13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/1

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/2

(1)

Prin Regulamentul (UE) nr. 1035/2010 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de melamină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Taxele antidumping provizorii s-au situat între 44,9 % și 65,2 %.

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2010 de către producătorii din UE Borealis Agrolinz Melamine GmbH, DSM Melamine B.V. și Zakłady Azotowe Puławy (denumiți în continuare „reclamantul”), care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția totală de melamină a Uniunii.

(3)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În acest scop, s-a efectuat o vizită de verificare la sediul următoarei societăți utilizatoare în scopul de a evalua impactul posibil al instituirii de măsuri antidumping definitive:

(6)

Ulterior, toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de melamină originară din RPC și a perceperii definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea finală”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare finală.

(7)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(8)

În absența oricăror observații cu privire la părțile vizate de procedură, se confirmă considerentele 4-10 din regulamentul provizoriu.

(9)

Se reamintește faptul că, astfel cum s-a indicat în considerentul 12 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză a fost definit ca melamină, încadrată în prezent la codul NC 2933 61 00 și originară din RPC.

(10)

Melamina este o pulbere albă, cristalină, obținută din uree. Ea este utilizată în principal în laminate, pulberi pentru mulaje, panouri pe bază de lemn și rășini de învelire.

(11)

Un producător-exportator a reiterat afirmația din considerentul 65 al regulamentului de bază, conform căreia melamina produsă în RPC și exportată din această țară este, în general, de calitate puțin mai slabă în comparație cu melamina produsă de industria din Uniune și nu poate fi utilizată pentru anumite aplicații de suprafață. Argumentul privind diferența de calitate a fost prezentat, de asemenea, de mai mulți utilizatori localizați în Uniune.

(12)

Ancheta a arătat că, deși culoarea melaminei poate prezenta mici variații, melamina nu se vinde pe bază de standarde de calitate diferite, nici pe piața internă, nici pe piețele de export. Nu s-au adus dovezi care să indice faptul că posibilele mici variații ale melaminei ar putea duce la caracteristici fizice și chimice de bază diferite și la utilizări finale diferite. Această chestiune nu a fost adusă în discuție de ceilalți producători-exportatori. Mai mult, ancheta a arătat, de asemenea, că producătorul-exportator în cauză utiliza un proces de producție similar cu cel al industriei din Uniune.

(13)

Pe baza elementelor menționate anterior, se respinge afirmația și se confirmă faptul că melamina produsă și vândută de către industria din Uniune în Uniune, melamina produsă și vândută pe piața internă a RPC și melamina importată în Uniune din RPC, precum și cea produsă și vândută în Indonezia, care a servit drept țară analogă, sunt considerate a fi similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

În absența oricăror alte observații cu privire la produsul similar, se confirmă considerentele 12-15 din regulamentul provizoriu.

(15)

Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) a fost inițial refuzat tuturor producătorilor-exportatori care l-au solicitat, deoarece costurile inputurilor principale nu reflectau într-o măsură substanțială valorile pieței, astfel cum se cere la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a stabilit în considerentele 20-24 din regulamentul provizoriu, ancheta cu privire la TEP a arătat că această situație a fost generată de intervenția statului atât pe piața gazului natural, cât și pe piața ureei din RPC. În plus față de această situație generală, au existat, de asemenea, motive specifice fiecărei societăți pentru refuzul TEP, astfel cum s-a stabilit în considerentele 25-28 din regulamentul provizoriu.

(16)

Un producător-exportator a argumentat că prețul ureei din RPC era aliniat la prețul din alte părți ale lumii, cum ar fi Indonezia și Orientul Mijlociu, prin urmare, concluzia conform căreia costurile inputurilor principale erau deformate nu este corectă.

(17)

Cu toate acestea, concluzia inițială conform căreia piața ureei din RPC era supusă unei intervenții semnificative a statului, astfel cum s-a stabilit în considerentele 23 și 24 din regulamentul provizoriu, nu a fost pusă sub semnul întrebării. Acest element este suficient deja pentru a concluziona că nu se respectă criteriul 1 de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Această concluzie nu este afectată de faptul că, la un anumit moment, prețurile ureei din RPC și prețurile din alte părți ale lumii ar fi putut să fie aproximativ la același nivel.

(18)

Un grup exportator nu a fost de acord cu refuzul TEP și al tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), pe baza faptului că Comisia nu a primit formulare complete de cerere a TEP pentru toate societățile afiliate. În observațiile sale privind comunicarea, acest grup a cooperat în totalitate, însă nu a pus sub semnul întrebării faptul că una dintre societățile sale afiliate nu a furnizat un formular de cerere a TEP în același timp cu restul grupului. Prin urmare, se respinge această afirmație.

