8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 655/2011 AL CONSILIULUI

din 28 iunie 2011

de încetare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cumarină originară din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Măsuri în vigoare

(1)

Măsurile aflate în vigoare în prezent constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 654/2008 al Consiliului (2) la importurile de cumarină originară din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extins la importurile de cumarină expediată din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia, fie că aceasta este declarată sau nu ca fiind originară din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia, și într-un angajament acceptat din partea unui producător indian (Atlas Fine Chemicals Pvt. Ltd) (3).

1.2. Motivele reexaminării

(2)	Comisia a fost informată că unicul producător de cumarină, care a constituit industria din Uniune în ancheta care a condus la instituirea măsurilor existente, a decis să înceteze producția de cumarină în cadrul Uniunii la sfârșitul lunii august 2010.

1.3. Deschiderea procedurii

(3)

În consecință, după consultarea comitetului consultativ, Comisia a deschis, prin intermediul unui aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4), o reexaminare intermediară parțială, limitată la aspectele referitoare la prejudiciu, a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cumarină originară din Republica Populară Chineză, astfel cum au fost extinse la importurile de cumarină expediată din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia, fie că aceasta este declarată sau nu ca fiind originară din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia.

(4)

Comisia a informat oficial producătorii din Uniune și reprezentanții Republicii Populare Chineze cu privire la deschiderea anchetei de reexaminare. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

1.4. Produsul care face obiectul reexaminării

(5)	Produsul care face obiectul reexaminării este cumarina, originară din Republica Populară Chineză, încadrată în prezent la codul NC ex 2932 21 00 (denumită în continuare „produsul în cauză”).

2. CONSTATĂRI ȘI ÎNCHEIEREA PROCEDURII

(6)	Ancheta a confirmat faptul că unicul producător din Uniune al produsului în cauză și-a închis definitiv instalația de producție în luna august 2010.

(7)

Comisia consideră că prezenta procedură ar trebui să înceteze, dat fiind că ancheta de reexaminare nu a relevat niciun motiv care să arate că încetarea nu ar fi în interesul Uniunii. Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații. Nu au fost primite observații care să indice că o astfel de încetare nu ar fi în interesul Uniunii.

(8)	Prin urmare, Comisia concluzionează că ar trebui să înceteze procedura antidumping privind importurile în Uniune ale produsului în cauză,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se abrogă măsurile antidumping privind importurile de cumarină încadrată în prezent la codul NC ex 2932 21 00 și originară din Republica Populară Chineză, astfel cum au fost extinse la importurile de cumarină expediată din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia, fie că aceasta este declarată sau nu ca fiind originară din India, Thailanda, Indonezia și Malaysia, iar procedura privind aceste importuri încetează.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 28 iunie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

FAZEKAS S.

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) JO L 183, 11.7.2008, p. 1.

(3) JO L 1, 4.1.2005, p. 15.

(4) JO C 299, 5.11.2010, p. 4.

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/3

REGULAMENTUL (UE) NR. 656/2011 AL COMISIEI

din 7 iulie 2011

de implementare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile referitoare la pesticide, în legătură cu definițiile și lista de substanțe active

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (1), în special articolul 5 alineatele (2) și (3),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 stabilește un cadru nou pentru producerea de statistici comunitare privind comercializarea și utilizarea pesticidelor.

(2)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1185/2009, este necesar să se adopte definiția termenului „suprafață tratată”, menționată în secțiunea 2 din anexa II la respectivul regulament, deoarece acesta ar trebui înțeles și aplicat într-un mod consecvent în întreaga Uniune, în interesul comparabilității.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1185/2009, Comisia ar trebui să adapteze, în mod regulat și la fiecare cel puțin 5 ani, lista substanțelor incluse și clasificarea acestora în categorii de produse și clase chimice, astfel cum este stabilit în anexa III. Este necesar să se actualizeze lista anexată la respectivul regulament, deoarece aceasta a fost actualizată ultima dată în 2006, pentru a acoperi perioada 2010-2015.

(4)

Numărul de substanțe și complexitatea identificării componentelor și a clasificărilor adecvate fac ca sarcina Autorităților Naționale de Statistică de a stabili în mod adecvat instrumentele necesare pentru colectarea de informații privind utilizarea și introducerea pe piață să fie una dificilă. Prin urmare, ar trebui incluse numai acele substanțe cărora li s-a alocat un număr de identificare de către una sau amândouă instituțiile majore, recunoscute la nivel internațional, de înregistrare a compușilor chimici și pesticidelor – Chemical Abstracts Service (CAS) al American Chemical Society (Societatea Americană de Chimie) și Comisia internațională pentru metodele de analiză a pesticidelor (Collaborative International Pesticides Analytical Council) (CIPAC).

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Termenul „suprafață tratată”, menționat în secțiunea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009, desemnează suprafața de bază tratată, definită ca „suprafața fizică a recoltei tratate cel puțin o dată cu o substanță activă dată, independent de numărul de solicitări”.

Articolul 2

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 324, 10.12.2009, p. 1.

