ISSN 1977-0782
doi:10.3000/19770782.L_2011.319.ron
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 319
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 54
2 decembrie 2011
|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2011.319.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 54 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAȚIONALE
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/1 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 28 noiembrie 2011
privind poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Comitetului mixt al SEE referitor la o modificare a anexei XIII (Transporturi) la Acordul privind SEE
(2011/780/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2) coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2894/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 privind normele de aplicare a Acordului privind Spațiul Economic European (1), în special articolul 1 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Anexa XIII la Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”) conține dispoziții și măsuri specifice privind transporturile. |
|
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (2) are ca obiectiv principal stabilirea și menținerea unui nivel unitar ridicat de siguranță a aviației civile în Uniune. |
|
(3) |
Activitățile Agenției Europene de Siguranță a Aviației pot avea o influență asupra nivelului siguranței aviației civile în Spațiul Economic European. |
|
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 216/2008 ar trebui încorporat în acord pentru a permite participarea deplină a statelor AELS în cadrul Agenției Europene de Siguranță a Aviației. |
|
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 216/2008 abrogă Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 (3), care este încorporat în acord. Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat în conformitate cu acordul. |
|
(6) |
Anexa XIII la acord ar trebui să fie modificată în consecință. |
|
(7) |
Uniunea ar trebui, prin urmare, să adopte, în cadrul Comitetului mixt al SEE, poziția prevăzută în proiectul de decizie atașat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Comitetului mixt al SEE referitor la modificarea preconizată a anexei XIII (Transporturi) la acord are la bază proiectul de decizie a Comitetului mixt al SEE atașat la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 28 noiembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
K. SZUMILAS
(1) JO L 305, 30.11.1994, p. 6.
(3) Regulamentul CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației (JO L 240, 7.9.2002, p. 1).
PROIECT DE
DECIZIA NR. …/2011 A COMITETULUI MIXT AL SEE
din …
de modificare a anexei XIII (Transporturi) la Acordul privind SEE
COMITETUL MIXT AL SEE,
având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, astfel cum a fost modificat prin Protocolul de adaptare a Acordului privind Spațiul Economic European („acordul”), în special articolul 98,
întrucât:
|
(1) |
Anexa XIII la acord a fost modificată prin Decizia nr. …/… a Comitetului mixt al SEE din … (1). |
|
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (2) are ca obiectiv principal stabilirea și menținerea unui nivel unitar ridicat de siguranță a aviației civile în Uniune. |
|
(3) |
Activitățile Agenției Europene de Siguranță a Aviației pot avea o influență asupra nivelului siguranței aviației civile în Spațiul Economic European. |
|
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 216/2008 ar trebui să fie încorporat în acord pentru a permite participarea deplină a statelor AELS în cadrul Agenției Europene de Siguranță a Aviației. |
|
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 216/2008 abrogă Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care este încorporat în acord și care, prin urmare, ar trebui să fie abrogat în conformitate cu acordul, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa XIII la acord se modifică astfel cum se menționează în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Textele în limbile islandeză și norvegiană ale Regulamentului (CE) nr. 216/2008, care urmează să fie publicate în suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt autentice.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la …, cu condiția să se fi efectuat toate notificările către Comitetul mixt al SEE, prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din acord (4).
Articolul 4
Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, ….
Pentru Comitetul mixt al SEE
Președintele
Secretarii Comitetului mixt al SEE
(1) JO L …
(4) [Nu au fost semnalate obligații constituționale.] [Au fost semnalate obligații constituționale.]
Declarația statelor AELS la Decizia nr. … a Comitetului mixt al SEE privind încorporarea în acord a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE
„Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului se referă, printre altele, la competența de a impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu în domeniul siguranței aviației. Încorporarea regulamentului nu aduce atingere soluțiilor instituționale cu privire la viitoarelor acte care conferă prerogative de a impune sancțiuni.”
ANEXĂ
la Decizia nr. … a Comitetului mixt al SEE
Anexa XIII la acord se modifică după cum urmează:
|
1. |
La punctul 66a [Regulamentul (CEE) nr. 3922/91] și, respectiv, la punctul 66r (Directiva 2004/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului), se adaugă următoarea liniuță:
|
|
2. |
La punctul 68a (Directiva 91/670/CE a Consiliului) se adaugă următorul text: „ , astfel cum a fost modificat prin:
|
|
3. |
Textul de la punctul 66n [Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului] se înlocuiește cu următorul text: „32008 R 0216: Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (JO L 79, 19.3.2008, p. 1). În sensul prezentului acord, dispozițiile regulamentului se citesc cu următoarele adaptări:
|
REGULAMENTE
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/8 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1244/2011 AL CONSILIULUI
din 1 decembrie 2011
privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 442/2011 al Consiliului din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (1), în special articolul 14 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
La 9 mai 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 442/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria. |
|
(2) |
Având în vedere gravitatea situației din Siria și în conformitate cu Decizia 2011/782/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (2), ar trebui incluse și alte persoane și entități în lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 442/2011, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Persoanele și entitățile enumerate în anexa la prezentul regulament se adaugă pe lista care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 442/2011.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 121, 10.5.2011, p. 1.
(2) A se vedea pagina 56 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXĂ
Persoanele și entitățile menționate la articolul 1
A. Persoane
|
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
|
1. |
Mohammad Al-Jleilati |
Data nașterii 1945, Locul nașterii Damasc |
Ministrul finanțelor. Responsabil de economia siriană. |
1.12.2011 |
|
2. |
Dr. Mohammad Nidal Al-Shaar |
Data nașterii 1956, Locul nașterii Alep |
Ministrul economiei și comerțului. Responsabil de economia siriană. |
1.12.2011 |
|
3. |
Locotenent-general Fahid Al-Jassim |
|
Șeful Statului Major. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
4. |
General-maior Ibrahim Al-Hassan |
|
Adjunctul șefului Statului Major. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
5. |
Comandant de brigadă Khalil Zghraybih |
|
Divizia a 14-a. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
6. |
Comandant de brigadă Ali Barakat |
|
Cea de a 103-a brigadă a Diviziei Gărzii Republicane. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
7. |
Comandant de brigadă Talal Makhluf |
|
Cea de a 103-a brigadă a Diviziei Gărzii Republicane. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
8. |
Comandant de brigadă Nazih Hassun |
|
Serviciul de informații al forțelor aeriene siriene. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
9. |
Căpitan Maan Jdiid |
|
Garda prezidențială. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
10. |
Muahmamd Al-Shaar |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
11. |
Khald Al-Taweel |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
12. |
Ghiath Fayad |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
B. Entități
|
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
|||||
|
1. |
Cham Press TV |
|
Post de televiziune care a participat la campanii de dezinformare și de incitare la violență împotriva manifestanților |
1.12.2011 |
|||||
|
2. |
Al Watan |
|
Cotidian care a participat la campanii de dezinformare și de incitare la violență împotriva manifestanților |
1.12.2011 |
|||||
|
3. |
Centrul sirian de studii și de cercetare (CERS) (alias CERS, Centrul de studiu și cercetare științifică; alias SSRC, Scientific Studies and Research Center; alias. Centrul de cercetare de la Kaboun |
Barzeh Street, PO Box 4470, Damas |
Sprijină armata siriană în achiziția de materiale folosite direct pentru supravegherea și represiunea manifestanților. |
1.12.2011 |
|||||
|
4. |
Business Lab |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile |
1.12.2011 |
|||||
|
5. |
Industrial Solutions |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
|||||
|
6. |
Mechanical Construction Factory (MCF) |
P.O. Box 35202, Industrial Zone, Al-Qadam Road, Damas |
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
|||||
|
7. |
Syronics – Syrian Arab Co. for Electronic Industries |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
|||||
|
8. |
Handasieh – Organization for Engineering Industries |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
|||||
|
9. |
Syria Trading Oil Company (Sytrol) |
Prime Minister Building, 17 Street Nissan, Damasc, Siria. |
Companie de stat responsabilă de totalitatea exporturilor de țiței din Siria. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
|||||
|
10. |
General Petroleum Corporation (GPC) |
|
Companie de stat. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
|||||
|
11. |
Al Furat Petroleum Company |
|
Societate mixtă deținută în proporție de 50 % de GPC. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/11 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1245/2011 AL CONSILIULUI
din 1 decembrie 2011
de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 961/2010 al Consiliului din 25 octombrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului (1), în special articolul 36 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
La 25 octombrie 2010, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 961/2010 privind măsuri restrictive împotriva Iranului. |
|
(2) |
Consiliul a efectuat o reexaminare integrală a listei persoanelor, entităților și organismelor, astfel cum a fost prevăzută în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010, cărora li se aplică articolul 16 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În cadrul acestei reexaminări, Consiliul a luat în considerare observațiile transmise de către cei vizați. |
|
(3) |
Consiliul a ajuns la concluzia că persoanele, entitățile și organismele enumerate în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 ar trebui să facă în continuare obiectul măsurilor restrictive specifice prevăzute în regulamentul respectiv. |
|
(4) |
Consiliul a ajuns, de asemenea, la concluzia că rubricile corespunzătoare anumitor entități incluse pe lista din anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 ar trebui modificate. |
|
(5) |
Mai mult, având în vedere preocuparea continuă cu privire la extinderea programelor nucleare și de rachete ale Iranului exprimată de Consiliul European la 23 octombrie 2011 și în conformitate cu Decizia 2011/783/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (2), ar trebui să fie incluse și alte persoane și entități pe lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzută în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010. |
|
(6) |
Lista persoanelor, entităților și organismelor prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 961/2010 ar trebui actualizată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 281, 27.10.2010, p. 1.
(2) A se vedea pagina 71 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXĂ
Anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 961/2010 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Următoarele persoane și entități se adaugă la lista din anexa VIII. I. Persoane și entități implicate în activități nucleare sau privind rachete balistice A. Persoane
B. Entități
II. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) A. Persoane
B. Entități
III. Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) A. Persoane
B. Entități
|
|
2. |
Rubricile corespunzătoare entităților menționate mai jos se înlocuiesc cu rubricile enumerate mai jos. I. Persoane și entități implicate în activități nucleare sau privind rachete balistice B. Entități
III. Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) B. Entități
|
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/32 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1246/2011 AL COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Mantecados de Estepa (IGP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Mantecados de Estepa” depusă de Spania a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(2) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se înregistrează denumirea care figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Dacian CIOLOȘ
Membru al Comisiei
(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.
ANEXĂ
Produse alimentare prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 510/2006:
Clasa 2.4. Produse de panificație, produse de patiserie, produse de cofetărie, biscuiți
SPANIA
Mantecados de Estepa (IGP)
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/34 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1247/2011 AL COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament. |
|
(2) |
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri. |
|
(3) |
În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel. |
|
(4) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codurile NC indicate în coloana (2) a aceluiași tabel.
Articolul 2
Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Algirdas ŠEMETA
Membru al Comisiei
(2) JO L 302, 19.10.1992, p. 1.
ANEXĂ
|
Descrierea mărfurilor |
Clasificare (cod NC) |
Motive |
||
|
(1) |
(2) |
(3) |
||
|
8538 90 99 |
Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, a notei 2 litera (b) la secțiunea XVI, precum și pe baza textului codurilor NC 8538, 8538 90 și 8538 90 99. Deoarece modulul reprezintă o interfață între dispozitive externe și un aparat cu comandă numerică de la poziția 8537, clasificarea la poziția 8471 ca unitate de intrare este exclusă. Deoarece modulul recepționează, convertește, procesează și transmite semnale electrice către PLC, clasificarea la poziția 8536 ca întrerupător sau releu pentru conectarea cu sau în cadrul circuitelor electrice este exclusă. Deoarece modulul nu controlează el însuși dispozitivele externe, ci constituie doar o interfață între astfel de dispozitive și PLC, clasificarea la poziția 8537 ca aparat pentru controlul electricității este exclusă. Deoarece conversia analog-digital nu reprezintă decât un proces intermediar, clasificarea la poziția 8543 ca mașini și aparate electrice cu funcții proprii, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 85, este exclusă. Având în vedere că utilizarea prevăzută a modulului este recepția, conversia și procesarea de semnale reprezentând măsurători recepționate de la dispozitive externe și transmiterea acestora către PLC, modulul este indispensabil pentru funcționarea PLC de la poziția 8537. Articolul trebuie deci clasificat la poziția 8538, ca părți ale aparatelor de la pozițiile 8535-8537. |
||
|
8538 90 99 |
Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, a notei 2 litera (b) la secțiunea XVI, precum și pe baza textului codurilor NC 8538, 8538 90 și 8538 90 99. Deoarece modulul reprezintă o interfață între dispozitive externe și un aparat cu comandă numerică de la poziția 8537, clasificarea la poziția 8471 ca unitate de ieșire este exclusă. Deoarece modulul recepționează, convertește, procesează și transmite semnale electrice către dispozitive externe, clasificarea la poziția 8536 ca întrerupător sau releu pentru conectarea cu sau în cadrul circuitelor electrice este exclusă. Punctele de conectare la ieșire (reprezentate de relee electromagnetice) nu constituie decât o parte a modulului care cuprinde, în afară de punctele de conectare, și interfața bus, procesorul și convertorul digital-analog. Mai mult, modulul nu controlează el însuși dispozitivele externe, ci constituie doar interfața între PLC și aceste dispozitive. Clasificarea la poziția 8537 ca aparat pentru controlul electricității este deci exclusă. Deoarece conversia digital-analog nu reprezintă decât un proces intermediar, clasificarea la poziția 8543 ca mașini și aparate electrice cu funcții proprii, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 85, este exclusă. Având în vedere că utilizarea prevăzută a modulului este recepția, procesarea și conversia de semnale reprezentând un semnal de tip on/off recepționat de la PLC și transmiterea acestora către dispozitive externe, modulul este indispensabil pentru funcționarea PLC de la poziția 8537. Articolul trebuie deci clasificat la poziția 8538, ca părți ale aparatelor de la pozițiile 8535-8537. |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/37 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1248/2011 AL COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament. |
|
(2) |
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri. |
|
(3) |
În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel. |
|
(4) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codurile NC indicate în coloana (2) a aceluiași tabel.
Articolul 2
Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Algirdas ŠEMETA
Membru al Comisiei
(2) JO L 302, 19.10.1992, p. 1.
ANEXĂ
|
Descrierea mărfurilor |
Clasificare (cod NC) |
Motive |
||||||||
|
(1) |
(2) |
(3) |
||||||||
|
Mașină utilizată la ascensoare, având dimensiuni de aproximativ 83 × 70 × 30 cm și o greutate de 418 kg (denumită „mașină de tracțiune fără angrenaj”), compusă din:
Mașina este instalată într-un puț pentru ascensoare, în scopul ridicării și coborârii cabinei. |
8425 31 00 |
Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, a notei 2 litera (a) de la secțiunea XVI, precum și a textului codurilor NC 8425 și 8425 31 00. Mașina constă într-un motor electric și un scripete pe axul motorului. Având în vedere caracteristicile, mașina va fi considerată ca fiind un troliu și clasificată la poziția 8425. Prezența unui sistem de frânare sau absența unui cablu sau a unei curele nu exclude clasificarea ca troliu (vezi și avizul de clasificare SA 8425.31/1). Prezența sistemului de monitorizare a siguranței nu schimbă caracteristicile unui troliu. Clasificarea la poziția 8431, ca parte a unui ascensor, este deci exclusă. În consecință, mașina trebuie clasificată la codul NC 8425 31 00 ca troliu propulsat de un motor electric. |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/39 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1249/2011 AL COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament. |
|
(2) |
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri. |
|
(3) |
În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel. |
|
(4) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. |
|
(5) |
Comitetul Codului vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a aceluiași tabel.
Articolul 2
Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Algirdas ŠEMETA
Membru al Comisiei
(2) JO L 302, 19.10.1992, p. 1.
ANEXĂ
|
Descrierea mărfurilor |
Clasificare (Cod NC) |
Motive |
||||||||||||||
|
(1) |
(2) |
(3) |
||||||||||||||
|
Aparat portabil alimentat cu baterie pentru captare și înregistrare videofonică, cu dimensiuni de aproximativ 10 × 5,5 × 2 cm (denumit „cameră video de buzunar”), compus din:
Aparatul permite numai captarea și înregistrarea fișierelor video sub formă de secvențe de imagini în format MPEG4-AVI. Imaginile sunt înregistrate cu o rezoluție de 640 × 480 pixeli la 30 de cadre pe secundă timp de maximum 2 ore. Secvențele video înregistrate de aparat pot fi transferate către un dispozitiv de prelucrare automată a datelor, prin interfața USB, fără modificarea formatului fișierelor video, sau către o cameră video digitală, un monitor sau un televizor, prin interfața AV. În aparat pot fi transferate fișiere video de la un dispozitiv de prelucrare automată a datelor, prin interfața USB. |
8525 80 99 |
Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8525, 8525 80 și 8525 80 99. Întrucât aparatul permite numai înregistrarea videofonică, clasificarea la codul NC 8525 80 30 ca aparat fotografic digital este exclusă. Date fiind caracteristicile sale, aparatul este o cameră video cu înregistrare. Întrucât aparatul permite înregistrarea de fișiere video din alte surse decât camera de televiziune încorporată, clasificarea la codul NC 8525 80 91 drept cameră video cu înregistrare capabilă să înregistreze numai sunetele și imaginile captate de o cameră de televiziune este exclusă. Aparatul trebuie clasificat așadar la codul NC 8525 80 99 ca alte camere video cu înregistrare. |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/41 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1250/2011 AL COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Πατάτα Νάξου (Patata Naxou) (IGP)]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 7 alineatul (4) primul paragraf,
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Πατάτα Νάξου” (Patata Naxou) depusă de Grecia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). |
|
(2) |
Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Se înregistrează denumirea care figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Dacian CIOLOȘ
Membru al Comisiei
(1) JO L 93, 31.3.2006, p. 12.
(2) JO C 91, 23.3.2011, p. 15.
ANEXĂ
Produse agricole destinate consumului uman, enumerate în anexa I la tratat:
Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate
GRECIA
Πατάτα Νάξου (Patata Naxou) (IGP)
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/43 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1251/2011 AL COMISIEI
din 30 noiembrie 2011
de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (1), în special articolul 69,
având în vedere Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (2), în special articolul 78,
având în vedere Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (3), în special articolul 68,
întrucât:
|
(1) |
Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (4), Consiliul a încheiat Acordul privind achizițiile publice (denumit în continuare „acordul”). Acordul trebuie aplicat în cazul oricărui contract de achiziții cu o valoare egală cu sau mai mare decât sumele (denumite în continuare „praguri”) stabilite în acord și exprimate în drepturi speciale de tragere. |
|
(2) |
Unul dintre obiectivele Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE este de a permite entităților contractante și autorităților contractante care le aplică să respecte, în același timp, obligațiile prevăzute în acord. În acest sens, pragurile prevăzute de respectivele directive pentru contractele de achiziții publice și care fac totodată obiectul acordului trebuie armonizate astfel încât să corespundă contravalorii în euro, rotunjite până la mia inferioară, a pragurilor stabilite în acord. |
|
(3) |
Din motive de coerență, este necesar să se armonizeze și pragurile din Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE, care nu fac obiectul acordului. În același timp, pragurile stabilite de Directiva 2009/81/CE trebuie armonizate cu pragurile revizuite prevăzute la articolul 16 din Directiva 2004/17/CE. |
|
(4) |
Prin urmare, Directivele 2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE trebuie modificate în consecință. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru contracte de achiziții publice, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Directiva 2004/17/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 16 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Articolul 61 se modifică după cum urmează:
|
Articolul 2
Directiva 2004/18/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 7 se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
Articolul 8 alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
|
3. |
La articolul 56, valoarea de „4 845 000 EUR” se înlocuiește cu „5 000 000 EUR”. |
|
4. |
La articolul 63 alineatul (1) primul paragraf, valoarea de „4 845 000 EUR” se înlocuiește cu „5 000 000 EUR”. |
|
5. |
Articolul 67 alineatul (1) se modifică după cum urmează:
|
Articolul 3
Articolul 8 din Directiva 2009/81/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
La litera (a), valoarea de „387 000 EUR” se înlocuiește cu „400 000 EUR”. |
|
2. |
La litera (b), valoarea de „4 845 000 EUR” se înlocuiește cu „5 000 000 EUR”. |
Articolul 4
Prezentul regulament întră în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 134, 30.4.2004, p. 1.
(2) JO L 134, 30.4.2004, p. 114.
(3) JO L 216, 20.8.2009, p. 76.
(4) JO L 336, 23.12.1994, p. 1.
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/45 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1252/2011 AL COMISIEI
din 30 noiembrie 2011
de interzicere a pescuitului de pește-pescar în zona VII de către navele care arborează pavilionul Țărilor de Jos
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 57/2011 al Consiliului din 18 ianuarie 2011 de stabilire, pentru anul 2011, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE (2) stabilește cotele pentru 2011. |
|
(2) |
Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2011. |
|
(3) |
Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Epuizarea cotei
Cota de pescuit alocată pentru 2011 statului membru menționat în anexa la prezentul regulament pentru stocul indicat în aceeași anexă se consideră epuizată de la data stabilită în respectiva anexă.
Articolul 2
Interdicții
Activitățile de pescuit din stocul menționat în anexa la prezentul regulament realizate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru se interzic începând de la data stabilită în anexă. După această dată, se interzic păstrarea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea peștelui din stocul respectiv capturat de către navele în cauză.
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
Lowri EVANS
Director general pentru afaceri maritime și pescuit
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
ANEXĂ
|
Nr. |
76/T&Q |
|
Stat membru |
Țările de Jos |
|
Stoc |
ANF/07. |
|
Specie |
Pește-pescar (Lophiidae) |
|
Zonă |
VII |
|
Dată |
11.11.2011 |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/47 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1253/2011 AL COMISIEI
din 1 decembrie 2011
de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1067/2008 și (CE) nr. 1064/2009 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare UE pentru importul de cereale provenite din țări terțe
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 144 alineatul (1), coroborat cu articolul 4,
întrucât:
|
(1) |
Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2305/2003 al Comisiei din 29 decembrie 2003 privind deschiderea și administrarea unui contingent tarifar comunitar pentru importurile de orz din țările terțe (2) a deschis un contingent tarifar anual de 306 215 tone pentru importurile de orz de la codul NC 1003 00. |
|
(2) |
Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 969/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 privind deschiderea și administrarea unui contingent tarifar comunitar pentru importul de porumb originar din țările terțe (3) a deschis un contingent tarifar anual de 242 074 de tone de porumb de la codurile NC 1005 10 90 și 1005 90 00. |
|
(3) |
Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1067/2008 al Comisiei din 30 octombrie 2008 privind deschiderea și gestionarea unor contingente tarifare comunitare pentru grâul comun de altă calitate decât cea superioară provenit din țări terțe și de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (4) a deschis un contingent tarifar anual de 2 989 240 de tone de grâu comun de la codul NC 1001 90 99 de altă calitate decât cea superioară. |
|
(4) |
Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1064/2009 al Comisiei din 4 noiembrie 2009 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentului tarifar comunitar pentru importul de orz de bere provenit din țări terțe (5) a deschis un contingent tarifar anual pentru importul cantității de 50 000 de tone de orz de bere de la codul NC 1003 00 destinat fabricării de bere învechită în cuve conținând lemn de fag. |
|
(5) |
Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Argentina, în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 referitor la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cadrul procesului lor de aderare la Uniunea Europeană (6) (denumit în continuare „acordul”), aprobat prin Decizia 2011/769/UE a Consiliului (7), prevede în principal adăugarea a 122 790 de tone de grâu comun (de calitate medie sau inferioară), a 890 de tone de orz, a 890 de tone de orz de bere și a 35 914 tone de porumb în cadrul contingentelor tarifare respective ale Uniunii. |
|
(6) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1006/2001 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (8) prevede modificări ale codurilor NC referitoare la cereale, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012. |
|
(7) |
Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1067/2008 și (CE) nr. 1064/2009 trebuie modificate în consecință. |
|
(8) |
În vederea asigurării unei gestionări administrative eficace a contingentelor, prezentul regulament trebuie să se aplice începând cu 1 ianuarie 2012. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2305/2003, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Se deschide un contingent tarifar de 307 105 tone pentru importul de orz de la codul NC 1003 (număr de ordine 09.4126).”
