(1)

La 30 septembrie 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 16 august 2010 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii Europene (denumit în continuare „Comitetul de protecție”) în numele a două grupuri de producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”) care reprezintă o mare parte, în cazul de față peste 50 %, din producția totală de țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii. Plângerea conținea elemente probatoare prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciilor materiale rezultate; aceste elemente au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori și reprezentanții RPC, precum și importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți și asociațiile acestora, cu privire la deschiderea procedurii. Comisia a informat, de asemenea, producătorii din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA”), care a fost considerată ca posibilă țară analoagă. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de deschidere a procedurii.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori, de importatori și producători independenți din Uniune, în avizul de deschidere a procedurii s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecționeze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și producătorilor din Uniune li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere a procedurii, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă (1 iulie 2009 – 30 iunie 2010). De asemenea, au fost consultate autoritățile din RPC.

(6)

Din cei 31 de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din China care s-au manifestat, Comisia a selecționat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion pe baza celui mai ridicat volum reprezentativ al exporturilor care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând cont de timpul disponibil. Eșantionul selecționat a constat din trei (grupuri de) societăți, reprezentând 25 % din totalul importurilor înregistrate de Eurostat în cursul perioadei de anchetă (PA) și peste 38 % din volumul total de exportatori cooperanți în cursul aceleiași perioade. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile în cauză și autoritățile chineze au fost consultate, dar acestea nu au formulat nicio obiecție în ceea ce privește eșantionul propus.

(7)

Din cei 21 de producători din Uniune contactați de Comisie, unsprezece au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la acești producători cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion format din două grupuri, reprezentând cinci producători din Uniune. Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de vânzări și de producție. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 48 % din totalul vânzărilor în UE realizate de toți producătorii din Uniune și 80 % din totalul vânzărilor producătorilor care s-au manifestat.

(8)

Din cei 62 de importatori independenți contactați de Comisie, numai cinci societăți au răspuns la chestionarul de eșantionare în termenul stabilit. Prin urmare, s-a considerat că nu era necesară eșantionarea și au fost trimise chestionare tuturor acestor societăți. În cele din urmă, doar doi importatori au răspuns la chestionar și au cooperat pe deplin la anchetă.

(9)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion să prezinte, în cazul în care doreau acest lucru, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a transmis formulare de cerere producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Toate grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI în cazul în care, în urma anchetei, s-ar fi stabilit că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP.

(10)

Trei (grupuri de) societăți au solicitat examinarea individuală. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie nu era fezabilă în termenul avut la dispoziție. Decizia privind eventuala acordare a examinării individuale uneia dintre aceste societăți va fi luată în stadiul definitiv.

(11)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion, precum și producătorilor incluși în eșantion din Uniune.

(12)

Au fost primite răspunsuri complete la chestionar din partea producătorilor-exportatori incluși în eșantion din RPC, din partea tuturor producătorilor incluși în eșantion din Uniune, precum și din partea a doi importatori independenți din Uniune și a unui utilizator.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru analizarea TEP/TI și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

—

Changshu Walsin Specialty Steel Co., Ltd., localitatea Haiyu, orașul Changshu și societățile afiliate: Shanghai Baihe Walsin Lihwa Specialty Steel Products Co., Ltd., localitatea Baihe, districtul Qingpu, Shanghai; Yantai Jin Cheng Precision Wire Rod Co., Ltd., ETDZ orașul Yantai, provincia Shandong; Yantai Dazhong Recycling Resource Co., Ltd., ETDZ orașul Yantai, provincia Shandong;

—

Shanghai Jinchang Stainless Steel Tube Manufacturing Co., Ltd., localitatea Situan, districtul Fengxian, Shanghai și societățile afiliate: Shanghai Jinchang International Trade Co., Ltd., localitatea Situan, districtul Fengxian, Shanghai; Shanghai Jinchang International Trading Chongqing Co., Ltd., localitatea Jieshi, districtul Banan, Chongqing;

—

Wenzhou Jiangnan Steel Pipe Manufacturing Co., Ltd.,Yongzhong, districtul Longwan, Wenzhou.

—

Sediul central al Salzgitter Mannesmann Stainless Tubes; Mülheim an der Ruhr, Germania;

—

Salzgitter Mannesmann Stainless Tubes, Germania; Remscheid, Germania;

—

Tubacex Tubos Inoxidables, S.A., Llodio, Spania.

—

PEXCO, Scranton, Pennsylvania;

—

Salem Tube, Greenville, Pennsylvania;

—

Salzgitter Mannesmann Stainless Tubes, Houston, Texas, SUA;

—

Sandvik Materials Technology, Scranton, Pennsylvania.

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea evoluțiilor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând din 2006 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(15)

Produsul în cauză, astfel cum este descris în avizul de deschidere a procedurii constă din anumite țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil, altele decât cele prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile, clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00 , 7304 22 00 , 7304 24 00 , ex 7304 41 00 , 7304 49 10 , ex 7304 49 93 , ex 7304 49 95 , ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 („produsul în cauză”). Această categorie include produse „tubulare” nefinisate, produse finisate la cald și produse finisate la rece.

(16)

Procesul de producție utilizează de obicei ca materie primă cilindrii („țaglele”) din oțel inoxidabil. În prima etapă de producție, este fabricat un produs tubular nefinisat, utilizând fie o presă de extrudare, fie un proces de perforare la cald. Ulterior, produsul tubular poate fi mai întâi prelucrat printr-un proces de finisare la cald, care are drept rezultat o țeavă finisată la cald, iar apoi printr-un proces de finisare la rece (proces în pas de pelerin) sau printr-un proces de trefilare la rece, având drept rezultat o țeavă finisată la rece. Toate tipurile de produse (produse tubulare, țevi finisate la cald și țevi finisate la rece) au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază.

(17)

Tuburile și țevile fără sudură din oțel inoxidabil sunt utilizate în principal în următoarele sectoare de activitate: industria chimică și petrochimică, producția de îngrășăminte, producția de energie electrică, construcții și construcții civile, farmacologie și tehnologii medicale, biotehnologie, tratarea apelor și incinerarea deșeurilor, exploatarea și producția de petrol și gaze, prelucrarea cărbunelui și a gazelor, prelucrarea alimentelor.

(18)

Un producător din Uniune, care prelucrează ulterior tuburile din oțel inoxidabil, a solicitat ca, în cazul în care ar fi impuse măsuri, codul NC 7304 49 10 ar trebui exclus din domeniul de aplicare al acestora, deoarece el vizează produse tubulare nefinisate utilizate doar pentru o prelucrare ulterioară. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că atât Uniunea, cât și furnizorii chinezi ai acestui producător din Uniune declaraseră mărfurile vândute acestui producător drept produse finisate la cald sau la rece.

