16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/1

(1)

În urma unei anchete antisubvenții (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (2), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90 originare din India (denumite în continuare „măsuri compensatorii definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 15,7 %, cu excepția unei societăți pentru care nivelul taxei era de 7 %.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (3), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90 originare din India (denumite în continuare „măsuri antidumping definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 0 %.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004. Taxele compensatorii definitive au fost modificate la 6,3 % și 7 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 7,2 %. Taxele antidumping definitive au fost modificate la 9,4 % și 0 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 8,5 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor compensatorii definitive în vigoare, Comisia a primit, la 18 iunie 2009, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Cererea a fost prezentată de trei producători din Uniune ai produsului similar, și anume Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 90 %, din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau reapariția subvenționării și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Înainte de deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat autoritățile publice indiene (denumite în continuare „API”) că a primit o cerere de reexaminare justificată corespunzător. De asemenea, le-a invitat să angajeze consultări pentru a clarifica situația în legătură cu acest subiect și pentru a găsi o soluție acceptată de ambele părți. API au acceptat invitația și consultările au avut loc la data de 16 septembrie 2009. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, s-a luat notă în mod corespunzător de observațiile prezentate de autoritățile publice indiene.

(7)

În urma consultării Comitetului consultativ și a stabilirii faptului că există elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 17 septembrie 2009, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(8)

Printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 septembrie 2009 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (8).

(9)

Ancheta privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea evoluției situației în sensul evaluării probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

(10)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și autoritățile publice indiene cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(11)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(12)

Având în vedere numărul mare de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile anterior menționate au fost invitate, în temeiul articolului 27 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciun importator neafiliat nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(13)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a trei grupuri de producători din Uniune (și anume solicitanții), a unui producător-exportator și a 17 utilizatori, precum și din partea API. Niciunul dintre importatori nu și-a manifestat disponibilitatea în cadrul eșantionării și niciun alt importator nu a furnizat Comisiei informații și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

(14)

Doar unul dintre cei doi producători-exportatori cunoscuți, și anume HEG Limited („HEG”), a cooperat în cadrul reexaminării oferind un răspuns la chestionar. În această privință, ar trebui remarcat faptul că, în cadrul anchetei inițiale, numele oficial și complet al societății respective era Hindustan Electro Graphite Limited. Societatea și-a schimbat ulterior numele în HEG Limited. Al doilea producător-exportator care a cooperat în ancheta inițială, și anume Graphite India Limited („GIL”), a decis să nu răspundă la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(15)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului consecutiv, precum și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(16)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul la care se referă ancheta inițială, și anume electrozii din grafit, de tipul celor utilizați pentru cuptoare (furnale) electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punțile (niplurile) din astfel de electrozi, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 90 90, importate fie împreună, fie separat, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(17)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorul-exportator pe piața internă din India, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(18)

Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare și a răspunsurilor primite la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

(19)

Sistemele menționate la literele (a)-(c) se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează autoritățile publice indiene să emită avize privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente legate de politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru PAR în cauză, și anume „politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „politica în domeniul comerțului exterior 09-14”. Ultimul dintre acestea a intrat în vigoare în aprilie 2009. În plus, autoritățile publice indiene definesc, de asemenea, procedurile aplicabile „politicii în domeniul comerțului exterior 04-09” și „politicii în domeniul comerțului exterior 09-14” într-un „Manual de proceduri (Handbook of Procedures), volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Manualul de proceduri este, de asemenea, actualizat periodic.

(20)

Sistemul indicat la litera (d) este gestionat de autoritățile statului Madhya Pradesh.

(21)

În cursul anchetei, s-a constatat că producătorul indian cooperant nu a obținut beneficii în cadrul sistemului AAS în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a sistemului menționat în cadrul prezentei anchete.

(22)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctul 4.3 din „politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 4 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(23)

Orice fabricant-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(24)

Un exportator eligibil poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile publice indiene au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Ele sunt stabilite pe baza Standard Input Output Norm („SION”), o normă care ține seama de presupusa parte de materii prime importate în produsul exportat și de incidența taxelor vamale asupra acestor importuri prezumate, indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate efectiv.

