26.3.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 80/2

REGULAMENTUL (UE) NR. 296/2011 AL CONSILIULUI

din 25 martie 2011

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 204/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 215,

având în vedere Decizia 2011/178/PESC a Consiliului din 23 martie 2011 de modificare a Deciziei 2011/137/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (1),

având în vedere propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei,

întrucât:

(1)

Decizia 2011/178/PESC prevede, inter alia, măsuri restrictive suplimentare în legătură cu Libia, inclusiv interzicerea zborurilor în spațiul aerian libian, interzicerea aeronavelor libiene în spațiul aerian al Uniunii, precum și dispoziții suplimentare legate de măsurile introduse prin Decizia 2011/137/PESC a Consiliului din 28 februarie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (2), inclusiv o dispoziție menită să asigure că aceste măsuri nu afectează operațiunile umanitare în Libia.

(2)

Unele dintre aceste măsuri intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, prin urmare, este necesară o reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea lor în aplicare, în special pentru a se asigura aplicarea uniformă a acestor măsuri de către operatorii economici din toate statele membre.

(3)	Regulamentul (UE) nr. 204/2011 al Consiliului (3) ar trebui modificat în mod corespunzător.

(4)	Pentru a se asigura eficacitatea măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta trebuie să intre în vigoare la data publicării,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 204/2011 se modifică după cum urmează:

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

(1) Se interzic:

(a)

furnizarea, directă sau indirectă, de asistență tehnică privind produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare (4) (Lista comună cuprinzând produsele militare) sau cu privire la furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea produselor incluse pe lista respectivă oricărei persoane, oricărei entități sau oricărui organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia;

(b)	furnizarea, directă au indirectă de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj pentru echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, conform enumerării din anexa I, către orice persoană, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia;

(c)

furnizarea, directă sau indirectă, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare sau în anexa I, inclusiv, în special, granturi, împrumuturi și asigurări ale creditelor de export, pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul acestor produse sau pentru furnizarea de asistență tehnică conexă către orice persoană, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia;

(d)	furnizarea, directă sau indirectă, de asistență tehnică, finanțare sau asistență financiară, de servicii de brokeraj sau de servicii de transport legate de furnizarea de mercenari înarmați în Libia sau în scopul utilizării în Libia;

(e)	participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop ori efect eludarea interdicțiilor menționate la literele (a)-(d).

(2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), interdicțiile menționate nu se aplică furnizării de asistență tehnică, de finanțare și asistență financiară în legătură cu echipamente militare neletale destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție sau altor vânzări și furnizări de arme și material conex, care au fost aprobate în prealabil de către Comitetul pentru sancțiuni.

(3) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), autoritățile competente ale statelor membre enumerate în anexa IV pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, furnizarea de asistență tehnică, de finanțare și asistență financiară în legătură cu echipamentul care ar putea fi utilizat pentru represiune internă, dacă stabilesc că acest echipament este destinat exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție.

(4) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente din statele membre enumerate în anexa IV pot autoriza furnizarea către persoane, entități sau organisme din Libia de asistență tehnică, finanțare și asistență financiară în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare sau în legătură cu echipamentul care ar putea fi utilizat pentru represiune internă, în cazul în care autoritățile competente consideră că o astfel de autorizare este necesară pentru protejarea civililor și a zonelor cu populație civilă din Libia care se află sub amenințarea atacurilor, cu condiția ca, în cazul furnizării de asistență în legătură cu produsele sau tehnologiile enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare, statul membru în cauză să fi trimis o notificare prealabilă Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

(5) Alineatul (1) nu se aplică îmbrăcămintei de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor exportate temporar în Libia de către personalul Organizației Națiunilor Unite, al Uniunii sau al statelor sale membre, de către reprezentanții media, de către personalul umanitar, personalul de asistență pentru dezvoltare și personalul asociat, exclusiv pentru uz personal.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 4a

(1) Se interzice oricărei aeronave sau operator de transport aerian înregistrat în Libia sau deținut ori exploatat de către resortisanți libieni sau entități libiene:

(a)	să survoleze teritoriul Uniunii;

(b)	să facă escale pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi scopul; sau

(c)	să exploateze orice serviciu de transport aerian către sau din Uniune,

în afara cazului în care un anumit zbor a fost autorizat în prealabil de către Comitetul pentru sancțiuni sau în cazul unei aterizări pentru situații de urgență.

(2) Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea interdicției menționate la alineatul (1).

Articolul 4b

(1) Se interzice oricărei aeronave din Uniune sau operator de transport aerian din Uniune, deținut sau exploatat de către cetățeni ai Uniunii sau de către entități înființate ori constituite în temeiul legislației unui stat membru:

(a)	să survoleze teritoriul Libiei;

(b)	să facă escale pe teritoriul Libiei, oricare ar fi scopul; sau

(c)	să exploateze orice serviciu de transport aerian către sau din Libia.

(2) Alineatul (1) nu se aplică zborurilor:

(i)	efectuate exclusiv în scop umanitar, cum ar fi acordarea sau facilitarea acordării de asistență, inclusiv pentru aprovizionarea cu medicamente și alimente, furnizarea de lucrători umanitari și asistență conexă;

(ii)	care au drept obiectiv evacuări din Libia;

(iii)

autorizate în temeiul punctului 4 sau 8 din RCSONU 1973 (2011); sau

(iv)	pe care statele membre, acționând în temeiul autorizației conferite la punctul 8 din RCSONU 1973 (2011), le consideră necesare în beneficiul poporului libian.

(3) Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea interdicției menționate la alineatul (1).”

La articolul 6, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Anexa II cuprinde persoanele fizice sau juridice, entitățile și organismele desemnate de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau de Comitetul pentru sancțiuni în conformitate cu punctul 22 din RCSONU 1970 (2011) sau cu punctele 19, 22 sau 23 din RCSONU 1973 (2011).

(2) Anexa III cuprinde persoanele fizice sau juridice, entitățile și organismele neincluse în anexa II care, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2011/137/PESC, au fost identificate de către Consiliu ca fiind persoane și entități implicate sau complice în ordonarea, controlarea sau conducerea în orice alt mod, în comiterea de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva unor persoane din Libia, inclusiv prin participarea sau complicitatea la planificarea, comandarea, ordonarea sau conducerea de atacuri, cu încălcarea dreptului internațional, inclusiv bombardamente aeriene împotriva populațiilor și facilităților civile, sau ca fiind persoane, entități sau organisme care sunt autorități libiene sau persoane, entități sau organisme care au încălcat dispozițiile RCSONU 1970 (2011) și RCSONU 1973 (2011) sau dispozițiile prezentului regulament ori au acordat asistență pentru încălcarea dispozițiilor acestor rezoluții sau ale prezentului regulament, sau ca fiind persoane, entități sau organisme care acționează în numele sau la comanda oricăreia dintre persoanele, entitățile sau organismele menționate anterior ori entități sau organisme deținute sau controlate de aceste persoane, entități sau organisme ori de către persoanele, entitățile sau organismele incluse în anexa II.”

Se introduce următorul articol:

„Articolul 6a

În ceea ce privește persoanele, entitățile și organismele nedesemnate în anexa II sau III, în care o persoană, o entitate sau un organism desemnat(ă) în anexele respective are o participație, obligația de înghețare a fondurilor și resurselor economice ale persoanei, entității sau organismului desemnat(e) nu împiedică persoanele, entitățile sau organismele nedesemnate să își continue afacerile legitime, în măsura în care aceste afaceri nu implică punerea la dispoziția unei persoane, entități sau organism desemnat(e) a oricăror fonduri sau resurse economice.”

Se introduce următorul articol:

„Articolul 8a

Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente ale statelor membre menționate în anexa IV pot autoriza eliberarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate care aparțin persoanelor, entităților sau organismelor menționate în anexa III sau punerea la dispoziția persoanelor, entităților sau organismelor menționate în anexa III a anumitor fonduri sau resurse economice, în condițiile pe care aceste autorități le consideră adecvate, în cazul în care autoritățile respective consideră că acest lucru este necesar în scopuri umanitare, cum ar fi acordarea de asistență sau facilitarea acordării de asistență, inclusiv aprovizionarea cu materiale medicale și alimente, furnizarea de energie electrică, trimiterea de lucrători umanitari și asistența aferentă sau evacuări din Libia. Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la autorizările date în temeiul acestui articol.”

Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Nu se va da curs niciunei cereri din partea autorităților libiene sau din partea oricărei persoane, entități sau organism care formulează o cerere în nume propriu sau în propriul beneficiu, inclusiv cererilor de despăgubire sau cererilor de aceeași natură, cum ar fi cererile de compensare sau cererile de chemare în garanție, în legătură cu orice contract sau tranzacție a căror desfășurare a fost afectată, direct sau indirect, integral sau parțial, de măsurile luate în temeiul RCSONU 1970 (2011) sau RCSONU 1973 (2011), inclusiv de măsurile luate de Uniune sau de orice stat membru în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau măsurile prevăzute de prezentul regulament, necesare pentru punerea în aplicare a deciziilor sau în legătură cu aceasta.

Nu este antrenată răspunderea persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor pentru acțiunile întreprinse de acestea cu bună credință în vederea punerii în aplicare a obligațiilor stabilite prin prezentul regulament.”

7.	La articolul 13 alineatul (1) litera (a), trimiterea la articolul 4 se înlocuiește cu o trimitere la articolul 5.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 martie 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

MARTONYI J.

(1) JO L 78, 24.3.2011, p. 24.

(2) JO L 58, 3.3.2011, p. 53.

(3) JO L 58, 3.3.2011, p. 1.

(4) JO C 69, 18.3.2010, p. 19.”

26.3.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 80/15

DECIZIA COMISIEI

din 24 martie 2011

de modificare a Deciziei 2010/221/UE în ceea ce privește aprobarea măsurilor naționale de prevenire a introducerii virusului ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar) în anumite zone din Irlanda și din Regatul Unit

[notificată cu numărul C(2011) 1825]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2011/187/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (1), în special articolul 43 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Decizia 2010/221/UE a Comisiei din 15 aprilie 2010 de aprobare de măsuri naționale pentru limitarea impactului anumitor boli la animalele de acvacultură și la animalele acvatice sălbatice, în conformitate cu articolul 43 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului (2) le permite anumitor state membre să aplice restricții la introducerea pe piață și la importul loturilor animalelor respective, pentru a împiedica introducerea anumitor boli pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste state membre să fi demonstrat că teritoriul lor sau anumite zone delimitate ale acestuia sunt indemne de bolile respective ori că au stabilit un program de eradicare pentru a obține acest statut.

(2)

Din 2008, mortalitatea stridiilor din Pacific (Crassostrea gigas) a crescut în mai multe zone din Irlanda, Franța și Regatul Unit. Conform investigațiilor epidemiologice efectuate în 2009, o sușă recent identificată a virusului ostreid herpesvirus-1 (OsHV-1), respectiv OsHV-1 μνar, a jucat un rol major în creșterea mortalității.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 175/2010 al Comisiei din 2 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește măsurile pentru controlul creșterii mortalității stridiilor din specia Crassostrea gigas în legătură cu detectarea Ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar) (3) a fost adoptat cu scopul de a preveni propagarea virusului OsHV-1 μνar. El a introdus măsuri de combatere a propagării acestei boli și se aplică până la data de 30 aprilie 2011.

(4)

La 27 octombrie 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind creșterea mortalității stridiilor din Pacific din specia Crassostrea gigas (4) (denumit în continuare „avizul EFSA”). În acest aviz, EFSA concluzionează că virusul OsHV-1, fie că este vorba despre sușa sa de referință sau despre noua sa variantă μ (μνar), a fost asociat cu creșterea mortalității în rândul larvelor de stridii și al stridiilor tinere din Pacific și că datele disponibile indică faptul că o infecție cu OsHV-1 este o cauză necesară, dar poate să nu fie suficientă în sine, întrucât și alți factori par a fi importanți. Avizul EFSA concluzionează, de asemenea, că virusul OsHV-1 μνar pare a fi sușa virală dominantă în cadrul focarelor cu mortalitate crescută din 2008-2010, deși nu este clar dacă acest lucru este rezultatul unei virulențe crescute sau al altor factori epidemiologici.

(5)

În 2010, Irlanda, Spania, Țările de Jos și Regatul Unit au stabilit programe de depistare precoce a virusului OsHV-1 μνar și au aplicat restricțiile de circulație relevante, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 175/2010. Rezultatele supravegherii realizate de aceste state membre în cadrul acestor programe sugerează că anumite părți ale Uniunii sunt indemne de virusul OsHV-1 μνar.

(6)

Irlanda și Regatul Unit au transmis programele lor de supraveghere Comisiei, pentru a fi aprobate în conformitate cu Directiva 2006/88/CE (programele de supraveghere). Programele de supraveghere au scopul de a demonstra că zonele în care nu a fost detectat virusul OsHV-1 μνar sunt indemne de acest virus, precum și de a împiedica introducerea acestuia în zonele respective.

(7)

În cadrul programelor de supraveghere, Irlanda și Regatul Unit ar aplica măsuri de biosecuritate de bază împotriva virusului OsHV-1 μνar, echivalente cu cele stabilite în Directiva 2006/88/CE, precum și o supraveghere specială. În plus, ele ar aplica restricții privind circulația stridiilor din Pacific în toate zonele vizate de programele de supraveghere.

(8)

Restricțiile de circulație stabilite în programele de supraveghere ar fi limitate la stridiile din Pacific destinate zonelor de cultură și de relocare, centrelor de expediere, centrelor de purificare sau unor unități similare care nu sunt dotate cu un sistem de tratare a reziduurilor care să reducă la un nivel acceptabil riscurile de răspândire a bolilor la sistemul hidrografic natural.

(9)	Concluziile avizului EFSA și datele epidemiologice din 2010 sugerează că propagarea virusului OsHV-1 μνar către zone indemne de acest virus ar putea provoca o creștere a mortalității, care ar determina pierderi semnificative pentru industria stridiilor din Pacific.

(10)

În consecință, este necesar să se aplice restricții privind circulația stridiilor din Pacific către zone vizate de programele de supraveghere, pentru a împiedica introducerea virusului OsHV-1 μνar în aceste zone. Din motive de claritate și de simplificare a legislației Uniunii, cerințele corespunzătoare privind introducerea pe piață trebuie incluse în Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 al Comisiei din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește condițiile și cerințele de certificare pentru introducerea pe piață și importul în Comunitate de animale de acvacultură și produse obținute din aceste animale și de stabilire a unei liste a speciilor-vectori (5).

(11)	Prin urmare, programele de supraveghere ar trebui aprobate.

(12)

Întrucât virusul OsHV-1 μνar este o boală emergentă, în legătură cu care există încă numeroase incertitudini, ar trebui să se reevalueze în timp util restricțiile de circulație stabilite în programele de supraveghere aprobate prin prezenta decizie, precum și oportunitatea și necesitatea acestora. Prin urmare, cerințele privind introducerea pe piață prevăzute în prezenta decizie ar trebui să se aplice doar pentru o perioadă limitată. În plus, Irlanda și Regatul Unit ar trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale privind funcționarea restricțiilor de circulație și supravegherea efectuată.

(13)

Orice suspiciune privind prezența virusului OsHV-1 μνar în zone vizate de programele de supraveghere ar trebui să facă obiectul unei investigații, în timpul căreia ar trebui aplicate anumite restricții de circulație prevăzute în Directiva 2006/88/CE, pentru a proteja celelalte state membre care dispun de măsuri naționale aprobate în ceea ce privește virusul OsHV-1 μνar. În plus, pentru a facilita reevaluarea măsurilor naționale aprobate, orice confirmare ulterioară a bolii ar trebui să fie notificată Comisiei și celorlalte state membre.

(14)	Prin urmare, Decizia 2010/221/UE ar trebui modificată în consecință.

(15)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2010/221/UE se modifică după cum urmează:

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie aprobă măsurile naționale ale statelor membre enumerate în anexele I, II și III pentru limitarea impactului și a propagării anumitor boli la animalele de acvacultură și la animalele acvatice sălbatice, în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE.”

Se inserează următorul articol 3a:

„Articolul 3a

Aprobarea programelor naționale de supraveghere privind virusul ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar)

(1) Sunt aprobate programele de supraveghere privind virusul ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar) adoptate de statele membre menționate în coloana a doua a tabelului din anexa III, în ceea ce privește zonele menționate în coloana a patra a acestuia (programele de supraveghere).