Articolul 2
Regulamentul (CE) nr. 969/2006 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Se deschide un contingent tarifar de 277 988 de tone pentru importul de porumb de la codurile NC 1005 10 90 și 1005 90 00 (număr de ordine 09.4131).” |
|
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Contingentul se împarte în două subperioade semestriale de 138 994 de tone fiecare, care cuprind următoarele date:
|
Articolul 3
Regulamentul (CE) nr. 1067/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Prin derogare de la articolul 135 și articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, dreptul de import pentru grâul comun de la codul NC 1001 99 00, de altă calitate decât cea superioară definită în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 642/2010 al Comisiei (9), este fixat în cadrul contingentului deschis de prezentul regulament. |
|
2. |
La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) La data de 1 ianuarie a fiecărui an, se deschide un contingent tarifar de 3 112 030 de tone de grâu comun de la codul NC 1001 99 00, de altă calitate decât cea superioară.” |
|
3. |
La articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Contingentul tarifar global de import se împarte în patru subcontingente:
|
|
4. |
La articolul 4 alineatul (2), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:
|
Articolul 4
La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1064/2009, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Prezentul regulament deschide un contingent tarifar pentru importul cantității de 50 890 de tone de orz de bere de la codul NC 1003 destinat fabricării de bere învechită în cuve conținând lemn de fag. Acest contingent poartă numărul de ordine 09.0076.”
Articolul 5
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2012.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 342, 30.12.2003, p. 7.
(3) JO L 176, 30.6.2006, p. 44.
(4) JO L 290, 31.10.2008, p. 3.
(5) JO L 291, 7.11.2009, p. 14.
(6) JO L 317, 30.11.2011, p. 11.
(7) JO L 317, 30.11.2011, p. 10.
(8) JO L 282, 28.10.2011 p. 1.
(9) JO L 187, 21.7.2010, p. 5.”
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/49 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1254/2011 AL COMISIEI
din 1 decembrie 2011
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 2 decembrie 2011.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
|
0702 00 00 |
AL |
62,0 |
|
IL |
98,1 |
|
|
MA |
39,4 |
|
|
MK |
68,6 |
|
|
TN |
143,0 |
|
|
TR |
85,0 |
|
|
ZZ |
82,7 |
|
|
0707 00 05 |
EG |
193,3 |
|
TR |
92,8 |
|
|
ZZ |
143,1 |
|
|
0709 90 70 |
MA |
35,4 |
|
TR |
131,7 |
|
|
ZZ |
83,6 |
|
|
0805 20 10 |
MA |
74,6 |
|
ZZ |
74,6 |
|
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
HR |
34,1 |
|
IL |
79,1 |
|
|
TR |
84,0 |
|
|
UY |
71,0 |
|
|
ZZ |
67,1 |
|
|
0805 50 10 |
TR |
62,9 |
|
ZZ |
62,9 |
|
|
0808 10 80 |
CA |
120,5 |
|
CL |
90,0 |
|
|
CN |
74,9 |
|
|
MK |
36,4 |
|
|
US |
107,2 |
|
|
ZA |
180,1 |
|
|
ZZ |
101,5 |
|
|
0808 20 50 |
CN |
59,0 |
|
TR |
133,1 |
|
|
ZZ |
96,1 |
|
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
DECIZII
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/51 |
DECIZIA 2011/781/PESC A CONSILIULUI
din 1 decembrie 2011
privind Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia și Herțegovina (BiH)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28, articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 8 decembrie 2009, Consiliul a adoptat Decizia 2009/906/PESC (1) privind Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (MPUE) în Bosnia și Herțegovina (BiH). Decizia menționată expiră la data de 31 decembrie 2011. |
|
(2) |
EUPM ar trebui să continue până la 30 iunie 2012. |
|
(3) |
Structura de comandă și control a EUPM ar trebui să nu aducă atingere responsabilităților contractuale ale șefului misiunii față de Comisie în ceea ce privește execuția bugetului EUPM. |
|
(4) |
Pentru EUPM, ar trebui activată celula de supraveghere. |
|
(5) |
EUPM se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, prevăzută la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Misiunea
(1) Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia și Herțegovina (BiH), instituită prin Acțiunea comună 2002/210/PESC (2), se continuă de la 1 ianuarie 2012 până la 30 iunie 2012.
(2) EUPM acționează în conformitate cu mandatul prevăzut la articolul 2 și își îndeplinește atribuțiile-cheie astfel cum se prevede la articolul 3.
Articolul 2
Mandatul
Ca parte a unei abordări mai ample a statului de drept în BiH și în regiune, EUPM sprijină agențiile de aplicare a legii relevante din BiH și sistemul de justiție penală în lupta împotriva criminalității organizate și a corupției, în consolidarea interacțiunii dintre poliție și procuratură și în promovarea cooperării regionale și internaționale.
EUPM asigură consiliere operațională Reprezentantului Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru a-l sprijini în exercitarea rolului său. Prin activitatea și prin rețeaua sa din interiorul țării, EUPM contribuie la eforturile generale de a asigura informarea deplină a Uniunii cu privire la evoluțiile din BiH.
În vederea încheierii misiunii, EUPM pregătește predarea atribuțiilor-cheie rămase către Biroul RSUE.
EUPM sprijină dispozițiile temporare pentru depozitare în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) în așteptarea elaborării unor dispoziții permanente privind depozitarea.
Articolul 3
Atribuțiile-cheie ale misiunii
Pentru a își îndeplini misiunea, atribuțiile-cheie ale EUPM sunt următoarele:
|
1. |
să ofere consiliere strategică pentru agențiile de aplicare a legii și autoritățile politice din BiH privind combaterea criminalității organizate și a corupției; |
|
2. |
să promoveze și să faciliteze mecanismele de coordonare și de cooperare verticală și orizontală dintre agențiile de aplicare a legii competente, cu un accent special pe agențiile la nivel de stat; |
|
3. |
să asigure predarea cu succes între EUPM și Biroul RSUE; |
|
4. |
să contribuie la coordonarea eforturilor Uniunii și ale statelor membre în domeniul statului de drept. |
Articolul 4
Structura misiunii
(1) EUPM se compune din următoarele elemente:
|
(a) |
cartierul general principal la Sarajevo, compus din șeful misiunii și personalul său, astfel cum este prevăzut în planul de operații (OPLAN); |
|
(b) |
patru birouri locale la Sarajevo, Banja Luka, Mostar și Tuzla. |
(2) Aceste elemente fac obiectul unor dispoziții detaliate suplimentare prevăzute în OPLAN.
Articolul 5
Comandantul operației civile
(1) Directorul capacității civile de planificare și conducere este comandantul operației civile pentru EUPM.
(2) Comandantul operației civile exercită comanda și controlul la nivel strategic asupra EUPM, sub controlul politic și conducerea strategică a Comitetului politic și de securitate (COPS) și sub autoritatea generală a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).
(3) Comandantul operației civile asigură punerea în aplicare corespunzătoare și eficace a deciziilor Consiliului, precum și a deciziilor COPS, inclusiv prin emiterea de instrucțiuni la nivel strategic, după caz, pentru șeful misiunii și oferindu-i acestuia consiliere și asistență tehnică.
(4) Toți membrii personalului detașat rămân în totalitate sub comanda autorităților naționale ale statului sau instituției Uniunii care i-a detașat. Autoritățile naționale transferă comandantului operației civile controlul operațional asupra personalului, echipelor și unităților lor.
(5) Comandantul operației civile are răspunderea generală de a asigura îndeplinirea corespunzătoare a obligației de vigilență a Uniunii.
(6) Comandantul operației civile și RSUE se consultă reciproc, după caz.
Articolul 6
Șeful misiunii
(1) Șeful misiunii își asumă responsabilitatea pentru EUPM și exercită comanda și controlul asupra acesteia în teatrul de operații.
(2) Șeful misiunii exercită comanda și controlul asupra personalului, echipelor și unităților din statele contribuitoare, astfel cum au fost desemnate de către comandantul operației civile, precum și responsabilitatea administrativă și logistică, inclusiv cu privire la bunurile, resursele și informațiile puse la dispoziția EUPM.
(3) Șeful misiunii emite instrucțiuni destinate întregului personal al EUPM în vederea desfășurării eficiente a EUPM în teatrul de operații și asigură coordonarea și gestionarea curentă a acesteia, urmând instrucțiunile de ordin strategic ale comandantului operației civile.
(4) Șeful misiunii răspunde de execuția bugetului EUPM. În acest scop, șeful misiunii semnează un contract cu Comisia.
(5) Șeful misiunii răspunde de controlul disciplinar asupra personalului. În cazul personalului detașat, acțiunile disciplinare se exercită de către autoritatea națională sau a Uniunii competentă.
(6) Șeful misiunii este reprezentantul EUPM în cadrul operațiilor și îi asigură o vizibilitate corespunzătoare.
(7) Șeful misiunii asigură coordonarea, după caz, cu alți actori ai Uniunii prezenți pe teren. Fără a aduce atingere lanțului de comandă, șeful misiunii primește orientări politice la nivel local din partea RSUE.
Articolul 7
Personalul EUPM
(1) Efectivul și atribuțiile personalului EUPM sunt conforme cu mandatul prevăzut la articolul 2, cu atribuțiile-cheie prevăzute la articolul 3 și cu structura prevăzută la articolul 4.
(2) EUPM este formată în principal din personal detașat de statele membre sau de instituțiile Uniunii. Fiecare stat membru sau instituție a Uniunii suportă cheltuielile aferente tuturor membrilor personalului pe care i-a detașat, inclusiv cheltuieli de călătorie spre și dinspre locul de desfășurare, salarii, asigurări medicale și indemnizații, altele decât diurnele aplicabile, precum și indemnizațiile pentru condiții dificile de lucru și indemnizațiile de risc.
(3) EUPM poate recruta, de asemenea, personal civil internațional și personal local, după caz, pe bază de contract, în cazul în care funcțiile necesare nu sunt asigurate de personalul detașat de statele membre. În mod excepțional, în cazuri justificate corespunzător, în cazul în care nu sunt disponibile candidaturi adecvate din statele membre, pot fi recrutați, după caz, pe bază de contract, resortisanți ai unor state terțe participante.
(4) Toți membrii personalului respectă standardele operaționale minime de securitate specifice misiunii, precum și planul de securitate al misiunii, care susține politica de securitate pe teren a Uniunii. În ceea ce privește protecția informațiilor UE clasificate care le sunt încredințate în exercițiul atribuțiilor lor, toți membrii personalului respectă principiile și normele minime de securitate instituite prin Decizia 2011/292/UE a Consiliului din 31 martie 2011 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (3).
Articolul 8
Statutul misiunii și al personalului EUPM
(1) Se adoptă măsurile necesare pentru continuarea Acordului dintre Uniune și BiH din 4 octombrie 2002 privind activitățile EUPM în BiH pe durata EUPM.
(2) Statul sau instituția Uniunii care a detașat un membru al personalului răspunde de soluționarea plângerilor privind detașarea, fie din partea membrului respectiv, fie cu privire la acesta. Statul sau instituția Uniunii în cauză răspunde de introducerea oricărei acțiuni împotriva persoanei detașate.
(3) Condițiile de angajare și drepturile și obligațiile personalului civil internațional și local se stabilesc prin contracte între șeful misiunii și respectivul membru al personalului.
Articolul 9
Lanțul de comandă
(1) EUPM are un lanț de comandă unificat, specific operațiilor de gestionare a crizelor.
(2) COPS exercită controlul politic și conducerea strategică a EUPM sub autoritatea Consiliului și a ÎR.
(3) Comandantul operației civile, sub controlul politic și conducerea strategică a COPS și sub autoritatea generală a ÎR, este comandantul EUPM la nivel strategic și, în această calitate, emite instrucțiuni pentru șeful misiunii și îi oferă acestuia consiliere și asistență tehnică.
(4) Comandantul operației civile raportează Consiliului prin intermediul ÎR.
(5) Șeful misiunii exercită comanda și controlul asupra EUPM în teatrul de operații și răspunde direct față de comandantul operației civile.
Articolul 10
Controlul politic și conducerea strategică
(1) Sub autoritatea Consiliului și a ÎR, COPS exercită controlul politic și conducerea strategică a EUPM. Consiliul autorizează COPS să ia deciziile relevante în acest sens în conformitate cu articolul 38 paragraful al treilea din TUE. Această autorizare include competența de a numi șeful misiunii, la propunerea ÎR, și de a modifica atât conceptul de operații (CONOPS), cât și OPLAN. Competențele decizionale cu privire la obiectivele și la încheierea EUPM revin în continuare Consiliului.
(2) COPS raportează periodic Consiliului.
(3) COPS primește periodic și atunci când este necesar rapoarte din partea comandantului operației civile și a șefului misiunii cu privire la chestiuni aflate în sfera de competență a acestora.
Articolul 11
Participarea statelor terțe
(1) Fără a aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii și cadrului instituțional unic al acesteia, state terțe pot fi invitate să contribuie la EUPM cu condiția să își asume cheltuielile care decurg din detașarea personalului lor, inclusiv salariile, asigurările pentru orice risc, diurnele și cheltuielile de deplasare spre și dinspre BiH și să contribuie, după caz, la cheltuielile de funcționare a EUPM.
(2) Statele terțe care contribuie la EUPM au aceleași drepturi și obligații în ceea ce privește gestiunea zilnică a EUPM ca statele membre.
(3) Consiliul autorizează COPS să adopte deciziile relevante privind acceptarea contribuțiilor propuse și să instituie un comitet al contribuitorilor.
(4) Modalitățile detaliate privind participarea statelor terțe sunt reglementate prin acorduri încheiate în temeiul articolului 37 din TUE și în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. ÎR poate negocia astfel de acorduri. În cazul în care Uniunea și un stat terț încheie un acord privind instituirea unui cadru pentru participarea respectivului stat terț la operațiile Uniunii de gestionare a crizelor, dispozițiile respectivului acord se aplică în contextul EUPM.
Articolul 12
Dispoziții financiare
(1) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de EUPM pentru perioada 1 ianuarie 2012-30 iunie 2012 este de 5 250 000 EUR.
(2) Toate cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu normele și procedurile aplicabile bugetului general al Uniunii. În conformitate cu regulamentul financiar, șeful misiunii poate încheia acorduri de natură tehnică privind furnizarea de echipamente, servicii și spații pentru EUPM cu statele membre, cu statele terțe participante și cu alți actori internaționali. Șeful misiunii răspunde de gestionarea unui depozit care stochează echipamente uzate care pot fi utilizate și pentru a răspunde unor cerințe urgente ale desfășurărilor în cadrul PSAC. Resortisanții statelor terțe participante și resortisanții țării gazdă sunt autorizați să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.
(3) Șeful misiunii răspunde pe deplin pentru activitățile întreprinse în cadrul contractului său în fața Comisiei, care îi supervizează acțiunile.
(4) Dispozițiile financiare respectă cerințele operaționale ale EUPM, inclusiv compatibilitatea echipamentelor și interoperabilitatea echipelor acesteia.
(5) Cheltuielile aferente EUPM sunt eligibile de la 1 ianuarie 2012.
Articolul 13
Securitatea
(1) Prin coordonare cu Direcția de securitate a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), comandantul operației civile oferă șefului misiunii îndrumări cu privire la planificarea măsurilor de securitate și asigură punerea în aplicare corespunzătoare și eficientă a acestora pentru EUPM, în conformitate cu articolele 5 și 9.
(2) Șeful misiunii este responsabil pentru securitatea EUPM și pentru asigurarea respectării cerințelor minime de securitate aplicabile EUPM, în conformitate cu politica Uniunii privind securitatea personalului desfășurat în afara Uniunii cu atribuții operaționale în temeiul titlului V din TUE și cu instrumentele conexe acesteia.
(3) Șeful misiunii este asistat de un ofițer superior de securitate a misiunii (OSSM), care se află sub autoritatea șefului misiunii și menține, de asemenea, o strânsă legătură funcțională cu Direcția de securitate a SEAE.
(4) Consultându-se cu Direcția de securitate a SEAE, șeful misiunii numește ofițeri de securitate regionali pentru cele patru birouri locale, care răspund, sub autoritatea OSSM, de gestionarea curentă a tuturor aspectelor legate de securitate din cadrul componentelor respective ale EUPM.
(5) Personalul EUPM urmează o instruire obligatorie în domeniul securității înainte de a își începe exercitarea atribuțiilor, în conformitate cu OPLAN. De asemenea, personalul EUPM urmează periodic, în teatrul de operații, instruiri organizate de OSSM.
Articolul 14
Coordonarea
(1) Fără a aduce atingere lanțului de comandă, șeful misiunii acționează în strânsă coordonare cu Delegația Uniunii în BiH pentru a asigura coerența acțiunii Uniunii în sprijinul BiH.
(2) Șeful misiunii acționează în strânsă coordonare cu șefii de misiuni ai Uniunii în BiH.
(3) Șeful misiunii acționează în cooperare cu ceilalți actori internaționali prezenți în țară, în special cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, cu Consiliul Europei și cu Programul internațional de asistență pentru formarea în domeniul anchetelor penale.
Articolul 15
Comunicarea informațiilor clasificate
(1) ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate la prezenta decizie, după caz și în conformitate cu nevoile EUPM, informații și documente UE clasificate până la nivelul „RESTREINT UE” întocmite în scopul EUPM, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE.
(2) În caz de nevoie operațională specifică și imediată, ÎR este, de asemenea, autorizat să comunice statului-gazdă orice informație și document UE clasificate până la nivelul „RESTREINT UE”, care sunt întocmite în scopul EUPM, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE. În toate celelalte cazuri, astfel de informații și documente sunt comunicate statului-gazdă în conformitate cu procedurile adecvate destinate cooperării între statul-gazdă și Uniune.
(3) ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate la prezenta decizie orice documente UE neclasificate privind deliberările Consiliului referitoare la EUPM și care intră sub incidența obligației de respectare a secretului profesional, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Consiliului (4).
Articolul 16
Celula de supraveghere
Se activează celula de supraveghere pentru EUPM.
Articolul 17
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se aplică de la 1 ianuarie 2012 până la 30 iunie 2012.
Adoptată la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 322, 9.12.2009, p. 22.
(3) JO L 141, 27.5.2011, p. 17.
(4) Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură (JO L 325, 11.12.2009, p. 35).
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/56 |
DECIZIA 2011/782/PESC A CONSILIULUI
din 1 decembrie 2011
privind măsuri restrictive împotriva Siriei și de abrogare a Deciziei 2011/273/PESC
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
întrucât:
|
(1) |
La 9 mai 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/273/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (1). |
|
(2) |
La 23 octombrie 2011, Consiliul European a afirmat că Uniunea va impune măsuri suplimentare împotriva regimului sirian, atât timp cât continuă represiunea populației civile. |
|
(3) |
Având în vedere gravitatea situației din Siria, Consiliul consideră necesară impunerea unor măsuri restrictive suplimentare. |
|
(4) |
În plus, ar trebui incluse și alte persoane și entități pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive conținută în anexa I la Decizia 2011/273/PESC. |
|
(5) |
Din motive de claritate, măsurile impuse prin Decizia 2011/273/PESC și măsurile adiționale ar trebui să fie integrate într-un instrument juridic unic. |
|
(6) |
Prin urmare, Decizia 2011/273/PESC ar trebui abrogată. |
|
(7) |
Se impune ca Uniunea să acționeze în continuare pentru a pune în aplicare anumite măsuri. |
|
(8) |
Pentru a asigura eficacitatea măsurilor prevăzute în prezenta decizie, aceasta a r trebui să intre în vigoare la data adoptării, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
CAPITOLUL 1
RESTRICȚII LA EXPORT ȘI IMPORT
Articolul 1
(1) Se interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, către Siria, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre, ori folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul statelor membre, de armament și de materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și piese de schimb pentru cele menționate, precum și echipamente care ar putea fi folosite pentru represiunea internă, indiferent dacă acestea sunt sau nu originare de pe teritoriile lor.
(2) Se interzic următoarele:
|
(a) |
furnizarea, în mod direct sau indirect, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Siria sau în scopul utilizării în Siria, de asistență tehnică, de servicii de brokeraj sau de alte servicii legate de produsele menționate la alineatul (1) sau legate de furnizarea, de fabricarea, de întreținerea și de utilizarea respectivelor produse; |
|
(b) |
furnizarea, în mod direct sau indirect, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Siria sau în scopul utilizării în Siria, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu produsele menționate la alineatul (1), incluzând în special granturi, împrumuturi și asigurări ale creditelor de export pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul respectivelor produse sau pentru furnizarea de asistență tehnică conexă, de servicii de brokeraj sau de alte servicii. |
Articolul 2
(1) Articolul 1 nu se aplică în ceea ce privește:
|
(a) |
furnizarea sau asistența tehnică destinate exclusiv să susțină sau să fie utilizate de către Forța Organizației Națiunilor Unite pentru supravegherea demilitarizării (UNDOF); |
|
(b) |
vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul echipamentelor militare neletale sau al echipamentelor susceptibile de a fi utilizate în scopul represiunii interne, destinate unor scopuri exclusiv umanitare sau de protecție, sau programelor de construcție instituțională ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și ale Uniunii Europene sau operațiilor Uniunii Europene și ale ONU de gestionare a crizelor; |
|
(c) |
vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de vehicule care nu sunt destinate luptei, care au fost fabricate sau echipate cu materiale care oferă protecție balistică și care sunt destinate exclusiv folosirii pentru protejarea personalului Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia în Siria; |
|
(d) |
furnizarea de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii legate de astfel de echipamente sau de astfel de programe și operații; |
|
(e) |
furnizarea de finanțare și de asistență financiară în legătură cu astfel de echipamente sau astfel de programe și operații; |
cu condiția ca astfel de exporturi și asistență să fi fost aprobate în prealabil de autoritatea competentă relevantă.
(2) Articolul 1 nu se aplică articolelor de îmbrăcăminte de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor militare, exportate temporar în Siria de către personalul Organizației Națiunilor Unite, personalul Uniunii Europene sau al statelor sale membre, reprezentanții mediei, personalul umanitar, personalul de asistență pentru dezvoltare și personalul asociat, exclusiv pentru uz personal.
Articolul 3
Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de echipamente sau de software destinate în primul rând pentru monitorizarea sau interceptarea, de către regimul sirian sau în numele acestuia, a internetului sau a comunicațiilor telefonice prin rețele fixe sau mobile în Siria, precum și furnizarea de asistență pentru instalarea, operarea sau aducerea la zi a unor astfel de echipamente sau software.
Uniunea adoptă măsurile necesare în vederea identificării elementelor relevante care fac obiectul prezentului articol.
Articolul 4
(1) Se interzice achiziționarea, importul sau transportul din Siria de țiței sau produse petroliere.
