ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2011.306.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 306

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 54
23 noiembrie 2011


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro

8

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice

12

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice

25

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv

33

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

41

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 1173/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Statelor membre a căror monedă este euro le revine responsabilitatea și au un interes deosebit să aplice politici economice care promovează buna funcționare a uniunii economice și monetare și să evite politicile care pun în pericol funcționarea acesteia.

(2)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) permite adoptarea unor măsuri specifice în zona euro, în plus față de cele aplicabile tuturor statelor membre, în vederea asigurării unei bune funcționări a uniunii economice și monetare.

(3)

Experiența acumulată în prima decadă a uniunii economice și monetare, precum și erorile comise în această perioadă au scos în evidență necesitatea consolidării guvernanței economice în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și a politicilor convenite de comun acord și pe un cadru consolidat la nivelul Uniunii de supraveghere a politicilor economice naționale.

(4)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru consolidarea coordonării politicilor economice și bugetare, un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic.

(5)

PSC și cadrul complet de guvernanță economică ar trebui să completeze și să fie compatibile cu strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. Conexiunile dintre diferitele elemente nu ar trebui să justifice acordarea de derogări de la dispozițiile PSC.

(6)

Realizarea și menținerea unei piețe interne dinamice ar trebui considerate un element al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.

(7)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele. În cazul în care adoptă decizii privind sancțiuni, rolul Consiliului ar trebui să fie limitat, iar în Consiliu ar trebui să fie aplicat votul cu majoritate calificată inversată.

(8)

Pentru a asigura un dialog permanent cu statele membre care urmăresc să realizeze obiectivele prezentului regulament, Comisia ar trebui să efectueze misiuni de supraveghere.

(9)

Comisia ar trebui să realizeze periodic o evaluare extinsă a sistemului de guvernanță economică, în special a eficacității și a adecvării sancțiunilor. Evaluările ar trebui să fie completate de propuneri pertinente, dacă este necesar.

(10)

La punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să țină seama de situația economică existentă la momentul respectiv în statele membre vizate.

(11)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale.

(12)

Ar putea fi stabilit un dialog economic cu Parlamentul European, care să permită Comisiei să dea publicității analizele sale, iar Președintelui Consiliului, Comisiei și, după caz, Președintelui Consiliului European sau Președintelui Eurogrupului să le permită să se angajeze în discuții. O astfel de dezbatere publică ar putea permite desfășurarea unor discuții cu privire la efectele colaterale ale deciziilor naționale și exercitarea unei presiuni publice inter pares asupra participanților relevanți. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda unui stat membru vizat de o decizie adoptată de Consiliu în conformitate cu articolele 4, 5 și 6 din prezentul regulament să participe la un schimb de opinii. Participarea statelor membre este voluntară.

(13)

În vederea eficientizării aplicării supravegherii bugetare în zona euro se impun sancțiuni suplimentare. Respectivele sancțiuni ar trebui să consolideze credibilitatea cadrului de supraveghere bugetară din Uniune.

(14)

Dispozițiile prezentului regulament ar trebui să asigure mecanisme echitabile, tempestive, progresive și eficace de asigurare a respectării componentei preventive și a componentei corective din PSC, și în special a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (4) și a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (5), în cazurile în care respectarea disciplinei bugetare este examinată pe baza criteriului deficitului public și a criteriului datoriei publice.

(15)

Sancțiunile aplicabile în temeiul prezentului regulament și în cadrul componentei preventive a PSC statelor membre a căror monedă este euro ar trebui să stimuleze statele membre să realizeze ajustarea la obiectivul bugetar pe termen mediu și menținerea acestuia.

(16)

Pentru a descuraja prezentarea, în mod intenționat sau dintr-o gravă neglijență, a unor date eronate privind deficitul public și datoria publică, aceste date reprezentând un factor esențial pentru coordonarea politicilor economice în Uniune, statelor membre responsabile ar trebui să li se aplice amenzi.

(17)

Pentru a completa regulile privind calcularea amenzilor aplicabile în cazul manipulării datelor statistice, precum și normele privind procedurile care trebuie urmate de Comisie în vederea anchetării unor astfel de acțiuni, Comisiei ar trebui să i se delege, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, competența de a adopta acte în care să se precizeze criterii detaliate de stabilire a cuantumului amenzilor și de desfășurare a anchetelor Comisiei. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează actele delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și corespunzătoare a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(18)

În cadrul componentei preventive a PSC, ajustarea la obiectivul bugetar pe termen mediu și respectarea acestuia ar trebui asigurată printr-o obligație impusă unui stat membru a cărui monedă este euro și a cărui consolidare bugetară nu progresează în mod satisfăcător, de a constitui cu caracter temporar un depozit purtător de dobândă. În această situație s-ar găsi un stat membru, inclusiv un stat membru cu un deficit inferior valorii de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB), care deviază semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată pentru atingerea respectivului obiectiv și nu reușește să corecteze devierea.

(19)

Depozitul purtător de dobândă impus ar trebui să fie returnat statului membru vizat, împreună cu dobânda acumulată, de îndată ce Consiliul a constatat încetarea situației care a dat naștere obligației de a constitui depozitul respectiv.

(20)

În cadrul componentei corective a PSC, sancțiunile aplicabile statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ia forma unei obligații de a constitui un depozit nepurtător de dobândă legat de o decizie a Consiliului prin care se determină existența unui deficit excesiv, în cazul în care constituirea unui depozit purtător de dobândă a fost deja impusă statului membru vizat în cadrul componentei preventive a PSC sau, în cazuri de nerespectare deosebit de gravă a obligațiilor de politică bugetară stabilite în cadrul PSC, ori a unei obligații de a plăti o amendă dacă nu se respectă recomandarea Consiliului de a corecta deficitul public excesiv.

(21)

Pentru a evita aplicarea retroactivă a sancțiunilor din cadrul componentei preventive a PSC prevăzute de prezentul regulament, respectivele sancțiuni ar trebui să se aplice, în orice caz, numai în legătură cu deciziile relevante adoptate de Consiliu în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 după intrarea în vigoare a prezentului regulament. În mod similar, pentru a evita aplicarea retroactivă a sancțiunilor din cadrul componentei corective a PSC prevăzute de prezentul regulament, respectivele măsuri ar trebui să se aplice numai în legătură cu recomandările și deciziile relevante privind corectarea unui deficit public excesiv adoptate de Consiliu după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(22)

Valoarea depozitului purtător de dobândă, cea a depozitului nepurtător de dobândă și cea a amenzilor prevăzute în prezentul regulament ar trebui stabilite astfel încât să permită un sistem progresiv echitabil al sancțiunilor în cadrul componentei preventive și al celei corective a PSC și să motiveze suficient statele membre a căror monedă este euro să respecte cadrul bugetar al Uniunii. Amenzile impuse în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE și în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se compun dintr-o componentă fixă egală cu 0,2 % din PIB și o componentă variabilă. Astfel, se asigură un grad progresiv al sancțiunilor și tratamentul echitabil al statelor membre dacă depozitul purtător de dobândă, depozitul nepurtător de dobândă și amenda prevăzute în prezentul regulament sunt egale cu 0,2 % din PIB adică cu valoarea componentei fixe a amenzii impuse în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE.

(23)

Consiliul ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce sau de a anula sancțiunile impuse statelor membre a căror monedă este euro pe baza unei recomandări a Comisiei formulate în urma unei cereri motivate a statului membru vizat. În cadrul componentei corective a PSC, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a recomanda reducerea valorii sancțiunii sau anularea acesteia în circumstanțe economice excepționale.

(24)

Depozitul nepurtător de dobândă ar trebui eliberat după corectarea deficitului excesiv, în timp ce dobânda generată de acesta și amenzile colectate ar trebui să fie alocate mecanismelor de stabilitate pentru furnizarea de asistență financiară create de statele membre a căror monedă este euro în vederea garantării stabilității zonei euro în ansamblu.

(25)

Competența de a adopta decizii individuale de aplicare a sancțiunilor prevăzute de prezentul regulament ar trebui să revină Consiliului. În cadrul procesului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre desfășurat de Consiliu conform articolului 121 alineatul (1) din TFUE, respectivele decizii individuale reprezintă o continuare inerentă a măsurilor adoptate de Consiliu în conformitate cu articolele 121 și 126 din TFUE și cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(26)

Deoarece prezentul regulament prevede norme generale de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 și a Regulamentului (CE) nr. 1467/97, se impune adoptarea sa în conformitate cu procedura legislativă ordinară menționată la articolul 121 alineatul (6) din TFUE.

(27)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume realizarea unui sistem de sancțiuni în vederea consolidării aplicării componentelor preventivă și corectivă ale PSC în zona euro, nu poate fi realizat în mod satisfăcător la nivelul statelor membre, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT

Articolul 1

Obiect, domeniu de aplicare și definiții

(1)   Prezentul regulament stabilește un sistem de sancțiuni în vederea consolidării aplicării componentei preventive și a componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere în zona euro.

(2)   Prezentul regulament se aplică statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere” înseamnă sistemul de supraveghere multilaterală organizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

2.

„componenta corectivă a Pactului de stabilitate și de creștere”înseamnă procedura de evitare a deficitului excesiv al statelor membre reglementată de articolul 126 din TFUE și de Regulamentul (CE) nr. 1467/97;

3.

„circumstanțe economice excepționale” înseamnă circumstanțe în care un deficit public excesiv care depășește valoarea de referință este considerat excepțional în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din TFUE și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

CAPITOLUL II

DIALOGUL ECONOMIC

Articolul 3

Dialogul economic

Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare, comisia competentă a Parlamentului European poate invita președintele Consiliului, Comisia și, după caz, președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta deciziile adoptate în temeiul articolelor 4, 5 și 6 din prezentul regulament.

Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de deciziile în cauză să participe la un schimb de opinii.

CAPITOLUL III

SANCȚIUNI ÎN CADRUL COMPONENTEI PREVENTIVE A PACTULUI DE STABILITATE ȘI DE CREȘTERE

Articolul 4

Depozite purtătoare de dobândă

(1)   În cazul în care Consiliul adoptă o decizie prin care determină faptul că un stat membru nu a luat măsuri în urma recomandării Consiliului menționate la articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Comisia recomandă Consiliului, în termen de 20 de zile de la adoptarea deciziei Consiliului, să solicite printr-o nouă decizie, constituirea de către statul membru respectiv a unui depozit purtător de dobândă în favoarea Comisiei până la concurența a 0,2 % din valoarea PIB-ului său în anul precedent.

(2)   Se consideră că decizia prin care se solicită constituirea depozitului este adoptată de către Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate calificată, să respingă recomandarea Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea acesteia de către Comisie.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica recomandarea Comisiei și poate adopta textul modificat ca decizie a Consiliului.

(4)   La cererea motivată a statului membru în cauză, adresată Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei Consiliului care constată faptul că un stat membru nu a luat măsuri, menționată la alineatul (1) Comisia poate recomanda Consiliului să reducă valoarea depozitului purtător de dobândă sau să îl anuleze.

(5)   Depozitul purtător de dobândă poartă o dobândă a cărei rată reflectă riscul de credit al Comisiei și perioada de investiții vizată.

(6)   Dacă situația care a determinat adoptarea recomandării Consiliului menționată la articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, nu mai există, Consiliul, în baza unei recomandări ulterioare a Comisiei, decide returnarea depozitului și a dobânzii acumulate statului membru în cauză. Consiliul poate modifica recomandarea ulterioară a Comisiei, hotărând cu majoritate calificată.

CAPITOLUL IV

SANCȚIUNI ÎN CADRUL COMPONENTEI CORECTIVE A PACTULUI DE STABILITATE ȘI DE CREȘTERE

Articolul 5

Depozite nepurtătoare de dobândă

(1)   În cazul în care, hotărând în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, Consiliul constată existența unui deficit excesiv într-un stat membru care a constituit un depozit purtător de dobândă în favoarea Comisiei în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament sau, în cazul în care a constatat o nerespectare deosebit de gravă a obligațiilor de politică bugetară stabilite în PSC, Comisia recomandă Consiliului, în termen de 20 de zile de la adoptarea deciziei Consiliului, să impună statului membru respectiv, printr-o decizie ulterioară, constituirea unui depozit nepurtător de dobândă în favoarea Comisiei, până la concurența a 0,2 % din valoarea PIB-ului său în anul precedent.

(2)   Se consideră că decizia prin care se solicită constituirea depozitului este adoptată de către Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate calificată, să respingă recomandarea Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea acesteia de către Comisie.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica recomandarea Comisiei și poate adopta textul modificat ca decizie a Consiliului.

(4)   În circumstanțe economice excepționale sau la cererea motivată a statului membru în cauză, adresată Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, menționată la alineatul (1), Comisia poate recomanda Consiliului să reducă valoarea depozitului nepurtător de dobândă sau să îl anuleze.

(5)   Depozitul se constituie în favoarea Comisiei. Dacă statul membru a constituit în favoarea Comisiei un depozit purtător de dobândă în conformitate cu articolul 4, respectivul depozit purtător de dobândă se convertește într-un depozit nepurtător de dobândă.

Dacă valoarea depozitului purtător de dobândă constituit anterior în conformitate cu articolul 4 depășește valoarea depozitului nepurtător de dobândă care trebuie constituit în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, diferența pozitivă se returnează statului membru.

Dacă valoarea depozitului nepurtător de dobândă depășește valoarea depozitului purtător de dobândă constituit în conformitate cu articolul 4 și a dobânzii generate de acesta, statul membru acoperă diferența la data constituirii depozitului nepurtător de dobândă.

Articolul 6

Amenzi

(1)   În cazul în care, hotărând în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE, Consiliul decide faptul că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, Comisia, în termen de 20 de zile de la respectiva decizie, recomandă Consiliului să aplice printr-o nouă decizie o amendă în cuantum de până la 0,2 % din valoarea PIB-ului respectivului stat membru în anul precedent.

(2)   Se consideră că decizia prin care se impune amenda este adoptată de către Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate calificată, să respingă recomandarea Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea acesteia de către Comisie.

(3)   Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica recomandarea Comisiei și poate adopta textul modificat ca decizie a Consiliului.

(4)   În circumstanțe economice excepționale sau la cererea motivată a statului membru în cauză, adresată Comisiei în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE, menționată la alineatul (1), Comisia poate recomanda Consiliului să reducă valoarea amenzii sau să o anuleze.

(5)   Dacă statul membru a constituit în favoarea Comisiei un depozit nepurtător de dobândă în conformitate cu articolul 5, depozitul nepurtător de dobândă se convertește în amendă.

Dacă valoarea depozitului nepurtător de dobândă constituit în conformitate cu articolul 5 depășește valoarea amenzii, diferența pozitivă se returnează statului membru.

Dacă valoarea amenzii impuse depășește valoare depozitului nepurtător de dobândă constituit în conformitate cu articolul 5sau dacă nu a fost constituit anterior un depozit nepurtător de dobândă, statul membru acoperă diferența la data achitării amenzii.

Articolul 7

Returnarea depozitelor nepurtătoare de dobândă

În cazul în care Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, decide să abroge unele sau toate deciziilor sale, depozitele nepurtătoare de dobândă constituite în favoarea Comisiei se returnează statului membru în cauză.

CAPITOLUL V

SANCȚIONAREA ACTELOR DE MANIPULARE A DATELOR STATISTICE

Articolul 8

Sancționarea actelor de manipulare a datelor statistice

(1)   Pe baza unei recomandări a Comisiei, Consiliul poate decide aplicarea unei amenzi unui stat membru care, în mod intenționat sau dintr-o gravă neglijență, prezintă date eronate privind deficitul și datoria care sunt pertinente pentru aplicarea articolului 121 sau 126 din TFUE, ori pentru aplicarea Protocolului privind procedura deficitului excesiv anexat la TUE și la TFUE.

(2)   Amenda menționată la alineatul (1) este eficace, disuasivă și proporțională cu natura, gravitatea și durata încălcării. Cuantumul amenzii nu depășește 0,2 % din valoarea PIB-ului respectivului stat membru.

(3)   Comisia poate întreprinde toate anchete necesare pentru a constata prezentarea unor date eronate menționată la alineatul (1). Comisia poate decide să demareze o anchetă în cazul în care constată că există indicii serioase privind existența unor fapte care pot să constituie o astfel de prezentare a unor date eronate. Comisia anchetează presupusa prezentare a unor date eronate ținând seama de eventualele observații prezentate de statul membru în cauză. În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin, Comisia poate solicita statului membru să prezinte informații, poate efectua inspecții la fața locului și poate avea acces la conturile tuturor entităților guvernamentale de la nivel central, de stat și local, precum și la conturile de asigurări sociale. În cazul în care legislația statului membru în cauză impune aceasta, Comisia solicită autorizarea unei autorități judiciare înainte de demararea unei inspecții la fața locului.

După finalizarea anchetei sale și înainte de a prezenta Consiliului orice propunere, Comisia acordă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere asupra chestiunii care face obiectul anchetei. Comisia își fundamentează propunerea prezentată Consiliului exclusiv pe faptele cu privire la care statul membru în cauză a avut posibilitatea să își expună observațiile.

În cursul anchetei, Comisia va respecta pe deplin dreptul la apărare ale statului în cauză.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11 în ceea ce privește:

(a)

criteriile detaliate pentru calcularea cuantumului amenzii menționate la alineatul (1);

(b)

normele detaliate privind procedura de desfășurare a anchetelor menționate la alineatul (3), măsurile conexe și raportarea cu privire la anchete;

(c)

normele de procedură detaliate al căror scop este garantarea dreptului la apărare, de acces la dosar, la reprezentare juridică, la confidențialitate, și dispozițiile privind momentul aplicării și colectarea amenzii menționate la alineatul (1).