(2) Până la data de 30 aprilie 2013, statele membre menționate în tabelul din anexa III pot solicita ca loturile menționate mai jos, introduse într-o zonă menționată în coloana a patra din anexa respectivă, să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	loturile de stridii destinate zonelor de cultură și de relocare trebuie să respecte cerințele privind introducerea pe piață stabilite la articolul 8a din Regulamentul (CE) nr. 1251/2008;

(b)

loturile de stridii din Pacific trebuie să respecte cerințele privind introducerea pe piață stabilite la articolul 8b din Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 în cazul în care aceste loturi sunt destinate, înainte de consumul uman, centrelor de expediere, centrelor de purificare sau unor unități similare care nu sunt dotate cu un sistem de tratare a reziduurilor validat de către autoritatea competentă care:

(i)	neutralizează virusurile cu anvelopă; sau

(ii)	reduce la un nivel acceptabil riscul de răspândire a bolilor la sistemul hidrografic natural.”

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Raportarea

(1) Până la data de 30 aprilie a fiecărui an cel târziu, statele membre enumerate în anexele I și II prezintă Comisiei un raport privind măsurile naționale aprobate menționate la articolele 2 și 3.

(2) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an cel târziu, statele membre enumerate în anexa III prezintă Comisiei un raport privind măsurile naționale aprobate menționate la articolul 3a.

(3) Rapoartele prevăzute la alineatele (1) și (2) includ, cel puțin, informații actualizate cu privire la:

(a)	riscurile importante pentru sănătatea animalelor de acvacultură sau a animalelor acvatice sălbatice pe care le implică bolile pentru care se aplică măsurile naționale, precum și necesitatea și oportunitatea acestor măsuri;

(b)	măsurile naționale luate pentru a menține statutul de indemn de boală, inclusiv testările efectuate; informațiile privind astfel de testări trebuie să fie furnizate utilizând modelul de formular stabilit în anexa VI la Decizia 2009/177/CE a Comisiei (6);

(c)	evoluția programului de eradicare sau de supraveghere, inclusiv testările efectuate; informațiile privind astfel de testări trebuie să fie furnizate utilizând modelul de formular stabilit în anexa VI la Decizia 2009/177/CE.

Se inserează următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Suspectarea și detectarea virusului ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar) în zone în care sunt aplicate programe de supraveghere

(1) Atunci când un stat membru menționat în anexa III suspectează prezența virusului OsHV-1 μνar într-o zonă menționată în coloana a patra a anexei respective, statul membru ia măsuri cel puțin echivalente cu cele stabilite la articolul 28, la articolul 29 alineatele (2), (3) și (4) și la articolul 30 din Directiva 2006/88/CE.

(2) În cazul în care ancheta epizootică confirmă detectarea virusului OsHV-1 μνar în zone menționate la alineatul (1), statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta, precum și cu privire la orice măsuri luate pentru a preveni răspândirea bolii respective.”

5.	Se adaugă o nouă anexă III, al cărei text figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 mai 2011.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 24 martie 2011.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1) JO L 328, 24.11.2006, p. 14.

(2) JO L 98, 20.4.2010, p. 7.

(3) JO L 52, 3.3.2010, p. 1.

(4) EFSA Journal 2010;8(11):1894.

(5) JO L 337, 16.12.2008, p. 41.

(6) JO L 63, 7.3.2009, p. 15.”

ANEXĂ

„ANEXA III

State membre și zone ale acestora care dispun de programe de supraveghere referitoare la virusul ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar), cărora li s-a acordat aprobarea de a lua măsuri naționale pentru a combate această boală în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE

Boala

Statul membru

Codul

Delimitarea geografică a zonelor în care se aplică măsuri naționale aprobate (state membre, zone și compartimente)

Ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar)

Irlanda

Compartimentul 1: golfurile Sheephaven și Gweedore.

Compartimentul 2: golful Gweebara.

Compartimentul 3: golfurile Drumcliff, Killala, Broadhaven și Blacksod.

Compartimentul 4: golfurile Ballinakill și Streamstown.

Compartimentul 5: golfurile Bertraghboy și Galway.

Compartimentul 6: estuarul Shannon și golfurile Poulnasharry, Askeaton și Ballylongford.

Compartimentul 7: golful Kenmare.

Compartimentul 8: golful Dunmanus.

Compartimentul 9: golfurile Kinsale și Oysterhaven.

Regatul Unit

Întregul teritoriu al Marii Britanii, cu excepția golfului Whitestable, Kent.

Întregul teritoriu al Irlandei de Nord, cu excepția golfului Killough, Lough Foyle și Carlington Lough.”

IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

26.3.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 80/19

DECIZIA CONSILIULUI

din 27 iulie 2009

privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Acordului interimar între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, privind comerțul și aspectele legate de comerț

(2011/188/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133, coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

Până la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 25 mai 1998, se impune să fie aprobat, în numele Comunității Europene, Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 10 noiembrie 1999.

(2)

Articolul 31 din Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț ar trebui să fie modificat pentru a se lua în considerare noile limbi oficiale ale Comunității de la semnarea respectivului acord, prin intermediul Schimbului de scrisori între Comunitatea Europeană și Turkmenistan de modificare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, referitor la versiunile lingvistice autentice,

DECIDE:

Articolul 1

Se aprobă, în numele Comunității Europene, Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, precum și anexele, protocolul și declarațiile aferente acestuia și Schimbul de scrisori între Comunitatea Europeană și Turkmenistan de modificare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, referitor la versiunile lingvistice autentice, care modifică articolul 31 din prezentul Acord interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț.

Textele respective se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoanele împuternicite să semneze Schimbul de scrisori în numele Comunității Europene.

Articolul 3

Președintele Consiliului efectuează în numele Comunității Europene notificarea prevăzută la articolul 32 din acordul interimar.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 27 iulie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

C. BILDT

TRADUCERE

ACORD INTERIMAR

privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte

COMUNITATEA EUROPEANĂ, COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ȘI OȚELULUI ȘI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, denumite în continuare „Comunitatea”,

pe de o parte, și

TURKMENISTAN,

pe de altă parte,

ÎNTRUCÂT un Acord de parteneriat și de cooperare care instituie un parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, a fost parafat la 24 mai 1997;

ÎNTRUCÂT Acordul de parteneriat și de cooperare are drept scop aprofundarea și extinderea relațiilor stabilite anterior, în special prin Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind comerțul și cooperarea comercială și economică, semnat la 18 decembrie 1989;

ÎNTRUCÂT este necesar să se asigure dezvoltarea rapidă a relațiilor comerciale între părți;

ÎNTRUCÂT, în acest sens, este necesară punerea în aplicare cât mai repede posibil, printr-un acord interimar, a dispozițiilor Acordului de parteneriat și de cooperare privind comerțul și aspectele legate de comerț;

ÎNTRUCÂT dispozițiile menționate ar trebui, prin urmare, să înlocuiască dispozițiile relevante din Acordul privind comerțul și cooperarea comercială și economică;

ÎNTRUCÂT, până la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat și de cooperare și înființarea Consiliului de cooperare, este necesar să se asigure Comitetului mixt, instituit în conformitate cu Acordul privind comerțul și cooperarea comercială și economică, posibilitatea de a exercita puterile atribuite prin Acordul de parteneriat și de cooperare Consiliului de cooperare, care sunt necesare pentru a pune în aplicare acordul interimar,

DECID să încheie prezentul acord și au desemnat, în acest scop, drept plenipotențiari:

COMUNITATEA EUROPEANĂ:

COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ȘI OȚELULUI:

COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE:

TURKMENISTAN:

CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în bună și cuvenită formă,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

TITLUL I

PRINCIPII GENERALE

[APC Turkmenistan: titlul I]

Articolul 1

[APC Turkmenistan: articolul 2]

Respectarea democrației și a drepturilor fundamentale ale omului, consacrate prin Declarația universală a drepturilor omului, Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki și Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și a principiilor economiei de piață, inclusiv a celor enunțate în documentele Conferinței CSCE de la Bonn, stă la baza politicilor interne și externe ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord.

TITLUL II

SCHIMBURILE COMERCIALE CU MĂRFURI

[APC Turkmenistan: titlul III]

Articolul 2

[APC Turkmenistan: articolul 7]

(1) Părțile își acordă reciproc tratamentul națiunii celei mai favorizate în tot ceea ce privește:

—	taxele vamale și impunerile la import și la export, inclusiv modul de colectare a acestor taxe și impuneri;

—	dispozițiile referitoare la vămuire, la tranzit, la antrepozite și la transbordare;

—	taxele și alte impuneri interne de orice natură, aplicate direct sau indirect mărfurilor importate;

—	metodele de plată și transferul plăților legate de comerțul cu mărfuri;

—	normele care reglementează vânzarea, cumpărarea, transportul, distribuția și utilizarea mărfurilor pe piața internă.

