(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1942/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (RPC). Nivelurile taxei impuse aveau valori cuprinse între 6,5 % și 23,5 % pentru patru producători și de 66,7 % pentru toți ceilalți producători.

(2)

În urma publicării unui aviz privind expirarea iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din RPC, Comisia a primit o cerere de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(3)

Cererea de reexaminare a măsurilor care urmează să expire a fost depusă de către Federația Europeană a Industriei Placajului (FEIC) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune reprezentând o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția de placaj de okumé din Uniune. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea drept rezultat continuarea sau reapariția dumpingului și reproducerea prejudiciului pentru industria Uniunii.

(4)

În plus, în urma unei proceduri judiciare deschise în Franța pentru comportament anticoncurențial împotriva câtorva producători francezi de placaj de okumé, s-a considerat că nu ar putea fi exclus faptul că un astfel de comportament ar fi putut distorsiona evaluarea prejudiciului în cursul anchetei inițiale. În consecință, s-a considerat ca fiind oportună deschiderea, de asemenea, în paralel, a unei reexaminări intermediare ex officio în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază a situației prejudiciabile pentru industria din Uniune, în special în comparație cu situația care a prevalat în perioada de anchetă a anchetei inițiale.

(5)

Stabilind, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru a deschide o reexaminare a măsurilor care urmează să expire și o reexaminare intermediară parțială limitată la examinarea prejudiciului în temeiul articolului 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a publicat un aviz de deschidere a acestor reexaminări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(6)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 30 septembrie 2009 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(7)

Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

Comisia a informat oficial producătorii din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori din RPC, utilizatorii și importatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile din RPC, cu privire la deschiderea reexaminărilor.

(9)

Părților interesate li s-a oferit o oportunitate de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenele menționate în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive deosebite care să justifice audierea.

(10)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători din Uniune, de importatori și de producători-exportatori din RPC, s-a considerat oportun, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(11)

Doar un producător-exportator chinez s-a manifestat în acest sens și a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit. Prin urmare, s-a decis că nu era necesară eșantionarea cu privire la producătorii-exportatori chinezi. A fost trimis un chestionar singurului producător-exportator chinez cooperant, însă acesta a încetat ulterior să coopereze și nu a prezentat niciun răspuns la chestionar. Prin urmare, astfel cum se explică în considerentul 20, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările s-au bazat pe datele disponibile.

(12)

Zece producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de cinci producători din Uniune, reprezentând aproximativ 40 % din vânzările realizate de toți producătorii din Uniune către clienți neafiliați din Uniune în cursul PAR și aproximativ 35 % din producția realizată de toți producătorii din Uniune în cursul PAR. Alegerea eșantionului s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al vânzărilor care putea face în mod rezonabil obiectul anchetei în timpul disponibil și având în vedere distribuirea geografică a producătorilor din Uniune.

(13)

Comisia a trimis chestionare celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion. Două dintre societățile incluse în eșantion au încetat să coopereze după faza de eșantionare. Având în vedere că cele trei societăți care au prezentat răspunsuri la chestionar reprezentau totuși aproximativ 30 % din vânzările realizate de toți producătorii din Uniune către clienți neafiliați din Uniune în cursul PAR, s-a considerat că eșantionul era încă reprezentativ.

(14)

De asemenea, Comisia a trimis un mini-chestionar celor cinci producători care nu fuseseră incluși în eșantion, celor doi producători care încetaseră să coopereze și altor doi producători cunoscuți pentru a obține informații cu privire la indicatorii economici referitori la un număr mai mare de producători din Uniune. S-au primit răspunsuri la aceste mini-chestionare din partea a șapte producători.

(15)

Comisia a încercat să obțină și a verificat toate informațiile considerate necesare în sensul stabilirii riscului de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului, precum și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(16)

Produsul în cauză este același ca în ancheta originală și se definește după cum urmează: placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, având cel puțin un strat extern din okumé neacoperit cu o peliculă permanentă din alte materiale, originar din RPC, care se încadrează în prezent la codul NC ex 4412 31 10 (anterior ex 4412 13 10 ). Produsul în cauză are o largă varietate de utilizări finale. Este utilizat în industria de construcții în tâmplăria exterioară și dulgherie, pentru pardoseală, obloane, izolarea subsolurilor, balustrade și lambrisare. De asemenea, este folosit în scopuri mai decorative, printre altele, pentru transportul rutier (de exemplu, autoturisme, autocare, caravane, mașini de camping), transportul maritim (iahturi), industria mobilei și fabricarea de uși.