(5)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența deplină de a reexamina deciziile prin care Consiliul impune amenzi în temeiul alineatului (1). Aceasta poate anula, reduce sau majora amenda impusă.

CAPITOLUL VI

NATURA ADMINISTRATIVĂ A SANCȚIUNILOR ȘI REPARTIZAREA DOBÂNZII ȘI A AMENZILOR

Articolul 9

Natura administrativă a sancțiunilor

Sancțiunile impuse în temeiul articolelor 4-8 sunt de natură administrativă.

Articolul 10

Repartizarea dobânzilor și amenzilor

Dobânzile acumulate la depozitele constituite în favoarea Comisie în conformitate cu articolul 5 și amenzile colectate în conformitate cu articolele 6 și 8 constituie alte venituri, menționate la articolul 311 din TFUE, și se alocă Fondului european de stabilitate financiară. La data constituirii de către statele membre a căror monedă este euro altui mecanism de stabilitate pentru furnizarea de asistență financiară în vederea asigurării stabilității zonei euro în ansamblu, dobânzile și amenzile se alocă mecanismului respectiv.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 11

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 8 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de trei ani de la 13 decembrie 2011. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12

Votul în cadrul Consiliului

(1)   În cazul măsurilor menționate la articolele 4, 5, 6 și 8, votează numai acei membri ai Consiliului care reprezintă state membre a căror monedă este euro, iar Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

(2)   Majoritatea calificată a membrilor Consiliului menționați la alineatul (1) se determină în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

Articolul 13

Revizuirea

(1)   Până la 14 decembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea prezentului regulament, inclusiv posibilitatea de a permite Consiliului și Comisiei să întreprindă măsuri pentru a aborda situații ce riscă să pună în pericol buna funcționare a uniunii monetare;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2)   Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

(3)   Raportul este transmis Parlamentului European și Consiliului.

(4)   Până la sfârșitul anului 2011, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la posibilitatea introducerii unor titluri de valoare europene.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg, 16 noiembrie 2011.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

W. SZCZUKA


(1)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(2)  JO C 218, 23.7.2011, p. 1.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2011.

(4)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(5)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.


23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/8


REGULAMENTUL (UE) NR. 1174/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare, un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic.

(2)

Datele statistice fiabile constituie baza supravegherii dezechilibrelor macroeconomice. În vederea garantării unor statistice sigure și independente, statele membre ar trebui să asigure independența profesională a autorităților naționale de statistică în conformitate cu Codul de practici privind statisticile europene prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (4). În plus, disponibilitatea unor date fiscale fiabile este, de asemenea, relevantă pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. Această cerință ar trebui garantată de normele prevăzute în acest sens în Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (5), în special în articolul 8.

(3)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune ar trebui concepută în contextul orientărilor generale privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă, prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea și sustenabilitatea finanțelor publice și a condițiilor monetare și sustenabilitatea balanței de plăți.

(4)

Experiența acumulată și erorile comise în prima decadă a uniunii economice și monetare scos în evidență necesitatea consolidării guvernanței economice în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și a politicilor convenite de comun acord și pe un cadru mai solid la nivelul Uniunii de supraveghere a politicilor economice naționale

(5)

Realizarea și menținerea unei piețe interne dinamice ar trebui să fie considerat un element al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.

(6)

În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre ar trebui să depășească simpla supraveghere bugetară și să includă un cadru formal și mai detaliat pentru a preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și pentru a sprijini statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de măsuri corective, înainte ca discrepanțele să se agraveze și înainte ca procesele economice și financiare să se dirijeze într-o direcție nefavorabilă în mod excesiv și de durată. Această extindere a supravegherii politicilor economice ar trebui să aibă loc în paralel cu consolidarea supravegherii bugetare.

(7)

Pentru a susține corectarea respectivelor dezechilibre macroeconomice excesive, se impune introducerea în legislație a unei proceduri detaliate.

(8)

Procedura de supraveghere multilaterală menționată la articolul 121 alineatele (3) și (4) din TFUE ar trebui să fie suplimentată cu norme specifice pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive în cadrul Uniunii. Este esențial ca procedura să fie inclusă în ciclul anual de supraveghere multilaterală.

(9)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul dialogului sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda o posibilitate de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de o decizie a Consiliului de constituire a unui depozit purtător de dobândă sau de impunere a unei amenzi anuale în conformitate cu prezentul regulament. Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.

(10)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile, recomandările și avertismentele.

(11)

Mecanismul de respectare a Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului european și al consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (6) ar trebui să fie consolidat prin constituirea unor depozite purtătoare de dobândă în cazul nerespectării recomandării de a lua măsurile corective. Respectivele depozite ar trebui să se transforme în amendă anuală în cazul nerespectării continuate a recomandării privind soluționarea dezechilibrelor macroeconomice excesive în cadrul aceleași proceduri de dezechilibru. Respectivele măsuri de executare ar trebui să fie aplicabile statelor membre a căror monedă este euro.

(12)

În cazul nerespectării recomandărilor Consiliului ar trebui să se impună un depozit purtător de dobândă sau amenda până când Consiliul stabilește că statul membru respectiv a luat măsurile corective necesare pentru a se conforma recomandărilor sale.

(13)

De asemenea, pentru nerespectarea în mod repetat de către statele membre a cerinței de elabora un plan de acțiuni corective ca răspuns la recomandarea Consiliului ar trebui să se aplice, ca regulă generală, o amendă anuală, până când Consiliul stabilește că statul membru respectiv a elaborat un plan de acțiuni corective care răspunde într-o măsură suficientă recomandării care i-a fost adresată.

(14)

Pentru a se garanta un tratament egal pentru toate statele membre, depozitul purtător de dobândă și amenda ar trebui să fie aceleași pentru toate statele membre a căror monedă este euro și cuantumul acesteia ar trebui să reprezinte 0,1 % din produsul intern brut (PIB) al statului membru în cauză în anul precedent.

(15)

Comisia ar trebui, să poată recomanda reducerea valorii sancțiunii sau anularea acesteia în cazul unor circumstanțe economice excepționale.

(16)

Procedura de aplicare a sancțiunilor statelor membre care nu iau măsuri efective de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive ar trebui să fie interpretată în așa fel încât aplicarea sancțiunii în cazul statelor membre respective să constituie regula și nu excepția de la regulă.

(17)

Amenzile menționate în prezentul regulament ar trebui să constituie alte venituri, menționate la articolul 311 din TFUE și ar trebui să se alocă mecanismelor de stabilitate pentru furnizarea de asistență financiară, constituite de statele membre a căror monedă este euro în vederea garantării stabilității zonei euro în ansamblu.

(18)

Competența de a adopta decizii individuale de aplicare a sancțiunilor prevăzute de prezentul regulament ar trebui să revină Consiliului. În cadrul procesului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre desfășurat în cadrul Consiliului conform articolului 121 alineatul (1) din TFUE, respectivele decizii individuale reprezintă o continuare inerentă a măsurilor adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 din TFUE și cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(19)

Deoarece prezentul regulament prevede norme generale pentru respectarea efectivă a Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, adoptarea sa ar trebui să se realizeze în conformitate cu procedura legislativă ordinară menționată la articolul 121 alineatul (6) din TFUE.

(20)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume respectarea efectivă a corectării dezechilibrelor macroeconomice excesive în zona euro nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, datorită profundelor legături comerciale și financiare dintre statele membre și efectelor colaterale ale politicilor economice naționale asupra Uniunii și asupra zonei euro în ansamblu, și prin urmare poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea respectivului obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește un sistem de sancțiuni în vederea corectării efective a dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro.

(2)   Prezentul regulament se aplică statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

De asemenea, se aplică următoarea definiție:

„circumstanțe economice excepționale” înseamnă circumstanțe în care un deficit public excesiv care depășește valoarea de referință este considerat excepțional în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din TFUE și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (7).

Articolul 3

Sancțiuni

(1)   Consiliul impune printr-o decizie, hotărând pe baza unei recomandări din partea Comisiei, constituirea unui depozit purtător de dobândă, dacă este adoptată o decizie a Consiliului privind luarea unor măsuri corective în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, în cazul în care Consiliul ajunge la concluzia că statul membru respectiv nu a luat măsurile corective recomandate de Consiliu.

(2)   Consiliul impune printr-o decizie, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, aplicarea unei amenzi anuale, în cazul în care:

(a)

Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleași proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, și acesta consideră că statul membru a prezentat un plan insuficient de acțiuni corective; sau

(b)

Consiliul adoptă două decizii succesive prin care constată nerespectarea recomandărilor în cadrul aceleași proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. În acest caz, amenda anuală este impusă prin transformarea depozitului purtător de dobândă într-o amendă anuală.

(3)   Se consideră că deciziile menționate la alineatele (1) și (2) sunt adoptate de Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate calificată, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Consiliul poate decide, hotărând cu majoritate calificată, modificarea recomandării.

(4)   Recomandarea Comisiei pentru o decizie a Consiliului se emite în termen de douăzeci de zile de la data la care sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatele (1) și (2).

(5)   Depozitul purtător de dobândă sau amenda anuală recomandate de Comisie reprezintă 0,1 % din PIB-ul statului membru în cauză în anul precedent.

(6)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (5), Comisia poate, în cazul unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate adresate Comisiei de către statul membru în cauză în termen de zece zile de la îndeplinirea condițiilor menționate la alineatele (1) și (2), să propună reducerea sau anularea depozitului purtător de dobândă sau a amenzii.

(7)   În cazul în care un stat membru a constituit un depozit purtător de dobândă sau a achitat o amendă anuală pentru un anumit an calendaristic, iar Consiliul, în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ajunge ulterior la concluzia că statul membru respectiv a întreprins măsurile corective recomandate în cursul anului respectiv, depozitul constituit pentru anul respectiv și dobânda cuvenită sau amenda plătită pentru anul respectiv se rambursează statului membru pro rata temporis.

Articolul 4

Alocarea amenzilor

Amenzile menționate la articolul 3 din prezentul regulament constituie alte venituri în sensul articolului 311 din TFUE și se alocă Fondului european de stabilitate financiară. La data constituirii altui mecanism de stabilitate pentru furnizarea de asistență financiară de către statele membre a căror monedă este euro în vederea asigurării stabilității zonei euro în ansamblu, amenzile în cauză se alocă mecanismului respectiv.

Articolul 5

Votul în cadrul Consiliului

(1)   Pentru măsurile menționate la articolul 3 votează numai acei membri ai Consiliului care reprezintă state membre a căror monedă este euro, iar Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

(2)   Majoritatea calificată a membrilor Consiliului menționați la alineatul (1) se definește în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

Articolul 6

Dialogul economic

Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și asumare a răspunderii, comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia, președintele Consiliului și, după caz, președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta deciziile adoptate în temeiul articolului 3.

Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de deciziile în cauză să participe la un schimb de opinii.

Articolul 7

Revizuirea

(1)   Până la 14 decembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea prezentului regulament;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2)   Raportul este însoțit, după caz, de o propunere în vederea modificării prezentului regulament.

(3)   Comisia transmite raportul și eventualele propuneri care îl însoțesc Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg, 16 noiembrie 2011.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

W. SZCZUKA


(1)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(2)  JO C 218, 23.7.2011, p. 53.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2011

(4)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

(5)  A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.

(6)  A se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial.

(7)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.


23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/12


REGULAMENTUL (UE) NR. 1175/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) a constat inițial în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3), Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (4) și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și de creștere (5). Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 au fost modificate în 2005 prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 (6) și, respectiv, Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 (7). De asemenea, la 20 martie 2005 a fost adoptat raportul Consiliului privind „Consolidarea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere” (8).

(3)

PSC are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizată de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(4)

Componenta preventivă a PSC solicită statelor membre să atingă și să mențină un obiectiv bugetar pe termen mediu și să prezinte un program de stabilitate și de convergență în acest sens. Pentru componenta preventivă a PSC ar fi benefice forme de supraveghere mai stricte, care să asigure respectarea de către statele membre a cadrului de coordonare bugetară a Uniunii.

(5)

Conținutul programelor de stabilitate și de convergență, precum și procedura de analiză a acestora ar trebui dezvoltate în continuare, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, prin valorizarea experienței dobândite ca urmare a punerii în aplicare a PSC.

(6)

Obiectivele bugetare din programele de stabilitate și de convergență ar trebui să ia în considerare în mod explicit măsurile adoptate în conformitate cu orientările generale de politică economică, cu orientările privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii și, în general, cu programele naționale de reformă.

(7)

Transmiterea și evaluarea programelor de stabilitate și de convergență ar trebui să aibă loc înainte de adoptarea deciziilor-cheie cu privire la bugetele naționale pentru anii următori. Prin urmare, ar trebui să se stabilească un termen corespunzător pentru transmiterea programelor de stabilitate și de convergență. Având în vedere caracterul specific al exercițiului bugetar în Regatul Unit, ar trebui stabilite dispoziții speciale privind data de transmitere a programelor sale de convergență.

(8)

Experiența acumulată în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare, precum și erorile comise în această perioadă au scos în evidență necesitatea consolidării guvernanței economice în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și politicilor convenite de comun acord și pe un cadru consolidat la nivelul Uniunii de supraveghere a politicilor economice naționale.

(9)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru consolidarea coordonării politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive (PSC), un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic.

(10)

PSC și cadrul complet de guvernanță economică ar trebui să completeze și să susțină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. Conexiunile dintre diferitele elemente nu ar trebui să justifice acordarea de derogări de la dispozițiile PSC.

(11)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de recomandarea Consiliului în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) sau cu articolul 10 alineatul (2). Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.

(12)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele.

(13)

Programele de stabilitate sau de convergență și programele naționale de reformă ar trebui să fie pregătite în mod coerent, iar termenul lor de prezentare ar trebui coordonat. Programele respective ar trebui să fie transmise Consiliului și Comisiei. Programele respective ar trebui să fie date publicității.

(14)

În cadrul Semestrului European, ciclul de supraveghere și coordonare a politicilor debutează la începutul anului cu o revizuire orizontală în cadrul căreia Consiliul European, pe baza contribuțiilor Comisiei și ale Consiliului, identifică principalele provocări cu care se confruntă Uniunea și zona euro și oferă orientări strategice cu privire la politici. La începutul ciclului anual de supraveghere ar trebui să aibă loc o dezbatere în Parlamentul European, cu suficient timp înainte de dezbaterea din cadrul Consiliului European. Statele membre ar trebui să ia în considerare orientările orizontale din partea Consiliului European la elaborarea programelor lor de stabilitate sau de convergență și a programelor naționale de reformă.

(15)

Pentru asumarea mai puternică la nivel național a PSC, cadrele bugetare naționale ar trebui să fie complet aliniate la obiectivele de supraveghere multilaterală în Uniune, în special cu Semestrul European.

(16)

În conformitate cu dispozițiile juridice și politice ale fiecărui stat membru, parlamentele naționale ar trebui să fie implicate în mod adecvat în realizarea acțiunilor prevăzute în cadrul Semestrului European și în pregătirea programelor de stabilitate, a programelor de convergență și a programelor naționale de reformă pentru a spori transparența, nivelul de asumare în ce privește și răspunderea pentru deciziile luate. Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politici economice, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială vor fi consultate în cadrul Semestrului European, atunci când este nevoie. Părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, ar trebui să fie implicate în cadrul Semestrului European cu privire la principalele elemente de politică, după caz, în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale.

(17)

Pozițiile bugetare care respectă obiectivul pe termen mediu ar trebui să permită statelor membre să dispună de o marjă de siguranță față de valoarea de referință de 3 % din PIB pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice sau un progres rapid în direcția sustenabilității, lăsând, în același timp, o marjă de manevră bugetară, ținând seama în special de necesitatea de investiții publice. Obiectivul bugetar pe termen mediu ar trebui actualizat periodic pe baza unei metodologii stabilite de comun acord care să reflecte în mod adecvat riscurile datoriilor explicite și implicite pentru finanțele publice, în conformitate cu obiectivele PSC.

(18)

Obligația de a atinge și menține obiectivul bugetar pe termen mediu trebuie pusă în aplicare prin definirea principiilor pentru traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Principiile respective ar trebui, printre altele, să garanteze că veniturile excepționale, și anume veniturile care le depășesc pe cele ce ar putea fi obținute în mod obișnuit în urma creșterii economice, sunt alocate pentru reducerea datoriilor.

(19)

Obligația de a atinge și menține obiectivul bugetar pe termen mediu ar trebui să se aplice tuturor statelor membre participante.

(20)

Ar trebui să se analizeze dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care să includă o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest context și atât timp cât obiectivul bugetar pe termen mediu nu este realizat, rata de creștere a cheltuielilor publice nu ar trebui să depășească în principiu o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, orice depășire a acestei rate fiind compensată prin creșterea discreționară a veniturilor publice, iar reducerea discreționară a veniturilor fiind compensată prin reducerea cheltuielilor. Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului ar trebui să fie calculată conform unei metode stabilite de comun acord. Comisia ar trebui să dea publicității metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată. Ar trebui să se țină seama, mai ales în cazul statelor membre mici, de gradul de variabilitate a cheltuielilor cu investițiile, care poate fi foarte ridicat.

(21)

Ar trebui ca statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei mai mare de 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale să li se solicite să adopte o traiectorie de ajustare mai rapidă în vederea realizării obiectivelor bugetare pe termen mediu.

(22)

Ar trebui să se permită o deviere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, atunci când devierea își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă devierea rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția să nu fie pusă în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, cu scopul de a facilita redresarea economică. De asemenea, ar trebui să se țină seama de punerea în aplicare a unor reforme structurale majore atunci când se permite o deviere temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv, cu condiția menținerii unei marje de siguranță față de valoarea de referință a deficitului. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită reformelor sistemelor de pensii, iar devierea ar trebui să reflecte costul incremental direct al reorientării contribuțiilor de la pilonul administrat public la cel finanțat în totalitate. Măsurile de transfer de active de la pilonul finanțat în totalitate către pilonul administrat public ar trebui considerate măsuri punctuale și temporare, fiind astfel excluse din soldul structural utilizat pentru evaluarea progreselor către atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu.