ANEXĂ

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA III

CLASIFICARE ARMONIZATĂ A SUBSTANȚELOR

Grupuri principale	Categorii de produse	Cod	Clasă chimică	Denumiri comune ale substanțelor	CAS (1)	CIPAC (2)
				Nomenclatura comună
Fungicide și bactericide		F
	Fungicide anorganice	F01
		F01_01	COMPUȘI AI CUPRULUI
		F01_01_01		AMESTEC DE BORDEAUX	8011-63-0	44.604
		F01_01_02		HIDROXID DE CUPRU	20427-59-2	44.305
		F01_01_03		OXID DE CUPRU (I)	1319-39-1	44.603
		F01_01_04		OXICLORURĂ DE CUPRU	1332-40-7	44.602
		F01_01_05		SULFAT DE CUPRU TRIBAZIC	1333-22-8	44.606
		F01_01_06		ALTE SĂRURI DE CUPRU		44
		F01_02	SULF ANORGANIC
		F01_02_01		SULF	7704-34-9	18
		F01_99	ALTE FUNGICIDE ANORGANICE
		F01_99_01		SOLUȚIE SULFO-CALICĂ (POLISULFURĂ DE CALCIU)	1344-81-6	17
		F01_99_02		IODURĂ DE POTASIU	7681-11-0	773
		F01_99_03		FOSFIT DE POTASIU		756
		F01_99_04		TIOCIANAT DE POTASIU	333-20-0	772
		F01_99_05		HIPOCLORIT DE SODIU	7681-52-9
		F01_99_06		FOSFONAT DE DISODIU		808
		F01_99_99		ALTE FUNGICIDE ANORGANICE
	Fungicide pe bază de carbamați și ditiocarbamați	F02
		F02_01	FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBANILAT
		F02_01_01		DIETHOFENCARB	87130-20-9	513
		F02_02	FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT
		F02_02_01		BENTIAVALICARB	413615-35-7	744
		F02_02_02		IPROVALICARB	140923-17-7	620
		F02_02_03		PROPAMOCARB	24579-73-5	399
		F02_03	FUNGICIDE PE BAZĂ DE DITIOCARBAMAT
		F02_03_01		MANCOZEB	8018-01-7	34
		F02_03_02		MANEB	12427-38-2	61
		F02_03_03		METIRAM	9006-42-2	478
		F02_03_04		PROPINEB	12071-83-9	177
		F02_03_05		TIRAM	137-26-8	24
		F02_03_06		ZIRAM	137-30-4	31
		F02_99	ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT ȘI DITIOCARBAMAT
		F02_99_99		ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT ȘI DITIOCARBAMAT
	Fungicide pe bază de benzimidazoli	F03
		F03_01	FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL
		F03_01_01		CARBENDAZIM	10605-21-7	263
		F03_01_02		FUBERIDAZOL	3878-19-1	525
		F03_01_03		TIABENDAZOL	148-79-8	323
		F03_01_04		TIOFANAT-METIL	23564-05-8	262
		F03_99	ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL
		F03_99_99		ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL
	Fungicide pe bază de imidazoli și triazoli	F04
		F04_01	FUNGICIDE PE BAZĂ DE CONAZOL
		F04_01_01		BITERTANOL	55179-31-2	386
		F04_01_02		BROMUCONAZOL	116255-48-2	680
		F04_01_03		CIPROCONAZOL	94361-06-5	600
		F04_01_04		DIFENOCONAZOL	119446-68-3	687
		F04_01_05		EPOXICONAZOL	106325-08-0	609
		F04_01_06		ETRIDIAZOL	2593-15-9	518
		F04_01_07		FENBUCONAZOL	114369-43-6	694
		F04_01_08		FLUQUINCONAZOL	136426-54-5	474
		F04_01_09		FLUSILAZOL	85509-19-9	435
		F04_01_10		FLUTRIAFOL	76674-21-0	436
		F04_01_11		IMAZALIL (ENILCONAZOL)	58594-72-2	335
		F04_01_12		IPCONAZOL	125225-28-7	798
		F04_01_13		METCONAZOL	125116-23-6	706
		F04_01_14		MICLOBUTANIL	88671-89-0	442
		F04_01_15		PENCONAZOL	66246-88-6	446
		F04_01_16		PROPICONAZOL	60207-90-1	408
		F04_01_17		PROTIOCONAZOL	178928-70-6	745
		F04_01_18		TEBUCONAZOL	107534-96-3	494
		F04_01_19		TETRACONAZOL	112281-77-3	726
		F04_01_20		TRIADIMENOL	55219-65-3	398
		F04_01_21		TRIFLUMIZOL	99387-89-0	730
		F04_01_22		TRITICONAZOL	131983-72-7	652
		F04_02	FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOL
		F04_02_01		CIAZOFAMID	120116-88-3	653
		F04_02_02		FENAMIDONĂ	161326-34-7	650
		F04_02_03		TRIAZOXID	72459-58-6	729
		F04_99	ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOL ȘI TRIAZOL
		F04_99_01		AMETOCTRADIN	865318-97-4	818
		F04_99_02		AMISULBROM	348635-87-0	789
		F04_99_99		ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOL ȘI TRIAZOL
	Fungicide pe bază de morfoline	F05
		F05_01	FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINĂ
		F05_01_01		DIMETOMORF	110488-70-5	483
		F05_01_02		DODEMORF	1593-77-7	300
		F05_01_03		FENPROPIMORF	67564-91-4	427
		F05_99	ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINĂ
		F05_99_99		ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINĂ
	Fungicide biologice	F06
		F06_01	FUNGICIDE BIOLOGICE
		F06_01_01		AMPELOMYCES QUISQUALIS TULPINA AQ10		589
		F06_01_02		AUREOBASIDIUM PULLULANS		809, 810
		F06_01_03		BACILLUS SUBTILIS TULPINA QST 713		661
		F06_01_04		CONIOTHYRIUM MINITANS		614
		F06_01_05		GLIOCLADIUM CATENULATUM TULPINA J1446		624
		F06_01_06		LAMINARIN	9008-22-4	671
		F06_01_07		PAECILOMYCES FUMOSOROSEUS APOPKA TULPINA 97		573
		F06_01_08		PSEUDOMONAS CHLORORAPHIS TULPINA MA342		574
		F06_01_09		PSEUDOZYMA FLOCCULOSA		669
		F06_01_10		VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE SPODOPTERA EXIGUA		592
		F06_01_11		TRICHODERMA HARZIANUM RIFAI (T-22) (INTRAREA 908)		816
		F06_01_12		CANDIDA OLEOPHILA		946
		F06_01_13		FEN 560		858
		F06_01_14		PHLEBIOPSIS GIGANTEA (MAI MULTE TULPINI)		921, 922, 923, 924, 925, 926, 927, 928, 929, 930, 931, 932, 933, 934
		F06_01_15		PSEUDOMONAS SP. TULPINA DSMZ 13134		935
		F06_01_16		PYTHIUM OLIGANDRUM (M1)		936
		F06_01_17		STREPTOMYCES K61 (K61) (FOSTUL STREPTOMYCES GRISEOVIRIDIS)		937
		F06_01_18		TRICHODERMA ASPELLERUM (ICC012) (T25) (TV1) (ANTERIOR CUNOSCUT SUB NUMELE T. HARZIANUM)		938, 939, 940
		F06_01_19		TRICHODERMA ASPERELLUM (TULPINA T34)		941
		F06_01_20		TRICHODERMA ATROVIRIDE (IMI 206040) (T 11) (ANTERIOR CUNOSCUT SUB NUMELE TRICHODERMA HARZIANUM)		942, 943
		F06_01_21		TRICHODERMA ATROVIRIDE TULPINA I-1237		944
		F06_01_22		TRICHODERMA GAMSII (ANTERIOR CUNOSCUT SUB NUMELE T. VIRIDE) (ICC080)		945
		F06_01_23		TRICHODERMA POLYSPORUM (IMI 206039)		946
		F06_01_24		VERTICILLIUM ALBO-ATRUM (WCS850) (ANTERIOR CUNOSCUT SUB NUMELE VERTICILLIUM DAHLIAE)		948
		F06_99	ALTE FUNGICIDE BIOLOGICE
		F06_99_99		ALTE FUNGICIDE BIOLOGICE
	Alte fungicide	F99
		F99_01	FUNGICIDE DE TIP ALIFAT PE BAZĂ DE AZOT
		F99_01_01		CIMOXANIL	57966-95-7	419
		F99_01_02		DODINĂ	2439-10-3	101
		F99_01_03		GUAZATINĂ	108173-90-6	361
		F99_02	FUNGICIDE PE BAZĂ DE AMIDĂ
		F99_02_01		CIFLUFENAMID	180409-60-3	759
		F99_02_02		FLUOPICOLID	239110-15-7	787
		F99_02_03		PROCLORAZ	67747-09-5	407
		F99_02_04		SILTIOFAM	175217-20-6	635
		F99_02_05		ZOXAMIDE	156052-68-5	640
		F99_02_06		MANDIPROPAMID	374726-62-2	783
		F99_02_07		PENTIOPIRAD	183675-82-3	824
		F99_03	FUNGICIDE PE BAZĂ DE ANILIDĂ
		F99_03_01		BENALAXIL	71626-11-4	416
		F99_03_02		BOSCALID	188425-85-6	673
		F99_03_03		CARBOXIN	5234-68-4	273
		F99_03_04		FENHEXAMID	126833-17-8	603
		F99_03_05		FLUTOLANIL	66332-96-5	524
		F99_03_06		METALAXIL-M	70630-17-0	580
		F99_03_07		METALAXIL	57837-19-1	365
		F99_03_08		BENALAXIL-M	98243-83-5	766
		F99_03_09		BIXAFEN	581809-46-3	819
		F99_03_10		FENPYRAZAMINĂ	473798-59-3	832
		F99_03_11		FLUOPIRAM	658066-35-4	807
		F99_03_12		IZOPIRAZAM	881685-58-1	963
		F99_05	FUNGICIDE AROMATICE
		F99_05_01		CLOROTALONIL	1897-45-6	288
		F99_05_02		DICLORAN	99-30-9	150
		F99_06	FUNGICIDE PE BAZĂ DE DICARBOXIMIDĂ
		F99_06_01		IPRODION	36734-19-7	278
		F99_07	FUNGICIDE PE BAZĂ DE DINITROANILINĂ
		F99_07_01		FLUAZINAM	79622-59-6	521
		F99_08	FUNGICIDE PE BAZĂ DE DINITROFENOL
		F99_08_01		DINOCAP	39300-45-3	98
		F99_08_02		MEPTILDINOCAP	131-72-6	811
		F99_09	FUNGICIDE ORGANOFOSFORICE
		F99_09_01		FOSETIL	15845-66-6	384
		F99_09_02		TOLCLOFOS-METIL	57018-04-9	479
		F99_10	FUNGICIDE PE BAZĂ DE OXAZOL
		F99_10_01		FAMOXADON	131807-57-3	594
		F99_10_02		HYMEXAZOL	10004-44-1	528
		F99_11	FUNGICIDE PE BAZĂ DE PHENYLPYRROLE
		F99_11_01		FLUDIOXONIL	131341-86-1	522
		F99_12	FUNGICIDE PE BAZĂ DE FTALAMIDĂ
		F99_12_01		CAPTAN	133-06-2	40
		F99_12_02		FOLPET	133-07-3	75
		F99_13	FUNGICIDE PE BAZĂ DE PIRIMIDINĂ
		F99_13_01		BUPIRIMATE	41483-43-6	261
		F99_13_02		CIPRODINIL	121552-61-2	511
		F99_13_03		MEPANIPIRYM	110235-47-7	611
		F99_13_04		PYRIMETHANIL	53112-28-0	714
		F99_14	FUNGICIDE PE BAZĂ DE CHINOLINĂ
		F99_14_01		SULFAT DE 8-HIDROCHINOLINĂ (8-HIDROCHINOLINĂ INCL. OXICHINOLINĂ)	134-31-6	677
		F99_14_02		QUINOXIFEN	124495-18-7	566
		F99_15	FUNGICIDE PE BAZĂ DE CHINONĂ
		F99_15_01		DITIANON	3347-22-6	153
		F99_16	FUNGICIDE PE BAZĂ DE STROBILURINĂ
		F99_16_01		AZOXISTROBIN	131860-33-8	571
		F99_16_02		DIMOXYSTROBINĂ	149961-52-4	739
		F99_16_03		FLUOXASTROBINĂ	361377-29-9	746
		F99_16_04		KRESOXIM-METIL	143390-89-0	568
		F99_16_05		PICOXISTROBINĂ	117428-22-5	628
		F99_16_06		PIRACLOSTROBINĂ	175013-18-0	657
		F99_16_07		TRIFLOXISTROBINĂ	141517-21-7	617
		F99_17	FUNGICIDE PE BAZĂ DE UREE
		F99_17_01		PENCICURON	66063-05-6	402
	Fungicide neclasificate	F99_99	FUNGICIDE NECLASIFICATE
		F99_99_01		2-FENILFENOL	90-43-7	246
		F99_99_02		ACIBENZOLAR-S-METIL	126448-41-7	597
		F99_99_03		FOSFURA DE ALUMINIU	20859-73-8	227
		F99_99_04		ACID ASCORBIC		774
		F99_99_05		ACID BENZOIC	65-85-0	622
		F99_99_06		FENPROPIDIN	67306-00-7	520
		F99_99_07		FOSFURA DE MAGNEZIU	12057-74-8	228
		F99_99_08		METRAFENONĂ	220899-03-6	752
		F99_99_09		PIRIOFENONĂ	688046-61-9	827
		F99_99_10		SPIROXAMINĂ	118134-30-8	572
		F99_99_11		CLORURĂ DE DIDECILDIMETILAMONIU		859
		F99_99_12		PROQUINAZID	189278-12-4	764
		F99_99_13		VALIFENALAT (ANTERIOR CUNOSCUT SUB NUMELE VALIFENAL)		857
		F99_99_99		ALTE FUNGICIDE, NECLASIFICATE
Erbicide, desicanți (Haulm Destructors) și agenți împotriva stratului de mușchi (Moss Killers)		H
	Erbicide pe bază de fenoxi-fitohormoni	H01
		H01_01	ERBICIDE PE BAZĂ DE RADICALI FENOXI
		H01_01_01		2,4-D	94-75-7	1
		H01_01_02		2,4-DB	94-82-6	83
		H01_01_03		DICLORPROP-P	15165-67-0	476
		H01_01_04		MCPA	94-74-6	2
		H01_01_05		MCPB	94-81-5	50
		H01_01_06		MECOPROP	7085-19-0	51
		H01_01_07		MECOPROP-P	16484-77-8	475
		H01_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE FENOXI-FITOHORMONI
		H01_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE FENOXI-FITOHORMONI
	Erbicide derivate din triazine și triazinone	H02
		H02_02	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINĂ
		H02_02_01		TERBUTILAZIN	5915-41-3	234
		H02_03	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINONE
		H02_03_01		METAMITRON	41394-05-2	381
		H02_03_02		METRIBUZIN	21087-64-9	283
		H02_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINĂ ȘI TRIAZINONE
		H02_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINĂ ȘI TRIAZINONE
	Erbicide pe bază de amide și anilide	H03
		H03_01	ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDĂ
		H03_01_01		BEFLUBUTAMID	113614-08-7	662
		H03_01_02		DIMETENAMID-P	87674-68-8	638
		H03_01_03		ISOXABEN	82558-50-7	701
		H03_01_04		NAPROPAMID	15299-99-7	271
		H03_01_05		PENOXSULAM	219714-96-2	758
		H03_01_06		PETOXAMIDĂ	106700-29-2	665
		H03_01_07		PROPIZAMID	23950-58-5	315
		H03_01_08		PIROXSULAM	422556-08-9	793
		H03_02	ERBICIDE PE BAZĂ DE ANILIDĂ
		H03_02_01		DIFLUFENICAN	83164-33-4	462
		H03_02_02		FLORASULAM	145701-23-1	616
		H03_02_03		FLUFENACET	142459-58-3	588
		H03_02_04		METAZACLOR	67129-08-2	411
		H03_02_05		METOSULAM	139528-85-1	707
		H03_02_06		PROPANIL	709-98-8	205
		H03_02_07		HALOSULFURON METIL	100784-20-1	785
		H03_03	ERBICIDE DE TIP CHLOROACETANILIDE
		H03_03_01		ACETOCLOR	34256-82-1	496
		H03_03_02		DIMETACLOR	50563-36-5	688
		H03_03_03		PROPISOCLOR	86763-47-5	836
		H03_03_04		S-METOLACLOR	87392-12-9	607
		H03_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDE ȘI ANILIDE
		H03_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDE ȘI ANILIDE
	Erbicide pe bază de carbamați și dicarbamați	H04
		H04_01	ERBICIDE DE TIP DICARBAMAȚI
		H04_01_01		CLORPROFAM	101-21-3	43
		H04_01_02		DESMEDIFAM	13684-56-5	477
		H04_01_03		FENMEDIFAM	13684-63-4	77
		H04_02	ERBICIDE DE TIP CARBAMAT
		H04_02_01		ASULAM	3337-71-1	240
		H04_02_02		CARBETAMIDE	16118-49-3	95
		H04_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI DICARBAMAȚI
		H04_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI DICARBAMAȚI
	Erbicide pe bază de derivate de dinitroanilină	H05
		H05_01	ERBICIDE PE BAZĂ DE DINITROANILINĂ
		H05_01_01		BENFLURALIN	1861-40-1	285
		H05_01_02		PENDIMETALIN	40487-42-1	357
		H05_01_03		ORIZALIN	19044-88-3	537
		H05_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE DINITROANILINĂ
		H05_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE DINITROANILINĂ
	Erbicide pe bază de derivate de uree, uracil sau sulfoniluree	H06
		H06_01	ERBICIDE PE BAZĂ DE SULFONILUREE
		H06_01_01		AMIDOSULFURON	120923-37-7	515
		H06_01_02		AZIMSULFURON	120162-55-2	584
		H06_01_03		BENSULFURON	99283-01-9	502
		H06_01_04		CLORSULFURON	64902-72-3	391
		H06_01_05		ETOXISULFURON	126801-58-9	591
		H06_01_06		FLAZASULFURON	104040-78-0	595
		H06_01_07		FLUPIRSULFURON	150315-10-9	577
		H06_01_08		FORAMSULFURON	173159-57-4	659
		H06_01_09		IMAZOSULFURON	122548-33-8	590
		H06_01_10		IODOSULFURON-METIL-SODIU	144550-36-7	634.501
		H06_01_11		MESOSULFURON	400852-66-6	663
		H06_01_12		METSULFURON	74223-64-6	441
		H06_01_13		NICOSULFURON	111991-09-4	709
		H06_01_14		OXASULFURON	144651-06-9	626
		H06_01_15		PROSULFURON	94125-34-5	579
		H06_01_16		RIMSULFURON	122931-48-0	716
		H06_01_17		SULFOSULFURON	141776-32-1	601
		H06_01_18		TIFENSULFURON	79277-67-1	452
		H06_01_19		TRIASULFURON	82097-50-5	480
		H06_01_20		TRIBENURON	106040-48-6	546
		H06_01_21		TRIFLUSULFURON	135990-29-3	731
		H06_01_22		TRITOSULFURON	142469-14-5	735
		H06_01_23		ORTOSULFAMURON	213464-77-8	781
		H06_02	ERBICIDE PE BAZĂ DE URACIL
		H06_02_01		LENACIL	2164-08-1	163
		H06_03	ERBICIDE PE BAZĂ DE UREE
		H06_03_01		CLOROTOLURON	15545-48-9	217
		H06_03_02		DIURON	330-54-1	100
		H06_03_03		FLUOMETURON	2164-17-2	159
		H06_03_04		ISOPROTURON	34123-59-6	336
		H06_03_05		LINURON	330-55-2	76
		H06_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE UREE, URACIL SAU SULFONILUREE
		H06_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE UREE, URACIL SAU SULFONILUREE
	Alte erbicide	H99
		H99_01	ERBICIDE DE TIP ARYLOXYPHENOXYPROPIONIC
		H99_01_01		CLODINAFOP	114420-56-3	683
		H99_01_02		CIHALOFOP	122008-85-9	596
		H99_01_03		DICLOFOP	40843-25-2	358
		H99_01_04		FENOXAPROP-P	113158-40-0	484
		H99_01_05		FLUAZIFOP-P-BUTIL	79241-46-6	395
		H99_01_06		HALOXIFOP-P	95977-29-0	526
		H99_01_07		PROPAQUIZAFOP	111479-05-1	713
		H99_01_08		QUIZALOFOP-P	94051-08-8	641
		H99_01_09		QUIZALOFOP-P-ETIL	100646-51-3	641.202
		H99_01_10		QUIZALOFOP-P-TEFURIL	119738-06-6	641.226
		H99_02	ERBICIDE PE BAZĂ DE BENZOFURAN
		H99_02_01		ETOFUMESAT	26225-79-6	233
		H99_03	ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID BENZOIC
		H99_03_01		DICAMBA	1918-00-9	85
		H99_04	ERBICIDE PE BAZĂ DE BIPYRIDYLIUM
		H99_04_01		DIQUAT	85-00-7	55
		H99_05	ERBICIDE PE BAZĂ DE CICLOHEXANDIONĂ
		H99_05_01		CLETODIM	99129-21-2	508
		H99_05_02		CICLOXIDIM	101205-02-1	510
		H99_05_03		PROFOXIDIM	139001-49-3	621
		H99_05_04		TEPRALOXIDIM	149979-41-9	608
		H99_05_05		TRALKOXIDIM	87820-88-0	544
		H99_06	ERBICIDE PE BAZĂ DE DIAZINĂ
		H99_06_01		PIRIDAT	55512-33-9	447
		H99_07	ERBICIDE PE BAZĂ DE DICARBOXIMIDE
		H99_07_01		CINIDON ETIL	142891-20-1	598
		H99_07_02		FLUMIOXAZIN	103361-09-7	578
		H99_08	ERBICIDE PE BAZĂ DE DIFENIL ETER
		H99_08_01		ACLONIFEN	74070-46-5	498
		H99_08_02		BIFENOX	42576-02-3	413
		H99_08_03		OXIFLUORFEN	42874-03-3	538
		H99_09	ERBICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOLINONĂ
		H99_09_01		IMAZAMOX	114311-32-9	619
		H99_10	ERBICIDE ANORGANICE
		H99_10_01		SULFAT DE FIER	7720-78-7 17375-41-6 7782-63-0	837
		H99_11	ERBICIDE DE TIP IZOXAZOL
		H99_11_01		IZOXAFLUTOL	141112-29-0	575
		H99_11_02		TOPRAMEZON	210631-68-8	800
		H99_13	ERBICIDE PE BAZĂ DE NITRIL
		H99_13_01		BROMOXINIL	1689-84-5	87
		H99_13_02		DICLOBENIL	1194-65-6	73
		H99_13_03		IOXINIL	1689-83-4	86
		H99_14	ERBICIDE ORGANOFOSFORICE
		H99_14_01		GLUFOSINAT	51276-47-2	437
		H99_14_02		GLYPHOSAT	1071-83-6	284
		H99_15	ERBICIDE PE BAZĂ DE FENILPIRAZOL
		H99_15_01		PINOXADEN	243973-20-8	776
		H99_15_02		PIRAFLUFEN-ETIL	129630-19-9	605.202
		H99_16	ERBICIDE PE BAZĂ DE PIRIDAZINONĂ
		H99_16_01		CLORIDAZON	1698-60-8	111
		H99_16_02		FLURTAMON	96525-23-4	569
		H99_17	ERBICIDE PE BAZĂ DE PIRIDINCARBOXAMIDĂ