(2) Dispozițiile alineatului (1) nu se aplică:

(a)	avantajelor acordate cu scopul sau în urma creării unei uniuni vamale sau a unei zone de liber schimb;

(b)	avantajelor acordate anumitor țări în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și cu alte aranjamente internaționale în favoarea țărilor în curs de dezvoltare;

(c)	avantajelor acordate țărilor limitrofe în vederea facilitării traficului de frontieră.

(3) Dispozițiile alineatului (1) nu se aplică, în cursul unei perioade tranzitorii care expiră la 31 decembrie 1998, avantajelor definite în anexa I care sunt acordate de Turkmenistan altor state rezultate din dezmembrarea URSS.

Articolul 3

[APC Turkmenistan: articolul 8]

(1) Părțile convin că principiul libertății de tranzit al mărfurilor este o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor prezentului acord.

În această privință, fiecare parte garantează tranzitul fără restricții, via sau traversând teritoriul acesteia, al mărfurilor originare din teritoriul vamal sau destinate teritoriului vamal al celeilalte părți.

(2) Normele menționate la articolul V alineatele (2), (3), (4) și (5) din GATT sunt aplicabile între părți.

(3) Normele cuprinse în prezentul articol nu aduc atingere niciunei norme speciale referitoare la sectoare specifice, cum ar fi, în special, transporturile, sau la produse, convenite între părți.

Articolul 4

[APC Turkmenistan: articolul 9]

Fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din convenții internaționale privind admiterea temporară de mărfuri care creează obligații pentru ambele părți, fiecare parte acordă în plus celeilalte părți scutirea de taxe și impuneri la import pentru mărfurile admise temporar, în cazurile și în conformitate cu procedurile stipulate de oricare altă convenție internațională pe această chestiune, obligatorie pentru aceasta, în conformitate cu legislația proprie. Se vor lua în considerare condițiile în care obligațiile ce decurg dintr-o astfel de convenție au fost acceptate de partea respectivă.

Articolul 5

[APC Turkmenistan: articolul 10]

(1) Mărfurile originare din Turkmenistan sunt importate în Comunitate fără restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent, fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 7, 10 și 11 din prezentul acord.

(2) Mărfurile originare din Comunitate sunt importate în Turkmenistan fără restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent, fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 7, 10 și 11 din prezentul acord.

Articolul 6

[APC Turkmenistan: articolul 11]

Mărfurile sunt comercializate între părți la prețul pieței.

Articolul 7

[APC Turkmenistan: articolul 12]

(1) Atunci când un anumit produs este importat pe teritoriul uneia dintre părți în cantități sau în condiții care produc sau riscă să producă prejudicii producătorilor interni de produse similare sau direct concurente, Comunitatea sau Turkmenistan, după caz, poate lua măsuri corespunzătoare în conformitate cu procedurile și condițiile următoare.

(2) Înainte de luarea oricăror măsuri sau în cazurile în care se aplică alineatul (4), cât mai curând posibil după aceasta, Comunitatea sau Turkmenistan, după caz, furnizează Comitetului mixt toate informațiile relevante în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru ambele părți, astfel cum se prevede la titlul IV.

(3) În cazul în care, în urma consultărilor, părțile nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la notificarea Comitetului mixt cu privire la acțiunile necesare pentru remedierea situației, partea care a solicitat consultările este liberă să restricționeze importurile din produsele respective în măsura și pe perioada necesară pentru a preveni sau a repara prejudiciul sau să adopte alte măsuri corespunzătoare.

(4) În circumstanțe critice, în cazul în care o întârziere riscă să provoace prejudicii dificil reparabile, părțile pot lua măsuri înaintea consultărilor, cu condiția ca aceste consultări să aibă loc imediat după luarea acestor măsuri.

(5) În alegerea măsurilor care urmează să fie adoptate în baza prezentului articol, părțile acordă prioritate acelora care perturbă cel mai puțin realizarea obiectivelor prezentului acord.

(6) Nicio dispoziție a prezentului articol nu aduce atingere sau nu afectează în niciun fel adoptarea, de către una sau alta dintre părți, de măsuri antidumping sau compensatorii, în conformitate cu articolul VI din GATT din 1994, cu Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT din 1994, cu Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii sau cu legislația internă corespunzătoare.

Articolul 8

[APC Turkmenistan: articolul 13]

Părțile se angajează să ia în considerare modificarea dispozițiilor prezentului acord privind schimburile de mărfuri ale acestora în funcție de împrejurări, inclusiv în situația care rezultă din aderarea viitoare a Turkmenistan la OMC. Comitetul mixt instituit în temeiul articolului 17 poate formula la adresa părților recomandări privind modificările care, în cazul în care sunt acceptate, pot fi puse în aplicare prin acordul dintre părți, în conformitate cu procedurile respective.

Articolul 9

[APC Turkmenistan: articolul 14]

Acordul nu se opune interdicțiilor sau restricțiilor la importuri, exporturi sau tranzit justificate pe motive de moralitate publică, de ordine publică, de siguranță publică; de protecție a sănătății și a vieții persoanelor, a animalelor sau de conservare a plantelor; de protecție a resurselor naturale; de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale și nici de norme privind regimul aurului sau argintului. Cu toate acestea, interdicțiile sau restricțiile respective nu trebuie să constituie niciun mijloc de discriminare arbitrar, nicio restricție disimulată în comerțul dintre părți.

Articolul 10

[APC Turkmenistan: articolul 15]

Prezentul titlu nu se aplică comerțului cu produse textile care se încadrează la capitolele 50-63 din Nomenclatura combinată. Schimburile de aceste produse sunt reglementate de un acord distinct, parafat la 30 decembrie 1995 și aplicat cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 1996.

Articolul 11

[APC Turkmenistan: articolul 16]

(1) Schimburile comerciale cu produsele care intră sub incidența Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului sunt reglementate de dispozițiile prezentului titlu, cu excepția articolului 5.

(2) Se instituie un grup de contact pentru aspectele legate de cărbune și oțel, format din reprezentanți ai Comunității, pe de o parte, și din reprezentanți ai Turkmenistan, pe de altă parte.

Grupul de contact schimbă cu regularitate informații cu privire la toate aspectele legate de cărbune și oțel care sunt de interes pentru cele două părți.

Articolul 12

[APC Turkmenistan: articolul 17]

Comerțului cu material nuclear i se vor aplica dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice. După caz, comerțul cu material nuclear este reglementat de dispozițiile unui acord specific care urmează să fie încheiat între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Turkmenistan.

TITLUL III

PLĂȚI, CONCURENȚĂ ȘI ALTE DISPOZIȚII ECONOMICE

[APC Turkmenistan: titlul IV]

Articolul 13

[APC Turkmenistan: articolul 39 alineatul (1)]

Părțile se angajează să autorizeze, în monedă liber convertibilă, orice plăți curente între rezidenți ai Comunității și ai Turkmenistan legate de circulația mărfurilor realizată în conformitate cu dispozițiile prezentului acord.

Articolul 14

[APC Turkmenistan: articolul 41 alineatul (4)]

Părțile convin să examineze mijloacele de aplicare a normelor respective de concurență, în mod concertat, în cazul în care sunt afectate schimburile comerciale dintre părți.

Articolul 15

[APC Turkmenistan: articolul 40 alineatul (1)]

În conformitate cu dispozițiile prezentului articol și ale anexei II, Turkmenistan continuă să amelioreze protecția drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială pentru a garanta, la sfârșitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a acordului, un nivel de protecție similar celui prevăzut în Comunitate de actele comunitare, în special cele menționate în anexa II, inclusiv mijloace eficace de aplicare a acestor drepturi.

Articolul 16

Asistența reciprocă în domeniul vamal între autoritățile părților se desfășoară în conformitate cu protocolul anexat la prezentul acord.

TITLUL IV

DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE, GENERALE ȘI FINALE

[APC Turkmenistan: titlul XI]

Articolul 17

Comitetul mixt instituit prin Acordul privind comerțul și cooperarea comercială și economică, semnat de Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, la 18 decembrie 1989, își asumă sarcinile care îi revin în temeiul prezentului acord până în momentul instituirii Consiliului de cooperare menționat la articolul 77 din Acordul de parteneriat și de cooperare.