(23)

În cazul unei devieri importante de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Comisia ar trebui să adreseze un avertisment statului membru în cauză, urmat, în termen de o lună, de o examinare a situației de către Consiliu și de o recomandare privind adoptarea măsurilor de ajustare necesare. Recomandarea ar trebui să stabilească un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Statul membru în cauză ar trebui să informeze Consiliul cu privire la măsurile luate. Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate în termenul stabilit de Consiliu, Consiliul ar trebui să adopte o decizie în care să indice că nu au fost luate măsuri concrete și să informeze Consiliul European. Este important să se identifice în timp util situațiile în care statele membre nu iau măsuri adecvate, în special atunci când aceste situații persistă. Comisia ar trebui să poată recomanda Consiliului să adopte recomandări revizuite. Comisia ar trebui să poată invita BCE să participe la o misiune de supraveghere, în cazul statelor membre ale zonei euro și, după caz, al statelor membre care participă la Acordul din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare (9) (MCS2). Comisia ar trebui să prezinte Consiliului rezultatul misiunii și, după caz, ar trebui să poată decide să dea publicității concluziile acesteia.

(24)

Competența de a adopta decizii individuale prin care se constată nerespectarea recomandărilor adoptate de Consiliu în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE prin care se stabilesc măsuri de politică în cazul în care un stat membru deviază semnificativ de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu ar trebui să fie conferită Consiliului. În contextul coordonării politicilor economice ale statelor membre ce se desfășoară în cadrul Consiliului în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din TFUE, aceste decizii individuale reprezintă o continuare inerentă a recomandărilor menționate adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE. Suspendarea drepturile de vot ale membrilor Consiliului care reprezintă statele membre a căror monedă nu este euro în ceea ce privește adoptarea unei decizii a Consiliului prin care se constată nerespectarea recomandărilor adresate unui stat membru a cărui monedă este euro în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, reprezintă o consecință directă a faptului că decizia respectivă reprezintă o continuare inerentă a recomandării menționate și a faptului că, în conformitate cu articolul 139 alineatul (4) din TFUE, numai statele membre a căror monedă este euro au dreptul să voteze în privința recomandărilor de acest tip.

(25)

Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii de către statele membre a căror monedă este euro, în cazuri de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu ar trebui să se instituie un mecanism special de execuție în temeiul articolului 136 din TFUE.

(26)

Trimiterile din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 ar trebui să țină seama de noua numerotare a articolelor din TFUE.

(27)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1466/97 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Prezentul regulament stabilește norme referitoare la conținutul, prezentarea, examinarea și monitorizarea programelor de stabilitate și a programelor de convergență ca parte a supravegherii multilaterale de către Consiliu și Comisie pentru a se preveni, într-o etapă timpurie, apariția deficitelor publice excesive și a se promova supravegherea și coordonarea politicilor economice, sprijinindu-se astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă.”.

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

În sensul prezentului regulament:

(a)

«state membre participante» înseamnă statele membre a căror monedă este euro;

(b)

«state membre neparticipante» înseamnă statele membre a căror monedă nu este euro.”.

3.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 1-A

SEMESTRUL EUROPEAN PENTRU COORDONAREA POLITICILOR ECONOMICE

Articolul 2-a

(1)   Pentru a asigura o coordonare mai strânsă a politicilor economice și o convergență durabilă a performanțelor economice ale statelor membre, Consiliul asigură supravegherea multilaterală ca parte integrantă a Semestrului European pentru coordonarea politicilor economice, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)   Semestrul European cuprinde:

(a)

formularea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (orientări generale de politică economică) în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;

(b)

elaborarea și examinarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE (orientările privind ocuparea forței de muncă);

(c)

prezentarea și evaluarea programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

prezentarea și evaluarea programelor naționale de reformă ale statelor membre care sprijină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă și sunt stabilite în conformitate cu orientările menționate la literele (a) și (b) și cu orientările generale oferite statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului anual de supraveghere;

(e)

măsurile de supraveghere prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, menite să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice (10).

(3)   În cursul Semestrului European, pentru a oferi consiliere politică promptă și integrată cu privire la intențiile în materie de politică macrobugetară și macrostructurală, în urma evaluării acestor programe pe baza recomandărilor Comisiei, Consiliul transmite, de regulă, orientări statelor membre, utilizând integral instrumentele juridice prevăzute la articolele 121 și 148 din TFUE, în prezentul regulament, precum și în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

La elaborarea politicilor lor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă înainte de a adopta decizii esențiale privind bugetul național pentru anii următori, statele membre iau în considerare în mod corespunzător orientările care le sunt adresate. Progresele înregistrate sunt monitorizate de către Comisie.

În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare orientările primite sunt posibile următoarele acțiuni:

(a)

acestuia i se pot adresa noi recomandări de a lua măsuri specifice;

(b)

Comisia poate adresa acestuia un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE;

(c)

se pot pune în aplicare măsurile prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

Punerea în aplicare a măsurilor face obiectul unei monitorizări mai stricte de către Comisie și poate include desfășurarea unor misiuni de supraveghere în conformitate cu articolul -11 din prezentul regulament.

(4)   Parlamentul European se implică în mod adecvat în derularea Semestrului European pentru a spori transparența, asumarea și responsabilitatea pentru deciziile luate, în special prin intermediul dialogului desfășurat în conformitate cu articolul 2-ab din prezentul regulament. Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politici economice, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială sunt consultate în cadrul Semestrului European, atunci când este nevoie. Părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, sunt implicate în cadrul Semestrului European cu privire la principalele elemente de politică, după caz, în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale.

Președintele Consiliului și Comisia și, după caz, Președintele Eurogrupului prezintă anual Parlamentului European și Consiliului European un raport privind rezultatele supravegherii multilaterale, în conformitate cu articolul 121 din TFUE. Rapoartele respective ar trebui să constituie o componentă a dialogului economic menționat la articolul 2-ab din prezentul regulament.

4.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 1-Aa

DIALOGUL ECONOMIC

Articolul 2-ab

(1)   Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita președintele Consiliului, Comisia și, după caz, președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta:

(a)

informațiile care au fost transmise comisiei respective de către Consiliu cu privire la orientările generale de politică economică în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;

(b)

orientările generale adresate statelor membre emise de Comisie la începutul ciclului anual de supraveghere;

(c)

eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările de politică economică în contextul Semestrului European;

(d)

rezultatele supravegherii multilaterale desfășurate în conformitate cu prezentul regulament;

(e)

eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările privind supravegherea multilaterală și rezultatele acesteia;

(f)

eventuala revizuire a desfășurării supravegherii multilaterale la sfârșitul Semestrului European;

(g)

recomandările adresate de Consiliu statelor membre în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE în cazul unei devieri semnificative și raportul Consiliului adresat Consiliului European în sensul definițiilor de la articolul 6 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)   De regulă, se preconizează că recomandările și propunerile Comisiei sunt urmate de Consiliu, care își motivează public poziția în caz contrar.

(3)   Comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de recomandarea Consiliului în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau al articolului 10 alineatul (2) să participe la un schimb de opinii.

(4)   Consiliul și Comisia informează periodic Parlamentul European cu privire la aplicarea prezentului regulament.”.

5.

Articolul 2a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2a

Fiecare stat membru are un obiectiv pe termen mediu diferențiat pentru poziția sa bugetară. Aceste obiective bugetare pe termen mediu specifice fiecărei țări se pot abate de la cerința unei poziții apropiate de echilibru sau excedentare, asigurând o marjă de siguranță în ceea ce privește limita de 3 % din PIB fixată pentru deficitul bugetar. Obiectivele bugetare pe termen mediu asigură sustenabilitatea finanțelor publice sau un progres rapid spre sustenabilitate și lasă o marjă de manevră bugetară, ținând seama în special de necesitatea de investiții publice.

Luând în considerare acești factori, pentru statele membre participante și pentru statele membre participante la MCS2, obiectivul bugetar național pe termen mediu se situează într-un interval definit între -1 % din PIB și echilibrul sau excedentul bugetar, din care se deduc măsurile punctuale și cele temporare, pe baza datelor ajustate periodic.

Obiectivul bugetar pe termen mediu se revizuiește din trei în trei ani. Obiectivul bugetar pe termen mediu al unui stat membru poate fi revizuit și în cazul realizării unei reforme structurale cu impact major asupra sustenabilității finanțelor publice.

Respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu se include în cadrele bugetare naționale pe termen mediu în conformitate cu capitolul IV din Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele pentru cadrele bugetare ale statelor membre (11).

6.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fiecare stat membru participant prezintă periodic Consiliului și Comisiei informațiile necesare în scopul supravegherii multilaterale, conform articolului 121 din TFUE, sub forma unui program de stabilitate care reprezintă baza esențială pentru sustenabilitatea finanțelor publice, care favorizează stabilitatea prețurilor, o creștere puternică și durabilă și crearea de locuri de muncă.”;

(b)

la alineatul (2), literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

obiectivul bugetar pe termen mediu și traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului menționat pentru soldul bugetului general, ca procentaj din PIB, evoluția așteptată a ratei datoriei publice, traiectoria planificată de creștere a cheltuielilor publice, inclusiv alocările corespondente pentru formarea de capital fix brut, ținând seama în special de condițiile și criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1), traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente și o cuantificare a măsurilor discreționare prevăzute în privința veniturilor;

(aa)

informații privind obligațiile implicite legate de îmbătrânire și obligațiile contingente precum garanțiile publice, cu impact potențial major asupra conturilor publice;

(ab)

informații privind coerența programului de stabilitate cu orientările generale de politică economică și cu programul național de reformă;

(b)

principalele estimări privind evoluțiile economice așteptate și variabilele economice importante care sunt relevante pentru realizarea programului de stabilitate, precum cheltuielile publice de investiții, creșterea reală a PIB-ului, ocuparea forței de muncă și inflația;

(c)

o evaluare cantitativă a măsurilor bugetare și a altor măsuri de politică economică aflate în curs de aplicare sau propuse în vederea atingerii obiectivelor programului, incluzând o analiză costuri-beneficii a reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă;”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Programul de stabilitate se bazează pe scenariul macrobugetar cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale unor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea menționată în ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

Natura exactă a informațiilor menționate la literele (a), (aa), (b), (c) și (d) de la alineatul (2) este prezentată într-un cadru armonizat stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor, cuantificate în mod adecvat, și principalele ipoteze economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.

(4)   Fiecare program cuprinde informații privind statutul său în contextul procedurilor naționale, îndeosebi dacă programul a fost prezentat parlamentului național, dacă parlamentul național a avut ocazia să discute avizul Consiliului referitor la programul precedent sau, dacă este cazul, eventualele recomandări sau avertismente și dacă programul a fost aprobat de parlament.”

7.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

(1)   Programele de stabilitate se prezintă anual în luna aprilie, de preferință până la jumătatea lunii aprilie, dar nu mai târziu de 30 aprilie.

(2)   Statele membre dau publicității programele lor de stabilitate.”

8.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

(1)   Pe baza evaluărilor Comisiei și ale Comitetului economic și financiar, Consiliul examinează, în cadrul supravegherii multilaterale în temeiul articolului 121 din TFUE, obiectivele bugetare pe termen mediu prezentate de statele membre în cauză în programele lor de stabilitate, evaluează dacă ipotezele economice pe care se bazează programele sunt realiste, dacă traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu este adecvată, inclusiv o analiză a traiectoriei însoțitoare a ratei datoriei, și dacă măsurile ce se iau sau se propun pentru a respecta traiectoria respectivă de ajustare sunt suficiente pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu în cadrul ciclului.

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul și Comisia examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință. În cazul statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale, Consiliul și Comisia examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, dacă în perioade economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în perioade nefavorabile. Se ține seama în special de creșterea sau scăderea volumului veniturilor excepționale.

Se analizează dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care include o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest scop, Consiliul și Comisia evaluează dacă traiectoria de creștere a cheltuielilor publice combinată cu efectele măsurilor luate sau prevăzute în privința veniturilor respectă următoarele condiții:

(a)

pentru statele membre care au atins obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor;

(b)

pentru statele membre care nu au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată inferioară unei rate de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor. Diferența dintre rata de creștere a cheltuielilor publice și o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se stabilește astfel încât să se asigure o ajustare corespunzătoare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu;

(c)

pentru statele membre care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, reducerea discreționară a elementelor de venituri publice corespunde unei reduceri a cheltuielilor, unei creșteri discreționare a altor elemente de venituri publice sau ambelor.

Totalul cheltuielilor exclude cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

Majorarea cheltuielilor peste ratele de referință pe termen mediu nu se consideră a fi o încălcare a valorii de referință în măsura în care este integral compensată de majorări ale veniturilor, impuse prin legislație.

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se determină pe baza unor previziuni orientate spre viitor și a unor estimări orientate spre trecut. Previziunile sunt actualizate periodic. Comisia face publică metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată.

Atunci când definește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru statele membre care nu au atins încă acest obiectiv și în situația în care permite o deviere temporară de la acest obiectiv în cazul țărilor care l-au atins deja, cu condiția păstrării unei marje adecvate de siguranță față de valoarea de referință a deficitului și cu condiția revenirii poziției bugetare la obiectivul bugetar pe termen mediu pe durata programului, Consiliul și Comisia iau în considerare implementarea reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă, având, prin urmare, un impact cuantificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului general și se menține o marjă adecvată de siguranță față de valoarea de referință a deficitului.

Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, în ce măsură programul de stabilitate facilitează realizarea unei convergențe susținute și reale în cadrul zonei euro și coordonarea mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică și cu orientările de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii.

În cazul unui eveniment neobișnuit care nu se află sub controlul statului membru în cauză și care are un impact considerabil asupra poziției financiare a bugetului general sau în perioade de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la al treilea paragraf, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(2)   Consiliul și Comisia examinează programul de stabilitate în termen de maximum trei luni de la prezentarea lui. Consiliul, la recomandarea Comisiei și după consultarea Comitetului economic și financiar, adoptă, dacă este necesar, un aviz asupra programului. Atunci când Consiliul, în conformitate cu articolul 121 din TFUE, consideră că obiectivele și conținutul programului ar trebui întărite, cu precădere în ceea ce privește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, acesta invită, prin avizul său, respectivul stat membru să își ajusteze programul.”

9.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

(1)   În cadrul supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din TFUE, Consiliul și Comisia monitorizează punerea în aplicare a programelor de stabilitate, pe baza informațiilor furnizate de statele membre participante și a evaluărilor Comisiei și Comitetului economic și financiar, în special în vederea identificării unor diferențe semnificative reale sau așteptate între poziția bugetară și obiectivul bugetar pe termen mediu sau între poziția bugetară și traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv.

(2)   În cazul unei devieri importante constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la articolul 5 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament și pentru a împiedica apariția unui deficit excesiv, Comisia adresează un avertisment statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

În termen de o lună de la data adoptării avertismentului prevăzut la primul paragraf, Consiliul analizează situația și adoptă o recomandare privind măsurile de politică necesare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE. Recomandarea stabilește un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Termenul se reduce la trei luni în cazul în care Comisia precizează în avertisment că situația este deosebit de gravă și justifică măsuri urgente. Consiliul, la propunerea Comisiei, dă publicității recomandarea.

În termenul stabilit de Consiliu în recomandarea adresată în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, statul membru în cauză prezintă Consiliului un raport privind măsurile întreprinse ca urmare a recomandării respective.

Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate până la termenul stabilit în recomandarea adoptată de Consiliu în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia recomandă imediat Consiliului să adopte, cu majoritate calificată, o decizie prin care să se constate că nu s-au luat măsuri concrete. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

În cazul în care Consiliul nu adoptă, pe baza recomandării Comisiei, decizia prin care constată că nu s-au luat măsuri concrete, iar statul membru în cauză continuă să nu ia măsuri adecvate, Comisia recomandă Consiliului, în termen de o lună de la recomandarea sa anterioară, să adopte o decizie prin care se constată că nu au fost luate măsuri concrete. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate simplă, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

La adoptarea deciziei prin care se constată că nu s-au luat măsuri concrete, menționate la al patrulea și al cincilea paragraf, au drept de vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante, iar Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru vizat.

Consiliul prezintă un raport oficial Consiliului European cu privire la deciziile luate.

(3)   Devierile de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv sunt evaluate pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, incluzând o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, conform dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (1).

Evaluarea ce vizează să determine dacă devierea este importantă include mai ales următoarele criterii:

(a)

în cazul unui stat membru care nu a atins obiectivul bugetar pe termen mediu, atunci când se evaluează modificarea soldului structural, devierea este considerată importantă dacă este de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi;

(b)

la evaluarea evoluției cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, devierea este considerată importantă dacă are un impact total asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an sau cumulativ în doi ani consecutivi.

Devierea evoluției cheltuielilor nu este considerată semnificativă dacă statul membru în cauză a depășit obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de posibilitatea unei creșteri semnificative a volumului veniturilor excepționale, iar planurile bugetare prezentate în programul de stabilitate nu periclitează acest obiectiv pe durata programului.