		H99_17_01		PICOLINAFEN	137641-05-5	639
		H99_18	ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID PIRIDINCARBOXILIC
		H99_18_01		CLOPIRALID	1702-17-6	455
		H99_18_02		PICLORAM	1918-02-1	174
		H99_19	ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID PIRIDILOXIACETIC
		H99_19_01		AMINOPIRALID	150114-71-9	771
		H99_19_02		FLUROXIPIR	69377-81-7	431
		H99_19_03		TRICLOPIR	55335-06-3	376
		H99_20	ERBICIDE PE BAZĂ DE CHINOLINĂ
		H99_20_01		CHINMERAC	90717-03-6	563
		H99_21	ERBICIDE PE BAZĂ DE THIADIAZINE
		H99_21_01		BENTAZON	25057-89-0	366
		H99_22	ERBICIDE TIOCARBAMATE
		H99_22_01		MOLINATE	2212-67-1	235
		H99_22_02		PROSULFOCARB	52888-80-9	539
		H99_22_03		TRIALAT	2303-17-5	97
		H99_23	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOL
		H99_23_01		AMITROL	61-82-5	90
		H99_24	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOLINĂ
		H99_24_01		CARFENTRAZON-ETIL	128639-02-1	587.202
		H99_25	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOLONE
		H99_25_01		PROPOXICARBAZON	145026-81-9	655
		H99_25_02		TIENCARBAZON	936331-72-5	797
		H99_26	ERBICIDE PE BAZĂ DE TRICETONĂ
		H99_26_01		MEZOTRION	104206-82-8	625
		H99_26_02		SULCOTRION	99105-77-8	723
		H99_26_03		TEMBOTRION	335104-84-2	790
	Erbicide neclasificate	H99_99	ERBICIDE NECLASIFICATE
		H99_99_01		ACID ACETIC	64-19-7	838
		H99_99_02		BISPIRIBAC DE SODIU	125401-92-5	748.011
		H99_99_03		CLOMAZON	81777-89-1	509
		H99_99_04		FLUROCLORIDONĂ	61213-25-0	430
		H99_99_05		OXADIARGIL	39807-15-3	604
		H99_99_06		OXADIAZON	19666-30-9	213
		H99_99_07		ACID PELARGONIC	112-05-0	888
		H99_99_08		CHINOCLAMINĂ	2797-51-5	648
		H99_99_99		ALTE ERBICIDE, ALȚI DESICANȚI ȘI AGENȚI ÎMPOTRIVA STRATULUI DE MUȘCHI (MOSS KILLER)
Insecticide și acaricide		I
	Insecticide pe bază de piretroide	I01
		I01_01	INSECTICIDE DE TIP PIRETROID
		I01_01_01		ACRINATRIN	101007-06-1	678
		I01_01_02		ALFA-CIPERMETRIN	67375-30-8	454
		I01_01_03		BETA-CIFLUTRIN	68359-37-5	482
		I01_01_04		BIFENTRIN	82657-04-3	415
		I01_01_05		CIFLUTRIN	68359-37-5	385
		I01_01_06		CIPERMETRIN	52315-07-8	332
		I01_01_07		DELTAMETRIN	52918-63-5	333
		I01_01_08		ESFENVALERAT	66230-04-4	481
		I01_01_09		ETOFENPROX	80844-07-1	471
		I01_01_10		GAMA-CIHALOTRIN	76703-62-3	768
		I01_01_11		LAMBDA-CIHALOTRIN	91465-08-6	463
		I01_01_12		TAU-FLUVALINAT	102851-06-9	786
		I01_01_13		TEFLUTRIN	79538-32-2	451
		I01_01_14		ZETA-CIPERMETRIN	52315-07-8	733
		I01_99	ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRETROIDE
		I01_99_99		ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRETROIDE
	Insecticide pe bază de hidrocarburi clorurate	I02
		I02_99	ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE HIDROCARBURI CLORURATE
		I02_99_99		ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE HIDROCARBURI CLORURATE
	Insecticide pe bază de carbamați și oximă-carbamați	I03
		I03_01	INSECTICIDE PE BAZĂ DE OXIMĂ-CARBAMAȚI
		I03_01_01		METOMIL	16752-77-5	264
		I03_01_02		OXAMIL	23135-22-0	342
		I03_02	INSECTICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI
		I03_02_01		FENOXICARB	79127-80-3	425
		I03_02_02		FORMETANAT	22259-30-9	697
		I03_02_03		METIOCARB	2032-65-7	165
		I03_02_04		PIRIMICARB	23103-98-2	231
		I03_99	ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI OXIMĂ-CARBAMAȚI
		I03_99_99		ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI OXIMĂ-CARBAMAȚI
	Insecticide pe bază de organofosfați	I04
		I04_01	INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE
		I04_01_01		CLORPIRIFOS	2921-88-2	221
		I04_01_02		CHLORPIRIFOS-METIL	5589-13-0	486
		I04_01_03		DIMETOAT	60-51-5	59
		I04_01_04		ETOPROFOS	13194-48-4	218
		I04_01_05		FENAMIFOS	22224-92-6	692
		I04_01_06		FOSTIAZAT	98886-44-3	585
		I04_01_07		MALATION	121-75-5	12
		I04_01_08		FOSMET	732-11-6	318
		I04_01_09		PIRIMIFOS - METIL	29232-93-7	239
		I04_99	ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE ORGANOFOSFAȚI
		I04_99_99		ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE ORGANOFOSFAȚI
	Insecticide pe bază de produse biologice și botanice	I05
		I05_01	INSECTICIDE BIOLOGICE
		I05_01_01		ADOXOPHYES ORANA GV TULPINA BV-0001		782
		I05_01_02		AZADIRAHTINĂ	11141-17-6	627
		I05_01_03		BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. ISRAELENSIS (AM65-52)		770
		I05_01_04		METARHIZIUM ANISOPLIAE (BIPESCO 5F/52)		784
		I05_01_05		PAECILOMYCES FUMOSOROSEUS TULPINA FE9901		778
		I05_01_06		PAECILOMYCES LILACINUS TULPINA 251		753
		I05_01_07		PIRETRINE	8003-34-7	32
		I05_01_08		BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. AIZAWAI (ABTS-1857 ȘI GC-91)		949, 950
		I05_01_09		BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI (ABTS 351, PB 54, SA 11, SA12 ȘI EG 2348)		951, 952, 953, 954, 955
		I05_01_10		BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. TENEBRIONIS (NB 176)		956
		I05_01_11		BEAUVERIA BASSIANA (ATCC 74040 ȘI GHA)		957, 958
		I05_01_12		VIRUSUL GRANULOZEI CYDIA POMONELLA (CPGV)		959
		I05_01_13		VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE HELICOVERPA ARMIGERA (HEARNPV)		960
		I05_01_14		LECANICILLIMUM MUSCARIUM (VE6) (ANTERIOR VERTICILLIUM LECANII)		961
		I05_01_15		SPODOPTERA LITTORALIS NUCLEOPOLYHEDROVIRUS		962
		I05_99	ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PRODUSE BIOLOGICE ȘI BOTANICE
		I05_99_99		ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PRODUSE BIOLOGICE ȘI BOTANICE
	Alte insecticide	I99
		I99_01	INSECTICIDE PRODUSE PRIN FERMENTAȚIE
		I99_01_01		ABAMECTIN	71751-41-2	495
		I99_01_02		MILBEMECTIN	51596-10-2 51596-11-3	660
		I99_01_03		SPINOSAD	168316-95-8	636
		I99_01_04		BENZOAT DE EMAMECTIN	155569-91-8	791
		I99_01_05		SPINETORAM	187166-40-1	802
		I99_03	INSECTICIDE PE BAZĂ DE BENZOILUREE
		I99_03_01		DIFLUBENZURON	35367-38-5	339
		I99_03_02		FLUFENOXURON	101463-69-8	470
		I99_03_03		LUFENURON	103055-07-8	704
		I99_03_04		NOVALURON	116714-46-6	672
		I99_03_05		TEFLUBENZURON	83121-18-0	450
		I99_03_06		TRIFLUMURON	64628-44-0	548
		I99_04	INSECTICIDE DE TIP CARBAZAT
		I99_04_01		BIFENAZAT	149877-41-8	736
		I99_05	INSECTICIDE PE BAZĂ DE DIAZIL-HIDRAZINĂ
		I99_05_01		METOXIFENOZID	161050-58-4	656
		I99_05_02		TEBUFENOZID	112410-23-8	724
		I99_05_03		CROMAFENOZID	143807-66-3	775
		I99_06	PRODUSE DE REGLARE A CREȘTERII INSECTELOR
		I99_06_01		CIROMAZIN	66215-27-8	420
		I99_06_02		BUPROFEZIN	69327-76-0	681
		I99_06_03		HEXITIAZOX	78587-05-0	439
		I99_07	FEROMONI PENTRU INSECTE
		I99_07_01		(E,E)-8,10-DODECADIEN-1-OL	33956-49-9	860
		I99_07_02		(Z)-9- ACETAT DE DODECENIL	35148-19-7	422
		I99_07_03		(Z)-8-ACETAT DE DODECEN-1-IL	28079-04-1	861
		I99_07_04		(2E, 13Z)-ACETAT DE OCTADECADIEN-1-IL		862
		I99_07_05		(7E, 9E)- ACETAT DE DODECADIEN-1-IL		863
		I99_07_06		(7E, 9Z)- ACETAT DE DODECADIEN-1-IL		864
		I99_07_07		(7Z, 11E)- ACETAT DE HEXADECADIEN-1-IL		865
		I99_07_08		(7Z, 11Z)- ACETAT DE HEXADECADIEN-1-iL		866
		I99_07_09		(9Z, 12E)- ACETAT DE TETRADECADIEN-1-iL		867
		I99_07_10		(E)-11-ACETAT DE TETRADECEN-1-IL		868
		I99_07_11		(E)-5-DECEN-1-OL		869
		I99_07_12		(E)-5-ACETAT DE DECEN-1-IL		870
		I99_07_13		(E)-8-ACETAT DE DODECEN-1-IL		871
		I99_07_14		(E/Z)-8-ACETAT DE DODECEN-1-IL		872
		I99_07_15		(Z)-11-HEXADECEN-1-OL		873
		I99_07_16		(Z)-11-ACETAT DE HEXADECEN-1-IL		874
		I99_07_17		(Z)-11-HEXADECENAL		875
		I99_07_18		(E)-11-ACETAT DE TETRADECEN-1-IL		876
		I99_07_19		(Z)-13-ACETAT DE HEXADECEN-11-IN-1-IL		877
		I99_07_20		(Z)-13-OCTADECENAL		878
		I99_07_21		(Z)-7-TETRADECENAL		879
		I99_07_22		(Z)-8-DODECEN-1-OL		880
		I99_07_23		(Z)-9-HEXADECENAL		881
		I99_07_24		(E)-9-ACETAT DE TETRADECEN-1-IL		882
		I99_07_25		(Z,Z,Z,Z)-7,13,16,19-IZOBUTIRAT DE DOCOSATETRAEN-1-IL		883
		I99_07_26		ACETAT DE DODECIL		884
		I99_08	INSECTICIDE PE BAZĂ DE NITROGUANIDINE
		I99_08_01		CLOTIANIDIN	210880-92-5	738
		I99_08_02		TIAMETOXAM	153719-23-4	637
		I99_09	INSECTICIDE ORGANOSTANICE
		I99_09_01		OXID DE FENBUTATIN	13356-08-6	359
		I99_10	INSECTICIDE PE BAZĂ DE OXADIAZINE
		I99_10_01		INDOXACARB	173584-44-6	612
		I99_11	INSECTICIDE PE BAZĂ DE FENIL-ETER
		I99_11_01		PIRIPROXIFEN	95737-68-1	715
		I99_12	INSECTICIDE PE BAZĂ DE (FENIL-)PIRAZOL
		I99_12_01		FENPIROXIMAT	134098-61-6	695
		I99_12_02		FIPRONIL	120068-37-3	581
		I99_12_03		TEBUFENPIRAD	119168-77-3	725
		I99_12_04		CLORANTRANILIPROL	500008-45-7	794
		I99_12_05		FLUBENDIAMIDĂ	272451-65-7	788
		I99_13	INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRIDINĂ
		I99_13_01		PIMETROZINĂ	123312-89-0	593
		I99_13_02		FLONICAMID	158062-67-0	763
		I99_14	INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRIDIL-METILAMINĂ
		I99_14_01		ACETAMIPRID	135410-20-7	649
		I99_14_02		IMIDACLOPRID	138261-41-3	582
		I99_14_03		TIACLOPRID	111988-49-9	631
		I99_15	INSECTICIDE PE BAZĂ DE SULFIT ESTER
		I99_15_01		PROPARGIT	2312-35-8	216
		I99_16	INSECTICIDE PE BAZĂ DE TETRAZINĂ
		I99_16_01		CLOFENTEZIN	74115-24-5	418
		I99_17	INSECTICIDE PE BAZĂ DE ACID TETRONIC
		I99_17_01		SPIRODICLOFEN	148477-71-8	737
		I99_17_02		SPIROMESIFEN	283594-90-1	747
	Insecticide neclasificate	I99_99	INSECTICIDE NECLASIFICATE-ACARICIDE
		I99_99_01		ACEQUINOCIL	57960-19-7	760
		I99_99_02		CIFLUMETOFEN	400882-07-7	821
		I99_99_03		ETOXAZOL	153233-91-1	623
		I99_99_04		ACIZI GRAȘI C7-C18 ȘI C18 SĂRURI DE POTASIU NESATURATE (CAS 67701-09-1)	67701-09-1	889
		I99_99_05		ACIZI GRAȘI C8-C10 ESTERI METILICI (CAS 85566-26-3)	85566-26-3	890
		I99_99_06		FENAZACHIN	120928-09-8	693
		I99_99_07		KIESELGUHR (DIATOMIT)	61790-53-2	647
		I99_99_08		ACID LAURIC (CAS 143-07-7)	143-07-7	885
		I99_99_09		METAFLUMIZONĂ	139968-49-3	779
		I99_99_10		DECANOAT DE METIL (CAS 110-42-9)	110-42-9	892
		I99_99_11		OCTANOAT DE METIL (CAS 111-11-5)	111-11-5	893
		I99_99_12		ACID OLEIC (CAS 112-80-1)	112-80-1	894
		I99_99_13		ULEI DE PARAFINĂ /(CAS 64742-46-7)	64742-46-7	896
		I99_99_14		ULEI DE PARAFINĂ /(CAS 72623-86-0)	72623-86-0	897
		I99_99_15		ULEI DE PARAFINĂ /(CAS 8042-47-5)	8042-47-5	898
		I99_99_16		ULEI DE PARAFINĂ /(CAS 97862-82-3)	97862-82-3	899
		I99_99_17		FOSFAN	7803-51-2	127
		I99_99_18		PIRIDABEN	96489-71-3	583
		I99_99_19		PIRIDALIL	179101-81-6	792
		I99_99_20		SPIROTETRAMAT	203313-25-1	795
		I99_99_21		FLUORURĂ DE SULFURIL	2699-79-8	757
		I99_99_22		ULEI DE CIMBRU	89-83-8	900
		I99_99_23		ACIZI GRAȘI C7 LA C20		891
		I99_99_24		PROTEINE HIDROLIZATE		901
		I99_99_25		ULEI DE PORTOCALE		902
		I99_99_26		ULEI DE CRĂIȚĂ		903
		I99_99_99		ALTE INSECTICIDE – ACARICIDE
Moluscocide, total:		M
	Moluscocide	M01
		M01_01	MOLUSCOCIDE
		M01_01_01		FOSFAT FERIC	10045-86-0	629
		M01_01_02		SULFAT DE ALUMINIU	10043-01-3	849
		M01_01_03		METALDEHIDĂ	108-62-3	62
		M01_01_99		ALTE MOLUSCOCIDE
Produse de reglare a creșterii plantelor, total:		PGR
	Produse fiziologice de reglare a creșterii plantelor	PGR01
		PGR01_01	PRODUSE FIZIOLOGICE DE REGLARE A CREȘTERII PLANTELOR
		PGR01_01_01		1-METIL-CICLOPROPEN	3100-04-7	767
		PGR01_01_02		CLORMEQUAT	999-81-5	143
		PGR01_01_03		CICLANILIDĂ	113136-77-9	586
		PGR01_01_04		DAMINOZID	1596-84-5	330
		PGR01_01_05		ETEFON	16672-87-0	373
		PGR01_01_06		ETOXYQUIN	91-53-2	517
		PGR01_01_07		ETILENĂ	74-85-1	839
		PGR01_01_08		FORCLORFENURON	68157-60-8	633
		PGR01_01_09		ACID GIBERELIC	77-06-5	307
		PGR01_01_10		GIBERELINĂ	468-44-0 510-75-8 8030-53-3	904
		PGR01_01_11		IMAZAQUIN	81335-37-7	699
		PGR01_01_12		HIDRAZIDĂ MALEICĂ	51542-52-0	310
		PGR01_01_13		MEPICAT	24307-26-4	440
		PGR01_01_14		PACLOBUTRAZOL	76738-62-0	445
		PGR01_01_15		PROHEXADION-CALCIU	127277-53-6	567.02
		PGR01_01_16		5-NITROGUAIACOLAT DE SODIU	67233-85-6	718
		PGR01_01_17		O-NITROFENOLAT DE SODIU	824-39-5	720
		PGR01_01_18		P-NITROFENOLAT DE SODIU	824-78-2	721
		PGR01_01_19		TRINEXAPAC-ETIL	95266-40-3	732.202
		PGR01_01_20		DIFENILAMINĂ	122-39-4	460
		PGR01_01_21		FLURPRIMIDOL	56425-91-3	696
		PGR01_99	ALTE PRODUSE FIZIOLOGICE DE REGLARE A CREȘTERII PLANTELOR
		PGR01_99_01		1-ACID NAFTALENACETIC (1-NAA)	86-87-3	313
		PGR01_99_02		1-DECANOL	112-53-8	831
		PGR01_99_03		1- NAFTALENACETAMIDĂ (1-NAD)	86-86-2	282
		PGR01_99_04		2-ACID NAFTILOXIACETIC (2-NAA)	120-23-0	664
		PGR01_99_05		6-BENZILALDENINĂ	1214-39-7	829
		PGR01_99_06		CIANAMIDĂ	420-04-2	685
		PGR01_99_07		ACID INDOLIL BUTIRIC	133-32-4	830
		PGR01_99_08		SINTOFEN (SINONIM CINTOFEN)	130561-48-7	717
		PGR01_99_09		1,4-DIMETILNAFTALEN		822
		PGR01_99_10		TIOSULFAT DE ARGINT		762
		PGR01_99_99		ALTE PRODUSE FIZIOLOGICE DE REGLARE A CREȘTERII PLANTELOR
	Produse inhibitoare de germinare	PGR02
		PGR02_02	PRODUSE INHIBITOARE DE GERMINARE
		PGR02_02_01		CARVONĂ	99-49-0	602
		PGR02_99	ALTE PRODUSE INHIBITOARE DE GERMINARE
		PGR02_99_99		ALTE PRODUSE INHIBITOARE DE GERMINARE
	Alte produse de reglare a creșterii plantelor	PGR03
		PGR03_99	ALTE PRODUSE DE REGLARE A CREȘTERII PLANTELOR
		PGR03_99_99		ALTE PRODUSE DE REGLARE A CREȘTERII PLANTELOR
Alte produse fitosanitare, total:		ZR
	Uleiuri minerale	ZR01
	Uleiuri vegetale	ZR02
		ZR02_01	ULEIURI VEGETALE
		ZR02_01_01		ULEIURI VEGETALE / ULEI DE LĂMÂIȚĂ		905
		ZR02_01_02		ULEIURI VEGETALE / ULEI DE CUIȘOARE		906
		ZR02_01_03		ULEIURI VEGETALE / ULEI DE RAPIȚĂ		907
		ZR02_01_04		ULEIURI VEGETALE / ULEI DE MENTĂ		908
		ZR02_01_99		ALTE ULEIURI VEGETALE
	Produse de sterilizare a solului (incl. nematicidele)	ZR03
		ZR03_01	BROMURĂ DE METIL	BROMURĂ DE METIL	74-83-9	128
		ZR03_99	ALTE PRODUSE DE STERILIZARE A SOLULUI
		ZR03_99_01		1,3-DICLOROPROPENĂ	542-75-6	675
		ZR03_99_02		CLOROPICRIN	76-06-2	298
		ZR03_99_03		DAZOMET	533-74-4	146
		ZR03_99_04		METAM-SODIU	137-42-8	20
		ZR03_99_99		ALTE PRODUSE DE STERILIZARE A SOLULUI
	Rodenticide	ZR04
		ZR04_01	RODENTICIDE
		ZR04_01_01		FOSFURĂ DE CALCIU	1305-99-3	505
		ZR04_01_02		DIFENACUM	56073-07-5	514
		ZR04_01_03		WARFARIN	81-81-2	70
		ZR04_01_04		FOSFURĂ DE ZINC	1314-84-7	69
		ZR04_01_05		BROMODIOLONĂ	28772-56-7	371
		ZR04_01_99		ALTE RODENTICIDE
	Toate celelalte produse fitosanitare	ZR99
		ZR99_01	DEZINFECTANȚI
		ZR99_01_99		ALȚI DEZINFECTANȚI
		ZR99_99	ALTE PRODUSE FITOSANITARE
		ZR99_99_01		SULFAT DE AMONIU ȘI ALUMINIU	7784-26-1	840
		ZR99_99_02		SILICAT DE ALUMINIU (SINONIM CAOLIN)	1332-58-7	841
		ZR99_99_03		ACETAT DE AMONIU	631-61-8	842
		ZR99_99_04		FĂINĂ DE SÂNGE	68911-49-9	909
		ZR99_99_05		CARBURĂ DE CALCIU	75-20-7	910
		ZR99_99_06		CARBONAT DE CALCIU	471-34-1	843
		ZR99_99_07		ACID CAPRIC (CAS 334-48-5)	334-48-5	886
		ZR99_99_08		ACID CAPRILIC (CAS 124-07-2)	124-07-2	887
		ZR99_99_09		DIOXID DE CARBON	124-38-9	844
		ZR99_99_10		BENZOAT DE DENATONIU	3734-33-6	845
		ZR99_99_11		ESTER METILIC AL ACIDULUI DICLORBENZOIC	2905-69-3	686
		ZR99_99_12		HEPTAMALOXIGLUCAN	870721-81-6	851
		ZR99_99_13		CALCAR	1317-65-3	852
		ZR99_99_14		MALTODEXTRINĂ	9050-36-6	801
		ZR99_99_15		METIL-NONIL-CETONĂ	112-12-9	846
		ZR99_99_16		HIDROGENOCARBONAT DE POTASIU	298-14-6	853
		ZR99_99_17		PUTRESCEINĂ (1,4 DIAMONOBUTAN)	110-60-1	854
		ZR99_99_18		NISIP DE CUARȚ	14808-60-7	855
		ZR99_99_19		INSECTIFUG DUPĂ MIROS DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ / ULEI BRUT DE TAL (CAS 8002-26-4)	8002-26-4	911
		ZR99_99_20		INSECTIFUG DUPĂ MIROS DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ / SMOALĂ DE ULEI DE TAL (CAS 8016-81-7)	8016-81-7	912
		ZR99_99_21		SILICAT DE ALUMINIU ȘI SODIU	1344-00-9	850
		ZR99_99_22		CLORHIDRAT DE TRIMETIL-AMINĂ	593-81-7	847.601
		ZR99_99_23		UREE	57-13-6	913
		ZR99_99_24		VIRUSUL MOZAICULUI GALBEN AL DOVLECELULUI – TULPINĂ CU VIRULENȚĂ MICĂ		618
		ZR99_99_25		EXTRACT DE ARBORE DE CEAI		914
		ZR99_99_26		REZIDUURI DE LA DISTILAREA GRĂSIMILOR		915
		ZR99_99_27		EXTRACT DE USTUROI		916
		ZR99_99_28		PIPER		917
		ZR99_99_29		INSECTIFUG DUPĂ MIROS / ULEI DE PEȘTE		918
		ZR99_99_30		INSECTIFUG DUPĂ MIROS / GRĂSIME DE OAIE		919
		ZR99_99_31		EXTRCT DE ALGE MARINE (FOSTUL EXTRACT DE ALGE MARINE ȘI ALGE)		920
		ZR99_99_32		FEROMONI DE LEPIDOPTERE CU CATENĂ LINIARĂ		895
		ZR99_99_33		TETRADECAN-1-OL		856
		ZR99_99_99		ALTE PRODUSE FITOSANITARE