(17)

Există două tipuri principale de placaj de okumé, placajul compus exclusiv din okumé (placaj „toate straturile okumé”) și placajul având cel puțin una dintre suprafețe din okumé, celelalte straturi fiind din alt lemn (placaj „suprafață okumé”). Ambele tipuri de placaj de okumé au același aspect exterior. În ciuda diferențelor în ceea ce privește proprietățile mecanice, ambele posedă aceleași caracteristici fizice de bază și sunt în esență destinate acelorași utilizări.

(18)

După cum se arată în ancheta inițială și după cum confirmă prezenta anchetă, s-a constatat că placajul de okumé fabricat în RPC și vândut pe piața internă, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune posedă în esență aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt destinate acelorași utilizări. În consecință, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă este probabil ca dumpingul să continue sau să reapară în cazul unei posibile expirări a măsurilor în vigoare împotriva RPC.

(20)

După cum se menționează în considerentul 11, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în absența oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza probabilității continuării sau reapariției dumpingului a trebuit să se bazeze pe informațiile de care dispune Comisia din alte surse. În acest sens, deoarece nu erau disponibile informații detaliate cu privire la tipurile precise de produse exportate către Uniune din RPC, comparația între valoarea normală și prețurile de export a trebuit să se limiteze la cele două tipuri principale de placaj de okumé, menționate în considerentul 17.

(21)

Prin urmare, analiza s-a bazat în principal pe statisticile comerciale ale Eurostat. În plus, un producător-exportator chinez prezentase, până în luna iunie 2009, rapoartele periodice de monitorizare solicitate în temeiul considerentului 61 din Regulamentul (CE) nr. 1942/2004. Într-o anumită măsură, informațiile din aceste rapoarte au putut fi, în consecință, utilizate în cadrul analizei probabilității continuării sau reapariției dumpingului.

(22)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii stabilite într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analoagă”).

(23)

În avizul de deschidere, Turcia, care fusese deja utilizată ca țară analoagă în ancheta inițială, a fost considerată ca fiind o țară analoagă adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC în cadrul prezentei reexaminări a măsurilor care urmează să expire. Cu toate că au fost invitate să-și exprime opinia cu privire la alegerea Turciei, niciuna dintre părțile interesate nu a făcut acest lucru. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile la momentul alegerii, s-a concluzionat că Turcia este țara analoagă cea mai potrivită.

(24)

Un producător turc a cooperat și a prezentat un răspuns la chestionar. În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate la sediul respectivului producător turc cooperant, după cum se arată mai jos.

(25)

Valoarea normală a fost stabilită pentru ambele tipuri principale de produse descrise în considerentul 17. Pentru un tip de produs principal, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite sau care se plătesc pentru vânzările realizate pe piața internă a Turciei, deoarece s-a constatat că acestea se fabrică în cantități reprezentative și în cadrul operațiilor comerciale normale. Pentru celălalt tip de produs principal, care a fost fabricat de producătorul turc, însă nu a fost vândut pe piața internă, valoarea normală stabilită a fost utilizată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(26)

Pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate, precum și profitul mediu ponderat realizat din vânzările interne ale produsului similar, în cadrul unor operații comerciale normale, s-au adăugat la costul mediu de producție în cursul PAR.

(27)

După cum se menționează mai sus, în lipsa oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza statisticilor comerciale ale Eurostat disponibile. Deoarece Eurostat nu poate furniza informații pentru fiecare tip de placaj de okumé, pentru a evalua prețurile de export pentru fiecare dintre cele două tipuri principale de placaj de okumé, aceste cifre au fost ajustate pe baza diferenței de preț în procente dintre placajul „toate straturile okumé” și placajul „suprafață okumé” observată în cazul producătorului cooperant turc. Diferența de preț obținută astfel a fost aplicată apoi prețurilor medii ponderate comunicate de Eurostat.

(28)

În ceea ce privește volumele, plecând de la volumele totale indicate de Eurostat, au fost calculate volumele exporturilor chineze pentru fiecare dintre cele două tipuri principale de placaj de okumé, pe baza proporției dintre placajul „toate straturile okumé” și placajul „suprafață okumé” observate în rapoartele de monitorizare menționate în considerentul 21 pentru perioada care coincide cu PAR.

(29)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au efectuat ajustări în mod corespunzător pentru diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, în cazul în care erau aplicabile și justificate, s-au efectuat ajustări în ceea ce privește diferențele în materie de costuri de transport, de navlu și de asigurare, costuri de manipulare, de încărcare și costuri auxiliare. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, valoarea acestor ajustări a fost stabilită pe baza informațiilor disponibile.

