(1)

Regulamentul (CE) nr. 689/2008 pune în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, semnată la 11 septembrie 1998 și aprobată, în numele Comunității, prin Decizia 2003/106/CE a Consiliului (2).

(2)

Este necesară modificarea anexei I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 pentru a se ține seama de măsurile de reglementare cu privire la anumite produse chimice, luate în temeiul Directivei 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (3), Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biocide (4) și Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea produselor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (5).

(3)

Substanțele etalfluralin, acid indolilacetic și tiobencarb nu au fost incluse ca substanțe active în anexa I la Directiva 91/414/CEE, efectul fiind că se interzice utilizarea ca pesticide a acestor substanțe active, care trebuie așadar adăugate pe listele de substanțe chimice incluse în părțile 1 și 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008.

(4)

Substanța guazatină nu a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE și guazatina, cunoscută și sub denumirea de triacetat de guazatină, nu a fost inclusă ca substanță activă în anexele I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE, efectul fiind acela că utilizarea guazantinei ca substanță pesticidă este interzisă, trebuind, așadar, adăugată pe listele de substanțe chimice incluse în părțile 1 și 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Includerea substanței guazantină în anexa I a fost suspendată din cauza unei noi cereri de includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE, depusă în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 33/2008 al Comisiei din 17 ianuarie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în privința unei proceduri ordinare și a unei proceduri accelerate de evaluare a substanțelor active prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din directiva respectivă, dar care nu au fost incluse în anexa I la aceasta (6). Deoarece această nouă cerere a fost retrasă de către solicitant, nu mai există niciun motiv pentru a suspenda includerea substanței respective în anexa I. Prin urmare, substanța guazantină trebuie adăugată pe lista produselor chimice incluse în părțile 1 și 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008.

(5)

Substanța 1,3-dicloropropenă nu a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE, interzicându-se utilizarea ca pesticid a substanței 1,3-dicloropropenă, care trebuie, așadar, adăugată pe listele de produse chimice incluse în părțile 1 și 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Adăugarea substanței 1,3-dicloropropenă în partea 2 din anexa I a fost suspendată din cauza unei noi cereri de includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE, depuse în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 33/2008. Această nouă cerere a dus la luarea deciziei de neincludere a substanței 1,3-dicloropropenă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE, ceea ce înseamnă că este interzisă în continuare utilizarea ca pesticid a substanței 1,3-dicloropropenă și că nu mai există motivul suspendării adăugării la partea 2 din anexa I. Prin urmare, substanța 1,3-dicloropropenă trebuie adăugată pe lista produselor chimice incluse în partea 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008.

(6)

Substanța haloxifop-P a fost inclusă ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE, rezultând suspendarea interdicției de utilizare ca pesticid a substanței haloxifop-P. În consecință, această substanță activă denumită haloxifop-P trebuie eliminată din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008.

(7)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 689/2008 trebuie modificată în consecință.

(8)

Pentru ca statele membre și industria de profil să dispună de timpul necesar luării măsurilor care se impun în vederea implementării prezentului regulament, punerea lui în aplicare trebuie amânată.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (2) stabilește niveluri maxime pentru benzo(a)piren într-o serie de produse alimentare.

(2)

Benzo(a)pirenul aparține grupului de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și este folosit ca indicator al prezenței și efectului hidrocarburilor aromatice policiclice cancerigene în alimente, pe baza avizului științific al fostului Comitet științific pentru alimentație (SCF) (3). În avizul său din decembrie 2002, SCF a recomandat efectuarea de analize suplimentare privind proporțiile relative ale acestor HAP în alimente în vederea realizării, în viitor, a unei reexaminări privind oportunitatea menținerii benzo(a)pirenului ca indicator.