(19)

Într-adevăr, declararea acelor produse drept „produse tubulare neprelucrate destinate exclusiv fabricării de țevi și tuburi cu secțiuni transversale și grosimi ale peretelui diferite” nu se referă neapărat la mărfuri care au caracteristici fizice diferite, ci doar la mărfuri care au o utilizare diferită. S-a concluzionat, în mod provizoriu, că nu există motive pentru a exclude „produsele tubulare neprelucrate” din definiția produsului.

(20)

S-a constat că produsul în cauză și anumite țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil vândute pe piața internă din RPC, precum și anumite țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil vândut în UE de către industria Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală trebuie să se determine în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat, pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(22)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt prezentate sintetizat în continuare:

(23)

În cadrul prezentei anchete, toți cei trei producători-exportatori incluși în eșantion (sau toate cele trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion) au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut:

(24)

Ancheta a stabilit că niciunul dintre producătorii-exportatori sau grupurile de producători-exportatori din RPC incluși în eșantion nu îndeplinește cerințele prevăzute de criteriile pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și prin urmare, nu li se poate acorda TEP.

(25)

Niciuna dintre societăți nu îndeplinește cerințele prevăzute de criteriul 1, din cauza intervenției statului în deciziile privind achiziționarea materiilor prime principale (și anume țagle din oțel inoxidabil, lingouri și bare rotunde). Aceste materii prime reprezintă peste 50 % din costul de producție al produsului în cauză (țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil). În consecință, aceste materii prime sunt de departe factorul principal în fabricarea produsului în cauză.

(26)

Statul chinez joacă un rol principal în stabilirea prețurilor materiilor prime pentru țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil și intervine constant pe piață, cu ajutorul următoarelor instrumente: taxa de export și nerambursarea TVA. În primul rând, principalele materii prime pentru fabricarea țevilor și a tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil sunt supuse unei taxe la export de 15 %, începând cu 1 ianuarie 2008. În al doilea rând, statul nu rambursează TVA la exportul acestor materii prime.

(27)

Societățile incluse în eșantion achiziționează principalele materii prime utilizate pentru producția de tuburi și țevi fără sudură din oțel inoxidabil de pe piața internă din China. Ancheta a stabilit că, în medie și în funcție de calitatea oțelului, prețurile chineze la materiile prime sunt cu aproximativ 30 % mai reduse decât cele de pe piețele mondiale (din SUA sau UE).

(28)

Deoarece RPC trebuie să importe mare parte a minereului de fier la prețurile pieței internaționale, este clar că ea nu beneficiază de niciun avantaj natural comparativ care ar putea explica prețurile reduse ale materiilor prime principale pe piața internă din China. În același timp și de mai mulți ani, diverse studii indică o intervenție semnificativă a statului în acest sector (3). Aceste rapoarte indică faptul că guvernul chinez a identificat 14 „industrii-cheie” și șapte „industrii-pilon”. Consumatorii principali din aval de oțeluri speciale se regăsesc printre cele șapte „industrii-pilon” susținute de guvernul chinez prin intermediul politicilor sale industriale (4). Impactul negativ al taxelor la export și al rambursărilor parțiale de TVA a fost subliniat în Examinările politicilor comerciale ale OMC referitoare la politicile și practicile comerciale ale RPC (5).

(29)

După cum se precizează în cadrul examinărilor politicilor comerciale ale OMC, taxele de export și nerambursările de TVA sunt instrumente politice a căror utilizare reduce volumul exporturilor la materiile prime în cauză, canalizează livrările către piața internă și conduc la o presiune descendentă asupra prețurilor interne la produsele respective (6). Într-adevăr, ancheta actuală a stabilit o diferență de preț semnificativă între prețurile interne și prețurile la nivel mondial. Un astfel de decalaj constituie o asistență implicită pentru industriile de pe piața internă situate în aval, oferindu-le prin urmare acestora un avantaj concurențial. Acest argument este susținut și mai mult prin faptul că nu există nicio taxă de export percepută pentru exporturile produsului în cauză (țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil), acesta beneficiind de asemenea de o reducere a TVA.

(30)

Prin constatarea utilizării diferențiate a taxelor de export și a reducerii TVA atât în cazul industriilor din amonte, cât și în cazul industriilor din aval, ancheta actuală demonstrează intervenția statului, demonstrată de diferența semnificativă dintre prețul materiilor prime din oțel inoxidabil (și anume țagle din oțel inoxidabil, lingouri și bare rotunde) de pe piața chineză și cel de pe piețele mondiale.

(31)

Ținând seama de diferența de preț dintre piața chineză și piețele mondiale, în absența intervenției statului, producătorii naționali ai materiilor prime menționate anterior ar tinde să își exporte produsele către piețele cu prețuri mai mari, unde ar putea obține profituri mai mari. Într-adevăr, statisticile vamale chineze confirmă faptul că practic nu există exporturi de țagle din oțel inoxidabil originare din RPC către restul lumii. În 2009, exporturile de lingouri din oțel inoxidabil și de oțel inoxidabil neprelucrat sub alte forme s-a ridicat la mai puțin de 2 tone, iar în 2010, la mai puțin de 5 tone. Acesta este un alt argument care demonstrează intervenția statului pe piața materiilor prime.

(32)

Aceste practici chineze trebuie considerate ca un factor subiacent al intervenției statului în deciziile firmelor privind materiile prime. Într-adevăr, actualul sistem chinez care combină taxe ridicate la export și nicio rambursare a TVA la exportul de materii prime a condus practic la o situație în care prețurile la materiile prime originare din China continuă să reprezinte rezultatul intervenției statului și, după toate probabilitățile, vor continua și pe viitor să furnizeze un sprijin producătorilor chinezi de țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil.

(33)

Mai mult, în ceea ce privește criteriul 1, una dintre societățile comerciale a omis doi furnizori asociați de materii prime din informațiile furnizate în procesul de eșantionare și în cererea de acordare a TEP. Societatea a susținut că acei furnizori furnizează cantități mici și, prin urmare, faptul că nu au fost menționați nu ar avea un impact considerabil asupra rezultatelor anchetei. Trebuie precizat că, în primul rând, Comisia trebuie să obțină o imagine completă a tuturor societăților care fac parte dintr-un grup care participă la producția sau la vânzarea produsului în cauză, indiferent de dimensiunea acestor societăți sau de volumul vânzărilor acestora. În plus, este de remarcat faptul că livrările de materii prime sunt de regulă fragmentate, ele fiind repartizate între mai mulți furnizori mai mici. S-a concluzionat că societatea, independent de denaturarea principalelor inputuri descrise anterior, nu a putut demonstra că deciziile sale comerciale au fost luate ca răspuns la semnalele pieței, fără intervenția semnificativă a statului și că respectivele costuri practicate reflectau valorile pieței.

