(1)

Dintr-o evaluare a mai multor fluxuri de deșeuri reiese că piețele de reciclare a deșeurilor metalice ar beneficia de pe urma elaborării unor criterii specifice de determinare a condițiilor în care deșeurile metalice obținute din deșeuri nu mai constituie deșeuri. Aceste criterii ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului. Acestea nu ar trebui să aducă atingere clasificării deșeurilor metalice ca deșeuri de către țări terțe.

(2)

Rapoarte ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au demonstrat că există o piață și o cerere pentru utilizarea deșeurilor de fier, oțel și aluminiu ca materie primă în oțelării, topitorii, rafinării de aluminiu și unități de retopire pentru producția de metale. Prin urmare, deșeurile de fier, oțel și aluminiu ar trebui să fie suficient de pure și să respecte standardele relevante aplicabile deșeurilor sau specificațiile formulate de industria metalurgică.

(3)

Criteriile de determinare a condițiilor în care deșeurile de fier, oțel și aluminiu nu mai constituie deșeuri ar trebui să asigure că deșeurile de fier, oțel și aluminiu care rezultă dintr-o operațiune de recuperare respectă cerințele tehnice ale industriei metalurgice, respectă legislația și standardele aplicabile produselor și nu generează un impact global negativ asupra mediului și sănătății umane. Rapoartele Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au demonstrat că criteriile propuse pentru deșeurile utilizate ca input în operațiunea de recuperare, pentru procesele și tehnicile de tratare, precum și pentru deșeurile metalice care rezultă din operațiunea de recuperare îndeplinesc obiectivele respective, pentru că ar trebui să ducă la producția de deșeuri de fier, oțel și aluminiu fără proprietăți periculoase și cu cât mai puțini compuși nemetalici.

(4)

Pentru a asigura respectarea criteriilor, este oportun să se prevadă comunicarea informațiilor despre deșeurile metalice care nu mai constituie deșeuri și punerea în aplicare a unui sistem de management al calității.

(5)

Se poate dovedi necesară o revizuire a criteriilor dacă, pe baza monitorizării evoluției condițiilor de piață pentru deșeurile de fier, oțel și aluminiu, se constată existența unor efecte negative asupra piețelor de reciclare a deșeurilor de fier, oțel și aluminiu, în special în ceea ce privește disponibilitatea acestor deșeuri și accesul la acestea.

(6)

Pentru a permite operatorilor să se adapteze la criteriile de determinare a condițiilor în care deșeurile metalice nu mai constituie deșeuri, este oportun să se prevadă o perioadă rezonabilă de tranziție înainte de aplicarea prezentului regulament.

(7)

Comitetul instituit prin articolul 39 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE nu a emis un aviz privind măsurile prevăzute de prezentul regulament și, prin urmare, Comisia a transmis Consiliului o propunere cu privire la măsurile respective, pe care a înaintat-o, de asemenea, Parlamentului European.

(8)

Parlamentul European nu s-a opus măsurilor propuse,

(a)

„deșeuri de fier și oțel” înseamnă deșeuri metalice care constau în principal în fier și oțel;

(b)

„deșeuri de aluminiu” înseamnă deșeuri metalice care constau în principal în aluminiu și aliaje de aluminiu;

(c)

„deținător” înseamnă persoana fizică sau juridică aflată în posesia deșeurilor metalice;

(d)

„producător” înseamnă deținătorul care transferă deșeurile metalice altui deținător pentru prima dată ca deșeuri metalice care nu mai constituie deșeuri;

(e)

„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul Uniunii, care introduce pe teritoriul vamal al Uniunii deșeuri metalice care nu mai constituie deșeuri;

(f)

„personal calificat” înseamnă personalul care este calificat, în virtutea experienței ori a pregătirii sale, să monitorizeze și să evalueze proprietățile deșeurilor metalice;

(g)

„inspecție vizuală” înseamnă inspectarea deșeurilor metalice din toate componentele unui transport, cu ajutorul simțurilor umane sau al oricăror echipamente nespecializate;

(h)

„transport” înseamnă un lot de deșeuri metalice care urmează a fi livrate de la un producător la un alt deținător și care poate fi prezent într-una sau mai multe unități de transport, precum containerele.