O deviere poate, de asemenea, să nu fie luată în considerare atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția ca devierea să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

10.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fiecare stat membru neparticipant prezintă periodic Consiliului și Comisiei informațiile necesare în scopul supravegherii multilaterale, conform articolului 121 din TFUE, sub forma unui program de convergență care reprezintă baza esențială pentru sustenabilitatea finanțelor publice, care favorizează stabilitatea prețurilor, o creștere puternică și durabilă și crearea de locuri de muncă.”;

(b)

la alineatul (2), literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

obiectivul bugetar pe termen mediu și traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestui obiectiv pentru soldul bugetului general, ca procentaj din PIB, evoluția așteptată a ratei datoriei publice, traiectoria planificată de creștere a cheltuielilor publice, inclusiv alocările corespondente pentru formarea de capital fix brut, ținând seama în special de condițiile și criteriile pentru stabilirea creșterii cheltuielilor conform articolului 9 alineatul (1), traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente și o cuantificare a măsurilor discreționare prevăzute în privința veniturilor, obiectivele de politică monetară pe termen mediu, relația acestor obiective cu stabilitatea prețurilor și a cursului de schimb și cu realizarea unei convergențe sustenabile;

(aa)

informații privind obligațiile implicite legate de îmbătrânire și obligațiile contingente precum garanțiile publice, cu impact potențial major asupra conturilor publice;

(ab)

informații privind coerența programului de convergență cu orientările generale de politică economică și cu programul național de reformă;

(b)

principalele estimări asupra evoluțiilor economice așteptate și asupra variabilelor economice importante care sunt relevante pentru realizarea programelor de convergență, precum cheltuielile publice de investiții, creșterea reală a PIB-ului, ocuparea forței de muncă și inflația;

(c)

o evaluare cantitativă a măsurilor bugetare și a altor măsuri de politică economică aflate în curs de aplicare sau propuse în vederea atingerii obiectivelor programului, incluzând o analiză costuri-beneficii a reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă;”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Programul de convergență se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale unor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea menționată în ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

Natura exactă a informațiilor menționate la alineatul (2) literele (a), (aa), (b), (c) și (d) este prezentată într-un cadru armonizat stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Informațiile privind evoluția soldului bugetului general și a ratei deficitului public, creșterea cheltuielilor publice, traiectoria planificată de creștere a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor existente, măsurile discreționare prevăzute în privința veniturilor, cuantificate în mod adecvat, și principalele ipoteze economice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) se stabilesc anual și acoperă anul precedent, anul curent și cel puțin următorii trei ani.

(4)   Fiecare program cuprinde informații privind statutul său în contextul procedurilor naționale, îndeosebi dacă programul a fost prezentat parlamentului național, dacă parlamentul național a avut ocazia să discute avizul Consiliului referitor la programul precedent sau, dacă este cazul, eventualele recomandări sau avertismente și dacă programul a fost aprobat de parlament.”

11.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Programele de convergență se prezintă anual în luna aprilie, de preferință până la jumătatea lunii aprilie, dar nu mai târziu de 30 aprilie.

(2)   Statele membre dau publicității programele lor de convergență.”

12.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

(1)   Pe baza evaluărilor Comisiei și ale Comitetului economic și financiar, Consiliul examinează, în cadrul supravegherii multilaterale în temeiul articolului 121 din TFUE, obiectivele bugetare pe termen mediu prezentate de statele membre în cauză în programele lor de convergență, evaluează dacă ipotezele economice pe care se bazează programele sunt realiste, dacă traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu este adecvată, inclusiv o analiză a traiectoriei însoțitoare a ratei datoriei, și dacă măsurile ce se iau sau se propun pentru a respecta traiectoria respectivă de ajustare sunt suficiente pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu în cadrul ciclului și pentru realizarea unei convergențe sustenabile.

Atunci când evaluează traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, Consiliul și Comisia examinează dacă în perioadele economice favorabile se depune un efort de ajustare mai mare, în timp ce efortul poate fi mai limitat în situații economice nefavorabile. Se ține seama în special de creșterea sau scăderea volumului veniturilor excepționale. În cazul statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei publice care depășește 60 % din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale, Consiliul și Comisia examinează dacă îmbunătățirea anuală a soldului bugetar ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, este superioară valorii de 0,5 % din PIB. Pentru statele membre participante la MCS2, Consiliul și Comisia examinează dacă statul membru în cauză procedează la o îmbunătățire anuală corespunzătoare a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și alte măsuri temporare, îmbunătățire necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu 0,5 % din PIB ca valoare de referință.

Se analizează dacă se realizează progrese suficiente în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, evaluare care include o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile. În acest scop, Consiliul și Comisia evaluează dacă traiectoria de creștere a cheltuielilor publice, combinată cu efectele măsurilor luate sau prevăzute în privința veniturilor, este conformă cu următoarele condiții:

(a)

pentru statele membre care au atins obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor;

(b)

pentru statele membre care nu au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, creșterea anuală a cheltuielilor nu depășește o rată inferioară unei rate de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului, cu excepția cazului în care această depășire corespunde unor măsuri discreționare în privința veniturilor. Diferența dintre rata de creștere a cheltuielilor publice și o rată de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se stabilește astfel încât să se asigure o ajustare corespunzătoare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu;

(c)

pentru statele membre care nu și-au atins încă obiectivul bugetar pe termen mediu, reducerea discreționară a elementelor de venituri publice corespunde unei reduceri a cheltuielilor, unei creșteri discreționare a altor elemente de venituri publice sau ambelor.

Totalul cheltuielilor exclude cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj.

Creșterea cheltuielilor peste ratele de referință pe termen mediu nu este considerată a fi o încălcare a valorii de referință în măsura în care este integral compensată de majorări ale veniturilor, impuse prin legislație.

Rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului se determină pe baza unor previziuni orientate spre viitor și a unor estimări orientate spre trecut. Previziunile sunt actualizate periodic. Comisia face publică metoda de calculare a proiecțiilor respective și rata de referință pe termen mediu a creșterii potențiale a PIB-ului rezultată.

Atunci când definește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru statele membre care nu au atins încă acest obiectiv și în situația în care permite o deviere temporară de la acest obiectiv în cazul statelor membre care l-au atins deja, cu condiția păstrării unei marje adecvate de siguranță față de valoarea de referință a deficitului și cu condiția revenirii poziției bugetare la obiectivul bugetar pe termen mediu pe durata programului, Consiliul și Comisia iau în considerare implementarea reformelor structurale majore care au efecte bugetare pozitive directe pe termen lung, inclusiv prin consolidarea potențialului de creștere durabilă, având, prin urmare, un impact cuantificabil asupra sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.

Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului general și se menține o marjă adecvată de siguranță față de valoarea de referință a deficitului.

Consiliul și Comisia examinează, de asemenea, în ce măsură conținutul programului de convergență facilitează realizarea unei convergențe susținute și reale și o coordonare mai strânsă a politicilor economice, precum și dacă politicile economice ale statului membru în cauză sunt coerente cu orientările generale de politică economică și cu orientările de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii. În plus, în cazul statelor membre participante la MCS2, Consiliul examinează măsura în care programul de convergență asigură o participare eficientă la mecanismul cursului de schimb.

În cazul unui eveniment neobișnuit care nu se află sub controlul statului membru în cauză și care are un impact considerabil asupra poziției financiare a bugetului general sau în perioade de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, statele membre pot fi autorizate să devieze temporar de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la al treilea paragraf, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(2)   Consiliul și Comisia analizează programul de convergență în termen de maximum trei luni de la prezentarea acestuia. Consiliul, la recomandarea Comisiei și după consultarea Comitetului economic și financiar, adoptă, dacă este necesar, un aviz asupra programului. Atunci când Consiliul, în conformitate cu articolul 121 din TFUE, consideră că obiectivele și conținutul programului ar trebui consolidate, cu precădere în ceea ce privește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, acesta invită, prin avizul său, respectivul stat membru să își ajusteze programul.”

13.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

(1)   Ca parte a supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din TFUE, Consiliul și Comisia monitorizează implementarea programelor de convergență, pe baza informațiilor furnizate de statele membre care fac obiectul unei derogări și a evaluărilor Comisiei și Comitetului economic și financiar, în special în vederea identificării unor diferențe semnificative reale sau așteptate între poziția bugetară și obiectivul bugetar pe termen mediu sau între poziția bugetară și traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului menționat.

De asemenea, Consiliul și Comisia monitorizează politicile economice ale statelor membre neparticipante în lumina obiectivelor programelor de convergență, pentru a se asigura că politicile lor sunt orientate spre stabilitate, evitând astfel fluctuații ale cursului de schimb real și fluctuații excesive ale cursului de schimb nominal.

(2)   În cazul unei devieri importante constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu menționată la articolul 9 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament și pentru a preveni apariția unui deficit excesiv, Comisia adresează statului membru în cauză un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

În termen de o lună de la data adoptării avertismentului prevăzut la primul paragraf, Consiliul examinează situația și adoptă o recomandare privind măsurile de politică necesare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE. Recomandarea stabilește un termen de maximum cinci luni pentru corectarea devierii. Termenul se reduce la trei luni în cazul în care Comisia precizează în avertisment că situația este deosebit de gravă și justifică măsuri urgente. Consiliul, la propunerea Comisiei, dă publicității recomandarea respectivă.

În termenul stabilit de Consiliu în recomandarea adresată în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, statul membru în cauză prezintă Consiliului un raport privind măsurile întreprinse ca urmare a recomandării respective.

Dacă statul membru în cauză nu ia măsuri adecvate până la termenul stabilit în recomandarea adoptată de Consiliu în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia recomandă imediat Consiliului să adopte, cu majoritate calificată, o decizie prin care să se constate că nu s-au luat măsuri concrete. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

În cazul în care Consiliul nu adoptă, pe baza recomandării Comisiei, decizia prin care constată că nu s-au luat măsuri concrete, iar statul membru în cauză continuă să nu ia măsuri adecvate, Comisia recomandă Consiliului, în termen de o lună de la recomandarea sa anterioară, să adopte o decizie prin care constată că nu au fost luate măsuri concrete. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate simplă, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Totodată, Comisia poate recomanda Consiliului să adopte, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, o recomandare revizuită privind măsurile de politică necesare.

La adoptarea deciziei prin care se constată că nu s-au luat măsuri concrete, menționate la al patrulea și al cincilea paragraf, Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru vizat.

Consiliul prezintă un raport oficial Consiliului European cu privire la deciziile luate.

(3)   Devierile de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare adecvată în vederea atingerii acestui obiectiv sunt evaluate pe baza unei evaluări globale cu soldul structural ca referință, incluzând o analiză a cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (1).

Evaluarea ce vizează să determine dacă devierea este importantă include mai ales următoarele criterii:

(a)

în cazul unui stat membru care nu a atins obiectivul bugetar pe termen mediu, atunci când se evaluează modificarea soldului structural, dacă devierea este de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an și de cel puțin 0,25 % din PIB în medie pe an, în doi ani consecutivi;

(b)

la evaluarea evoluției cheltuielilor fără măsurile discreționare privind veniturile, dacă devierea are un impact total asupra soldului bugetar de cel puțin 0,5 % din PIB într-un an sau cumulativ în doi ani consecutivi.

Devierea evoluției cheltuielilor nu este considerată semnificativă dacă statul membru în cauză a depășit obiectivul bugetar pe termen mediu, ținând seama de posibilitatea unei creșteri semnificative a volumului veniturilor excepționale, iar planurile bugetare prezentate în programul de convergență nu periclitează obiectivul menționat pe durata programului.

O deviere poate, de asemenea, să nu fie luată în considerare atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației centrale sau dacă rezultă dintr-o recesiune economică gravă a zonei euro sau a Uniunii în ansamblul său, cu condiția ca devierea să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

14.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 3A

PRINCIPIUL INDEPENDEȚEI STATISTICE

Articolul 10a

Pentru a garanta faptul că supravegherea multilaterală este bazată pe statistice sigure și independente, statele membre asigură independența profesională a autorităților naționale de statistică în conformitate cu Codul de practici privind statisticile europene prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (12). Pentru aceasta, este necesar să se asigure cel puțin următoarele:

(a)

procese transparente de recrutare și concediere, bazate strict pe criterii profesionale;

(b)

alocări bugetare efectuate pe baze anuale și multianuale;

(c)

data la care se publică informațiile statistice esențiale, care trebuie stabilită cu suficient timp înainte.

15.

Se introduce următorul articol:

„Articolul -11

(1)   Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile relevante din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia desfășoară misiuni pentru a evalua situația economică din statul membru și pentru a identifica riscurile sau dificultățile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.

(2)   Comisia poate întreprinde misiuni de supraveghere consolidată în cazul statelor membre vizate de recomandările emise în temeiul articolului 6 alineatul (2) sau al articolului 10 alineatul (2) în vederea monitorizării la fața locului. Statele membre în cauză pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru pregătirea și desfășurarea misiunilor respective.

(3)   În cazul în care statul membru vizat este un stat membru participant sau care participă la MCS2, Comisia poate invita, dacă este cazul, reprezentanți ai Băncii Centrale Europene să participe la misiunile de supraveghere.

(4)   Comisia prezintă Consiliului un raport privind rezultatul misiunilor menționate la alineatul (2) și poate decide, după caz, să dea publicității constatările sale.

(5)   În cazul în care organizează misiunile menționate la alineatul (2), Comisia transmite constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observații.”

16.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 12a

(1)   Până la 14 noiembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea regulamentului, în special dacă dispozițiile privind luarea deciziilor s-au dovedit a fi suficient de solide;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2)   Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament, inclusiv a procedurilor de luare a deciziilor.

(3)   Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului.”

17.

În tot textul regulamentului, trimiterea la „articolul 99 din tratat” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 121 din TFUE”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 16 noiembrie 2011.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

W. SZCZUKA


(1)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(2)  Poziția Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2011.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(4)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(5)  JO C 236, 2.8.1997, p. 1.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 174, 7.7.2005, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 174, 7.7.2005, p. 5).

(8)  A se vedea doc. 7423/3/05 pe pagina http://www.consilium.europa.eu/documents.aspx?lang=en.

(9)  JO C 73, 25.3.2006, p. 21.

(10)  JO L 306, 23.11.2011, p. 25.”

(11)  JO L 306, 23.11.2011, p. 41.”

(12)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.”


23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/25


REGULAMENTUL (UE) NR. 1176/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 16 noiembrie 2011

privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune ar trebui concepută în contextul orientărilor generale privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea și sustenabilitatea finanțelor publice și a condițiilor monetare și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)

Este necesar să se tragă învățăminte în urma experienței acumulate în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și, în special, să se asigure consolidarea guvernanței economice în Uniune, pe baza unui nivel mai ridicat de asumare la nivel național.

(3)

Realizarea și menținerea unei piețe interne dinamice ar trebui considerate un indicator al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.

(4)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS).

(5)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul dialogului sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda o posibilitate de a participa la un schimb de opinii unui stat membru vizat de recomandarea sau decizia Consiliului în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2) sau articolul 10 alineatul (4) din prezentul regulament. Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.

(6)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele.

(7)

În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre ar trebui să depășească simpla supraveghere bugetară și să includă un cadru formal și mai detaliat pentru a preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și pentru a sprijini statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de măsuri corective, înainte ca discrepanțele să se agraveze. Această extindere a supravegherii politicilor economice ar trebui să aibă loc în paralel cu consolidarea supravegherii bugetare.

(8)

Pentru a susține corectarea respectivelor dezechilibre macroeconomice excesive, se impune introducerea în legislație a unei proceduri detaliate.

(9)

Procedura de supraveghere multilaterală menționată la articolul 121 alineatele (3) și (4) din TFUE ar trebui să fie suplimentată cu norme specifice pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive în cadrul Uniunii. Este esențial ca procedura să se alinieze ciclului anual de supraveghere multilaterală.

(10)

Respectiva procedură ar trebui să instituie un mecanism de alertă pentru detectarea rapidă a apariției dezechilibrelor macroeconomice. Aceasta ar trebui să aibă la bază un tablou de bord orientativ și transparent care să conțină praguri orientative, combinat cu o analiză economică. Analiza respectivă ar trebui să țină seama, printre altele, de convergența reală și nominală din zona euro și din afara acesteia.

(11)

Pentru a funcționa eficient în cadrul mecanismului de alertă, tabloul de bord ar trebui să fie format dintr-un set limitat de indicatori economici, financiari și structurali relevanți pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, având praguri orientative corespondente. Indicatorii și pragurile ar trebui ajustate, atunci când este necesar, pentru a se adapta naturii în schimbare a dezechilibrelor macroeconomice, printre altele, ca urmare a dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică și pentru a ameliora obținerea unor date statistice noi. Indicatorii nu ar trebui să reprezinte în sine obiective ale politicii economice, ci instrumente necesare pentru a ține seama de evoluția dezechilibrelor macroeconomice în cadrul Uniunii.

(12)

Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul la elaborarea tabloului de bord și a setului de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre. Comisia ar trebui să prezinte sugestii comisiilor competente din cadrul Parlamentului European și al Consiliului cu privire la planurile de stabilire și ajustare a indicatorilor și pragurilor. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice modificări ale indicatorilor și pragurilor și să explice motivele pentru sugerarea acestor modificări.

(13)

În elaborarea tabloului de bord ar trebui să se acorde atenția cuvenită și circumstanțelor economice eterogene, inclusiv efectelor de recuperare a decalajului.

(14)

Depășirea unuia sau mai multor praguri indicative nu reprezintă neapărat riscul apariției unor dezechilibre macroeconomice, și aceasta deoarece în elaborarea politicilor economice trebuie să se țină cont de conexiunile dintre diverse variabile macroeconomice. Nu ar trebui să se tragă concluzii în urma unei interpretări automate a tabloului de bord: analiza economică ar trebui să garanteze că informațiile disponibile, furnizate de tabloul de bord sau provenind din alte surse, sunt evaluate în mod rațional și fac obiectul unui studiu aprofundat.