(2) Se interzice furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau asistență financiară, inclusiv produse financiare derivate, precum și asigurări și reasigurări, în legătură cu interdicțiile menționate la alineatul (1).
Articolul 5
Interdicțiile de la articolul 4 nu aduc atingere executării, până la 15 noiembrie 2011, a obligațiilor prevăzute în contracte încheiate înainte de 2 septembrie 2011.
Articolul 6
(1) Se interzice vânzarea, furnizarea sau transferul de echipament și tehnologie esențiale pentru următoarele sectoare-cheie ale industriei gazelor naturale și petrolului din Siria sau către întreprinderi siriene sau deținute de Siria implicate în sectoarele respective în afara Siriei, de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriile statelor membre ori cu ajutorul navelor sau al aeronavelor aflate sub jurisdicția statelor membre, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acestora:
|
(a) |
rafinare; |
|
(b) |
gaze naturale lichefiate; |
|
(c) |
explorare; |
|
(d) |
producție. |
Uniunea adoptă măsurile necesare în vederea identificării articolelor relevante cărora li se aplică prezentul alineat.
(2) Se interzice furnizarea următoarelor către întreprinderile din Siria care sunt implicate în sectoarele-cheie ale industriei gazelor și petrolului din Siria menționate la alineatul (1) sau întreprinderilor siriene sau deținute de Siria implicate în sectoarele respective în afara Siriei:
|
(a) |
asistență sau instruire tehnică și alte servicii legate de echipamente și tehnologie esențiale astfel cum sunt menționate la alineatul (1); |
|
(b) |
finanțare sau asistență financiară pentru orice vânzare, furnizare, transfer sau export de echipamente și tehnologie esențiale, astfel cum sunt precizate la alineatul (1) sau pentru furnizarea de asistență sau instruire tehnică conexă. |
Articolul 7
(1) Interdicția de la articolul 6 alineatul (1) nu aduce atingere executării unei obligații legate de livrarea mărfurilor prevăzută în contracte încheiate înainte de 1 decembrie 2011.
(2) Interdicțiile de la articolul 6 nu aduc atingere executării unei obligații care decurge din contracte încheiate înainte de 1 decembrie 2011 și care privește investiții realizate în Siria înainte de 23 septembrie 2011 de către întreprinderi stabilite în statele membre.
Articolul 8
Se interzice livrarea de bancnote și monede siriene către Banca Centrală a Siriei.
RESTRICȚII PRIVIND FINANȚAREA ANUMITOR ÎNTREPRINDERI
Articolul 9
Se interzice:
|
(a) |
acordarea de împrumuturi sau credite întreprinderilor din Siria care sunt implicate în cadrul industriei petroliere siriene în sectoarele de explorare, producție sau rafinare, sau întreprinderilor siriene sau aflate în proprietate siriană implicate în sectoarele respective în afara Siriei; |
|
(b) |
acordarea de împrumuturi sau credite întreprinderilor din Siria care sunt implicate în construirea de centrale electrice noi pentru producerea de electricitate în Siria; |
|
(c) |
achiziționarea sau extinderea unei participații la întreprinderile din Siria care sunt implicate în cadrul industriei petroliere siriene în sectoarele de explorare, producție sau rafinare, sau în întreprinderile siriene sau aflate în proprietate siriană implicate în sectoarele respective în afara Siriei, inclusiv achiziționarea unor astfel de întreprinderi în totalitate și achiziționarea unor acțiuni sau titluri cu caracter participativ; |
|
(d) |
achiziționarea sau extinderea unei participații la întreprinderile din Siria care sunt implicate în construirea de centrale electrice noi pentru producerea de electricitate în Siria, inclusiv achiziționarea unor astfel de întreprinderi în totalitate și achiziționarea unor acțiuni sau titluri cu caracter participativ; |
|
(e) |
crearea oricăror societăți mixte cu întreprinderi din Siria care sunt implicate în cadrul industriei petroliere siriene în sectoarele de explorare, producție sau rafinare, și cu sucursale sau filiale controlate de acestea. |
|
(f) |
crearea oricăror societăți mixte cu întreprinderi din Siria care sunt implicate în construirea de centrale electrice noi pentru producerea de electricitate în Siria și cu sucursale sau filiale controlate de acestea. |
Articolul 10
(1) Interdicțiile de la articolul 9 literele (a) și (c):
|
(i) |
nu aduc atingere executării unei obligații care decurge din contracte sau acorduri încheiate înainte de 23 septembrie 2011; |
|
(ii) |
nu împiedică extinderea unei participații, în cazul în care această extindere reprezintă o obligație în temeiul unui acord încheiat înainte de 23 septembrie 2011. |
(2) Interdicțiile de la articolul 9 literele (b) și (d):
|
(i) |
nu aduc atingere executării unei obligații care decurge din contracte sau acorduri încheiate înainte de 1 decembrie 2011; |
|
(ii) |
nu împiedică extinderea unei participații, în cazul în care această extindere reprezintă o obligație în temeiul unui acord încheiat înainte de 1 decembrie 2011. |
RESTRICȚII PRIVIND PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ
Articolul 11
(1) Se interzice participarea la construirea de noi centrale electrice pentru producerea de electricitate în Siria.
(2) Se interzice asigurarea de asistență tehnică sau finanțare sau asistență financiară pentru construirea de noi centrale electrice pentru producerea de electricitate în Siria.
(3) Interdicția de la alineatele (1) și (2) nu aduce atingere executării unei obligații care decurge din contracte sau acorduri încheiate înainte de 1 decembrie 2011.
RESTRICȚII PRIVIND SPRIJINUL FINANCIAR PENTRU COMERȚ
Articolul 12
(1) Statele membre vor manifesta reținere în ceea ce privește asumarea de noi angajamente pe termen scurt și mediu privind sprijinul financiar public și privat pentru comerțul cu Siria, inclusiv pentru acordarea de credite la export, garanții sau asigurări resortisanților sau entităților acestora implicate în comerțul respectiv, în vederea reducerii sumelor datorate de acestea, în special pentru a evita orice sprijin financiar care ar contribui la represiunea violentă împotriva populației civile din Siria. În plus, statele membre nu își vor asuma noi angajamente pe termen lung în ceea ce privește sprijinul financiar public și privat pentru comerțul cu Siria.
(2) Alineatul (1) nu afectează angajamentele asumate înainte de 1 decembrie 2011.
(3) Alineatul (1) nu vizează comerțul în scopuri alimentare, agricole, medicale sau umanitare.
CAPITOLUL 2
SECTORUL FINANCIAR
Articolul 13
Statele membre nu își asumă, nici prin participarea lor în cadrul instituțiilor financiare, noi angajamente de acordare de subvenții, asistență financiară sau credite concesionale guvernului sirian, cu excepția celor cu scop umanitar și pentru dezvoltare.
Articolul 14
Se interzice:
|
(a) |
orice punere la dispoziție de fonduri sau plată efectuată de Banca Europeană de Investiții (BEI) în conformitate cu sau în legătură cu orice acorduri de împrumut existente, încheiate între Siria și BEI; |
|
(b) |
continuarea de către BEI a oricăror contracte existente de servicii de asistență tehnică pentru proiectele suverane situate în Siria. |
Articolul 15
Se interzic următoarele: vânzarea, cumpărarea, intermedierea sau asistența în emiterea de obligațiuni publice siriene sau garantate de stat emise după 1 decembrie 2011, direct sau indirect, către sau de la guvernul sirian, organismele publice, corporațiile sau agențiile siriene, Banca Centrală a Siriei, sau bănci cu sediul în Siria, sau sucursale și filiale din cadrul sau din afara jurisdicției statelor membre ale băncilor cu sediul în Siria, sau entități financiare care nu au sediul în Siria și nu se află sub jurisdicția statelor membre, dar sunt controlate de persoane cu domiciliul în Siria și entități cu sediul în Siria, precum și orice persoane sau entități care acționează în numele sau la instrucțiunile acestora, sau entități deținute sau controlate de acestea.
Articolul 16
(1) Se interzice deschiderea de noi sucursale, filiale sau reprezentanțe ale băncilor siriene pe teritoriul statelor membre, precum și crearea unor noi asocieri în participație sau a unor participații în capitalurile proprii sau crearea unor noi relații bancare cu instituții corespondente de către bănci siriene, inclusiv Banca Centrală a Siriei, sucursalele și filialele acesteia și entități financiare care nu au domiciliul in Siria dar sunt controlate de persoane cu domiciliul în Siria sau entități cu sediul în Siria, cu bănci aflate sub jurisdicția statelor membre.
(2) Se interzice instituțiilor financiare aflate pe teritoriul statelor membre sau sub jurisdicția acestora să deschidă reprezentanțe sau filiale sau conturi bancare în Siria.
Articolul 17
(1) Se interzice furnizarea de servicii de asigurare și reasigurare Guvernului Siriei, organismelor publice, corporațiilor și agențiilor siriene, sau persoanelor sau entităților care acționează în numele sau la instrucțiunile acestora, sau entităților deținute sau controlate de acestea, inclusiv prin mijloace ilicite.
(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul furnizării de:
|
(a) |
asigurări de sănătate sau de călătorie persoanelor fizice; |
|
(b) |
asigurări obligatorii sau de răspundere civilă către persoane, entități sau organisme siriene stabilite în Uniunea Europeană; |
|
(c) |
asigurări sau reasigurări proprietarului unei nave, al unei aeronave sau al unui vehicul navlosit de către o persoană, entitate sau organism sirian, iar persoana, entitatea sau organismul respectiv nu figurează în anexele I sau II. |
CAPITOLUL 3
RESTRICȚII PRIVIND ADMISIA
Articolul 18
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoane răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, de către persoane care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul și de către persoane asociate cu acestea, astfel cum figurează în anexa I.
(2) Alineatul (1) nu obligă un stat membru să refuze intrarea pe teritoriul său a propriilor resortisanți.
(3) Alineatul (1) nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional, și anume:
|
(a) |
în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale; |
|
(b) |
în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale organizate de ONU sau sub auspiciile acesteia; |
|
(c) |
în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități; sau |
|
(d) |
în temeiul Tratatului de Conciliere din 1929 (Tratatul de la Lateran) încheiat de Sfântul Scaun (Statul Vatican) și Italia. |
(4) Se consideră că alineatul (3) se aplică de asemenea în cazul în care un stat membru este țara-gazdă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
(5) Consiliul este informat în mod corespunzător în toate cazurile în care un stat membru acordă o derogare în temeiul alineatelor (3) sau (4).
(6) Statele membre pot acorda derogări de la măsurile impuse la alineatul (1), atunci când deplasarea unei persoane se justifică din motive umanitare urgente sau atunci când persoana respectivă se deplasează pentru a asista la reuniuni interguvernamentale, inclusiv la reuniuni inițiate de Uniune sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură președinția OSCE, în cazul în care în cadrul acestora se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în Siria.
(7) Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul (6) informează în scris Consiliul în acest sens. Derogarea se consideră acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică obiecții în scris, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării privind derogarea propusă. În cazul în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului ridică o obiecție, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să acorde derogarea propusă.
(8) În cazul în care, în temeiul alineatelor (3)-(7), un stat membru autorizează intrarea sau tranzitul pe teritoriul său al unor persoane care figurează pe lista din anexa I, autorizația se limitează la scopul pentru care a fost acordată și la persoanele la care se referă.
CAPITOLUL 4
ÎNGHEȚAREA FONDURILOR ȘI A RESURSELOR ECONOMICE
Articolul 19
(1) Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de către persoane răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, precum și de către persoane și entități care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul și de către persoane și entități asociate acestora, astfel cum figurează pe listele din anexele I și II.
(2) Niciun fond sau resursă economică nu se pune, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice sau a entităților care figurează pe listele din anexele I și II și nici nu pot fi utilizate în beneficiul acestora.
(3) Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în anumite condiții pe care le consideră corespunzătoare, după ce a hotărât că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:
|
(a) |
necesare pentru a satisface nevoile de bază ale persoanelor care figurează pe listele din anexele I și II și ale membrilor de familie aflați în întreținerea acestora, incluzând cheltuielile pentru alimente, chirie sau ipotecă, pentru medicamente și tratamente medicale, impozitele, primele de asigurare și plata facturilor la utilități; |
|
(b) |
destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu furnizarea unor servicii juridice; |
|
(c) |
destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice înghețate; sau |
|
(d) |
necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca autoritatea competentă să fi notificat autorităților competente ale celorlalte state membre și Comisiei motivele pe baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică, cu cel puțin două săptămâni înainte de acordarea acesteia; |
|
(e) |
necesare pentru scopuri umanitare, precum furnizarea asistenței sau facilitarea furnizării asistenței, incluzând materiale medicale, alimente, personal umanitar și asistență conexă, sau evacuări din Siria; |
|
(f) |
planificate a fi achitate într-un sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare sau al unei organizații internaționale care se bucură de imunitate în conformitate cu prevederile dreptului internațional, în măsura în care scopul acestor plăți este acela de a deservi interese oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare sau ale organizației internaționale. |
Un stat membru informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație pe care o acordă în temeiul prezentului alineat.
(4) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza deblocarea anumitor fonduri și resurse economice înghețate, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
|
(a) |
fondurile sau resursele economice să facă obiectul unui privilegiu judiciar, administrativ sau arbitral instituit înainte de data la care persoana fizică sau juridică sau entitatea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol a fost inclusă în anexa I sau II, sau al unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale pronunțate înaintea datei respective; |
|
(b) |
fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface pretențiile garantate printr-un astfel de privilegiu sau a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de pretenții; |
|
(c) |
privilegiul sau hotărârea să nu fie în beneficiul unei persoane fizice sau juridice sau al unei entități menționate în anexa I sau II; și |
|
(d) |
recunoașterea privilegiului sau a hotărârii respective să nu contravină politicii publice a statului membru respectiv. |
Statul membru informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.
(5) Alineatul (1) nu interzice unei persoane sau entități desemnate să efectueze plăți datorate în temeiul unui contract încheiat înaintea datei la care persoana sau entitatea respectivă a fost înscrisă pe lista din anexă, cu condiția ca statul membru relevant să fi decis că beneficiarul plății respective nu este, în mod direct sau indirect, o persoană sau entitate menționată la alineatul (1).
(6) Alineatul (1) nu interzice unei entități desemnate în lista din anexa II ca, pentru o perioadă de două luni de la data desemnării sale, să efectueze o plată din fondurile sau resursele economice înghețate primite de această entitate după data desemnării sale, în cazul în care această plată este datorată în temeiul unui contract în legătură cu finanțarea activităților comerciale, cu condiția ca statul membru în cauză să fi stabilit faptul că plata nu este primită în mod direct sau indirect de o persoană sau o entitate menționată la alineatul (1).
(7) Alineatul (2) nu se aplică sumelor vărsate în conturile înghețate reprezentând:
|
(a) |
dobânzi sau alte venituri generate de conturile respective; sau |
|
(b) |
plăți cuvenite în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidența prezentei decizii, |
cu condiția ca orice astfel de dobânzi, alte venituri și plăți să rămână sub incidența alineatului (1).
CAPITOLUL 5
DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE
Articolul 20
Nu se va da curs niciunei cereri, inclusiv cererilor de despăgubire sau indemnizare sau oricăror alte cereri de aceeași natură, cum ar fi cererile de compensare, amenzile sau cererile de chemare în garanție, cererile de prelungire sau de plată a unei obligațiuni, garanții financiare, inclusiv cererile rezultate din scrisori de credit și instrumente similare în legătură cu orice contract sau tranzacție a cărei desfășurare a fost afectată, în mod direct sau indirect, integral sau parțial, de măsurile care intră sub incidența prezentei decizii, din partea persoanelor sau entităților desemnate în anexele I și II, sau a oricărei alte persoane sau entități din Siria, inclusiv din partea Guvernului Siriei, a organismelor publice, corporațiilor sau agențiilor siriene, sau a oricărei persoane sau entități care prezintă o cerere prin intermediul sau în beneficiul unor astfel de persoane sau entități.
Articolul 21
(1) Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, întocmește și modifică listele din anexele I și II.
(2) Consiliul comunică decizia sa privind includerea pe listă, inclusiv motivele acesteia, persoanei sau entității vizate, fie direct, dacă dispune de adresa acesteia, fie prin publicarea unui anunț, acordând persoanei sau entității în cauză posibilitatea de a prezenta observații.
(3) În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul își reexaminează decizia și informează în consecință persoana sau entitatea în cauză.
Articolul 22
(1) Anexele I și II cuprind motivele includerii pe listă a persoanelor și entităților vizate.
(2) De asemenea, anexele I și II includ informațiile necesare identificării persoanelor sau entităților în cauză, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. În ceea ce privește persoanele, astfel de informații pot cuprinde numele, inclusiv pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, numărul de pașaport și de carte de identitate, sexul, adresa (dacă este cunoscută) și funcția sau profesia. În ceea ce privește entitățile, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de înregistrare și sediul.
Articolul 23
Se interzice participarea, cu bună știință sau intenționat, la activități al căror scop sau efect este eludarea interdicțiilor prevăzute în prezenta decizie.
Articolul 24
Pentru ca măsurile prevăzute de prezenta decizie să aibă un impact cât mai mare, Uniunea încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare celor prevăzute de prezenta decizie.
Articolul 25
Prezenta decizie se aplică pentru o perioadă de 12 luni. Aceasta se reexaminează permanent. Se reînnoiește sau se modifică, după caz, în cazul în care Consiliul consideră că obiectivele sale nu au fost îndeplinite.
Articolul 26
Decizia 2011/273/PESC se abrogă.
Articolul 27
Prezenta decizie întră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 121, 10.5.2011, p. 11.