(19)

În absența oricăror alte observații cu privire la TEP, se confirmă considerentele 16-32.

(20)

S-a stabilit provizoriu că trei dintre cele cinci societăți sau grupuri de producători-exportatori din RPC au îndeplinit toate cerințele pentru aplicarea TI.

(21)

Industria din Uniune a pus sub semnul întrebării decizia de a acorda TI în cazul a trei grupuri de societăți, argumentând că un producător-exportator era deținut de statul chinez, iar alt producător-exportator avea diverse legături la nivel de conducere cu societăți care erau, în cele din urmă, controlate de stat. În plus, amploarea intervenției statului era de așa natură, încât să permită eludarea măsurilor cu privire la toți cei trei producători-exportatori.

(22)

Ancheta a arătat că niciunul dintre producătorii-exportatori căror li s-a acordat inițial TI nu era deținut de stat. În plus, afirmația conform căreia conducerea unui producător-exportator avea legături cu societăți controlate de stat nu era fondată. În ceea ce privește riscul posibil de eludare, ar trebui să se remarce faptul că ancheta a arătat că prețurile de export, cantitățile, clauzele și condițiile de vânzare erau negociate și determinate în mod liber și că producătorii-exportatori nu erau nici deținuți de stat, nici nu făceau în alt mod obiectul influenței dominante a statului la nivel de conducere. Astfel, se poate concluziona că intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor.

(23)

Pe baza celor prezentate mai sus, se resping afirmațiile industriei din Uniune. Prin urmare, se confirmă concluzia inițială conform căreia trei dintre cei cinci producători-exportatori îndeplinesc toate cerințele pentru TI.

(24)

Indonezia a fost aleasă ca țară analogă. Datele prezentate în răspunsul producătorului cooperant din Indonezia au fost verificate in situ și s-a constatat că sunt fiabile și că sunt o bază adecvată pentru valoarea normală.

(25)

Un producător-exportator a pus sub semnul întrebării alegerea Indoneziei ca țară analogă, deoarece părțile interesate nu au avut oportunitatea de a prezenta observații privind această alegere. Cu toate acestea, din mai 2010, dosarul care poate fi consultat conținea o notă care explică de ce Indonezia a fost aleasă ca țară analogă. Astfel, deoarece părțile au avut posibilități numeroase de a prezenta observații cu privire la această alegere, drepturile lor procedurale au fost respectate în întregime. Nu s-au primit observații suplimentare privind alegerea țării analoge.

(26)

Prin urmare, s-a confirmat că Indonezia este o țară analogă adecvată și rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(27)

Se reamintește faptul că valoarea normală a fost construită utilizându-se costul de fabricație al producătorului indonezian, la care se adaugă o sumă rezonabilă corespunzând costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale și profitului obținut pe piața internă.

(28)

Un producător-exportator a pus sub semnul întrebării nivelul valorii normale construite, în special costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profitul care se bazau pe cele ale industriei din Uniune. Totuși, această metodă este conformă articolului 2 alineatul (6) litera (c) și este considerată corespunzătoare. Nu au fost disponibile alte date care să poată fi utilizate ca bază pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profit, deoarece nu mai existau alți exportatori sau producători care să facă obiectul anchetei în țara analogă, iar producătorul care a făcut obiectul anchetei nu a vândut nicio altă categorie de produse în PA.

(29)

Prin urmare, se respinge această afirmație. Se confirmă considerentele 35-45 cu privire la determinarea valorii normale.

(30)

În absența altor observații cu privire la determinarea prețului de export, se confirmă considerentul 46 din regulamentul provizoriu.

(31)

Un producător-exportator a pus sub semnul întrebării comparația valorii normale și a prețului de export din punctul de vedere al TVA. Totuși, deoarece valoarea normală și prețul de export au fost comparate la același nivel de taxare indirectă, adică cu TVA inclus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (c), nu este necesară nicio modificare a acestei metode. Prin urmare, se confirmă considerentele 47 și 48 din regulamentul provizoriu.

(32)

În absența oricăror observații cu privire la marjele de dumping, se confirmă considerentul 49 din regulamentul provizoriu.

(33)

Pe această bază, marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se ridică la:

(34)

În absența oricăror observații cu privire la marjele de dumping, se confirmă considerentele 51-52 din regulamentul provizoriu.

Pe această bază, nivelul de dumping la nivel național se stabilește definitiv la 65,6 % din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, și se confirmă considerentul 53 din regulamentul provizoriu.