Articolul 18

Comitetul mixt poate, pentru realizarea obiectivelor prezentului acord, să formuleze recomandări în cazurile prevăzute de acest acord.

Comitetul mixt își formulează recomandările în acord cu părțile.

Articolul 19

[APC Turkmenistan: articolul 81]

La examinarea unei probleme care se pune în cadrul prezentului acord în raport cu o dispoziție care face trimitere la un articol din unul dintre acordurile de instituire a OMC, Comitetul mixt ia în considerare, în măsura posibilului, interpretarea dată în general articolului respectiv de către membrii OMC.

Articolul 20

[APC Turkmenistan: articolul 85]

(1) În cadrul prezentului acord, fiecare parte se angajează să asigure, fără discriminare față de resortisanții proprii, accesul persoanelor fizice și juridice ale celeilalte părți la instanțele judecătorești și la organele administrative competente ale părților pentru a-și apăra drepturile individuale și de proprietate, inclusiv cele privind proprietatea intelectuală, industrială și comercială.

(2) În limitele atribuțiilor proprii, părțile:

—	încurajează recurgerea la arbitraj pentru soluționarea diferendelor care decurg din tranzacții comerciale și de cooperare încheiate de operatori economici ai Comunității și de cei ai Turkmenistan;

—

convin că, atunci când un litigiu este supus arbitrajului, fiecare parte la litigiu poate, cu excepția cazului în care normele centrului de arbitraj ales de părți prevăd altfel, să își aleagă propriul arbitru, indiferent de naționalitate, și că al treilea arbitru sau arbitrul unic poate fi un resortisant al unui stat terț;

—	recomandă agenților lor economici să aleagă de comun acord dreptul aplicabil contractelor lor;

—

încurajează recurgerea la regulile de arbitraj elaborate de Comisia Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional (UNCITRAL) și la arbitrajul de către orice centru al unui stat semnatar al Convenției privind recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958.

Articolul 21

[APC Turkmenistan: articolul 86]

Nicio dispoziție a prezentului acord nu împiedică o parte să ia măsurile:

(a)	pe care le consideră necesare pentru a împiedica divulgarea de informații contrare intereselor esențiale care țin de securitatea lor;

(b)

care se referă la producția sau comerțul cu arme, muniție sau materiale de război sau la cercetarea, dezvoltarea sau producția necesare în scop de apărare, cu condiția ca aceste măsuri să nu deterioreze condițiile de concurență în ceea ce privește produsele care nu sunt destinate unor scopuri specific militare;

(c)

pe care le consideră esențiale pentru propria securitate în cazul unor tulburări interne grave susceptibile să afecteze menținerea liniștii și a ordinii publice, în caz de război sau de tensiuni internaționale grave care amenință să se transforme într-un conflict armat sau pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le-a acceptat în scopul menținerii păcii și securității internaționale;

(d)	pe care le consideră necesare pentru respectarea obligațiilor și a angajamentelor sale internaționale în ceea ce privește controlul produselor și al tehnologiilor industriale cu dublă utilizare.

Articolul 22

[APC Turkmenistan: articolul 87]

(1) În domeniile reglementate de prezentul acord și fără a aduce atingere niciunei dispoziții speciale cuprinse în acesta:

—	regimul aplicat de Turkmenistan față de Comunitate nu dă naștere la discriminări între statele membre, resortisanții sau societățile acestora;

—	regimul aplicat de Comunitate pentru Turkmenistan nu poate produce discriminări între resortisanții turkmeni sau societățile turkmene.

(2) Dispozițiile alineatului (1) nu aduc atingere dreptului părților de a aplica dispozițiile relevante din legislația fiscală a acestora contribuabililor care nu se află în situații identice în ceea ce privește locul de reședință.

Articolul 23

[APC Turkmenistan: articolul 88]

(1) Fiecare parte poate să sesizeze Comitetul mixt cu privire la orice diferend legat de aplicarea sau de interpretarea prezentului acord.

(2) Comitetul mixt poate soluționa orice diferend prin recomandări.

(3) În cazul imposibilității soluționării diferendului în conformitate cu alineatul (2), oricare dintre părți poate notifica celeilalte părți desemnarea unui conciliator; cealaltă parte este astfel obligată să numească un al doilea conciliator în termen de două luni.

Comitetul mixt desemnează un al treilea conciliator.

Recomandările conciliatorilor sunt adoptate cu majoritate de voturi. Aceste recomandări nu sunt obligatorii pentru părți.

Articolul 24

[APC Turkmenistan: articolul 89]

Părțile convin să se consulte rapid, la cererea uneia dintre ele, pe căile adecvate, pentru a examina aspectele legate de interpretarea sau de punerea în aplicare a prezentului acord și alte aspecte relevante privind relațiile dintre ele.

Dispozițiile prezentului articol nu afectează în niciun fel dispozițiile articolelor 7, 23 și 28 și nu aduc atingere acestor articole.

Articolul 25

[APC Turkmenistan: articolul 90]

Tratamentul acordat Turkmenistan în temeiul prezentului acord nu este în niciun caz mai favorabil decât acela pe care și-l acordă reciproc statele membre.

Articolul 26

[APC Turkmenistan: articolul 92]

În măsura în care aspectele la care se referă prezentul acord sunt reglementate prin Tratatul privind Carta energiei și protocoalele la acesta, acest tratat și aceste protocoale se aplică, imediat după intrarea în vigoare, acestor aspecte, dar numai în măsura în care o astfel de aplicare este prevăzută în aceste documente.

Articolul 27

(1) Prezentul acord se aplică până la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat și de cooperare parafat la 24 mai 1997.

(2) Oricare dintre părți poate denunța prezentul acord prin notificarea celeilalte părți. Prezentul acord încetează să fie aplicabil la șase luni de la data acestei notificări.

Articolul 28

[APC Turkmenistan: articolul 94]

(1) Părțile iau toate măsurile generale sau speciale necesare pentru a se achita de obligațiile care le revin în temeiul prezentului acord. Acestea se asigură că obiectivele enunțate în prezentul acord sunt realizate.

(2) În cazul în care una dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit una dintre obligațiile din prezentul acord, ea poate lua măsurile corespunzătoare. Partea trebuie, cu excepția cazurilor de urgență specială, să furnizeze în prealabil Comitetului mixt toate informațiile relevante necesare unei examinări aprofundate a situației, în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru părți.

În alegerea acestor măsuri, trebuie să se acorde prioritate acelora dintre ele care perturbă cel mai puțin funcționarea acordului. Aceste măsuri sunt notificate de îndată Comitetului mixt, la cererea celeilalte părți.

Articolul 29

[APC Turkmenistan: articolul 95]

Anexele I și II, precum și protocolul privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal fac parte integrantă din prezentul acord.

Articolul 30

[APC Turkmenistan: articolul 97]

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatele de instituire a Comunității Europene, a Comunității Europene a Energiei Atomice și a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în condițiile prevăzute de tratatele respective și, pe de altă parte, teritoriului Turkmenistan.

Articolul 31

Prezentul acord este redactat în două exemplare în limbile daneză, olandeză, engleză, finlandeză, franceză, germană, italiană, spaniolă, suedeză, greacă, portugheză și turkmenă, fiecare dintre aceste texte fiind deopotrivă autentic.

Articolul 32

Prezentul acord se aprobă de către părți în conformitate cu procedurile care le sunt specifice.

Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni de la data la care părțile notifică Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene îndeplinirea procedurilor menționate la primul paragraf.

De la intrarea sa în vigoare și în măsura în care aceasta privește relațiile dintre Turkmenistan și Comunitate, prezentul acord înlocuiește articolul 2 și articolul 3, cu excepția celei de a patra liniuțe a acestuia din urmă, precum și articolele 4-16 din Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind comerțul și cooperarea comercială și economică semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989.

LISTA DOCUMENTELOR ATAȘATE

ANEXA I	:	Lista orientativă a avantajelor acordate de Turkmenistan Statelor Independente, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3)
ANEXA II	:	Actele privind drepturile de proprietate intelectuală, industrială și comercială prevăzute la articolul 15

Protocolul privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

ANEXA I

Lista indicativă a avantajelor acordate de către Turkmenistan Statelor Independente în conformitate cu articolul 2 alineatul (3)

1. Taxe la import și la export

Nu se percep niciun fel de taxe la import sau la export.