(34)

Pe lângă criteriul 1, anumite societăți nu au reușit să demonstreze că îndeplinesc criteriile 2 și 3. Două societăți nu au reușit să demonstreze că dispun de documente contabile clare auditate în mod independent și în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În cazul unei societăți, neconcordanțele din documentele financiare nu s-au regăsit în raportul de audit. O altă societate nu a putut prezenta situații financiare pentru anumiți ani de funcționare.

(35)

În sfârșit, una dintre societățile comerciale a obținut împrumuturi din partea unor bănci cu capital de stat la rate preferențiale, cu mult mai mici decât cele ale pieței. Acest lucru demonstrează că atât costurile de producție, cât și situația financiară fac obiectul unor denaturări semnificative reportate din sistemul anterior de economie planificată.

(36)

În urma comunicării concluziilor referitoare la TEP, s-au primit observații din partea industriei din Uniune și a celor trei (grupuri de) producători-exportatori în cauză.

(37)

Una dintre societățile comerciale a afirmat că decizia Comisiei de a respinge TEP a fost influențată și, prin urmare, denaturată de calculul marjei de dumping. În această privință, trebuie menționat faptul că decizia referitoare la acordarea TEP este luată înainte de efectuarea oricărui calcul referitor la dumping și că toate verificările întreprinse se refereau exclusiv la datele referitoare la acordarea TEP. Prin urmare, argumentul este nefondat.

(38)

Una dintre societățile comerciale a susținut că nu era obligată să depună cereri pentru furnizorii de materii prime asociați. Argumentul respectiv trebuie respins. În avizul de deschidere a procedurii se precizează în mod clar că denumirile și descrierea exactă a activităților tuturor societăților asociate care participă la producerea și/sau vânzarea (la export și/sau pe piața internă) a produsului care face obiectul anchetei trebuie să fie furnizate Comisiei.

(39)

Mai mult, acea societate a susținut că denaturările de pe piața materiilor prime nu au fost semnificative, deoarece 17,5 % din materia primă este importată de la furnizori independenți internaționali, iar restul este în principal achiziționată de la societăți asociate. Conform informațiilor de care dispune Comisia, aproximativ 30 % din materiile prime sunt achiziționate local, iar restul este importat în principal de la furnizori asociați. În acest context, trebuie observat faptul că prețurile de transfer de la furnizorii asociați nu sunt considerate în mod normal informații fiabile. Mai mult, per ansamblu, prețurile la care societatea comercială achiziționează materia primă de la furnizorii independenți sunt în mod semnificativ mai scăzute decât cele practicate în Uniunea Europeană sau în SUA, la fel ca pentru ceilalți producători-exportatori care au făcut obiectul anchetei. Prin urmare, argumentul se respinge.

(40)

Una dintre societățile comerciale a contestat calculul efectuat de Comisie referitor la diferența de preț dintre materiile prime de pe piața internă din China și prețurile de pe piețele mondiale. În urma verificării, Comisia confirmă acest calcul. În cazul de față, societatea nu a ținut cont de suprataxele pentru aliaje aplicate de furnizorii din SUA și din UE. Prin urmare, afirmația trebuie respinsă.

(41)

Una dintre societățile comerciale a susținut, în plus, că neconcordanțele dintre situația financiară și declarația de impozit pe venituri erau normale, nesemnificative și că, prin urmare, nu necesitau explicații în notele explicative la situația financiară. În consecință, ele nu ar fi trebuit să aibă vreun impact asupra deciziei Comisiei. Se precizează că neconcordanțele în ceea ce privește profitul anual sunt de aproape 30 de milioane RMB și deci ar fi trebuit să fie considerate la fel de importante și, prin urmare, explicate în notele la situația financiară.

(42)

O altă afirmație făcea referire la o presupusă încălcare a Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii și a Regulamentului antisubvenții de bază al UE (7). Societatea comercială a declarat că respingerea cererii de acordare a TEP pe motiv că societățile ar putea beneficia de subvenții are ca efect penalizarea exportatorului pentru subvenții considerate ilegale fără nicio justificare. Argumentul respectiv trebuie respins. Cererile de acordare a TEP nu au fost respinse pe baza existenței unor posibile subvenții, ci pe baza unor motive specifice prezentate atât în considerentele de mai sus, cât și în documente informative detaliate referitoare la TEP, transmise părților. Principalul motiv pentru respingerea acordării TEP este legat de denaturările constatate pe piața materiilor prime. În plus, trebuie subliniat faptul că societățile comerciale au obținut de exemplu credite de la bănci de stat la rate preferențiale, semnificativ mai mici decât ratele pieței, demonstrând clar persistența unor practici din perioada anterioară de economie planificată.

(43)

În concluzie, niciuna dintre observațiile primite nu a fost de natură să modifice concluziile referitoare la acordarea TEP.

(44)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la acestea, criteriile respective sunt prezentate mai jos:

(45)

Cele trei (grupuri de) societăți comerciale menționate mai sus incluse în eșantion cărora li s-a refuzat acordarea TEP au solicitat, de asemenea, tratamentul individual („TI”). Cu titlu provizoriu, s-a constatat că toate cele trei (grupuri de) societăți comerciale îndeplineau condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, li se putea acorda TI.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(47)

În avizul de deschidere a procedurii, Comisia a indicat intenția de a folosi SUA ca țară analoagă în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. Una dintre părți a afirmat că India era o piață analoagă mai bună, deoarece avea un nivel de dezvoltare similar cu cel din RPC. Comisia nu a obținut cooperarea producătorilor indieni. Statele Unite ale Americii au părut inițial o alegere adecvată, având în vedere deschiderea acestora față de concurența importurilor (tarife vamale de 0%, în contrast cu 10 % în India) și nivelul destul de ridicat al concurenței de pe piața internă, cu prezența a 15-20 de producătorii din SUA.