(35)

În absența oricăror observații cu privire la producția și industria din Uniune, se confirmă considerentele 54-56 din regulamentul provizoriu.

(36)

Unele părți au afirmat faptul că cifrele Eurostat privind importurile de melamină din RPC nu erau fiabile din punctul de vedere al cantității. O verificare a datelor Eurostat a avut drept rezultat modificări minore ale cifrelor privind importul și, în consecință, ale consumului din Uniune, astfel cum se arată în tabelele de mai jos. Aceste modificări nu sunt de natură să afecteze analiza consumului din Uniune din considerentele 57-59 din regulamentul provizoriu, care, astfel, poate fi confirmată.

Tabelul 1

(37)

Modificările de mai sus privind volumele importurilor țărilor în cauză nu sunt de natură să afecteze constatările din considerentele 61 și 62 din regulamentul provizoriu, care, astfel, pot fi confirmate.

(38)

Mai mulți utilizatori au afirmat faptul că nu au importat melamină din RPC în 2009 și 2010, deoarece prețurile chineze era prea mari în comparație cu prețurile predominante din UE. Prin urmare, ei puneau sub semnul întrebării subcotarea realizată de exportatori chinezi constatată în timpul PA.

(39)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 63 și 64 din regulamentul provizoriu, cooperarea din partea exportatorilor chinezi a fost redusă. Astfel, informațiile verificate la fața locului cu societățile chineze cooperante au fost folosite pentru a stabili subcotarea. Astfel cum s-a menționat în considerentele 66 și 67 din regulamentul provizoriu, importurile producătorilor-exportatori cooperanți subcotau prețurile industriei din Uniune în timpul PA cu 10,3 %. Dat fiind faptul că nu se furnizează nicio nouă dovadă în comparație cu cele disponibile la momentul instituirii măsurilor provizorii, se respinge această afirmație.

(40)

Unii utilizatori au afirmat faptul că ar trebui să se țină cont de munca suplimentară implicată de manipularea melaminei importate din RPC. Ei au afirmat că prețul de cumpărare al melaminei chineze nu includea acest tip de cost.

(41)

Examinarea acestei afirmații a arătat că nu există o bază fiabilă pentru a stabili condițiile în care a fost importată melamina din RPC și valoarea posibilă a costurilor care este posibil să fi fost suportate în plus față de prețul de cumpărare. În plus, părțile de mai sus nu au furnizat nicio dovadă; astfel, afirmația se respinge.

(42)

La fel cum a fost cazul în momentul instituirii măsurilor provizorii, unele părți au afirmat că, în loc să se bazeze pe datele verificate provenind de la numai 30 % din societățile chineze cooperante, calcularea subcotării ar trebui să se bazeze pe datele transmise de Eurostat.

(43)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 66 din regulamentul provizoriu, datele furnizate de exportatorii cooperanți au fost utilizate pentru calcularea subcotării. Aceste date au fost verificate și, prin urmare, sunt considerate a fi mai fiabile decât datele obținute de la Eurostat. Prin urmare, această afirmație se respinge.

(44)

În absența oricăror alte observații privind subcotarea prețurilor, se confirmă metodologia de stabilire a subcotării prețurilor descrisă în considerentele 66 și 67 din regulamentul provizoriu.

(45)

În absența oricăror observații privind situația economică a industriei din Uniune, se confirmă considerentele 68-82 din regulamentul provizoriu.

(46)

În absența oricăror observații referitoare la concluzia privind prejudiciul, se confirmă considerentele 83-86 din regulamentul provizoriu.

(47)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 87 din regulamentul provizoriu, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originar din RPC au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune în asemenea măsură încât să poată fi considerat material. În plus, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(48)

Pe baza datelor referitoare la import revizuite indicate în tabelul 2 de mai sus, observațiile din considerentele 88-95 din regulamentul provizoriu rămân valabile. În ansamblu, importurile din RPC au scăzut semnificativ cu 31 % în cursul perioadei luate în considerare, ca urmare a scăderii consumului din Uniune (cu 28 %). În ceea ce privește prețurile, prețul de export verificat la sediile producătorilor chinezi cooperanți a fost mai mic decât prețul de import mediu raportat de Eurostat. S-a constatat că exportatorii chinezi cooperanți verificați, reprezentând aproximativ 30 % din totalul importurilor din RPC, subcotau prețurile industriei din Uniune în timpul PA cu 10,3 %.