(1) Numere CAS (Chemical Abstracts Service Registry Numbers).

(2) Comisia internațională pentru metodele de analiză a pesticidelor (Collaborative International Pesticides Analytical Council).”

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/39

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 657/2011 AL COMISIEI

din 7 iulie 2011

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 297/2011 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (1) litera (b) punctul (ii),

întrucât:

(1)

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede posibilitatea adoptării de măsuri de urgență adecvate la nivelul Uniunii pentru alimentele și hrana pentru animale importate dintr-o țară terță, în scopul de a proteja sănătatea publică, sănătatea animală sau mediul, în cazul în care riscul nu poate fi limitat în mod satisfăcător prin măsurile luate individual de către statele membre.

(2)

În urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima produs la 11 martie 2011, Comisia a fost informată că nivelurile de radionuclide în anumite produse alimentare originare din Japonia, precum laptele și spanacul, depășesc nivelurile de acțiune pentru alimente aplicabile în Japonia. O astfel de contaminare poate constitui o amenințare la adresa sănătății publice și animale din interiorul Uniunii și, în consecință, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 297/2011 al Comisiei de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima (2).

(3)

La 14 iunie 2011, Comisia a fost informată cu privire la existența unui nivel mare de cesiu radioactiv în frunzele de ceai verde originare din prefectura Shizuoka. Acest fapt a fost confirmat la 15 iunie 2011 prin cinci alte constatări ale existenței unor niveluri mari de cesiu radioactiv în frunzele de ceai verde provenite din prefectura Shizuoka. Prefectura respectivă nu se numără printre prefecturile situate în zona afectată, unde este obligatorie testarea tuturor alimentelor și a hranei pentru animale originare din aceste prefecturi înainte de a fi exportate în Uniune. Date fiind aceste constatări recente, este adecvată adăugarea prefecturii Shizuoka la zona afectată.

(4)

Un număr semnificativ de probe prelevate de autoritățile japoneze din alimentele fabricate în prefecturile Niigata și Yamagata arată că fabricarea hranei pentru animale și a alimentelor în aceste prefecturi este doar foarte puțin afectată de accidentul de la centrala nucleară Fukushima, având în vedere faptul că niciuna dintre probe nu a prezentat niveluri de radioactivitate care nu sunt conforme legislației, aproape toate probele au prezentat niveluri nedetectabile de radioactivitate și doar câteva probe prezentau niveluri scăzute de radioactivitate. Prin urmare, este adecvată eliminarea prefecturilor respective din zona în care este obligatorie testarea tuturor alimentelor și a hranei pentru animale originare din aceste prefecturi înainte de a fi exportate în Uniune.

(5)	Prin urmare, este adecvat să se modifice în consecință Regulamentul (UE) nr. 297/2011, fără a modifica data aplicării Regulamentului.

(6)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 297/2011 se modifică după cum urmează:

(1)

La articolul 2, alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„3. Fiecare transport de produse la care se face referire la articolul 1, care iese din Japonia de la data intrării în vigoare a prezentului regulament este însoțit de o declarație care atestă că:

(a)	produsul a fost recoltat și/sau prelucrat înainte de 11 martie 2011 sau

(b)	produsul este originar din sau a fost expediat dintr-o altă prefectură decât Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka sau

(c)	produsul a fost expediat din prefecturile Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka, dar nu este originar dintr-una dintre aceste prefecturi și nu a fost expus radioactivității în cursul tranzitării sau

(d)

în cazul în care produsul este originar din prefecturile Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka, produsul nu conține radionuclizii iod-131, cesiu-134 și cesiu-137 la niveluri mai mari decât nivelurile maxime prevăzute în anexa II la prezentul regulament. Dispoziția respectivă se aplică și la produsele capturate sau culese în apele costiere ale acestor prefecturi, indiferent de locul în care aceste produse se aduc la țărm.

4. Declarația menționată la alineatul (3), astfel cum este stabilită în anexa I, este semnată de către un reprezentat autorizat al autorității competente japoneze. Pentru produsele menționate la alineatul (3) litera (d), declarația este însoțită de un raport de analiză.”

(2)	Anexa I se înlocuiește cu textul anexei la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(2) JO L 80, 26.3.2011, p. 5.

ANEXĂ

„ANEXA I

Textul imaginii

Declarație de import în Uniunea Europeană a … (*)

Codul de identificare al lotului …

Numărul declarației …

În conformitate cu dispozițiile Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 297/2011 al Comisiei de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima,

… [autoritatea competentă prevăzută la articolul 2 alineatul (4)]

DECLARĂ că …

… (produsele menționate la articolul 1)

din prezentul transport compus din: …

… (descrierea transportului, denumirea produsului, numărul și tipul coletelor, greutatea brută sau netă)

încărcat la … (locul de încărcare)

la …(data încărcării)

de către … (identificarea transportatorului)

cu destinația … (locul și țara de destinație)

provenind de la entitatea …

… (denumirea și sediul unității)

a fost recoltat și/sau prelucrat înainte de 11 martie 2011.

este originar din și a fost expediat dintr-o altă prefectură decât Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka.

a fost expediat din prefecturile Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka, dar nu este originar dintr-una dintre aceste prefecturi și nu a fost expus radioactivității în cursul tranzitării sau

este originar din prefecturile Fukushima, Gunma, Ibaraki, Tochigi, Miyagi, Nagano, Yamanashi, Saitama, Tokyo, Chiba, Kanagawa și Shizuoka și a fost eșantionat la data de … (data), supus analizelor de laborator la data de … (data) în … (numele laboratorului) pentru determinarea nivelului radionuclizilor iod-131, cesiu-134 și cesiu-137, iar rezultatele analizelor sunt în conformitate cu nivelurile maxime menționate la articolul 2 alineatul (3). Raportul de analiză este anexat.