(30)

Marja de dumping constatată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 34,2 %.

(31)

În afară de analiza existenței unui dumping în cursul PAR, s-a efectuat o examinare a probabilității de continuare a dumpingului. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, concluziile de mai jos cu privire la volumul importurilor și capacitatea neutilizată se bazează pe date disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume statistici comerciale și informații furnizate de părțile interesate.

(32)

În conformitate cu statisticile comerciale ale Eurostat, importurile efective de placaj de okumé din RPC în Uniune au scăzut semnificativ de la perioada de anchetă inițială, însă producătorii chinezi au reușit să se mențină pe piața Uniunii, deținând o cotă de piață de 4,7 % în cursul PAR.

(33)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi de placaj de okumé, s-a examinat situația industriei chineze a placajului în ansamblu (care produce placaj din toate esențele de lemn). După cum se indică în considerentul 89 din Regulamentul (CE) nr. 988/2004 al Comisiei (5) de instituire a taxelor antidumping provizorii în cursul anchetei inițiale, producătorii de placaj pot fabrica, și fabrică efectiv, placaj din diferite specii de lemn cu același echipament. Solicitantul a furnizat un calcul al volumului de placaj de okumé produs în RPC, pe baza volumului de trunchiuri de okumé disponibil pe piața chineză, care a fost estimat la aproximativ 900 000 m3 pentru PAR. De asemenea, solicitantul a estimat că aproximativ 85 % din acest volum (adică 765 000 m3) sunt utilizate pentru producția de placaj. Producția efectivă de placaj de okumé este dificil de estimat, la fel ca în cazul gamei de produse, care are un impact important asupra posibilelor cantități fabricate, și este necunoscută din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi. Cu toate acestea, o estimare a capacității de producție pe baza trunchiurilor de okumé arată clar că, oricare ar fi gama de produse, capacitatea de producție în RPC depășește cu mult volumele consumate pe piața Uniunii (291 000 m3 în cursul PAR, a se vedea considerentul 41).

(34)

De asemenea, atât în cursul reexaminării actuale, cât și în cadrul anchetei inițiale, s-a stabilit că placajul fabricat din diferite specii de lemn este produs de aceleași societăți, cu același echipament. Prin urmare, este de așteptat ca, în absența măsurilor, producătorii chinezi care se concentrează în prezent pe producția de alte tipuri de placaj, mai puțin rentabile, să își reorienteze tot mai mult producția către placajul de okumé. În conformitate cu statisticile privind exporturile chineze, exporturile de placaj au depășit 5 milioane m3 în cursul PAR, reprezentând aproximativ de 17 ori piața de placaj de okumé a Uniunii. Prin urmare, doar o ușoară modificare a gamei de produse este necesară pentru a crește substanțial volumul de placaj de okumé disponibil pentru export.

(35)

În 2009, pe baza datelor privind exporturile chineze, Uniunea nu a fost destinația decât a unei părți reduse (aproximativ 5 %) din exporturile chineze de placaj tropical. În comparație cu prețurile de pe alte piețe, aceste vânzări au fost efectuate la prețuri de vânzare relativ ridicate. Prin urmare, este probabil ca, în cazul în care măsurile se abrogă, o parte mai mare din exporturile chineze de placaj de okumé să fie destinată Uniunii.

(36)

Ancheta a arătat că produsul în cauză este încă vândut pe piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități care nu sunt neglijabile. De asemenea, informațiile disponibile arată faptul că volumele de producție în RPC sunt foarte mari și că partea de exporturi către Uniune este în prezent limitată datorită măsurilor în vigoare. În acest sens, este de așteptat ca placajul de okumé exportat în prezent către alte țări la prețuri mai scăzute să fie redirecționat către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor. În plus, se așteaptă ca producătorii chinezi de placaj să își crească producția de placaj de okumé în cazul expirării măsurilor, deoarece piața de placaj de okumé a Uniunii este relativ rentabilă.

(37)

În consecință, având în vedere aceste constatări, se concluzionează că există o probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(38)

În cadrul Uniunii, se cunoaște faptul că produsul similar este fabricat de șaisprezece producători în Cipru, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. Producția totală a Uniunii este estimată la 235 000 m3. Producătorii din Uniune care realizează producția totală a Uniunii constituie industria Uniunii, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. În cursul perioadei examinate în cadrul anchetei inițiale, piața Uniunii era formată din statele membre ale UE15. Cu toate acestea, deoarece producția de placaj de okumé în noile state membre ale UE12 este mai curând neglijabilă, va fi semnificativă o comparație între ancheta actuală și cea inițială.