(a)

deșeurile folosite ca input pentru operațiunea de recuperare respectă criteriile stabilite în anexa I secțiunea 2;

(b)

deșeurile folosite ca input pentru operațiunea de recuperare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa I secțiunea 3;

(c)

deșeurile de fier și oțel care rezultă din operațiunea de recuperare respectă criteriile stabilite în anexa I secțiunea 1;

(d)

producătorul îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 5 și 6.

(a)

deșeurile folosite ca input pentru operațiunea de recuperare respectă criteriile stabilite în anexa II secțiunea 2;

(b)

deșeurile folosite ca input pentru operațiunea de recuperare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în anexa II secțiunea 3;

(c)

deșeurile de aluminiu care rezultă din operațiunea de recuperare respectă criteriile stabilite în anexa II secțiunea 1;

(d)

producătorul îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 5 și 6.

(1)

Restricțiile referitoare la lichidele, aerosolii și gelurile transportate de pasagerii care sosesc din țări terțe și care se transferă pe aeroporturi din UE creează unele dificultăți operaționale în aceste aeroporturi și provoacă neplăceri pasagerilor implicați.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 358/2010 al Comisiei din 23 aprilie 2010 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației (2) prevede exceptări prin care se poate permite transportul de către pasageri a lichidelor, aerosolilor și gelurilor obținute în anumite aeroporturi din țări terțe. Aceste exceptări expiră la 29 aprilie 2011.

(3)

Exceptările în cauză au facilitat și simplificat operațiunile pentru pasagerii în transfer care transportă lichide, aerosoli și geluri, sosesc cu zboruri din țări terțe și se transferă pe aeroporturi din UE și, în același timp, au contribuit la menținerea unui nivel înalt al securității în domeniul aviației. Aceste beneficii ar trebui menținute, dacă pe aeroporturile respective din țări terțe se respectă în continuare condițiile pe baza cărora au fost acordate exceptările în cauză.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (3) trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru securitatea aviației civile instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008,

(1)

Utilizarea endo-1,4-beta-xilanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49755) și a endo-1,3(4)-beta-glucanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49754) a fost autorizată pentru zece ani pentru puii pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 1091/2009 al Comisiei din 13 noiembrie 2009 privind autorizarea unui preparat enzimatic de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49755) și de endo-1,3(4)-beta-glucanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49754) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare (titularul autorizației: Aveve NV) (2).

(2)

Titularul autorizației a prezentat o cerere de modificare a termenilor autorizației privind acest aditiv furajer, atunci când este utilizat în hrana puilor pentru îngrășare, prin reducerea dozei minime recomandate de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49755) și de endo-1,3(4)-beta-glucanază produsă de Trichoderma reesei (MUCL 49754) de la 4 000 XU (3)/kg și 900 BGU (4)/kg la 2 000 XU/kg și 450 BGU/kg. Cererea respectivă a fost însoțită de datele pertinente care susțin cererea de modificare.

(3)

În avizul său din 10 noiembrie 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că datele provenite de la cele trei testări efectuate pe pui pentru îngrășare nu justifică reducerea dozei minime recomandate de la 4 000 XU și 900 BGU/kg de hrană pentru animale la 2 000 XU și 450 BGU/kg de hrană pentru animale, deoarece analizele efectuate pe hrana pentru animale au arătat că dozele prevăzute au fost depășite în mod considerabil. Totuși, datele au arătat că produsul este eficient la o doză inferioară celei autorizate la momentul actual. În conformitate cu autoritatea, datele indică, cu titlu aproximativ, că 3 000 XU și 600 BGU/kg de hrană pentru animale are potențialul de a îmbunătăți rata de creștere și indicele de consum alimentar al puilor pentru îngrășare (5).

(4)

Condițiile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 sunt îndeplinite.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1091/2009 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor și prezintă motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede posibilitatea de modificare a autorizației unui aditiv furajer ca urmare a unei cereri din partea titularului autorizației și a unui aviz al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(3)

Utilizarea preparatului de microorganisme Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 a fost autorizată pe o perioadă de zece ani pentru puii pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 1292/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind autorizarea preparatului Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 (Ecobiol și Ecobiol Plus) ca aditiv pentru hrana animalelor (2).