Întocmită la … la …

Ștampila și semnătura reprezentantului autorizat al autorității competente menționate la articolul 2 alineatul (4)

Această parte se completează de către autoritatea competentă la PCF sau PID

Transportul a fost acceptat să fie prezentat autorităților vamale pentru punerea în liberă circulație în Uniunea Europeană

(*) Produsul și țara de origine.

Textul imaginii

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/43

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 658/2011 AL COMISIEI

din 7 iulie 2011

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 8 iulie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	AL	49,0
	MK	26,7
	TR	53,0
	US	26,0
	ZZ	38,7
0707 00 05	TR	95,0
0707 00 05	ZZ	95,0
0709 90 70	TR	110,5
0709 90 70	ZZ	110,5
0805 50 10	AR	66,6
	BR	42,9
	TR	73,2
	UY	70,0
	ZA	65,6
	ZZ	63,7
0808 10 80	AR	152,5
	BR	80,0
	CL	91,4
	CN	75,3
	EC	60,7
	NZ	110,3
	US	123,2
	UY	50,2
	ZA	83,6
	ZZ	91,9
0808 20 50	AR	105,8
	AU	60,8
	CL	128,5
	CN	85,8
	NZ	135,1
	ZA	90,8
	ZZ	101,1
0809 10 00	TR	250,3
	XS	101,8
	ZZ	176,1
0809 20 95	CL	298,8
	SY	253,3
	TR	282,4
	ZZ	278,2

(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” reprezintă „alte origini”.

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/45

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 659/2011 AL COMISIEI

din 7 iulie 2011

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 pentru anul de comercializare 2010/11

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2010/11 s-au stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 650/2011 al Comisiei (4).

(2)	Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (UE) nr. 867/2010 pentru anul de comercializare 2010/11, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 8 iulie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3) JO L 259, 1.10.2010, p. 3.

(4) JO L 176, 5.7.2011, p. 22.

ANEXĂ

Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 8 iulie 2011

(EUR)
Codul NC	Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză
1701 11 10 (1)	51,62	0,00
1701 11 90 (1)	51,62	0,00
1701 12 10 (1)	51,62	0,00
1701 12 90 (1)	51,62	0,00
1701 91 00 (2)	53,10	1,54
1701 99 10 (2)	53,10	0,00
1701 99 90 (2)	53,10	0,00
1702 90 95 (3)	0,53	0,20

(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/47

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 7 iulie 2011

de modificare a anexelor II și III la Decizia 2010/221/UE în ceea ce privește retragerea unui program de eradicare privind boala bacteriană a rinichiului pentru Marea Britanie și aprobarea unui program de supraveghere privind virusul ostreid herpesvirus 1 μνar pentru Guernsey

[notificată cu numărul C(2011) 4770]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2011/403/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (1), în special articolul 43 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Decizia 2010/221/UE a Comisiei din 15 aprilie 2010 de aprobare de măsuri naționale pentru limitarea impactului anumitor boli la animalele de acvacultură și la animalele acvatice sălbatice, în conformitate cu articolul 43 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului (2) permite anumitor state membre să aplice restricții la introducerea pe piață și la import pentru loturile animalelor respective, pentru a împiedica introducerea anumitor boli pe teritoriul lor, cu condiția să fi demonstrat că teritoriul lor sau anumite zone delimitate ale acestuia sunt indemne de bolile respective sau că au stabilit un program de eradicare sau supraveghere pentru a obține acest statut.

(2)	Anexa II la Decizia 2010/221/UE include în prezent teritoriul Marii Britanii ca zonă a Regatului Unit cu un program de eradicare aprobat pentru boala bacteriană a rinichiului (BKD).

(3)

Regatul Unit a notificat intenția sa de a retrage programul de eradicare respectiv. În urma unei reexaminări aprofundate a măsurilor luate de statul membru în cauză pentru a controla BKD în Marea Britanie, s-a concluzionat că nu se mai justifică impunerea unor restricții privind circulația loturilor de anumite animale de acvacultură în Regatul Unit, după cum se prevedea în acel program. Prin urmare, Marea Britanie ar trebui eliminată din lista zonelor cu programe de eradicare aprobate pentru BKD care figurează în anexa II la Decizia 2010/221/UE.

(4)

Anexa III la Decizia 2010/221/UE include în prezent părți ale teritoriului Marii Britanii și Irlandei de Nord ca zone ale Regatului Unit cu programe de supraveghere aprobate în ceea ce privește virusul ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar). Regatul Unit a prezentat un program de supraveghere în ceea ce privește OsHV-1 μνar pentru teritoriul insulei Guernsey. Programul de supraveghere respectiv are rolul de a demonstra că zonele din Guernsey în care nu a fost detectat virusul OsHV-1 μνar sunt indemne de acest virus, precum și de a împiedica introducerea acestuia în zonele respective. Conținutul programului de supraveghere respectiv este echivalent cu cel al programelor de supraveghere deja aprobate și incluse în anexa III la Decizia 2010/221/UE.

(5)

Nu a fost detectată o mortalitate crescută în fermele și zonele de relocare a stridiilor de Pacific în Guernsey în ultimii doi ani. Conform informațiilor furnizate de Regatul Unit, crescătorii de stridii de Pacific au impus o interdicție voluntară cu privire la circulația stridiilor de Pacific în Guernsey începând cu aprilie 2010. Informația respectivă sugerează că insula Guernsey este indemnă de OsHV-1 μνar. Restricțiile de circulație pentru protejarea sănătății stridiilor de Pacific în teritoriul respectiv ar trebui aprobate.

(6)	Prin urmare, programul de supraveghere pentru Guernsey ar trebui aprobat și Guernsey ar trebui inclus în lista care figurează în anexa III la Decizia 2010/221/UE.

(7)	Prin urmare, Decizia 2010/221/UE ar trebui modificată în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexele I și II la Decizia 2010/221/UE se înlocuiesc cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1) JO L 328, 24.11.2006, p. 14.

(2) JO L 98, 20.4.2010, p. 7.

ANEXĂ

„ANEXA II

State membre și părți ale acestora care dispun de programe de eradicare referitoare la anumite boli ale animalelor de acvacultură, cărora li s-a acordat aprobarea de a lua măsuri naționale pentru a combate acele boli în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE

Boala	Stat membru	Cod	Delimitarea geografică a zonei cu măsuri naționale aprobate
Boala bacteriană a rinichiului (BKD)	Finlanda	FI	Părțile continentale ale teritoriului
Boala bacteriană a rinichiului (BKD)	Suedia	SE	Părțile continentale ale teritoriului
Virusul necrozei pancreatice infecțioase (NPI)	Suedia	SE	Zonele litorale ale teritoriului

„ANEXA III

State membre și zone ale acestora care dispun de programe de supraveghere referitoare la virusul ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar), cărora li s-a acordat aprobarea de a lua măsuri naționale pentru a combate această boală în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE

Boala

Stat membru

Cod

Delimitarea geografică a zonelor în care se aplică măsuri naționale aprobate (state membre, zone și compartimente)

Ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar)

Irlanda

Compartimentul 1: golfurile Sheephaven și Gweedore

Compartimentul 2: golful Gweebara

Compartimentul 3: golfurile Drumcliff, Killala, Broadhaven și Blacksod

Compartimentul 4: golfurile Ballinakill și Streamstown

Compartimentul 5: golfurile Bertraghboy și Galway

Compartimentul 6: estuarul Shannon și golfurile Poulnasharry, Askeaton și Ballylongford

Compartimentul 7: golful Kenmare

Compartimentul 8: golful Dunmanus

Compartimentul 9: golfurile Kinsale și Oysterhaven

Regatul Unit

Teritoriul Marii Britanii, cu excepția golfului Whitestable, Kent

Teritoriul Irlandei de Nord, cu excepția golfului Killough, Lough Foyle și Carlington Lough

Teritoriul insulei Guernsey

”

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/50

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 7 iulie 2011

privind o contribuție financiară a Uniunii la măsurile de urgență luate pentru combaterea gripei aviare în Germania în noiembrie 2010

[notificată cu numărul C(2011) 4773]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(2011/404/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 4,

întrucât:

(1)	Gripa aviară este o boală infecțioasă virală a păsărilor de curte și a altor păsări în captivitate care are un impact grav asupra rentabilității fermelor avicole și care cauzează perturbarea comerțului în cadrul Uniunii, precum și a exportului către țări terțe.

(2)	În cazul apariției unui focar de gripă aviară, există riscul ca agentul infecțios să se răspândească la alte ferme avicole din statul membru respectiv, precum și în alte state membre și în țări terțe prin intermediul comerțului cu păsări de curte vii sau cu produse provenite de la acestea.

(3)

Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare și de abrogare a Directivei 92/40/CEE (2) stabilește măsurile care, în eventualitatea unui focar, trebuie să fie puse în aplicare imediat de statele membre, în regim de urgență, pentru a împiedica răspândirea în continuare a virusului.

(4)

Decizia 2009/470/CE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară a Uniunii la măsuri veterinare specifice, inclusiv la măsuri de urgență. În temeiul articolului 4 alineatul (2) din decizia menționată anterior, statele membre obțin o contribuție financiară pentru cheltuielile aferente anumitor măsuri de eradicare a gripei aviare.

(5)	La articolul 4 alineatul (3) prima și a doua liniuță din Decizia 2009/470/CE se stabilesc normele privind procentajul cheltuielilor suportate de statul membru respectiv care poate fi acoperit de contribuția financiară din partea Uniunii.

(6)

Plata unei contribuții financiare din partea Uniunii pentru măsurile de urgență luate pentru eradicarea gripei aviare face obiectul normelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei din 28 februarie 2005 de stabilire a normelor privind finanțarea comunitară a intervențiilor de urgență și a combaterii anumitor boli ale animalelor menționate în Decizia 90/424/CEE a Consiliului (3).

(7)	În noiembrie 2010, s-au înregistrat focare de gripă aviară în Germania. În conformitate cu Directiva 2005/94/CE, Germania a luat măsuri pentru combaterea acestor focare.

(8)

Prin prezentarea de rapoarte către Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și prin transmiterea continuă de informații cu privire la evoluția situației bolii, autoritățile din Germania au fost în măsură să demonstreze că au pus în aplicare în mod eficient măsurile de combatere a bolii prevăzute în Directiva 2005/94/CE, ceea ce a permis izolarea rapidă a acesteia.

(9)	Prin urmare, autoritățile din Germania și-au îndeplinit toate obligațiile tehnice și administrative cu privire la măsurile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Decizia 2009/470/CE și la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 349/2005.

(10)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Contribuția financiară a Uniunii către Germania

(1) Germania beneficiază de o contribuție financiară din partea Uniunii pentru cheltuielile suportate de acest stat membru pentru aplicarea măsurilor de combatere a gripei aviare pe teritoriul său în noiembrie 2010, în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3) din Decizia 2009/470/CE.

(2) Valoarea contribuției financiare menționate la alineatul (1) va fi stabilită printr-o decizie ulterioară care se va adopta conform procedurii stabilite la articolul 40 alineatul (2) din Decizia 2009/470/CE.

Articolul 2

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 7 iulie 2011.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1) JO L 155, 18.6.2009, p. 30.

(2) JO L 10, 14.1.2006, p. 16.

(3) JO L 55, 1.3.2005, p. 12.

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/52

TRIBUNALUL

MODIFICĂRI ALE INSTRUCȚIUNILOR PRACTICE PENTRU PĂRȚI

TRIBUNALUL,

Având în vedere articolul 150 din Regulamentul său de procedură;

Având în vedere Instrucțiunile practice pentru părți adoptate la 5 iulie 2007, astfel cum au fost modificate la 16 iunie 2009 și la 17 mai 2010;

ADOPTĂ PREZENTELE MODIFICĂRI ALE INSTRUCȚIUNILOR PRACTICE PENTRU PĂRȚI:

Articolul 1

(1) La punctul 106, textul „constituie o sinteză obiectivă a litigiului, care nu reia toate aspectele argumentelor părților și este destinat, pe de o parte, să permită părților să verifice dacă motivele și argumentele lor sunt înțelese corect și, pe de altă parte, să faciliteze studierea dosarului de către ceilalți judecători ai completului de judecată. Cu toate acestea, în cauzele de proprietate intelectuală, raportul de ședință” se elimină.

(2) La punctul 108, se elimină primul paragraf.

Articolul 2

Prezentele modificări ale Instrucțiunilor practice pentru părți se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ele intră în vigoare în ziua următoare publicării lor.

Adoptată la Luxemburg, 8 iunie 2011.

Grefier

E. COULON

Președinte

M. JAEGER

8.7.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 180/53

Numai textele originale CEE–ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Statutul și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în ultima versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin compresie utilizate la vehicule și împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule

Amendamentele din anul 2010 la Regulamentul nr. 49 publicat în JO L 103, 12.4.2008, p. 1.

Cuprinzând:

Suplimentul 3 la seria 05 de amendamente – Data intrării în vigoare: 9 decembrie 2010

Suplimentul 4 la seria 05 de amendamente – Data intrării în vigoare: 23 iunie 2011

Amendamente la cuprins

Se introduce noua anexă 4C:

Anexa 4C

—

Procedura de încercare pentru determinarea numărului de particule

Apendice— Echipamentul pentru determinarea numărului de particule din emisii

Amendamente la textul principal al regulamentului

Punctul 1.1 se modifică după cum urmează:

1.1. Prezentul regulament se aplică autovehiculelor din categoriile M1, M2, N1 și N2 având o masă de referință mai mare de 2 610 kg și tuturor vehiculelor din categoriile M3 și N3 (1).

La cererea producătorului, omologarea de tip a vehiculului complet acordată în temeiul prezentului regulament se extinde la același vehiculul incomplet cu masa de referință sub 2 610 kg. Omologările de tip se extind în cazul în care producătorul poate să demonstreze că toate combinațiile de caroserii prevăzute pentru montarea pe un vehicul incomplet conduc la creșterea masei de referință a vehiculului la peste 2 610 kg.

Motoarele următoare nu trebuie omologate în conformitate cu prezentul regulament: motoare instalate pe vehicule cu masa de referință până la 2 840 kg și care au fost omologate prin extensie, în temeiul Regulamentului nr. 83.

