NGA. În funcție de natura și efectele tipului de intervenție selectat, normele privind ajutoarele de stat pot prevedea o abordare analitică diferită.

58.

În zonele în care se așteaptă implicarea investitorilor privați în extinderea viitoarelor rețele NGA, statele AELS pot decide să adopte un set de măsuri pentru a accelera ciclul investițional, încurajând astfel investitorii să își prezinte planurile de investiții. Aceste măsuri nu trebuie să implice în mod obligatoriu acordarea unui ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Deoarece o mare parte din costurile aferente dezvoltării rețelelor de fibră optică este alocată lucrărilor civile (de exemplu, excavări, întindere de cabluri, cablare a locuințelor etc.), statele AELS pot decide, în conformitate cu cadrul SEE de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, de exemplu, să simplifice procesul de achiziție a drepturilor de trecere, să impună operatorilor de rețea să își coordoneze lucrările civile și/sau să folosească o parte a infrastructurii lor în comun (62). În același spirit, statele AELS pot hotărî ca pentru orice construcție nouă (inclusiv rețele noi de apă, energie, transport sau canalizare) și/sau clădiri să fie instalată o conexiune prin fibră optică.

59.

De asemenea, autoritățile publice pot decide să efectueze unele lucrări civile (cum ar fi excavări pe domeniul public, construcția conductelor) pentru a permite și accelera dezvoltarea propriilor elemente de rețea de către operatorii în cauză. Cu toate acestea, astfel de lucrări civile nu trebuie să favorizeze „o anumită industrie sau un anumit sector”, ci, în principiu, trebuie să fie accesibile tuturor utilizatorilor potențiali (și anume, servicii de electricitate, gaz, apă etc.), și nu doar operatorilor de comunicații electronice. Dacă aceste intervenții publice își propun să creeze condițiile prealabile necesare pentru desfășurarea propriei infrastructuri de către operatorii de utilități, fără discriminări în favoarea unui anumit sector sau a unei anumite societăți (în principal, prin scăderea costurilor de capital ale acestora), nu intră sub incidența articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

60.

Autoritățile naționale de reglementare pot adopta, de asemenea, măsuri similare pentru a asigura accesul egal și nediscriminatoriu la stâlpi sau utilizarea în comun a conductelor aflate în proprietatea operatorilor de utilități sau de rețea existenți.

61.

După cum arată practica decizională a Comisiei în domeniul benzii largi de bază, ajutoarele de stat pentru rețelele în bandă largă se acordă, în majoritatea cazurilor, de autorități locale sau regionale care intenționează fie să remedieze absența conectivității în bandă largă în regiune, fie să sporească competitivitatea acesteia, prin creșterea gradului de acoperire a serviciilor în bandă largă existente și a conectivității rețelei. În scopul îndeplinirii acestor două obiective, autoritățile publice, până în prezent, au atribuit prin licitație construcția și administrarea unei infrastructuri publice în bandă largă sau au sprijinit financiar construcția unei rețele private în bandă largă (63).

62.

Dacă intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, acestea trebuie să fie notificate Autorității, care va analiza compatibilitatea acestora cu piața comună în conformitate cu principiile menționate la secțiunile 3.3 și 3.4 (64).

3.3.   Distincția între zonele albe, gri și negre în ceea ce privește rețelele NGA

63.

După cum s-a menționat la punctul 38, compatibilitatea ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea infrastructurii în bandă largă tradițională este evaluată prin referirea la distincția între zonele „albe”, „gri” și „negre”. Autoritatea consideră că această distincție se poate aplica și în cazul evaluării compatibilității ajutoarelor de stat pentru rețelele NGA cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE, dar este necesară o definiție mai exactă, care să aibă în vedere caracteristicile specifice ale rețelelor NGA.

64.

În această privință trebuie reținut că, pe termen lung, se preconizează o extindere mai mare a rețelelor NGA față de rețelele în bandă largă de bază. Deoarece rețelele NGA presupun o arhitectură diferită a rețelei, oferind servicii de o calitate superioară rețelelor actuale în bandă largă, dar și servicii care nu sunt suportate de către acestea, este posibil ca, în viitor, să apară diferențe importante între zonele acoperite și cele neacoperite de rețele NGA (65).

65.

În prezent, unele rețele în bandă largă de bază avansate [cum ar fi ADSL 2+ (66)] au capacitatea, până la o anumită limită, de a suporta unele tipuri de servicii în bandă largă care ar putea fi oferite, în viitorul apropiat, de rețelele NGA (precum servicii de bază „triple play”). Cu toate acestea, fără a aduce atingere impunerii unei reglementări ex ante, trebuie remarcat că este posibilă apariția unor produse sau servicii noi nesubstituibile atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei, care vor necesita viteze în bandă largă peste limitele fizice superioare ale infrastructurii în bandă largă de bază.

66.

Prin urmare, în scopul evaluării ajutorului de stat pentru rețelele NGA, se consideră că o zonă în care nu există astfel de rețele în prezent și nu sunt șanse ca acestea să fie construite de investitori privați și să devină complet operaționale în viitorul apropiat este o zonă „NGA albă” (67). În această privință, expresia „în viitorul apropiat” corespunde unei perioade de trei ani (68). Autoritățile publice trebuie să aibă dreptul de a interveni, în anumite condiții, pentru a soluționa probleme de coeziune socială, dezvoltare regională sau o disfuncționalitate a pieței, atunci când se poate demonstra că investitorii privați nu au nicio intenție de a dezvolta rețele NGA în următorii 3 ani. Eforturile în domeniul investițiilor planificate de investitorii privați trebuie să poată garanta că, în termen de trei ani, se vor face cel puțin progrese semnificative din punct de vedere al acoperirii, cu realizarea investițiilor planificate prevăzute într-un interval ulterior rezonabil (în funcție de caracteristicile specifice fiecărei zone și fiecărui proiect). Nu ar fi adecvat să se stabilească o perioadă mai lungă, deoarece există riscul afectării intereselor regiunilor insuficient deservite față de alte părți ale țării care sunt suficient deservite de rețele în bandă largă. Este posibil ca autoritățile publice să solicite operatorilor privați de rețea prezentarea unui plan de afaceri, împreună cu un calendar detaliat al planului de dezvoltare, precum și dovada unei finanțări adecvate sau orice alt tip de dovadă care ar demonstra caracterul credibil și plauzibil al investiției planificate.