(4)

Titularul autorizației a introdus o cerere de modificare a autorizației referitoare la acest aditiv pentru ca acesta să poată fi utilizat în hrana pentru animale destinată puilor pentru îngrășare care conține coccidiostaticele monensin sodiu, diclazuril, nicarbazin, clorhidrat de robenidină, salinomicin sodiu, lasalocid sodiu, narasin/nicarbazin, maduramicin amoniu, decochinat sau semduramicin sodiu. Titularul autorizației a transmis datele relevante pentru a-și susține cererea.

(5)

În avizul său din 9 noiembrie 2010, autoritatea a concluzionat că aditivul Bacillus amyloliquefaciens CECT 5940 este compatibil cu diclazuril, monensin sodiu și nicarbazin (3).

(6)

Condițiile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 sunt îndeplinite.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1292/2008 trebuie modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor și prezintă motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a preparatului menționat în anexa la prezentul regulament. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea privește autorizarea preparatului specificat în anexă ca aditiv pentru hrana păsărilor de curte, a purceilor înțărcați și a porcilor pentru îngrășare, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său din 10 noiembrie 2010 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că preparatul menționat în anexă, în condițiile de utilizare propuse, nu are efecte nocive asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului și că acest aditiv poate îmbunătăți parametrii zootehnici ai speciilor vizate. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință al Uniunii Europene în materie de aditivi pentru hrana animalelor înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului menționat în anexă arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Magiun de prune Topoloveni” depusă de România a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată,

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2010/11 s-au stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 326/2011 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 447/2010 al Comisiei (2) a deschis vânzările de lapte praf degresat prin procedură de licitație în conformitate cu condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziționarea și vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenție publică (3).

(2)

Având în vedere ofertele primite pentru invitațiile separate de participare la licitație, Comisia trebuie să stabilească un preț minim de vânzare sau să decidă să nu stabilească un preț minim de vânzare, în conformitate cu articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1272/2009.

(3)

Având în vedere ofertele primite pentru a nouăsprezecea invitație separată de participare la licitație, nu este necesar să se stabilească un preț minim de vânzare.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(1)

La data de 29 octombrie 2010, Agenția Federală Germană de Mediu a notificat Comisia și celelalte state membre cu privire la interdicția temporară de a introduce pe piața germană produsul de curățare POR-ÇÖZ, care are un conținut de acid azotic egal sau mai mare de 20 %, din cauza riscurilor de coroziune și a emisiilor de vapori periculoși, degajate de acidul azotic (3).

(2)

De asemenea, autoritățile germane au informat Comisia cu privire la interdicția temporară privind produsul POR-ÇÖZ prin intermediul RAPEX (4), în temeiul articolului 12 din Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (5). S-a menționat faptul că un risc suplimentar era reprezentat de dispozitivele de închidere ale recipientelor POR-ÇÖZ, care nu erau îndeajuns de sigure pentru copii.

(3)

Produsul POR-ÇÖZ este fabricat în Turcia de către societatea înregistrată Levent Kimya și este importat în Germania de societatea Karakus Handels GmbH, cu sediul social la D-58638 Iserlohn.

(4)

POR-ÇÖZ conține 20-30 % acid azotic în soluție apoasă. Acidul azotic este clasificat ca fiind coroziv pentru piele, categoria 1, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor.

(5)

POR-ÇÖZ este comercializat pentru public ca fiind un produs utilizat la îndepărtarea calcarului și a ruginii. Acesta este un amestec destinat curățării, fiind, prin urmare, considerat un detergent conform articolului 2 din regulament.

(6)

Având în vedere faptele prezentate în notificarea RAPEX din Germania, produsul POR-ÇÖZ nu este dotat cu sisteme corespunzătoare de închidere de siguranță pentru copii. În consecință, acesta nu respectă dispozițiile articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 coroborat cu articolul 9 paragraful 1.3 și cu anexa IV partea A din Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) privind clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase, neintrând sub incidența articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 648/2004, care se aplică numai produselor care „respectă cerințele prezentului regulament”.