(48)

Cu toate acestea, în urma răspunsurilor la chestionare și a vizitei de verificare a reieșit că SUA nu reprezintă o piață internă analoagă adecvată. Toți producătorii din SUA care au cooperat se bazează pe importuri de materii prime de bază și de produse finite provenind de la propriile societăți-mamă din UE și mențin o activitate de producție limitată în SUA, în special pentru a răspunde la comenzile specifice sau la cele urgente. În fapt, volumul de producție al producătorilor cooperanți din SUA reprezintă o fracțiune din volumul de producție al producătorilor-mamă europeni. Însă aspectul cel mai important este că producătorii cooperanți din SUA au costuri de prelucrare ridicate, care reflectă condițiile lor specifice de fabricație. Aceste costuri se traduc prin prețuri interne ridicate pe piața din SUA.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a valorii normale construite într-o țară terță cu o economie de piață sau pe baza prețurilor de export dintr-o astfel de țară către alte țări, inclusiv UE. Având în vedere faptul că valoarea normală nu a putut fi stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite din SUA pentru motivele enunțate în considerentul anterior, a fost explorată a doua metodă. Această metodă nu este însă adecvată pentru cazul de față, din motivele prezentate mai jos. La fel ca și prețurile de vânzare interne, prețurile de export din SUA vor fi de asemenea afectate de costurile de producție crescute și de faptul că volumele de export pot fi limitate (mai puțin de 2 % din volumul exporturilor chineze către UE). De asemenea, se pare, că unele dintre aceste exporturi sunt efectuate către societăți asociate, fiind astfel mai puțin fiabile în ceea ce privește stabilirea valorii normale.

(50)

Ca alternativă la cele două metode menționate anterior, articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea normală poate fi determinată pe orice altă bază rezonabilă, inclusiv pe baza prețului plătit sau plătibil efectiv pentru produsul similar în Uniune, ajustat corespunzător, după caz, pentru a include o marjă de profit rezonabilă. Această metodă a fost utilizată provizoriu în cazul de față, dat fiind faptul că ancheta a stabilit că, în acest moment, SUA nu este o țară analoagă adecvată.

(51)

Pentru tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori sau de grupurile de producători-exportatori din RPC incluși în eșantion în cazul cărora nu au fost efectuate vânzări de către producătorii incluși în eșantion din Uniune, Comisia a utilizat cu titlu provizoriu prețurile plătite sau plătibile efectiv în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător, după caz, pentru a include o marjă de profit rezonabilă, reținând cel mai apropiat produs asemănător care are același diametru, aceeași calitate a oțelului și care este de același tip (de exemplu, tras la rece sau tras la cald).

(52)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv.

(53)

Marjele de dumping s-au stabilit prin compararea prețurilor de export franco-fabrică individual ale exportatorilor incluși în eșantion cu prețurile de vânzare pe piața internă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion stabilite conform considerentului (50) de mai sus.

(54)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în toate cazurile în care s-a considerat că acest lucru este rezonabil, precis și susținut de elemente probatoare verificate. S-a operat, în special, o ajustare în ceea ce privește taxele indirecte, navlul maritim și asigurările, navlul în țara exportatoare, cheltuielile de garanție, comisioanele, costurile legate de credit, cheltuielile bancare, nivelul de comercializare și, după cum se arată în considerentul (70) de mai jos, percepția calității.

(55)

Marjele de dumping provizorii au fost exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TI au fost stabilite pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale, stabilite pe baza prețurilor plătite sau plătibile efectiv în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător pentru a include o marjă de profit rezonabilă, așa cum este detaliat în considerentele (50) și (51) de mai sus și prețul mediu ponderat de export către Uniune pentru produsul în cauză al fiecărei societăți în parte, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(57)

Ținând cont de cele de mai sus, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(58)

Marja de dumping pentru producătorii-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion a fost calculată ca medie ponderată a marjelor de dumping ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(59)

Ținând cont de cele de mai sus, marja de dumping provizorie exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, este de 71,1 %.

(60)

Având în vedere nivelul ridicat al cooperării în cadrul anchetei, societățile cooperante reprezentând aproximativ 64 % din totalul importurilor înregistrate de Eurostat în cursul PA, pentru producătorii-exportatori necooperanți, marja la nivel național a fost stabilită prin utilizarea celei mai mari dintre marjele constatate pentru societățile sau grupurile de societăți eșantionate.

(61)

Ținând cont de cele de mai sus, marja de dumping la nivel național, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 83,2 %.

(62)

Pe parcursul PA, produsul similar a fost fabricat în Uniune de 21 producători. În sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, toți cei 21 de producători existenți în Uniune constituie industria din Uniune și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(63)

După cum s-a indicat în considerentul (7) de mai sus, în eșantion au fost incluse două grupuri de producători din Uniune, compuse din cinci producători din Uniune reprezentând peste 50 % din producția totală a Uniunii pentru produsul similar. Dintre ceilalți producători cooperanți din Uniune, societatea comercială care a solicitat o limitare a definiției produsului [a se vedea considerentele (16) și (17) de mai sus] nu a fost de acord cu compoziția eșantionului. Producătorul a contestat mai ales faptul că eșantionul include doar acele societăți comerciale care sunt prezente atât pe piața produselor finite, cât și pe cea a produselor semifinite și, de asemenea, faptul că eșantionul cuprinde numai societățile reclamante. Se reiterează faptul că societatea în cauză achiziționează produse semifinite provenind atât de la industria din RPC, cât și de la cea din Uniune. Cu toate acestea, producătorul nu a reușit să dovedească faptul că aceste două piețe separate există cu adevărat. În plus, producătorul reprezenta mai puțin de 2 % din totalul producției la nivelul Uniunii în cursul PA, în timp ce cele două grupuri de societăți au fost selectate pe baza unor criterii obiective, astfel cum se precizează la considerentele (7) și (8) de mai sus.

(64)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, pe baza informațiilor obținute de la Comitetul de apărare care îi reprezintă pe reclamanți [a se vedea considerentul (2) de mai sus] și a datelor privind volumul importurilor pentru piața Uniunii, obținute de la Eurostat. Datele Eurostat au trebuit să fie ușor modificate în ceea ce privește importurile din Africa de Sud și Japonia pentru anumite perioade, dat fiind faptul că acele date conțineau anumite denaturări rezultate din raportarea incorectă de informații.

(65)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut puternic, cu 35 % între 2006 și PA. Cu toate acestea, consumul crescuse ușor între 2006 și 2007, atinsese apogeul în 2007 și apoi scăzuse continuu, an de an, până la perioada de anchetă

Tabelul 1

(66)

Într-adevăr perioada luată în considerare include fluctuații considerabile pe piață, datorate, în principal, volatilității enorme a cererii de tuburi din oțel inoxidabil. Anul 2007 și, de asemenea, primele trei trimestre din 2008 se caracterizează printr-o piață în plină expansiune, dar criza economică a avut în cele din urmă un impact puternic asupra cererii. Acest impact a început să devină vizibil în ultimul trimestru din 2008, s-a agravat pe parcursul anului 2009 și a continuat chiar și în prima jumătate a anului 2010, afectând astfel întreaga PA. Această evoluție se reflectă cu claritate în curba de consumul din Uniune, care a atins apogeul în 2007, după care a înregistrat o scădere de la an la an.