ANEXA I
Lista persoanelor și entităților la care se face referire în articolele 18 și 19
A. Persoane
|
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
|
1. |
Bashar Al-Assad |
Născut la 11 septembrie 1965 la Damasc; pașaport diplomatic nr. D1903 |
Președintele republicii; A ordonat și a executat represiunea împotriva manifestanților. |
23.5.2011 |
|
2. |
Maher (cunoscut și sub și sub numele Mahir) Al-Assad |
Născut la 8 decembrie 1967; pașaport diplomatic nr. 4138 |
Șeful diviziei a 4-a blindate a armatei, membru al comandamentului central al Baath, șeful Gărzii republicane; frate al președintelui Bashar Al-Assad; principal artizan al represiunii împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
3. |
Ali Mamluk (cunoscut și sub numele de Mamlouk) |
Născut la 19 februarie 1946 la Damasc; pașaport diplomatic nr. 983 |
Șeful direcției generale siriene de informații (GID); implicare în represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
4. |
Muhammad Ibrahim Al-Sha'ar (cunoscut și sub numele de Mohammad Ibrahim Al-Chaar) |
|
Ministrul Internelor; implicare în represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
5. |
Atej (cunoscut și sub numele de Atef, Atif) Najib |
|
Fost șef al direcției securității politice la Deraa; văr al președintelui Bashar Al-Assad; implicare în represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
6. |
Hafiz Makhluf (cunoscut și sub numele de Hafez Makhlouf ) |
Născut la 2 aprilie 1971 la Damasc; pașaport diplomatic nr. 2246 |
Colonel care conduce o unitate în cadrul direcției generale de informații, secția Damasc; văr al președintelui Bashar Al-Assad; apropiat al lui Mahir Al-Assad; implicare în represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
7. |
Muhammad Dib Zaytun (cunoscut și sub numele de Mohammed Dib Zeitoun) |
Născut la 20 mai 1951 la Damasc; pașaport diplomatic nr. D000001300 |
Șef al direcției securității politice; implicare în represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
8. |
Amjad Al-Abbas |
|
Șef al securității politice la Banyas, implicare în represiunea împotriva manifestanților la Baida. |
9.5.2011 |
|
9. |
Rami Makhlouf |
Născut la 10 iulie 1969 la Damasc, pașaport nr. 454224 |
Om de afaceri sirian. Persoană asociată lui Mahir Al-Assad; văr al președintelui Bashar Al-Assad; furnizează finanțare regimului permițând represiunea împotriva manifestanților. |
9.5.2011 |
|
10. |
Abd Al-Fatah Qudsiyah |
Născut în 1953 la Hama; pașaport diplomatic nr. D0005788 |
Șef al serviciului militar de informații din Siria (SMI); implicat în represiunea împotriva populației civile. |
9.5.2011 |
|
11. |
Jamil Hassan |
|
Șef al serviciului de informații al forțelor aeriene siriene; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
9.5.2011 |
|
12. |
Rustum Ghazali |
Născut la 3 mai 1953 la Deraa; pașaport diplomatic nr. D000000887 |
Șef al serviciului militar de informații, secția guvernoratul Damasc; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
9.5.2011 |
|
13. |
Fawwaz Al-Assad |
Născut la 18 iunie 1962 la Kerdala; pașaport nr. 88238 |
Implicare în represiunea împotriva populației civile în calitate de membru al miliției Shabiha. |
9.5.2011 |
|
14. |
Munzir Al-Assad |
Născut la 1 martie 1961 la Lattaquié; pașaport nr. 86449 și nr. 842781 |
Implicare în represiunea împotriva populației civile în calitate de membru al miliției Shabiha. |
9.5.2011 |
|
15. |
Asif Shawkat |
Născut la 15 ianuarie 1950 la Al-Madehleh, Tartus |
Adjunct al șefului de stat major pentru securitate și cercetare aeriană; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
16. |
Hisham Ikhtiyar |
Născut în 1941 |
Șeful Biroului Sirian de Securitate Națională; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
17. |
Faruq Al Shar' |
Născut la 10 decembrie 1938 |
Vicepreședinte al Siriei; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
18. |
Muhammad Nasif Khayrbik |
Născut la 10 aprilie 1937 (dată alternativă 20 mai 1937) la Hama, pașaport diplomatic nr. 0002250 |
Adjunct al vicepreședintelui Siriei pentru afaceri de securitate națională; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
19. |
Mohamed Hamcho |
Născut la 20 mai 1966; pașaport nr. 002954347 |
Cumnat al lui Mahir Al-Assad; om de afaceri și agent local al mai multor societăți comerciale străine; finanțează regimul permițând represiunea împotriva manifestanților. |
23.5.2011 |
|
20. |
Iyad (cunoscut și sub numele de Eyad) Makhlouf |
Născut la 21 ianuarie 1973 la Damasc; pașaport nr. N001820740 |
Frate al lui Rami Makhlouf și ofițer GID implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
21. |
Bassam Al Hassan |
|
Consilier prezidențial pentru afaceri strategice; implicat în represiunea împotriva populației civile. |
23.5.2011 |
|
22. |
Dawud Rajiha |
|
Șef al Statului Major al forțelor armate răspunzător pentru implicarea militară în represiunea împotriva manifestanților pașnici. |
23.5.2011 |
|
23. |
Ihab (cunoscut și sub numele de Ehab, Iehab) Makhlouf |
Născut la 21 ianuarie 1973 la Damasc; pașaport nr. N002848852 |
Vicepreședinte al SyriaTel și administrator al societății comerciale din SUA a lui Rami Makhlouf; furnizează finanțare regimului permițând violența împotriva demonstranților. |
23.5.2011 |
|
24. |
Zoulhima Chaliche (Dhu al-Himma Shalish) |
Născut în 1951 sau 1946 la Kerdaha. |
Șeful serviciului de protecție a președintelui; implicat în reprimarea manifestanților; văr primar al președintelui Bachar Al-Assad. |
23.6.2011 |
|
25. |
Riyad Chaliche (Riyad Shalish) |
|
Director al Military Housing Establishment; sursă de finanțare a regimului; văr primar al președintelui Bachar Al-Assad. |
23.6.2011 |
|
26. |
Comandantul de brigadă Mohammad Ali Jafari (alias Ja'fari, Aziz; alias Jafari, Ali; alias Jafari, Mohammad Ali; alias Ja'fari, Mohammad Ali; alias Jafari-Najafabadi, Mohammad Ali) |
Născut la 1 septembrie 1957 la Yazd, Iran. |
Comandant general al Gărzii revoluționare iraniene implicat în furnizarea de echipament și sprijin pentru a ajuta regimul din Siria să înăbușe protestele din Siria |
23.6.2011 |
|
27. |
General-maior Qasem Soleimani (alias Qasim Soleimany) |
|
Comandant al Gărzii revoluționare iraniene, IRGC - Qods, implicat în furnizarea de echipament și sprijin pentru a ajuta regimul din Siria să înăbușe protestele din Siria. |
23.6.2011 |
|
28. |
Hossein Taeb (alias Taeb, Hassan; alias Taeb, Hosein; alias TAEB, Hossein; alias Taeb, Hussayn; alias Hojjatoleslam Hossein Ta'eb) |
Născut în 1963 la Teheran, Iran. |
Comandant Adjunct în cadrul Serviciilor Secrete ale Gărzii revoluționare iraniene, implicat în furnizarea de echipament și sprijin pentru a ajuta regimul din Siria să înăbușe protestele din Siria. |
23.6.2011 |
|
29. |
Khalid Qaddur |
|
Om de afaceri asociat cu Maher Al-Assad; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
|
30. |
Ra'if Al-Quwatli (alias Ri'af Al-Quwatli) |
|
Om de afaceri asociat cu Maher Al-Assad; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
|
31. |
Dl Mohammad Mufleh |
|
Șeful Serviciului sirian de informații militare în orașul Hama, implicat în represiunea împotriva manifestanților. |
1.8.2011 |
|
32. |
General-maior Tawfiq Younes |
|
Șeful Departamentului de securitate internă al Directoratului de informații generale; implicat în violențe împotriva populației civile. |
1.8.2011 |
|
33. |
Dl Mohammed Makhlouf (alias Abu Rami) |
Născut în Latakia, Siria, la 19.10.1932 |
Asociat apropiat și unchi matern al lui Bashar și Mahir al-Assad. Partener de afaceri și tatăl lui Rami, Ihab și Iyad Makhlouf. |
1.8.2011 |
|
34. |
Ayman Jabir |
Născut în Latakia |
Asociat al lui Mahir al-Assad în cadrul miliției Shabiha. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile, precum și în coordonarea grupărilor miliției Shabiha. |
1.8.2011 |
|
35. |
General Ali Habib Mahmoud |
Născut la Tartous în 1939. Numit în funcția de ministru al apărării la 3 iunie 2009 |
Ministrul apărării. Responsabil de conducerea și operațiunile forțelor armate siriene implicate în represiuni și violențe împotriva populației civile. |
1.8.2011 |
|
36. |
Hayel Al-Assad |
|
Adjunctul lui Maher Al-Assad, șeful unității de poliție militară a celei de a patra divizii a armatei, implicat în represiune. |
23.8.2011 |
|
37. |
Ali Al-Salim |
|
Director al biroului de aprovizionare din cadrul ministerului sirian al apărării, punctul inițial al tuturor achizițiilor de armament ale armatei siriene. |
23.8.2011 |
|
38. |
Nizar Al-Assad (
|
Văr al lui Bashar Al-Assad; fost director al companiei "Nizar Oilfield Supplies". |
Foarte apropiat de anumiți funcționari guvernamentali aflați în posturi-cheie. Finanțare pentru Shabiha în regiunea Latakia. |
23.8.2011 |
|
39. |
General de brigadă Rafiq Shahadah |
|
Șeful secțiunii 293 (afaceri interne) a Serviciului sirian de informații militare (SMI) în orașul Damasc. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din Damasc. Consilier al președintelui Bashar Al-Assad pe probleme strategice și de informații militare. |
23.8.2011 |
|
40. |
General de brigadă Jamea Jamea (Jami Jami) |
|
Șef de secțiune în cadrul Serviciului sirian de informații militare (SMI) în Dayr az-Zor. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din Dayr az-Zor și din Alboukamal. |
23.8.2011 |
|
41. |
Hassan Bin-Ali Al-Turkmani |
Data nașterii: 1935 în Alep |
Ministru adjunct, fost ministru al apărării, trimisul special al președintelui Bashar Al-Assad. |
23.8.2011 |
|
42. |
Muhammad Said Bukhaytan |
|
Asistentul secretarului regional al Partidului Socialist Arab Baas din 2005, director pe probleme de securitate națională al partidului regional Baas în perioada 2000- 2005. Fost guvernator al orașului Hama (1998-2000). Asociat apropiat al președintelui Bashar Al-Assad și al lui Maher Al-Assad. Factor de decizie la nivel înalt în cadrul regimului de represiune împotriva populației civile. |
23.8.2011 |
|
43. |
Ali Douba |
|
Responsabil de asasinatele din Hama din 1980, a fost rechemat la Damasc în calitate de consilier special al președintelui Bashar Al-Assad. |
23.8.2011 |
|
44. |
General de brigadă Nawful Al-Husayn |
|
Șeful secțiunii din Idlib a Serviciului sirian de informații militare (SMI). Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din provincia Idlib. |
23.8.2011 |
|
45. |
General de brigadă Husam Sukkar |
|
Consilier prezidențial pe probleme de securitate. Consilier prezidențial pentru agențiile de securitate implicate în represiune și violențe împotriva populației civile. |
23.8.2011 |
|
46. |
General de brigadă Muhammed Zamrini |
|
Șef de secțiune în cadrul Serviciului sirian de informații militare (SMI) în Homs. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din Homs. |
23.8.2011 |
|
47. |
Locotenent-general Munir Adanov (Adnuf) |
|
Adjunctul șefului statului major, operațiunilor și instruirii militare pentru armata siriană. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din Siria. |
23.8.2011 |
|
48. |
General de brigadă Ghassan Khalil |
|
Șeful secțiunii de informații a Direcției informațiilor generale. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile din Siria. |
23.8.2011 |
|
49. |
Mohammed Jabir |
Locul nașterii: Latakia |
Miliția Shabiha. Asociat al lui Maher Al-Assad în cadrul miliției Shabiha. Implicat direct în represiune și în violențe împotriva populației civile, precum și în coordonarea grupurilor miliției Shabiha. |
23.8.2011 |
|
50. |
Samir Hassan |
|
Partener de afaceri apropiat al lui Maher Al-Assad. Cunoscut pentru sprijinul economic acordat regimului din Siria. |
23.8.2011 |
|
51. |
Fares Chehabi (Fares Shihabi) |
|
Președintele Camerei de Comerț și Industrie din Alep. Acordă sprijin economic regimului sirian. |
2.09.2011 |
|
52. |
Emad Ghraiwati |
Data nașterii: martie 1959; Locul nașterii: Damasc, Siria |
Președintele Camerei de Industrie din Damasc (Zuhair Ghraiwati Sons). Acordă sprijin economic regimului sirian. |
2.9.2011 |
|
53. |
Tarif Akhras |
Data nașterii: 1949; Locul nașterii: Homs, Siria |
Fondatorul Akhras Group (mărfuri, comerț, procesare și logistică), Homs. Acordă sprijin economic regimului sirian. |
2.9.2011 |
|
54. |
Issam Anbouba |
Data nașterii: 1949; Locul nașterii: Lattakia, Siria |
Președintele Issam Anbouba Est. pentru agroindustrie. Acordă sprijin economic regimului sirian. |
2.9.2011 |
|
55. |
Tayseer Qala Awwad |
Data nașterii: 1943; locul nașterii: Damasc |
Ministrul Justiției; asociat al regimului sirian, inclusiv prin sprijinirea politicilor și a practicilor acestuia de arest și detenție arbitrare. |
23.9.2011 |
|
56. |
Dr. Adnan Hassan Mahmoud |
Data nașterii: 1966; locul nașterii: Tartous |
Ministrul Informațiilor; asociat al regimului sirian, inclusiv prin sprijinirea și promovarea politicii acestuia privind informațiile. |
23.9.2011 |
|
57. |
General-maior Jumah Al-Ahmad |
|
Comandant al Forțelor speciale. Răspunzător pentru utilizarea violenței în întreaga Sirie. |
14.11.2011 |
|
58. |
Colonel Lu’ai al-Ali |
|
Șef al Informațiilor militare siriene, secțiunea Dera'a. Răspunzător pentru violențele din Dera'a. |
14.11.2011 |
|
59. |
General-locotenent Ali Abdullah Ayyub |
|
Adjunct al șefului statului major (Personal și forță de muncă). Răspunzător pentru utilizarea violenței împotriva protestatarilor în întreaga Sirie |
14.11.2011 |
|
60. |
General-locotenent Jasim al-Furayj |
|
Șeful statului major. Răspunzător pentru utilizarea violenței împotriva protestatarilor în întreaga Sirie. |
14.11.2011 |
|
61. |
General Aous (Aws) ASLAN |
Născut în 1958 |
Șef de batalion în cadrul Gărzii republicane. Apropiat al lui Maher al-ASSAD și al președintelui al-ASSAD. Participare la represiunea violentă exercitată împotriva populației civile pe întregul teritoriu sirian. |
14.11.2011 |
|
62. |
General Ghassan Belal |
|
General aflat la comanda biroului de rezerviști al diviziei a patra. Consilier al lui Maher al-ASSAD și coordonator al operațiunilor de securitate. Răspunzător pentru represiunea violentă exercitată împotriva populației civile pe întregul teritoriu sirian. |
14.11.2011 |
|
63. |
Abdullah Berri |
|
Conduce milițiile familiei Berri. Răspunzător pentru milițiile pro-guvernamentale implicate în represiunea violentă exercitată împotriva populației civile la Alep. |
14.11.2011 |
|
64. |
George Chaoui |
|
Membru al Armatei electronice siriene. Participare la represiunea violentă și la apelul la violență împotriva populației civile pe întregul teritoriu sirian. |
14.11.2011 |
|
65. |
General-maior Zuhair Hamad |
|
Adjunct al șefului Direcției generale de informații. Răspunzător pentru utilizarea violenței în întreaga Sirie și pentru intimidarea și torturarea protestatarilor. |
14.11.2011 |
|
66. |
Amar Ismael |
|
Civil - Șef al Armatei electronice siriene (serviciul de informații al armatei terestre). Participare la represiunea violentă și la apelul la violență împotriva populației civile pe întregul teritoriu sirian. |
14.11.2011 |
|
67. |
Mujahed Ismail |
|
Membru al Armatei electronice siriene. Participare la represiunea violentă și la apelul la violență împotriva populației civile pe întregul teritoriu sirian. |
14.11.2011 |
|
68. |
Saqr Khayr Bek |
|
Adjunct al ministrului de interne. Răspunzător pentru represiunea violentă exercitată împotriva populației civile din Siria. |
14.11.2011 |
|
69. |
General-maior Nazih |
|
Adjunct al șefului Direcției generale de informații. Răspunzător pentru utilizarea violenței în întreaga Sirie și pentru intimidarea și torturarea protestatarilor. |
14.11.2011 |
|
70. |
Kifah Moulhem |
|
Comandant de batalion în cadrul diviziei a patra. Răspunzător pentru represiunea violentă exercitată împotriva populației civile la Deïr el-Zor. |
14.11.2011 |
|
71. |
General-maior Wajih Mahmud |
|
Comandant al diviziei a 18-a blindate. Răspunzător pentru violența împotriva protestatarilor din Homs. |
14.11.2011 |
|
72. |
Bassam Sabbagh |
Născut la 24 august 1959 la Damasc. Adresă: Kasaa, strada Anwar al Attar, clădirea al Midani, Damasc. Pașaport sirian nr.004326765 eliberat la 2/11/2008, valabil până în noiembrie 2014. Avocat în Baroul din Paris. |
Conduce cabinetul Sabbagh și asociații (Damasc). Consilier juridic, financiar și gestionar al afacerilor lui Rami Makhlouf și ale lui Khaldoun Makhlouf. Asociat al lui Bachar al-Assad în finanțarea unui proiect imobiliar la Lattaquié. Oferă sprijin în vederea finanțării regimului. |
14.11.2011 |
|
73. |
General-locotenent Mustafa Tlass |
|
Adjunctul șefului statului major (Logistică și aprovizionare). Răspunzător pentru utilizarea violenței împotriva protestatarilor în întreaga Sirie. |
14.11.2011 |
|
74. |
General-maior Fu'ad Tawil |
|
Adjunct al șefului Informațiilor Forțelor Armate Aeriene Siriene. Răspunzător pentru utilizarea violenței în întreaga Sirie și pentru intimidarea și torturarea protestatarilor. |
14.11.2011 |
|
75. |
Mohammad Al-Jleilati |
Data nașterii 1945, Locul nașterii Damascus |
Ministrul finanțelor. Responsabil de economia siriană. |
1.12.2011 |
|
76. |
Dr. Mohammad Nidal Al-Shaar |
Data nașterii 1956, Locul nașterii Alep |
Ministrul economiei și comerțului. Responsabil de economia siriană. |
1.12.2011 |
|
77. |
Locotenent-general Fahid Al-Jassim |
|
Șeful Statului Major. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
78. |
General-maior Ibrahim Al-Hassan |
|
Adjunctul șefului Statului Major. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
79. |
Comandant de brigadă Khalil Zghraybih |
|
Divizia a 14-a. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
80. |
Comandant de brigadă Ali Barakat |
|
Cea de a 103-a brigadă a Diviziei Gărzii Republicane. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
81. |
Comandant de brigadă Talal Makhluf |
|
Cea de a 103-a brigadă a Diviziei Gărzii Republicane. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
82. |
Comandant de brigadă Nazih Hassun |
|
Serviciul de informații al forțelor aeriene siriene. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
83. |
Căpitan Maan Jdiid |
|
Garda prezidențială. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
84. |
Muahmamd Al-Shaar |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
85. |
Khald Al-Taweel |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
|
86. |
Ghiath Fayad |
|
Divizia pentru securitate politică. Ofițer implicat în violențele din Homs. |
1.12.2011 |
B. Entități
|
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
||||||
|
1. |
Bena Properties |
|
Controlată de Rami Makhlouf; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
||||||
|
2. |
Al Mashreq Investment Fund (AMIF) (alias Sunduq Al Mashrek Al Istithmari) |
|
Controlată de Rami Makhlouf; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
||||||
|
3. |
Hamcho International (alias Hamsho International Group) |
|
Controlată de Mohamed Hamcho sau Hamsho; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
||||||
|
4. |
Military Housing Establishment (alias MILIHOUSE) |
|
Societate de lucrări publice controlată de Riyad Shalish și de Ministerul Apărării; sursă de finanțare a regimului. |
23.6.2011 |
||||||
|
5. |
Direcția de securitate politică |
|
Serviciu al statului sirian cu participare directă la represiune. |
23.8.2011 |
||||||
|
6. |
Direcția informațiilor generale |
|
Serviciu al statului sirian cu participare directă la represiune. |
23.8.2011 |
||||||
|
7. |
Direcția informațiilor militare |
|
Serviciu al statului sirian cu participare directă la represiune. |
23.8.2011 |
||||||
|
8. |
Serviciul de informații al Forțelor Armate Aeriene |
|
Serviciu al statului sirian cu participare directă la represiune. |
23.8.2011 |
||||||
|
9. |
Forțele Qods ale IRGC (alias Forțele Quds) |
Teheran, Iran |
Forțele Qods (sau Quds) reprezintă o secțiune specializată a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice Iraniene (IRGC). Forțele Qods sunt implicate în furnizarea de echipamente și de sprijin pentru a ajuta regimul sirian să înăbușe protestele din Siria. Forțele Qods ale IRGC au furnizat asistență tehnică, echipamente și sprijin serviciilor de securitate siriene în vederea reprimării mișcărilor de protest ale populației civile. |
23.8.2011 |
||||||
|
10. |
Mada Transport |
Filială a Holding Cham (Sehanya daraa Highway, PO Box 9525, tel.: 00 963 11 99 62) |
Entitate economică care finanțează regimul. |
2.9.2011 |
||||||
|
11. |
Cham Investment Group |
Filială a Holding Cham (Sehanya daraa Highway, PO Box 9525, tel.: 00 963 11 99 62) |
Entitate economică care finanțează regimul. |
2.9.2011 |
||||||
|
12. |
Real Estate Bank |
|
Bancă deținută de stat care acordă sprijin financiar regimului. |
2.9.2011 |
||||||
|
13. |
Addounia TV (alias Dounia TV) |
Telefon: +963-11-5667274, +963-11-5667271, Fax: +963-11-5667272 Website: http://www.addounia.tv |
Addounia TV a incitat la violență împotriva populației civile din Siria. |
23.9.2011 |
||||||
|
14. |
Cham Holding |
|
Controlată de Rami Makhlouf, cel mai mare grup de companii din Siria, care beneficiază de pe urma regimului și care furnizează sprijin regimului. |
23.9.2011 |
||||||
|
15. |
El-Tel Co. (alias El-Tel Middle East Company) |
|
Producerea și furnizarea de echipamente de telecomunicații pentru armată. |
23.9.2011 |
||||||
|
16. |
Ramak Constructions Co. |
|
Construcția de cazărmi militare, cazărmi pentru punctele de frontieră și alte clădiri pentru uzul armatei. |
23.9.2011 |
||||||
|
17. |
Souruh Company (alias SOROH Al Cham Company) |
|
Investiții în proiecte militare și industriale la nivel local, producerea de piese pentru arme și produse aferente. Societatea este deținută integral de Rami Makhlouf. |
23.9.2011 |
||||||
|
18. |
Syriatel |
|
Controlată de Rami Makhlouf; furnizează sprijin financiar regimului: prin contractul său de licență, plătește 50 % din profituri guvernului. |
23.9.2011 |
||||||
|
19. |
Cham Press TV |
|
Post de televiziune care a participat la campanii de dezinformare și de incitare la violență împotriva manifestanților |
1.12.2011 |
||||||
|
20. |
Al Watan |
|
Cotidian care a participat la campanii de dezinformare și de incitare la violență împotriva manifestanților |
1.12.2011 |
||||||
|
21. |
Centrul sirian de studii și de cercetare (CERS) (alias CERS, Centrul de studiu și cercetare științifică; alias SSRC, Scientific Studies and Research Center; alias. Centrul de cercetare de la Kaboun |
Barzeh Street, PO Box 4470, Damas |
Sprijină armata siriană în achiziția de materiale folosite direct pentru supravegherea și represiunea manifestanților. |
1.12.2011 |
||||||
|
22. |
Business Lab |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile |
1.12.2011 |
||||||
|
23. |
Industrial Solutions |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
||||||
|
24. |
Mechanical Construction Factory (MCF) |
P.O. Box 35202, Industrial Zone, Al-Qadam Road, Damas |
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
||||||
|
25. |
Syronics – Syrian Arab Co. for Electronic Industries |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
||||||
|
26. |
Handasieh – Organization for Engineering Industries |
|
Firmă paravan folosită de CERS pentru achiziția de materiale sensibile. |
1.12.2011 |
||||||
|
27. |
Syria Trading Oil Company (Sytrol) |
Prime Minister Building, 17 Street Nissan, Damasc, Siria. |
Companie de stat responsabilă de totalitatea exporturilor de țiței din Siria. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
||||||
|
28. |
General Petroleum Corporation (GPC) |
|
Companie de stat. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
||||||
|
29. |
Al Furat Petroleum Company |
|
Societate mixtă deținută în proporție de 50 % de GPC. Acordă sprijin financiar regimului. |
1.12.2011 |
ANEXA II
Lista entităților menționate la articolul 19 alineatul (1)
Entități
|
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
||||
|
1. |
Banca Comercială a Siriei |
Tel: +963 11 2218890 Fax: +963 11 2216975 management general: dir.cbs@mail.sy |
Bancă deținută de stat, care furnizează sprijin financiar regimului. |
13.10.2011 |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/71 |
DECIZIA 2011/783/PESC A CONSILIULUI
din 1 decembrie 2011
de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
având în vedere Decizia 2010/413/PESC a Consiliului din 26 iulie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului (1), în special articolul 23 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
La 26 iulie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului. |
|
(2) |
Consiliul a efectuat o reexaminare integrală a listei persoanelor și entităților, astfel cum figurează în anexa II la Decizia 2010/413/PESC, cărora li se aplică articolul 19 alineatul (1) litera (b) și articolul 20 alineatul (1) litera (b) din decizia respectivă. În cadrul acestei reexaminări, Consiliul a luat în considerare observațiile transmise de către cei vizați. |
|
(3) |
Consiliul a ajuns la concluzia că persoanele și entitățile enumerate în anexa II la Decizia 2010/413/PESC ar trebui să facă în continuare obiectul măsurilor restrictive specifice prevăzute în decizia menționată. |
|
(4) |
Consiliul a ajuns, de asemenea, la concluzia că rubricile corespunzătoare anumitor entități incluse pe lista din anexa II la Decizia 2010/413/PESC ar trebui modificate. |
|
(5) |
Mai mult, având în vedere preocuparea continuă cu privire la extinderea programelor nucleare și de rachete ale Iranului exprimată de Consiliul European la 23 octombrie 2011, ar trebui să fie incluse și alte persoane și entități pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa II la Decizia 2010/413/PESC. |
|
(6) |
Lista persoanelor și entităților prevăzute la articolul 19 alineatul (1) litera (b) și la articolul 20 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2010/413/PESC ar trebui actualizată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa II la Decizia 2010/413/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 1 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 195, 27.7.2010, p. 39.