Serviciile cum ar fi vămuirea, comisionările și alte taxe percepute de vama națională, bursa națională și serviciul național de inspecție fiscală nu se plătesc în cazul următoarelor mărfuri:

—	importul de grăunțe, produse alimentare pentru sugari și produse alimentare care sunt vândute populației la prețuri controlate de stat;

—	mărfuri importate pe baza unui contract și finanțate de la bugetul de stat al Turkmenistan.

2. Condiții de transport și de tranzit

În ceea ce privește țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care sunt părți ale Acordului multilateral „privind principiile și condițiile care reglementează relațiile în domeniul transportului” și/sau pe baza acordurilor bilaterale privind transportul și tranzitul, nu se aplică, sub rezerva reciprocității, taxe sau impuneri pentru transportul și vămuirea mărfurilor (inclusiv pentru mărfurile în tranzit), precum și pentru tranzitul vehiculelor.

Vehiculele din țările CSI sunt scutite de plata oricărei taxe atunci când se află în tranzit pe teritoriul Turkmenistan.

ANEXA II

Actele privind drepturile de proprietate intelectuală, industrială și comercială prevăzute la articolul 15

Actele comunitare menționate la articolul 15

—	Prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci

—	Directiva 87/54/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1986 privind protecția juridică a topografiilor produselor din materiale semiconductoare

—	Directiva 91/250/CEE a Consiliului din 14 mai 1991 privind protecția juridică a programelor pentru calculator

—	Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecție pentru medicamente

—	Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului din 14 iulie 1992 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

—	Directiva 93/83/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1993 privind coordonarea anumitor norme referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu

—	Directiva 93/98/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind armonizarea duratei de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe

—	Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale

—	Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare

—	Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date

—	Regulamentul (CE) nr. 3295/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 de stabilire a măsurilor de interzicere a liberei puneri în circulație, a exportării, a reexportării și a plasării sub regim de suspendare a mărfurilor contrafăcute și a mărfurilor pirat

În caz de dificultăți în domeniul proprietății intelectuale, industriale și comerciale, în conformitate cu actele comunitare sus-menționate, care afectează condițiile comerciale, se organizează consultări urgente, la cererea Comunității sau a Turkmenistan, în vederea găsirii unor soluții reciproc satisfăcătoare.

PROTOCOL

privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului protocol:

(a)	„legislație vamală” înseamnă actele cu putere de lege aplicabile pe teritoriile părților, care reglementează importul, exportul, tranzitul mărfurilor și plasarea lor sub orice regim vamal, inclusiv măsurile de interdicție, restricție și control adoptate de părțile respective;

(b)	„autoritate solicitantă” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest sens de una dintre părți și care formulează o solicitare de asistență în domeniul vamal;

(c)	„autoritate solicitată” înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest scop de o una dintre părți și care primește o cerere de asistență în domeniul vamal;

(d)	„date cu caracter personal” înseamnă toate informațiile privind o persoană fizică identificată sau care poate fi identificată;

(e)	„operațiune care contravine legislației vamale” înseamnă orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislației vamale.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Părțile își acordă reciproc asistență în domeniile care țin de competența lor, în conformitate cu modalitățile și condițiile stabilite de prezentul protocol, pentru a asigura aplicarea corectă a legislației vamale, în special prin prevenirea operațiunilor care contravin legislației vamale, prin depistarea și prin anchetarea acestora.

(2) Asistența în materie vamală prevăzută de prezentul protocol se aplică oricărei autorități administrative a părților, competente pentru aplicarea prezentului protocol. Această asistență nu aduce atingere dispozițiilor care reglementează asistența reciprocă în domeniul penal. De asemenea, aceasta nu se aplică informațiilor obținute în temeiul unor atribuții exercitate la cererea autorităților judiciare, cu excepția cazurilor în care comunicarea acestor informații este autorizată de autoritățile respective.

Articolul 3

Asistența la cerere

(1) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi furnizează toate informațiile relevante care îi pot permite să asigure conformitatea cu legislația vamală, inclusiv informațiile referitoare la activitățile constatate sau planificate care reprezintă sau ar putea reprezenta încălcări ale acestei legislații.

(2) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată o informează pe aceasta dacă mărfurile exportate de pe teritoriul uneia dintre părți au fost importate legal pe teritoriul celeilalte părți, specificând, după caz, regimul vamal aplicat mărfurilor.

(3) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată, în cadrul legislației sale, ia măsurile necesare pentru a asigura supravegherea specială a:

(a)	persoanelor fizice sau juridice despre care există motive întemeiate să se considere că sunt sau au fost implicate în operațiuni care contravin legislației vamale;

(b)	locurilor unde mărfurile sunt depozitate în condiții care generează suspiciuni că ar fi destinate alimentării operațiunilor care contravin legislației vamale;

(c)	circulației mărfurilor semnalate ca oferind posibilitatea unor operațiuni care contravin legislației vamale;

(d)	mijloacelor de transport despre care există motive întemeiate să se considere că au fost utilizate, sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru operațiuni care contravin legislației vamale.

Articolul 4

Asistența spontană

Din proprie inițiativă și cu respectarea actelor cu putere de lege și a celorlalte instrumente juridice naționale, părțile își acordă reciproc asistență în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru aplicarea corectă a legislației vamale, în special atunci când obțin informații privind:

—	operațiuni care contravin sau par să contravină legislației în cauză și care ar putea prezenta interes pentru cealaltă parte;

—	noile mijloace sau metode utilizate la efectuarea acestor operațiuni;

—	mărfurile despre care se știe că fac obiectul unor operațiuni care contravin legislației vamale;

—	persoanele fizice sau juridice despre care există motive întemeiate să se considere că sunt sau au fost implicate în operațiuni care contravin legislației vamale;

—	mijloacele de transport despre care există motive întemeiate să se considere că au fost utilizate, sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru operațiuni care contravin legislației vamale.

Articolul 5

Comunicarea de documente și notificări

La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată ia toate măsurile necesare, în conformitate cu legislația proprie, pentru:

—	a comunica toate documentele;

—	a notifica toate deciziile

care intră sub incidența domeniului de aplicare a prezentului protocol, către un destinatar rezident sau stabilit pe teritoriul său. În acest caz, articolul 6 alineatul (3) se aplică cererilor de comunicare sau de notificare.

Articolul 6

Forma și fondul cererilor de asistență

(1) Cererile formulate în temeiul prezentului protocol sunt prezentate în scris. Documentele necesare pentru a permite răspunsul la aceste cereri însoțesc cererea respectivă. În caz de urgență, pot fi acceptate cererile verbale, dar acestea trebuie confirmate de îndată în scris.

(2) Cererile prezentate în conformitate cu alineatul (1) includ următoarele informații:

(a)	autoritatea solicitantă care prezintă cererea;

(b)	măsura solicitată;

(c)	obiectul și motivul cererii;

(d)	actele cu putere de lege, normele și alte elemente juridice implicate;

(e)	indicații cât mai exacte și mai complete posibil privind persoanele fizice și juridice care fac obiectul anchetelor;

(f)	un rezumat al faptelor relevante și al anchetelor desfășurate anterior, cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 5.

(3) Cererile sunt întocmite într-o limbă oficială a autorității solicitate sau într-o limbă acceptabilă pentru această autoritate.

(4) În cazul în care o cerere nu îndeplinește cerințele formale, se poate solicita corectarea sau completarea sa; între timp, pot fi ordonate măsuri asigurătorii.

Articolul 7

Rezolvarea cererilor

(1) Pentru a răspunde unei cereri de asistență, autoritatea solicitată acționează, în limitele competenței și resurselor sale, ca și cum ar acționa pe cont propriu sau la cererea altor autorități ale aceleiași părți, furnizând informațiile de care dispune deja și inițiind sau determinând inițierea unor anchete corespunzătoare. Această dispoziție se aplică în egală măsură serviciului administrativ căruia îi este înaintată cererea de către autoritatea solicitată, în cazul în care aceasta nu poate acționa singură.

(2) Cererile de asistență se execută în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative și alte instrumente juridice ale părții solicitate.