(39)

După cum se menționează în considerentul 10, un eșantion format din trei producători, reprezentând aproximativ 30 % din vânzările Uniunii efectuate de toți producătorii din Uniune către clienți neafiliați în cursul PAR și aproximativ 26 % din producția realizată de toți producătorii din Uniune în cursul PAR, a făcut obiectul unei anchete aprofundate. Eșantionul a cuprins următoarele societăți:

(40)

Consumul de placaj de okumé din Uniune a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale industriei din Uniune și ale altor producători din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune pe baza datelor Eurostat.

(41)

În total, între perioada de anchetă din ancheta inițială și PAR din reexaminarea actuală, consumul din Uniune a scăzut cu 35 %. În cursul perioadei examinate în cadrul reexaminării actuale, consumul din Uniune a scăzut cu 22 %. Aceasta se explică în general prin faptul că placajul de okumé a fost înlocuit într-o anumită măsură de alte esențe de lemn tropical, cum ar fi red canarium, bankirai sau meranti. În 2008 și în cursul PAR, criza economică și reducerea subsecventă a anumitor activități industriale au contribuit la tendința descrescătoare a cererii de placaj de okumé în Uniune.

(42)

Importurile efective de produs în cauză în Uniune au scăzut de la 83 606 m3 în perioada de anchetă inițială la 23 531 m3 în 2006. Acestea au crescut apoi cu peste 20 % între 2006 și 2008 și au scăzut vertiginos între 2008 și PAR ajungând la 54 % din nivelul anului 2006.

(43)

Cota de piață corespunzătoare a crescut cu 3,4 puncte procentuale între 2006 și 2007. Aceasta a scăzut cu 1,3 puncte procentuale între 2007 și 2008 și a scăzut ulterior cu 4,1 puncte procentuale între 2008 și PAR. În total, cota de piață deținută de importurile chineze către Uniune a scăzut cu 2 puncte procentuale în perioada examinată.

(44)

Prețurile medii ale importurilor de produs în cauză din RPC au crescut cu 32 % între 2006 și PAR. Mai exact, aceste prețuri au crescut cu 22 % între 2006 și 2007, cu încă 3 puncte procentuale între 2007 și 2008 și cu încă 7 puncte procentuale între 2008 și PAR.

(45)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tipuri de produse, practicate de industria din Uniune cuprinsă în eșantion cu privire la clienți neafiliați pe piața Uniunii, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor în cauză. Comparația s-a efectuat după deducerea reducerilor și a rabaturilor.

(46)

Pe această bază s-a stabilit că, în medie, importurile chineze au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 10 % în cursul PAR.

(47)

În cadrul anchetei inițiale, s-a realizat o ajustare pentru diferența de calitate dintre produsul în cauză importat din RPC și produsul similar vândut de industria din Uniune. În cadrul anchetei actuale, codificarea tipurilor de produs în chestionare a fost adaptată pentru a lua în considerare acest fapt. Prin urmare, deoarece diferența de calitate a fost luată în considerare în cadrul anchetei actuale și deoarece nu s-au primit date din partea producătorilor-exportatori chinezi cu privire la eventuale diferențe suplimentare în materie de calitate, ajustarea efectuată în cadrul anchetei inițiale nu s-a aplicat în ancheta actuală. În cursul perioadei de anchetă a anchetei inițiale, produsele în cauză originare din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care au subcotat prețurile industriei din Uniune cu o marjă cuprinsă între 11 % și 52 %.

(48)

S-au analizat toți indicii de prejudiciu enumerați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Indicii privind volumul de producție, capacitatea de producție, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare, productivitatea și cota de piață au fost analizați pe baza datelor colectate pentru întreaga industrie din Uniune. În ceea ce privește toți ceilalți indici de prejudiciu, examinarea lor s-a bazat pe informațiile prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, verificate la sediile fiecărei societăți.

(49)

Volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 31 % între 2006 și 2007 și a scăzut cu 2 puncte procentuale între 2007 și 2008 și cu încă 13 puncte procentuale între 2008 și PAR. În ciuda creșterii cu 16 % a volumului producției între 2006 și PAR, volumul producției industriei din Uniune rămâne inferior volumelor constatate în ancheta inițială, și anume, sub 283 265 m3 în 2002 și 267 591 în perioada de anchetă inițială.

(50)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut cu 33 % între 2006 și 2007 și cu încă 12 puncte procentuale între 2007 și 2008. Între 2008 și PAR, capacitatea de producție a rămas constantă. În total, capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut cu 45 % în cursul perioadei examinate. Utilizarea capacității a fost de 51 % în 2006 și a scăzut ulterior la 41 % în cursul PAR.