ANEXĂ
Anexa II la Decizia 2010/413/PESC se modifică după cum urmează:
|
1. |
Următoarele persoane și entități se adaugă pe lista din anexa II: I. Persoane și entități implicate în activități nucleare sau privind rachete balistice A. Persoane
B. Entități
II. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) A. Persoane
B. Entități
III. Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) A. Persoane
B. Entități
|
|
2. |
Rubricile corespunzătoare entităților menționate mai jos se înlocuiesc cu rubricile enumerate mai jos: I. Persoane și entități implicate în activități nucleare sau privind rachete balistice B. Entități
III. Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) B. Entități
|
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/92 |
DECIZIA COMISIEI
din 25 august 2011
privind ajutorul de stat C 39/09 (ex N 385/09) – Letonia – Finanțarea publică a infrastructurii portuare din portul Ventspils
[notificată cu numărul C(2011) 6043]
(Numai textul în limba letonă este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/784/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2),
Având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),
După ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus (1),
întrucât:
1. PROCEDURĂ
|
(1) |
Prin notificarea electronică din 26 iunie 2009, Letonia a notificat, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o măsură care prevede finanțarea publică pentru construirea de infrastructură portuară în portul Ventspils. |
|
(2) |
Prin scrisoarea din data de 15 decembrie 2009, Comisia a comunicat Letoniei faptul că a decis să inițieze procedura oficială de investigare prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește o parte a măsurii. |
|
(3) |
Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumită în continuare „decizia de inițiere”). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. |
|
(4) |
Comisia nu a primit observații de la părțile interesate. Prin scrisorile din 16 martie 2010, 7 aprilie 2010, 12 aprilie 2010 și 14 aprilie 2010 autoritățile letone și-au prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii. |
|
(5) |
Comisia a solicitat informații suplimentare cu privire la măsura notificată, prin scrisorile din data de 21 septembrie 2010, 22 decembrie 2010 și 18 martie 2011. Autoritățile letone au furnizat informațiile solicitate prin scrisorile din data de 8 octombrie 2010, 20 ianuarie 2011, 22 martie 2011 și 31 martie 2011. |
|
(6) |
De asemenea, au avut loc mai multe reuniuni între serviciile Comisiei și autoritățile letone. Aceste reuniuni au fost precedate și urmate de transmiterea de informații suplimentare de către autoritățile letone. |
2. DESCRIERE
2.1. PROIECTUL
|
(7) |
Obiectivul proiectului este modernizarea infrastructurii portuare. Proiectul constă din următoarele subproiecte care se vor derula în perioada 2010-2014:
|
2.2. DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTEI DECIZII
|
(8) |
Prin Decizia din 15 decembrie 2009 (3), Comisia a considerat că nu este necesar să se decidă dacă finanțarea publică a digului de larg, fortificarea coastei canalului și renovarea estacadelor de acostare utilizate de către vasele autorității portuare implică ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE la nivel de autoritate portuară, deoarece un astfel de ajutor ar fi compatibil cu piața internă. |
|
(9) |
În ceea ce privește finanțarea publică a operațiunii de dragare și a căilor ferate de acces, Comisia a considerat că, în aceste situații, sunt implicate ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și a declarat ajutoarele la nivel de autoritate portuară ca fiind compatibile cu piața internă. |
|
(10) |
În ceea ce privește finanțarea publică a noului terminal și a celor două dane, Comisia a considerat că aceasta implică ajutoare la nivel de autoritate portuară. Comisia a concluzionat că ajutoarele acordate autorității portuare sunt compatibile cu piața internă. |
|
(11) |
Terminalul pentru mărfuri solide în vrac și cele două dane vor fi gestionate de părți private. În acest scop, autoritatea portuară va încheia contracte de concesiune cu furnizorii de servicii portuare pentru o perioadă de 35 de ani. Pentru acordarea contractele de concesiune, nu va fi efectuată nicio licitație. Taxa de concesiune, care va fi plătită de furnizorii de servicii portuare selectați, a fost stabilită în prealabil, pe baza unei evaluări realizate de un expert independent. |
|
(12) |
În decizia sa din 15 decembrie 2009, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la posibilitatea ca prețul de concesionare să implice ajutoare de stat. Pe baza informațiilor disponibile în momentul respectiv, Comisia nu a putut ajunge la o concluzie cu privire la caracterul de ajutor de stat al finanțării publice la nivelul celor trei concesionari ai infrastructurii portuare destinate unui anumit utilizator. |
|
(13) |
Comisia a hotărât, de asemenea, că utilizatorii finali vor avea acces la infrastructura nou construită în condiții nediscriminatorii. |
|
(14) |
Prin urmare, doar ajutorul potențial la nivelul concesionarilor a făcut obiectul procedurii oficiale de investigare. |
2.3. CONTRACTE DE CONCESIUNE
2.3.1. TERMINALUL PENTRU MĂRFURI SOLIDE ÎN VRAC
|
(15) |
Autoritatea portuară intenționează să acorde contractul de concesiune pentru gestionarea terminalului nou construit întreprinderii […] (4). În prezent, concesionarul efectuează operațiuni de manipulare a mărfurilor pe teritoriul închiriat de autoritatea portuară întreprinderii […] în baza unui contract de subînchiriere, încheiat cu […]. |
|
(16) |
Conform autorităților letone, […] dorește să își extindă activitatea și să folosească întregul teritoriu închiriat pentru operațiuni proprii și, prin urmare, intenționează să rezilieze contractul de subcontractare. |
|
(17) |
Autoritatea portuară a decis să construiască un terminal nou și să acorde ulterior concesiunea întreprinderii […], pentru ca […] să poată continua să opereze în port. |
2.3.2. DANA NR. 35 PENTRU MĂRFURI LICHIDE
|
(18) |
Conform autorităților letone, redobândirea capacității de manipulare a mărfurilor lichide în portul Ventspils este legată de această zonă din pricina constrângerilor cu privire la adâncimea necesară pentru adăpostirea vaselor de un anumit tonaj, care transportă mărfuri lichide. |
|
(19) |
Întregul teritoriul adiacent este, în prezent, închiriat de […]. Intenția autorităților letone este aceea de a acorda contractul de concesiune pentru gestionarea noii dane întreprinderii […], deoarece acest operator a mai manipulat mărfuri lichide în port și, prin urmare, deține deja echipamentul necesar pentru transbordarea încărcăturii lichide, inclusiv echipamente de stingere a incendiilor. |
2.3.3. DANA NR. 12 PENTRU MĂRFURI GENERALE șI ÎN VRAC
|
(20) |
Unul dintre utilizatorii danei va fi o filială a […], care intenționează să înființeze o fabrică de module de construcție pe teritoriul portului, pe baza unui contract de închiriere pe termen lung a terenurilor, încheiat cu autoritatea portuară. Modulele de construcție vor fi transportate spre piețele de export prin intermediul navelor cu punte ruliu. |
|
(21) |
Transportul mărfurilor de la fabrică până la dană se va realiza prin transport feroviar și rutier, de-a lungul teritoriului terminalului universal nr. 2, gestionat de […]. În acest scop, un acord trilateral între […], […] și autoritatea portuară va fi semnat după construirea danei. |
|
(22) |
Conform autorităților letone, […] și […] sunt singurii operatori potențiali ai danei nr. 12. Inițial, autoritatea portuară a intenționat să acorde concesiunea întreprinderii […]. |
2.4. MOTIVE PENTRU INIțIEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE CU PRIVIRE LA CARACTERUL DE AJUTOR DE STAT AL MĂSURII LA NIVELUL CONCESIONARILOR
2.4.1. EXISTENȚA AJUTORULUI DE STAT
|
(23) |
În decizia de inițiere, Comisia a considerat, în mod preliminar, că nu au fost pe deplin respectate criteriile necesare pentru a concluziona că autoritatea portuară a acționat ca un investitor privat pentru stabilirea taxelor care trebuie plătite de viitorii concesionari. |
|
(24) |
Comisia și-a exprimat îndoielile atât în ceea ce privește metodologia folosită pentru a stabili taxa de concesiune propriu-zisă, cât și în ceea ce privește caracterul independent al evaluării realizate de expert. |
2.4.1.1. Metodologii utilizate de autoritatea portuară pentru a stabili taxele de concesiune
|
(25) |
Expertul independent care a evaluat taxele de concesiune a utilizat două metodologii diferite, și anume analiza comparativă și veniturile. În ceea ce privește dana pentru mărfuri lichide, expertul a utilizat doar metodologia veniturilor. |
|
(26) |
În ceea ce privește evaluarea comparativă, Comisia a constatat că aceasta a fost realizată, în principal, pe baza contractelor aflate în curs de derulare în același port. Prin urmare, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la fiabilitatea acesteia. Comisia a remarcat faptul că această analiză comparativă nu poate fi concludentă, în măsura în care nu exista nicio indicație conform căreia o taxă de concesiune orientată spre piață este plătită în temeiul contractelor utilizate ca referință. În plus, Comisia a semnalat faptul că analiza a fost efectuată cu privire la aceleași trei acorduri de concesiune, atât în cazul terminalului pentru mărfuri solide în vrac, cât și în cazul danei nr. 12, pentru mărfuri generale și în vrac, în pofida faptului că structura acestor terminale pare să difere în mod substanțial. |
|
(27) |
Cu privire la metoda veniturilor, utilizată în procesul de evaluare, Comisia a observat că aceasta nu pare să reflecte întregul cost al investiției în cazul terminalului pentru mărfuri solide și al danei nr. 12. |
2.4.1.2. Caracterul independent al evaluării realizate de expert
|
(28) |
Comisia a constatat că o decizie luată de consiliul de administrație al portului, încă din martie 2006, exprima angajamentul consiliului de a acorda concesiunea pentru gestionarea danei nr. 35 întreprinderii […], după finalizarea lucrărilor de construcție. Metodologia de calculare a taxei de concesiune, realizată pe baza acelorași principii ca evaluarea independentă, este prezentată detaliat în cele ce urmează. În consecință, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la caracterul independent al evaluării ca atare. |
2.4.1.3. Concluzie
|
(29) |
Comisia a considerat că finanțarea publică a construcției terminalului și a celor două dane pare să ofere un avantaj economic selectiv operatorilor infrastructurii în cauză și, în consecință, pare să constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
2.4.2. COMPATIBILITATEA AJUTORULUI
|
(30) |
Concluzia preliminară a Comisiei a fost că orice ajutor acordat concesionarilor ar constitui ajutor de exploatare, scutindu-i pe aceștia de costurile pe care ar trebui să le suporte în mod normal. În conformitate cu jurisprudența Curții, ajutoarele de exploatare sunt, în principiu, incompatibile cu piața internă (5). |
3. OBSERVAȚII DIN PARTEA LETONIEI
3.1.1. CONCESIONARII
|
(31) |
Autoritățile letone susțin că cei trei operatori au fost aleși de autoritatea portuară din motive obiective și reprezintă cea mai viabilă alternativă ca operatori ai infrastructurii nou construite. |
3.1.1.1. Terminalul pentru mărfuri solide
|
(32) |
Autoritatea portuară intenționează să acorde concesiunea pentru gestionarea terminalului pentru mărfuri solide în vrac întreprinderii […], care se ocupă în principal cu transbordarea lemnului. Autoritățile letone explică faptul că prezența întreprinderii […] în port este esențială, având în vedere importanța deosebită pe care o au exporturile de lemn în regiune. |
|
(33) |
După cum s-a explicat mai sus, […] furnizează în prezent servicii de manipulare a mărfurilor pe teritoriul închiriat de autoritatea portuară în beneficiul […], în baza unui contract de subînchiriere, încheiat cu […]. Având în vedere că […] intenționează să își extindă activitatea și să folosească întregul teritoriu închiriat, consiliul de administrație al portului a adoptat în octombrie 2005 o rezoluție privind construirea unui terminal nou și acordarea ulterioară a concesiunii pentru gestionarea acestuia întreprinderii […] (a se vedea anexa I). |
|
(34) |
Autoritățile letone susțin că decizia de a acorda contractul de concesiune acestui operator se bazează doar pe criterii comerciale obiective. În acest sens, autoritățile letone subliniază că […] reprezintă cea mai fezabilă soluție pentru gestionarea terminalului, deoarece deține deja echipamentul necesar pentru manipularea mărfurilor solide. În plus, niciun alt potențial concesionar nu și-a exprimat interesul privind gestionarea terminalului pentru mărfuri solide în vrac. Autoritățile letone subliniază că este în interesul autorității portuare să inițieze negocieri cu toate părțile potențial interesate, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă din terenul portului este încă neutilizată. |
|
(35) |
[…] a transbordat deja în port peste […] mii de m3 pe an, stabilindu-și, așadar, o solidă rețea de întreprinderi colaboratoare. Autoritatea portuară consideră că societatea ar fi capabilă să manipuleze această cantitate de mărfuri și în viitor, oferind astfel garanțiile necesare cu privire la recuperarea investițiilor efectuate de autoritatea portuară. |
3.1.1.2. Dana nr. 35
|
(36) |
Dana va înlocui debarcaderul nr. 1 pentru transbordarea mărfurilor periculoase lichide. Debarcaderul este în prezent depășit și, prin urmare, nu poate fi utilizat pentru manipularea mărfurilor. După cum s-a explicat mai sus, redobândirea capacității de manipulare a mărfurilor lichide în portul Ventspils este legată de această zonă din pricina cerințelor de siguranță și a constrângerilor cu privire la adâncimea necesară pentru vasele de un anumit tonaj. |
|
(37) |
Autoritățile letone susțin că acordarea concesiunii pentru gestionarea danei nr. 35 unei alt companii nu este posibilă în realitate, tocmai din cauza amplasamentului infrastructurii respective în cadrul portului. În prezent, întregul teritoriu adiacent portului este închiriat întreprinderii […] (a se vedea anexa II). |
|
(38) |
În plus, se susține că, la fel ca în cazul […], din moment ce […] a manipulat deja mărfuri lichide în portul Ventspils, operatorul deține toate echipamentele necesare pentru transbordarea mărfurilor lichide, aceasta fiind o condiție esențială pentru gestionarea danei. |
3.1.1.3. Dana nr. 12
|
(39) |
Proiectul are ca obiectiv creșterea capacității de descărcare a mărfurilor generale. Autoritățile letone explică faptul că decizia de a construi dana este legată de încheierea de către autoritatea portuară a unui contract de închiriere pe termen lung a terenurilor, cu o filială a […]. Filiala […] intenționează să înființeze o fabrică de module de construcție pe teritoriul portului. Modulele de construcție vor fi transportate spre piețele de export doar prin intermediul navelor cu punte ruliu. |
|
(40) |
Autoritățile letone subliniază totuși faptul că, înainte de a încheia contractul de închiriere cu […], autoritatea portuară a participat la diverse licitații organizate de expeditori de mărfuri și potențiali concesionari ai danei nr. 12, cum ar fi […], dar fără niciun rezultat. |
|
(41) |
Conform autorităților letone, transportul mărfurilor de la fabrică până la dană se poate realiza doar prin transport feroviar și rutier, de-a lungul teritoriului terminalului universal nr. 2, gestionat de […]. În acest scop, un acord trilateral între […], […] și autoritatea portuară va fi semnat după construirea danei. |
|
(42) |
În plus, autoritățile letone afirmă că există doar doi potențiali operatori ai danei, și anume […] și […]. Prin observațiile prezentate în cadrul procedurii oficiale de investigare, autoritățile letone au clarificat faptul că contractul de concesiune pentru gestionarea danei va fi acordat întreprinderii […]. |
|
(43) |
Având în vedere că singurul mod de a transporta modulele de construcție de la fabrică la dana nr. 12 presupune traversarea teritoriului închiriat întreprinderii […] (a se vedea anexa III), autoritatea portuară consideră că […] este alternativa cea mai realistă. |
|
(44) |
În plus, autoritățile letone subliniază că suprafața parcelei din port adiacentă danei nu permite depozitarea încărcăturii. Prin urmare, este necesar să se asigure conexiuni fiabile cu alte zone din port, în care depozitarea este posibilă. |
|
(45) |
De asemenea, s-a argumentat că, având în vedere atât locația danei, cât și parametrii tehnici ai acesteia, dana va servi expeditorilor de mărfuri aflați într-un perimetru de până la 12 ha, indiferent de tipul de mărfuri manipulate de aceștia. |
3.1.2. EVALUAREA EXPERTULUI
|
(46) |
Au fost efectuate evaluări separate pentru fiecare contract de concesiune pentru infrastructura destinată unui anumit utilizator. Autoritățile letone susțin că aceste evaluări au fost realizate în conformitate cu standardele letone de evaluare și cu standardele internaționale de evaluare. |
|
(47) |
În ceea ce privește metodologia utilizată, autoritățile letone subliniază că, date fiind localizarea și caracteristicile porturilor Riga și Liepaja, analiza comparativă (așa-numita metodă comparativă) este complet fiabilă. Taxele de concesiune plătite de furnizorii de servicii care își desfășoară activitatea în aceste porturi au fost stabilite chiar de către autoritățile portuare și ar trebui, prin urmare, să nu existe îndoieli în privința acestora. |
|
(48) |
Conform autorităților letone, evaluările revizuite, bazate pe analiza fluxului de numerar, ar trebui, de asemenea, să înlăture îndoielile Comisiei cu privire la caracterul lor independent. |
|
(49) |
În cele ce urmează, Comisia va prezenta detaliat metodologia utilizată de expert pentru a stabili taxele de concesiune. |
3.1.2.1. Terminalul pentru mărfuri solide
|
(50) |
Această evaluare se bazează pe două metode, după cum urmează: |
|
(51) |
Evaluarea comparativă se realizează cu referire la trei contracte încheiate în portul Ventspils și considerate ca fiind comparabile Expertul a folosit coeficienți de corecție pentru a stabili o taxă de concesiune adecvată. Au fost luați în considerare următorii factori: momentul și condițiile încheierii contractului, amplasarea, descrierea danei, suprafața închiriată, condițiile tehnice ale terminalelor și accesul la utilitățile publice. |
|
(52) |
Taxa de concesiune calculată este de […] EUR pe m2 pe an. Evaluatorul a stabilit taxa de concesiune la […] EUR pe m2 pe an. |
|
(53) |
Metoda veniturilor este utilizată pentru a evalua dacă valoarea actualizată a veniturilor viitoare acoperă integral costul total al investiției (inclusiv costurile zonei de încărcare, costurile de dragare și costurile de acces la calea ferată) și permite realizarea unor previziuni financiare pentru o perioadă de 25 de ani. Veniturile și cheltuielile estimative sunt corectate prin intermediul unei rate de actualizare de 7,5 %, care reflectă nivelul de risc al investiției. |
|
(54) |
Evaluarea independentă ia în considerare veniturile din taxe portuare și veniturile rezultate din utilizarea terenurilor și a infrastructurii portuare. Sunt luate în considerare costurile totale ale investiției. |
|
(55) |
Pe baza unor cantități diferite de mărfuri, valoarea actualizată netă (VAN), rata internă de rentabilitate (RIR) și raportul avantaje/cost se estimează pentru taxe de concesiune cuprinse între […] EUR pe m2 și […] EUR pe m2 pe an. Indicatorii financiari justifică o taxă de concesiune de cel puțin […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate medie de marfă de […] tone pe an, și o taxă de cel puțin […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate medie de marfă de […] tone pe an. În cazul în care cantitatea medie de marfă depășește […] tone pe an, taxa de concesiune poate fi minimă. |
|
(56) |
Având în vedere că, potrivit estimărilor, cantitatea medie de marfă va fi de […] tone pe an, expertul independent concluzionează că o taxă anuală de concesiune între […] și […] EUR pe m2 pe an este justificată. |
|
(57) |
Luând în considerare ambele metode prezentat mai sus, evaluatorul independent a stabilit taxa de concesiune la […] EUR pe m2 pe an. |
|
(58) |
Tabelul de mai jos prezintă valorile indicatorilor financiari ai proiectului, luând în considerare taxa de concesiune rezultată: Cantitatea de marfă: […] tone, taxa de concesiune: […] EUR pe m2 pe an, rata de actualizare: 7,5 %, rata de creștere: 2,28 %
|
|
(59) |
Astfel, evaluarea realizată de evaluatorul independent a confirmat că taxa de concesiune calculată după cum s-a arătat mai sus, respectiv […] EUR pe m2 pe an, este adecvată. |
3.1.2.2. Dana nr. 35
|
(60) |
Metoda veniturilor permite realizarea unor previziuni financiare pentru o perioadă de 25 de ani. Veniturile și cheltuielile estimative sunt corectate prin aplicarea aceleiași rate de actualizare de 7,5 %, care reflectă nivelul de risc al investiției. |
|
(61) |
Evaluarea independentă ia în considerare veniturile din taxe portuare și taxele și veniturile rezultate din utilizarea terenurilor și a infrastructurii portuare. Sunt luate în considerare costurile totale ale investiției. |
|
(62) |
Pe baza unor cantități diferite de mărfuri, valoarea actualizată netă (VAN), rata internă de rentabilitate (RIR) și raportul avantaje/cost se estimează pentru taxe de concesiune cuprinse între […] EUR pe m2 și […] EUR pe m2 pe an. Indicatorii financiari justifică o taxă de concesiune care depășește […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate preconizată de marfă de […] tone pe an, și o taxă mai mare de […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate preconizată de marfă de […] tone pe an. Pentru cantități mai mari de marfă, taxa de concesiune poate fi minimă. |
|
(63) |
Având în vedere că perioada de amortizare pentru danele situate în zone cu ape adânci este de 30 de ani, evaluatorul independent a stabilit valoarea taxei de concesiune la […] EUR pe an, și anume 1/30 din costurile de investiții aferente construcției danei, excluzând costul lucrărilor de dragare. |
|
(64) |
Tabelul de mai jos prezintă rezultatele financiare ale proiectului pentru o cantitate anuală de marfă […] tone, luând în considerare o taxă de concesiune de […] EUR pe an. În acest calcul a fost luat în considerare costul total al investiției, inclusiv costul lucrărilor de dragare. Cantitatea de marfă: […] tone, taxa de concesiune: […] EUR pe an, rata de actualizare: 7,5 %, rata de creștere: 2,28 %.
|
|
(65) |
Astfel, evaluatorul a stabilit taxa de concesiune la […] EUR pe an (în locul sumei de […] EUR pe an, prevăzută inițial). |
3.1.2.3. Dana nr. 12
|
(66) |
Evaluarea se bazează pe două metode, și anume: metoda tranzacției comparabile și metoda veniturilor. |
|
(67) |
În primul rând, evaluarea contractului de concesiune se realizează cu referire la trei contracte încheiate în portul Ventspils și considerate ca fiind comparabile. Luând în considerare caracteristicile și aspectele specifice ale infrastructurii la care se face referire în aceste contracte, evaluatorul a folosit coeficienți de corecție pentru a stabili o taxă de concesiune adecvată. Au fost luați în considerare următorii factori: momentul și condițiile încheierii contractului, amplasarea, descrierea danei, suprafața închiriată, condițiile tehnice ale infrastructurii, accesul la utilitățile publice. |
|
(68) |
Taxa de concesiune calculată este de […] EUR pe m2 pe an. Taxa de concesiune a fost stabilită la […] EUR pe m2 pe an. |
|
(69) |
Metoda veniturilor, utilizată pentru a evalua dacă valoarea actualizată a veniturilor viitoare acoperă costul total al investiției (inclusiv costurile de dragare și costurile de acces la calea ferată), permite realizarea unor previziuni financiare pentru o perioadă de 25 de ani. Veniturile și cheltuielile estimative sunt corectate prin aplicarea unei rate de actualizare de 7,5 %, care reflectă nivelul de risc al investiției. |
|
(70) |
Evaluarea independentă ia în considerare veniturile din taxe portuare și veniturile rezultate din utilizarea terenurilor și a infrastructurii portuare. Sunt luate în considerare costurile totale ale investiției, inclusiv finanțarea publică. |
|
(71) |
Pe baza unor cantități diferite de mărfuri, valoarea actualizată netă (VAN), rata internă de rentabilitate (RIR) și raportul avantaje/cost se estimează pentru taxe de concesiune cuprinse între […] EUR pe m2 și […] EUR pe m2 pe an. Evaluatorul independent a concluzionat că indicatorii financiari (VAN este pozitivă) justifică o taxă de concesiune de cel puțin […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate preconizată de marfă de […] tone pe an, și o taxă de cel puțin […] EUR pe m2 pe an, pentru o cantitate preconizată de marfă de […] tone pe an. |
|
(72) |
Având în vedere că volumul este estimat la […] tone pe an, evaluatorul a concluzionat că o taxă de concesiune de cel puțin […] EUR pe m2 pe an este justificată. |
|
(73) |
Luând în considerare rezultatele celor două metode prezentate mai sus, evaluatorul independent a stabilit taxa de concesiune la […] EUR pe m2 pe an. |
|
(74) |
Tabelul de mai jos prezintă valorile indicatorilor financiari ai proiectului, luând în considerare taxa de concesiune rezultată: Cantitatea de marfă: […] tone, taxa de concesiune: […] EUR pe m2 an, rata de actualizare: 7,5 %, rata de creștere: 2,28 %.