67.

Conform aceleiași reguli, o zonă va fi considerată zonă „NGA gri” în cazul în care o singură rețea NGA funcționează sau urmează să fie dezvoltată în următorii trei ani și nu există planuri ale unui operator de a dezvolta o altă rețea NGA în următorii trei ani (69). Când se evaluează posibilitatea ca alți investitori să dezvolte rețele NGA suplimentare într-o anumită zonă, vor fi avute în vedere măsurile de reglementare sau legislative care pot favoriza astfel de inițiative (dispoziții privind accesul la conducte, utilizarea în comun a infrastructurii etc.).

68.

Dacă într-o anumită zonă există sau se va dezvolta, în următorii trei ani, mai mult de o rețea NGA, aceasta trebuie considerată, în principiu, drept o zonă „NGA neagră” (70).

3.4.   Evaluarea compatibilității

69.

Astfel cum s-a menționat la punctele 64 și 65, cu toate că rețelele NGA sunt mult mai avansate din punct de vedere calitativ decât rețelele tradiționale în bandă largă pe bază de cabluri de cupru, atunci când evaluează compatibilitatea unui ajutor de stat pentru dezvoltarea unei rețele NGA cu normele privind ajutoarele de stat, Autoritatea va examina, de asemenea, și efectele acestui ajutor asupra rețelelor în bandă largă existente, având în vedere gradul de substituire care pare să existe în prezent în ceea ce privește serviciile în bandă largă oferite atât prin rețelele în bandă largă, cât și prin rețelele NGA. În plus, atunci când evaluează compatibilitatea ajutorului de stat pentru rețelele NGA, Autoritatea aplică și testul comparativ (a se vedea punctul 33). În special, când evaluează caracterul proporțional al unei măsuri notificate, Autoritatea examinează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctul 49 (exercițiu detaliat de cartografiere și analiză a acoperirii, procedură de licitație deschisă, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, neutralitate tehnologică, utilizarea infrastructurii existente, acces deschis cu ridicata autorizat, exercițiu de comparare și mecanism de recuperare). Cu toate acestea, următoarele puncte sunt în mod special relevante în contextul evaluării rețelelor NGA.

3.4.1.   „Zone NGA albe”: sprijin pentru dezvoltarea de rețele NGA în zone insuficient deservite

70.

Ca în cazul serviciilor în bandă largă de bază și în funcție de un set de condiții care trebuie îndeplinite de statele AELS (a se vedea punctele 49 și 69), Autoritatea va considera ca fiind compatibile cu normele privind ajutoarele de stat prevăzute de Acordul privind SEE măsurile care sprijină dezvoltarea de rețele NGA în zone în care nu există în prezent infrastructură în bandă largă sau în care operatorii actuali în bandă largă consideră că dezvoltarea de rețele NGA nu este rentabilă.

71.

În zonele NGA albe în care există deja o rețea în bandă largă de bază (zonă gri tradițională), statul AELS în cauză trebuie să justifice ajutorul acordat pentru rețelele NGA prin faptul că (i) serviciile în bandă largă furnizate prin acele rețele sunt insuficiente pentru a satisface necesitățile locuitorilor și utilizatorilor comerciali din zona în cauză (se iau în considerare, de asemenea, eventuale planuri de modernizare) și că (ii) nu există măsuri care denaturează mai puțin concurența (inclusiv reglementări ex ante) pentru atingerea obiectivelor propuse.

3.4.2.   Zone NGA gri: necesitatea unei analize mai detaliate

72.

În zonele în care un investitor privat a dezvoltat deja o rețea NGA sau urmează să dezvolte o astfel de rețea în următorii trei ani (a se vedea, de asemenea, punctul 66) și nu există planuri ale unui investitor privat de a dezvolta o a doua rețea NGA în următorii trei ani, Autoritatea va trebui să efectueze o analiză mai detaliată pentru a verifica dacă intervenția statului în aceste zone poate fi considerată compatibilă cu normele privind ajutoarele de stat. În realitate, intervenția statului în aceste zone riscă să excludă investitorii existenți și să denatureze concurența.

73.

Autoritatea declară că un ajutor este compatibil dacă statele AELS sunt în măsură să demonstreze, în primul rând, că rețeaua NGA existentă sau planificată nu este sau nu va fi suficientă pentru a satisface necesitățile locuitorilor și utilizatorilor comerciali din zonele în cauză și, în al doilea rând, că nu există măsuri care denaturează mai puțin concurența (inclusiv reglementări ex ante) pentru atingerea obiectivelor propuse. În cursul evaluării sale detaliate, Autoritatea va stabili, în special, dacă:

(a)

condițiile generale ale pieței nu sunt adecvate, examinând, inter alia, nivelul prețurilor curente pentru banda largă NGA, tipul de servicii oferite utilizatorilor rezidențiali și comerciali și condițiile aferente acestora, precum și dacă există sau este posibil să apară o cerere de servicii noi care nu poate fi satisfăcută de rețeaua NGA existentă;

(b)

în lipsa reglementării ex ante impuse de o ANR, accesul efectiv la rețea nu este oferit unor părți terțe sau dacă condițiile de acces nu stimulează concurența reală;

(c)

există obstacole generale în calea accesului potențial al altor investitori în rețeaua NGA;

(d)

rețeaua NGA existentă a fost construită în condiții de utilizare/acces privilegiat la conducte, care nu au fost accesibile sau utilizate în comun cu alți operatori de rețea;

(e)

măsurile luate sau remediile impuse de autoritatea națională de reglementare sau autoritatea în materie de concurență competentă în ceea ce privește furnizorul de rețea existent nu au reușit să soluționeze aceste probleme.

3.4.3.   Zone NGA negre: nu este necesară intervenția statului

74.

În zonele în care există deja mai mult de o rețea NGA sau investitorii privați sunt în curs de a dezvolta o rețea NGA concurentă, Autoritatea consideră că sprijinul de stat pentru o rețea suplimentară concurentă, finanțată din fonduri publice, riscă să provoace denaturări grave ale concurenței, fiind incompatibil cu normele privind ajutoarele de stat.