(49)

Ancheta a dezvăluit că, în anumite luni ale PA, exportatorii chinezi își vindeau surplusul de melamină pe piața Uniunii unde prețurile erau atractive pentru ei și îl retrăgeau atunci când prețurile începeau să scadă. Această politică de prețuri orientată a continuat să aibă efecte negative pe piața Uniunii în timpul întregii PA, dat fiind faptul că prețurile pot fi fixate pentru o perioadă cuprinsă între trei și șase luni. Astfel, se confirmă că prezența importurilor care fac obiectul unui dumping, la prețuri mici, pe piața Uniunii a jucat un rol în agravarea în continuare a tendinței negative a prețurilor de vânzare de pe piață pe termen mediu, după retragerea acestora. Nivelul scăzut al prețurilor de vânzare a contribuit la pierderile enorme suferite de industria din Uniune și a fost considerat ca fiind un factor major al prejudiciului material constatat.

(50)

Pe această bază, se poate confirma legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(51)

În această privință, părțile interesate au repetat, în general, majoritatea observațiilor prezentate în etapa provizorie. În ceea ce privește efectul importurilor care fac obiectul unui dumping, unele părți au afirmat din nou că cifrele Eurostat ar trebui să aibă prioritate în raport cu datele verificate la sediile producătorilor-exportatori cooperanți. O astfel de afirmație ar face ca anchetele la fața locului să fie lipsite de sens și, prin urmare, nu a putut fi acceptată. Nu s-au furnizat dovezi care să arate că datele utilizate în această anchetă nu erau fiabile. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(52)

Unele părți au afirmat faptul că prejudiciul suferit de industria din Uniune nu este cauzat de importurile din RPC, ci de criza economică mondială. Totuși, aceste părți nu au prezentat dovezi care să arate că datele utilizate în această anchetă nu erau fiabile. În plus, importurile care fac obiectul unui dumping au intensificat efectul crizei economice și, în consecință, au agravat în continuare situația industriei din Uniune. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(53)

Observațiile formulate și dovezile furnizate cu privire la alți factori nu au fost de natură să modifice concluzia din considerentele 108-110 din regulamentul provizoriu, conform căreia niciunul dintre acești factori nu putea să rupă legătura dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prin urmare, se confirmă concluzia provizorie conform căreia importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune.

(54)

Se reamintește că industria din Uniune este formată din trei producători localizați în diferite state membre, având peste 600 de angajați direcți în activități legate de melamină.

(55)

Unii utilizatori au afirmat că cifrele privind ocuparea forței de muncă ale reclamanților erau supraestimate. Nu s-au furnizat dovezi care să arate că datele verificate utilizate în această anchetă nu erau fiabile și, prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(56)

Un utilizator a afirmat că industria din Uniune a închis centre de producție ca urmare a problemelor tehnice, și nu ca urmare a importurilor despre care se presupune că fac obiectul unui dumping.

(57)

Într-adevăr, unele uzine din Uniune s-au confruntat cu unele dificultăți tehnice, însă aceasta s-a întâmplat în principal după PA. În urma instituirii măsurilor provizorii, industria din Uniune a prezentat dovezi conform cărora fabricile care fuseseră inactive ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping au fost redeschise recent. Aceasta arată că măsurile au avut deja un impact pozitiv asupra industriei din Uniune.

(58)

Este de așteptat ca instituirea unor taxe antidumping definitive asupra importurilor originare din RPC să aibă un impact pozitiv și asupra situației economice a industriei din Uniune și să îi permită să recâștige cel puțin o parte din rentabilitatea sa pierdută.

(59)

În lipsa oricăror alte observații privind interesul industriei din Uniune, se confirmă considerentele 112-115 din regulamentul provizoriu.

(60)

În lipsa observațiilor privind interesul importatorilor, s-a concluzionat că instituirea de măsuri definitive asupra importurilor de melamină originară din RPC nu ar fi împotriva intereselor importatorilor.

(61)

În etapa provizorie, cooperarea din partea utilizatorilor a fost relativ redusă. Din cele 44 de chestionare trimise, s-au primit numai 7 răspunsuri care au putut fi considerate valabile. Importurile realizate de utilizatorii cooperanți au reprezentat aproximativ 10 % din consumul din Uniune. În această etapă, s-a concluzionat că impactul măsurilor propuse ar fi relativ limitat.

(62)

După instituirea măsurilor provizorii, s-a efectuat o vizită de verificare la sediul principalului utilizator cooperant din Uniune. Ancheta a arătat că procentul reprezentat de melamină în costul său de producție se situează între 8 % și 15 %, în funcție de activitate. Prin urmare, impactul posibil al măsurilor poate fi relativ semnificativ, în funcție de procentul pe care îl reprezintă melamina în costuri și în nivelul rentabilității, care era relativ scăzut.