(51)

Nivelul de ocupare a forței de muncă al industriei din Uniune prezintă o creștere de 11 % între 2006 și PAR. Mai precis, numărul de persoane angajate a crescut cu 21 % între 2006 și 2007 și a rămas aproape de acest nivel în 2008. Între 2008 și PAR, numărul de angajați a scăzut cu 9 puncte procentuale. Ca urmare a închiderilor și restructurărilor unor societăți, nivelul ocupării forței de muncă în perioada examinată nu a atins niciodată nivelurile observate în cursul anchetei inițiale.

(52)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor în Uniune ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați a scăzut cu 16 %. Între 2006 și 2007, vânzările au rămas constante înainte de a scădea în 2008 și în cursul PAR. Volumul vânzărilor în cursul perioadei examinate aveau aceeași amploare cu cele din perioada examinată din ancheta inițială.

(53)

Între 2006 și 2007, prețurile de vânzare medii ale industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți neafiliați au crescut cu 13 % și cu încă 5 puncte procentuale între 2007 și 2008. În cursul PAR, aceste prețuri au revenit la nivelul din 2007. În total, prețurile de vânzare în Uniune au crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(54)

Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată în producție anuală (metri cubi) per persoană angajată, a crescut cu 4 % în perioada examinată. Aceasta reflectă faptul că producția a crescut mai rapid decât nivelul ocupării forței de muncă, indicând astfel un spor de eficacitate al producătorilor din Uniune.

(55)

Cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu aproape 6 puncte procentuale în perioada examinată. Mai precis, aceasta a scăzut cu 3 puncte procentuale între 2006 și 2007 și a rămas destul de constantă între 2007 și 2008. Între 2008 și PAR, aceasta a crescut cu 8,6 puncte procentuale pentru a atinge 80,2 %. Creșterea cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate reflectă o scădere a vânzărilor din Uniune combinată cu o scădere și mai pronunțată a consumului din Uniune.

(56)

În timpul PAR, în pofida măsurilor în vigoare, dumpingul considerabil a continuat, deși la niveluri mai reduse decât cele stabilite în ancheta inițială. Luând în considerare volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei efective de dumping, care este semnificativ, nu poate fi considerat neglijabil. Deși s-a putut constata o anumită redresare în urma practicilor anterioare de dumping, industria din Uniune rămâne vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(57)

În ceea ce privește situația globală a industriei din Uniune, s-a constatat că mai mulți producători și-au încetat activitatea de la ancheta inițială. Conform informațiilor disponibile, cel mai important producător din Uniune în cursul perioadei de anchetă inițiale a dat faliment în 2008, reducându-și mai întâi producția și mai apoi oprind-o complet. Alți doi producători din Uniune incluși în eșantion în ancheta inițială și-au încetat activitatea în 2005, respectiv în 2006. Un alt producător francez și-a încetat, de asemenea, activitatea la începutul anului 2009. În plus, un producător grec și-a redus substanțial producția. Aceste evoluții, deși este posibil să fi contribuit la creșterea cotei de piață a producătorilor din Uniune rămași, arată că industria din Uniune în ansamblu este încă fragilă și vulnerabilă.

(58)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion au crescut de aproape cinci ori în perioada examinată. În comparație cu perioada avută în vedere în cursul anchetei inițiale, când placajul de okumé era produs doar la comandă, se pare că în perioada examinată sunt păstrate în stoc volume mai importante. Acesta este cazul, în special, în 2008 și în cursul PAR ca urmare a scăderii volumelor de vânzare.

(59)

Costul anual al forței de muncă al producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion a crescut cu 26 % în perioada examinată. Mai precis, costul anual al forței de muncă a crescut cu 29 % între 2006 și 2007. Ulterior, acesta a scăzut cu 3 puncte procentuale între 2007 și 2008. Între 2008 și PAR, acesta a rămas constant.

(60)

Nivelul profitabilității producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion era de 4,3 % în 2006 și s-a îmbunătățit la 9,8 % și 8,3 % în 2007 și respectiv în 2008, înainte de a scădea la 5,9 % în cursul PAR. Randamentul investițiilor (RI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a scăzut cu 51 % în perioada examinată, trecând de la 12,5 % în 2006 la 6,2 % în cursul PAR.

(61)

Fluxul net de numerar al producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion provenit din activitățile de exploatare a crescut cu 32 % în cursul perioadei examinate. Nu au existat indicații potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital.