(25)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților din India o declarație care să precizeze că exportul este efectuat în temeiul DEPBS. Pentru ca mărfurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție care indică, între altele, valoarea creditului DEPBS care va fi acordat pentru această tranzacție de export. La acest stadiu, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce avizul de expediție a fost eliberat de către autoritățile vamale, autoritățile publice indiene nu mai pot reveni asupra deciziei de acordare a creditului DEPBS. Rata DEPBS aplicabilă pentru calculul creditului pentru drepturi de import acordat este rata aflată în vigoare în momentul declarației de export. Prin urmare, modificarea retroactivă a nivelului beneficiului nu este posibilă.

(26)

S-a constatat, de asemenea, că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Aceste credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la orice import ulterior de bunuri care nu au fost supuse unor restricții la import, cu excepția bunurilor de capital. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (supuse taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt liber transferabile și au o valabilitate de 12 luni de la data acordării.

(27)

Cererile de credite DEPBS se prezintă în format electronic și pot acoperi un număr nelimitat de tranzacții de export. De facto, nu există un termen strict pentru a solicita credite DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de depunere a cererilor menționat în capitolul 4.47 din HOP I 04-09 și 09-14. În plus, după cum dispune explicit capitolul 9.3 din HOP I 04-09 și 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi întotdeauna luate în considerare, dar li se va impune o mică taxă de penalizare (de exemplu, 10 % din credite).

(28)

S-a stabilit că producătorul-exportator indian cooperant a beneficiat de acest sistem în cursul PAR.

(29)

Sistemul DEPBS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditul DEPBS constituie o contribuție financiară din partea API, deoarece acesta este utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import, diminuând astfel veniturile din taxe ale API, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, creditul DEPBS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îmbunătățește lichiditatea acestuia.

(30)

În afară de aceasta, DEPBS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(31)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, astfel cum a susținut producătorul-exportator indian cooperant. Regimul nu respectă normele stricte enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele referitoare la drawback) și în anexa III (definiția și normele referitoare la drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de materii prime utilizată. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care verifică ce materii prime sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor la import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III din regulamentul de bază. În final, un exportator poate beneficia de avantajele sistemului DEPBS, fie că importă sau nu materii prime. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte mărfuri, fără să demonstreze că a importat vreo materie primă. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate materiile prime de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele care pot fi utilizate ca materii prime sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(32)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că avantajul era conferit beneficiarului în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, API pot renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(33)

Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru toate tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PAR.

(34)

Producătorul-exportator indian cooperant a afirmat că, în cazul său, toate creditele DEPBS obținute fuseseră utilizate pentru a importa materiale utilizate exclusiv pentru fabricarea produsului în cauză, cu toate că, în principiu, i se permitea să le vândă sau să le utilizeze pentru importul altor materiale. Societatea a susținut că, prin urmare, DEPBS era un sistem normal de drawback al taxelor și că doar rambursarea excesivă ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, această afirmație a trebuit să fie respinsă, deoarece, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 31, DEPBS nu este considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire, fapt recunoscut și de API. Prin urmare, nu este relevant modul în care exportatorul utilizează efectiv licențele obținute în cadrul acestui sistem. Exportatorul obține acordarea irevocabilă a unui avantaj în momentul tranzacțiilor de export efectuate în cadrul acestui sistem, nu în momentul utilizării ulterioare a licenței.

(35)

În urma prezentării unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din credite pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvenției au fost repartizate pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare ca numitor adecvat, deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(37)

Pe baza celor de mai sus, rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru producătorul-exportator cooperant în cursul PAR se ridică la 5,7 %.

(38)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește în capitolul 5 din „politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 5 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(39)

Pot beneficia de sistem producătorii-exportatori, precum și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor și prestatorilor de servicii.

(40)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe mijloace de producție (noi și, din aprilie 2003, de mâna a doua, vechi de maximum 10 ani) cu un nivel al taxei redus. În acest scop, autoritățile publice indiene eliberează, la cerere, o licență EPCGS, în schimbul unei taxe. Din aprilie 2000, sistemul prevede aplicarea unui nivel redus al taxei de import de 5 % tuturor mijloacelor de producție importate în temeiul acestui sistem. Până la 31 martie 2000, se aplica un nivel efectiv al taxelor de 11 % (inclusiv o suprataxă de 10 %) și, în cazul importurilor cu valoare ridicată, un nivel zero al taxelor. Pentru a îndeplini obligația de export, mijloacele de producție importate trebuie folosite pentru producerea unei anumite cantități de produse de export, într-o perioadă determinată. Conform noii „politici în domeniul comerțului exterior 09-14”, mijloacele de producție pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în cadrul EPCGS, însă în acest caz perioada pentru îndeplinirea obligației de export este mai scurtă.