(63)

În observațiile lor, mai mulți utilizatori au afirmat că, după instituirea măsurilor provizorii, a avut loc o penurie de melamină pe piața Uniunii și că aceasta a dus la creșteri semnificative și continue ale prețurilor. În timp ce prețul de vânzare al melaminei era de aproximativ 900 EUR pe tonă în timpul PA, după PA prețurile variază între 1 200 EUR și 1 500 EUR pe tonă.

(64)

Vizita de verificare efectuată la sediul utilizatorului cooperant a confirmat faptul că măsurile provizorii au avut un impact asupra activităților acestuia, combinate cu creșterea prețului pe care industria din Uniune a aplicat-o în cazul melaminei sale. Într-adevăr, industria din Uniune deține o cotă de piață de aproximativ 85 % din piața Uniunii și astfel, de fapt, toți utilizatorii achiziționează o mare parte din melamina lor de la producători din Uniune.

(65)

Informațiile colectate în timpul anchetei sugerează, de asemenea, că se așteaptă încă creșteri ale prețurilor în perioada ulterioară PA. În consecință, ar părea justificat, în interesul Uniunii, să se modifice forma măsurilor provizorii pentru a limita orice creștere ulterioară a prețului melaminei, ceea ce ar afecta în mod grav activitatea globală a utilizatorilor.

(66)

Unii utilizatori afirmă că a avut loc o penurie de melamină pe piață în 2010, că producătorii din UE nu au putut satisface cererea de pe piața Uniunii și că instituirea de măsuri provizorii a contribuit la agravarea acestei penurii.

(67)

Analiza datelor disponibile a arătat că, într-adevăr, piața melaminei a cunoscut o anumită perioadă de penurie, dar că aceasta nu s-a datorat taxelor provizorii, ci evoluției pieței la nivel mondial.

(68)

Unii utilizatori afirmă că producătorii din UE nu le-au furnizat cantitățile de melamină necesare pentru menținerea producției lor.

(69)

Analiza datelor disponibile a arătat că penuria a avut loc numai pe piața la vedere, însă cantitățile convenite prin contract au fost furnizate.

(70)

Mai mult, producătorii din UE și producătorii din țări terțe au pus la dispoziție capacități de producție suplimentare, asigurând o aprovizionare stabilă cu melamină pentru utilizatorii din Uniune.

(71)

Un utilizator a afirmat că a întrerupt construirea unei noi uzine de producție, deoarece și-a dat seama că acestea nu vor mai fi competitive pe principalele lor piețe de export, ținând cont de nivelul măsurilor provizorii instituite.

(72)

Unii utilizatori au afirmat că, dacă se confirmă măsurile provizorii, produsele din aval din Uniune nu vor mai fi competitive în comparație cu importurile acelorași produse din aval din RPC. În consecință, acești utilizatori fie își vor închide, fie își vor muta instalațiile de producție în afara Uniunii.

(73)

O asociație de utilizatori a afirmat că numai sectorul producătorilor de panouri pe bază de lemn generează mii de locuri de muncă, deci un număr mult mai mare în comparație cu producătorii de melamină din UE. Astfel, instituirea de măsuri definitive nu era în interesul Uniunii.

(74)

Părțile de mai sus nu au furnizat dovezi convingătoare care să le susțină afirmațiile, prin urmare se confirmă considerentele 116-121 din regulamentul provizoriu.

(75)

Pe baza elementelor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive întemeiate împotriva instituirii de taxe antidumping definitive împotriva importurilor de melamină originară din RPC.

(76)

Totuși, pe baza elementelor menționate anterior, pare să fie în interesul Uniunii să se modifice forma măsurilor propuse pentru a limita orice impact grav posibil asupra activității globale a utilizatorilor, care depinde mult de aprovizionarea cu melamină.

(77)

În absența oricăror observații fundamentate, care ar modifica concluziile privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 123-127 din regulamentul provizoriu.

(78)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se concluzionează să se modifice forma măsurilor prin instituirea de măsuri definitive sub forma unui preț minim de import (denumit în continuare „PMI”) pentru exportatorii cooperanți cărora li s-a acordat TI și, pentru toți ceilalți, o taxă fixată la 415,00 EUR pe tonă de greutate netă de produs. Importurile din partea exportatorilor cooperanți cărora li s-a acordat TI ar face obiectul unui PMI de 1 153 EUR pe tonă de greutate netă de produs.

(79)

Acest PMI se bazează pe valoarea normală stabilită în țara analogă, mărită astfel încât să ajungă la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii utilizând date de export de la exportatorii chinezi cooperanți și exprimată apoi în euro pe tonă de greutate netă de produs.