(62)

Investițiile anuale ale producătorilor incluși în eșantion în producția de produs similar au crescut cu 10 % între 2006 și 2007, cu 100 de puncte procentuale între 2007 și 2008 și cu încă 16 puncte procentuale între 2008 și PAR. În ansamblu, investițiile au crescut cu 126 % în perioada examinată.

(63)

Analiza datelor macroeconomice și microeconomice arată că industria din Uniune se află într-o situație relativ stabilă. În special, nivelul profitabilității producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion s-a redresat de la nivelul de – 8,9 % constatat pentru producătorii incluși în eșantion în cadrul anchetei inițiale, iar nivelul mediu de profitabilitate a rămas între 4,3 % și 9,8 % în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a reușit, de asemenea, să își crească cota de piață în cadrul unei piețe aflate în declin, datorită măsurilor în vigoare.

(64)

Deși industria din Uniune pare să se fi stabilizat și redresat în urma efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, aceasta nu a atins nivelurile de producție, de vânzări și de ocupare a forței de muncă din perioada de dinaintea anchetei inițiale. Un anumit număr de producători din Uniune și-au încetat activitatea, ceea ce indică, de asemenea, că industria în ansamblu este relativ fragilă.

(65)

Mai multe elemente indică probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor. În primul rând, având în vedere nivelurile actuale de subcotare constatate pentru importurile provenite din RPC și presupunând că prețurile de import se mențin scăzute sau chiar se diminuează în continuare pentru a se recâștiga cota de piață pierdută, industria din Uniune nu ar fi în măsură să mențină nivelul de preț actual. Această scădere probabilă a prețurilor ar pune într-adevăr în pericol redresarea actuală a industriei din Uniune și ar amenința rentabilitatea sa.

(66)

În al doilea rând, având în vedere capacitățile de producție considerabile ale producătorilor-exportatori chinezi, este de asemenea probabil ca importurile (care fac obiectul unui dumping) să crească la niveluri scăzute ale prețului. Aceasta ar determina, pentru industria din Uniune, o diminuare a vânzărilor pe piață, ceea ce ar putea duce, având în vedere rata de utilizare deja scăzută a capacităților în cursul PAR, la o nouă reducere a producției sau chiar la încetarea activității unor producători din Uniune.

(67)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că, în cazul în care se permite expirarea măsurilor, există o probabilitate a reapariției prejudiciului ca urmare a reluării importurilor de produs în cauză din RPC care fac obiectul unui dumping.

(68)

Okumé este un arbore tropical care crește în principal în Gabon și, într-o mai mică măsură, în Guineea Ecuatorială și în Camerun. Asociația care a înaintat plângerea a furnizat elemente de probă care arată că guvernul din Gabon a interzis, de la 1 ianuarie 2010, exportul de trunchiuri de okumé necojite din Gabon pentru a păstra în țară transformarea trunchiurilor în lemn de placaj. Prin urmare, s-a examinat dacă o astfel de interdicție, deși a avut loc după PAR, ar avea un impact important asupra prezentei analize.

(69)

Informațiile primite în cursul anchetei au indicat că societățile asiatice, care importă/exportă peste 60 % din trunchiurile gaboneze, par a fi într-o poziție puternică pentru a negocia cu Société Nationale des Bois du Gabon (Societatea Națională a Lemnului din Gabon – SNBG), principalul exportator de lemn de okumé și cu guvernul din Gabon și par mai puțin afectate de decizia societăților europene. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu a putut fi efectuată o evaluare a impactului mai aprofundată în această privință.

(70)

Interdicția de export a intrat în vigoare abia la 1 ianuarie 2010, și anume după PAR, și trunchiurile deja tăiate la sfârșitul anului 2009 au putut fi încă exportate în cursul unei perioade tranzitorii, până în mai 2010. Pentru a examina efectul intrării în vigoare a interdicției la export asupra producătorilor din Uniune, la 14 septembrie 2010 s-au solicitat informații suplimentare de la membrii asociației care a înaintat plângerea. Au fost primite răspunsuri din partea a patru producători din Uniune. Doi dintre producătorii incluși în eșantion posedau propriile instalații de decojire în Gabon și, prin urmare, nu par a fi afectați de interdicție. Totuși, toți producătorii incluși în eșantion au confirmat informația conform căreia societățile chineze dețin o poziție puternică de negociere pentru a-și asigura accesul la materia primă și că rămâne de demonstrat eficacitatea aplicării legislației. Producătorii din Uniune au confirmat că oferta de okumé s-a diminuat, că prețurile au crescut în urma interdicției privind exportul de trunchiuri din Gabon și că producătorii care au o instalație de decojire de okumé în Uniune suferă cel mai mult în urma noii situații.