|
|
(75) |
Astfel, evaluarea realizată de evaluatorul independent a confirmat că taxa de concesiune stabilită după cum s-a arătat mai sus, respectiv […] EUR pe m2 pe an, este adecvată. |
3.1.3. TAXA DE CONCESIUNE
|
(76) |
Pe baza evaluărilor efectuate de către evaluatorul independent, autoritățile letone au hotărât să stabilească taxele de concesiune după cum urmează:
|
4. EVALUARE
4.1. EXISTENȚA AJUTORULUI
|
(77) |
În temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției de anumite bunuri, sunt incompatibile cu piața internă, cu excepția derogărilor prevăzute de TFUE, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între statele membre. |
|
(78) |
Criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) sunt cumulative. Prin urmare, pentru a stabili dacă măsura notificată constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie să fie îndeplinite toate condițiile menționate anterior, și anume că sprijinul financiar:
|
4.1.1. AVANTAJ ECONOMIC
|
(79) |
Conform jurisprudenței Curții (6), nu există niciun avantaj pentru concesionari, dacă un investitor privat, în circumstanțe similare, ar fi stabilit taxa de concesiune la același nivel. |
|
(80) |
Primul lucru semnalat de Comisie este că, în acest caz, taxele de concesiune au fost stabilite în prealabil, prin intermediul unor evaluări separate efectuate de un expert extern. Autoritățile letone au oferit dovezi care să ateste faptul că expertul are competența și experiența adecvată. |
|
(81) |
După cum s-a arătat mai sus, expertul independent a raportat taxele de concesiune calculate la cele stabilite pentru trei contracte încheiate în portul Ventspils și considerate ca fiind comparabile. Luând în considerare caracteristicile și aspectele specifice ale infrastructurii care face obiectul acestor contracte, expertul independent a folosit coeficienți de corecție pentru a stabili o taxă de concesiune adecvată. |
|
(82) |
Cu toate acestea, Comisia nu poate determina, pe baza informațiilor disponibile, dacă contractele considerate referință au fost scoase la licitație și nu există, în prezent, un indiciu că taxele de concesiune plătite pe baza acestor contracte pot fi considerate prețul pieței. |
|
(83) |
Având în vedere cele menționate anterior, Comisia consideră că analiza comparativă nu este suficient de fiabilă și, prin urmare, nu poate fi suficientă pentru a exclude posibilitatea unui avantaj pentru concesionari. |
|
(84) |
Conform celei de-a doua metode utilizate de către evaluatorul independent, taxele de concesiune și alte venituri ale autorității portuare ar asigura, în 25 de ani, recuperarea costurilor investițiilor în infrastructură și o anumită rată de rentabilitate. Autoritatea portuară a decis să stabilească taxa de concesiune pentru terminalul pentru mărfuri solide ([…] EUR pe m2, în loc de […] EUR pe m2 pe an) și pentru dana nr. 35 ([…] EUR, în loc de […] pe an) la un nivel considerabil mai ridicat decât valoarea recomandată de expert. Prin urmare, nivelul rentabilității la care se așteaptă autoritatea portuară este substanțial mai mare decât valoarea calculată de expert. |
|
(85) |
Prin urmare, Comisia concluzionează că taxa de concesiune și celelalte venituri ale autorității portuare permit recuperarea întregului cost al investițiilor în infrastructură, inclusiv costurile de dragare și de acces la căile ferate, și obținerea unei rentabilități care este în conformitate cu cea solicitată de un investitor privat. |
|
(86) |
În plus, Comisia constată că nu există nicio indicație în acest caz că autoritatea portuară a stabilit taxele de concesiune la un nivel care nu i-ar maximiza veniturile. |
|
(87) |
Mai mult decât atât, includerea clauzei de revizuire permite revizuirea periodică a taxei de concesiune. |
|
(88) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia este de părere că, în cazul de față, se poate concluziona că taxa de concesiune, stabilită în conformitate cu explicațiile de mai sus, nu oferă avantaje necuvenite concesionarilor infrastructurii destinate unui anumit utilizator. |
|
(89) |
Prezenta decizie nu afectează în niciun fel o eventuală analiză suplimentară din partea Comisiei în ceea ce privește respectarea normelor UE privind achizițiile publice sau a altor principii generale din TFUE. |
4.1.2. CONCLUZIE
|
(90) |
Comisia consideră că finanțarea publică a infrastructurii din portul Ventspils, destinate unui anumit utilizator, nu are drept rezultat un avantaj economic la nivelul concesionarilor și, prin urmare, măsura nu are ca efect plasarea furnizorilor de servicii aleși într-o poziție competitivă mai avantajoasă decât cea deținută de întreprinderile care concurează cu aceștia. |
|
(91) |
Conform jurisprudenței consacrate, pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat, toate condițiile stabilite în articolul 107 alineatul (1) din TFUE trebuie îndeplinite (7). Deoarece măsura care urmează să fie pusă în aplicare de autoritățile letone nu implică un avantaj economic pentru viitorii concesionari, aceasta nu îndeplinește cumulativ condițiile necesare pentru a fi considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. |
5. CONCLUZIE
|
(92) |
Având în vedere cele menționate anterior, Comisia concluzionează că finanțarea publică a construcției infrastructurii din portul Ventspils, destinate unui anumit utilizator, nu implică ajutor de stat la nivelul concesionarilor. |
|
(93) |
Prezenta decizie se referă exclusiv la aspecte privind ajutorul de stat și nu afectează în niciun fel celorlalte dispoziții din TFUE, în special în ceea ce privește concesionările de servicii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Ajutorul de stat pe care Letonia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea autorității portuare din Ventspils, în ceea ce privește construirea terminalului pentru mărfuri solide, a danei nr. 12 și a danei nr. 35, nu implică un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE la nivelul concesionarilor.
Punerea în aplicare a măsurii este, prin urmare, autorizată.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Letonia.
Adoptat la Bruxelles, 25 august 2011.
Pentru Comisie
Joaquín ALMUNIA
Vicepreședinte
(2) A se vedea nota de subsol 1.
(3) A se vedea nota de subsol 1.
(4) Informații protejate de obligația păstrării secretului profesional.
(5) Cauza T-459/93, Siemens SA/Comisia, Rec., 1995, p. II-01675, punctul 48. A se vedea, în acest sens, de asemenea, hotărârea din 8.7.2010, Freistaat Sachsen și Land Sachsen-Anhalt/Comisia (T-396/08) (cf. punctele 46-48); cauza C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 30.
(6) Cauzele conexate C-328/99 și C-399/00, Italia și SIM 2 Multimedia/Comisia, Rec., 2003, p. I-4053.
(7) Cauzele conexate C-278/92–C-280/92, Spania/Comisia, Rec., 1994, p. I-4103, punctul 20; Cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec., 2002, p. I-4397, punctul 68.
ANEXA I
ACTUALUL ȘI NOUL TERITORIU AL TERMINALULUI PENTRU MĂRFURI SOLIDE
ANEXA II
SCHIȚA TERITORIULUI ÎNCHIRIAT […] (INCLUDE VIITOAREA DANĂ NR. 35)
ANEXA III
PLANUL DE TRANSPORT AL MODULELOR DE CONSTRUCȚIE DE LA TERITORIUL ÎNCHIRIAT […] LA DANA NR. 12
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/102 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 28 noiembrie 2011
de modificare a Deciziei 2008/911/CE de stabilire a unei liste a substanțelor și preparatelor vegetale și a combinațiilor acestora în vederea folosirii în medicamentele tradiționale din plante
[notificată cu numărul C(2011) 7382]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/785/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (1), în special articolul 16f,
având în vedere avizul Agenției Europene pentru Medicamente, formulat la 15 iulie 2010 de către Comitetul pentru medicamente din plante,
întrucât:
|
(1) |
Hamamelis virginiana L. poate fi considerată drept substanță vegetală, preparat vegetal sau o combinație a acestora în sensul Directivei 2001/83/CE și îndeplinește cerințele stabilite în directiva respectivă. |
|
(2) |
Prin urmare, este adecvată includerea Hamamelis virginiana L. în lista substanțelor și preparatelor vegetale și a combinațiilor acestora în vederea folosirii în medicamentele tradiționale din plante, stabilită prin Decizia 2008/911/CE a Comisiei (2). |
|
(3) |
Prin urmare, Decizia 2008/911/CE ar trebui modificată în consecință. |
|
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamente de uz uman, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexele I și II la Decizia 2008/911/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 noiembrie 2011.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
(1) JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
(2) JO L 328, 6.12.2008, p. 42.
ANEXĂ
Anexele I și II la Decizia 2008/911/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
În anexa I, se introduce următoarea substanță după Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Miller) Thellung (fruct de fenicul dulce): „Hamamelis virginiana L., folium et cortex aut ramunculus destillatum” |
|
2. |
În anexa II, se introduce următorul text după rubrica referitoare la Foeniculum vulgare Miller subsp. vulgare var. dulce (Miller) Thellung, fructus: „ÎNSCRIERE PE LISTA COMUNITARĂ A HAMAMELIS VIRGINIANA L., FOLIUM ET CORTEX AUT RAMUNCULUS DESTILLATUM Denumirea științifică a plantei Hamamelis virginiana L. Familia botanică Hamamelidaceae Preparat(e) din plante
Referință monografică din Farmacopeea europeană Nu este cazul. Indicație (indicații) Indicația (a) Medicament tradițional din plante pentru ameliorarea inflamațiilor cutanate minore și a uscăciunii tegumentare. Indicația (b) Medicament tradițional din plante pentru ameliorarea temporară a disconfortului ocular datorat uscăciunii ochilor sau expunerii la vânt sau la soare. Produsul este un medicament tradițional din plante administrat în indicațiile specificate, exclusiv pe baza utilizării de lungă durată. Tipul de tradiție Europeană Concentrația specificată A se vedea rubrica «Posologie». Posologie Copii cu vârsta peste 6 ani, adolescenți, adulți și vârstnici Indicația (a) Distilat într-o concentrație echivalentă cu 5-30 % în preparate semisolide, de mai multe ori pe zi. Medicamentul nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 6 ani (a se vedea punctul «Atenționări și precauții speciale de utilizare»). Adolescenți, adulți și vârstnici Indicația (b) Picături oftalmice (2): Distilat (2) diluat (1:10), 2 picături în fiecare ochi, de 3-6 ori pe zi. Medicamentul nu este recomandat copiilor cu vârsta sub 12 ani (a se vedea punctul «Atenționări și precauții speciale de utilizare»). Calea de administrare
Durata de utilizare sau orice restricție privind durata de utilizare Copii cu vârsta peste 6 ani, adolescenți, adulți și vârstnici Indicația (a) Dacă simptomele persistă mai mult de 2 săptămâni în timpul administrării medicamentului, pacientul trebuie să se adreseze medicului sau unei persoane calificate în domeniul medical. Adolescenți, adulți și vârstnici Indicația (b) Durata recomandată de utilizare este de 4 zile. Dacă simptomele persistă mai mult de 2 zile în timpul administrării medicamentului, pacientul trebuie să se adreseze medicului sau unei persoane calificate în domeniul medical. Alte informații necesare pentru utilizarea în condiții de siguranță Contraindicații Hipersensibilitate la substanța activă. Atenționări și precauții speciale de utilizare Indicația (a) Utilizarea la copiii cu vârsta sub 6 ani nu a fost stabilită deoarece nu sunt disponibile date adecvate. Indicația (b) În caz de dureri oculare, modificări de vedere, roșeață continuă sau iritare a ochiului sau dacă starea se agravează sau persistă mai mult de 48 de ore în timpul administrării medicamentului, pacientul trebuie să se adreseze medicului sau unei persoane calificate în domeniul medical. Utilizarea la copiii cu vârsta sub 12 ani nu a fost stabilită deoarece nu sunt disponibile date adecvate. Pentru extracte care conțin etanol, trebuie inclusă pe ambalaj informația corespunzătoare pentru etanol, preluată din «Ghidul privind excipienții care trebuie menționați pe eticheta și în prospectul medicamentelor de uz uman». Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Nu s-au raportat. Sarcina și alăptarea Siguranța utilizării în timpul sarcinii și alăptării nu a fost stabilită. În absența unor date suficiente, nu se recomandă administrarea în timpul sarcinii și alăptării. Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje Nu s-au efectuat studii privind efectul asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Reacții adverse Indicația (a) La pacienții sensibili este posibil să apară dermatita alergică de contact. Nu se cunoaște frecvența apariției acestei reacții adverse. Indicația (b) S-au raportat cazuri de conjunctivită. Nu se cunoaște frecvența apariției acestei reacții adverse. În cazul apariției altor reacții adverse în afara celor menționate mai sus, pacientul trebuie să se adreseze medicului sau unei persoane calificate în domeniul medical. Supradozaj Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj. Proprietăți farmaceutice [dacă este cazul] Nu este cazul. Efecte farmacologice sau eficacitate plauzibile pe baza unei utilizări și a unei experiențe îndelungate [dacă este necesar, pentru utilizarea medicamentului în condiții de siguranță] Nu este cazul. |
(1) Conform USP (USP-31-NF 26, 2008, Vol 3:3526).
(2) Medicamentul este conform cu monografia Ph. Eur. privind preparatele oftalmice (01/2008:1163).”
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/106 |
DECIZIA COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru biciclete, biciclete pentru copii de vârstă mică și portbagaje pentru biciclete în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/786/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (1), în special articolul 4 alineatul (1) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 2001/95/CE prevede ca standardele europene să fie stabilite de organismele europene de standardizare. Aceste standarde ar trebui să garanteze că produsele îndeplinesc cerința generală de siguranță prevăzută de directivă. |
|
(2) |
În temeiul Directivei 2001/95/CE, se consideră că un produs este sigur atunci când este conform standardelor naționale voluntare care transpun standarde europene, ale căror referințe au fost publicate de Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(3) |
Articolul 4 din Directiva 2001/95/CE stabilește procedura de elaborare a standardelor europene. În cadrul procedurii respective, Comisia trebuie să determine cerințele de siguranță specifice care ar trebui îndeplinite de standardele europene și, ulterior, să acorde un mandat organismelor europene de standardizare în vederea elaborării standardelor respective. |
|
(4) |
Comisia urmează să publice referințele standardelor europene adoptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(5) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2001/95/CE, referințele standardelor europene, care au fost adoptate de organismele europene de standardizare înainte de intrarea în vigoare a directivei menționate anterior, pot fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene chiar și în lipsa unui mandat din partea Comisiei, în cazul în care acele standarde asigură respectarea cerinței generale de siguranță stabilite în directiva respectivă. |
|
(6) |
În Decizia 2006/514/CE (2), Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene referințele standardelor europene EN 14764:2005 pentru biciclete de oraș și de drumeție, EN 14766:2005 pentru biciclete de munte, EN 14781:2005 pentru biciclete de curse și EN 14872:2006 pentru portbagaje pentru biciclete. |
|
(7) |
Cele patru standarde europene vizate de Decizia 2006/514/CE nu sunt susținute de un mandat al Comisiei adoptat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2001/95/CE. |
|
(8) |
Comitetul european de standardizare (CEN) a anunțat că standardele europene EN 14764:2005, EN 14766:2005, EN 14781:2005 și EN 14872:2006 vor face obiectul revizuirii. Referințele noilor versiuni ale standardelor respective în urma revizuirii nu pot fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în lipsa unui mandat din partea Comisiei care să prevadă cerințe de siguranță specifice. |
|
(9) |
Prin urmare, Comisia ar trebui să determine cerințe de siguranță specifice pentru biciclete și portbagaje pentru biciclete în vederea acordării unui mandat organismelor europene de standardizare pentru a elabora standarde europene pe baza cerințelor respective. |
|
(10) |
Bicicletele pentru copii de vârstă mică care nu sunt considerate jucării în sensul Directivei privind siguranța jucăriilor [Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3)], dacă nu sunt sigure, pot expune copiii la răniri grave la cap, piept, abdomen sau membre, în special în urma căzăturilor. |
|
(11) |
Bicicliștii de vârstă mică se rănesc de obicei în timp ce se joacă sau merg pe bicicletă prea repede (4) și sunt cu precădere vulnerabili la căzături, atât din cauză că își dezvoltă capacitățile motorii pe măsură ce cresc, cât și din cauză că sunt în curs de deprindere a abilităților de manevrare a bicicletei, inclusiv abilitatea de a evita obstacole, pietoni sau alți bicicliști. Acești factori, la care se adaugă centrul de gravitate mai ridicat la copii, îngreunează păstrarea echilibrului. |
|
(12) |
Potrivit bazei de date Injury, 37 % din victimele rănirilor în UE care implică un biciclist au fost copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 9 ani (5). Deși o parte semnificativă din aceste accidente este reprezentată de accidentele rutiere, numeroase accidente au loc în timp ce bicicliștii de vârstă mică se joacă, din cauza coliziunii lor cu obiecte sau cu alte persoane sau, pur și simplu, din cauza căderii de pe biciclete. În Regatul Unit s-a estimat că, în fiecare an, peste 2 000 de copii sunt duși la spital în urma unui accident de bicicletă petrecut acasă, și alți 21 000 după accidente în locuri precum parcuri și terenuri de joacă (6). |
|
(13) |
Standardul european EN 14765:2005 + A1:2008 precizează cerințe de siguranță și metode de încercare pentru bicicletele destinate copiilor de vârstă mică, care sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei privind siguranța jucăriilor (Directiva 2009/48/CE). Totuși, acest standard nu este sprijinit de un mandat al Comisiei. |
|
(14) |
Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe de siguranță și să se solicite elaborarea de standarde europene în conformitate cu aceste cerințe pentru biciclete pentru copii de vârstă mică, care nu sunt considerate jucării în sensul directivei privind siguranța jucăriilor (Directiva 2009/48/CE). |
|
(15) |
Odată ce standardele respective devin disponibile și în cazul în care Comisia decide să publice referința lor în Jurnalul Oficial, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/95/CE, bicicletele, bicicletele pentru copii de vârstă mică și portbagajele pentru biciclete care sunt conforme cu standardele respective sunt considerate ca îndeplinind condiția generală de siguranță prevăzută în Directiva 2001/95/CE, în ceea ce privește cerințele de siguranță care fac obiectul standardelor în cauză. |
|
(16) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 din Directiva 2001/95/CE și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
|
(a) |
„bicicletă” înseamnă un vehicul cu două roți care este propulsat numai sau în principal prin energia musculară a biciclistului, cu excepția vehiculelor cu două sau mai multe șei; |
|
(b) |
„bicicletă pentru copii de vârstă mică” înseamnă o bicicletă cu o înălțime maximă a șeii mai mare de 435 mm și mai mică de 635 mm, destinată bicicliștilor cu o greutate medie de 30 kg; |
|
(c) |
„bicicletă de oraș și de drumeție” înseamnă o bicicletă cu o înălțime maximă a șeii de cel puțin 635 mm, destinată utilizării pe drumuri publice, inclusiv pe drumuri nepavate; |
|
(d) |
„bicicletă de munte” înseamnă o bicicletă cu o înălțime maximă a șeii de cel puțin 635 mm, destinată utilizării pe teren accidentat în afara drumurilor, cât și pe drumuri publice. Aceasta este echipată cu un cadru consolidat adecvat și cu alte componente și, în mod obișnuit, cu pneuri cu o secțiune largă și prevăzute cu un profil cu crampoane pronunțate, precum și cu o serie amplă de mecanisme de transmisie; |
|
(e) |
„bicicletă de curse” înseamnă o bicicletă cu o înălțime maximă a șeii de cel puțin 635 mm, destinată utilizării la viteze mari pe drumuri publice. Aceste biciclete sunt, în general, destinate utilizării pe un carosabil pavat; |
|
(f) |
„portbagaj pentru biciclete” înseamnă un dispozitiv sau un container, cu excepția remorcilor, care este instalat și atașat permanent deasupra și/sau adiacent roții din spate (portbagaj în spate) sau roții din față (portbagaj în față) a unei biciclete și care este destinat exclusiv transportului bagajelor sau copiilor așezați pe un scaun pentru copii. |
Articolul 2
Anexa la prezenta decizie prezintă cerințele de siguranță specifice pentru biciclete, biciclete pentru copii de vârstă mică și pentru portbagaje pentru biciclete care trebuie îndeplinite de standardele europene în temeiul articolului 4 din Directiva 2001/95/CE.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(2) JO L 200, 22.7.2006, p. 35.
(3) JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
(4) http://www.rospa.com/roadsafety/info/cycling_accidents.pdf
(5) Baza de date IDB (Injury Database) 2006-2008.
(6) http://www.capt.org.uk/resources/talking-about-cycle-safety
ANEXĂ
PARTEA I
Cerințe de siguranță specifice pentru biciclete
SECȚIUNEA 1
Cerințe de siguranță aplicabile tuturor tipurilor de biciclete
1. Cerințe generale
Tote tipurile de biciclete sunt proiectate pentru a fi adaptate abilităților cicliste și stării fizice ale utilizatorului căruia îi sunt destinate. Trebuie să se acorde o atenție deosebită proiectării bicicletelor pentru copii de vârstă mică.
Nivelul de risc de rănire sau de afectare a sănătății în timpul mersului pe bicicletă este minimul compatibil cu utilizarea rezonabilă și previzibilă a produsului, considerat a fi acceptabil și conform cu un grad ridicat de protecție a sănătății și a siguranței.
Toate componentele accesibile utilizatorului în timpul utilizării normale sau prevăzute nu cauzează răni fizice.
Utilizatorii sunt informați cu privire la riscurile și pericolele care pot apărea și cu privire la modul de evitare a acestora (a se vedea secțiunea referitoare la informații privind siguranța produsului).
Bicicletele sunt echipate cu dispozitive emițătoare de lumină și reflectorizante în partea din față, din spate și în părțile laterale pentru a se asigura buna vizibilitate a bicicletei și a biciclistului. Aceste dispozitive sunt conforme dispozițiilor în vigoare în țara în care produsul este comercializat.
Fabricantul indică sarcina maximă admisibilă recomandată (cum ar fi greutatea biciclistului și a pasagerilor, a bagajului, a portbagajului etc.) pentru care o bicicletă este proiectată.
Fabricantul indică dacă o bicicletă este adecvată pentru fixarea unui portbagaj și (sau) a unui scaun pentru copii.
2. Proprietăți fizice
Manevrare
Bicicleta asamblată în întregime asigură manevrarea stabilă în timpul mersului, frânării, întoarcerii și direcționării. Este posibil să se meargă pe bicicletă cu o singură mână pe ghidon (de exemplu, atunci când se face semn cu mâna), fără ca utilizarea să devină dificilă sau periculoasă pentru biciclist.
Stabilitate
Toate componentele unei biciclete se construiesc astfel încât să asigure un nivel de stabilitate compatibil cu utilizarea normală de către utilizatorul căruia îi este destinată.
Este posibil să se meargă pe bicicletă cu o singură mână pe ghidon (de exemplu, atunci când se face semn cu mâna), fără ca utilizarea să devină dificilă sau periculoasă pentru biciclist. Bicicleta care are un portbagaj încărcat asigură manevrarea stabilă în timpul mersului, frânării, întoarcerii și direcționării.
Durabilitate/uzură
Toate componentele unei biciclete sunt sigure pentru utilizatorul în cauză de-a lungul întregii durate de funcționare a produsului. Dacă este cazul, componentele poartă o indicație referitoare la termenele limită de uzură în care trebuie înlocuite pentru a fi pe deplin funcționale.
Efectul condițiilor meteorologice (de exemplu, ploaie) asupra sistemelor de frânare trebuie redus la minimum.
Sisteme de frânare
O bicicletă este echipată cu cel puțin două sisteme independente de frânare. Cel puțin unul dintre acestea acționează pe roata din față și unul pe roata din spate. Sistemele de frânare sunt proiectate pentru a garanta siguranța atât pentru frânarea în condiții de umiditate, cât și pe timp uscat.