(3)

Statele membre au colectat noi date privind prezența HAP cancerigene în produsele alimentare, în conformitate cu Recomandarea 2005/108/CE (4) a Comisiei. Comisia a solicitat Autorității Europene privind Siguranța Alimentară (EFSA) să revizuiască avizul SCF, luând în considerare noile date privind prezența HAP, alte informații științifice recente și pertinente, precum și metoda limitei de expunere. În cadrul acestei reexaminări, EFSA a fost invitată să reevalueze oportunitatea menținerii benzo(a)pirenului ca indicator.

(4)

Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM) din cadrul EFSA a adoptat un aviz privind hidrocarburile aromatice policiclice din alimente la 9 iunie 2008 (5). În avizul său, EFSA a concluzionat că benzo(a)pirenul nu este un indicator potrivit pentru a semnala prezența hidrocarburilor aromatice policiclice în alimente și că un sistem format din patru substanțe specifice (HAP4 (6)) sau opt substanțe specifice (HAP8 (7)) ar fi cel mai potrivit indicator al HAP din alimente. EFSA a concluzionat, de asemenea, că un sistem de opt substanțe (HAP8) nu ar oferi o valoare adăugată considerabilă în comparație cu un sistem de patru substanțe (HAP4).

(5)

Mai mult, Grupul CONTAM a ajuns la concluzia, folosind metoda limitei de expunere, că riscurile privind sănătatea consumatorilor sunt reduse, având în vedere valorile medii estimate ale expunerii prin alimente. Cu toate acestea, în cazul consumatorilor importanți, limitele de expunere au fost de aproape 10 000 sau inferioare acestei valori, ceea ce indică un posibil risc pentru sănătatea consumatorilor.

(6)

Pe baza concluziilor EFSA, sistemul actual de utilizare a benzo(a)pirenului ca indicator unic pentru grupul hidrocarburilor aromatice policiclice nu poate fi menținut. Prin urmare, este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 1881/2006.

(7)

Trebuie să fie introduse noi niveluri maxime pentru suma celor patru substanțe (HAP4) (benzo(a)pirenul, benzo(a)antracenul, benzo(b)fluorantenul și crisenul) și trebuie menținut un nivel maxim separat pentru benzo(a)piren.

(8)

Un astfel de sistem ar permite menținerea nivelurilor HAP în alimente la valori care nu reprezintă un pericol pentru sănătate, precum și controlarea nivelului HAP în acele eșantioane în care benzo(a)pirenul nu este detectabil, dar în care sunt prezente alte HAP.

(9)

Nivelul maxim separat pentru benzo(a)piren este menținut pentru a asigura comparabilitatea datelor anterioare și viitoare. După un anumit timp de la punerea în aplicare a acestei modificări și pe baza unor noi date care vor fi generate în viitor, trebuie să se reevalueze necesitatea menținerii unui nivel maxim separat pentru benzo(a)piren.

(10)

În ceea ce privește suma celor patru substanțe (HAP4), deciziile privind conformitatea trebuie să se bazeze pe nivelurile inferioare ale concentrațiilor.

(11)

Nivelurile maxime pentru hidrocarburile aromatice policiclice trebuie să fie sigure și cât mai reduse posibil (ALARA), pe baza unor practici sănătoase de fabricație și în domeniul agricol/piscicol. Noile date privind prezența HAP în alimente arată că nivelurile de bază ale HAP în anumite produse alimentare sunt mai reduse decât se credea anterior. Prin urmare, nivelurile maxime pentru benzo(a)piren au fost adaptate pentru a reflecta niveluri de bază reduse mai realiste în moluște bivalve proaspete și afumate.

(12)

Datele privind peștele afumat și carnea afumată au arătat, de asemenea, că pot fi atinse niveluri maxime mai reduse. Cu toate acestea, în unele cazuri poate fi necesară modificarea tehnologiei actuale de afumare. Prin urmare, trebuie să se stabilească o procedură în două etape pentru carnea afumată și peștele afumat care acordă o perioadă de tranziție de doi ani de la data aplicării prezentului regulament, înainte de data intrării în vigoare a unor niveluri maxime mai reduse.