(71)

În orice caz, interdicția se aplică în principiu tuturor exporturilor, deci și exporturilor către RPC. Prin urmare, noua situație juridică din Gabon nu pare a afecta analiza din cadrul prezentei reexaminări a măsurilor care urmează să expire.

(72)

Pe baza analizei de mai sus, se concluzionează că este probabil ca expirarea măsurilor să determine reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune cauzat de importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din RPC.

(73)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, un număr de producători francezi au făcut obiectul unei proceduri judiciare deschise în Franța pentru comportament anticoncurențial, motiv pentru care s-a considerat oportun să se deschidă ex officio o reexaminare intermediară pentru a reanaliza situația prejudiciului suferit de industria din Uniune, în special în raport cu situația care prevala în perioada de anchetă a anchetei inițiale.

(74)

În cadrul procedurii judiciare menționate anterior, Consiliul francez al concurenței a condamnat șase producători francezi de placaj la plata unei amenzi pentru comportament anticoncurențial (aplicarea unei grile tarifare comune și creșteri de prețuri simultane) în cursul perioadei cuprinse între noiembrie 1995 și mai 2004. În hotărârea sa din 29 septembrie 2009, Curtea de apel din Paris a confirmat decizia Consiliului concurenței, deși a redus ușor nivelul amenzilor.

(75)

Pentru analiza prejudiciului în cursul procedurii inițiale, cinci producători europeni au fost incluși în eșantion: trei francezi, unul italian și unul portughez. Doi dintre cei trei producători francezi din eșantion au fost condamnați ulterior la plata amenzilor menționate anterior. Pentru a examina posibila influență a comportamentului anticoncurențial menționat anterior asupra analizei prejudiciului, s-au comparat mai întâi prețurile de vânzare medii ale fiecărei societăți din eșantionul inițial. S-a constatat că cei doi producători francezi care au fost ulterior condamnați la plata unei amenzi aveau într-adevăr un preț de vânzare unitar mediu mai ridicat decât cel practicat de celelalte trei societăți din eșantion. Această diferență de preț poate fi explicată în parte prin constatările din ancheta inițială, și anume, printr-o gamă de produse diferită a acestor producători. Totuși, atunci când se efectuează comparația la un nivel mai detaliat, se constată că prețurile de vânzare unitare ale celor doi producători francezi în perioada de anchetă inițială erau, de asemenea, mai ridicate, atât pentru placajul „toate straturile okumé” (cu 7-30 % mai ridicate), cât și pentru placajul „suprafață okumé” (cu 3-19 % mai ridicate).

(76)

Prin urmare, în următoarea etapă, datele celor două societăți franceze amendate au fost suprimate din calculul prejudiciului și situația prejudiciului din cazul inițial a fost examinată pe baza datelor obținute de la celelalte trei societăți din eșantion. Deoarece indicatorii macroeconomici (producție, productivitate, vânzări, cotă de piață, ocuparea forței de muncă și creștere) se bazau pe informațiile oferite de zece producători din Uniune, datele celorlalte societăți franceze condamnate la plata unei amenzi au fost, de asemenea, suprimate din acest calcul.

(77)

S-a constatat că concluziile anchetei inițiale privind așa-numiții indicatori microeconomici nu s-ar modifica în mod semnificativ dacă ar fi suprimate datele societăților franceze condamnate la plata unei amenzi. În perioada examinată în ancheta inițială, profitabilitatea societăților incluse în eșantion a scăzut de la 3,5 % la – 8,9 %. Dacă producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi ar fi fost excluși din eșantion, profitabilitatea ar fi scăzut de la 3,1 % la – 6,5 %. Randamentul investițiilor societăților incluse în eșantion a scăzut de la 15,6 % la – 27,5 %; fără producătorii francezi amendați, acesta ar fi scăzut de la 19,3 % la – 38,9 %. Investițiile societăților incluse în eșantion au scăzut cu 80 %; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, acestea ar fi scăzut cu 86 %. Fluxul de numerar al producătorilor incluși în eșantion a scăzut de la 7,6 milioane EUR la 59 000 EUR; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, acesta ar fi scăzut de la 1,5 milioane EUR la – 69 000 EUR. În ceea ce privește datele macroeconomice ale industriei din Uniune în ansamblu, tabloul ar fi mai nuanțat dacă s-ar exclude datele producătorilor francezi condamnați la plata unei amenzi. În perioada examinată în ancheta inițială, producția industriei din Uniune a scăzut cu 10 %; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, aceasta ar fi scăzut cu 1 %. Ocuparea forței muncă în industria din Uniune a scăzut cu 9 %; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, aceasta ar fi rămas constantă. Valoarea vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 7 %; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, aceasta ar fi crescut cu 5 %. Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 10 %; fără producătorii francezi condamnați la plata unei amenzi, acesta ar fi crescut cu 1 %.