3.4.4.   Cazul specific al zonelor negre existente (bandă largă de bază): câteva garanții suplimentare

75.

Autoritatea consideră că zonele negre tradiționale, și anume zonele în care serviciile existente în bandă largă sunt furnizate de infrastructuri în bandă largă concurente (xDSL și rețele de cablu), sunt zone în care operatorii de rețea existenți ar trebui să își modernizeze rețelele tradiționale în bandă largă, transformându-le în rețele NGA foarte rapide, către care își pot transfera clienții existenți. În astfel de zone, nicio intervenție suplimentară a statului nu ar trebui, în principiu, să fie necesară.

76.

Cu toate acestea, un stat AELS poate respinge un astfel de argument, evidențiind faptul că operatorii existenți în bandă largă de bază nu au intenția de a face investiții în rețele NGA în următorii trei ani, și demonstrând, de exemplu, că modelul tradițional al investițiilor făcute de investitorii existenți în ultimii ani pentru modernizarea infrastructurii în bandă largă, în scopul asigurării de viteze superioare, ca răspuns la cererile utilizatorilor, a fost nesatisfăcător. În astfel de cazuri, sprijinul de stat pentru dezvoltarea de rețele NGA va fi supus analizei detaliate de la punctul 73 și va depinde de îndeplinirea unui set de condiții examinate mai detaliat la secțiunea 3.4.5.

3.4.5.   Forma măsurii și necesitatea limitării cazurilor de denaturare a concurenței

77.

Ca și în cazul politicii urmate în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii în bandă largă de bază, ajutoarele de stat în favoarea dezvoltării unei rețele NGA pot constitui un instrument adecvat și justificat, cu condiția respectării mai multor condiții fundamentale. Cu excepția zonelor NGA albe, care sunt zone albe și în ceea ce privește banda largă de bază (unde nu sunt necesare cerințe suplimentare), Autoritatea consideră că, pe lângă garanțiile descrise la secțiunea 2.3.3, în special la punctul 49 (exercițiu detaliat de cartografiere și analiză a acoperirii, procedură de licitație deschisă, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, neutralitate tehnologică, utilizarea infrastructurii existente, acces deschis cu ridicata autorizat, exercițiu de comparare și mecanism de recuperare), este necesară, de asemenea, îndeplinirea următoarelor condiții:

—

În schimbul sprijinului de stat, beneficiarul trebuie să furnizeze părților terțe acces cu ridicata efectiv timp de cel puțin șapte ani. Obligația de acces impusă trebuie să includă, în special, dreptul de utilizare al conductelor sau al cutiilor exterioare pentru echipament, pentru a permite astfel părților terțe să aibă acces și la infrastructura pasivă, nu doar la cea activă. Această dispoziție nu aduce atingere obligațiilor de reglementare similare care pot fi impuse de ANR pe piața specifică în cauză pentru a încuraja concurența efectivă sau măsurilor adoptate după expirarea perioadei respective (71). O obligație de „acces deschis” este cu atât mai importantă în ceea ce privește substituirea temporară între serviciile oferite de operatorii existenți de rețele ADSL și cele oferite de viitorii operatori de rețele NGA. O obligație de acces deschis va asigura posibilitatea ca operatorii ADSL să își transfere clienții către o rețea NGA, imediat ce rețeaua subvenționată începe să funcționeze, putând astfel să își planifice investițiile viitoare fără a suferi vreun handicap competitiv real.

—

În plus, atunci când stabilesc condițiile pentru accesul cu ridicata la rețea, statele AELS trebuie să consulte autoritățile naționale de reglementare relevante. Se așteaptă ca, în viitor, autoritățile naționale de reglementare să continue fie să reglementeze ex ante, fie să monitorizeze îndeaproape condițiile concurențiale ale pieței generale de bandă largă și să impună, acolo unde este cazul, remediile necesare prevăzute de cadrul de reglementare aplicabil. Astfel, atunci când solicită aprobarea sau stabilirea de către ANR a condițiilor de acces în conformitate cu normele aplicabile în SEE, statele AELS se vor asigura că în toate piețele de bandă largă identificate de autoritățile naționale de reglementare în cauză se aplică condiții de acces dacă nu uniforme, cel puțin foarte asemănătoare.

—

În plus, oricare ar fi tipul arhitecturii rețelei NGA care va beneficia de ajutor de stat, aceasta trebuie să susțină accesul efectiv și necondiționat și să furnizeze toate tipurile de acces la rețea pe care l-ar putea dori operatorii (inclusiv, dar nu numai, acces la conducte, fibre și bitstream). În această privință, trebuie remarcat faptul că arhitectura cu „fibre multiple” permite solicitanților de acces independență deplină în furnizarea de acces în bandă largă de mare viteză, facilitând, prin urmare, concurența durabilă pe termen lung. În plus, dezvoltarea de rețele NGA pe bază de linii de fibre multiple susține atât topologia „punct-la-punct”, cât și cea „punct-la-multipunct” și, prin urmare, este neutră din punct de vedere tehnologic.

4.   DISPOZIȚII FINALE

78.

Prezentul capitol se va aplica începând cu ziua următoare datei adoptării.

79.

Autoritatea va reexamina prezentul capitol în conformitate cu modificările ulterioare ale documentului corespunzător, Comunicarea Comisiei – Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă, de către Comisie.

(1)  Acest capitol corespunde Comunicării Comisiei – Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă (JO C 235, 30.9.2009, p. 7).

(2)  A se vedea, de exemplu „i2010 – O societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă” [COM(2005) 229 final], 1 iunie 2005, „eEurope 2005: O societate informațională pentru toți” [COM(2002) 263 final], „Reducerea decalajelor de acces la conexiunea în bandă largă” [COM(2006) 129].

(3)  COM(2005) 107 final.

(4)  În ultimul deceniu, tehnologiile informației și comunicațiilor au devenit accesibile și convenabile ca preț pentru marele public. Termenul „decalaj digital” este utilizat, de obicei, pentru a desemna disparitățile între persoanele și comunitățile care beneficiază și cele care nu beneficiază de acces la tehnologiile informației. Deși există mai multe cauze ale acestui „decalaj digital”, cea mai importantă își are originea în lipsa unei infrastructuri adecvate în bandă largă. Din perspectivă regională, gradul de urbanizare este un factor important pentru accesul și utilizarea TIC. Astfel, penetrarea internetului rămâne mult mai scăzută în zonele slab populate de pe teritoriul Uniunii Europene.