(41)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție pe piața internă. În acest caz, producătorul național de mijloace de producție poate să profite el însuși de acest beneficiu și să importe cu scutire de taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea unor astfel de mijloace de producție. În mod alternativ, producătorul național poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul livrării mijloacelor de producție titularului licenței EPCGS.

(42)

S-a constatat că producătorul-exportator cooperant a utilizat acest sistem în cursul PAR.

(43)

Sistemul EPCGS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea API, deoarece această concesie diminuează veniturile din taxe ale API, care, în mod normal, s-ar cuveni a fi percepute. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj în măsura în care taxele economisite la import ameliorează lichiditățile societății.

(44)

În plus, sistemul EPCGS este subordonat de drept rezultatelor la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acesta este considerat drept specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Producătorul-exportator cooperant a susținut că subvențiile din cadrul sistemului EPCGS nu ar mai trebui considerate ca fiind condiționate de rezultatele la export în ceea ce privește achiziționarea de mijloace de producție, în cazul în care obligația de export era deja îndeplinită înainte de PAR. Prin urmare, ele nu ar trebui considerate drept subvenții specifice și nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Totuși, acest argument trebuie respins. Trebuie subliniat faptul că subvenția în sine era subordonată rezultatelor la export, mai precis, nu ar fi fost acordată în cazul în care societatea nu ar fi acceptat o anumită obligație de export.

(45)

Sistemul EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu sunt incluse în domeniul de aplicare al unor astfel de sisteme autorizate, definite în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație a produselor exportate.

(46)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză. La această valoare s-au adăugat dobânzi pentru a reflecta valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale în perioada anchetei de reexaminare în India a fost considerată adecvată în acest scop.

(47)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției s-a repartizat pe cifra de afaceri realizată la export în cursul PAR ca numitor adecvat, deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export.

(48)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru producătorul-exportator cooperant în cursul PAR se ridică la 0,9 %.

(49)

În conformitate cu Politica de promovare industrială din 2004, statul Madhya Pradesh („MP”) oferă scutire de taxa pe electricitate societăților industriale care investesc în generarea de energie electrică pentru consum captiv.

(50)

Descrierea detaliată a EDES este cuprinsă în Notificarea nr. 29 a autorităților publice din Madhya Pradesh din 21 iulie 2006 și în Ordinul nr. 4238-XIII-2006 anexa C din 12 iulie 2006.

(51)

Orice producător care investește un anumit capital în construcția unei centrale electrice în statul Madhya Pradesh poate beneficia de acest sistem.

(52)

EDES prevede scutirea de plata taxei pe electricitate – un impozit local pe vânzări perceput în mod normal în Madhya Pradesh – pentru societățile care au investit o anumită sumă în construcția unei centrale electrice. Scutirea este acordată pe o anumită perioadă în funcție de valoarea investiției. Obiectivul sistemului este dezvoltarea infrastructurii, deoarece centralele electrice de stat nu le pot furniza suficientă electricitate societăților din zonă. Scutirea de taxă se acordă doar pentru utilizarea captivă a energiei.

(53)

S-a constatat că producătorul-exportator cooperant a utilizat acest sistem în cursul PAR.

(54)

Sistemul EDES acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Scutirea de taxă constituie o contribuție financiară a autorităților publice din Madhya Pradesh, deoarece această concesie diminuează veniturile din taxe ale autorităților publice, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, reducerea impozitului conferă un avantaj exportatorului, deoarece taxele economisite la achiziția de electricitate îmbunătățesc lichiditatea acestuia.