Tabelul A

Aplicabilitate

Categoria vehiculului (1)	Motoare cu aprindere prin scânteie			Motoare cu aprindere prin compresie
Categoria vehiculului (1)	Benzină	GN (1)	GPL (2)	Motorină	Etanol
M1	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)
M2	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)
M3	R49	R49	R49	R49	R49
N1	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)
N2	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)	R49 sau R83 (3)
N3	R49	R49	R49	R49	R49

Tabelul B

Cerințe

	Motoare cu aprindere prin scânteie			Motoare cu aprindere prin compresie
	Benzină	GN	GPL	Motorină	Etanol
Poluanți gazoși	—	Da	Da	Da	Da
Particule	—	Da (4)	Da (4)	Da	Da
Fum	—	—	—	Da	Da
Durabilitate	—	Da	Da	Da	Da
Conformitate în circulație	—	Da	Da	Da	Da
OBD	—	Da (5)	Da (5)	Da	Da

Se introduc noile puncte 2.1.64-2.1.66, după cum urmează:

„2.1.64.

«masă de referință» înseamnă masa vehiculului în stare neîncărcată la care se adaugă o masă fixă pentru încercare de 100 kg, în conformitate cu anexele 4A și 8 la Regulamentul nr. 83;

2.1.65.

«masă în stare neîncărcată» înseamnă masa vehiculului în stare de funcționare fără masa uniformă a șoferului de 75 kg, a pasagerilor sau a încărcăturii, însă cu rezervorul de carburant la 90 % din capacitatea maximă, cu trusa obișnuită de scule la bord și cu roata de rezervă, unde este cazul;

2.1.66.

«masa vehiculului în circulație» înseamnă masa descrisă la punctul 2.6 din anexa 1 la Regulamentul nr. 83. și, pentru vehicule proiectate și construite pentru transportul a mai mult de nouă persoane (în afara conducătorului auto), masa unui membru al echipajului (75 kg), dacă printre cele nouă sau mai multe locuri există un loc destinat acestuia.”

Amendamente la anexe

Se introduce o nouă anexă 4C, după cum urmează:

„ANEXA 4C

PROCEDURA DE ÎNCERCARE PENTRU DETERMINAREA NUMĂRULUI DE PARTICULE

1. Aplicabilitate

În stadiul actual, prezenta anexă nu se aplică pentru omologarea de tip în temeiul prezentului regulament. Se prevede să devină aplicabilă în viitor.

2. Introducere

2.1. Prezenta anexă descrie metoda de determinare a numărului de particule din emisiile motoarelor supuse încercărilor în conformitate cu procedurile de încercare specificate în anexa 4B. Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, toate condițiile, procedurile și cerințele referitoare la încercare sunt conforme specificațiilor din anexa 4B.

3. Prelevarea de eșantioane

3.1. Numărul de particule din emisii

Numărul de particule din emisii se măsoară prin prelevare continuă de eșantioane, fie dintr-un sistem de diluare a fluxului parțial, conform specificațiilor din anexa 4B apendicele 3 punctele A.3.2.1 și A.3.2.2, fie dintr-un sistem de diluare a fluxului total, conform specificațiilor din anexa 4B apendicele 3 punctele A.3.2.3. și A.3.2.4.

3.2. Filtrarea gazului de diluare

Gazul de diluare utilizat atât pentru diluarea primară, cât și, dacă este cazul, pentru diluarea secundară a gazului de eșapament în sistemul de diluare se trece prin filtre care îndeplinesc cerințele aplicabile filtrelor de particule de mare eficiență (HEPA) definite în paragrafele consacrate filtrelor pentru aerul de diluare (DAF) din anexa 4B apendicele 3 punctele A.3.2.2 sau A.3.2.4. În mod opțional, gazul de diluare poate fi trecut printr-un filtru cu cărbune activ înainte de a trece prin filtrul HEPA pentru a reduce și stabiliza concentrația de hidrocarburi din gazul de diluare. Se recomandă ca un filtru suplimentar grosier de particule să fie plasat în amonte de filtrul HEPA și în aval de filtrul cu cărbune activ, dacă acesta este utilizat.

4. Operarea sistemului de prelevare de eșantioane

4.1. Compensarea pentru debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare a fluxului total

4.1.1. Pentru a compensa debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule, debitul masic extras (filtrat) se reinjectează în sistemul de diluare. O altă soluție posibilă constă în corectarea matematică a debitului masic total în sistemul de diluare în funcție de fluxul prelevat pentru măsurarea numărului de particule. În cazul în care debitul masic total prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule este mai mic de 0,5 % din debitul total al gazului de eșapament diluat din tunelul de diluare (med), această corectare sau reinjectarea debitului nu este necesară.

4.2. Compensarea fluxului prelevat pentru măsurarea numărului de particule – sisteme de diluare a fluxului parțial

4.2.1. Pentru sistemele de diluare a fluxului parțial, debitul masic prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule trebuie luat în considerare la în sistemul de reglare a proporționalității prelevării. Această condiție se realizează fie prin reinjectarea debitului prelevat din sistemul de diluare pentru măsurarea numărului de particule înapoi în sistemul de diluare, în amonte față de dispozitivul de măsurare a debitului, fie prin corectare matematică, în conformitate cu specificațiile de la punctul 4.2.2. În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial de tip prelevare totală, la calculul masei particulelor, astfel cum se specifică la punctul 4.2.3, debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule trebuie de asemenea să fie corectat.

4.2.2. Debitul instantaneu al gazelor de eșapament în sistemul de diluare (qmp ), folosit pentru controlul proporționalității prelevării, trebuie corectat în conformitate cu una dintre următoarele metode:

(a)

În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este reinjectat în circuit, în locul ecuației (83) din anexa 4B punctul 9.4.6.2 se folosește următoarea ecuație:

unde:

qmp	=	este fluxul prelevat din gazul de eșapament într-un sistem de diluare a fluxului parțial, în kg/s;
qmdew	=	debitul masic al gazului de eșapament diluat, în kg/s;
qmdw	=	debitul masic al aerului de diluare, în kg/s;
qex	=	debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.

Semnalul qex transmis controlorului sistemului cu flux parțial are în orice moment precizia de 0,1 % din qmdew și este transmis cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.

(b)

În cazul în care debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule nu este complet sau parțial reinjectat, în schimb un flux echivalent este reinjectat în sistemul de diluare în amonte de dispozitivul de măsurare a debitului, în locul ecuației (83) din anexa 4B punctul 9.4.6.2 se folosește următoarea ecuație:

unde:

qmp	=	este debitul prelevat din gazul de eșapament care intră în sistemul de diluare a fluxului parțial, în kg/s;
qmdew	=	debitul masic al gazului de eșapament diluat, în kg/s;
qmdw	=	debitul masic al aerului de diluare, în kg/s;
qex	=	debitul masic prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s;
qsw	=	debitul masic reintrodus în tunelul de diluare pentru a compensa debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în kg/s.

Diferența dintre qex și qsw transmise controlorului sistemului cu flux parțial se încadrează în orice moment în 0,1 % din qmdew . Semnalul (sau semnalele) se trimit cu o frecvență de cel puțin 1 Hz.

4.2.3. Corectarea aplicată la măsurarea masei particulelor

În cazul în care un debit prelevat pentru măsurarea numărului de particule este extras dintr-un sistem de diluare a fluxului parțial cu prelevare totală, masa particulelor (mPM ) calculată în anexa 4B la punctele 8.4.3.2.1 sau 8.4.3.2.2 se corectează după cum urmează pentru a lua în considerare debitul extras. Această corectare este necesară, chiar și în cazul în care debitul extras filtrat este reinjectat în sistemele de diluare a fluxului parțial.

unde:

mPM,corr	=	masa particulelor corectată pentru a ține cont de debitul prelevat pentru măsurarea numărului de particule, în g/încercare;
mPM	=	masa de particule determinată în conformitate cu specificațiile din anexa 4B punctul 8.4.3.21. sau 8.4.3.2.2., în g/încercare;
msed	=	masa totală a gazului de eșapament diluat care trece prin tunelul de diluare, în kg;
mex	=	masa totală a gazului de eșapament diluat prelevat din tunelul de diluare pentru măsurarea numărului de particule, în kg.

4.3. Proporționalitatea prelevării în sistemul de diluare a fluxului parțial

4.3.1. În vederea măsurării numărului de particule, debitul masic al gazelor de eșapament, determinat în conformitate cu oricare din metodele descrise în anexa 4B punctele 8.4.1.3-8.4.1.7, este utilizat pentru reglarea sistemului de diluare a fluxului parțial în vederea extragerii unui eșantion proporțional cu debitul masic al gazelor de eșapament. Proporționalitatea se verifică prin efectuarea unei analize de regresie între debitul prelevat și debitul gazelor de eșapament, în conformitate cu anexa 4B punctul 9.4.6.1.

5. Determinarea numărului de particule

5.1. Sincronizarea

Pentru sisteme de diluare a fluxului parțial, se ține cont de timpul de reținere în sistemul de prelevare și de măsurare a numărului de particule prin sincronizarea semnalului numărului de particule cu ciclul de încercare și debitul masic al gazelor de eșapament, conform procedurii specificate în anexa 4B punctele 3.1.30 și 8.4.2.2. Timpul de transformare al sistemului de prelevare și măsurare a numărului de particule se determină în conformitate cu specificațiile de la punctul 1.3.6 din apendicele la prezenta anexă.

5.2. Determinarea numărului de particule într-un sistem de diluare a fluxului parțial

5.2.1. În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare a fluxului parțial, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa 4B punctul 8.4, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației următoare:

unde:

N	=	numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare;
medf	=	masa echivalentă a gazelor de eșapament diluate pe durata ciclului, determinată în conformitate cu anexa 4B punctul 8.4.3.22., în kg/încercare;
k	=	factorul de etalonare pentru a corecta măsurătorile indicate de contorul de particule în funcție de instrumentul de referință, în cazul în care această corectare nu se efectuează automat în contorul de particule. În cazul în care factorul de etalonare este aplicat automat în interiorul contorului de particule, în ecuația de mai sus factorului k i se atribuie valoarea 1;
	=	concentrația medie de particule din gazele de eșapament diluate corectată pentru condiții standard de temperatură și presiune (273,2 K; 101,33 kPa), în particule pe centimetru cub;
	=	factorul de reducere a concentrației medii a particulelor datorită separatorului de particule volatile specific nivelurilor de diluare utilizate la efectuarea încercării.

se calculează utilizând formula următoare:

unde:

cs,i	=	valoarea discretă a concentrației de particule în gazele de eșapament diluate indicată de contorul de particule și corectată pentru condițiile standard de temperatură și presiune (273,2 K și 101,33 kPa), în particule pe centimetru cub;
n	=	numărul de măsurări a concentrației particulelor efectuate pe durata încercării.

5.3. Determinarea numărului de particule într-un sistem de diluare a fluxului total

5.3.1. În cazul în care prelevarea pentru măsurarea numărului de particule se efectuează utilizând un sistem de diluare a fluxului total, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa 4B punctul 8.5, numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare se calculează cu ajutorul ecuației următoare:

unde:

N	=	numărul de particule emise pe parcursul ciclului de încercare;
med	=	masa totală de gaze de eșapament diluate pe durata ciclului, calculat în conformitate cu una dintre metodele descrise în anexa 4B, punctele 8.5.1.2.-8.5.1.4., în kg/încercare;
k	=	factorul de etalonare pentru a corecta măsurătorile indicate de contorul de particule în funcție de instrumentul de referință, în cazul în care această corectare nu se efectuează automat în contorul de particule. În cazul în care factorul de etalonare este aplicat automat în interiorul contorului de particule, în ecuația de mai sus factorului k i se atribuie valoarea 1;
	=	concentrația medie de particule din gazele de eșapament diluate corectată pentru condiții standard de temperatură și presiune (273,2 K; 101,33 kPa), în particule pe centimetru cub;
	=	factorul de reducere a concentrației medii a particulelor datorită separatorului de particule volatile specific nivelurilor de diluare utilizate la efectuarea încercării.

se calculează utilizând formula următoare:

unde:

cs,i	=	valoarea discretă a concentrației de particule în gazele de eșapament diluate indicată de contorul de particule și corectată pentru condițiile standard de temperatură și presiune (273,2 K și 101,33 kPa), în particule pe centimetru cub;
n	=	numărul de măsurări a concentrației particulelor efectuate pe durata încercării.

5.4. Rezultatele încercării

5.4.1. Pentru fiecare ciclu WHSC individual, ciclu WHTC cu pornire la cald și WHTC cu pornire la rece, emisiile specifice în număr de particule/kWh se calculează după cum urmează:

unde:

e	=	este numărul de particule emise per kWh;
Wact	=	este lucrul mecanic efectiv al ciclului, în conformitate cu anexa 4B punctul 7.8.6, în kWh.

5.4.2. Sisteme de eșapament cu posttratare, cu regenerare periodică

Pentru motoare echipate cu sisteme de post-tratare cu regenerare periodică, emisiile în ciclul WHTC cu pornire la cald a se ponderează după cum urmează:

unde:

ew	=	este media ponderată a emisiilor specifice în ciclul WHTC cu pornire la cald, în număr de particule/kWh;
n	=	este numărul încercărilor în ciclu WHTC cu pornire la cald fără regenerare;
nr	=	numărul încercărilor în ciclu WHTC cu pornire la cald cu regenerare (minim o încercare);
	=	reprezintă emisia specifică medie fără regenerare, în număr de particule/kWh;
	=	reprezintă emisia specifică medie fără regenerare, în număr de particule/kWh.

Pentru determinarea

, se aplică următoarele prevederi:

(a)

Dacă regenerarea necesită mai mult un ciclu WHTC cu pornire la cald, se efectuează încercări complete consecutive în ciclu WHTC cu pornire la cald, emisiile continuând să fie măsurate fără fază de stabilizare la cald și fără oprirea motorului, până când regenerarea este finalizată, iar media încercărilor în ciclu WHTC cu pornire la cald poate fi calculată.

(b)	Dacă regenerarea este finalizată în timpul oricărui ciclu WHTC cu pornire la cald, încercarea se continuă pe întreaga durată a ciclului.

De comun acord cu autoritatea de omologare de tip, se poate aplica o corectare multiplicativă sau aditivă a regenerării, pe baza unei analize de specialitate corespunzătoare.

Factorul de corectare multiplicativă a regenerării kr se determină după cum urmează:

(în amonte)

(în aval)

Factorul de corectare aditivă a regenerării (kr ) se determină după cum urmează:

kr,u = ew – e (în amonte)

kr,d = ew – er (în aval)

Factorul de corectare a regenerării kr :

(c)	se aplică rezultatelor ponderate ale încercării în ciclu WHTC de la punctul 5.4.3;

(d)	se poate aplica încercărilor WHSC și WHTC cu pornire la rece, în cazul în care are loc o regenerare în timpul ciclului;

(e)	se poate extinde la alți membri ai aceleiași familii de motoare;

(f)	cu aprobarea prealabilă a autorității de omologare, se poate extinde la alte familii de motoare utilizându-se același sistem de post-tratare, dacă producătorul, pe baza datelor tehnice pe care le furnizează, dovedește că emisiile sunt similare.