(15)

Pe baza procedurii de supraveghere multilaterală și a mecanismului de alertă sau în cazul unor evoluții economice semnificative neașteptate care trebuie analizate urgent în sensul prezentului regulament, Comisia ar trebui să identifice statele membre care trebuie să facă obiectul unui bilanț aprofundat. Bilanțul aprofundat ar trebui să fie întocmit fără să se presupună existența unui dezechilibru și ar trebui să cuprindă o analiză riguroasă a surselor dezechilibrelor apărute în statul membru care face obiectul bilanțului, luând în considerare în mod corespunzător condițiile și circumstanțele economice naționale specifice, precum și un set mai amplu de instrumente analitice, indicatori și informații calitative cu specific național. La întocmirea bilanțului aprofundat de către Comisie, statul membru ar trebui să colaboreze cu aceasta pentru a se asigura că informațiile puse la dispoziția Comisiei sunt complete și corecte în cea mai mare măsură posibilă. În plus, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de orice alte informații care sunt relevante în opinia statului membru în cauză și pe care acesta le-a transmis Consiliului și Comisiei.

(16)

Bilanțul aprofundat ar trebui discutat în cadrul Consiliului și al Eurogrupului în cazul statelor membre a căror monedă este euro. Pentru bilanțul aprofundat ar trebui să se ia în considerare, după caz, recomandările sau invitațiile adresate de Consiliu statelor membre care fac obiectul bilanțului, adoptate în temeiul articolelor 121, 126 și 148 din TFUE și al articolelor 6, 7, 8 și 10 din prezentul regulament, precum și intențiile de politică ale statului membru în cauză, astfel cum sunt reflectate în programul național de reformă, precum și cele mai bune practici de la nivel internațional în materie de indicatori și metodologii. Atunci când decide să efectueze un bilanț aprofundat în cazul unor evoluții economice semnificative neașteptate care trebuie analizate urgent, Comisia ar trebui să informeze statul membru în cauză.

(17)

În evaluarea dezechilibrelor macroeconomice ar trebui să se țină cont de gravitatea și de potențialele efecte de propagare economice și financiare negative ale acestora care agravează vulnerabilitatea economiei Uniunii și pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare. În vederea abordării dezechilibrelor macroeconomice și a divergențelor în materie de competitivitate sunt necesare acțiuni în toate statele membre, în special în zona euro. Cu toate acestea, tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politici pot diferi semnificativ de la un stat membru la altul. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea ajustărilor necesare, necesitatea unor măsuri de politică este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant deficite ridicate de cont curent și pierderi mari în materie de competitivitate. De asemenea, statele membre care acumulează surplusuri mari de cont curent, politicile ar trebui să urmărească identificarea și punerea în aplicare a măsurilor care contribuie la consolidarea cererii interne și a potențialului de creștere al acestora.

(18)

Ar trebui să se ia, de asemenea, în considerare capacitatea de ajustare economică și istoricul statului membru vizat în ceea ce privește respectarea recomandărilor anterioare formulate în temeiul prezentului regulament și a altor recomandări emise în temeiul articolului 121 din TFUE în cadrul supravegherii multilaterale, în special orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii.

(19)

O procedură de monitorizare și corectare a dezechilibrelor macroeconomice nefavorabile, cu elemente preventive și corective, va necesita instrumente consolidate de supraveghere, bazate pe cele utilizate în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală. Acestea ar putea include misiuni de supraveghere mai strictă ale Comisiei în statele membre, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) în cazul statelor membre a căror monedă este euro sau al statelor membre care participă la Acordul din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a Uniunii economice și monetare (4) (MCS II), precum și cerințe suplimentare în materie de raportare din partea statelor membre în cazul apariției unor dezechilibre grave, inclusiv a unor dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare. Ar trebui să se asigure, prin urmare, implicarea în dialog a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.

(20)

Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice, ar trebui să se adreseze recomandări statului membru vizat, cu implicarea comisiilor relevante atunci când acest lucru se dovedește necesar, furnizându-se astfel orientări cu privire la măsurile de politică adecvate. Măsurile adoptate de statul membru vizat ar trebui să fie rapide și să facă uz de toate instrumentele de politică disponibile, sub controlul autorităților publice. Atunci când este necesar, părțile interesate relevante de la nivel național, inclusiv partenerii sociali, ar trebui să fie, de asemenea, implicate în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale. Măsurile adoptate ar trebui să fie adaptate cadrului și circumstanțelor din statul membru vizat și să acopere principalele domenii de politică, printre care se pot număra politica bugetară și salarială, piața muncii, piața produselor și serviciilor și reglementarea sectorului financiar. Ar trebui luate în considerare și angajamentele asumate în temeiul MCS II.

(21)

Avertismentele și recomandările adresate de CERS statelor membre sau Uniunii se referă la riscuri de natură macrofinanciară. Acestea ar trebui să garanteze, în egală măsură, acțiuni follow-up realizate de către Comisie în contextul supravegherii dezechilibrelor macroeconomice, atunci când este necesar. Regimul de independență și de confidențialitate al CERS ar trebui să fie respectat cu strictețe.

(22)

Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice grave, inclusiv dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, se impune declanșarea unei proceduri de dezechilibru excesiv care poate include emiterea unor recomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii și înăsprirea cerințelor de monitorizare, iar pentru statele membre care au euro ca monedă, posibilitatea adoptării unor măsuri de executare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (5) în cazul eșecului repetat în aplicarea măsurilor corective.

(23)

Un stat membru care face obiectul procedurii de dezechilibru excesiv trebuie să elaboreze un plan de măsuri corective care să detalieze politicile concepute pentru a pune în aplicare recomandările Consiliului. Planul de măsuri corective ar trebui să includă un calendar de punere în aplicare a măsurilor vizate. Acest plan necesită aprobarea Consiliului prin intermediul unei recomandări. Recomandarea respectivă ar trebui să fie transmisă Parlamentului European.

(24)

Consiliului ar trebui să i se confere competența de a adopta decizii individuale prin care constată nerespectarea recomandărilor adoptate de Consiliu în cadrul planului de măsuri corective. În cadrul procesului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre desfășurat de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din TFUE, respectivele decizii individuale ar trebui să reprezinte o continuare inerentă a recomandărilor menționate adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE în contextul planului de măsuri corective.

(25)

La punerea în aplicare a prezentului regulament, Consiliul și Comisia ar trebui să respecte pe deplin rolul parlamentelor naționale și al partenerilor sociali, precum și diferențele dintre sistemele naționale, cum ar fi sistemele de formare a salariilor.

(26)

În cazul în care Consiliul consideră că un stat membru nu mai este afectat de un dezechilibru macroeconomic excesiv, procedura de dezechilibru excesiv ar trebui să fie închisă în urma abrogării de către Consiliu, la recomandarea Comisiei, a recomandărilor sale în cauză. Respectiva abrogare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare realizată de Comisie, analiză care să demonstreze că statul membru a acționat în conformitate cu recomandările în cauză ale Consiliului, iar cauzele de bază și riscurile asociate identificate în recomandarea Consiliului de inițiere a procedurii de dezechilibru excesiv nu mai sunt valabile, având în vedere, printre altele, evoluțiile, perspectivele și efectele de propagare macroeconomice. Declarația de închidere a procedurii de dezechilibru excesiv ar trebui să fie dată publicității.

(27)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui cadru eficace pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice și prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, datorită profundelor legături comerciale și financiare dintre acestea, precum și efectelor colaterale ale politicilor economice naționale asupra Uniunii și asupra zonei euro în ansamblu, și ținând cont de faptul că acest obiectiv poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

(1)   Prezentul regulament stabilește norme detaliate pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din cadrul Uniunii.

(2)   Prezentul regulament se aplică în contextul Semestrului European prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (6).

(3)   Aplicarea prezentului regulament se face cu respectarea deplină a articolului 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament respectă practicile și sistemele naționale de formare a salariilor. Prezentul regulament ține cont de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în consecință, nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia sau de a pune în aplicare convenții colective sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.

„dezechilibre” înseamnă orice tendință ce are ca rezultat evoluții macroeconomice care au sau pot avea efecte negative asupra bunei funcționări a economiei unui stat membru, a uniunii economice și monetare, sau a Uniunii în ansamblu.

2.

„dezechilibre excesive” înseamnă dezechilibre grave, inclusiv dezechilibre care pun sau ar putea pune în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare.

CAPITOLUL II

DETECTAREA DEZECHILIBRELOR

Articolul 3

Mecanismul de alertă

(1)   Se instituie un mecanism de alertă pentru a facilita detectarea rapidă și monitorizarea dezechilibrelor. Comisia pregătește un raport anual cuprinzând o evaluare economică și financiară calitativă, pe baza unui tablou de bord cu un set de indicatori ale căror valori sunt comparabile cu pragurile orientative, astfel cum este prevăzut la articolul 4. Raportul anual, inclusiv valorile indicatorilor din tabloul de bord sunt date publicității.

(2)   Raportul anual al Comisiei cuprinde o evaluare economică și financiară care analizează în perspectivă evoluția indicatorilor, utilizând, dacă este cazul, și alți indicatori economici și financiari relevanți pentru a evalua evoluția dezechilibrelor. Nu se trag concluzii în urma unei interpretări mecanice a indicatorilor din tabloul de bord. Evaluarea ține seama de evoluția dezechilibrelor din Uniune și din zona euro. În raport se indică, de asemenea, dacă depășirea pragurilor în unul sau mai multe state membre indică posibilitatea apariției unor dezechilibre. Evaluarea statelor membre care prezintă deficite mari de cont curent poate fi diferită de cea a statelor membre care acumulează surplusuri mari de cont curent.

(3)   Raportul anual identifică statele membre despre care Comisia consideră că pot fi afectate de dezechilibre sau că pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre.

(4)   Raportul anual se transmite în timp util Parlamentului European, Consiliului, precum și Comitetului European Economic și Social.

(5)   În cadrul supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din TFUE, Consiliul dezbate raportul anual al Comisiei și efectuează o evaluare generală a acestuia. Eurogrupul discută pe marginea raportului în măsura în care acesta se referă la statele membre a căror monedă este euro.

Articolul 4

Tabloul de bord

(1)   Tabloul de bord, care conține setul de indicatori, se utilizează ca un instrument de facilitare a detectării rapide și a monitorizării dezechilibrelor.

(2)   Tabloul de bord conține un număr redus de indicatori macroeconomici și macrofinanciari relevanți, practici, simpli, măsurabili și disponibili pentru statele membre. Tabloul de bord permite identificarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice care se produc pe termen scurt, cât și a dezechilibrelor care se produc ca urmare a unor tendințe structurale și pe termen lung.

(3)   Tabloul de bord cuprinde, printre altele, indicatori care facilitează identificarea timpurie a:

(a)

dezechilibrelor interne, inclusiv a celor care pot fi cauzate de îndatorarea publică și privată, de evoluțiile pieței financiare și a pieței activelor, inclusiv a locuințelor, de evoluția fluxului creditelor din sectorul privat și de evoluția șomajului;

(b)

dezechilibrelor externe, inclusiv a celor care pot fi cauzate de evoluția contului curent și a pozițiilor nete de investiții ale statelor membre, de cursurile de schimb efective reale, de cota de piață a exporturilor și de modificarea evoluției prețurilor și costurilor, precum și de modificarea competitivității nelegată de prețuri, ținând cont de diferitele componente ale productivității.

(4)   În analiza economică a tabloului de bord din cadrul mecanismului de alertă, Comisia acordă o atenție deosebită evoluțiilor din economia reală, printre care creșterea economică, ocuparea forței de muncă și șomajul, convergența nominală și reală din interiorul zonei euro și din afara sa, evoluțiile productivității și factorii relevanți care o stimulează, precum cercetarea și dezvoltarea și investițiile străine și cele interne, precum și evoluțiile sectoriale, inclusiv în domeniul energiei, care afectează PIB-ul și performanța contului curent.

De asemenea, tabloul de bord include praguri orientative pentru indicatori, pentru a servi drept niveluri de alertă. Indicatorii și pragurile sunt selectate în așa fel încât să contribuie la promovarea competitivității în Uniune.

Tabloul de bord cuprinde praguri de alertă superioare și inferioare, cu excepția cazurilor în care acestea nu sunt relevante, diferențiate pentru statele membre din zona euro față de cele pentru statele membre din afara zonei euro, dacă acest lucru se justifică prin particularitățile uniunii monetare și prin circumstanțe economice relevante. În elaborarea tabloului de bord se acordă atenția cuvenită și circumstanțelor economice eterogene, inclusiv efectelor de recuperare a decalajului.

(5)   La elaborarea indicatorilor relevanți pentru stabilitatea pieței financiare se ia în considerare activitatea CERS. Comisia invită CERS să își prezinte punctul de vedere cu privire la propunerile de indicatori relevanți pentru stabilitatea pieței financiare.

(6)   Comisia dă publicității setul de indicatori și pragurile din tabloul de bord.

(7)   Comisia evaluează periodic caracterul adecvat al tabloului de bord, inclusiv structura indicatorilor, pragurile fixate și metodologia utilizată și le ajustează sau modifică dacă este necesar. Comisia dă publicității modificările survenite la nivelul metodologiei de bază, al structurii tabloului de bord și al pragurilor aferente.

(8)   Comisia actualizează valorile indicatorilor din tabloul de bord cel puțin o dată pe an.

Articolul 5

Bilanțul aprofundat

(1)   Ținând seama în mod corespunzător de discuțiile din cadrul Consiliului și al Eurogrupului, menționate la articolul 3 alineatul (5), sau în cazul unor evoluții economice semnificative neașteptate care trebuie analizate urgent în sensul prezentului regulament, Comisia întocmește un bilanț aprofundat pentru fiecare stat membru cu privire la care consideră că poate fi afectat sau că poate fi în pericol de a fi afectat de dezechilibre.

Bilanțul aprofundat se bazează pe o analiză detaliată a circumstanțelor cu specific național, inclusiv a diferitelor poziții de plecare ale statelor membre; acesta analizează o gamă largă de variabile economice și implică utilizarea unor instrumente analitice și a unor informații calitative cu specific național. Bilanțul ține cont de particularitățile naționale în ceea ce privește relațiile cu patronatul și dialogul social.

De asemenea, Comisia ține seama în mod corespunzător și de orice alte informații pe care statul membru în cauză le consideră relevante și pe care acesta le-a transmis Comisiei.

Întocmirea bilanțului de către Comisie este coroborată cu misiunile de supraveghere din statul membru vizat, în conformitate cu articolul 13.

(2)   În cadrul bilanțului aprofundat al Comisiei se evaluează dacă statul membru vizat se confruntă sau nu cu dezechilibre și dacă dezechilibrele respective constituie sau nu dezechilibre excesive. Bilanțul aprofundat analizează originea dezechilibrelor detectate în contextul circumstanțelor economice predominante, inclusiv conexiunile profunde de natură comercială și financiară dintre statele membre, precum și efectele colaterale ale politicilor economice naționale. Bilanțul aprofundat analizează evoluțiile relevante legate de strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. Acesta examinează și relevanța evoluțiilor economice din Uniune și din zona euro în ansamblu. Bilanțul aprofundat ia în considerare, în special, următoarele aspecte:

(a)

după caz, recomandările sau invitațiile Consiliului adresate statelor membre vizate de bilanț, adoptate în conformitate cu articolele 121, 126 și 148 din TFUE și în temeiul articolelor 6, 7, 8 și 10 din prezentul regulament;

(b)

intențiile de politică ale statului membru vizat de bilanț, astfel cum sunt reflectate în programele naționale de reformă și, după caz, în programul de stabilitate sau de convergență;

(c)

orice avertismente sau recomandări din partea CERS cu privire la riscurile sistemice abordate sau care sunt relevante pentru statul membru vizat de bilanț. Se respectă regimul de confidențialitate al CERS.

(3)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu rezultatele bilanțului aprofundat și dă publicității respectivul bilanț.

Articolul 6

Măsuri preventive

(1)   În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5, Comisia consideră că un stat membru se confruntă cu dezechilibre, aceasta informează Parlamentul European, Consiliul și Eurogrupul în legătură cu acest lucru. La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adresa recomandările necesare statelor membre vizate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 121 alineatul (2) din TFUE.

(2)   Consiliul informează Parlamentul European cu privire la această recomandare și dă publicității respectiva recomandare.

(3)   Recomandările Consiliului și cele ale Comisiei respectă pe deplin articolul 152 din TFUE și iau în considerare articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(4)   Consiliul reexaminează anual respectiva recomandare în contextul Semestrului European și poate să o adapteze dacă este cazul în conformitate cu alineatul (1).

CAPITOLUL III

PROCEDURA DE DEZECHILIBRU EXCESIV

Articolul 7

Declanșarea procedurii de dezechilibru excesiv

(1)   În cazul în care, pe baza bilanțului aprofundat menționat la articolul 5, Comisia consideră că statul membru vizat se confruntă cu dezechilibre excesive, aceasta informează Parlamentul European, Consiliul și Eurogrupul în legătură cu acest lucru.

Comisia informează, de asemenea, autoritățile europene de supraveghere competente și CERS. CERS este invitat să adopte măsurile pe care le consideră necesare.

(2)   La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta o recomandare, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE, prin care constată existența unui dezechilibru excesiv și recomandând statului membru în cauză să întreprindă măsuri corective.

Recomandarea Consiliului determină natura și implicațiile dezechilibrelor și precizează un set de recomandări de politică care trebuiesc urmate, precum și termenul până la care statul membru vizat trebuie să transmită un plan de măsuri corective. Consiliul poate da publicității recomandarea respectivă, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

Articolul 8

Planul de măsuri corective

(1)   Orice stat membru pentru care se declanșează o procedură de dezechilibru excesiv prezintă un plan de măsuri corective Consiliului și Comisiei până la termenul stabilit în recomandarea Consiliului și pe baza acestei recomandări, conform articolului 7 alineatul (2). Planul de măsuri corective prezintă măsurile de politică specifice pe care statul membru le-a pus în aplicare sau pe care intenționează să le pună în aplicare și include un calendar pentru punerea acestora în aplicare. Planul de măsuri corective ține seama de impactul economic și social al acestor măsuri de politică și respectă orientările generale ale politicilor economice și liniile directoare referitoare la ocuparea forței de muncă.