(80)

În cazul în care importurile sunt efectuate la un preț CIF la frontiera Uniunii egal cu sau mai mare decât prețul minim de import stabilit, nu se aplică nicio taxă. În cazul în care importurile sunt efectuate la un preț mai mic, se percepe diferența între prețul real și prețul minim de import.

(81)

Exportatorii care nu au cooperat și exportatorii căror nu li s-a acordat TI ar face obiectul taxei reziduale de 415,00 EUR pe tonă de greutate netă de produs (bazată pe diferența dintre prețul neprejudiciabil astfel cum a fost menționat în considerentul 126 din regulamentul provizoriu și cea mai prejudiciabilă tranzacție a unui exportator cooperant în timpul PA) independent de prețul de import.

(82)

Această formă de măsuri le-ar permite producătorilor din UE să depășească efectele dumpingului prejudiciabil și, de asemenea, ar trebui să împiedice orice creștere nejustificată de prețuri care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activității utilizatorilor.

(83)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Ulterior, industria din Uniune a contestat afirmațiile susținute de utilizatori privind penuria produsului în cauză, precum și evoluția prețurilor după PA pe piața Uniunii. În ceea ce privește penuria, industria din Uniune a argumentat că industria sa este ciclică și că există alte surse de aprovizionare, cum ar fi Trinidad și Qatar. În ceea ce privește tendința prețurilor, aceștia au susținut că această creștere a început cu mult înaintea instituirii de măsuri provizorii. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul că prețurile au continuat să crească de la instituirea măsurilor provizorii și că importurile din alte surse nu sunt semnificative. Observațiile transmise de alte părți au fost examinate în mod corespunzător, dar nu au fost de natură să modifice concluziile.

(84)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific la articolul 1, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și urmează să facă obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(85)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată de îndată Comisiei (3) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, prezentul regulament va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(86)

În scopul de a reduce la minimum riscurile eludării, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a garanta aplicarea corectă a taxelor antidumping. Printre aceste măsuri speciale se numără: prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care este conformă cerințelor stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor celorlalți exportatori.

(87)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de PMI cresc în mod semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, o astfel de creștere a volumului ar putea fi considerată ca și când ar constitui în sine o modificare a modelului de comerț în urma instituirii de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și cu condiția să fie îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă împotriva eludării. Această anchetă poate, printre altele, să examineze necesitatea de a elimina PMI și instituirea ulterioară a unei taxe.

(88)

În cazul în care condițiile pieței se modifică semnificativ după instituirea măsurilor definitive, Comisia poate, din proprie inițiativă, să revizuiască forma măsurilor în scopul de a evalua dacă măsurile au rezultatele dorite privind îndepărtarea prejudiciului și dacă se justifică o modificare a formei măsurilor.

(89)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei din Uniune, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse sub formă de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele depuse provizoriu care depășesc nivelul taxelor definitive antidumping vor fi returnate. În cazul în care taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, nu se percep definitiv decât sumele depuse cu titlu de taxe provizorii,

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 este un regulament individual în sensul procedurii de omologare de tip prevăzută în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (directivă-cadru) (2).

(2)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 abrogă Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor (3). Cerințele stabilite în directiva respectivă ar trebui preluate în prezentul regulament și, după caz, adaptate la evoluția cunoștințelor științifice și tehnice.

(3)

Domeniul de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie conform cu cel al Directivei 92/23/CEE. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să cuprindă vehicule din categoriile M, N și O.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 stabilește cerințele de bază pentru omologarea de tip a autovehiculelor referitoare la montarea anvelopelor. Prin urmare, este necesar să se stabilească proceduri, încercări și cerințe specifice pentru o astfel de omologare de tip, pentru a se asigura că anvelopele utilizate pe un vehicul sunt corespunzătoare pentru sarcina, viteza și caracteristicile de utilizare ale vehiculului respectiv.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

1.

„tip de vehicul în ceea ce privește montarea anvelopelor” înseamnă vehicule care nu diferă în caracteristici esențiale, precum tipurile de anvelope, indicii de mărime maximă și minimă a anvelopei, dimensiunile și deporturile roții, precum și capacitățile de viteză și încărcare adecvate pentru montare și caracteristicile apărătorilor de roți;

2.

„tip de anvelopă” înseamnă o gamă de anvelope care nu diferă din punct de vedere al următoarelor caracteristici esențiale:

3.