5.4.3. Media ponderată a rezultatelor încercării WHTC

Pentru WHTC, rezultatul final al încercării este o medie ponderată între pornirea la rece și pornirea la cald (inclusiv regenerarea periodică, dacă este cazul) calculată utilizând una dintre următoarele ecuații:

(a)	în cazul corectării multiplicative a regenerării sau pentru motoare fără regenerare periodică posttratare:

(b)	în cazul corectării aditive a regenerării

unde:

Ncold	=	este numărul total de particule emise pe durata ciclului de încercare WHTC cu pornire la rece;
Nhot	=	este numărul total de particule emise pe durata ciclului de încercare WHTC cu pornire la cald;
Wact,cold	=	este lucrul mecanic efectiv al ciclului WHTC cu pornire la rece, în conformitate cu anexa 4B punctul 7.8.6, în kWh;
Wact, hot	=	este lucrul mecanic efectiv al ciclului WHTC cu pornire la cald, în conformitate cu anexa 4B punctul 7.8.6, în kWh;
kr	=	este factorul de corectare al regenerării, în conformitate cu punctul 5.4.2 sau, în cazul unui motor fără post-tratare cu regenerare periodică, kr = 1.

5.4.4. Rotunjirea rezultatelor finale

Rezultatele finale ale încercării WHSC și media ponderată a încercărilor WHTC se rotunjesc într-o singură etapă la trei zecimale exacte, în conformitate cu ASTM E 29–06B. Nu este permisă rotunjirea valorilor intermediare care conduc la rezultatul final al emisiilor specifice frânării.

6. Determinarea numărului de particule din aerul ambiant

6.1. La cererea producătorului motorului, se pot măsura, înainte sau după încercare, concentrațiile ambiante de particule în tunelul de diluare, pornind de la un punct situat în aval de filtrele de particule și de hidrocarburi situate în sistemul de măsurare a numărului de particule, pentru a determina concentrațiile ambiante de particule în tunel.

6.2. Pentru omologarea de tip, deducerea concentrațiilor ambiante de particule din tunel nu este permisă, însă poate fi utilizată la cererea producătorului, cu acordul prealabil al autorității de omologare de tip, la încercările de verificare a conformității producției, dacă se poate demonstra că valoarea concentrației ambiante din tunel are o contribuție semnificativă; acesta poate fi ulterior dedusă din valorile măsurate în gazele de eșapament diluate.

„Apendice

Echipamentul de măsurare a numărului de particule din emisii

1. Specificații

1.1. Prezentare generală a sistemului

1.1.1. Sistemul de prelevare de particule constă într-o sondă sau un punct de prelevare care permite extragerea unui eșantion din fluxul omogen amestecat care circulă într-un sistem cu diluare, astfel cum este descris în anexa 4B apendicele 3 punctele A.3.2.1 și A.3.2.2 sau A3.2.3. și A.3.2.4, dintr-un separator de particule volatile (VPR) situat în amonte de contorul numărului de particule (PNC) și dintr-un tub de transfer corespunzător.

1.1.2. Se recomandă utilizarea unui pre-clasificator granulometric (de exemplu, un separator tip ciclon, cu impact etc.) situat înainte de intrarea în VPR. Cu toate acestea, utilizarea unei sonde de prelevare care funcționează ca un clasificator granulometric adecvat, cum este cea prezentată în anexa 4B apendicele 3 figura 14, reprezintă o alternativă acceptabilă la utilizarea unui pre-clasificator granulometric. În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași pre-clasificator pentru prelevarea în vederea măsurării masei particulelor și pentru prelevarea în vederea măsurării numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de pre-clasificator. În mod alternativ, pot fi utilizate pre-clasificatoare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de pre-clasificatorul pentru măsurarea masei particulelor.

1.2. Cerințe generale

1.2.1. Punctul de prelevare a particulelor trebuie să fie situat în interiorul unui sistem de diluare.

Vârful sondei de prelevare sau punctul de prelevare și tubul de transfer al particulelor (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). PTS conduce eșantionul prelevat din tunelul de diluare la intrarea în VPR. PTS trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

În cazul sistemelor de diluare a fluxului total și al sistemelor de diluare a fluxului parțial de tip prelevare parțială (cum sunt descrise în anexa 4B apendicele 3 punctul A.3.2.1), sonda de prelevare se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de intrarea gazelor, orientată spre amonte în fluxul de gaze din tunelul de diluare, axa sondei la extremitatea sa fiind paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare a eșantionului trebuie astfel amplasată pe traseul de diluare, încât prelevarea eșantionului să se facă dintr-un amestec omogen de gaz de diluare/gaz de eșapament.

În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial de tip prelevare totală (cum sunt descrise în anexa 4B punctul A.3.2.1) punctul sau sonda de prelevare a particulelor se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere a particulelor, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare trebuie amplasată astfel încât prelevarea eșantionului să se facă dintr-un amestec omogen de gaz de diluare/gaz de eșapament. Sonda de eșantionare a particulelor trebuie astfel dimensionată, încât să nu producă perturbări în funcționarea sistemului de diluare a fluxului parțial.

Eșantionul de gaz prelevat din PTS îndeplinește următoarele condiții:

În cazul sistemelor de diluare a fluxului total, numărul Reynolds al curgerii (Re) este < 1 700;

În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial, numărul Reynolds al curgerii (Re) este < 1 700 în PTT, adică în aval de sonda sau punctul de prelevare a particulelor.

Durata de reținere a eșantionului în PTS trebuie să fie ≤ 3 secunde.

Orice altă configurație de prelevare din PTS, pentru care se poate demonstra că pătrunderea particulelor cu un diametru al mobilității electrice de 30 nm este echivalentă, este considerată acceptabilă.

Tubul de ieșire (OT) care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC are următoarele caracteristici:

un diametru interior ≥ 4 mm;

Fluxul eșantionului de gaze prin OT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.

Orice altă configurație de prelevare pentru OT, pentru care poate fi demonstrată o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm, este considerată acceptabilă.

1.2.2. VPR cuprinde dispozitive pentru diluarea eșantionului și pentru separarea particulelor volatile.

1.2.3. Toate componentele sistemului de diluare și ale sistemului de prelevare, situate între țeava de eșapament și PNC, care vin în contact cu gazele de eșapament brute și diluate trebuie proiectate astfel încât să fie redusă la minimum depunerea particulelor. Toate componentele trebuie realizate din materiale bune conducătoare de electricitate, care să nu intre în reacție cu constituenții gazelor de eșapament și trebuie legate la pământ pentru a preveni efectele electrostatice.

1.2.4. La proiectarea sistemului de prelevare a particulelor se iau în considerare bunele practici de prelevare de eșantioane de aerosoli, care includ evitarea coturilor bruște și a modificărilor bruște ale secțiunii de curgere, utilizarea de suprafețe interioare netede și a unui tub de prelevare cât mai scurt posibil. Sunt permise modificări progresive ale secțiunii transversale.

1.3. Cerințe specifice

1.3.1. Eșantionul de particule nu trebuie să treacă printr-o pompă înainte de a trece prin PNC.

1.3.2. Se recomandă utilizarea unui pre-clasificator al eșantionului.

1.3.3. Unitatea de precondiționare a eșantionului trebuie:

1.3.3.1.

să poată dilua eșantionul în una sau mai multe etape pentru a atinge o concentrație a numărului de particule sub limita maximă la care contorul PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă și o temperatură a gazelor la intrarea în PNC mai mică de 35 °C;

1.3.3.2.

să includă un etaj inițial de diluare la cald, la ieșirea căruia temperatura eșantionului este cuprinsă între 150 °C și 400 °C, iar eșantionul este diluat continuu cu un factor de minimum 10;

1.3.3.3.

să mențină etajele încălzite la temperatura lor nominală de funcționare, în intervalul specificat la punctul 1.3.3.2, cu o toleranță de ± 10 °C. Să furnizeze un mesaj prin care să comunice dacă etajele încălzite se află sau nu la temperaturile corecte de funcționare ale acestora.

1.3.3.4.

să obțină un factor de reducere a concentrației de particule (fr(di)], astfel cum este definit la punctul 2.2.2 de mai jos, pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu mai mult de 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu;

1.3.3.5.

de asemenea, să atingă un nivel de evaporare a particulelor de 30 nm tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10 000 cm–3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului.

1.3.4. PNC trebuie:

1.3.4.1.

să poată funcționa în condiții de operare la debit total;

1.3.4.2.

să aibă o precizie de numărare de ± 10 % pe domeniul cuprins între 1 cm–3 și limita maximă la care contorul PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă conform unui standard identificabil. La concentrații mai mici de 100 cm–3, pot fi solicitate măsurători a căror medie este calculată pe perioade extinse de prelevare pentru a demonstra precizia PNC cu un grad de fiabilitate statistică ridicat;

1.3.4.3.

să aibă o rezoluție de cel puțin 0,1 particule cm–3 la concentrații mai mici de 100 cm–3;

1.3.4.4.

să aibă un răspuns liniar la concentrațiile de particule pe întregul domeniu de măsurare în modul de numărare particulă cu particulă;

1.3.4.5.

să aibă o frecvență de transmitere a datelor mai mare sau egală cu 0,5 Hz;

1.3.4.6.

să aibă, pe domeniul de concentrații măsurat, un timp de răspuns t90 mai mic de 5 s;

1.3.4.7.

să încorporeze o funcție de corecție de coincidență până la corecție maximală de 10 % și să poată utiliza un factor de etalonare intern, determinat în conformitate cu punctul 2.1.3, dar să nu poată utiliza niciun alt algoritm de corectare sau de definire a eficienței de numărare;

1.3.4.8.

să aibă o eficiență de numărare de 50 % (± 12 %) pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 23 nm (± 1 nm) și de peste 90 % pentru particulele având diametrul mobilității electrice de 41 nm (± 1 nm). Aceste eficiențe de numărare pot fi atinse prin mijloace interne (de exemplu prin controlul proiectării instrumentelor) sau prin mijloace externe (de exemplu prin preclasificare granulometrică);

1.3.4.9.

Dacă PNC utilizează un lichid de lucru, acesta trebuie să fie înlocuit cu frecvența specificată de către producătorul instrumentului.

1.3.5. În cazul în care nu sunt menținute la o valoare constantă cunoscută la punctul unde este reglat debitul prin PNC, presiunea și/sau temperatura la intrarea în PNC se măsoară și înregistrează în vederea corectării concentrației măsurate de particule pentru condițiile standard de temperatură și presiune.

1.3.6. Suma duratelor de reținere în PTS, VPR și OT plus timpul de răspuns t90 al PNC trebuie să nu depășească 20 s.

1.3.7. Timpul de transformare al întregului sistem de prelevare pentru măsurarea numărului de particule (PTS, VPR, OT și PNC) se determină prin comutarea fluxului de aerosoli direct la intrarea în PTS. Comutarea fluxului de aerosoli trebuie să aibă loc în mai puțin de 0,1 s. Aerosolul utilizat pentru încercare trebuie să producă o schimbare a concentrației de cel puțin 60 % din valoarea maximă pe scara aparatului (FS).

Variația concentrației se înregistrează. Pentru sincronizarea semnalelor generate de concentrația numărului de particule și de debitul gazelor de eșapament, timpul de transformare se definește ca intervalul de timp scurs de la modificare (t0) până când răspunsul ajunge la 50 % din lectura finală (t50).

1.4. Descrierea sistemului de măsură recomandat

În paragraful de mai jos este prezentat sistemul recomandat pentru măsurarea numărului de particule. Cu toate acestea, poate fi utilizat orice alt sistem care respectă cerințele de performanță specificate la punctele 1.2. și 1.3.

Figurile 14 și 15 reprezintă scheme de principiu ale sistemelor recomandate de prelevare de particule pentru sistemele de diluare a fluxului parțial și, respectiv pentru sistemele de diluare a fluxului total.

Figura 14

Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din fluxul parțial

Textul imaginii

Figura 15

Schema sistemului recomandat de prelevare de particule – prelevare din fluxul total

1.4.1. Descrierea sistemului de prelevare

Sistemul de prelevare de particule cuprinde vârful sondei de prelevare sau punctul de prelevare a particulelor în sistemul de diluare, un tub de transfer de particule (PTT), un pre-clasificator de particule (PCF) și un separator de particule volatile (VPR) situate în amonte de unitatea de măsurare a concentrației particulelor (PNC). VPR include dispozitive pentru diluarea eșantionului (dispozitivele de diluare a numărului de particule: PND1 și PND2) și pentru evaporarea particulelor (tubul de evaporare ET). Sonda sau punctul de prelevare pentru eșantionul de încercare trebuie să fie amplasat(ă) în traseul de diluare astfel încât un debit eșantion de gaz reprezentativ să poată fi prelevat dintr-un amestec omogen de gaz de diluare/gaz de eșapament. Suma duratelor de reținere ale sistemului plus timpul de răspuns t90 al PNC nu trebuie să depășească 20 s.

1.4.2. Sistemul de transfer de particule

Vârful sondei sau punctul de prelevare a eșantionului și tubul de transfer de particule (PTT) constituie împreună sistemul de transfer al particulelor (PTS). PTS conduce eșantionul din tunelul de diluare la intrarea în primul dispozitiv de diluare a numărului de particule. PTS trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

În cazul sistemelor de diluare a fluxului total și al sistemelor de diluare a fluxului parțial de tip prelevare parțială (cum sunt descrise în anexa 4B apendicele 3 punctul A.3.2.1), sonda de prelevare a eșantionului se amplasează în apropierea axei mediane a tunelului, la o distanță cuprinsă între 10 și 20 de diametre ale tunelului în aval de intrarea gazelor, orientată spre amonte în fluxul de gaze din tunel, cu axa la extremitatea sa paralelă cu axa tunelului de diluare. Sonda de prelevare trebuie astfel amplasată pe traseul de diluare, încât prelevarea eșantionului să se facă dintr-un amestec omogen de gaz de diluare/gaz de eșapament.

În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial de tip prelevare totală (astfel cum sunt descrise în anexa 4B punctul A.3.2.1) punctul sau sonda de prelevare de particule se amplasează în tubul de transfer al particulelor, în amonte de filtrul de reținere de particule, de dispozitivul de măsurare a debitului și de orice punct de bifurcare de prelevare sau de ocolire. Punctul sau sonda de prelevare trebuie amplasat(ă) astfel încât prelevarea eșantionului să se facă dintr-un amestec omogen de gaz de diluare/gaz de eșapament.