Decizia privind acționarea sistemului de frânare spate cu mâna sau cu piciorul de către biciclist ar trebui să fie conformă cu legislația, cutuma sau preferințele din țara în care este comercializată bicicleta.
Muchii ascuțite
Marginile proeminente care ar putea veni în contact cu corpul utilizatorului în timpul mersului normal pe bicicletă sau al manevrării sau întreținerii normale nu sunt ascuțite.
Blocare
Bicicletele nu prezintă niciun risc de blocare care poate fi evitat prin proiectare.
În cazul în care există un risc de blocare în timpul utilizării sau întreținerii normale, acest lucru se menționează în manualul de utilizare/avertizările de pe bicicletă.
Proeminențe
Se evită proeminențele oricând acestea prezintă pericol pentru utilizator.
3. Proprietăți mecanice
Mecanisme de pliere
Mecanismele de pliere sunt funcționale, stabile și sigure împotriva deschiderii neintenționate în timpul utilizării și nu provoacă răni.
Dispozitive de fixare
Toate dispozitivele de fixare, șuruburile, spițele și piulițele utilizate la o bicicletă sunt dimensionate cu precizie și sunt fabricate din materiale adecvate pentru a evita rănirile.
Toate dispozitivele de fixare și șuruburile folosite la o bicicletă la punctele importante din punct de vedere al siguranței sunt fixate pentru a evita slăbirea neintenționată.
Reglare și controale
Componentele bicicletelor proiectate să se adapteze mărimii sau formei utilizatorului, cum ar fi șaua sau ghidonul, sunt ușor de manevrat, fără a pune în pericol siguranța utilizatorului. Instrucțiunile indică instrumentul adecvat care trebuie folosit, ținând cont de utilizatorul în cauză. În condiții de utilizare normală, toate componentele de control sunt accesibile cu ușurință și în siguranță. Ele sunt construite și montate astfel încât să permită utilizatorului să păstreze controlul asupra bicicletei. În special, biciclistul trebuie să fie în măsură să frâneze și să schimbe vitezele având cel puțin o mână pe ghidon.
4. Proprietăți chimice
Nicio componentă care vine în contact cu biciclistul nu prezintă un pericol de toxicitate pentru utilizatorul în cauză, cu precădere în ceea ce privește bicicletele pentru copii.
5. Metode de încercare
Standardul prezintă încercări de stabilitate, încercări de performanță pentru evaluarea sarcinilor maxime, a sistemului de angrenaj, de frânare, de direcție, a rezistenței componentelor cadrului, precum și încercări de uzură.
6. Informații privind siguranța produsului
Informațiile privind siguranța produsului sunt redactate în limba (limbile) oficială (oficiale) a (ale) țării în care produsul este vândut.
Informațiile privind siguranța produsului sunt furnizate pentru toate tipurile de biciclete. Informațiile sunt ușor de citit și de înțeles și cât mai cuprinzătoare posibil, fiind în același timp concise.
Instrumentele vizuale, cum ar fi pictogramele și ilustrațiile, sunt prezentate în mod vizibil în informațiile privind siguranța produsului.
Informațiile referitoare la siguranță includ informații privind cumpărarea, instrucțiuni de utilizare, de curățare, de verificare și întreținere, marcaje și avertizări și atrag atenția asupra pericolelor care pot apărea și a precauțiilor care trebuie luate pentru a evita accidentele.
Informațiile referitoare la siguranță includ instrucțiuni referitoare la modul de poziționare a dispozitivelor reflectorizante și a lanternelor pentru a asigura vizibilitate maximă, conform dispozițiilor în vigoare în țara în care produsul este comercializat.
Între informațiile referitoare la siguranță furnizate odată cu produsul și utilizarea normală a produsului nu trebuie să existe nicio discrepanță.
Numărul de cadru este marcat în mod clar și permanent pe cadru, într-un loc ușor vizibil, și include numele și adresa operatorului care a asamblat bicicleta (sau ale reprezentantului său).
SECȚIUNEA 2
Cerințe de siguranță suplimentare aplicabile bicicletelor speciale
Pe lângă cerințele de siguranță din secțiunea 1, cerințe suplimentare se aplică pentru bicicletele incluse în prezenta secțiune, după cum se precizează mai jos.
1. Biciclete pentru copii de vârstă mică
Înălțimea maximă a șeii și limitele medii de greutate se bazează pe date antropometrice (greutatea medie și lungimea medie a picioarelor în funcție de vârstă). Pentru aceste biciclete, se aplică următoarele cerințe:
|
— |
nu se utilizează niciun tip de dispozitive de eliberare rapidă; |
|
— |
nu sunt echipate cu curele și clipsuri pentru pedale; |
|
— |
forța frânelor din față este limitată pentru a preveni pierderea controlului bicicletei din cauza blocării roților; |
|
— |
montarea sau demontarea stabilizatorilor este posibilă fără desfacerea dispozitivului de fixare a axului roții din spate; |
|
— |
bicicletele pentru copii de vârstă mică nu prezintă vreun risc de blocare în nicio poziție posibilă a șeii; |
|
— |
bicicletele pentru copii de vârstă mică sunt echipate cu cel puțin două sisteme independente de frânare, unul în față și unul în spate. |
2. Biciclete de munte
Toate componentele de siguranță ale bicicletelor de munte sunt proiectate pentru a rezista la toate forțele care sunt mai mari în timpul utilizării normale decât în cazul altor tipuri de biciclete (cum ar fi vibrații și lovituri cauzate de drumuri accidentate, forțe superioare asupra componentelor angrenajului, direcției și asupra frânelor), precum și la amortizarea frânelor.
3. Biciclete de curse
Toate componentele de siguranță ale bicicletelor de curse sunt proiectate pentru a rezista la toate forțele care sunt mai mari în timpul utilizării normale decât în cazul altor tipuri de biciclete (cum ar fi viteză superioară, forță superioară asupra componentelor angrenajului, direcției și asupra frânelor).
PARTEA II
Cerințe de siguranță specifice pentru portbagaje pentru biciclete
1. Cerințe generale
Cerințele specifice și metodele de încercare pentru portbagaje pentru biciclete garantează siguranța utilizatorului și a copilului, atunci când acesta este transportat pe bicicletă. Produsul satisface condițiile încercărilor de evaluare a stabilității și durabilității sale, precum și a rezistenței la uzură și la temperatură.
2. Clasificare
Portbagajele se împart în clase în funcție de capacitatea sarcinii, potrivit utilizării prevăzute și locului de pe bicicletă în care se fixează portbagajul.
3. Dimensiune
Portbagajele destinate transportului scaunelor pentru copii au o dimensiune adecvată pentru acest tip de utilizare.
4. Stabilitate
Toate componentele unui portbagaj sunt asamblate astfel încât asigură suficientă stabilitate pentru utilizarea normală de către utilizatorii în cauză.
Componentele portbagajului sunt asamblate și fixate strâns cu ajutorul dispozitivelor de fixare furnizate sau indicate de fabricant și în conformitate cu instrucțiunile acestuia.
Toate dispozitivele de fixare sunt dimensionate cu precizie.
Efectele condițiilor meteorologice asupra nivelului de siguranță a portbagajului trebuie reduse la minimum.
5. Muchii ascuțite
Marginile proeminente care, în timpul mersului normal pe bicicletă sau al manevrării și întreținerii normale, pot veni în contact cu corpul biciclistului sau al copilului transportat nu prezintă risc de rănire. Capetele arcurilor sunt rotunjite sau echipate cu capace de protecție.
6. Proeminențe
În vederea prevenirii sau minimizării riscului pentru utilizator sau pentru copilul transportat, fie se evită proeminențele, fie se proiectează în mod corespunzător.
7. Vizibilitate
Produsul este proiectat de așa manieră încât să garanteze că bicicleta este vizibilă când este utilizată în întuneric sau în condiții de vizibilitate redusă.
8. Informații privind siguranța produsului
Indiferent dacă portbagajul este vândut separat ca accesoriu sau deja instalat pe bicicletă, produsul include cel puțin următoarele informații pentru consumatori:
|
(a) |
modul și locul în care portbagajul se instalează pe bicicletă; |
|
(b) |
capacitatea maximă de încărcare a portbagajului și avertizarea privind interzicerea depășirii acestei capacități sunt marcate permanent pe produs; |
|
(c) |
dacă portbagajul este adecvat pentru atașarea unui scaun pentru copii; |
|
(d) |
avertizare potrivit căreia bagajul poate fi transportat în siguranță numai pe portbagaj; |
|
(e) |
avertizare împotriva modificării portbagajului; |
|
(f) |
avertizare potrivit căreia dispozitivele de fixare trebuie fixate și verificate frecvent; |
|
(g) |
avertizare potrivit căreia bicicleta se poate comporta diferit (în special în ceea ce privește direcția și frânarea) atunci când portbagajul este încărcat; |
|
(h) |
avertizare potrivit căreia trebuie să se asigure că bagajul sau scaunul pentru copii instalat pe portbagaj este fixat în mod sigur, în conformitate cu instrucțiunile fabricantului și că nu există curele neatașate care ar putea să fie prinse într-una dintre roți; |
|
(i) |
instrucțiuni referitoare la modalitatea de poziționare a dispozitivelor reflectorizante și a lanternelor pentru asigurarea vizibilității în orice moment, cu precădere atunci când, de exemplu, bagajul este situat pe portbagaj; |
|
(j) |
informațiile referitore la numele și adresa fabricantului, a importatorului sau a reprezentantului, la marca de comerț, la model și la numărul sau referința lotului de producție sunt prezentate în mod vizibil, lizibil și permanent pe dispozitiv; |
|
(k) |
informații referitoare la tipul de biciclete cărora le sunt destinate portbagajele, cu excepția cazului în care produsul este vândut ca făcând parte din bicicletă și este deja atașat la aceasta. |
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/112 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 29 noiembrie 2011
de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt
[notificată cu numărul C(2011) 8618]
(2011/787/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special articolul 16 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. [cunoscut și sub denumirea de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith] este un organism dăunător pentru tuberculii de Solanum tuberosum L. și, în această calitate, face obiectul măsurilor prevăzute de Directiva 2000/29/CE și de Directiva 98/57/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind controlul Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. (2) |
|
(2) |
În urma interceptării în Uniune a Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. pe tuberculii de Solanum tuberosum L., originari din Egipt, Comisia a adoptat Decizia 2004/4/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecție împotriva răspândirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt (3). Decizia respectivă a interzis introducerea în Comunitate a tuberculilor de Solanum tuberosum L. originari din Egipt, cu excepția cazului în care anumite cerințe au fost respectate. |
|
(3) |
În ultimii ani, au avut loc mai multe interceptări ale Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. pe tuberculii de Solanum tuberosum L. originari din Egipt. Prin urmare, măsurile de urgență împotriva răspândirii organismului dăunător în cauză ar trebui să continue să rămână în vigoare în ceea ce privește introducerea în Uniune a tuberculilor de Solanum tuberosum L. originari din Egipt. |
|
(4) |
Cu toate acestea, aceste măsuri de urgență trebuie adaptate pentru a răspunde unei situații care s-a îmbunătățit ca urmare a acțiunilor întreprinse de Egipt, în special un nou regim de control pentru producția și exportul către Uniune de tuberculi de Solanum tuberosum L. prezentat de Egipt. În plus, în timpul anului de import 2010/2011, nu s-au înregistrat interceptări de Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. în Uniune. |
|
(5) |
Prin urmare, introducerea în Uniune a tuberculilor de Solanum tuberosum L. originari din Egipt ar trebui să fie autorizată în cazul în care aceștia au fost cultivați în anumite zone stabilite de Egipt în conformitate cu standardele internaționale relevante. Comisia ar trebui să transmită statelor membre lista zonelor respective, prezentată de Egipt, pentru a le permite să efectueze controale la import și pentru a permite trasabilitatea transporturilor. Ar trebui adoptate dispoziții privind actualizarea listei în cauză în cazul detectării prezenței Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. În plus, cerințele privind controlul importurilor de tuberculi de Solanum tuberosum L., originari din Egipt, ar trebui să se limiteze la un regim de inspecție intensiv la sosirea acestor tuberculi în Uniune. |
|
(6) |
După fiecare an de import, statele membre ar trebui să comunice Comisiei și celorlalte state membre informații detaliate cu privire la importurile efectuate în vederea evaluării aplicării acestei decizii. |
|
(7) |
Din motive de claritate și coerență, este necesară abrogarea Deciziei 2004/4/CE și înlocuirea ei cu prezenta decizie. |
|
(8) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea de reexaminare a prezentei decizii. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Zone indemne
(1) Introducerea pe teritoriul Uniunii a tuberculilor de Solanum tuberosum L. originari din Egipt este autorizată în cazul în care aceștia au fost crescuți în zonele incluse în lista zonelor indemne menționate la alineatul (2) și în cazul în care condițiile prevăzute în anexă sunt respectate.
(2) Comisia transmite statelor membre o listă a zonelor indemne prezentată de Egipt înaintea fiecărui an de import și care conține zonele indemne stabilite în conformitate cu „Norma internațională a FAO pentru măsurile fitosanitare, secțiunea 4: Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerințe pentru stabilirea zonelor indemne”.
(3) Atunci când Comisia și Egiptul primesc o notificare cu privire interceptarea Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., zona din care sunt originari tuberculii de Solanum tuberosum L. interceptați este exclusă din lista zonelor indemne menționată la alineatul (2), în așteptarea rezultatului unor investigații efectuate de Egipt. Comisia transmite statelor membre rezultatele acestor investigații și, dacă este relevant, o listă actualizată a zonelor indemne furnizată de Egipt.
Articolul 2
Transmiterea informațiilor și notificările
(1) Statele membre importatoare prezintă Comisiei și celorlalte state membre, în fiecare an, până la 31 august, informațiile referitoare la cantitățile importate în temeiul prezentei decizii în cursul anului de import precedent, un raport tehnic detaliat cu privire la inspecțiile menționate la punctul 4 din anexă și testarea privind detectarea infecțiilor latente menționate la punctul 5 din anexă, precum și copii ale tuturor certificatelor fitosanitare oficiale.
(2) Atunci când statele membre notifică Comisiei un rezultat suspect sau confirmat de Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., în conformitate cu punctul 6 din anexă, notificarea respectivă este însoțită de copii ale certificatelor fitosanitare oficiale relevante și ale documentelor anexate acestora.
(3) Notificarea menționată la alineatul (2) trebuie să acopere doar transportul, în cazul în care aceasta este compus din loturi care au toate aceeași proveniență.
Articolul 3
Abrogare
Decizia 2004/4/CE se abrogă.
Articolul 4
Reexaminare
Comisia reexaminează prezenta decizie până la 30 septembrie 2012.
Articolul 5
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.
(2) JO L 235, 21.8.1998, p. 1.
ANEXĂ
Cerințele care trebuie respectate, astfel cum sunt menționate la articolul 1, în plus față de cerințele pentru tuberculii de Solanum tuberosum L., stabilite în părțile A și B din anexele I, II și IV la Directiva 2000/29/CE:
1. Cerințe privind zonele indemne
Zonele indemne menționate la articolul 1 cuprind fie un „sector” (unitate administrativă deja stabilită care acoperă un grup de „bazine”) sau un „bazin” (unitate de irigație) și se identifică cu ajutorul codurilor individuale oficiale.
2. Cerințe referitoare la tuberculii de Solanum tuberosum L. care urmează să fie importați
|
2.1. |
Tuberculii de Solanum tuberosum L., care urmează să fie importați în Uniune trebuie să fi făcut obiectul unui regim de control intensiv în Egipt care garantează absența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. Regimul de control intensiv acoperă condițiile de cultivare, inspecțiile în câmp, transportul, ambalarea, inspecțiile și testele anterioare exportului. |
|
2.2. |
Tuberculii de Solanum tuberosum L. care urmează să fie importați în Uniune trebuie să fi fost:
|
3. Cerințe privind punctele de intrare
|
3.1. |
Statele membre au comunicat Comisiei punctele de intrare autorizate pentru importul de tuberculi de Solanum tuberosum L. originari din Egipt, precum și denumirea și adresa organismului oficial competent pentru fiecare astfel de punct. Comisia informează celelalte state membre și Egiptul cu privire la acestea. |
|
3.2. |
Organismul oficial competent la punctul de intrare a primit o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a transporturilor de tuberculi de Solanum tuberosum L. originari din Egipt, precum și la cantitatea acestora. |
4. Cerințe privind inspecțiile
|
4.1. |
La punctul de intrare, tuberculii de Solanum tuberosum L., trebuie să facă obiectul inspecțiilor prevăzute la articolul 13a alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE și aceste inspecții vor fi efectuate asupra unor tuberculi tăiați, proveniți din eșantioane alcătuite din cel puțin 200 de tuberculi fiecare, eșantioanele fiind prelevate de la fiecare lot dintr-un transport, sau, în cazul în care lotul depășește 25 de tone, din fiecare 25 de tone sau parte din această cantitate din fiecare lot. |
|
4.2. |
Fiecare lot din transport trebuie rămâne sub control oficial și nu poate fi utilizat sau comercializat până când se confirmă faptul că, în urma inspecțiilor respective, nu există suspiciuni sau nu a fost detectată prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. În plus, în cazul în care au fost detectate sau există suspiciunea prezenței simptomelor de Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. într-un lot, toate loturile din acel transport și loturile din alte transporturi provenind din aceeași zonă rămân sub control oficial până când prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. a fost confirmată sau infirmată în lotul în cauză. |
|
4.3. |
În cazul în care au fost detectate sau există suspiciunea prezenței simptomelor de Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. în cursul inspecțiilor, confirmarea sau infirmarea prezenței Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. se stabilește prin efectuarea de teste în conformitate cu protocolul de testare prevăzut de Directiva 98/57/CE. În cazul în care prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. este confirmată, lotul din care a fost prelevat eșantionul în cauză este supus fie refuzului sau autorizării expedierii produselor către o destinație din afara Uniunii, fie distrugerii, iar toate celelalte loturi provenite din aceeași zonă se testează în conformitate cu punctul 5. |
5. Cerințe privind testarea pentru detectarea infecțiilor latente
|
5.1. |
În plus față de inspecțiile prevăzute la punctul 4, se efectuează teste pentru detectarea unor infecții latente pe eșantioane prelevate din fiecare zonă în sensul punctului 1 în conformitate cu protocolul de testare prevăzut de Directiva 98/57/CE. În timpul anului de import, se prelevează cel puțin un eșantion din fiecare sector sau bazin pe zonă în sensul punctului 1 la un nivel de 200 de tuberculi per eșantion dintr-un singur lot. Eșantionul selectat pentru detectarea infecțiilor latente face, de asemenea, obiectul inspecției tuberculilor tăiați. Pentru fiecare eșantion testat și confirmat pozitiv, trebuie reținut și păstrat în mod adecvat restul de cartof examinat. |
|
5.2. |
Fiecare lot din care s-au prelevat eșantioane rămâne sub control oficial și nu poate fi utilizat sau comercializat până când se stabilește că prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. nu a fost confirmată în urma testării. În cazul în care prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. este confirmată, lotul din care a fost prelevat eșantionul în cauză este supus fie refuzului sau autorizării expedierii produselor către o destinație din afara Uniunii, fie distrugerii. |
6. Cerințe privind notificările
În cazul în care există suspiciuni sau este confirmată prezența Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., statele membre informează de îndată Comisia și Egiptul cu privire la aceasta. Notificarea unei suspiciuni de prezență se efectuează pe baza unui rezultat pozitiv la unul sau la mai multe dintre testele rapide prevăzute la punctul 1 din secțiunea I și secțiunea II din anexa II la Directiva 98/57/CE sau la un test de depistare, astfel cum se specifică la punctul 2 din secțiunea I și secțiunea III din anexa II la directiva menționată.
7. Cerințe privind etichetarea
Statele membre stabilesc cerințe corespunzătoare privind etichetarea în ceea ce privește tuberculii de Solanum tuberosum L., inclusiv o cerință de a indica originea egipteană, în scopul prevenirii plantării tuberculilor de Solanum tuberosum L. De asemenea, ele iau măsurile adecvate pentru eliminarea deșeurilor după ambalarea sau prelucrarea tuberculilor de Solanum tuberosum L., pentru a evita orice răspândire a Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. ca urmare a unei eventuale infecții latente.
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/116 |
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 3 noiembrie 2011
de modificare a Deciziei BCE/2010/23 privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro
(BCE/2011/18)
(2011/788/UE)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 32,
întrucât:
|
(1) |
Decizia BCE/2010/23 din 25 noiembrie 2010 privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (1) instituie un mecanism pentru cumularea și repartizarea venitului monetar rezultat din operațiunile de politică monetară. |
|
(2) |
Decizia BCE/2011/17 din 3 noiembrie 2011 privind punerea în aplicare a celui de al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (2) prevede instituirea unui al doilea program pentru achiziționarea de obligațiuni garantate în scopuri de politică monetară. |
|
(3) |
Consiliul guvernatorilor apreciază că, similar achiziționărilor efectuate în temeiul Deciziei BCE/2009/16 din 2 iulie 2009 privind punerea în aplicare a programului de achiziționare de obligațiuni garantate (3), ar trebui să se considere că obligațiunile garantate achiziționate în temeiul Deciziei BCE/2011/17 generează venit la rata de referință definită în Decizia BCE/2010/23. |
|
(4) |
Decizia BCE/2010/23 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Modificare
Articolul 3 alineatul (1) la Decizia BCE/2010/23 se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Valoarea venitului monetar al fiecărei BCN se determină prin măsurarea venitului efectiv obținut din activele identificabile înscrise în registrele acesteia. Ca excepții, se consideră că aurul nu generează venit și că titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară în temeiul Deciziei BCE/2009/16 din 2 iulie 2009 privind punerea în aplicare a programului de achiziționare de obligațiuni garantate (4) și al Deciziei BCE/2011/17 din 3 noiembrie 2011 privind punerea în aplicare a celui de al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (5) generează venit monetar la rata de referință.
Articolul 2
Dispoziție finală
Prezenta decizie intră în vigoare la 31 decembrie 2011.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 3 noiembrie 2011.
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(2) JO L 297, 16.11.2011, p. 70.
(3) JO L 175, 4.7.2009, p. 18.
(4) JO L 175, 4.7.2009, p. 18.