(3) Funcționarii autorizați legal ai unei părți pot, cu acordul celeilalte părți în cauză și în condițiile prevăzute de aceasta, să obțină, în birourile autorității solicitate sau ale unei alte autorități de care aceasta este responsabilă, informații referitoare la operațiunile care contravin sau pot contraveni legislației vamale, de care autoritatea solicitantă are nevoie în sensul prezentului protocol.

(4) Funcționarii uneia dintre părți, cu acordul celeilalte părți în cauză și în conformitate cu condițiile stabilite de aceasta din urmă, pot fi prezenți la anchetele efectuate pe teritoriul acesteia din urmă.

Articolul 8

Forma sub care trebuie comunicate informațiile

(1) Autoritatea solicitată îi comunică autorității solicitante rezultatele anchetelor sub formă de documente, copii certificate pentru conformitate ale documentelor, rapoarte și texte similare.

(2) Documentele prevăzute la alineatul (1) pot fi înlocuite cu informații computerizate furnizate sub orice formă în același scop.

(3) Fișierele și documentele originale se solicită numai în cazurile în care se consideră că ar fi insuficiente copiile legalizate. Originalele transmise sunt restituite cât mai curând posibil.

Articolul 9

Derogări de la obligația de a acorda asistență

(1) Părțile pot refuza să acorde asistența prevăzută de prezentul protocol în cazul în care acordarea asistenței:

(a)	este susceptibilă de a aduce atingere suveranității Turkmenistan sau a unui stat membru căruia i s-a solicitat să acorde asistență în baza prezentului protocol; sau

(b)	este susceptibilă de a aduce atingere ordinii publice, siguranței sau altor interese esențiale, în special în cazurile menționate la articolul 10 alineatul (2); sau

(c)	implică o reglementare fiscală sau de schimb valutar diferită de legislația vamală; sau

(d)	constituie o încălcare a unui secret industrial, comercial sau profesional.

(2) În cazul în care autoritatea solicitantă solicită un tip de asistență pe care ea însăși nu ar putea să o furnizeze dacă i-ar fi cerută, ea atrage atenția asupra acestui fapt în cuprinsul cererii. În acest caz, autoritatea solicitată este cea care decide modul în care trebuie să răspundă la această cerere.

(3) În cazul în care asistența este refuzată, decizia și motivele care stau la baza acesteia se aduc imediat la cunoștința autorității solicitante.

Articolul 10

Schimbul de informații și confidențialitatea

(1) Orice informație comunicată, indiferent de forma acesteia, în temeiul prezentului protocol are caracter confidențial sau este rezervată unei difuzări restrânse, în funcție de normele aplicabile de către fiecare parte. Ele sunt reglementate de secretul profesional și beneficiază de protecția acordată de legile aplicabile în materie de partea care le-a primit, precum și de dispozițiile corespunzătoare care se aplică autorităților comunitare.

(2) Datele cu caracter personal nu pot fi transmise decât în cazul în care partea care primește aceste date se angajează să le garanteze o protecție cel puțin echivalentă cu cea de care acestea beneficiază din partea părții care le furnizează.

(3) Informațiile obținute vor fi folosite numai în sensul prezentului protocol. În cazul în care una dintre părți dorește să utilizeze aceste informații în alte scopuri, aceasta solicită acordul scris prealabil al autorității care le-a furnizat. Această utilizare este, de asemenea, supusă restricțiilor impuse de această autoritate.

(4) Alineatul (3) nu va impieta asupra folosirii informațiilor în orice procedură judiciară sau administrativă, deschisă ulterior pentru nerespectarea legislației vamale. Orice astfel de utilizare se comunică autorității competente care a furnizat informațiile respective.

(5) Părțile pot folosi informațiile obținute și documentele consultate în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol, drept probe în procesele lor verbale, rapoarte și mărturii, precum și în cadrul procedurilor și acțiunilor intentate în instanțe.

Articolul 11

Experți și martori

Un funcționar al unei autorități solicitate poate fi autorizat să compară, în limitele stabilite prin autorizația care i-a fost acordată, ca expert sau martor în cadrul unor acțiuni judiciare sau administrative angajate în domeniile reglementate de prezentul protocol, de către instanța celeilalte părți, și să prezinte obiectele, documentele sau copiile certificate ale acestora care pot fi necesare procedurii. Cererea de înfățișare trebuie să indice cu precizie în ce problemă, din ce motiv și în ce calitate va fi audiat funcționarul respectiv.

Articolul 12

Cheltuieli de asistență

Părțile renunță la toate pretențiile asupra celeilalte părți privind rambursarea cheltuielilor suportate în temeiul prezentului protocol, cu excepția, după caz, a cheltuielilor cu experții, martorii, interpreții și traducătorii care nu sunt angajați ai serviciilor publice.

Articolul 13

Aplicarea

(1) Punerea în aplicare a prezentului protocol este încredințată autorităților vamale centrale Turkmenistan, pe de o parte, serviciilor competente ale Comisiei Comunităților Europene și, după caz, autorităților vamale din statele membre, pe de altă parte. Acestea decid toate măsurile și dispozițiile practice necesare aplicării acestuia, luând în considerare normele în vigoare din domeniul protecției datelor. Acestea pot propune organelor competente modificările care, după părerea lor, ar trebui aduse prezentului protocol.

(2) Părțile se consultă și se informează reciproc cu privire la normele de aplicare care se adoptă în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol.

Articolul 14

Alte acorduri

(1) Având în vedere competențele respective ale Comunității Europene și ale statelor membre, dispozițiile prezentului protocol:

—	nu aduc atingere obligațiilor părților asumate în temeiul oricărui alt acord sau oricărei alte convenții internaționale;

—	se consideră complementare celor din acordurile privind asistența reciprocă încheiate sau care ar putea fi încheiate între statele membre și Turkmenistan; precum și

—	nu aduc atingere dispozițiilor care reglementează comunicarea, între serviciile competente ale Comisiei și autoritățile vamale ale statelor membre, a oricăror informații obținute în baza prezentului acord care ar putea fi de interes pentru Comunitate.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), dispozițiile prezentului acord au întâietate asupra celor ale oricărui acord bilateral în domeniul asistenței reciproce care a fost sau ar putea fi încheiat între statele membre și Turkmenistan, în măsura în care dispozițiile acestuia din urmă sunt incompatibile cu dispozițiile prezentului protocol.

(3) În ceea ce privește problemele de aplicabilitate ale prezentului protocol, părțile se consultă pentru a rezolva problemele în cadrul Comitetului mixt instituit prin articolul 17 din prezentul acord.

ACTUL FINAL

Plenipotențiarii „COMUNITĂȚII EUROPENE”, ai „COMUNITĂȚII EUROPENE A CĂRBUNELUI ȘI OȚELULUI” și ai „COMUNITĂȚII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE”, denumite în continuare „Comunitatea”,

pe de o parte, și

plenipotențiarii „TURKMENISTAN”,

pe de altă parte,

reuniți la Bruxelles, la 10 noiembrie 1999, pentru semnarea Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, denumit în continuare „acordul”, au adoptat următoarele texte:

Acordul, inclusiv anexele la acesta, și următorul protocol:

Protocolul privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal.

Plenipotențiarii Comunității și plenipotențiarii Turkmenistan au adoptat textele declarațiilor comune enumerate mai jos și anexate la prezentul act final:

Declarație comună privind datele cu caracter personal

Declarație comună privind articolul 7 din acord

Declarație comună privind articolul 8 din acord

Declarație comună privind articolul 15 din acord

Declarație comună privind articolul 28 din acord.

De asemenea, plenipotențiarii Comunității iau act de declarația unilaterală prezentată în continuare și anexată la prezentul act final:

Declarația unilaterală a Turkmenistan cu privire la protecția drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială.

Adoptat la Bruxelles, la … .

Pentru Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

Pentru Turkmenistan

Declarație comună privind datele cu caracter personal

În aplicarea acordului, părțile sunt conștiente de necesitatea asigurării unei protecții corespunzătoare a indivizilor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestora.

Declarație comună privind articolul 7 din acord

Comunitatea și Turkmenistan declară că textul clauzei de salvgardare nu acordă acces la măsurile de salvgardare din GATT.

Declarație comună privind articolul 8 din acord

Până la aderarea Turkmenistan la OMC, părțile se consultă în cadrul Comitetului mixt cu privire la politicile Turkmenistan referitoare la tarifele la import, inclusiv la modificările protecției tarifare. Aceste consultări sunt propuse în mod special înaintea creșterii protecțiilor tarifare.