Eșantionul de gaz prelevat din PTS îndeplinește următoarele condiții:

are un număr Reynolds al curgerii (Re) < 1 700;

durata de reținere a eșantionului în PTS este ≤ 3 secunde.

Tubul de ieșire (OT) care conduce eșantionul diluat de la VPR la intrarea în PNC are următoarele caracteristici:

un diametru interior ≥ 4 mm;

fluxul eșantionului de gaze prin POT are o durată de reținere ≤ 0,8 secunde.

Orice altă configurație de eșantionare pentru OT, pentru care poate fi demonstrată o pătrundere echivalentă a particulelor de 30 nm diametru al mobilității electrice, va fi considerată acceptabilă.

1.4.3. Pre-clasificatorul de particule

Pre-clasificatorul de particule recomandat se amplasează în amonte de VPR. Diametrul particulelor corespunzător punctului de separare de 50 % al pre-clasificatorului este cuprins între 2,5 μm și 10 μm la debitul volumic selectat pentru prelevarea eșantionului pentru numărul de particule din emisii. Pre-clasificatorul trebuie să lase să treacă minimum 99 % din concentrația masică a particulelor de 1 μm care intră în pre-clasificator la debitul volumic selectat pentru prelevarea eșantionului pentru măsurarea numărului de particule din emisii. În cazul sistemelor de diluare a fluxului parțial, este acceptabilă utilizarea aceluiași pre-clasificator pentru prelevarea de măsurare a masei particulelor și pentru prelevarea de măsurare a numărului de particule, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în aval de pre-clasificator. O altă soluție constă în utilizarea de pre-clasificatoare separate, eșantionul pentru măsurarea numărului de particule fiind extras din sistemul de diluare în amonte de pre-clasificatorul pentru măsurarea masei particulelor.

1.4.4. Separatorul de particule volatile (VPR)

VPR este alcătuit dintr-un prim dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND1), dintr-un tub de evaporare și din al doilea dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule (PND2) conectate în serie. Funcția de diluare are ca obiectiv reducerea concentrației numărului de particule a eșantionului care intră în unitatea de măsurare a concentrației de particule sub limita maximă la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă și să suprime formarea de nuclee în eșantion. VPR trebuie să indice dacă PND1 și tubul de evaporare se află la temperatura corectă de funcționare a acestora.

VPR trebuie să realizeze o vaporizare a particulelor de 30 nm de tetracontan [CH3(CH2)38CH3] de peste 99,0 %, cu o concentrație la intrare ≥ 10 000 cm–3, prin încălzire și reducerea presiunilor parțiale ale tetracontanului. De asemenea, VPR trebuie să obțină un factor de reducere a concentrației de particule (fr) pentru particulele al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, care nu depășește cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici nu este mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule cu diametrul mobilității electrice de 100 nm, pentru VPR în ansamblu.

1.4.4.1. Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule (PND1)

Primul dispozitiv de diluare a concentrației de particule trebuie să fie special proiectat pentru a dilua concentrația numărului de particule și pentru a funcționa la o temperatură (a peretelui) cuprinsă între 150 °C și 400 °C. Temperatura prescrisă a peretelui trebuie menținută, în acest interval, la o temperatură de funcționare constantă cu o toleranță de ± 10 °C și nu trebuie să depășească temperatura peretelui tubului de evaporare ET (punctul 1.4.4.2). Dispozitivul de diluare trebuie alimentat cu aer de diluare filtrat cu ajutorul unui filtru HEPA și să poată reduce concentrația eșantionului printr-un factor de diluare cuprins între 10 și 200 de ori.

1.4.4.2. Tubul de evaporare

Pe toată lungimea tubului de evaporare ET, temperatura peretelui trebuie să fie mai mare sau egală cu cea a primului dispozitiv de diluare a concentrației numărului de particule și trebuie menținută la o valoare nominală constantă cuprinsă între 300 °C și 400 °C, cu o toleranță de ± 10 °C.

1.4.4.3. Al doilea dispozitiv de diluare al concentrației numărului de particule (PND2)

PND2 trebuie special proiectat pentru a dilua concentrația numărului de particule. Dispozitivul de diluare trebuie alimentat cu aer de diluare filtrat cu ajutorul unui filtru HEPA și să poată menține un factor de diluare unic cuprins între 10 și 30 de ori. Factorul de diluare al PND2 se fixează la o valoare din intervalul 10-15, astfel încât concentrația numărului de particule în aval de al doilea dispozitiv de diluare să fie sub limita maximă la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă și temperatura gazului înainte de intrarea în PNC să fie < 35 °C.

1.4.5. Contorul numărului de particule (PNC)

PNC trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctul 1.3.4

2. Etalonarea/validarea sistemului de prelevare de particule (2)

2.1. Etalonarea contorului numărului de particule

2.1.1. Serviciul tehnic verifică existența unui certificat de etalonare pentru PNC care atestă conformitatea acestuia cu un standard identificabil și este redactat în perioada de 12 luni anterioară încercării privind emisiile.

2.1.2. De asemenea, după orice operație importantă de întreținere, PNC va fi reetalonat și un nou certificat de etalonare va fi emis.

2.1.3. Etalonarea trebuie efectuată în conformitate cu o metodă de etalonare standard:

(a)	prin compararea răspunsului PNC supus procedurii de etalonare cu cea a unui electrometru cu aerosol etalonat prin prelevare simultană de particule etalon clasificate prin metode electrostatice; sau

(b)	prin compararea răspunsului PNC supus procedurii de etalonare cu cel al unui alt PNC care a fost etalonat direct prin metoda de mai sus.

În cazul electrometrului, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații etalon repartizate cât mai uniform posibil pe domeniul de măsurare al PNC. Unul din aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu trebuie să se îndepărteze cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație utilizată, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării fiind respins. Gradientul obținut prin regresia liniară a celor două seturi de date este calculat și înregistrat. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează pe baza pătratului coeficientului de corelație Pearson (R2) al celor două seturi de date și trebuie să aibă o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru cel al lui R2, dreapta regresiei liniare trebuie forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).

În cazul dispozitivului PNC de referință, etalonarea se efectuează utilizând cel puțin șase concentrații etalon repartizate pe domeniul de măsurare al PNC. Cel puțin 3 puncte trebuie să fie la concentrații mai mici de 1 000 cm–3, celelalte concentrații trebuind să fie liniar distanțate pe domeniul cuprins între 1 000 cm–3 și concentrația maximă la care PNC poate funcționa în modul de numărare particulă cu particulă. Unul dintre aceste puncte este punctul corespunzător unei concentrații nominale egală cu zero obținută prin instalarea la intrarea în fiecare instrument a unui filtru HEPA cu caracteristici corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definită în norma EN 1822:2008, sau a unui filtru cu performanțe echivalente. Fără aplicarea niciunui factor de etalonare dispozitivului PNC supus etalonării, concentrațiile măsurate nu trebuie să se îndepărteze cu mai mult de ± 10 % de concentrația etalon pentru fiecare concentrație, cu excepția punctului zero; în caz contrar, dispozitivul PNC supus etalonării fiind respins. Gradientul obținut prin regresia liniară a celor două seturi de date este calculat și înregistrat. Dispozitivului PNC supus etalonării i se aplică un factor de etalonare egal cu inversul gradientului. Liniaritatea răspunsului se calculează pe baza pătratului coeficientului de corelație Pearson (R2) al celor două seturi de date și trebuie să aibă o valoare mai mare sau egală cu 0,97. Atât pentru calculul gradientului, cât și pentru cel al lui R2, dreapta regresiei liniare trebuie forțată să treacă prin origine (situație corespunzătoare concentrației zero pentru ambele instrumente).

2.1.4. Etalonarea trebuie să includă și o verificare, pe baza cerințelor de la punctul 1.3.4.8, a eficienței cu care PNC detectează particule cu un diametru de mobilitate electrică de 23 nm. O verificare a eficienței de numărare a particulelor cu 41 nm nu este necesară.

2.2. Etalonarea/validarea separatorului de particule volatile

2.2.1. Etalonarea factorilor de reducere a concentrației de particule ai VPR pe tot domeniul de reglare al diluării, la temperaturile nominale fixe de funcționare ale instrumentului, este necesară atunci când unitatea este nouă și după orice operație importantă de întreținere. Validarea periodică a factorului de reducere a concentrației de particule al VPR se limitează la verificarea unei singure configurații, specifică pentru măsurările vehiculelor diesel echipate cu filtru de particule. Serviciul tehnic se asigură de existența unui certificat de etalonare sau de validare a separatorului de particule volatile, întocmit în perioada de șase luni anterioară încercării privind emisiile. Dacă separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, intervalul între două validări poate fi de 12 luni.

Caracteristicile VPR privind factorul de reducere a concentrației de particule trebuie determinate pentru particule solide cu diametrul mobilității electrice de 30 nm, 50 nm și 100 nm. Factorii de reducere a concentrației de particule (fr(d)], pentru particule al căror diametru al mobilității electrice este de 30 nm și 50 nm, nu trebuie să depășească cu peste 30 % și, respectiv, 20 % și nici să nu fie mai mic cu peste 5 % decât cel obținut pentru particule având diametrul mobilității electrice de 100 nm. Pentru validare, media factorului de reducere a concentrației de particule nu trebuie să difere cu mai mult de ± 10 % de factorul mediu de reducere a concentrației particulelor (

) determinat la prima etalonare a VPR.

2.2.2. Aerosolul de încercare pentru aceste măsurări este constituit din particule solide având diametrul mobilității electrice de 30, 50 și 100 nm și concentrația minimă de 5 000 de particule cm–3 la intrarea în VPR. Concentrațiile particulelor se măsoară în amonte și în aval de părțile componente.

Factorul de reducere a concentrației de particule în funcție de dimensiunile particulelor (fr(di)] se calculează după cum urmează:

unde:

Nin(di)	este concentrația numărului de particule cu diametrul di din amonte;
Nout(di)	este concentrația numărului de particule cu diametrul di din aval; și
di	este diametrul mobilității electrice a particulelor (30, 50 sau 100 nm).

Nin(di) și Nout(di) se corectează pentru aceleași condiții.

Reducerea medie a concentrației de particule (

) pentru un nivel de diluare dat se calculează după cum urmează:

Este recomandabil ca VPR să fie etalonat și validat ca unitate completă.

2.2.3. Serviciul tehnic verifică existența unui certificat de etalonare pentru VPR care atestă eficiența efectivă de separare a acestuia, emis în perioada de 6 luni anterioară încercărilor privind emisiile. Dacă separatorul de particule volatile este echipat cu dispozitive de alarmă pentru monitorizarea temperaturii, intervalul între două validări poate fi de 12 luni. VPR trebuie să realizeze o separare de peste 99,0 % a particulelor de tetracontan [CH3(CH2)38CH3] având un diametru al mobilității electrice de cel puțin 30 nm și o concentrație la intrare ≥ 10 000 cm–3, atunci când funcționează la nivelul său de diluare minim și la temperatura de funcționare recomandată de producător.

2.3. Proceduri de verificare a sistemului de numărare de particule

2.3.1. Înainte de fiecare încercare, după instalarea unui filtru HEPA de particule cu performanțe corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definite în EN 1822:2008, sau cu performanțe echivalente la intrarea în sistemul de prelevare de particule (VPR și PNC), contorul de particule trebuie să afișeze o concentrație măsurată mai mică de 0,5 particule cm–3.

2.3.2. O dată pe lună, se verifică dacă valoarea măsurată a debitului de intrare în contorul de particule se abate cu mai mult de 5 % de debitul nominal în contorul de particule măsurat cu un debitmetru etalonat.

2.3.3. Zilnic, după instalarea unui filtru HEPA cu performanțe corespunzătoare cel puțin celor din clasa H13, definite în EN 1822:2008, sau cu performanțe echivalente, la intrarea în contorul de particule, se verifică dacă acesta indică o concentrație ≤ 0,2 cm–3. După îndepărtarea acestui filtru, contorul de particule, alimentat cu aer ambiant, trebuie să indice o creștere a concentrației măsurate la cel puțin 100 de particule cm–3 și o revenire la ≤ 0,2 cm–3 după reinstalarea filtrului HEPA.

2.3.4. Înainte de începutul fiecărei încercări, trebuie să se confirme că sistemul de măsurare indică faptul că tubul de evaporare, în cazul în care acesta face parte din sistem, a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.

2.3.5. Înainte de începutul fiecărei încercări, trebuie să se confirme că sistemul de măsurare indică faptul că dispozitivul de diluare PND1 a ajuns la temperatura sa corectă de funcționare.

(1) Gaz natural.

(2) Gaz petrolier lichefiat.

(3) Regulamentul nr. 83 se aplică pentru vehicule cu o masă de referință ≤ 2 610 kg și, prin extinderea omologării, pentru vehicule cu o masă de referință ≤ 2 840 kg.

(4) Se aplică numai etapei C din tabelul 2 de la punctul 5.2.1.

(5) Date de punere în aplicare în conformitate cu punctul 5.4.2.

(2) Exemple de metode de etalonare/validare sunt disponibile la: http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29grpe/pmpFCP.html.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2011.180.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 180

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 54 8 iulie 2011

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 655/2011 al Consiliului din 28 iunie 2011 de încetare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cumarină originară din Republica Populară Chineză	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 656/2011 al Comisiei din 7 iulie 2011 de implementare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile referitoare la pesticide, în legătură cu definițiile și lista de substanțe active ( 1 )	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 657/2011 al Comisiei din 7 iulie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 297/2011 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima ( 1 )	39
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 658/2011 al Comisiei din 7 iulie 2011 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	43
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 659/2011 al Comisiei din 7 iulie 2011 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 pentru anul de comercializare 2010/11	45
		DECIZII
		2011/403/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7 iulie 2011 de modificare a anexelor II și III la Decizia 2010/221/UE în ceea ce privește retragerea unui program de eradicare privind boala bacteriană a rinichiului pentru Marea Britanie și aprobarea unui program de supraveghere privind virusul ostreid herpesvirus 1 μνar pentru Guernsey [notificată cu numărul C(2011) 4770] ( 1 )	47
		2011/404/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 7 iulie 2011 privind o contribuție financiară a Uniunii la măsurile de urgență luate pentru combaterea gripei aviare în Germania în noiembrie 2010 [notificată cu numărul C(2011) 4773]	50
		REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ
	*	Tribunalul – Modificări ale Instrucțiunilor practice pentru părți	52
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
	*	Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin compresie utilizate la vehicule și împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule	53