(5)  A se vedea actul menționat la punctul 5cl din anexa XI la Acordul privind SEE [Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33)], actul menționat la punctul 5ck din anexa XI la Acordul privind SEE [Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (JO L 108, p. 24.4.2002, p. 21)] și actul menționat la punctul 5cj din anexa XI la Acordul privind SEE [Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) (JO L 108, 24.4.2002, p. 7)], astfel cum au fost adaptate la Acordul privind SEE prin Protocolul 1.

(6)  A se vedea decizia Autorității norvegiene pentru poștă și telecomunicații din 3 aprilie 2009 privind desemnarea întreprinderilor cu putere de piață semnificativă și impunerea unor obligații specifice pe piața accesului în bandă largă cu ridicata (piața 5); decizia Administrației pentru poștă și telecomunicații nr. 8/2008 din data de 18 aprilie 2008 privind desemnarea întreprinderilor cu putere de piață semnificativă și impunerea unor obligații pe piața a accesului în bandă largă cu ridicata din Islanda și decizia Oficiului pentru comunicații din 16 decembrie 2009 privind reglementări specifice sectorului pentru piața accesului în bandă largă cu ridicata din Liechtenstein.

(7)  În sensul prezentului document, rețelele NGA sunt rețele de acces prin cablu, care sunt formate integral sau parțial din elemente optice și care sunt capabile să asigure servicii de acces în bandă largă cu capacități sporite (de exemplu, o rată mai mare de transfer), în comparație cu cele furnizate prin rețelele existente, pe bază de cabluri de cupru (a se vedea, de asemenea, nota de subsol 58 de mai jos).

(8)  A se vedea proiectul de Recomandare a Comisiei privind accesul reglementat la rețelele de acces de generație următoare (NGA), disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/doc/library/public_consult/nga/dr_recomm_nga.pdf

și declarația Grupului autorităților europene de reglementare privind dezvoltarea accesului la NGA, ERG (08) 68, disponibilă la adresa: http://www.erg.eu.int/doc/publications/erg_08_68_statement_on_nga_devolopment_081211.pdf.

(9)  O listă a tuturor deciziilor Comisiei adoptate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat în domeniul comunicațiilor în bandă largă este disponibilă la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/competition/sectors/telecommunications/broadband_decisions.pdf.

(10)  A se vedea și secțiunea 2.2.1 de mai jos privind aplicarea principiului investitorului în economia de piață.

(11)  A se vedea Decizia Comisiei din 30 mai 2007 în cazul NN 24/07 – Republica Cehă, Rețeaua wireless a municipiului Praga.

(12)  Termenul „investitori” se referă la întreprinderile și/sau operatorii rețelelor de comunicații electronice care investesc în construcția și dezvoltarea infrastructurii în bandă largă.

(13)  Comisia a aprobat un singur caz privind o măsură care nu implica o licitație deschisă, ci presupunea o schemă de credit fiscal menită să sprijine extinderea benzii largi în zone insuficient deservite din Ungaria, a se vedea Decizia N 398/05 – Ungaria, Facilitatea fiscală pentru dezvoltarea serviciilor de telecomunicații în bandă largă.

(14)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 570/07 a Comisiei – Germania, Bandă largă în zonele rurale din Baden-Württemberg; Decizia N 157/06 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul digital pentru bandă largă în regiunea South Yorkshire; Decizia N 262/06 a Comisiei – Italia, Bandă largă în zona rurală din Toscana; Decizia N 201/06 a Comisiei – Grecia, Dezvoltarea accesului în bandă largă în regiunile insuficient deservite; și Decizia N 131/05 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul de bandă largă FibreSpeed în Țara Galilor. Utilizatorii rezidențiali, deși sunt, de asemenea, beneficiari ai unor astfel de măsuri, nu fac obiectul normelor privind ajutoarele de stat, deoarece nu sunt nici întreprinderi, nici operatori economici în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

(15)  A se vedea Decizia N 266/08 a Comisiei – Germania, Bandă largă în zonele rurale din Bavaria.

(16)  A se vedea Decizia N 237/08 a Comisiei – Germania, Sprijin pentru infrastructura în bandă largă în landul Niedersachsen.

(17)  Cauza C-303/88, Italia/Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctele 20-22.

(18)  Decizia Comisiei din 11 decembrie 2007 în cazul C 53/2006 Citynet Amsterdam – Ajutor de stat acordat de către municipalitatea orașului Amsterdam, în vederea unei investiții într-o rețea de fibră optică de tip FTTH (fibre-to-the-home) (JO L 247, 16.9.2008, p. 27). Cazul privea construcția unei rețele de acces în bandă largă de tip FTTH („fibre-to-the-home”), la care urmau să se conecteze 37 000 de gospodării din Amsterdam, deservite deja de câteva rețele concurente în bandă largă. Municipalitatea din Amsterdam a decis să investească în partea pasivă a rețelei împreună cu doi investitori privați și cinci societăți pentru locuințe sociale. Infrastructura pasivă era deținută și gestionată de o entitate separată, ale cărei acțiuni erau deținute în proporție de o treime de municipalitatea din Amsterdam, o treime de doi alți investitori privați („ING Real Estate” și „Reggefiber”), ultima treime aflându-se în proprietatea societăților pentru locuințe sociale.

(19)  În conformitate cu jurisprudența, întreprinderilor cărora le-a fost încredințată prestarea serviciilor de interes economic general trebuie să fi fost investite cu această misiune printr-o decizie a unei autorități publice. În acest sens, un serviciu de interes economic general poate fi încredințat unui operator prin intermediul unei concesiuni de servicii publice; a se vedea cauzele conexate T-204/97 și T-270/97, EPAC/Comisia, Rec., 2000, p. II-2267, punctul 126 și T-17/02, Fred Olsen/Comisia, Rec., 2005, p. II-2031, punctele 186, 188-189.

(20)  A se vedea cauza C-280/00, Altmark Trans GmbH și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark GmbH, denumită în continuare „hotărârea Altmark”.