(2)   În termen de două luni de la prezentarea unui plan de măsuri corective și pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul evaluează planul prezentat. Dacă, în baza raportului Comisiei, Consiliul consideră planul de măsuri corective ca fiind suficient, aprobă planul respectiv prin intermediul unei recomandări în care menționează măsurile specifice necesare și termenele pentru adoptarea acestora și stabilește un calendar pentru supraveghere, acordând o atenție deosebită canalelor de transmitere și recunoscând că poate exista un decalaj important între momentul adoptării măsurilor corective și soluționarea efectivă a dezechilibrelor.

(3)   Dacă, pe baza recomandării Comisiei, Consiliul consideră insuficiente măsurile întreprinse sau preconizate în planul de măsuri corective sau calendarul,acesta adoptă o recomandare adresată statului membru respectiv de a transmite un nou plan de măsuri corective, în termen de două luni ca regulă generală. Consiliul analizează noul plan de măsuri corective în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul articol.

(4)   Planul de măsuri corective, raportul Comisiei și recomandarea Consiliului menționate la alineatele (2) și (3) sunt date publicității.

Articolul 9

Monitorizarea măsurilor corective

(1)   Comisia monitorizează punerea în aplicare a recomandării Consiliului adoptată în temeiul articolului 8 alineatul (2). În acest scop, statul membru prezintă, periodic, Consiliului și Comisiei, rapoarte de activitate; frecvența acestora se stabilește de către Consiliu în recomandarea menționată la articolul 8 alineatul (2).

(2)   Consiliul dă publicității rapoartele de activitate referitoare la statele membre.

(3)   Comisia poate efectua misiuni de supraveghere consolidată în statul membru vizat pentru a monitoriza implementarea planului de măsuri corective, în cooperare cu BCE în cazul în care misiunile vizează state membre a căror monedă este euro sau state membre care participă la MCS II. Comisia asigură, după caz, implicarea în dialog a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național în cursul misiunilor respective.

(4)   În eventualitatea unei schimbări majore semnificative a circumstanțelor economice, Consiliul poate modifica, pe baza unei recomandări a Comisiei, recomandările adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (2), în conformitate cu procedura prevăzută la același articol. După caz, Consiliul invită statul membru vizat să prezinte un plan revizuit de măsuri corective și evaluează planul de măsuri corective revizuit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8.

Articolul 10

Evaluarea măsurilor corective

(1)   Pe baza unui raport din partea Comisiei, Consiliul evaluează dacă statul membru vizat a întreprins măsurile corective recomandate, respectând recomandarea emisă de Consiliu în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(2)   Comisia dă publicității raportul său.

(3)   Consiliul realizează evaluarea menționată în termenul stabilit în recomandările adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(4)   În cazul în care consideră că statul membru nu a întreprins măsurile corective recomandate, Consiliul adoptă, pe baza unei recomandări a Comisiei, o decizie prin care constată nerespectarea recomandărilor anterioare împreună cu o recomandare în care stabilește noi termene pentru întreprinderea măsurilor corective. În acest caz Consiliul informează Consiliul European și dă publicității concluziile misiunilor de supraveghere menționate la articolul 9 alineatul (3).

Recomandarea Comisiei prin care constată nerespectarea recomandărilor anterioare este considerată adoptată de către Consiliu, în cazul în care acesta nu decide, cu majoritate calificată, să respingă recomandarea în termen de zece zile de la adoptarea acesteia de către Comisie. Statul membru vizat poate solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului în termenul respectiv pentru a se vota asupra deciziei.

(5)   Dacă, în baza raportului Comisiei, Consiliul consideră că statul membru a întreprins măsurile corective recomandate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), se consideră că procedura de dezechilibru excesiv își urmează cursul și este suspendată Cu toate acestea monitorizarea continuă în conformitate cu calendarul prevăzut în recomandările adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (2). Consiliul dă publicității motivele pentru care a decis să suspende procedura și să recunoască măsurile corective de politică întreprinse de statul membru.

Articolul 11

Închiderea procedurii de dezechilibru excesiv

Pe baza unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul abrogă recomandările emise în temeiul articolelor 7, 8 și 10, de îndată ce consideră că statul membru vizat nu se mai confruntă cu dezechilibre excesive, astfel cum se subliniază în recomandarea menționată la articolul 7 alineatul (2). Consiliul dă publicității o declarație în acest sens.

Articolul 12

Votul în cadrul Consiliului

În ceea ce privește măsurile menționate la articolele 7-11, Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 13

Misiuni de supraveghere

(1)   Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia desfășoară misiuni pentru a evalua situația economică din statul membru și pentru a identifica riscurile sau dificultățile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.

(2)   Comisia poate întreprinde misiuni de supraveghere consolidată în cazul statelor membre vizate de o recomandare privind existența unui dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), în vederea monitorizării la fața locului.

(3)   În cazul în care statul membru vizat este un stat membru a cărui monedă este euro sau care participă la MCS II, Comisia poate invita, dacă este cazul, reprezentanți ai Băncii Centrale Europene să participe la misiunile de supraveghere.

(4)   Comisia prezintă Consiliului un raport privind rezultatul misiunilor menționate la alineatul (2) și poate decide, după caz, să dea publicității constatările sale.

(5)   În cazul în care organizează misiuni menționate la alineatul (2), Comisia transmite constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observații.

Articolul 14

Dialogul economic

(1)   Pentru a consolida dialogul între instituțiile relevante ale Uniunii, în special între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita Comisia, pe președintele Consiliului și, după caz, pe președintele Consiliului European sau pe Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta:

(a)

informațiile transmise de Consiliu cu privire la orientările generale de politică economică în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;

(b)

orientările generale adresate statelor membre emise de Comisie la începutul ciclului anual de supraveghere;

(c)

concluziile Consiliului European cu privire la orientările de politică economică în contextul semestrului european;

(d)

rezultatele supravegherii multilaterale desfășurate în conformitate cu prezentul regulament;

(e)

concluziile Consiliului European cu privire la orientările privind supravegherea multilaterală și rezultatele acesteia;

(f)

revizuirea desfășurării supravegherii multilaterale la sfârșitul Semestrului European;

(g)

recomandările adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (2) și al articolului 10 alineatul (4) din prezentul regulament;

(2)   Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de recomandarea sau decizia adoptată de Consiliu în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (4) să participe la un schimb de opinii.

(3)   Consiliul și Comisia informează periodic Parlamentul European cu privire la rezultatele aplicării prezentului regulament.

Articolul 15

Raportare anuală

Comisia raportează anual Parlamentului European și Consiliului, în contextul Semestrului European, cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv actualizarea tabloului de bord menționat la articolul 4 și prezintă acestora constatările sale.

Articolul 16

Reexaminare

(1)   Până la 14 decembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia reexaminează aplicarea prezentului regulament și publică un raport în acest sens.

Respectivele rapoarte evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea regulamentului;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

După caz, respectivele rapoarte sunt însoțite, după caz, de o propunere în vederea modificării prezentului regulament.

(2)   Comisia transmite rapoartele menționate la alineatul (1) Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 16 noiembrie 2011.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

W. SZCZUKA


(1)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(2)  JO C 218, 23.7.2011, p. 53.

(3)  Poziția Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2011

(4)  JO C 73, 25.3.2006, p. 21.

(5)  A se vedea pagina 8 din prezentul Jurnal Oficial.

(6)  A se vedea pagina 12 din prezentul Jurnal Oficial.


23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/33


REGULAMENTUL (UE) NR. 1177/2011 AL CONSILIULUI

din 8 noiembrie 2011

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar trebui să implice respectarea unor principii directoare și anume, stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) a constat inițial în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3), Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (4) și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și de creștere (5). Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 (6) și, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 (7). De asemenea, a fost adoptat Raportul Consiliului din 20 martie 2005 privind „Consolidarea punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și creștere” (8).

(3)

PSC are la bază obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile care, susținută de stabilitatea financiară, să contribuie la crearea de locuri de muncă, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(4)

Experiența acumulată în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare, precum și erorile comise în această perioadă au scos în evidență necesitatea consolidării guvernanței economice în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și politicilor convenite de comun acord și pe un cadru consolidat la nivelul Uniunii de supraveghere a politicilor economice naționale.

(5)

Cadrul comun de guvernanță economică se impune a fi consolidat, inclusiv în ceea ce privește supravegherea bugetară consolidată, pentru a corespunde nivelului înalt de integrare dintre economiile statelor membre în cadrul Uniunii, în special în zona euro.

(6)

Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru consolidarea coordonării politicilor economice și bugetare, un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive (PSC), un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic.

(7)

Realizarea și menținerea unei piețe interne dinamice ar trebui să fie considerate indicatori al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.

(8)

PSC și cadrul complet de guvernanță economică ar trebui să completeze și să susțină strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. Conexiunile dintre diferitele elemente nu ar trebui să conducă la derogări de la dispozițiile PSC.

(9)

Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru căruia Consiliul i-a adresat o decizie în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, o recomandare în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE, o somație în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE sau o decizie în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE. Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.

(10)

Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele.

(11)

În aplicarea prezentului regulament, Consiliul și Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de toți factorii relevanți și de situația economică și bugetară din statele membre în cauză.

(12)

Normele de disciplină bugetară trebuie întărite, în special prin acordarea unei importanțe sporite nivelului și evoluției datoriei, precum și sustenabilității. De asemenea, ar trebui consolidate mecanismele de asigurare a respectării și aplicării acestor norme.

(13)

Implementarea procedurii actuale privind deficitul excesiv deopotrivă pe baza criteriului deficitului și a criteriului datoriei necesită o valoare numerică de referință, care să țină seama de ciclul economic pentru a se stabili dacă ponderea datoriei publice în produsul intern brut (PIB) scade suficient, apropiindu-se de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător.

Ar trebui să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite statelor membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv la data adoptării prezentului regulament să își adapteze politicile la valoarea numerică de referință pentru reducerea datoriei. Această dispoziție ar trebui să se aplice și statelor membre care fac obiectul unui program de ajustare gestionat de Uniune sau de Fondul Monetar Internațional.

(14)

Nerespectarea valorii numerice de referință pentru reducerea datoriei nu ar trebui să fie considerată suficientă pentru constatarea existenței unui deficit excesiv, în acest sens fiind necesar să se ia întotdeauna în considerare întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE. În special, evaluarea impactului pe care ciclul economic și componența ajustării stoc-flux îl au asupra evoluției datoriei poate fi suficientă pentru a se exclude constatarea existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei.

(15)

Cu ocazia procedurii de stabilire a existenței unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului și a etapelor care conduc la aceasta, este necesar să se țină cont de întreaga gamă de factori relevanți examinați în raportul Comisiei în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, în cazul în care ponderea datoriei publice în PIB nu depășește valoarea de referință.

(16)

Atunci când reformele sistemului de pensii sunt incluse printre factorii relevanți, ar trebui să se evalueze în primul rând dacă acestea consolidează sustenabilitatea pe termen lung a sistemului general de pensii, fără a spori riscurile pentru poziția bugetară pe termen mediu.

(17)

Raportul Comisiei, elaborat în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, ar trebui să acorde atenția cuvenită calității cadrului bugetar național, deoarece acesta joacă un rol crucial în sprijinirea consolidării bugetare și a sustenabilității finanțelor publice. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită și cerințelor minime prevăzute în Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (9), precum și altor cerințe, de dorit și convenite, privind disciplina bugetară.

(18)

Pentru a sprijini monitorizarea respectării recomandărilor și somațiilor Consiliului privind corectarea situațiilor de deficit excesiv, este nevoie ca acestea să specifice obiective bugetare anuale conforme cu consolidarea bugetară impusă, ținând seama de variațiile ciclice și excluzând măsurile punctuale și măsurile temporare. În acest context, valoarea de referință anuală de 0,5 % din produsul intern brut ar trebui înțeleasă ca fiind o bază medie anuală.

(19)

Evaluarea eficienței acțiunilor întreprinse va avea de câștigat din respectarea obiectivelor privind cheltuielile publice, coroborată cu implementarea măsurilor specifice planificate pe partea veniturilor.

(20)

La evaluarea necesității prelungirii termenului pentru corectarea deficitului excesiv, o atenție deosebită ar trebui să se acorde oricărei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, cu condiția să nu fie pusă în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

(21)

Este oportună intensificarea aplicării sancțiunilor financiare prevăzute la articolul 126 alineatul (11) din TFUE, astfel încât acestea să constituie un stimulent real de respectare a somațiilor adresate în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(22)

Pentru a asigura respectarea cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii de către statele membre a căror monedă este euro, ar trebui să fie conceput un sistem de sancțiuni, în temeiul articolului 136 din TFUE, care să asigure mecanisme corecte, tempestive și eficiente vizând respectarea PSC.

(23)

Amenzile menționate în prezentul regulament constituie alte venituri în înțelesul articolului 311 din TFUE și ar trebui să fie alocate mecanismelor de stabilitate menite să furnizeze asistență financiară, create de statele membre a căror monedă este euro în vederea garantării stabilității zonei euro în ansamblu.

(24)

Trimiterile din textul Regulamentului (CE) nr. 1467/97 ar trebui să țină cont de noua numerotare a articolelor din TFUE și de înlocuirea Regulamentului (CE) nr. 3605/93 (10) al Consiliului prin Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (11).

(25)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

(1)   Prezentul regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea procedurii deficitului excesiv. Obiectul procedurii deficitului excesiv îl reprezintă descurajarea deficitelor publice excesive și, în situația în care acestea se produc, stimularea corectării lor prompte; respectarea disciplinei bugetare este examinată pe baza criteriului deficitului public și a criteriului datoriei publice.

(2)   În sensul prezentului regulament, «state membre participante» înseamnă acele state membre a căror monedă este euro.”

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Deficitul public excesiv care depășește valoarea de referință se consideră a fi excepțional în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) atunci când își are originea într-un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului respectivului stat membru și cu o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau atunci când acesta rezultă dintr-o recesiune economică gravă.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) depășește valoarea de referință, se consideră că acesta scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (b) din TFUE, în cazul în care diferența față de valoarea de referință a scăzut în cei trei ani precedenți într-un ritm mediu de o douăzecime pe an ca valoare de referință, pe baza evoluțiilor înregistrate în ultimii trei ani pentru care sunt disponibile date.

Cerința privind criteriul datoriei se consideră a fi îndeplinită și dacă previziunile bugetare prezentate de Comisie indică faptul că reducerea necesară a diferenței va avea loc în decursul perioadei de trei ani care cuprinde cei doi ani următori ultimului an pentru care sunt disponibile date. În cazul unui stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv la 8 noiembrie 2011 și, pentru o perioadă de trei ani de la corectarea deficitului excesiv, cerința privind criteriul datoriei se consideră a fi îndeplinită dacă statul membru în cauză înregistrează suficiente progrese în vederea îndeplinirii criteriului respectiv, acest lucru reieșind din avizul adoptat de Consiliu cu privire la programul de stabilitate sau la programul de convergență al statului respectiv.

La aplicarea acestei valori de referință pentru ajustarea ponderii datoriei, se ține seama de influența ciclului economic asupra ritmului de reducere a datoriei.”;

(c)

alineatele (3)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   La elaborarea raportului în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ia în considerare toți factorii relevanți, conform prevederilor articolului respectiv, în măsura în care aceștia influențează semnificativ evaluarea respectării criteriilor privind deficitul și datoria de către statul membru în cauză. Raportul reflectă în mod corespunzător:

(a)

evoluțiile poziției economice pe termen mediu, în special potențialul de creștere, inclusiv diferitele contribuții aduse de forța de muncă, de acumularea de capital și de productivitatea totală a factorilor, tendințele ciclice și poziția netă a economiilor sectorului privat;

(b)

evoluțiile pozițiilor bugetare pe termen mediu, în special situația ajustărilor în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, nivelul soldului primar și evoluția cheltuielilor primare, atât cheltuieli curente, cât și cheltuielile de capital, implementarea politicilor în contextul prevenirii și corectării dezechilibrelor macroeconomice excesive, implementarea politicilor în contextul strategiei comune de creștere economică a Uniunii Europene și calitatea generală a finanțelor publice, în special eficacitatea cadrelor bugetare naționale;

(c)

evoluțiile poziției datoriei publice pe termen mediu, dinamica și sustenabilitatea acesteia, în special factorii de risc, inclusiv structura scadențelor și moneda în care este exprimată datoria, ajustarea stoc-flux și componența acesteia, rezervele acumulate și alte active financiare; garanțiile, în principal cele legate de sectorul financiar; și orice datorii implicite legate de îmbătrânirea populației și de datoria privată, în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentă implicită pentru guvern.

Comisia ține seama în mod adecvat și explicit de orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei. În acest context, o atenție specială va fi acordată contribuțiilor financiare destinate promovării solidarității internaționale și atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii; datoriei acumulate sub forma sprijinului bilateral și multilateral între statele membre în contextul garantării stabilității financiare; datoriei legate de operațiunile de stabilizare financiară desfășurate în situații de criză financiară severă.

(4)   Consiliul și Comisia realizează o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, în special a măsurii în care acești factori atenuanți sau agravanți influențează evaluarea respectării criteriului datoriei și/sau a criteriului deficitului. La evaluarea conformității pe baza criteriul deficitului, dacă ponderea datoriei publice în PIB depășește valoarea de referință, acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din TFUE, doar în cazul în care este pe deplin îndeplinită dubla condiție a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare acești factori relevanți, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.

Cu toate acestea, la evaluarea respectării criteriul privind deficitul, acești factori sunt luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv.