„indicele de mărime al anvelopei” înseamnă indicele astfel cum este definit la punctul 2.17 din Regulamentul CEE-ONU nr. 30 pentru anvelopele de clasa C1 și la punctul 2.17 din Regulamentul CEE-ONU nr. 54 pentru anvelopele de clasa C2 și C3;

4.

„deportul roții” înseamnă distanța dintre suprafața de așezare a discului și planul median al jantei;

5.

„structura anvelopei pneumatice” înseamnă caracteristicile tehnice ale carcasei anvelopei;

6.

„anvelopă normală” înseamnă o anvelopă sau o anvelopă cu posibilitate de rulare pe jantă destinată utilizării rutiere normale;

7.

„anvelopă cu posibilitate de rulare pe jantă” înseamnă o anvelopă astfel cum este definită la punctul 2.4.3 din Regulamentul CEE-ONU nr. 64 (6);

8.

„anvelopă de rezervă pentru utilizare temporară” înseamnă o anvelopă diferită de o anvelopă destinată echipării oricărui vehicul pentru condiții rutiere normale, destinată numai pentru utilizare temporară în condiții rutiere restricționate;

9.

„roată” înseamnă o roată completă, constând într-o jantă și un disc de roată;

10.

„roată de rezervă pentru utilizare temporară” înseamnă o roată diferită de una dintre roțile normale cu care este echipat tipul de vehicul;

11.

„unitate” înseamnă un ansamblu format dintr-o roată și anvelopa acesteia;

12.

„unitate standard” înseamnă o unitate cu care poate fi echipat vehiculul pentru funcționare normală;

13.

„unitate de rezervă” înseamnă o unitate destinată să înlocuiască o unitate standard în cazul funcționării necorespunzătoare a acesteia din urmă și poate fi oricare dintre următoarele;

14.

„unitate de rezervă standard” înseamnă un ansamblu format dintr-o roată și anvelopa acesteia, identice din punct de vedere al indicilor pentru roată și dimensiunea anvelopei, al deportului roții și al structurii anvelopei cu cea atașată în aceeași poziție pe punte și la varianta și versiunea specifică a vehiculului pentru funcționare normală, inclusiv roți produse dintr-un material diferit și care ar putea utiliza modele de piulițe sau șuruburi de fixare a roții diferite, dar care sunt, altfel, identice cu roata destinată funcționării normale;

15.

„unitate de rezervă pentru utilizare temporară” înseamnă un ansamblu format din orice roată și anvelopă care nu sunt cuprinse în definiția unității de rezervă standard și care intră într-una dintre descrierile de tip de unitate de rezervă pentru utilizare temporară definite la punctul 2.10 din Regulamentul CEE-ONU nr. 64;

16.

„simbolul categoriei de viteză” înseamnă simbolul astfel cum este definit la punctul 2.29 din Regulamentul CEE-ONU nr. 30 pentru anvelopele de clasa C1 și la punctul 2.28 din Regulamentul CEE-ONU nr. 54 pentru anvelopele de clasa C2 și C3;

17.

„indicele de sarcină” înseamnă un număr asociat limitei de sarcină maximă a anvelopei în relație cu definiția de la punctul 2.28 din Regulamentul CEE-ONU nr. 30 pentru anvelopele de clasa C1 și de la punctul 2.27 din Regulamentul CEE-ONU nr. 54 pentru anvelopele de clasa C2 și C3;

18.

„limita de sarcină maximă” înseamnă masa pe care o poate transporta o anvelopă care funcționează în conformitate cu cerințele care guvernează utilizarea specificate de producătorul anvelopei.

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/21

(1)

Regulamentul (CE) nr. 631/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de stabilire a unor reguli detaliate de punere în aplicare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor referitor la protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 2003/102/CE și 2005/66/CE (2) stabilește reguli detaliate pentru punerea în aplicare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 78/2009, care este un act de reglementare separat de stabilire a procedurii de omologare de tip stipulate in Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directiva-cadru) (3).

(2)

Instrucțiunile tehnice necesare pentru punerea în aplicare a cerințelor Regulamentului (CE) nr. 78/2009 ar trebui să se bazeze pe specificațiile stipulate în Decizia 2004/90/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 privind instrucțiunile tehnice pentru punerea în aplicare a articolului 3 din Directiva 2003/102/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor înainte și în caz de coliziune cu un autovehicul și de modificare a Directivei 70/156/CEE (4).