(67)

Volumul importurilor vizând produsul în cauză din RPC pe piața Uniunii a crescut în perioada luată în considerare. Per ansamblu, pe parcursul perioadei vizate, importurile din RPC au crescut cu peste 14 %. Într-adevăr, între 2006 și 2007, importurile din RPC aproape s-au dublat, în timp ce, între 2007 și PA, acestea au cunoscut o scădere de la an la an, în principal din cauza unei diminuări a consumului [deoarece cota de piață a rămas stabilă între 2008 și PA – a se vedea considerentul (68) de mai jos].

Tabelul 2

(68)

Cota de piață a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping aproape că s-a dublat pe parcursul perioadei luate în considerare, crescând cu 76 % sau 7,9 puncte procentuale. Creșterea acestei cote de piață a avut loc în special între 2006 și 2007, menținându-se ulterior la un nivel ridicat.

Tabelul 3

(69)

Tabelul de mai jos indică prețurile medii ale importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, la frontiera europeană înainte de vămuire, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Pe parcursul perioadei luate în considerare, prețul mediu al importurilor din RPC a crescut până în 2008 și apoi a scăzut între 2008 și PA.

Tabelul 4

(70)

S-a efectuat o comparație a prețurilor în funcție de tip, între prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori chinezi în Uniune și cele practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. În acest scop, prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții independenți au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză incluși în eșantion. Au fost aplicate ajustări, după caz, pentru a se putea ține cont de diferențele în ceea ce privește percepția pe piață a calității produselor, nivelul de comercializare și costurile post-import.

(71)

Comparația a arătat că, pe parcursul PA, importurile vizând produsul în cauză originar din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotau prețurile industriei din Uniune (exprimate sub formă de procentaj al acesteia) cu 21 % până la 32 %.

(72)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii economici relevanți și indicatorii care influențează situația industriei din Uniune. Datele prezentate mai jos se raportează la întreaga industrie din Uniune în ceea ce privește vânzările și cotele de piață și la producătorii incluși în eșantion în ceea ce privește toți ceilalți indicatori. În ceea ce privește indicatorii care se referă la producătorii incluși în eșantion, ținând cont de faptul că eșantionul a fost alcătuit din doar două grupuri de producători, datele agregate reale nu au putut fi prezentate în tabelele corespondente de mai jos, din motive de confidențialitate; prin urmare, sunt prezentate doar indicii pentru a demonstra tendința acestor indicatori.

(73)

Volumele producției din Uniune au crescut între 2006 și 2008, dar au scăzut brusc între 2008 și perioada de anchetă. Această scădere substanțială a producției a fost cauzată atât de contracția pieței, cât și de presiunea tot mai mare a importurilor care fac obiectul unui dumping.

Tabelul 5

(74)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 35 % între 2006 și PA. În perioada de anchetă, nivelul de utilizare a capacității a scăzut la puțin peste jumătate, față de nivelul atins în 2008.

Tabelul 6

(75)

Tabelul de mai jos arată că stocurile finale au crescut inițial până în 2008, când producția din Uniune a fost la apogeu, acestea începând însă apoi să scadă, ca urmare a diminuării nivelului activității de producție.

Tabelul 7

(76)

Volumul vânzărilor efectuate de totalitatea producătorilor din Uniune pe piața UE a scăzut per ansamblu cu 39 %, în timp ce exporturile chineze au crescut cu 14 %, așa cum s-a menționat în considerentul (68) de mai sus. Volumul vânzărilor în Uniune ale industriei Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

(77)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 3,4 puncte procentuale între 2006 și 2007 și a rămas relativ stabilă în restul perioadei luate în considerare, cu o mică creștere temporară în 2009. Per ansamblu însă industria din Uniune a pierdut 3,6 puncte procentuale din cota de piață în decursul perioadei luate în considerare, în timp ce, așa cum se arată în tabelul 3 de mai sus, cota de piață a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping aproape că s-a dublat pe parcursul aceleiași perioade.

Tabelul 9

(78)

În ceea ce privește prețurile medii de vânzare, tabelul de mai jos arată că, în 2007, industria din Uniune și-a mărit prețurile de vânzare și apoi le-a redus treptat de la an la an, până la PA, ajungând la prețuri care sunt inferioare prețurilor din 2006. Evoluția și volatilitatea puternică a prețurilor lor de vânzare s-au datorat parțial fluctuațiilor majore ale costurilor materiilor prime.

Tabelul 10

(79)

Nivelul de ocupare a forței de muncă a urmat în mare măsură evoluția volumelor de producție (a se vedea tabelul 5 de mai sus), ceea ce indică faptul că industria din Uniune a încercat să raționalizeze costurile de producție atunci când a fost necesar. Industria din Uniune a încercat să-și adapteze forța de muncă la înrăutățirea condițiilor de piață, prin reducerea orelor de muncă, mai degrabă decât prin reducerea numărului de angajați. Prin urmare, tabelul de mai jos prezintă nivelul de ocupare a forței de muncă în echivalent normă întreagă („ENI”). Ocuparea forței de muncă în ENI a producătorilor din Uniune a crescut cu 11 % între 2006 și 2008, urmată de o scădere cu 19 puncte procentuale între 2008 și PA. Per ansamblu, numărul de ENI a scăzut cu 8 % pe parcursul perioadei luate în considerare.

Tabelul 11

(80)

În ciuda tentativelor industriei din Uniune indicate mai sus, producția per ENI a producătorilor din Uniune a scăzut considerabil, cu 29 % per ansamblu. Efectele grave ale importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, în contextul unei perioade caracterizate de prăbușirea cererii de pe piață, au împiedicat industria din Uniune să-și mențină nivelurile de productivitate.

Tabelul 12

(81)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit să controleze evoluția costurilor forței de muncă. Într-adevăr, tabelul de mai jos arată că media costului anual al forței de muncă a crescut ușor în 2007 și 2008, ea scăzând însă în 2009 și în PA. Per ansamblul perioadei, costurile unitare ale forței de muncă au scăzut cu 2 %. Această scădere ar fi fost mai pronunțată dacă sumele plăților compensatorii ar fi fost excluse din tendința de mai sus.

Tabelul 13

(82)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienții independenți pe piața UE, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. În consecință, în perioada luată în considerare, marjele de rentabilitate ale industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 14

(83)

După cum rezultă din tabelul de mai sus, rentabilitatea industriei din Uniune a atins apogeul în 2007 datorită unor condiții de piață excepționale de care au beneficiat toți actorii de pe piață. Nivelul mediu de rentabilitate s-a deteriorat în mod semnificativ începând cu 2007, iar profiturile s-au transformat într-o pierdere semnificativă în 2009 și în PA.