(5)   Atunci când evaluează respectarea criteriului deficitului și al datoriei și în cadrul etapelor ulterioare ale procedurii de deficit excesiv, Consiliul și Comisia țin seama în mod corespunzător de punerea în aplicare a reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, și de costul net al pilonului administrat public. În special, se iau în considerare trăsăturile sistemului general de pensii creat în urma reformei, respectiv dacă acesta promovează sustenabilitatea pe termen lung fără a crește riscurile pentru poziția bugetară pe termen mediu.

(6)   În cazul în care Consiliul, hotărând în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, decide că există un deficit excesiv într-un stat membru, Consiliul și Comisia țin seama, în cadrul etapelor procedurale ulterioare prevăzute la articolul menționat din TFUE, de factorii relevanți menționați la alineatul (3) din prezentul articol, având în vedere că aceștia influențează situația statului membru în cauză, inclusiv cele menționate la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, în special atunci când se decide asupra unui termen pentru corectarea deficitului excesiv și, eventual, asupra prelungirii termenului respectiv. Cu toate acestea, nu se iau în considerare factorii relevanți pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unor decizii sau a tuturor deciziilor sale în temeiul alineatelor (6)-(9) și a alineatului (11) de la articolul 126 din TFUE.

(7)   În cazul statelor membre în care existența deficitului excesiv peste valoarea de referință reflectă implementarea unei reforme a sistemului de pensii care introduce un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, Consiliul și Comisia iau de asemenea în considerare costul reformei atunci când evaluează evoluția valorilor deficitului în cadrul procedurii deficitului excesiv, atât timp cât deficitul nu depășește semnificativ un nivel care poate fi considerat aproape de valoarea de referință, iar rata datoriei nu depășește valoarea de referință, cu condiția menținerii sustenabilității bugetare generale. Costul net se ia, de asemenea, în considerare pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unor decizii sau a tuturor deciziilor sale în temeiul alineatelor (6)-(9) și a alineatului (11) de la articolul 126 din TFUE, dacă deficitul a scăzut semnificativ și continuu și a atins un nivel apropiat de cel al valorii de referință.”

3.

Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 1A

DIALOGUL ECONOMIC

Articolul 2a

(1)   Pentru a consolida dialogul între instituțiile relevante ale Uniunii, în special între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și asumare a răspunderii, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita președintele Consiliului, pe cel al Comisiei și, după caz, pe președintele Consiliului European sau pe Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta referitor la deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, a recomandărilor Consiliului adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, a somațiilor adresate în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE și a deciziilor Consiliului adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE.

De regulă, se preconizează că recomandările și propunerile Comisiei sunt urmate de Consiliu, care își explică public poziția în caz contrar.

Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de astfel de decizii, recomandări sau somații să participe la un schimb de opinii.

(2)   Consiliul și Comisia informează periodic Parlamentul European cu privire la aplicarea prezentului regulament.”

4.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Ținând pe deplin cont de avizul menționat la alineatul (1), Comisia, în cazul în care consideră că există un deficit excesiv, adresează un aviz și o propunere Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatele (5) și (6) din TFUE și informează Parlamentul European cu privire la aceasta.”;

(b)

la alineatul (3), trimiterea la „articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 3605/93” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009”;

(c)

alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4)   Recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE stabilește un termen de maximum șase luni pentru ca respectivul stat membru să întreprindă măsuri eficiente. Atunci când gravitatea situației justifică acest lucru, termenul acordat pentru a întreprinde măsuri eficiente ar putea fi stabilit la trei luni. Recomandarea Consiliului stabilește, de asemenea, un termen pentru corectarea deficitului excesiv, care trebuie să se realizeze în anul următor constatării existenței sale, cu excepția circumstanțelor speciale. În recomandarea sa, Consiliul invită statul membru să atingă obiective bugetare anuale care să permită, conform previziunilor care stau la baza recomandării, o îmbunătățire anuală minimă cu cel puțin 0,5 % din PIB, ca valoare de referință, a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile punctuale și cele temporare, pentru a asigura corectarea deficitului excesiv până la termenul prevăzut de recomandare.

(4a)   În termenul prevăzut la alineatul (4), statul membru în cauză raportează Consiliului și Comisiei cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. În ceea ce privește cheltuielile și veniturile publice, precum și măsurile discreționare atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, raportul include obiectivele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului, precum și informații cu privire la măsurile luate deja și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Statul membru dă publicității respectivul raport.

(5)   În cazul în care au fost întreprinse măsuri concrete în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, iar după adoptarea recomandării în cauză survin evenimente economice negative cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Recomandarea revizuită, ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament și, în special, poate prelungi termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În recomandarea sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice în raport cu previziunile economice. În cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

5.

La articolul 4, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Orice decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE de a da publicității recomandările, atunci când constată că nu au fost întreprinse măsuri eficiente, se ia imediat după expirarea termenului stabilit în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din prezentul regulament.

(2)   Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri eficiente ca urmare a recomandărilor sale făcute în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de către statul membru în cauză în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din prezentul regulament și pe implementarea sa, precum și pe orice alte decizii anunțate public de guvernul statului membru în cauză.

Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE, că statul membru în cauză nu a întreprins măsuri eficiente, acesta informează în consecință Consiliul European.”

6.

La articolul 5, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Orice decizie a Consiliului de a soma statul membru participant să ia măsuri de reducere a deficitului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE se ia în termen de două luni de la decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE prin care se constată că nu s-au întreprins măsuri concrete. În somația sa, Consiliul solicită statului membru să îndeplinească obiective bugetare anuale care să permită, conform previziunilor care stau la baza somației, o îmbunătățire anuală cu cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință, a soldului său ajustat ciclic, din care se deduc măsurile one-off și cele temporare, pentru a garanta corectarea deficitului excesiv în termenul prevăzut în somație. Consiliul indică, de asemenea, măsurile care sprijină realizarea acestor obiective.

(1a)   În urma somației Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, statul membru în cauză raportează Consiliului și Comisiei cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la somația Consiliului. Raportul include obiectivele privind cheltuielile și veniturile publice și măsurile discreționare atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, precum și informații referitoare la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările specifice ale Consiliului, astfel încât să permită Consiliului să adopte, dacă este necesar, decizia în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Statul membru dă publicității respectivul raport.

(2)   În cazul în care au fost întreprinse măsuri concrete în conformitate cu o somație transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, iar după adoptarea somației în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. Somația revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate prelungi în special termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În somația sa, Consiliul trebuie să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice în raport cu previziunile economice. În cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.”

7.

Articolele 6-8 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 6

(1)   Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri eficiente ca răspuns la somația sa adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 5 alineatul (1a) din prezentul regulament și pe implementarea acestuia, precum și pe orice alte decizii anunțate public de guvernul statului membru în cauză. Se ia în considerare și rezultatul misiunii de supraveghere desfășurate de Comisie în conformitate cu articolul 10a din prezentul regulament.

(2)   Atunci când sunt întrunite condițiile de aplicare a articolului 126 alineatul (11) din TFUE, Consiliul impune sancțiuni în conformitate cu respectivul articol. Orice decizie în acest sens se adoptă în termen de maximum patru luni de la decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE prin care somează statele membre participante să întreprindă măsuri.

Articolul 7

În cazul în care un stat membru participant nu acționează în conformitate cu actele succesive ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 126 alineatele (7) și (9) din TFUE, decizia Consiliului, în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE, de a impune sancțiuni se adoptă în decurs de șaisprezece luni de la datele de raportare stabilite la articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009. În cazul în care se aplică articolul 3 alineatul (5) sau articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, termenul de șaisprezece luni se adaptează în consecință. În cazul unui deficit planificat în mod deliberat, pe care Consiliul îl consideră excesiv, se utilizează o procedură de urgență.

Articolul 8

Orice decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE de a înăspri sancțiunile se adoptă în termen de maxim două luni de la datele de raportare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 479/2009. Orice decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale se adoptă cât de curând posibil, în termen de maxim două luni de la datele de raportare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2009.”

8.

La articolul 9 alineatul (3), trimiterea la „articolul 6” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 6 alineatul (2)”.

9.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Consiliul și Comisia monitorizează cu regularitate punerea în aplicare a măsurilor întreprinse:”;

(b)

la alineatul (3), trimiterea la „Regulamentul (CE) nr. 3605/93” se înlocuiește cu trimiterea la „Regulamentul (CE) nr. 479/2009”.

10.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 10a

(1)   Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia desfășoară misiuni pentru a evalua situația economică reală din statul membru și pentru a identifica riscurile sau dificultățile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.

(2)   Supravegherea consolidată poate fi exercitată în cazul statelor membre care fac obiectul unor recomandări și somații emise în urma unei decizii adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (8) sau a deciziilor adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE în vederea monitorizării la fața locului. Statele membre în cauză pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru pregătirea și desfășurarea misiunii.

(3)   În cazul în care statul membru vizat este un stat membru a cărui monedă este euro sau care participă la Acordul din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a uniunii economice și monetare (12) (MCS II), Comisia poate invita reprezentanți ai Băncii Centrale Europene, după caz, să participe la misiunile de supraveghere.

(4)   Comisia prezintă Consiliului un raport privind rezultatul misiunii menționate la alineatul (2) și, după caz, poate decide să dea publicității constatările sale.

(5)   Atunci când organizează misiunile de supraveghere menționate la alineatul (2), Comisia transmite constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observații.

11.

Articolele 11 și 12 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 11

Ori de câte ori Consiliul decide să impună sancțiuni unui stat membru participant în conformitate cu articolului 126 alineatul (11) din TFUE, aplică în principiu o amendă. Consiliul poate decide completarea acestei amenzi prin aplicarea celorlalte măsuri prevăzute la articolul 126 alineatul (11) din TFUE.

Articolul 12

(1)   Cuantumul amenzii va conține o componentă fixă egală cu 0,2 % din PIB și o componentă variabilă. Componenta variabilă se ridică la o zecime din valoarea absolută a diferenței dintre soldul– ca procentaj din PIB – în anul precedent și, fie valoarea de referință pentru soldul bugetului, fie – în cazul în care nerespectarea disciplinei bugetare include criteriul datoriei – soldul bugetului ca procentaj din PIB, care ar fi trebuit să fie realizat în același an, în conformitate cu somația emisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(2)   În fiecare din anii ulteriori celui în care s-a impus amenda și până la abrogarea deciziei privind existența unui deficit excesiv, Consiliul evaluează dacă respectivul stat membru participant a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la somația Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE. În această evaluare anuală, Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, înăsprirea sancțiunilor, în cazul în care statul membru participant nu s-a conformat somației Consiliului. În cazul în care Consiliul decide să impună o amendă suplimentară, aceasta va fi calculată în același mod ca și componenta variabilă a amenzii menționată la alineatul (1).

(3)   Niciuna dintre amenzile menționate la alineatele (1) și (2) nu depășește 0,5 % din PIB.”

12.

Articolul 13 se elimină și la articolul 15, trimiterea la „articolul 13” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 12”.

13.

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Amenzile menționate la articolul 12 constituie alte venituri în înțelesul articolului 311 din TFUE și se alocă Fondului european de stabilitate financiară. De la data constituirii de către statele membre participante a unui alt mecanism de stabilitate pentru furnizarea de asistență financiară în vederea garantării stabilității zonei euro în ansamblu, amenzile respective se alocă mecanismului menționat.”

14.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 17a

(1)   Până la 14 decembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

(a)

eficacitatea regulamentului;

(b)

progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2)   Raportul este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

(3)   Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului.”

15.

În tot textul Regulamentului (CE) nr. 1467/97 trimiterea la „articolul 104 din tratat” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 126 din TFUE”.

16.

La punctul 2 din anexă, trimiterea la „articolul 4 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 3605/93 al Consiliului” din coloana I se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

J. VINCENT-ROSTOWSKI


(1)  Avizul Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (încă nepublicat în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(4)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(5)  JO C 236, 2.8.1997, p. 1.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1055/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 174, 7.7.2005, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1056/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (JO L 174, 7.7.2005, p. 5).

(8)  A se vedea doc. 7423/3/05 pe pagina http://www.consilium.europa.eu/documents.aspx?lang=en.

(9)  A se vedea pagina 41 din prezentul Jurnal Oficial.

(10)  Regulamentul (CEE) nr. 3605/93 al Consiliului din 22 noiembrie 1993 privind aplicarea Protocolului privind procedura de deficit excesiv anexată Tratatului de instituire a Uniunii Europene (JO L 332, 31.12.1993, p. 7).

(11)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(12)  JO C 73, 25.3.2006, p. 21.”


II Acte fără caracter legislativ

DIRECTIVE

23.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/41


DIRECTIVA 2011/85/UE A CONSILIULUI

din 8 noiembrie 2011

privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (2),

întrucât:

(1)

Este necesar să se profite de experiența dobândită în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare. Evoluțiile economice recente au generat noi provocări la adresa aplicării politicii bugetare în cadrul Uniunii și au subliniat în special necesitatea stabilirii și asumării mai puternice la nivel național a unor cerințe uniforme în ceea ce privește normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre. În particular, este necesar să se specifice ce trebuie să facă autoritățile naționale pentru a se conforma dispozițiilor Protocolului (nr. 12) privind procedura de deficit excesiv anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special celor de la articolul 3 din respectivul protocol.

(2)

Guvernele statelor membre și subsectoarele administrațiilor publice recurg la sisteme publice de contabilitate care includ elemente cum ar fi contabilitatea, controlul intern, raportarea financiară și auditul. Aceste de contabilitate ar trebui distinse de datele statistice care se referă la rezultatele finanțelor publice bazate pe metodologii statistice, precum și de previziunile sau de acțiunile de stabilire a bugetului care se referă la evoluția viitoare a finanțelor publice.

(3)

Existența unor practici de contabilitate publică fiabile și complete pentru toate subsectoarele administrației publice este o condiție prealabilă pentru realizarea de statistici de înaltă calitate, care să fie comparabile între statele membre. Practicile de control intern ar trebui să garanteze că regulile existente se aplică tuturor subsectoarelor administrației publice. Auditul independent efectuat de instituții publice precum Curtea de Conturi sau de organisme private de audit ar trebui să încurajeze cele mai bune practici la nivel internațional.

(4)

Disponibilitatea datelor fiscale este esențială pentru buna funcționare a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. Disponibilitatea constantă a unor date fiscale fiabile și actualizate este cheia unei monitorizări adecvate și oportune care, la rândul său, permite o acțiune promptă în cazul unor evoluții bugetare neașteptate. Un element esențial în asigurarea calității datelor fiscale este transparența, care trebuie să determine publicarea regulată a acestor date.

(5)

În ceea ce privește statisticile, Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (3) a stabilit un cadru legislativ pentru elaborarea de statistici europene în vederea formulării, aplicării, monitorizării și evaluării politicilor Uniunii. Regulamentul în cauză a stabilit, de asemenea, principiile care reglementează dezvoltarea, producția și difuzarea statisticilor europene: independența profesională, imparțialitatea, obiectivitatea, fiabilitatea, confidențialitatea statistică și eficiența costurilor, dând definiții exacte pentru fiecare dintre aceste principii. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4), astfel cum a fost modificat, a consolidat competențele Comisiei de a verifica datele statistice utilizate pentru procedura de deficit excesiv.

(6)

Definițiile noțiunilor de „administrație”, „deficit” și „investiție” sunt prevăzute în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive cu trimitere la Sistemul european al conturilor economice integrate (SEC), înlocuit cu Sistemul european al conturilor naționale și regionale din Comunitate, adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate (5) („SEC 95”).

(7)

Disponibilitatea și calitatea datelor SEC 95 sunt cruciale pentru a asigura o funcționare corectă a cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii. SEC 95 se bazează pe informații furnizate pe baza principiilor contabilității de angajamente. Totuși, aceste statistici bugetare bazate pe angajamente sunt fondate pe o compilare anterioară de date bazate pe contabilitatea de casă sau pe echivalentul acestora. Acestea pot juca un rol relevant în consolidarea monitorizării bugetare oportune, astfel încât să se evite detectarea târzie a unor erori bugetare semnificative. Disponibilitatea seriilor cronologice de date bazate pe contabilitatea de casă referitoare la evoluțiile bugetare poate releva modele care justifică o supraveghere mai atentă. Datele bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) care urmează să fie publicate ar trebui să includă cel puțin un sold total, totalul veniturilor și totalul cheltuielilor. În cazuri justificate, de exemplu atunci când există un număr ridicat de organisme care aparțin administrației locale, publicarea la timp a datelor se poate baza pe tehnici de estimare adecvate, care iau în calcul un eșantion de organisme, cu o revizuire ulterioară utilizând datele complete.

(8)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot împiedica în mod considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot face dificilă respectarea disciplinei bugetare, în timp ce transparența și discutarea metodelor de previzionare pot crește semnificativ calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare realizate pentru elaborarea planificării bugetare.

(9)

Un element esențial pentru asigurarea utilizării unor previziuni realiste în aplicarea politicii bugetare este transparența, care ar implica în mod necesar publicarea nu numai a previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale realizate pentru planificarea bugetară, ci și a metodelor, a ipotezelor și a parametrilor relevanți pe care se bazează aceste previziuni.

(10)

Analiza de sensibilitate și previziunile bugetare corespunzătoare care completează scenariul macrobugetar cel mai probabil permit analizarea modului în care principalele variabile bugetare pot evolua în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii și reduc astfel foarte mult riscul de a pune în pericol disciplina bugetară prin erori de prognoză.

(11)

Previziunile Comisiei și informațiile privind modelele pe care sunt bazate pot oferi statelor membre o valoare de referință utilă pentru scenariul lor macrobugetar cel mai probabil, sporind validitatea previziunilor utilizate pentru planificarea bugetară. Cu toate că măsura în care statele membre sunt susceptibile de a compara previziunile utilizate pentru planificarea bugetară cu previziunile Comisiei variază în funcție de calendarul de elaborare a previziunii și de comparabilitatea metodelor și a ipotezelor utilizate în materie de previziuni. Previziunile elaborate de alte organisme independente pot furniza, de asemenea, valori de referință utile.