(3)

Pe baza experienței câștigate pe durata evaluărilor inițiale, astfel cum au fost efectuate de producătorii de vehicule și serviciile tehnice și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 631/2009, au fost identificate patru zone diferite în care mai există cerințe specifice care mai trebuie clarificate. Dispozițiile care ar trebui amendate privesc cerințele generale care se bazează pe cerințele existente pentru prima fază, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/102/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). Anumite limite importante ale evaluării specificate în cerințe trebuie adaptate pentru a ține seama de evoluțiile științifice și tehnice și pentru a alinia cerințele primei faze din Regulamentul (CE) nr. 78/2009 la cele stabilite pentru prima fază în Directiva 2003/102/CE.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/23

(1)

LMR pentru clorantraniliprol (DPX E-2Y45) sunt prevăzute în partea A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(2)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (2), la 23 august 2010 Franța a notificat Comisiei autorizarea provizorie a unui produs de protecție a plantelor care conține clorantraniliprol (DPX E-2Y45), utilizat pe morcovi pentru a combate musca morcovului, un pericol neprevăzut și care nu putea fi combătut prin alte mijloace. În consecință, Franța a informat celelalte state membre, Comisia și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”), în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, că a autorizat comercializarea pe teritoriul său a morcovilor care conțin reziduuri de pesticide care depășesc LMR aplicabilă. De asemenea, Franța a transmis o evaluare a riscurilor corespunzătoare, în care se concluzionează că acești morcovi nu reprezintă un risc inacceptabil și, în special, că mărirea propusă a limitei de reziduuri nu prezintă riscuri pentru niciun consumator.

(3)

Autoritatea a analizat evaluarea riscurilor transmisă de Franța, examinând în special riscurile pentru consumatori și, după caz, pentru animale. Autoritatea a prezentat un aviz motivat privind LMR propusă (3). În avizul său, autoritatea a constatat că LMR propusă este acceptabilă în ceea ce privește siguranța consumatorilor pe baza unei evaluări a expunerii consumatorilor pentru 27 de grupuri specifice de consumatori europeni.

(4)

Pe baza avizului motivat al autorității și ținând cont de factorii relevanți pentru domeniul în cauză, se consideră că LMR propusă îndeplinește cerințele articolului 18 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 396/2005 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/41

(1)

În conformitate cu articolul 61 primul paragraf litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, zahărul produs în cursul unui an de comercializare în surplus față de cota menționată la articolul 56 din regulamentul respectiv poate fi exportat numai în limitele cantităților care urmează să fie fixate.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2) prevede norme de aplicare pentru exporturile peste cotă, în special în privința eliberării licențelor de export. Totuși, limita cantitativă trebuie fixată pentru fiecare an de comercializare, ținând seama de eventualele posibilități de pe piețele de export.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 397/2010 al Comisiei din 7 mai 2010 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă până la sfârșitul anului de piață 2010/2011 (3) a fixat limita cantitativă la 650 000 de tone. Această cantitate s-a epuizat rapid. Prețurile mari în prezent ale zahărului încurajează cultivatorii să cultive în 2011 suprafețe suplimentare cu sfeclă roșie. Ținând seama de faptul că în anul de comercializare 2010/2011 nu s-a ajuns până la plafonul OMC pentru exporturi, este oportun să se majoreze cu 700 000 de tone limita cantitativă a exporturilor pentru a se exploata toate posibilele căi de comercializare a produsului disponibile. Măsura aceasta va oferi noi posibilități de afaceri pentru sectorul zahărului din Uniune, oferind cultivatorilor perspective în funcție de semănăturile efectuate în prezent; de asemenea, măsura trebuie să contribuie la stabilizarea în continuare a pieței.

(4)

Pentru a le permite factorilor economici să realizeze planificarea necesară a operațiunilor, trebuie autorizată depunerea cererilor de licențe de export începând cu prima săptămână a lunii iulie. Este oportun să se stabilească perioada de validitate a licențelor respective de la 1 septembrie 2011 la 31 decembrie 2011, astfel încât măsura să acopere numai zahărul produs din noua recoltă din septembrie.

(5)

Regulamentul (UE) nr. 397/2010 trebuie modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Pentru anul de comercializare 2010/2011, care durează de la 1 octombrie 2010 până la 30 septembrie 2011, limita cantitativă menționată la articolul 61 primul paragraf litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este de 1 350 000 de tone pentru exporturile fără restituire de zahăr alb peste cotă încadrat la codul NC 1701 99.”

2.

Se introduce următorul articol 2a:

„Articolul 2a

Prin derogare de la articolul 8a din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, licențele de export eliberate începând cu data de 4 iulie 2011 pentru cantitățile stabilite la articolul 1 sunt valabile de la 1 septembrie 2011 până la 31 decembrie 2011.”

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/43

13.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/45

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2010/11 s-au stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 456/2011 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,