(84)

În ceea ce privește randamentul investițiilor (denumit în continuare „RI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, acest indicator pare să fi urmat evoluția rentabilității.

(85)

Fluxul de numerar net provenit din activități de exploatare a evoluat după cum urmează (dată fiind valoarea negativă din 2006, pentru indicarea evoluției fluxului de numerar a fost considerat ca an de referință anul 2007, în mod excepțional pentru acest tabel):

Tabelul 15

(86)

Tabelul de mai sus arată că fluxul de numerar al industriei din Uniune a atins nivelul maxim în anul 2008, el scăzând ulterior până la sfârșitul perioadei luate în considerare și atingând un nivel relativ scăzut în cursul perioadei de anchetă.

(87)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, investițiile producătorilor incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 16

(88)

După cum rezultă din tabelul de mai sus, producătorii din Uniune au hotărât să continue să investească, în ciuda situației lor financiare precare din 2009 și din PA. Motivele care stau la baza acestei situații sunt următoarele: (i) acest tip de activitate necesită în mod normal anumite investiții multianuale care trebuiau finalizate indiferent de situația pieței și (ii) în acest sector, modernizarea frecventă a utilajelor este indispensabilă pentru a permite producția de volume mai mari de produse de calitate superioară (pentru a menține competitivitatea față de alți producători).

(89)

Marjele de dumping pentru importurile din RPC sunt foarte ridicate, după cum s-a specificat mai sus, în considerentul (57). Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping poate fi considerat substanțial.

(90)

Indicatorii de prejudiciu au evoluat negativ în perioada luată în considerare. Acest fapt este semnificativ mai ales în ceea ce privește indicatorii privind rentabilitatea, volumele de producție, utilizarea capacității, volumele vânzărilor și cota de piață, toate înregistrând o tendință clară de declin.

(91)

În același timp, importurile de țevi de oțel inoxidabil din RPC subcotau prețurile industriei din Uniune cu până la 32 % în decursul PA [a se vedea considerentul (71) de mai sus].

(92)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(93)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat important. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut de asemenea să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se garanta că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(94)

Între 2006 și PA, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping a crescut, în ceea ce privește volumul, cu 14 %, în contextul unei piețe care s-a contractat cu 35 %, ceea ce a avut drept rezultat o creștere a cotei de piață a Uniunii cu 76 %, de la 10,5 % la 18,4 %.

(95)

Creșterea importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping din RPC pe parcursul perioadei luate în considerare a coincis cu o tendință de scădere a majorității indicatorilor de prejudiciu ai industriei din Uniune. Industria din Uniune a pierdut 3,6 puncte procentuale din cota de piață, iar prețurile sale de vânzare au scăzut cu 8 %, datorită presiunii prețurilor exercitate de importurile la preț scăzut care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii. Subcotarea semnificativă a prețurilor a împiedicat industria din Uniune să transfere, într-o măsură acceptabilă, costurile de producție ridicate asupra prețurilor de vânzare, ceea ce a avut drept rezultat niveluri negative ale rentabilității pe parcursul PA.

(96)

Pe baza celor de mai sus se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile la preț scăzut din RPC care fac obiectul unui dumping, care au pătruns pe piața Uniunii în volume mari și aflate în creștere constantă și care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune pe tot parcursul perioadei luate în considerare au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(97)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, importurile din alte țări terțe au fost limitate. Cota de piață totală a importurilor din alte țări în afara RPC a scăzut cu 4,3 puncte procentuale, de la 26,8 % la 22,5 %.

(98)

În afară de RPC, cele mai importante surse de importuri pe parcursul perioadei de anchetă au fost Japonia și Ucraina. Ambele au deținut o cotă de piață egală, de 5,2 %. India a deținut o cotă de piață de 3,0 %, în timp ce importurile din SUA au deținut o cotă de piață de 2,7 % pe parcursul PA. Tabelul de mai jos prezintă evoluția volumelor importurilor, a cotelor de piață și a prețurilor celor mai mari patru țări-sursă de import după RPC și pe cele ale restului importurilor din alte țări terțe, conform datelor Eurostat. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul (14) de mai sus, datele furnizate de Eurostat privind importurile din Japonia au necesitat ușoare ajustări pentru a exclude denaturările rezultate din raportarea incorectă a tranzacțiilor.

Tabelul 17

(99)

Așa cum se indică în tabelul de mai sus, în timpul perioadei luate în considerare, Japonia a înregistrat o creștere moderată a cotei sale de piață cu 0,8 puncte procentuale, de la 4,4 % la 5,2 %. Cu toate acestea, prețurile importurilor japoneze par să fie mult mai apropiate de prețurile Uniunii, decât prețurile importurilor din RPC. Faptul cel mai important, în PA, prețurile importurilor japoneze au fost net superioare celor ale industriei din Uniune.

(100)

Importurile din SUA au fost efectuate la prețuri mult mai mari decât cele practicate de industria din Uniune pe parcursul perioadei luate în considerare (cu excepția anului 2007). În ceea ce privește importurile din Ucraina și India, deși prețurile medii din aceste țări au fost în general mai mici decât prețurile din Uniune, cota de piață a ambelor țări a rămas relativ stabilă pe piața Uniunii: cota de piață a Ucrainei a scăzut de la 5,9 % la 5,2 %, în timp ce cota de piață a Indiei a crescut de la 2,8 % la 3,0 % în cursul perioadei luate în considerare.

(101)

În concluzie, cota de piață a importurilor din toate țările terțe cu excepția RPC a scăzut cu 4,3 puncte procentuale (de la 26,8 % la 22,5 %) pe parcursul perioadei luate în considerare. Per ansamblu, prețul mediu al importurilor din alte țări terțe decât RPC a crescut cu 34 % în perioada luată în considerare (de la 5 586 la 7 484 EUR pe tonă), ceea ce este în contrast evident cu reducerea cu 9 % a prețurilor importurilor chineze, care se aflau deja la un nivel foarte scăzut, și cu scăderea cu 8 % a prețurilor medii de vânzare din Uniune.

(102)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că importurile provenind din țări terțe, altele decât RPC, nu par să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(103)

În vreme ce anul 2007 și primele trei trimestre ale anului 2008 pot fi caracterizate ca o perioadă de plină expansiune a pieței tuburilor din oțel inoxidabil, criza economică și financiară a avut în cele din urmă un impact important și asupra acestui sector. Încetinirea creșterii economice a început să se facă simțită în ultimul trimestru al anului 2008, a continuat pe parcursul anului 2009 și chiar în prima jumătate a anului 2010, afectând astfel întreaga PA. Acest lucru se reflectă în evoluția consumului Uniunii, care a atins apogeul în 2007, după care a început să scadă, de la an la an (a se vedea tabelul 1 de mai sus).