(7)

Germania a clarificat oral situația în cadrul reuniunii Grupului de lucru privind detergenții, care a avut loc la 14 decembrie 2010. Aceasta a explicat că pe piața germană au existat două produse cu marca POR-ÇÖZ. Produsul la care se face referire în notificarea adresată Comisiei la 29 octombrie 2010, importat de societatea Karakus Handels GmbH, a fost etichetat corect și dotat cu sisteme corespunzătoare de închidere de siguranță pentru copii. Al doilea produs POR-ÇÖZ, care provine de la același fabricant, a fost importat ilegal, pe canale necunoscute. A fost etichetat în limba turcă și nu a fost dotat cu sisteme corespunzătoare de închidere de siguranță pentru copii.

(8)

Prin scrisoarea din 22 decembrie 2010, Germania a confirmat faptul că produsul la care a făcut referire în notificarea sa din 29 octombrie 2010 (fabricat de societatea Levent Kimya și importat în Germania de societatea Karakus Handels GmbH) a respectat cerințele prevăzute în Regulamentul privind detergenții, în special pe acelea privind etichetarea și ambalarea, având o etichetă în limba germană și fiind dotat cu sisteme de închidere de siguranță pentru copii. Notificarea RAPEX nr. 1760/10 a fost modificată printr-o notificare revizuită, prezentată Comisiei la 16 decembrie 2010, în care se specifica faptul că interdicția nu era justificată de nerespectarea cerințelor legale, ci de riscurile mari ale produsului pentru sănătatea umană.

(9)

Ținând seama de aceste fapte, articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 este aplicabil, dat fiind că produsul POR-ÇÖZ la care face referire notificarea germană este un detergent care respectă cerințele regulamentului menționat anterior.

(10)

Germania a furnizat motive care să justifice faptul că produsul POR-ÇÖZ constituie un risc pentru siguranța sau sănătatea oamenilor. Germania a raportat un caz de vătămare a unui copil datorat utilizării POR-ÇÖZ în Germania. Mai mult, între 1999 și 2010, centrele de toxicologie din Germania au înregistrat 134 de cazuri de vătămări grave datorate utilizării în gospodării a produselor de îndepărtare a calcarului și a ruginii care conțin acid azotic. În Belgia (singurul stat membru în care s-a găsit pe piață o versiune a produsului POR-ÇÖZ etichetat în Turcia), centrele de toxicologie au înregistrat trei cazuri de probleme respiratorii grave datorate utilizării profesionale a produselor de îndepărtare a calcarului cu un conținut de acid azotic de 30 %. Luând în considerare o evaluare a riscurilor pentru sănătate pe care le presupune utilizarea produselor de curățare cu un conținut de acid azotic de 20-30 %, Institutul german federal privind evaluarea riscurilor a recomandat la 28 septembrie 2010 ca produsele de curățare cu un conținut de acid azotic mai mare de 20 % să nu fie puse în vânzare pentru consumul publicului larg (8).

(11)

Comisia a consultat statele membre, atât prin intermediul unor chestionare distribuite la data de 15 noiembrie 2010, cât și în cadrul unei reuniuni a Grupului de lucru privind detergenții, care a avut loc la 14 decembrie 2010. Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu opinia acestora, astfel cum a fost exprimată în avizul Comitetului din 14 martie 2011,

(1)

Conform Actului de aderare din 2003, Letonia poate menține în vigoare, în condițiile stabilite în acesta, pentru o perioadă de 7 ani după aderare, care expiră la 30 aprilie 2011, interdicția de a achiziționa terenuri agricole de către persoanele fizice și juridice din alte state membre ale UE care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în Letonia și care nu au nici sucursale sau agenții în Letonia. Aceasta este o excepție temporară de la libera circulație a capitalurilor, garantată de articolele 63-66 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această perioadă de tranziție poate fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum trei ani.

(2)

La 6 decembrie 2010, Letonia a solicitat prelungirea cu 3 ani a perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole.