(55)

Sistemul EDES nu se subordonează de drept rezultatelor la export. În plus, nu este limitat de drept la anumite zone geografice în cadrul statului Madhya Pradesh sau doar la anumite societăți sau ramuri ale industriei. Prin urmare, producătorul-exportator cooperant a afirmat că acest sistem nu ar trebui considerat ca fiind specific și, în consecință, nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece eligibilitatea sa se bazează pe criterii economice obiective și neutre.

(56)

Cu toate acestea, din cauza lipsei de cooperare a autorităților publice din Madhya Pradesh, Comisia nu a fost în măsură să ajungă la o concluzie definitivă referitoare la acest sistem în ceea ce privește specificitatea și aplicarea practică a acestei legi și gradul de libertate de care se bucură autoritatea care acordă subvenția atunci când emite decizii cu privire la cererile depuse. Într-adevăr, nu se poate determina cu certitudine dacă se respectă articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (b), având în vedere că nu s-a putut stabili faptul că autoritățile publice din Madhya Pradesh aplică criterii sau condiții obiective pentru acordarea subvenției. Prin urmare, chiar dacă s-a demonstrat că sistemul nu este specific de drept, nu este încă clar că acesta nu este specific de facto. În consecință, acesta este considerat drept specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (c) și cu articolul 4 alineatul (2) al patrulea paragraf din regulamentul de bază.

(57)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, pe baza taxei pe vânzări neplătite în ceea ce privește electricitatea în PAR (numărătorul) și a cifrei de afaceri totale a vânzărilor societății (numitorul), deoarece EDES nu se subordonează rezultatelor la export și utilizarea energiei electrice nu era limitată la fabricarea produsului în cauză.

(58)

Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru producătorul-exportator cooperant în cursul PAR se ridică la 0,5 %.

(59)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, stabilită în conformitate cu dispozițiile din regulamentul de bază, exprimată pe o bază ad valorem, se ridică la 7,1 % pentru producătorul-exportator care a făcut obiectul anchetei. Această valoare a subvenției depășește pragul de minimis stabilit la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(60)

Nivelul subvențiilor stabilit în cursul procedurii actuale corespunde nivelului subvențiilor de 7,2 % constatat pentru același producător-exportator în cursul celei mai recente reexaminări intermediare.

(61)

Prin urmare, se consideră că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, subvenționarea a continuat în cursul PAR.

(62)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea sau reapariția subvenționării.

(63)

În acest sens, se reamintește că doar unul dintre cei doi producători-exportatori cunoscuți ai produsului în cauză a cooperat. S-a stabilit că, în cursul PAR, producătorul-exportator cooperant a continuat să beneficieze de subvenții care puteau face obiectul unor măsuri compensatorii acordate de autoritățile indiene. Sistemele de subvenții analizate mai sus oferă beneficii recurente și nu există elemente care să indice că aceste programe ar fi abandonate treptat sau modificate în viitorul apropiat sau că producătorul-exportator cooperant ar înceta să obțină beneficii în cadrul acestor sisteme. Sistemele în cauză sunt menținute în „politica în domeniul comerțului exterior 09-14”.

(64)

În ceea ce privește celălalt producător-exportator cunoscut din India, conform cererii de reexaminare, acesta a continuat să beneficieze de sistemele de subvenții analizate mai sus. Nu există informații disponibile care să indice contrariul. Prin urmare, se concluzionează că subvenționarea la nivelul întregii țări a continuat.

(65)

Având în vedere constatările enunțate mai sus, se concluzionează că subvenționarea a continuat în cursul PAR și este probabil să continue în viitor.

(66)

Deoarece s-a demonstrat că subvenționarea a continuat în cursul PAR și că este probabil să continue în viitor, probabilitatea reapariției subvenționării este un aspect irelevant.

(67)

Pe teritoriul Uniunii, produsul similar este fabricat de cinci societăți sau grupuri de societăți, a căror producție reprezintă producția totală a Uniunii de produs similar în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(68)

Două dintre cele cinci grupuri de societăți nu au susținut cererea și nu au cooperat la ancheta de reexaminare răspunzând la chestionar. Următoarele trei grupuri de producători au depus cererea și au acceptat să coopereze: Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH.