(104)

Fără îndoială, această scădere a consumului, rezultat al încetinirii creșterii economice, a avut de asemenea un impact asupra situației industriei din Uniune. Trebuie remarcat însă că acest efect negativ a fost puternic exacerbat de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC, care au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune. Prin urmare, chiar dacă încetinirea creșterii economice ar putea fi considerată ca factor care a contribuit la prejudiciu pe parcursul PA, acest lucru nu ar diminua în niciun fel efectele prejudiciabile ale importurilor pe piața Uniunii la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din RPC. În absența unei astfel de concurențe neloiale din partea RPC și a presiunii volumului și a prețurilor exercitate asupra producătorilor din Uniune, aceștia din urmă ar fi putut să mențină un nivel relativ acceptabil al propriilor prețuri de vânzare și al rentabilității, chiar și în cazul unei scăderi a cererii.

(105)

În fapt, impactul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, care au subcotat în mare măsură prețurile de vânzare din Uniune pe parcursul PA poate fi considerat ca fiind chiar mai prejudiciabil într-o perioadă de criză economică, atunci când volumul vânzărilor și prețurile sunt supuse deja presiunii cauzate de reducerea consumului.

(106)

Date fiind circumstanțele de mai sus, încetinirea creșterii economice nu poate fi considerată un factor susceptibil de a distruge legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(107)

În ceea ce privește evoluția vânzărilor la export ale industriei din Uniune, exporturile au scăzut mai puțin decât vânzările pe piața internă, fie că este vorba de toți producătorii din Uniune sau doar de producătorii incluși în eșantion. În ceea ce privește dezvoltarea volumului de vânzări la export, ar putea fi stabilită următoarea tendință pentru industria din Uniune, în cursul perioadei considerate:

Tabelul 18

(108)

Trebuie de asemenea subliniat faptul că vânzările la export ale industriei din Uniune au scăzut într-un ritm mai lent decât cel al vânzărilor acesteia pe piața Uniunii. Acest lucru poate fi un indicator al faptului că presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC este deosebit de puternică pe piața Uniunii. Având în vedere acest indiciu, precum și cota substanțială a exporturilor din vânzările totale realizate de industria din Uniune (cuprinsă constant între 39 % și 45 % pe parcursul perioadei luate în considerare), se poate exclude orice fel de lipsă de competitivitate a producătorilor din Uniune de pe piața mondială.

(109)

Nivelul ridicat de volatilitate al prețurilor la aliaje, precum și evoluția generală a cererii de pe piață au condus la fluctuații considerabile ale costurilor principalelor materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Costul mediu unitar de producție al industriei din Uniune a evoluat, în cursul perioadei luate în considerare, după cum urmează:

Tabelul 19

(110)

Așa cum s-a menționat deja în considerentul (78) de mai sus, piața chineză a principalelor materii prime este foarte denaturată. Din cauza acestei denaturări, producătorii-exportatori din RPC par să aibă posibilitatea de a efectua vânzări la export ale produsului în cauză către piața Uniunii, la prețuri probabil mai puțin elastice în raport cu prețurile la materiile prime, ceea ce conduce la prețuri net inferioare celor de pe piața Uniunii. Cu alte cuvinte, din cauza denaturării existente pe piața materiilor prime din China, producătorii de tuburi din oțel inoxidabil din RPC au un avantaj concurențial neloial în raport cu industria din Uniune. Aceste denaturări au permis producătorilor chinezi să păstreze nivelul scăzut al prețurilor la importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(111)

În concluzie, analiza de mai sus a demonstrat că importurile din RPC au crescut în ceea ce privește cantitatea și au câștigat o cotă de piață considerabilă pe parcursul perioadei luate în considerare. Mai mult, aceste cantități sporite care au intrat pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping au subcotat în mod drastic prețurile practicate de industria din Uniune. Cu toate că industria din Uniune a reușit, pentru o anumită perioadă, să compenseze efectele negative ale acestei presiuni grație condițiilor de piață deosebit de favorabile din anii 2007 și 2008, acest lucru nu a mai fost posibil atunci când criza economică a redus substanțial nivelul cererii.

(112)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune. În această privință, s-a constatat că importurile din țări terțe, impactul crizei economice, performanța la export a industriei din Uniune și alți factori, inclusiv cei legați de denaturările de pe piața materiei prime din RPC, nu par să fie de natură a distruge legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(113)

Pe baza analizei de mai sus, care a făcut o distincție și o separare corespunzătoare între efectele tuturor factorilor cunoscuți cu efect asupra situației industriei din Uniune și efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(114)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, existau motive convingătoare pentru a concluziona cu fermitate că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în cazul de față. În acest scop și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

(115)

Comisia a trimis chestionare importatorilor independenți și utilizatorilor. În cele din urmă, doi importatori și un utilizator au prezentat răspunsuri la chestionar în termenele stabilite.

(116)

Un producător din Uniune s-a opus instituirii de măsuri antidumping, deoarece societatea comercială se aprovizionează în parte din RPC cu produse tubulare semifinite din oțel inoxidabil pentru a le transforma ulterior în tuburi finisate. Cu toate acestea, producătorul respectiv reprezintă mai puțin de 2 % din totalul producției Uniunii.

(117)

Se reamintește faptul că indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință generală negativă și că indicatorii de prejudiciu care se refereau în special la volumele de vânzări și producție, la cota de piață și la performanța financiară a industriei din Uniune, adică la rentabilitate și la randamentul investițiilor, au fost grav afectați.

(118)

Dacă se instituie măsuri, se așteaptă ca deprecierea prețurilor și pierderea cotei de piață să fie atenuate și ca prețurile de vânzare ale industriei din Uniune să înceapă să se restabilească, având drept rezultat ameliorarea semnificativă a situației financiare a industriei din Uniune.

(119)

Pe de altă parte, este posibil ca deteriorarea pieței industriei din Uniune și a situației financiare a acesteia să continue, în cazul în care nu se instituie măsuri antidumping. În acest caz, industria din Uniune ar continua să piardă cote de piață, neputând să se alinieze prețurilor pieței fixate de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC. Consecința probabilă ar fi reducerea în continuare a producției și închiderea instalațiilor de producție din Uniune, având ca rezultat pierderi semnificative de locuri de muncă.

(120)

Luând în considerare toți factorii de mai sus, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(121)

Așa cum s-a menționat anterior, nu s-a recurs la eșantionare în cazul importatorilor independenți, deoarece doar doi importatori independenți au colaborat în totalitate în cadrul acestei anchete, prezentând răspunsuri la chestionar. Doar o mică parte a cifrei de afaceri a acestor doi importatori s-a datorat revânzărilor produsului în cauză originar din RPC.