(13)

S-a descoperit că șprotul afumat și conservele de șprot afumat prezintă niveluri de HAP mai ridicate decât alți pești afumați. Trebuie să se stabilească niveluri maxime specifice pentru șprotul afumat și conservele de șprot afumat, care să reflecte valorile care pot fi într-adevăr obținute cu privire la aceste alimente.

(14)

În trecut a fost stabilit un nivel maxim pentru benzo(a)piren în „mușchiul filé de pește, cu excepția peștelui afumat” ca indicator pentru o eventuală poluare a mediului. Cu toate acestea, s-a arătat că HAP sunt rapid metabolizate în peștele proaspăt și nu se acumulează în mușchiul filé. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea unui nivel maxim pentru HAP în peștele proaspăt.

(15)

Au fost descoperite niveluri ridicate de HAP în unele tipuri de carne tratată termic și în produse pe bază de carne tratate termic, vândute consumatorilor finali. Aceste niveluri pot fi evitate dacă se aplică condiții de tratare corespunzătoare și dacă se folosesc echipamentele adecvate. Prin urmare, este necesar să se stabilească niveluri maxime pentru HAP în carnea și produsele din carne care au fost supuse unui proces de tratare termică susceptibil să genereze HAP, adică doar frigerea la grill sau la grătar.

(16)

Untul de cacao a fost temporar exceptat de la nivelurile maxime existente pentru benzo(a)piren în uleiuri și grăsimi în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 și s-a prevăzut ca, până la 1 aprilie 2007, să se reexamineze oportunitatea stabilirii unui nivel maxim pentru HAP în untul de cacao. Reexaminarea a fost apoi amânată în așteptarea rezultatului reexaminări științifice a HAP de către EFSA, aflată în curs.

(17)

Untul de cacao conține niveluri mai ridicate de HAP decât alte uleiuri și grăsimi. Aceasta se datorează în principal metodelor neadecvate de uscare a boabelor de cacao și faptului că untul de cacao nu poate fi rafinat, așa cum este cazul altor uleiuri și grăsimi vegetale. Untul de cacao este principalul ingredient al produselor crude pe bază de cacao (de exemplu, boabele de cacao, pasta de cacao, boabele de cacao zdrobite sau lichiorul de cacao) și este prezent în ciocolată și alte produse pe bază de cacao consumate în mod frecvent de copii. Prin urmare, contribuie la expunerea umană, în special în cazul copiilor. Prin urmare, este necesar să se stabilească niveluri maxime pentru HAP în boabele de cacao și produsele derivate, care includ, de asemenea, untul de cacao.

(18)

Nivelurile maxime pentru HAP din boabele de cacao trebuie să fie stabilite respectând nivelurile cele mai reduse care pot fi atinse în mod rezonabil și luând în considerare posibilitățile tehnologice actuale ale țărilor producătoare. Ele trebuie să fie stabilite în raport cu materia grasă, dat fiind că HAP se concentrează în fracțiunea lipidică, untul de cacao. Pentru a permite țărilor producătoare să realizeze îmbunătățirile tehnologice necesare pentru a se adapta la aceste niveluri maxime, data de aplicare a nivelurilor maxime pentru boabe de cacao și produse derivate trebuie să fie amânată. Mai mult, în cazul acestor produse trebuie să se aplice la început un nivel maxim mai ridicat pentru suma celor patru substanțe. După o perioadă tranzitorie de doi ani, trebuie să se aplice un nivel maxim mai redus. Nivelurile HAP în boabele de cacao și produsele derivate trebuie să fie monitorizate în mod regulat, în vederea evaluării posibilității reducerii în continuare a nivelurilor maxime în viitor.