(3)

Principalul motiv al acestei cereri a fost necesitatea de a proteja condițiile socioeconomice ale activităților agricole în urma introducerii pieței unice și a tranziției Letoniei spre politica agricolă comună. Aceasta trebuia să răspundă în special preocupărilor legate de impactul potențial al liberalizării achizițiilor de terenuri agricole asupra sectorului agricol din cauza diferenței inițiale mari dintre prețurile terenurilor și venituri raportat la Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare „UE-15”). Perioada de tranziție era de asemenea menită să înlesnească procesul de privatizare și restituire a terenurilor agricole fermierilor. În raportul din 16 iulie 2008 referitor la reexaminarea măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 privind achiziția de terenuri agricole (denumit în continuare „reexaminarea intermediară din 2008”), Comisia a subliniat deja importanța încheierii reformei din agricultură menționate mai sus până la finele perioadei de tranziție prevăzute (1).

(4)

Conform datelor de care dispune Eurostat, prețurile terenurilor agricole din Letonia sunt mai mici decât prețurile terenurilor agricole din UE. Convergența completă a prețurilor de vânzare a terenurilor agricole nu era nici așteptată și nici o condiție necesară pentru încheierea perioadei de tranziție. Cu toate acestea, diferențele semnificative dintre Letonia și UE-15 în ceea ce privește prețurile terenurilor agricole sunt de așa natură încât pot perturba realizarea convergenței prețurilor.

(5)

Ca și în cazul nivelului prețurilor terenurilor agricole, datele de la Eurostat arată că persistă încă diferența dintre Letonia și UE-15 privind PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard. În consecință, prețurile actuale ale terenurilor agricole din Letonia sunt mari pentru persoanele rezidente în Letonia comparativ cu puterea lor de cumpărare.

(6)

Competitivitatea mai mică a sectorului agricol din Letonia comparativ cu sectorul agricol din UE-15 persistă de asemenea, iar problema este adâncită de dificultățile întâmpinate în accesarea resurselor financiare și de ratele ridicate ale dobânzilor aplicate liniilor de credit comerciale pentru achiziționarea de terenuri agricole (15 % pe an în 2009, conform datelor furnizate de autoritățile letone).

(7)

În plus, conform datelor furnizate de autoritățile letone pe baza informațiilor de la Serviciul național de cadastru al Letoniei, la 1 ianuarie 2010, terenurile agricole constituiau 37,7 % din teritoriul țării, iar zonele împădurite acopereau 45,8 %. În 2007, 62 % dintre terenurile agricole erau deținute de fermieri, iar 26,6 % erau închiriate. Deși în Letonia majoritatea terenurilor agricole se află deja în proprietate privată, procesul de restituire a drepturilor de proprietate și reforma din agricultură în zonele rurale nu sunt încă finalizate.

(8)

Lipsa de claritate în ceea ce privește drepturile de proprietate împiedică în mod inevitabil tranzacțiile cu terenuri și consolidarea exploatațiilor agricole. Fragmentarea terenurilor contribuie la rândul său la scăderea competitivității și duce la apariția de ferme mai puțin orientate către piață. În acest context, datele Eurostat arată că, deși consolidarea treptată a terenurilor este în curs de desfășurare, iar suprafața medie exploatată de fiecare fermă în Letonia a crescut, între 2001 și 2007, de la 10 ha la 16 ha, această medie rămâne mai mică decât în alte state membre ale UE, cum ar fi Danemarca, Germania sau Suedia, unde media era de 60 ha, 46 ha și, respectiv, 43 ha în 2007.

(9)

Criza financiară și economică mondială din ultima perioadă a avut de asemenea un impact negativ asupra economiei Letoniei. Lipsa de cerere urmată de o scădere dramatică a prețurilor de cumpărare a produselor agricole, în timp ce prețurile materiilor prime au rămas la nivelul ridicat din 2008, au agravat și ele poziția fermierilor letoni, deja defavorabilă în comparație cu fermierii din UE-15.

(10)

În acest context, ne putem aștepta, la fel cum o fac și autoritățile letone, ca ridicarea restricțiilor la 1 mai 2011 să exercite o presiune importantă asupra prețului terenurilor din Letonia. Așadar, odată cu expirarea perioadei de tranziție, există pericolul apariției unor perturbări grave ale pieței terenurilor agricole din Letonia.

(11)

Prin urmare, perioada de tranziție menționată în anexa VIII capitolul 3 din Actul de aderare din 2003 trebuie prelungită cu trei ani.