(21)  A se vedea Decizia N 381/04 a Comisiei – Franța, Projet de réseau de télécommunications haut débit des Pyrénées-Atlantiques, și Decizia N 382/04 a Comisiei – Franța, Mise en place d’une infrastructure haut débit sur le territoire de la région Limousin (DORSAL).

(22)  Cu toate că în acest capitol se face referire la o „concesiune” de servicii publice, forma instrumentului contractual ales pentru încredințarea unei misiuni de serviciu public sau de SIEG poate să difere de la un stat AELS la altul. Cu toate acestea, instrumentul trebuie să precizeze cel puțin natura exactă, domeniul de aplicare și durata obligațiilor de serviciu public impuse și identitatea întreprinderilor în cauză, precum și costurile care trebuie suportate de întreprinderea în cauză.

(23)  În special, având în vedere faptul că statele membre beneficiază de o marjă largă de decizie în definirea domeniului de aplicare a unui SIEG, Comisia a recunoscut în cele două decizii de mai sus că, în măsura în care asigurarea unei infrastructuri universale în bandă largă ar fi accesibilă tuturor celorlalți furnizori de rețea, ar remedia disfuncționalitățile pieței și ar asigura conectivitate pentru toți utilizatorii din regiunile în cauză, statul membru respectiv nu a comis o eroare evidentă considerând că furnizarea unui astfel de serviciu se încadra în sfera noțiunii de SIEG.

(24)  A se vedea Decizia N 284/05 a Comisiei – Irlanda, Program regional privind banda largă: rețele din zonele metropolitane (Metropolitan Area Networks – MANs), fazele II și III, punctele 23, 37-40. În acest caz, Comisia a considerat că sprijinul acordat pentru dezvoltarea și operarea rețelelor din zonele metropolitane în mai multe orașe din Irlanda nu reprezenta o compensație pentru un SIEG, deoarece măsura notificată părea mai mult un parteneriat public-privat decât încredințarea unei sarcini și punerea în aplicare a unui SIEG. A se vedea, de asemenea, Decizia N 890/06 a Comisiei – Franța, Aide du Sicoval pour un réseau de très haut débit. În acest caz, Comisia a arătat că măsura notificată prevedea un sprijin pentru furnizarea de conectivitate în bandă largă doar pentru parcuri comerciale și organizații din sectorul public într-o zonă a orașului Toulouse, sectorul rezidențial fiind exclus. În plus, proiectul acoperea doar a parte a regiunii. Prin urmare, Comisia a constatat că acesta nu era un SIEG, deoarece măsura notificată nu urmărea să servească interesele cetățenilor, ci pe cele ale sectorului comercial.

(25)  A se vedea cauza T-289/03, BUPA și alții/Comisia, Rep., 2008, p. II-741, punctul 165, și cauza T-106/95, FFSA și alții/Comisia, Rec., 1997, p. II-229, punctul 99. A se vedea și punctul 14 din Comunicarea Comisiei privind serviciile de interes general în Europa (JO C 17, 19.1.2001, p. 4).

(26)  A se vedea cauza T-442/03, SIC/Comisia, Rep., 2008, p. II-1161, punctul 195; cauza T-289/03, BUPA și alții/Comisia, op.cit., punctul 166, și cauza T-17/02, Fred Olsen/Comisia, op.cit., punctul 216. Conform punctului 22 din Comunicarea Comisiei privind serviciile de interes general în Europa, „libertatea definirii [serviciilor de interes economic general] a statelor membre înseamnă că acestea sunt primele responsabile de definirea a ceea ce ele consideră a fi [astfel de] servicii […] pe baza caracteristicilor specifice ale activităților. Această definiție poate fi limitată doar de un control pentru a verifica dacă nu există o eroare evidentă”.

(27)  Aceasta implică faptul că obiectivul de interes general urmărit de autoritățile publice nu poate fi doar acela de a dezvolta anumite activități economice sau anumite regiuni economice, astfel cum se prevede la articolul 61 alineatul (3) litera (c). A se vedea Decizia N 381/04 a Comisiei – Franța, Projet de réseau de télécommunications haut débit des Pyrénées-Atlantiques, punctul 53, și Decizia N 382/04 a Comisiei – Franța, Mise en place d’une infrastructure haut débit sur le territoire de la région Limousin (DORSAL).

(28)  În această privință, rețelele care urmează să fie luate în considerare pentru evaluarea necesității unui SIEG trebuie să aibă întotdeauna o structură comparabilă, și anume fie bandă largă de bază, fie rețele NGA.

(29)  Expresia „în viitorul apropiat” trebuie înțeleasă ca făcând referire la o perioadă de trei ani. În această privință, eforturile în domeniul investițiilor planificate de investitorii privați trebuie să poată garanta că, în termen de trei ani, se vor face cel puțin progrese semnificative din punct de vedere al acoperirii, cu realizarea investițiilor planificate prevăzute într-un interval ulterior rezonabil (în funcție de caracteristicile specifice ale fiecărei zone și ale fiecărui proiect).

(30)  În absența unor astfel de motive, nicio revizuire sumară de către Autoritate în baza atât a primei condiții Altmark, cât și a articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE cu privire la existența unei erori evidente a statului AELS în contextul puterii sale discreționare nu ar fi posibilă; cauza T-289/03, BUPA și alții/Comisia, op.cit., punctul 172.

(31)  O rețea trebuie să fie neutră din punct de vedere tehnologic și, astfel, să permită solicitanților de acces utilizarea oricărei tehnologii disponibile în vederea furnizării de servicii utilizatorilor finali. Cu toate că o astfel de cerință poate avea o aplicare limitată în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii unei rețele ADSL, situația poate fi diferită în ceea ce privește o rețea NGA, pe bază de fibră optică, în cazul căreia operatorii pot utiliza diferite tehnologii din domeniul fibrelor pentru a furniza servicii utilizatorilor finali (și anume, punct-la-punct sau G-PON).

(32)  De exemplu, o rețea ADSL trebuie să furnizeze bitstream și acces necondiționat, în timp ce o rețea NGA pe bază de fibră optică trebuie să furnizeze cel puțin acces la fibra neagră, bitstream și, în cazul în care se dezvoltă o rețea FTTC, acces la subbucla locală.