Declarație comună privind articolul 15 din acord

În limitele competențelor lor, părțile convin ca, în sensul prezentului acord, proprietatea intelectuală, industrială și comercială să cuprindă în special drepturile de autor, inclusiv drepturile de autor pentru programe de calculator, și drepturile conexe, drepturile privind brevetele, desenele și modelele industriale, indicațiile geografice, inclusiv denumirile de origine, mărcile pentru produse și servicii, topografiile circuitelor integrate, precum și protecția împotriva concurenței neloiale menționată la articolul 10a din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale și protecția informațiilor nedivulgate referitoare la know-how.

Declarație comună privind articolul 28 din acord

Părțile convin, în sensul interpretării corecte și aplicării practice, că termenii „cazuri de urgență specială”, de la articolul 28 din acord, desemnează cazurile de încălcare gravă a acordului de către una dintre părți. O încălcare gravă a acordului constă în:

(a)	denunțarea acordului, contrară normelor generale ale dreptului internațional; sau

(b)	încălcarea elementelor esențiale ale acordului, prevăzute la articolul 1.

Părțile convin ca „măsurile corespunzătoare” menționate la articolul 28 să fie măsurile adoptate în conformitate cu dreptul internațional. În cazul în care una dintre părți adoptă o măsură într-un caz de urgență specială în conformitate cu articolul 28, cealaltă parte poate folosi procedura de soluționare a litigiilor.

Declarație unilaterală a Turkmenistan privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială

Turkmenistan declară că:

Până la sfârșitul celui de al cincilea an de la intrarea în vigoare a acordului, Turkmenistan aderă la convențiile multilaterale privind drepturile de proprietate intelectuală, industrială și comercială menționate la punctul 2 al prezentei declarații, la care statele membre ale Comunității sunt părți sau care se aplică de facto de către statele membre în conformitate cu dispozițiile relevante cuprinse în aceste convenții.

Punctul 1 al prezentei declarații vizează următoarele convenții multilaterale:

—	Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice (Actul de la Paris, 1971);

—	Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune (Roma, 1961);

—	Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor (Actul de la Stockholm, 1967, modificat în 1979);

—	Protocolul privind acordul de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor (Madrid, 1989);

—	Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor (Geneva, 1977, amendat în 1979);

—	Tratatul de la Budapesta privind recunoașterea internațională a depozitului de microorganisme în sensul procedurii de brevetare (1977, modificat în 1980);

—	Convenția internațională privind protecția noilor soiurilor de plante (UPOV) (Actul de la Geneva, 1991).

Turkmenistan confirmă importanța pe care o acordă obligațiilor care decurg din următoarele convenții multilaterale:

—	Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale (Actul de la Stockholm, 1967, modificat în 1979);

—	Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (Washington, 1970, amendat și modificat în 1979 și 1984).

De la intrarea în vigoare a prezentului acord, Turkmenistan nu acordă, în ceea ce privește recunoașterea și protejarea proprietății intelectuale, industriale și comerciale, societăților și resortisanților Comunității un tratament mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă oricărei țări terțe în temeiul acordurilor bilaterale.

5.	Dispozițiile de la punctul 4 nu se aplică avantajelor acordate de Turkmenistan unei țări terțe pe bază de reciprocitate efectivă sau avantajelor acordate de Turkmenistan unei alte țări din fosta URSS.

Schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Turkmenistan de modificare a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, referitor la versiunile lingvistice autentice

Stimate domn,

Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, a fost semnat la 10 noiembrie 1999.

Articolul 31 din acordul interimar desemnează drept versiuni autentice ale acestui acord versiunile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă, suedeză și turkmenă.

Ca urmare a creșterii numărului de limbi oficiale ale instituțiilor Comunității Europene, în special ca urmare a aderării a 12 noi state membre la Uniunea Europeană de la semnarea acordului interimar, este necesar ca versiunile lingvistice bulgară, cehă, estonă, maghiară, letonă, lituaniană, malteză, polonă, română, slovacă și slovenă ale acordului interimar să fie desemnate, de asemenea, drept versiuni autentice ale acordului interimar și ca articolul 31 din acordul interimar să fie modificat în consecință.

Veți găsi aceste versiuni lingvistice suplimentare atașate prezentei scrisori.

Vă suntem recunoscători pentru amabilitatea de a confirma acceptarea de către Turkmenistan a versiunilor lingvistice atașate, drept versiuni lingvistice autentice ale acordului interimar, și de a exprima acordul Turkmenistanului cu privire la modificarea corespunzătoare a articolului 31 din acordul interimar.

Prezentul instrument intră în vigoare la data semnării sale.

Vă rugăm să acceptați, stimate domn, expresia înaltei noastre considerații.

Pentru Comunitatea Europeană

Stimate domn,

Avem onoarea de a confirma primirea scrisorii dumneavoastră cu data de astăzi și a versiunilor lingvistice anexate Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, cu următorul text:

„Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, a fost semnat la 10 noiembrie 1999.

Veți găsi aceste versiuni lingvistice suplimentare atașate prezentei scrisori.

Prezentul instrument intră în vigoare la data semnării sale.”

Avem onoarea de a exprima acceptarea de către Turkmenistan a versiunilor lingvistice atașate scrisorii drept versiuni lingvistice autentice ale acordului interimar și de a exprima acordul Turkmenistanului cu privire la modificarea corespunzătoare a articolului 31 din acordul interimar.

Astfel cum se menționează în scrisoarea dumneavoastră, prezentul instrument intră în vigoare la data semnării sale.

Vă rugăm să acceptați, stimate domn, expresia înaltei noastre considerații.

Pentru Turkmenistan

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2011.080.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 80

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 54 26 martie 2011

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAȚIONALE
		2011/186/Euratom
	*	Decizia Consiliului din 14 iunie 2010 de aprobare a încheierii de către Comisia Europeană, în numele Comunității Europene a Energiei Atomice, a Acordului interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, precum și a Schimbului de scrisori de modificare a Acordului interimar, referitor la versiunile lingvistice autentice	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 296/2011 al Consiliului din 25 martie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 204/2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia	2
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 297/2011 al Comisiei din 25 martie 2011 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale și alimente originare sau expediate din Japonia, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima ( 1 )	5
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 298/2011 al Comisiei din 25 martie 2011 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	9
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 299/2011 al Comisiei din 25 martie 2011 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 pentru anul de comercializare 2010/11	11
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 300/2011 al Comisiei din 25 martie 2011 privind prețurile de vânzare a cerealelor pentru a noua serie de invitații separate de participare la licitație din cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul (UE) nr. 1017/2010	13
		DECIZII
		2011/187/UE
	*	Decizia Comisiei din 24 martie 2011 de modificare a Deciziei 2010/221/UE în ceea ce privește aprobarea măsurilor naționale de prevenire a introducerii virusului ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar) în anumite zone din Irlanda și din Regatul Unit [notificată cu numărul C(2011) 1825] ( 1 )	15

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	ET	73,9
	IL	82,8
	JO	71,2
	MA	57,2
	TN	115,9
	TR	81,4
	ZZ	80,4
0707 00 05	EG	170,1
	TR	144,5
	ZZ	157,3
0709 90 70	MA	33,7
	TR	129,5
	ZA	49,8
	ZZ	71,0
0805 10 20	EG	52,6
	IL	77,9
	MA	53,5
	TN	58,7
	TR	74,0
	ZZ	63,3
0805 50 10	EG	66,4
	TR	51,7
	ZZ	59,1
0808 10 80	AR	86,0
	BR	79,5
	CA	106,9
	CL	89,4
	CN	89,7
	MK	47,7
	US	140,9
	UY	64,5
	ZA	94,2
	ZZ	88,8
0808 20 50	AR	92,9
	CL	82,7
	CN	55,6
	US	79,9
	ZA	92,6
	ZZ	80,7

(EUR)
Codul NC	Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză
1701 11 10 (1)	51,49	0,00
1701 11 90 (1)	51,49	0,00
1701 12 10 (1)	51,49	0,00
1701 12 90 (1)	51,49	0,00
1701 91 00 (2)	49,96	2,48
1701 99 10 (2)	49,96	0,00
1701 99 90 (2)	49,96	0,00
1702 90 95 (3)	0,50	0,22

	IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	2011/188/CE
*	Decizia Consiliului din 27 iulie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Acordului interimar între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte, privind comerțul și aspectele legate de comerț	19
	Acord interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț între Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Turkmenistan, pe de altă parte	21