(69)

Aceste trei grupuri de producători reprezintă o proporție majoră din producția totală de produs similar din Uniune, întrucât reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit, astfel cum se arată în considerentul 4 de mai sus. Prin urmare, se consideră că ei constituie industria din Uniune în sensul articolului 9 alineatul (1) și al articolului 10 alineatul (8) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(70)

Având în vedere faptul că un singur producător-exportator indian al produsului în cauză a cooperat la prezenta anchetă, datele referitoare la importurile produsului în cauză originar din India în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază.

(71)

Situația industriei de electrozi din grafit este strâns legată de cea a sectorului siderurgic, întrucât electrozii din grafit sunt utilizați în principal în siderurgia electrică. În acest context, ar trebui notat faptul că, în anul 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008, în sectorul siderurgic existau condiții comerciale foarte pozitive, acestea fiind prezente și în sectorul electrozilor din grafit.

(72)

Ar trebui notat faptul că volumul vânzărilor de electrozi din grafit urmează o curbă mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, contractele de achiziții de electrozi din grafit, vizând prețurile și cantitățile, sunt negociate de obicei pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni. Prin urmare, există în general un decalaj între evoluția volumului vânzărilor determinată de o modificare a cererii și efectele subsecvente asupra prețurilor.

(73)

Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a unei estimări a volumului vânzărilor celorlalți producători din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, precum și pe baza datelor colectate în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din regulamentul de bază. Precum în ancheta inițială (9), anumite importuri nu au fost luate în considerare, deoarece, pe baza datelor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(74)

Între 2006 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 25 %, scăderea cea mai importantă având loc între 2008 și PAR. Ar trebui să se remarce faptul că, datorită condițiilor comerciale foarte pozitive existente la începutul perioadei luate în considerare, consumul Uniunii a atins niveluri foarte ridicate și a crescut cu 30 % între perioada de anchetă a anchetei inițiale și 2006.

Tabelul 1

(75)

Volumul importurilor originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) a crescut constant cu 143 de puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare și a atins un nivel de 5 000 până la 7 000 de tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de trei ori între 2006 și PAR, când a atins nivelul de aproximativ 5 %. Cota de piață a continuat să crească în cursul PAR, în ciuda scăderii semnificative a cererii. Prețurile importurilor provenind din țara în cauză au crescut cu 52 % în cursul perioadei examinate, urmând o tendință similară cu cea a prețurilor industriei din Uniune, dar au rămas constant inferioare prețurilor industriei din Uniune. Din motive de confidențialitate, tabelul 2 nu conține cifre precise, întrucât există doar doi producători-exportatori indieni cunoscuți.

Tabelul 2

(76)

În temeiul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(77)

În cursul PAR, producția a scăzut cu 29 % comparativ cu anul 2006. Producția industriei din Uniune a crescut mai întâi cu 2 % în 2007 comparativ cu 2006, înainte de a scădea drastic, în special în cursul PAR.

Tabelul 3

(78)

Capacitatea de producție s-a diminuat ușor (cu 2 % în total) între 2006 și PAR. Întrucât producția a scăzut, de asemenea, în 2008, în special în cursul PAR, rata de utilizare a capacității rezultată a înregistrat o scădere globală de 25 de puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 4

(79)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei din Uniune a rămas stabil în 2007, comparativ cu 2006, iar apoi a scăzut cu 10 % în 2008. În cursul PAR, nivelul stocurilor a crescut într-o oarecare măsură, dar a rămas la un nivel inferior cu 5 % față de cel din 2006.

Tabelul 5

(80)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți au scăzut cu 39 % în cursul perioadei luate în considerare. Ele au avut un nivel foarte ridicat la începutul perioadei luate în considerare, crescând cu aproximativ 70 % comparativ cu perioada de anchetă a anchetei inițiale. Vânzările au scăzut ușor în 2007 și 2008, dar au rămas la un nivel relativ ridicat (în 2008 ele erau, în continuare, cu 47 % superioare față de nivelul atins în perioada de anchetă a anchetei inițiale). Cu toate acestea, volumul vânzărilor a scăzut semnificativ între 2008 și PAR (cu aproximativ o treime).

Tabelul 6

(81)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a scăzut progresiv cu aproximativ 16 puncte procentuale între 2006 și PAR (de la 84,6 % la 68,7 %).

Tabelul 7

(82)

Între 2006 și PAR, consumul din Uniune a scăzut cu aproape 25 %. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu aproape 16 puncte procentuale, în timp ce cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 3,4 puncte procentuale.