(33)  Această limitare se justifică prin faptul că, odată ce o rețea în bandă largă care furnizează conectivitate universală a fost dezvoltată, forțele pieței sunt, în mod normal, suficiente pentru a oferi servicii de comunicații pentru toți utilizatorii la prețuri competitive.

(34)  Astfel de garanții pot include, în special, o obligație de separare contabilă, precum și înființarea unei entități distincte, din punct de vedere structural și juridic, de operatorul integrat vertical. O astfel de entitate trebuie să fie singura responsabilă de respectarea și îndeplinirea misiunii de SIEG care i-a fost încredințată.

(35)  Date fiind particularitățile fiecărui caz, statele AELS trebuie să conceapă metodologia cea mai adecvată pentru a se asigura că suma compensatorie acordată va acoperi doar costurile de îndeplinire a misiunii de SIEG în zonele neprofitabile. De exemplu, compensația acordată se poate baza pe o comparație între veniturile rezultate din exploatarea comercială a infrastructurii în zonele profitabile și veniturile rezultate din exploatarea comercială a infrastructurii în zonele neprofitabile. Orice profit suplimentar, respectiv profiturile care depășesc rentabilitatea medie a capitalului din sector pentru dezvoltarea unei anumite infrastructuri în bandă largă, poate fi alocat pentru finanțarea SIEG în zonele neprofitabile, restul făcând obiectul compensației financiare acordate.

(36)  JO L 312, 29.11.2005, p. 67.

(37)  A se vedea și capitolul privind ajutoarele de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public din Orientările Autorității privind ajutoarele de stat, JO 109, 26.4.2007, p. 44 și Suplimentul SEE nr. 20, 26.4.2007, p. 1, disponibile și pe site-ul Autorității http://www.eftasurv.int/fieldsofwork/fieldstateaid/state_aid_guidelines/partvi-stateaidintheformofpublicservicecompensation.pdf

(38)  Trebuie reamintit că, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, „ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzut” pot fi considerate, de asemenea, compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE.

(39)  JO L 54, 28.2.2008, p. 1 și Suplimentul SEE nr. 11, 28.2.2008, p. 1.

(40)  Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (JO C 54, 4.3.2006, p. 13). În plus, deși ajutorul acordat s-a limitat, în unele cazuri, la „zone asistate” și ar fi putut să se califice, de asemenea, ca ajutor pentru investiții inițiale în sensul orientărilor menționate mai sus, intensitatea ajutorului putea depăși adesea plafonul autorizat pentru ajutorul regional în astfel de regiuni.

(41)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 508/08 a Comisiei – Regatul Unit, Furnizarea de servicii în bandă largă în Irlanda de Nord, Decizia N 201/06 a Comisiei – Grecia, Dezvoltarea accesului în bandă largă în zonele insuficient deservite, și Decizia N 118/06 a Comisiei – Letonia, Dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în zonele rurale.

(42)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 201/06 a Comisiei – Grecia, Dezvoltarea accesului în bandă largă în regiunile insuficient deservite.

(43)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 118/06 a Comisiei – Letonia, Dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în zonele rurale.

(44)  A se vedea Decizia privind măsura C 35/05 (ex N 59/05) a Comisiei din 19 iulie 2006, pe care Țările de Jos intenționează să o pună în aplicare în cadrul dezvoltării unei infrastructuri în bandă largă în Appingedam (JO L 86, 27.3.2007, p. 1). Cazul presupunea dezvoltarea unei rețele pasive (și anume conducte și fibră optică) care urma să fie deținută de către municipalitate, în timp ce nivelul activ (și anume gestionarea și operarea rețelei) urma să fie atribuit prin licitație unui operator cu ridicata din sectorul privat, care ar fi trebuit să presteze servicii de acces cu ridicata altor furnizori de servicii. În decizia sa, Comisia a observat că piața olandeză de bandă largă era o piață în rapidă expansiune, în care furnizorii de servicii de comunicații electronice, inclusiv operatorii de cablu și furnizorii de servicii de internet, se aflau într-un proces de introducere a serviciilor în bandă largă de foarte mare capacitate fără sprijin din partea statului. Situația din Appingedam nu era diferită de cea din restul pieței olandeze de bandă largă. Atât operatorul tradițional de telefonie fixă, cât și un operator de cablu ofereau deja „servicii triple play” în Appingedam (telefonie, bandă largă și televiziune digitală/analogică) și ambii operatori aveau posibilitatea tehnică de a crește în continuare lărgimea de bandă a propriilor rețele.

(45)  Astfel cum se menționează la punctul 4, trebuie reamintit faptul că, în prezent, accesul în bandă largă este reglementat ex ante în toate țările AELS.

(46)  În Decizia sa N 131/05 – Regatul Unit, Proiectul de bandă largă FibreSpeed în Țara Galilor, Comisia a fost nevoită să evalueze dacă sprijinul financiar acordat de autoritățile galeze pentru construcția unei rețele de fibră optică deschise și neutre în privința operatorului între 14 parcuri de afaceri putea fi declarat compatibil, chiar dacă locațiile vizate erau deservite deja de operatorul tradițional de rețea, care furniza linii închiriate la preț reglementat. Comisia a constatat că liniile închiriate oferite de operatorul tradițional erau foarte scumpe, aproape inaccesibile pentru IMM-uri. Ca urmare a distanței față de liniile telefonice ale operatorului tradițional, parcurile de afaceri vizate nu puteau obține nici servicii ADSL simetrice cu viteza mai mare de 2 Mbps. În plus, operatorul tradițional nu permitea accesul părților terțe la conducte și fibra neagră. Prin urmare, prezența operatorului tradițional în zonele vizate nu putea garanta servicii convenabile de internet de mare viteză din punct de vedere financiar pentru IMM-uri. Nu exista perspectiva ca părți terțe să construiască o infrastructură alternativă pentru a furniza servicii de mare viteză parcurilor de afaceri în cauză. A se vedea, de asemenea, Decizia N 890/06 a Comisiei – Franța, Aide du Sicoval pour un réseau de très haut débit și Decizia N 284/05 a Comisiei – Irlanda, Program regional privind banda largă: rețele din zonele metropolitane (Metropolitan Area Networks –„MANs”), fazele II și III.