(12)

Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei ar trebui descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile cuprinse în previziunile Comisiei.

(13)

Având în vedere interdependența dintre bugetele statelor membre și bugetul Uniunii, Comisia ar trebui să furnizeze previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(14)

Cu scopul de a facilita realizarea de previziuni utilizate pentru planificarea bugetară și de a clarifica diferențele dintre previziunile Comisiei și cele ale statelor membre, fiecare stat membru ar trebui să aibă anual oportunitatea de a discuta cu Comisia ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(15)

Calitatea previziunilor macroeconomice și bugetare oficiale este îmbunătățită considerabil în urma unor evaluări periodice nepărtinitoare, cuprinzătoare și bazate pe criterii obiective. Evaluarea detaliată include trecerea în revistă a ipotezelor economice, efectuarea de comparații cu previziunile realizate de către alte instituții și evaluarea performanței previziunilor din trecut.

(16)

Având în vedere eficacitatea dovedită a cadrelor bugetare ale statelor membre întocmite pe bază de reguli în consolidarea adeziunii naționale la regulile fiscale ale Uniunii și în promovarea disciplinei bugetare, cadrul de supraveghere bugetară consolidat al Uniunii trebuie să aibă ca piatră de temelie reguli fiscale numerice consolidate cu specific național, în concordanță cu obiectivele bugetare stabilite la nivelul Uniunii. Regulile fiscale numerice consolidate ar trebui să conțină definiții precise ale obiectivelor, împreună cu mecanisme de monitorizare eficace și oportune. Acestea ar trebui să se bazeze pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre. În plus, experiența în acest domeniu de politică a arătat că, pentru ca regulile fiscale numerice să funcționeze în mod eficace, nerespectarea lor trebuie să antreneze consecințe, fie chiar și costuri de natură pur și simplu reputațională.

(17)

În temeiul Protocolului (nr. 15) privind unele dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anexat la TUE și la TFUE, valorile de referință menționate în Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele menționate, nu se aplică în mod direct Regatului Unit. Obligația de a adopta reguli fiscale numerice care să promoveze în mod eficace respectarea valorilor de referință specifice pentru deficitul excesiv și obligația aferentă ca obiectivele multianuale incluse în cadrele bugetare pe termen mediu să fie consecvente cu aceste reguli nu ar trebui, prin urmare, să se aplice Regatului Unit.

(18)

Statele membre ar trebui să evite politicile bugetare prociclice și să își intensifice eforturile de consolidare bugetară în perioadele economice favorabile. Regulile fiscale numerice bine definite contribuie la realizarea acestor obiective și ar trebui să se reflecte în legislația referitoare la bugetele anuale ale statelor membre.

(19)

Planificarea bugetară națională se poate conforma atât componentei preventive, cât și celei corective a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) numai în cazul în care adoptă o perspectivă multianuală și urmărește în special realizarea obiectivelor bugetare pe termen mediu. Cadrele bugetare pe termen mediu sunt strict necesare pentru a garanta respectarea legislației Uniunii de către cadrele bugetare ale statelor membre. În spiritul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare, precum și supravegherea și coordonarea politicilor economice (6) și al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (7), componenta preventivă și cea corectivă a PSC nu ar trebui să fie tratate separat.

(20)

Deși aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, deoarece în cursul acesteia statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale au implicații bugetare care depășesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă, prin urmare, o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legislației bugetului anual ar trebui să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.

(21)

Acest cadru bugetar pe termen mediu ar trebui să conțină, printre altele, previziuni ale fiecărei rubrici principale de cheltuieli și venituri pentru durata exercițiului bugetar și ulterior, pe baza unor politici neschimbate. Fiecare stat membru ar trebui să fie în măsură să definească în mod adecvat politicile neschimbate, iar definiția ar trebui să fie dată publicității, alături de ipotezele și metodologiile aferente, precum și de parametrii relevanți.

(22)

Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice niciun guvern nou-ales într-un stat membru să-și actualizeze cadrul bugetar pe termen mediu pentru a reflecta noile sale priorități politice. În acest caz, noul guvern ar trebui să evidențieze diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

(23)

Dispozițiile cadrului de supraveghere bugetară stabilite prin TFUE și în special prin PSC, se aplică administrațiilor publice în ansamblul lor, care includ subsectoarele administrației centrale, administrația de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

(24)

Un număr semnificativ de state membre au cunoscut o descentralizare bugetară considerabilă, cu delegarea de competențe bugetare către administrațiile subnaționale. Rolul jucat de aceste administrații subnaționale în garantarea respectării PSC a crescut considerabil, o atenție deosebită trebuind acordată garantării faptului că toate subsectoarele administrației publice intră în mod corespunzător sub incidența obligațiilor și procedurilor stabilite prin cadrele bugetare interne, în special – dar nu exclusiv – în statele membre cu un grad mai mare de descentralizare.

(25)

Pentru a promova cu eficacitate disciplina bugetară și sustenabilitatea finanțelor publice, cadrele bugetare ar trebui să acopere finanțele publice în mod exhaustiv. Din acest motiv, ar trebui să se acorde o atenție deosebită operațiunilor organismelor și fondurilor administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial și care au un impact imediat sau pe termen mediu asupra pozițiilor bugetare ale statelor membre. Impactul combinat al acestora asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice ar trebui prezentat în cadrul proceselor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(26)

În mod similar, ar trebui să se acorde o atenție deosebită existenței unor datorii contingente. Mai precis, datoriile contingente implică obligații posibile, condiționate de producerea unor evenimente viitoare nesigure, sau obligații prezente în cazul cărora efectuarea plății este improbabilă sau suma nu poate fi estimată în mod fiabil. Acestea cuprind, de exemplu, informații relevante cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv, după caz, probabilitatea materializării plății datoriilor contingente și data posibilă a scadenței. Ar trebui să se țină seama de deplin de sensibilitățile pieței.

(27)

Comisia ar trebui să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a prezentei directive. Cele mai bune practici cu privire la dispozițiile directivei referitoare la diferitele aspecte ale cadrelor bugetare naționale ar trebui să fie definite și ar trebui să facă obiectul unui schimb.

(28)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume garantarea respectării uniforme a disciplinei bugetare în conformitate cu TFUE, nu poate fi realizat în mod corespunzător de statele membre și, prin urmare, poate fi realizat în condiții mai bune la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(29)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (8), statele membre sunt încurajate să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Prezenta directivă stabilește norme detaliate privind caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre necesare. Respectivele norme se impun pentru a asigura respectarea de către statele membre a obligației prevăzute în TFUE de a evita deficitele publice excesive.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile termenilor „public”, „deficit” și „investiție” prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TUE și la TFUE. De asemenea, se aplică definiția subsectoarelor administrației publice prevăzută la punctul 2.70 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96.

Se aplică, de asemenea, următoarea definiție:

„cadru bugetar” înseamnă ansamblul dispozițiilor, procedurilor, regulilor și instituțiilor care stau la baza aplicării politicii bugetare a unei administrații publice, în special:

(a)

sistemele de contabilitate bugetară și de raportare statistică;

(b)

regulile și procedurile care reglementează elaborarea previziunilor pentru planificarea bugetară;

(c)

regulile fiscale numerice cu specific național, care contribuie la alinierea aplicării de către statele membre a politicii bugetare la obligațiile lor în temeiul tratatului, exprimate printr-un indicator sintetic al performanței bugetare, cum ar fi deficitul bugetului public, împrumuturile publice, datoria publică sau una dintre componentele lor majore;

(d)

procedurile bugetare, inclusiv normele procedurale pe care se bazează procesul bugetar în toate etapele sale;

(e)

cadrele bugetare pe termen mediu, concepute ca un ansamblu specific de proceduri bugetare naționale care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual și care includ definirea priorităților în materie de politică și a obiectivelor bugetare pe termen mediu;

(f)

acordurile de monitorizare și analiză independentă destinate să mărească transparența elementelor procesului bugetar;

(g)

mecanismele și normele care reglementează raporturile bugetare dintre autoritățile publice din diferitele subsectoare ale administrației publice.

CAPITOLUL II

CONTABILITATE ȘI STATISTICĂ

Articolul 3

(1)   Statele membre dispun de sisteme naționale de contabilitate publică care acoperă în mod coerent și exhaustiv toate subsectoarele administrației publice și care conțin informațiile necesare generării de date bazate pe angajamente în vederea pregătirii datelor bazate pe standardele SEC 95. Aceste sisteme de contabilitate publică sunt supuse controlului intern și auditării independente.

(2)   Statele membre asigură publicarea periodic și în timp util a datelor bugetare pentru toate subsectoarele administrației publice, așa cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 2223/96. În special, statele membre publică:

(a)

date bugetare bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile), cu următoarea frecvență:

lunar și înainte de sfârșitul lunii următoare, pentru administrația centrală, administrația de stat și subsectoarele administrațiilor de securitate socială; și

trimestrial și înainte de sfârșitul trimestrului următor, pentru subsectorul administrației locale;

(b)

un tabel de corespondență detaliat, care indică metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea de casă (sau cifrele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile) și datele bazate pe standardele SEC 95.

CAPITOLUL III

PREVIZIUNI

Articolul 4

(1)   Statele membre se asigură că planificarea bugetară se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, care utilizează informațiile cele mai actuale. Planificarea bugetară se bazează pe scenariul macrofiscal cel mai probabil sau pe un scenariu mai prudent. Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme independente. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei.

(2)   Comisia publică metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți pe care se bazează previziunile sale macroeconomice și bugetare.

(3)   Comisia furnizează previziuni pentru cheltuielile Uniunii pe baza nivelului de cheltuieli programat în cadrul financiar multianual cu scopul de a sprijini statele membre în pregătirea previziunilor lor bugetare.

(4)   În cadrul unei analizei de sensibilitate, previziunile macroeconomice și bugetare examinează traiectoriile principalelor variabile bugetare în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere și ratele dobânzii. Gama de ipoteze alternative utilizate în previziunile macroeconomice și bugetare este ghidată de performanța previziunilor anterioare și încearcă să ia în considerare scenariile de risc relevante.

(5)   Statele membre stabilesc instituția care este responsabilă de producerea previziunilor macroeconomice și bugetare și publică previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară, inclusiv metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți care stau la baza acestor previziuni. Cel puțin anual, statele membre și Comisia inițiază un dialog cu caracter tehnic privind ipotezele care stau la baza pregătirii previziunilor macroeconomice și bugetare.

(6)   Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ex post. Rezultatele acestei evaluări sunt făcute publice și luate în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare. Dacă evaluarea detectează o tendință părtinitoare considerabilă care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, statul membru în cauză ia măsurile necesare și le face publice.

(7)   Nivelul datoriei și al deficitului trimestrial al statelor membre este publicat de către Comisie (Eurostat) o dată la trei luni.

CAPITOLUL IV

REGULI FISCALE NUMERICE

Articolul 5

Fiecare stat membru dispune de reguli fiscale numerice cu specific național, care promovează în mod eficace respectarea obligațiilor ce îi revin în temeiul TFUE în domeniul politicii bugetare, pe durata unui orizont multianual stabilit pentru administrația publică în ansamblu. Aceste reguli promovează în special:

(a)

respectarea valorilor de referință ale deficitului și datoriei, stabilite conform tratatului;

(b)

adoptarea unui orizont de planificare bugetară multianual, inclusiv respectarea obiectivelor bugetare pe termen mediu ale statelor membre.

Articolul 6

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor TFUE referitoare la cadrul de supraveghere bugetară a Uniunii, regulile fiscale numerice cu specific național conțin specificații privind următoarele elemente:

(a)

definirea obiectivelor și a domeniului de aplicare al regulilor;

(b)

monitorizarea eficace și oportună a respectării regulilor, bazată pe o analiză fiabilă și independentă efectuată de organisme independente sau organisme care beneficiază de autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre;

(c)

consecințele unei eventuale nerespectări a regulilor.

(2)   Dacă regulile fiscale numerice conțin clauze de exceptare, acestea prevăd un număr limitat de circumstanțe specifice consecvente cu obligațiile statelor membre care decurg din tratat în domeniul politicii bugetare și al procedurilor stricte în care este autorizată nerespectarea unei anumite reguli.

Articolul 7

Legea bugetului anual a unui stat membru reflectă regulile fiscale numerice cu specific național în vigoare.

Articolul 8

Articolele 5-7 nu se aplică Regatului Unit.

CAPITOLUL V

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

Articolul 9

(1)   Statele membre stabilesc un cadru bugetar pe termen mediu credibil și eficace care să prevadă adoptarea unui orizont de planificare bugetară de cel puțin trei ani pentru a se asigura că planificarea bugetară națională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală.

(2)   Cadrele bugetare pe termen mediu prevăd proceduri de stabilire a următoarelor elemente:

(a)

obiective bugetare multianuale transparente și detaliate în ceea ce privește deficitul public, datoria, precum și orice alt indicator bugetar sintetic, cum ar fi cheltuielile, asigurându-se că acestea sunt compatibile cu toate normele bugetare numerice în vigoare, în temeiul capitolului IV;

(b)

proiecții pentru fiecare rubrică principală de cheltuieli și venituri a administrației publice, cu mai multe detalii la nivelul administrației centrale și al securității sociale, pentru perioada exercițiului bugetar vizat și ulterior, pe baza unor politici neschimbate;

(c)

o descriere a politicilor prevăzute pe termen mediu cu impact asupra finanțelor administrației publice, defalcate în funcție de rubricile principale de venituri și cheltuieli, arătând modalitatea de realizare a ajustării în direcția atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu în comparație cu previziunile, în condițiile în care politicile rămân neschimbate.

(d)

o evaluare a modalității probabile în care politicile prevăzute, menționate mai sus, vor afecta sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, având în vedere impactul lor direct pe termen lung asupra finanțelor administrației publice.

(3)   Proiecțiile adoptate în contextul cadrelor bugetare pe termen mediu se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare realiste, în conformitate cu capitolul III.

Articolul 10

Legea anuală a bugetului este compatibilă cu dispozițiile cadrului bugetar pe termen mediu. Mai exact, previziunile și prioritățile privind veniturile și cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu, menționat la articolul 9 alineatul (2), constituie baza pentru întocmirea bugetului anual. Orice abatere de la aceste dispoziții se motivează.

Articolul 11

Nicio dispoziție din prezenta directivă nu împiedică un guvern nou-ales într-un stat membru să-și actualizeze cadrul bugetar pe termen mediu pentru a ilustra noile sale priorități politice. În acest caz, noul guvern evidențiază diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.

CAPITOLUL VI

TRANSPARENȚA FINANȚELOR PUBLICE ȘI DOMENIUL DE APLICARE EXHAUSTIV AL CADRELOR BUGETARE

Articolul 12

Statele membre se asigură că toate măsurile luate pentru a se conforma capitolelor II, III și IV sunt consecvente și acoperă totalitatea subsectoarelor administrației publice. Acest lucru implică în special consecvența în ceea ce privește normele și procedurile contabile și integritatea sistemelor subiacente de colectare și prelucrare a datelor.

Articolul 13

(1)   Statele membre instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administrației publice pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare și consecventă a tuturor subsectoarelor administrației publice în ceea ce privește planificarea bugetară, regulile fiscale numerice cu specific național, precum și elaborarea previziunilor bugetare și a planificării multianuale prevăzute în mod special în cadrul bugetar multianual.

(2)   În vederea promovării responsabilizării bugetare, responsabilitățile bugetare ale autorităților publice din diferite subsectoare ale administrației publice sunt clar stabilite.

Articolul 14

(1)   Toate organismele și fondurile administrației publice care nu sunt incluse în bugetele ordinare la nivel subsectorial sunt identificate și prezentate, împreună cu alte informații relevante, în cadrul proceselor bugetare anuale. Impactul lor combinat asupra soldurilor bugetelor generale și datoriilor publice este prezentat în cadrul procedurilor bugetare anuale și al planurilor bugetare pe termen mediu.

(2)   Statele membre publică informații detaliate referitoare la impactul cheltuielilor fiscale asupra veniturilor.

(3)   Pentru toate subsectoarele administrației publice, statele membre publică informații relevante referitoare la datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, inclusiv cuantumul pasivelor. Statele membre publică, de asemenea, informații privind participațiile administrației publice în capitalul societăților publice și private cu sume semnificative din punct de vedere economic.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 2013. Acestea comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții. Consiliul încurajează statele membre să elaboreze, în interes propriu și în interesul Uniunii, propriile lor tabele de corespondență care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(2)   Atunci când statele membre le adoptă, aceste dispoziții conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de această trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3)   Comisia pregătește un raport intermediar privind stadiul aplicării principalelor dispoziții din prezenta directivă pe baza informațiilor relevante din partea statelor membre, raport care este prezentat Parlamentului European și Consiliului până la 14 decembrie 2012.

(4)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 16

(1)   Până la 14 decembrie 2018, Comisia publică un raport de evaluare a oportunității prezentei directive.

(2)   Raportul evaluează, printre altele, oportunitatea:

(a)

cerințelor statistice pentru toate subsectoarele administrației publice;

(b)

elaborarea și eficacitatea normelor bugetare numerice din statele membre;

(c)

nivelul general de transparență al finanțelor publice din statele membre.

(3)   Comisia efectuează până la 31 decembrie 2012 o evaluare a validității Standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public pentru statele membre.

Articolul 17

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 18

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 noiembrie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

J. VINCENT-ROSTOWSKI


(1)  Avizul Parlamentului European din 28 septembrie 2011 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 150, 20.5.2011, p. 1.

(3)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(5)  JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(6)  JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(7)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(8)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.