(19)

Conform datelor existente, uleiul de nucă de cocos poate conține niveluri de HAP4 mai ridicate decât alte uleiuri și grăsimi vegetale. Acest fapt se datorează prezenței mai ridicate, din punct de vedere proporțional, a benzo(a)antracenului și a crisenului, care nu pot fi înlăturați ușor în timpul rafinării uleiului de nucă de cocos. Prin urmare, nivelurile maxime specifice pentru uleiul de nucă de cocos trebuie să fie stabilite la valorile cele mai reduse care pot fi atinse în mod rezonabil și luând în considerare posibilitățile tehnologice actuale ale țărilor producătoare. Dat fiind că se așteaptă îmbunătățiri tehnologice în țările producătoare, nivelurile HAP din uleiul de nucă de cocos trebuie să fie monitorizate în mod regulat, în vederea evaluării posibilității de stabilire a unor niveluri mai reduse în viitor.

(20)

Datele actuale privind prezența HAP în cereale și legume sunt limitate. Datele disponibile indică faptul că cerealele și legumele conțin niveluri destul de reduse de HAP. Nivelurile reduse evidențiate de datele curente nu justifică stabilirea imediată a unor niveluri maxime. Cu toate acestea, EFSA a identificat cerealele și legumele ca fiind surse importante de expunere umană la HAP, datorită consumului lor ridicat. Prin urmare, nivelurile HAP în aceste două grupuri de produse trebuie să fie în continuare supravegheate. Pe baza unor date viitoare, se va evalua necesitatea stabilirii unor niveluri maxime.

(21)

Au fost descoperite niveluri ridicate de HAP în unele suplimente alimentare. Cu toate acestea, nivelurile sunt variabile și depind de tipul specific de suplimente alimentare. Sunt necesare și trebuie să fie colectate date suplimentare privind suplimentele alimentare. După ce aceste date vor fi disponibile, va fi evaluată necesitatea stabilirii unor niveluri maxime pentru HAP în suplimentele alimentare.

(22)

Statelor membre și operatorilor din industria alimentară trebuie să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la nivelurile maxime stabilite de prezentul regulament. Prin urmare, data aplicării prezentului regulament trebuie să fie amânată. Trebuie să se prevadă o perioadă tranzitorie pentru produsele deja comercializate înainte de data aplicării modificărilor introduse de prezentul regulament.

(23)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (2) stabilește, printre altele, niveluri maxime pentru contaminantul benzo(a)piren.

(2)

Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat la 9 iunie 2008 un aviz privind hidrocarburile policiclice aromatice în alimente (3). EFSA a concluzionat că benzo(a)pirenul nu este un indicator adecvat pentru prezența hidrocarburilor policiclice aromatice (HPA) în alimente și că un sistem de patru substanțe specifice sau de opt substanțe specifice ar fi cel mai adecvat indicator pentru HPA în alimente. De asemenea, EFSA a concluzionat că un sistem de opt substanțe nu ar oferi o valoare adăugată semnificativă în comparație cu un sistem de patru substanțe.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr 835/2011 al Comisiei (4) a modificat Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 în vederea stabilirii nivelurilor maxime pentru suma a patru hidrocarburi policiclice aromatice [benzo(a)piren, benz(a)antracen, benzo(b)fluoranten și crisen].

(4)

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei (5) stabilește criterii de performanță analitică numai pentru benzo(a)piren. Prin urmare, este necesară stabilirea criteriilor de performanță analitică pentru celelalte trei substanțe pentru care sunt stabilite în prezent niveluri maxime în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

(5)

Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru hidrocarburi policiclice aromatice (LR-UE HPA), în colaborare cu laboratoarele naționale de referință, a efectuat un sondaj al laboratoarelor pentru controale oficiale pentru a evalua care dintre criteriile de performanță analitică ar putea fi realizabile pentru benzo(a)piren, benz(a)antracen, benzo(b)fluoranten și crisen în matricele alimentare relevante. Rezultatul acestui sondaj a fost sintetizat de LR-UE HPA în raportul privind „caracteristicile de performanță a metodelor de analiză pentru determinarea a patru hidrocarburi policiclice aromatice în alimente” (Report on „Performance characteristics of analysis methods for the determination of 4 polycyclic aromatic hydrocarbons in food” ) (6). Rezultatele sondajului arată că criteriile de performanță analitică aplicabile în prezent pentru benzo(a)piren sunt adecvate și pentru celelalte trei substanțe.