(47)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 473/07 a Comisiei – Italia, Conexiune în bandă largă pentru Alto Adige, Decizia N 570/07 a Comisiei – Germania, Bandă largă în zonele rurale din Baden-Württemberg, Decizia N 131/05 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul de bandă largă FibreSpeed în Țara Galilor, Decizia N 284/05 a Comisiei – Irlanda, Program regional privind banda largă: rețele din zonele metropolitane (Metropolitan Area Networks – „MANs”), fazele II și III, Decizia N 118/06 a Comisiei – Letonia, Dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în zonele rurale și Decizia N 157/06 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul digital pentru bandă largă în regiunea South Yorkshire.

(48)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 222/06 a Comisiei – Italia, Ajutor pentru reducerea decalajului digital în Sardinia, Decizia N 398/05 a Comisiei – Ungaria, Facilitatea fiscală pentru dezvoltarea serviciilor de telecomunicații în bandă largă și Decizia N 264/06 a Comisiei – Italia, Bandă largă în zona rurală din Toscana.

(49)  În mod normal, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din partea I din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție.

(50)  În cazul în care se poate demonstra că operatorii existenți nu au furnizat informații relevante autorității publice pentru exercițiul de cartografiere necesar, aceste autorități ar trebui să se bazeze exclusiv pe orice fel de informații care le-au fost puse la dispoziție.

(51)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 201/06 a Comisiei – Grecia, Dezvoltarea accesului în bandă largă în regiunile insuficient deservite, Decizia N 264/06 a Comisiei – Italia, Bandă largă în zona rurală din Toscana, Decizia N 475/07 a Comisiei – Irlanda, Schema națională în materie de bandă largă („NBS”) și Decizia N 115/08 a Comisiei – Germania, Bandă largă în zonele rurale din Germania.

(52)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 508/08 a Comisiei – Regatul Unit, Furnizarea de servicii în bandă largă în Irlanda de Nord, Decizia N 475/07 a Comisiei – Irlanda, Schema națională în materie de bandă largă („NBS”), Decizia N 157/06 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul digital pentru bandă largă în regiunea South Yorkshire.

(53)  Pentru stabilirea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea de atribuire trebuie să specifice în prealabil ponderea relativă pe care o va atribui fiecăruia dintre criteriile (calitative) alese.

(54)  Până în prezent, Comisia a acceptat doar într-un singur caz utilizarea justificată a unei anumite soluții tehnologice: a se vedea Decizia N 222/06 a Comisiei – Italia, Ajutor pentru reducerea decalajului digital în Sardinia. În acest caz, Comisia a considerat că, având în vedere circumstanțele specifice, și anume „topografia regiunii, absența rețelelor prin cablu și necesitatea maximizării beneficiilor ajutorului, utilizarea tehnologiei ADSL pare a fi cea mai adecvată pentru atingerea obiectivelor proiectului”, punctul 45.

(55)  În plus, ori de câte ori statele AELS optează pentru un model de administrare în care infrastructura subvenționată în bandă largă oferă părților terțe doar servicii de acces cu ridicata, nu servicii cu amănuntul, posibilele denaturări ale concurenței sunt reduse și mai mult, deoarece un astfel de model de administrare contribuie la evitarea problemelor potențial complexe, generate de utilizarea prețurilor agresive și a formelor disimulate de discriminare în ceea ce privește accesul.

(56)  În această privință, ANR trebuie să ia în considerare eventuala menținere a condițiilor specifice care au justificat inițial acordarea unui ajutor în favoarea operatorului infrastructurii în cauză.

(57)  În circumstanțe excepționale demonstrate în mod corespunzător de către statul AELS care a înaintat notificarea, stabilirea unui astfel de mecanism pentru ajutoare cu valoare foarte redusă sau pentru proiecte de dimensiuni reduse, de tip „one-off”, bazate doar pe principiile achizițiilor publice, poate impune autorităților care acordă ajutorul o sarcină disproporționată și, prin urmare, nu va fi solicitată de către Autoritate.

(58)  În această fază a dezvoltării tehnologice și a pieței, nici rețelele prin satelit, nici cele mobile nu par a fi capabile să asigure servicii în bandă largă simetrice de foarte mare viteză, deși această situație se poate schimba în viitor, în special în ceea ce privește serviciile mobile (echipamentele de comunicații radio de generație următoare prevăzute de proiectul „Long Term Evolution” pot atinge, teoretic, dacă și când vor fi adoptate, rate maxime de 100 Mbps pentru legătura descendentă, respectiv 50 Mbps pentru legătură ascendentă).

(59)  A se vedea Decizia N 157/06 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul digital pentru bandă largă în regiunea South Yorkshire și Decizia N 284/05 a Comisiei – Program regional privind banda largă: rețele din zonele metropolitane (Metropolitan Area Networks –„MANs”), fazele II și III.

(60)  Până în prezent, sprijinul acordat de stat pentru extinderea unei rețele de „acces” de nouă generație pentru furnizarea de conectivitate prin fibră optică pentru sectorul rezidențial a fost aprobat doar în două cazuri (Appingedam și Amsterdam).

(61)  Operatorii de rețele în bandă largă au argumentat că extinderea unei rețele pe bază de fibră optică este în continuare o investiție foarte scumpă și riscantă, cu excepția lucrărilor de extindere din zonele dens populate sau pentru întreprinderi, unde operatorii beneficiază deja de o bază substanțială de clienți în bandă largă care pot migra către servicii de mai mare viteză. În unele cazuri, costul dezvoltării rețelelor NGA și pe bază de fibră optică este considerat a fi prea mare în comparație cu veniturile potențiale, astfel încât numărul furnizorilor privați care ar intra pe această piață este redus sau inexistent.