(83)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a scăzut cu 7 % între 2006 și PAR.

Tabelul 8

(84)

Productivitatea forței de muncă din industria din Uniune, măsurată în producție pe persoană angajată pe an, a scăzut cu 24 % între 2006 și PAR. Ea a crescut ușor între 2007 și 2008, înainte de a scădea cu aproximativ 25 % în cursul PAR.

Tabelul 9

(85)

Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune arată o tendință pozitivă, înregistrând o creștere de 40 % în cursul perioadei luate în considerare. Această situație se datorează: (i) nivelului general al prețurilor de pe piață, (ii) necesității de a recupera creșterile costurilor de producție și (iii) modului în care sunt stabilite prețurile contractelor de achiziții de bunuri.

(86)

În 2007 și 2008, industria din Uniune a fost în măsură să crească prețurile în contextul unei creșteri generale a prețurilor pieței, care se datorează menținerii unui nivel ridicat al cererii de electrozi din grafit. Această cerere a fost determinată de condițiile comerciale foarte pozitive existente în sectorul siderurgic în primele trei trimestre ale anului 2008, astfel cum se arată în considerentul 71.

(87)

Prețurile au crescut, de asemenea, în 2007 și 2008, parțial pentru a ține cont de creșterile costurilor de producție, în special în ceea ce privește materiile prime. Între 2006 și 2008, costurile au crescut cu 23 %. Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în măsură să repercuteze această creștere printr-o creștere semnificativă a prețurilor sale (+ 33 %).

(88)

Prețurile au continuat să crească în PAR, dar într-o măsură mai mică (+ 5 %). Faptul că prețurile nu au scăzut într-o perioadă de scădere a cererii se explică prin modul în care sunt stabilite contractele de achiziții de bunuri pe piață și prin faptul că majoritatea acestor contracte pentru 2009 au fost încheiate în 2008. Astfel cum se precizează în considerentul 72, evoluția volumului vânzărilor de electrozi din grafit este mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni poate conduce la o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Contractele sunt negociate pe baza volumelor de vânzări așteptate, care pot fi diferite de nivelul efectiv al vânzărilor, astfel încât evoluția prețurilor într-o anumită perioadă nu urmează în mod necesar evoluția volumelor vânzărilor pentru aceeași perioadă. Acesta a fost cazul în PAR, când volumele vânzărilor au scăzut, dar prețurile au rămas ridicate, întrucât majoritatea contractelor de achiziții de bunuri pentru 2009 au fost încheiate în 2008 și anumite livrări prevăzute pentru 2008 au fost amânate până în 2009. Creșterea de 5 % a prețurilor în cursul PAR nu a fost totuși suficientă pentru a acoperi creșterea costurilor (+ 13 %), astfel cum a fost posibil în perioadele precedente. Prețurile au fost renegociate la niveluri mai mici începând cu sfârșitul PAR.

(89)

Astfel cum se explică în considerentul 75, prețurile importurilor provenind din țara în cauză au urmat o tendință similară celor ale industriei din Uniune, dar au fost în mod constant inferioare prețurilor industriei din Uniune.

Tabelul 10

(90)

Între 2006 și PAR, salariul mediu pe angajat a crescut cu 15 %.

Tabelul 11

(91)

Între 2006 și PAR, fluxul anual al investițiilor în produsul în cauză realizate de industria din Uniune a crescut cu 37 %. Cu toate acestea, în cursul PAR investițiile au scăzut cu 14 % comparativ cu anul 2008.

Tabelul 12

(92)

În ciuda creșterii de 40 % a costurilor în cursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit, între 2006 și 2007, să crească prețurile la un nivel superior creșterii costurilor, ceea ce a condus la o creștere a rentabilității de la 19 % în 2006 la 26 % în 2007. Între 2007 și 2008, prețurile și costurile au crescut în proporții similare, astfel încât marja industriei din Uniune a rămas stabilă, la nivelul din 2007. Profiturile au scăzut apoi din nou până la 19 % în cursul PAR, din cauza efectului pe care l-au avut asupra costurilor scăderea utilizării capacității de producție și creșterea prețurilor materiilor prime. Profiturile au continuat să scadă în 2009, întrucât industria din Uniune a trebuit să-și ajusteze prețurile prin scădere pentru a ține cont de scăderea generală a prețurilor de vânzare pe piața electrozilor din grafit, datorată reducerii cererii în sectorul siderurgic.