(122)

Cu toate acestea, importurile declarate de acești doi importatori reprezentau o proporție relativ redusă din totalul importurilor din RPC în timpul PA (net inferioară valorii de 10 %). Având în vedere marjele ridicate realizate de importatori prin revânzările produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă, se poate presupune că instituirea de taxe antidumping ar putea avea ca rezultat reducerea marjei de profit a acestor importatori. Cu toate acestea, niciunul dintre aceștia nu a prezentat argumente conform cărora impunerea de taxe antidumping ar fi împotriva intereselor lor. În plus, deoarece ambii revând tuburi din oțel inoxidabil originare din alte țări decât China (inclusiv din Uniune), ei ar putea decide de asemenea să se aprovizioneze de la furnizori din alte țări decât China, neafectați de aceste taxe.

(123)

Niciun alt importator nu a mai cooperat, prin prezentarea de răspunsuri la chestionar sau prin observații fundamentate. În aceste condiții, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri provizorii nu va avea efecte negative importante asupra interesului importatorilor din UE.

(124)

Țevile și tuburile fără sudură din oțel inoxidabil care fac obiectul acestei proceduri sunt utilizate pentru un mare număr de aplicații [a se vedea considerentul (17) de mai sus]. În ciuda acestui fapt, doar un singur utilizator a cooperat. Acesta utilizează tuburi din oțel inoxidabil pentru fabricarea de răcitoare de aer cu aripioare și de condensatoare răcite cu aer, reprezentând mai puțin de 1 % din totalul importurilor din China în cursul PA. Cu toate acestea, se poate concluziona provizoriu că cooperarea foarte limitată dintre utilizatori pare să indice că, în general, impactul asupra rentabilității și situației economice ale industriei utilizatorilor va fi destul de limitat.

(125)

Din răspunsul la chestionar oferit de acest utilizator rezultă că societatea nu va fi grav afectată de măsurile antidumping, nici chiar în ceea ce privește unitatea acesteia care utilizează tuburile din oțel inoxidabil. Dacă se compară valoarea importurilor produsului în cauză cu cifra de afaceri a unității care utilizează mărfurile importate, efectul poate fi considerat neglijabil.

(126)

Pe baza datelor furnizate de acest utilizator, nu se poate totuși exclude faptul că anumite societăți utilizatoare, care utilizează cantități mai substanțiale de tuburi din oțel inoxidabil importate din RPC, ar putea fi afectate în mod negativ de măsurile antidumping.

(127)

Din informațiile comunicate de unicul utilizator cooperant este imposibil de estimat utilizarea totală la nivelul întregii industrii din Uniune, dată fiind reprezentativitatea limitată a acestuia și marea varietate de aplicații.

(128)

De asemenea, trebuie remarcat faptul că nivelul măsurilor luate nu este de natură a împiedica aprovizionarea în continuare a pieței din Uniune cu importuri din China, deși aceasta se desfășoară la prețuri mai ridicate și neprejudiciabile. În plus, capacitatea de producție neutilizată a industriei din Uniune, precum și sursele alternative de importuri din diferite alte țări terțe, arată că nu există niciun risc legat de securitatea aprovizionării în ceea ce privește tuburile din oțel inoxidabil pe piața Uniunii.

(129)

În plus, în ciuda recentelor dificultăți cu care s-a confruntat industria din Uniune, ea continuă să reprezinte cel mai mare furnizor al industriei utilizatoare din Uniune. Fără instituirea de măsuri, în caz de deteriorare ulterioară a situației financiare a industriei din Uniune, existența industriei din Uniune ar fi compromisă, fapt ce ar genera un risc de aprovizionare inclusiv pentru utilizatori din interiorul Uniunii.

(130)

Per ansamblu, analizând impactul global al măsurilor antidumping, efectele pozitive asupra industriei Uniunii contrabalansează în mod clar efectele negative potențiale asupra altor grupuri de interese. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că taxele antidumping nu sunt contrare interesului Uniunii.

(131)

În concluzie, se așteaptă ca instituirea de măsuri cu privire la importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din RPC să ofere industriei din Uniune șansa de a-și îmbunătăți situația prin creșterea volumelor de vânzări, a prețurilor de vânzare și a cotei de piață. Cu toate că este posibil să se producă unele efecte negative sub forma creșterii costurilor pentru anumiți utilizatori, acestea pot fi compensate cu ajutorul beneficiilor preconizate pentru producători și furnizorii acestora.

(132)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că, după analizarea avantajelor și dezavantajelor, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC.

(133)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(134)

Nivelul măsurilor provizorii instituite în legătură cu importurile originare din RPC trebuie să fie suficient de ridicat pentru a elimina dumpingul, fără a depăși prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că măsurile ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină, în ansamblu, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar putea obține, în mod rezonabil, în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(135)

Industria din Uniune a susținut că, pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, ar trebui utilizat un profit țintă de 12 %. Însă, elementele probatoare furnizate până în prezent nu au demonstrat că această rentabilitate ar putea fi atinsă în condiții normale de piață. Nici măcar în anul excepțional 2007, industria din Uniune nu a putut atinge acest nivel ridicat de profitabilitate. Pe baza datelor colectate în timpul anchetei s-a considerat provizoriu că un profit de 5 % este adecvat pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului.

(136)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost stabilit prin deducerea marjei reale de profit din prețul franco fabrică și prin adăugarea la pragul de rentabilitate astfel calculat, la care nu s-ar înregistra pierderi, a marjei profitului țintă menționată mai sus.

(137)

Drept rezultat, au fost stabilite provizoriu următoarele niveluri de eliminare a prejudiciului:

(138)

Luând în considerare cele de mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că trebuie instituită o taxă antidumping provizorie asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC, la cel mai scăzut nivel al marjei de dumping și la cel mai scăzut nivel de eliminare a prejudiciului constatate, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe, care reprezintă, în toate cazurile, marja prejudiciului.

(139)

Având în vedere nivelul înalt de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi, nivelul taxei tuturor celorlalte societăți este stabilit la nivelul societății cooperante cu taxa cea mai mare din eșantion. Pentru societățile cooperante neincluse în eșantion enumerate în anexă, nivelul taxei provizorii se stabilește la nivelul taxei medii ponderate a societăților din eșantion. Pe baza celor de mai sus, nivelurile propuse ale taxei sunt:

(140)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu privire la societățile respective. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(141)

Orice cerere prin care se solicită aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (8) și trebuie să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția, precum și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective referitoare la entitățile de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(142)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(143)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,