(62)  Astfel de măsuri nu trebuie să vizeze în mod specific operatori de comunicații electronice, ci trebuie să se aplice nediscriminatoriu tuturor operatorilor din sectorul în cauză (inclusiv, de exemplu, altor operatori de utilități, cum ar fi societăți furnizoare de gaze, electricitate și/sau apă). Măsurile care s-ar aplica operatorilor de comunicații electronice pot constitui doar ajutor sectorial, acesta intrând sub incidența interdicției de la articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

(63)  A se vedea, de exemplu, Decizia N 157/06 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul digital pentru bandă largă în regiunea South Yorkshire, Decizia N 201/06 a Comisie – Grecia, Dezvoltarea accesului în bandă largă în regiunile insuficient deservite și Decizia N 131/05 a Comisiei – Regatul Unit, Proiectul de bandă largă FibreSpeed în Țara Galilor, Decizia N 284/05 a Comisiei – Irlanda, Program regional privind banda largă: rețele din zonele metropolitane (Metropolitan Area Networks – „MANs”), fazele II și III, Decizia N 381/04 a Comisiei – Franța, Projet de réseau de télécommunications haut débit des Pyrénées-Atlantiques, Decizia N 382/05 a Comisiei – Franța, Mise en place d’une infrastructure haut débit sur le territoire de la région Limousin (DORSAL), Decizia N 57/05 a Comisiei – Regatul Unit, Sprijin inovator regional privind banda largă în Țara Galilor și Decizia N 14/08 a Comisiei – Regatul Unit, Banda largă în Scoția – Extinderea rețelelor în bandă largă.

(64)  Aceasta nu aduce atingere eventualei aplicări a capitolului privind ajutoarele de stat regionale, astfel cum se menționează mai sus la punctul 31.

(65)  Dacă, în prezent, diferențele între o zonă unde există doar internet în bandă îngustă (dial-up) și o zonă deservită de bandă largă duc la concluzia că prima zonă este una „albă”, o zonă în care nu există infrastructură în bandă largă de generație următoare, dar în care s-ar putea să se afle o infrastructură de bază în bandă largă, trebuie să fie considerată, de asemenea, o zonă „albă”.

(66)  ADSL 2+ extinde capacitatea rețelei ADSL de bază până la o lărgime de bandă maximă de 24 Mbps.

(67)  O zonă NGA albă poate fi o zonă în care nu există o infrastructură în bandă largă de bază (zone albe tradiționale), dar și o zonă în care este prezent un singur furnizor de bandă largă de bază (zonă gri tradițională) sau sunt prezenți mai mulți furnizori de bandă largă de bază (o zonă neagră tradițională). Astfel cum s-a arătat la secțiunea 3.4, în aceste circumstanțe diferite, ajutorul de stat pentru dezvoltarea benzii largi trebuie să îndeplinească condiții diferite pentru a fi considerat compatibil.

(68)  Această perioadă pare să corespundă unei perioade medii necesare pentru dezvoltarea unei rețele de acces de generație următoare care să acopere un oraș sau o metropolă. În această privință, un operator trebuie să poată demonstra că, în următorii 3 ani, va face investițiile în infrastructură necesare pentru a acoperi, până atunci, o parte importantă a teritoriului și a populației în cauză.

(69)  O zonă NGA gri poate fi reprezentată de o zonă unde (a) nu există nicio infrastructură în bandă largă de bază pe lângă NGA; (b) precum și de o zonă în care sunt prezenți unul sau mai mulți furnizori de bandă largă de bază (care poate fi considerată o zonă gri tradițională gri sau neagră). Astfel cum s-a arătat la secțiunea 3.4, în aceste circumstanțe diferite, ajutorul de stat pentru dezvoltarea benzii largi trebuie să îndeplinească condiții diferite pentru a fi considerat compatibil.

(70)  O zonă NGA neagră poate fi, de asemenea, o zonă în care există un singur furnizor (zonă gri tradițională) sau mai mulți furnizori de bandă largă (zonă neagră tradițională). După cum s-a arătat mai jos, ca urmare a acestor circumstanțe diferite, ajutorul de stat pentru dezvoltarea benzii largi trebuie să îndeplinească condiții diferite pentru a fi considerat compatibil.

(71)  În această privință, trebuie să se ia în considerare eventuala menținere a condițiilor specifice de piață care au justificat inițial acordarea unui ajutor pentru infrastructura în cauză.

Rectificări

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/63

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1270/2011 al Comisiei din 6 decembrie 2011 de stabilire a unui procentaj unic de acceptare pentru eliberarea de licențe de export, de respingere a cererilor de licențe de export și de suspendare a depunerii de cereri de licențe de export pentru zahăr peste cotă

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 324 din 7 decembrie 2011 )

La pagina 27:

—

considerentul 3:

în loc de:

„(3)

Cantitățile de zahăr care fac obiectul cererilor de licențe de export depășesc limita cantitativă fixată la articolul 1 alineatul (1) litera (a) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2011. Prin urmare, este necesar să se stabilească un procent de acceptare pentru cantitățile solicitate la 1 decembrie 2011. În consecință, este necesar să se respingă toate cererile de licențe de export pentru zahăr depuse după 2 decembrie 2011 și să se suspende depunerea de cereri de licențe de export,”,

se va citi:

„(3)

Cantitățile de zahăr care fac obiectul cererilor de licențe de export depășesc limita cantitativă fixată la articolul 1 alineatul (1) litera (a) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2011. Prin urmare, este necesar să se stabilească un procent de acceptare pentru cantitățile solicitate la 1 decembrie 2011 și la 2 decembrie 2011. În consecință, este necesar să se respingă toate cererile de licențe de export pentru zahăr depuse după 2 decembrie 2011 și să se suspende depunerea de cereri de licențe de export,”;

—

articolul 1 alineatul (1):

în loc de:

„(1)   Licențele de export pentru zahăr peste cotă pentru care s-au depus cereri la 1 decembrie 2011 se eliberează pentru cantitățile care au făcut obiectul cererilor, la care se aplică un procentaj unic de acceptare de 51,679586 %.”,

se va citi:

„(1)   Licențele de export pentru zahăr peste cotă pentru care s-au depus cereri la 1 decembrie 2011 și la 2 decembrie 2011 se eliberează pentru cantitățile care au făcut obiectul cererilor, la care se aplică un procentaj unic de acceptare de 51,679586 %.”

8.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/63

Rectificare la Decizia 2011/791/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 320 din 3 decembrie 2011 )

La pagina 31:

în loc de:

„Pentru Consiliu

Președintele

J. VINCENT-ROSTOWSKI”,

se va citi:

„Pentru Consiliu

Președintele

W. PAWLAK”.