(12)

Pentru a pregăti pe deplin piața pentru liberalizare, chiar și într-un context economic dificil, îmbunătățirea anumitor aspecte cum ar fi facilitățile de creditare și de asigurare pentru fermieri, precum și restituirea și privatizarea terenurilor agricole în timpul perioadei de tranziție continuă să prezinte o importanță deosebită, așa cum s-a precizat deja în reexaminarea intermediară din 2008.

(13)

Având în vedere că deschiderea pieței unice a fost dintotdeauna cheia prosperității europene, creșterea aportului de capital străin ar putea fi benefică și pentru piața agricolă din Letonia. După cum s-a subliniat și în reexaminarea intermediară din 2008, investițiile străine în sectorul agricol ar avea și importante efecte pe termen lung asupra disponibilității de know-how și de capital, a funcționării piețelor de terenuri și a productivității agricole. Renunțarea progresivă, în timpul perioadei de tranziție, la restricțiile privind proprietatea străină va contribui la rândul său la pregătirea pieței pentru liberalizarea totală.

(14)

Din motive de certitudine juridică și pentru a evita un vid legislativ în sistemul juridic național al Letoniei după expirarea perioadei de tranziție actuale, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

În temeiul articolului 18.1 din Statutul SEBC, Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro pot desfășura operațiuni de creditare cu instituțiile de credit și cu alți participanți pe piață, pe baza unor garanții corespunzătoare. Criteriile în temeiul cărora este stabilită eligibilitatea garanțiilor pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem sunt prevăzute în anexa I la Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (1) (denumită în continuare „documentația generală”).

(2)

În temeiul secțiunii 1.6 din documentația generală, Consiliul guvernatorilor BCE poate schimba, în orice moment, instrumentele, condițiile, criteriile și procedurile de executare a operațiunilor de politică monetară din Eurosistem. În temeiul secțiunii 6.3.1 din documentația generală, Eurosistemul își rezervă dreptul de a stabili dacă o emisiune, un emitent, un debitor sau un garant îndeplinește cerințele sale cu privire la atingerea standardelor înalte de creditare, pe baza oricăror informații pe care le consideră relevante.

(3)

Există circumstanțe excepționale care primează pe piața financiară, generate de poziția fiscală a guvernului irlandez în contextul unui plan de ajustare susținut de statele membre din zona euro și Fondul Monetar Internațional. Totodată, există o perturbare a evaluării normale de către piețe a titlurilor de valoare emise de guvernul irlandez cu efecte negative asupra stabilității sistemului financiar. Această situație excepțională impune o ajustare promptă și temporară a cadrului politicii monetare a Eurosistemului.

(4)

Consiliul guvernatorilor a analizat faptul că guvernul irlandez a aprobat un program de ajustare economică și financiară pe care l-a negociat cu Comisia Europeană, BCE și Fondul Monetar Internațional, precum și angajamentul profund al guvernului irlandez de a pune pe deplin în aplicare acest program. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a analizat și aprobat modul în care programul a fost pus în aplicare de guvernul irlandez până acum. Totodată, Consiliul guvernatorilor a analizat, din perspectiva gestionării riscului de credit din Eurosistem, efectele unui asemenea program asupra titlurilor de valoare emise de guvernul irlandez. Consiliul guvernatorilor apreciază că acest program este adecvat, astfel încât, din perspectiva gestionării riscului de credit, titlurile de creanță tranzacționabile emise sau garantate de guvernul irlandez păstrează un standard de calitate suficient pentru păstrarea eligibilității ca garanție pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem, separat de orice evaluare externă a creditului. Aceste evaluări pozitive constituie temeiul acestei măsuri excepționale și temporare de suspendare menite să contribuie la funcționarea eficientă a instituțiilor financiare și, pe această cale, la stabilitatea sistemului financiar în ansamblu și la protejarea clienților instituțiilor respective. Cu toate acestea, BCE ar trebui să monitorizeze cu atenție angajamentul profund și pe termen lung al guvernului irlandez de a pune pe deplin în aplicare programul de ajustare economică și financiară care stă la baza acestor măsuri.

(5)

Această decizie va fi aplicată temporar, până când Consiliul guvernatorilor va aprecia că stabilitatea sistemului financiar permite aplicarea normală a mecanismului prevăzut de Eurosistem pentru operațiunile de politică monetară,