(6)

Experiența acumulată odată cu punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 333/2007 a arătat că, în anumite cazuri, prevederile din prezent privind prelevarea de probe ar putea fi impracticabile sau ar putea provoca o prejudiciere economică inacceptabilă a lotului din care este prelevată proba. În asemenea cazuri ar trebui să fie permisă abaterea de la procedurile de prelevare a probelor, cu condiția ca prelevarea de probe să rămână suficient de reprezentativă pentru lotul sau sublotul care face obiectul prelevării, iar procedura utilizată să fie documentată în întregime. Pentru prelevarea de probe în etapa comerțului cu amănuntul exista deja o flexibilitate cu privire la abaterea de la procedurile de prelevare a probelor. Dispozițiile cu privire la prelevarea de probe în etapa comerțului cu amănuntul ar trebui aliniate cu procedurile generale privind prelevarea de probe.

(7)

Sunt necesare dispoziții mai detaliate cu privire la materialele recipientelor pentru prelevarea de probe în cazul prelevării de probe pentru analiza HPA. Autoritățile de aplicare a legii utilizează pe scară largă recipiente din plastic, însă acestea nu sunt adecvate pentru prelevarea de probe pentru analiza HPA, deoarece aceste materiale pot altera conținutul HPA din probă.

(8)

Sunt necesare clarificări cu privire la anumite aspecte ale cerințelor specifice referitoare la metodele analitice, în special cerințele referitoare la utilizarea criteriilor de performanță și a abordării „adecvate scopului”. Mai mult, prezentarea tabelelor cu criteriile de performanță ar trebui modificată pentru a fi mai uniformă pentru toți analiții.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 333/2007 ar trebui modificat în consecință. Deoarece Regulamentul (UE) nr 835/2011 și prezentul regulament sunt strâns legate între ele, ambele regulamente ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„ Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și hidrocarburi policiclice aromatice din produsele alimentare ”.

2.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

(1)

Regulamentul (CE) nr. 620/2009 al Comisiei din 13 iulie 2009 privind modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară (3) stabilește norme detaliate privind depunerea cererilor și eliberarea licențelor de import.

(2)

Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 prevede că, în cazul în care cantitățile la care se referă cererile de licențe depășesc cantitățile disponibile pentru perioada de contingent tarifar, trebuie stabiliți coeficienți de atribuire pentru cantitățile la care se referă fiecare cerere de licență. Cererile pentru licențe de import depuse în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 620/2009 în perioada 1-7 august 2011 depășesc cantitățile disponibile. Prin urmare, trebuie să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de alocare,

(1)

La 28 septembrie 2009, societatea Cantox Health Sciences International, acționând în numele societății Enzymotec Ltd., a înaintat autorităților competente din Finlanda o cerere de introducere pe piață a fosfatidilserinei din fosfolipide de soia ca ingredient alimentar nou.

(2)

La 14 aprilie 2010, organismul competent de evaluare a produselor alimentare din Finlanda a emis un raport de evaluare inițială. Raportul a concluzionat că societatea Enzymotec a oferit suficiente informații pentru autorizarea introducerii pe piață a fosfatidilserinei din fosfolipide de soia ca ingredient alimentar nou.

(3)

Comisia a transmis raportul de evaluare inițială tuturor statelor membre la data de 21 aprilie 2010.

(4)

În termenul de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 258/97, a fost formulată o obiecție motivată cu privire la comercializarea acestui produs, referitoare la doza zilnică maximă, în conformitate cu dispoziția menționată anterior. În conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (4), este necesară o decizie de punere în aplicare a Comisiei care să ia în considerare obiecția motivată formulată.

(5)

Fosfatidilserina din fosfolipide de soia respectă criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,