(78)

Prin urmare, chiar dacă situația prejudiciului ar fi fost mai nuanțată dacă ar fi fost excluse societățile franceze condamnate la plata unei amenzi, ancheta inițială ar fi constatat totuși un prejudiciu material. Aceasta rezultă în special din evoluția așa-numiților indicatori microeconomici.

(79)

S-a examinat, de asemenea, dacă comportamentul anticoncurențial al producătorilor francezi ar fi putut avea un efect eventual asupra concluziilor prezentei reexaminări referitoare la prejudiciu. În primul rând, deoarece cartelul a încetat în 2004, niciunul dintre indicatori nu a putut fi de atunci direct influențat de aceste practici anticoncurențiale. Prin urmare, s-a examinat dacă analiza prejudiciului ar fi putut fi influențată indirect, și anume prin costul amenzilor. S-a constatat că niciunul dintre cei doi producători francezi din eșantion nu a inclus suma amenzii în calculul profitabilității sale. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile anticoncurențiale din trecut și amenzile impuse nu au avut niciun efect asupra analizei actuale a prejudiciului.

(80)

Pe baza analizei de mai sus, se concluzionează că comportamentul anticoncurențial al producătorilor francezi nu a afectat situația prejudiciului suferit de industria din Uniune, în special în raport cu situația care a prevalat în perioada de anchetă a anchetei inițiale. Prin urmare, ar trebui închisă reexaminarea intermediară parțială.

(81)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există motive imperioase de a nu menține măsurile antidumping existente. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(82)

Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(83)

Pe această bază, s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Uniunii.

(84)

Continuarea măsurilor antidumping pentru importurile din țara în cauză ar determina creșterea posibilității ca industria din Uniune să atingă un nivel rezonabil de rentabilitate, deoarece cu ajutorul lor s-ar evita ca industria din Uniune să fie eliminată de pe piață ca urmare a volumului important al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Există într-adevăr o probabilitate evidentă de dumping prejudiciabil în cantități substanțiale, la care industria din Uniune nu ar putea face față. Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping actuale ar continua să fie avantajoasă pentru industria din Uniune.

(85)

În consecință, se concluzionează că menținerea măsurilor antidumping împotriva RPC ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune și al altor producători din Uniune.

(86)

Doi importatori neafiliați din Uniune au cooperat la anchetă. Ambii s-au opus continuării măsurilor și au declarat că acestea erau ineficiente, că produsele chineze nu sunt comparabile cu produsele similare fabricate de industria din Uniune din cauza diferențelor de calitate și au exprimat îndoieli cu privire la competitivitatea industriei placajului de okumé din Uniune. Totuși, niciuna dintre aceste afirmații nu a fost argumentată. În absența oricărui element de probă care să indice că măsurile antidumping în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii, se concluzionează că importatorii din Uniune nu vor fi afectați în mod semnificativ de continuarea măsurilor.

(87)

Au fost primite răspunsuri la chestionar din partea a trei utilizatori, situați în Italia, Grecia și, respectiv, în Franța. Având în vedere că niciunul dintre aceștia nu a cumpărat produsul în cauză din RPC și în absența unor alte elemente de probă care să indice că utilizatorii au fost afectați în mod considerabil de actualele măsuri antidumping în vigoare, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor din Uniune.

(88)

Prin urmare, se consideră că niciun motiv imperios nu se opune, în numele interesului Uniunii, menținerii măsurilor în vigoare.

(89)

Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente.

(90)

Acestora li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Observațiile și comentariile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, în cazul în care acest lucru se justifica.

(91)

Din cele de mai sus rezultă că, așa cum se prevede la articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din RPC ar trebui menținute.

(92)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților expres menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(93)

Orice cerere privind aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție sau vânzări) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (6), împreună cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a domeniului de activitate al societății legată de producție, vânzări interne și la export asociată cu, de exemplu, schimbarea denumirii respective sau modificarea entităților de vânzare și producție respective. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(94)

Pentru a minimaliza riscurile de circumvenție datorate diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxei antidumping. Aceste măsuri speciale includ prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prezentate în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(95)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind circumvențiile. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național,