(5) JO L 297, 16.11.2011, p. 70.”
|
2.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 319/117 |
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 16 noiembrie 2011
de stabilire a normelor detaliate și a procedurilor de punere în aplicare a criteriilor de eligibilitate pentru accesul depozitarilor centrali de valori mobiliare la serviciile TARGET2-Securities
(BCE/2011/20)
(2011/789/UE)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 3.1 și 12.1 și articolele 17, 18 și 22,
având în vedere Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (1), în special articolul 10,
având în vedere Orientarea BCE/2010/2 din 21 aprilie 2010 privind TARGET2-Securities (2), în special articolul 4 alineatul (2) litera (d) și articolul 15,
având în vedere Decizia BCE/2009/6 din 19 martie 2009 privind înființarea Comitetului pentru Programul TARGET2-Securities (TARGET2-Securities Programme Board) (3),
întrucât:
|
(1) |
Articolul 15 din Orientarea BCE/2010/2 stabilește criteriile de eligibilitate pentru accesul unui depozitar central de valori mobiliare (DCVM) la serviciile TARGET2-Securities (T2S). |
|
(2) |
Este necesar să se stabilească procedura prin care un DCVM poate solicita accesul la serviciile T2S și procedura prin care un DCVM poate solicita o derogare de la criteriul 5 pentru accesul DCVM, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentei decizii:
|
1. |
„raport de evaluare” înseamnă documentația scrisă compusă din: (a) un raport întocmit de autoritățile competente relevante care evaluează respectarea de către un DCVM a criteriului 2 pentru accesul DCVM; și (b) o autoevaluare de către DCVM a respectării de către acesta a criteriilor 1, 3, 4 și 5 pentru accesul DCVM; |
|
2. |
„bancă centrală (BC)” înseamnă Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre a căror monedă este euro, BCN ale statelor membre a căror monedă nu este euro (denumite în continuare „BCN din afara zonei euro”), orice bancă centrală sau autoritate competentă relevantă din Spațiul Economic European (SEE) (denumită în continuare „bancă centrală din SEE”) și orice bancă centrală sau autoritate competentă relevantă a unei țări din afara SEE (denumită în continuare „altă bancă centrală”), atunci când moneda unei astfel de BCN din afara zonei euro, a unei bănci centrale din SEE sau a altei bănci centrale este considerată eligibilă în conformitate cu articolul 18 din Orientarea BCE/2010/2; |
|
3. |
„criteriul 1 pentru accesul DCVM” înseamnă criteriul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Orientarea BCE/2010/2, și anume că DCVM sunt eligibili pentru accesul la serviciile T2S cu condiția să fi fost notificați Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe în conformitate cu articolul 10 din Directiva 98/26/CE sau, în cazul unui DCVM dintr-un stat din afara SEE, cu condiția ca aceștia să funcționeze în temeiul unui cadru juridic și de reglementare care este echivalent celui în vigoare în Uniune; |
|
4. |
„criteriul 2 pentru accesul DCVM” înseamnă criteriul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Orientarea BCE/2010/2, și anume că DCVM sunt eligibili pentru accesul la serviciile T2S cu condiția să fi fost evaluați pozitiv de autoritățile competente în raport cu Recomandările pentru sistemele de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare adoptate de Sistemul European al Băncilor Centrale/Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (denumite în continuare „recomandările SEBC/CESR”) (4); |
|
5. |
„criteriul 3 pentru accesul DCVM” înseamnă criteriul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Orientarea BCE/2010/2, și anume că DCVM sunt eligibili pentru accesul la serviciile T2S cu condiția ca, la cerere, să pună fiecare valoare mobiliară/număr internațional de identificare a valorilor mobiliare (ISIN) pentru care sunt DCVM emitenți, sau DCVM emitenți tehnici, la dispoziția altor DCVM din T2S; |
|
6. |
„criteriul 4 pentru accesul DCVM” înseamnă criteriul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Orientarea BCE/2010/2, și anume că DCVM sunt eligibili pentru accesul la serviciile T2S cu condiția să se oblige să ofere altor DCVM din T2S servicii de custodie de bază într-o manieră nediscriminatorie; |
|
7. |
„criteriul 5 pentru accesul DCVM” înseamnă criteriul prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (e) din Orientarea BCE/2010/2, și anume că DCVM sunt eligibili pentru accesul la serviciile T2S cu condiția să se oblige față de alți DCVM din T2S să efectueze decontarea în banii băncii centrale în T2S, în cazul în care moneda este disponibilă în T2S; |
|
8. |
„autorități competente relevante” înseamnă BC și autoritățile de reglementare cu competență de supraveghere și/sau monitorizare a unui anumit DCVM și responsabile pentru evaluarea DCVM în raport cu standardele recunoscute aplicabile; |
|
9. |
„parte direct conectată” înseamnă o parte la T2S cu o facilitate tehnică care-i permite să acceseze și să utilizeze serviciile T2S de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare fără a trebui ca un DCVM să acționeze ca interfață tehnică; |
|
10. |
„parte la T2S” înseamnă o entitate juridică sau, pe unele piețe, o persoană fizică care are o relație contractuală cu un DCVM în T2S în scopul prelucrării activităților sale de decontare în T2S și care nu deține în mod necesar un cont de valori mobiliare la DCVM; |
|
11. |
„Comitetul pentru Programul T2S” înseamnă organismul de gestionare din cadrul Eurosistemului instituit în temeiul Deciziei BCE/2009/6, astfel cum este definit la articolul 2 din Orientarea BCE/2010/2, sau succesorul acestuia; |
|
12. |
„Grupul consultativ pentru T2S (GC)” înseamnă forumul definit la articolul 7 din Orientarea BCE/2010/2; |
|
13. |
„acord de participare monetară (APM)” înseamnă un acord care se încheie între Eurosistem și o BCN din afara zonei euro sau o autoritate responsabilă pentru altă monedă decât euro, în scopul decontării tranzacțiilor cu valori mobiliare în banii băncii centrale în alte monede decât euro. |
Articolul 2
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Cele cinci criterii care determină eligibilitatea DCVM pentru accesul la serviciile T2S, care sunt prevăzute la articolul 15 din Orientarea BCE/2010/2 (denumite în continuare „cele cinci criterii pentru accesul DCVM”), sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 3-5 din prezenta decizie și cu regulile din anexă.
(2) Prezenta decizie nu se aplică părților direct conectate care au un raport juridic cu DCVM.
Articolul 3
Procedura de solicitare
(1) Pentru a solicita servicii T2S, un DCVM depune: (a) o solicitare adresată Consiliului guvernatorilor; și (b) la momentul migrării sale la T2S, un raport de evaluare.
(2) Raportul de evaluare oferă dovezi privind respectarea de către DCVM la momentul migrării sale la T2S a celor cinci criterii pentru accesul DCVM și descrie nivelul de punere în aplicare a fiecărui criteriu pentru accesul DCVM prin următoarele categorii: conform, conform parțial și neaplicabil; de asemenea, va prezenta motivele, explicațiile și dovezile corespunzătoare ale DCVM.
(3) Comitetul pentru Programul T2S transmite Consiliului guvernatorilor, în baza documentației susmenționate, o propunere cu privire la solicitarea unui DCVM de a accesa serviciile T2S. Pentru pregătirea propunerii sale, Comitetul pentru Programul T2S poate cere clarificări sau poate transmite întrebări unui DCVM solicitant.
(4) În urma transmiterii propunerii de către Comitetul pentru Programul T2S, Consiliul guvernatorilor ia o decizie privind solicitarea unui DCVM și o comunică în scris acelui DCVM, nu mai târziu de două luni de la: (a) data primirii solicitării; sau (b) data primirii răspunsului la orice solicitare de clarificări sau transmitere de întrebări de către Comitetul pentru Programul T2S în temeiul alineatului (3). Atunci când Consiliul guvernatorilor respinge o solicitare, comunică motivele pentru care a procedat astfel.
Articolul 4
Procedura de obținere a unei derogări de la criteriul 5 pentru accesul DCVM
(1) Un DCVM poate transmite o cerere de derogare de la criteriul 5 pentru accesul DCVM, pe baza situației sale operaționale sau tehnice specifice.
(2) Pentru evaluarea unei cereri de derogare, DCVM transmite o cerere Comitetului pentru Programul T2S și oferă dovezi cu privire la următoarele:
|
(a) |
derogarea este pentru un nivel foarte limitat al volumului de decontare ca proporție din instrucțiunile medii zilnice totale de tip livrare-contra-plată primite pe parcursul unei luni la DCVM, iar costul decontării acestor operațiuni în T2S ar fi excesiv pentru DCVM; |
|
(b) |
DCVM a stabilit garanții tehnice și operaționale care asigură menținerea derogării în limitele pragului prevăzut la litera (a); |
|
(c) |
DCVM a depus toate eforturile pentru a îndeplini criteriul 5 pentru accesul DCVM. |
(3) În urma primirii unei asemenea cereri de derogare:
|
(a) |
Comitetul pentru Programul T2S transmite Grupului consultativ pentru T2S cererea DCVM și preevaluarea sa; |
|
(b) |
Grupul consultativ pentru T2S oferă Comitetului pentru Programul T2S consultanță privind cererea fără întârziere și în timp util pentru a putea fi luată în considerare; |
|
(c) |
după primirea opiniei Grupului consultativ pentru T2S, Comitetul pentru Programul T2S elaborează o evaluare finală și o transmite, împreună cu întregul set de documente, Consiliului guvernatorilor; |
|
(d) |
Consiliul guvernatorilor emite o decizie motivată cu privire la cererea de derogare; |
|
(e) |
Comitetul pentru Programul T2S informează în scris DCVM și Grupul consultativ pentru T2S cu privire la decizia motivată a Consiliului guvernatorilor. |
(4) Un DCVM desemnat de o BC care a încheiat un APM și care a optat pentru decontarea tranzacțiilor sale de politică monetară în banii băncii centrale în afara T2S, transmite o cerere de derogare pentru a putea deconta astfel de tranzacții de politică monetară în banii băncii centrale în afara T2S. În acest caz, se acordă o derogare, cu condiția ca: (a) Eurosistemul să fi primit toate informațiile relevante privind funcționarea tehnică a acestei decontări; și (b) această decontare să nu necesite modificări ale funcționalității T2S și să nu afecteze negativ această funcționalitate. BC care efectuează desemnarea ar trebui invitată să-și transmită avizul cu privire la această cerere de derogare.
(5) Un DCVM cu derogare transmite Comitetului pentru Programul T2S un raport lunar prin care demonstrează că respectă în continuare derogarea, inclusiv pragul convenit la alineatul (2) litera (a). Un DCVM cu derogare în temeiul alineatului (4) transmite Comitetului pentru Programul T2S un raport lunar cu privire la situație.
(6) Atunci când un DCVM cu derogare depășește în mod constant pragul convenit prevăzut la alineatul (2) litera (a) într-o perioadă de șase luni, Consiliul guvernatorilor retrage derogarea din cauza nerespectării criteriului 5 pentru accesul DCVM, iar Comitetul pentru Programul T2S notifică DCVM în consecință.
(7) În urma retragerii unei derogări, un DCVM poate transmite o nouă cerere de derogare, în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul articol.
(8) Atunci când există o situație de criză care ar putea avea impact asupra stabilității financiare a unei țări sau asupra sarcinii BC relevante de a garanta integritatea monedei sale și care a determinat BC a țării în cauză să treacă la o decontare de urgență ca parte a planului său de gestionare a crizei, un DCVM desemnat de către această BC transmite Comitetului pentru Programul T2S o cerere privind o derogare temporară de la criteriul 5 pentru accesul DCVM și poate realiza temporar decontarea prin alte mijloace. Consiliul guvernatorilor emite o decizie motivată cu privire la această cerere, ținând seama de avizul BC relevante cu privire la situația care impune derogarea temporară de la criteriul 5 pentru accesul DCVM. BC relevantă transmite Comitetului pentru Programul T2S un raport, cu o frecvență cel puțin lunară, privind evaluarea de către aceasta a situației.
Articolul 5
Respectarea permanentă a celor cinci criterii pentru accesul DCVM
(1) După migrarea la T2S, un DCVM cu acces la serviciile T2S respectă permanent cele cinci criterii pentru accesul DCVM și:
|
(a) |
în special, se asigură printr-o autoevaluare fiabilă desfășurată anual și susținută de documentație corespunzătoare că respectă în continuare criteriile 1, 3, 4, și 5 pentru accesul DCVM. Autoevaluarea este însoțită de cea mai recentă evaluare de către autoritățile competente relevante a respectării de către DCVM a criteriului 2; |
|
(b) |
transmite cu promptitudine Comitetului pentru Programul T2S cea mai recentă evaluare periodică sau ad hoc efectuată de către autoritățile competente relevante cu privire la respectarea de către acesta a criteriului 2 pentru accesul DCVM; |
|
(c) |
solicită din partea autorităților competente relevante o evaluare nouă a conformității sale cu criteriul 2 pentru accesul DCVM în cazul unor modificări semnificative ale sistemului DCVM; |
|
(d) |
transmite Comitetului pentru Programul T2S o notificare atunci când evaluarea de către o autoritate competentă relevantă sau o autoevaluare a stabilit nerespectarea unuia dintre cele cinci criterii pentru accesul DCVM; |
|
(e) |
în urma unei cereri a Comitetului pentru Programul T2S, transmite un raport de evaluare care demonstrează că DCVM continuă să respecte cele cinci criterii pentru accesul DCVM. |
(2) Cu excepția criteriului 2 pentru accesul DCVM, Comitetul pentru Programul T2S poate realiza propria sa evaluare și poate monitoriza respectarea celor cinci criterii pentru accesul DCVM sau poate solicita informații de la un DCVM. Atunci când Comitetul pentru Programul T2S decide că un DCVM nu respectă unul dintre cele cinci criterii pentru accesul DCVM, acesta inițiază procedura prevăzută în contractele cu DCVM, în conformitate cu articolul 16 din Orientarea BCE/2010/2.
Articolul 6
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 16 noiembrie 2011.
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 166, 11.6.1998, p. 45.
(2) JO L 118, 12.5.2010, p. 65.
(3) JO L 102, 22.4.2009, p. 12.
(4) Disponibile pe website-ul Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, la adresa www.esma.europa.eu.
ANEXĂ
NORME DETALIATE DE PUNERE ÎN APLICARE PENTRU CELE CINCI CRITERII DE ACCES AL DEPOZITARILOR CENTRALI DE VALORI MOBILIARE
În sensul prezentei anexe:
|
— |
„servicii de custodie de bază” înseamnă deținerea și administrarea de valori mobiliare și alte instrumente financiare aflate în proprietatea unui terț, de către o entitate care are astfel de atribuții. Aceste servicii includ păstrarea valorilor mobiliare, distribuirea dobânzii și a dividendelor pentru valorile mobiliare păstrate și procesarea acțiunilor concertate (corporate actions) asupra acestor valori mobiliare; |
|
— |
„DCVM investitor” înseamnă, în contextul legăturilor dintre depozitarii centrali de valori mobiliare (DCVM), un DCVM care deschide un cont la alt DCVM (DCVM emitent) pentru a permite decontarea încrucișată între DCVM a tranzacțiilor cu valori mobiliare; |
|
— |
„DCVM emitent” înseamnă acel DCVM în care valorile mobiliare au fost emise și distribuite în numele emitentului. DCVM emitent este responsabil de procesarea operațiunilor cu titluri în numele emitentului. DCVM emitent ține conturi în registrele sale în numele DCVM investitori pentru transferul valorilor mobiliare către DCVM investitori; |
|
— |
„DCVM emitent tehnic” înseamnă un DCVM investitor care deține valori mobiliare la un DCVM emitent care nu participă în T2S și care este considerat un DCVM emitent pentru funcționarea T2S în ceea ce privește aceste valori mobiliare; |
|
— |
„acțiuni ale fondurilor de investiții” înseamnă porțiuni din proprietatea activelor nete ale unui fond de investiții pe care investitorii le primesc în schimbul investițiilor lor de capital. |
I. Detalii privind punerea în aplicare a criteriului 1 pentru accesul DCVM
Pentru a primi o evaluare pozitivă pentru acest criteriu:
|
(a) |
pentru un DCVM situat într-o țară din Spațiul Economic European (SEE), acel DCVM trebuie inclus pe lista sistemelor desemnate, întocmită în conformitate cu articolul 10 din Directiva 98/26/CE; și |
|
(b) |
pentru un DCVM situat într-o țară din afara SEE, trebuie depusă o opinie juridică elaborată de o societate aprobată de Comitetul pentru Programul T2S, opinie care să confirme faptul că DCVM funcționează într-un cadru juridic și de reglementare echivalent celui relevant în vigoare în Uniune și care să fie actualizată ori de câte ori apar modificări semnificative care ar putea avea impact asupra opiniei juridice sau la solicitarea Comitetului pentru Programul T2S. |
II. Detalii privind punerea în aplicare a criteriului 2 pentru accesul DCVM
Atunci când un DCVM nu respectă pe deplin toate recomandările SEBC/CESR, respectivul DCVM va informa Comitetul pentru Programul T2S cu privire la detaliile relevante și va oferi explicații și dovezi privind recomandările SEBC/CESR pe care nu le respectă. De asemenea, acel DCVM va transmite Comitetului pentru Programul T2S concluziile autorităților competente relevante din raportul de evaluare. Concluziile evaluării vor fi procesate în conformitate cu procedurile relevante de solicitare a accesului la serviciile T2S și cu respectarea permanentă a celor cinci criterii pentru accesul DCVM. Atunci când un DCVM cu acces la serviciile T2S nu mai respectă unul dintre cele cinci criterii pentru accesul DCVM, Comitetul pentru Programul T2S va iniția procedura prevăzută în contractele cu DCVM.
Un DCVM va îndeplini acest criteriu pentru accesul DCVM atunci când:
|
(a) |
pentru un DCVM situat într-o țară din SEE, autoritățile competente relevante au acordat acestui DCVM o evaluare pozitivă în temeiul recomandărilor SEBC/CESR; și |
|
(b) |
pentru un DCVM situat într-o țară din afara SEE, autoritățile competente relevante au acordat acestui DCVM o evaluare pozitivă în temeiul recomandărilor SEBC/CESR sau al unor standarde echivalente, precum standardele interne ale unei autorități competente relevante sau Recomandările CPSS/IOSCO (1). În acest din urmă caz, trebuie să i se prezinte Comitetului pentru Programul T2S sau, respectiv, Consiliului guvernatorilor dovezi privind faptul că DCVM a fost evaluat în raport cu standarde de un nivel și o natură similare. |
Atunci când evaluarea autorităților competente relevante conține informații confidențiale, DCVM trebuie să ofere un rezumat general sau concluzia evaluării, pentru a putea indica nivelul său de conformitate.
III. Detalii privind punerea în aplicare a criteriului 3 pentru accesul DCVM
Un DCVM cu acces la serviciile T2S nu este obligat să-și țină toate conturile și soldurile în T2S pentru fiecare valoare mobiliară/ISIN pe care o/îl emite sau pentru care funcționează ca DCVM emitent tehnic. Totuși, acesta trebuie să pună la dispoziție o valoare mobiliară/ISIN fără costuri suplimentare, fără întârziere și cu un contract care nu impune condiții nerezonabile pentru cererile utilizatorilor unui DCVM investitor în T2S. Anumite acțiuni ale fondurilor de investiții pot să nu fie disponibile în mod automat pentru acel DCVM investitor care deschide un cont la DCVM emitent, din cauza restricțiilor legale privind distribuțiile transfrontaliere aplicabile emitenților de acțiuni ale fondurilor de investiții.
Un DCVM emitent trebuie să respecte cadrul național de reglementare, dar nu poate transfera altor DCVM din T2S costurile care decurg din aplicarea acestui cadru. Prin această cerință se asigură atât păstrarea pe plan local a costurilor pe care la implică respectarea cadrului național de reglementare, cât și reciprocitatea între DCVM în T2S. În plus, această cerință promovează un proces de decontare armonizat în T2S, în măsura în care este posibil.
Un DCVM emitent trebuie să respecte cadrul național de reglementare, dar trebuie să asiste un DCVM investitor care solicită accesul și nu poate aplica un cost de decontare suplimentar. Orice întârziere generată de respectarea cadrului național de reglementare trebuie să se aplice în mod egal tuturor părților.
Un DCVM investitor poate cere o valoare mobiliară/un ISIN care nu este încă disponibil(ă) în T2S de la respectivul DCVM emitent sau DCVM emitent tehnic. La primirea unei asemenea cereri, DCVM emitent sau DCVM emitent tehnic introduce toate datele de referință ale valorii mobiliare în T2S și le face accesibile în termenul definit în Manual procedurilor operaționale pus la dispoziția DCVM și BC de către Eurosistem.
Dacă DCVM investitor a semnat condițiile contractuale necesare, DCVM emitent deschide, fără întârzieri nejustificate, cel puțin un cont de valori mobiliare pentru o anumită valoare mobiliară/ISIN pentru acel DCVM investitor. Refuzul unui DCVM emitent de a deschide un cont de valori mobiliare și de a oferi acelui DCVM investitor accesul la valorile mobiliare ale DCVM emitent constituie nerespectarea criteriului 3 pentru accesul DCVM.
Un DCVM investitor trebuie să raporteze Comitetului pentru Programul T2S fiecare caz de nerespectare a criteriului 3 pentru accesul DCVM de către un DCVM emitent. În funcție de natura și apariția cazului de nerespectare, Comitetul pentru Programul T2S va stabili dacă DCVM emitent încalcă în mod repetat criteriul de acces, caz în care se va aplica procedura prevăzută în contractele cu DCVM, în conformitate cu articolul 16 din Orientarea BCE/2010/2.
IV. Detalii privind punerea în aplicare a criteriului 4 pentru accesul DCVM
Acest criteriu pentru accesul DCVM este în conformitate cu Orientarea privind accesul și interoperabilitatea (2), care prevede că DCVM investitori au acces la serviciile furnizate de DCVM emitent în baza acelorași termeni și condiții oferite oricărui alt participant standard al DCVM emitent.
Pentru ca un DCVM investitor să ofere servicii de decontare pentru valorile mobiliare emise de un DCVM emitent, acel DCVM investitor trebuie, de asemenea, să ofere participanților săi servicii de custodie de bază pentru aceste valori mobiliare. T2S oferă decontarea operațiunilor principale cu numerar și valori mobiliare în banii băncii centrale, în timp ce serviciile de custodie de bază sunt oferite în afara T2S.
DCVM emitent trebuie să respecte Standardele subgrupului pentru acțiuni concertate în T2S (T2S Corporate Actions Subgroup Standards) (3) și toate standardele sau practicile de piață ale T2S relevante.
DCVM investitor trebuie tratat ca orice alt client al DCVM emitent. Un DCVM emitent nu poate impune bariere tehnice și nu poate oferi condiții preferențiale unor DCVM investitori pentru accesul la servicii de custodie de bază.
V. Detalii privind punerea în aplicare a criteriului 5 pentru accesul DCVM
La punerea în aplicare a criteriului 5 pentru accesul DCVM trebuie asigurate condiții egale între piețele cu deținere directă și cele cu deținere indirectă (direct and indirect holding markets). Un DCVM de pe piața cu deținere directă poate, în principiu, să migreze la T2S fie prin integrarea tuturor conturilor sale de valori mobiliare în T2S, fie prin utilizarea modelului stratificat cu conturile participanților tehnici în T2S și conturile investitorilor finali în platforma DCVM locală. Criteriul 5 pentru accesul DCVM este pe deplin îndeplinit atunci când o piață cu deținere directă alege să se integreze în întregime și să își țină toate conturile de valori mobiliare în T2S. Cu toate acestea, atunci când o piață cu deținere directă alege să migreze la T2S cu modelul stratificat, evaluarea de către Comitetul pentru Programul T2S a proceselor asociate în interiorul și exteriorul T2S, ținând cont de esența criteriului 5 pentru accesul DCVM, trebuie să indice dacă piața trebuie să ceară o derogare de la criteriul 5 pentru accesul DCVM.
(1) Recomandările pentru sistemele de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare ale Comitetului pentru sisteme de plăți și decontări (CPSS)/Comitetului tehnic al Organizației internaționale a comisiilor de valori mobiliare (IOSCO), disponibile pe website-ul Băncii Reglementelor Internaționale, la adresa www.bis.org.
(2) Orientarea privind accesul și interoperabilitatea din 28 iunie 2007, care definește principiile și condițiile de acces și interoperabilitate în conformitate cu Codul de conduită, disponibilă pe website-ul Comisiei Europene, la adresa http://ec.europa.eu.
(3) Disponibile pe website-ul Băncii Centrale Europene, la adresa www.ecb.europa.eu.