(93)

Randamentul investițiilor („ROI”) a crescut de la nivelul de 71 % în 2006 la 103 % în 2007. În 2008, el a crescut până la 119 %, înainte de a scădea la nivelul de 77 % în cursul PAR. În mod global, randamentul investițiilor a crescut doar cu 6 puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 13

(94)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a crescut între 2006 și 2007. Această creștere a continuat în 2008, înainte de a scădea în cursul PAR. În mod global, fluxul de numerar a fost cu 28 % mai ridicat în PAR față de începutul perioadei luate în considerare.

(95)

Nu au existat indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că unii dintre producători fac parte din grupuri mai mari.

Tabelul 14

(96)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor din India, impactul marjelor actuale de subvenție asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(97)

Indicatorii examinați mai sus arată o oarecare îmbunătățire a situației economice și financiare a industriei din Uniune în urma instituirii măsurilor compensatorii și antidumping definitive în 2004. În special, între 2006 și 2008, industria din Uniune a beneficiat de o creștere a prețurilor și a profiturilor. Acest fapt se datorează condițiilor comerciale foarte pozitive care au permis menținerea unui nivel ridicat al prețurilor și al rentabilității, deși cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, astfel cum se explică în considerentul 81. Cu toate acestea, în cursul aceleiași perioade și în ciuda măsurilor instituite, cota de piață a importurilor indiene a crescut și produsele indiene au fost importate la prețuri inferioare celor ale industriei din Uniune. În cursul PAR, profiturile industriei din Uniune au început deja să scadă și s-au redus și mai mult în 2009, din cauza creșterii costurilor și a creșterilor limitate ale prețurilor.

(98)

În ciuda unei creșteri a consumului în Uniune în cursul perioadei luate în considerare, volumul importurilor din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori, iar cota de piață a acestor importuri a crescut de mai mult de trei ori (a se vedea considerentul 75). Dacă taxele antidumping și compensatorii nu sunt luate în considerare, importurile provenind din țara în cauză au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul PAR, deși cu mai puțin de 2 %.

(99)

Datorită condițiilor economice foarte pozitive existente în sectorul siderurgic și în sectoarele conexe, inclusiv cel al electrozilor din grafit, în 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008 situația economică a industriei din Uniune era relativ bună până în momentul începerii crizei economice, la sfârșitul anului 2008. Faptul că negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit are loc în general pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni înseamnă că există o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Întrucât contractele pentru PAR au fost negociate într-un moment în care efectele crizei economice nu puteau fi prevăzute, impactul crizei economice în cursul PAR a fost resimțit în principal în materie de volume, deoarece, în ceea ce privește prețurile, orice impact ar fi fost resimțit de industria din Uniune cu o anumită întârziere. În acest context, trebuie notat faptul că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în anumite privințe, chiar și în timpul perioadei în care existau condiții economice pozitive, întrucât importurile provenind din țara în cauză au condus la o scădere a cotei de piață. Faptul că această deteriorare nu a condus la efecte negative mai importante s-a datorat, pe de o parte, nivelului ridicat al cererii din perioada 2007-2008, care i-a permis industriei din Uniune să-și mențină volume de producție și de vânzări ridicate, și, pe de altă parte, faptului că, atunci când aceste volume au scăzut în cursul PAR, prețurile au putut fi menținute totuși datorită decalajului temporal menționat anterior.

(100)

Datorită includerii unor produse diferite de produsul care face obiectul anchetei în datele Eurostat referitoare la importuri de la nivelul codului NC, analiza următoare a fost efectuată pe baza datelor referitoare la importuri de la nivelul codului Taric, completate cu date colectate în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din regulamentul de bază. Anumite importuri nu au fost luate în considerare, deoarece, conform informațiilor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(101)

Conform estimărilor, volumul importurilor provenind din alte țări terțe a crescut cu 63 %, de la aproximativ 11 000 de tone în 2006 la aproximativ 18 500 tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din alte țări a crescut de la 6,6 % în 2006 la 14,4 % în cursul PAR. Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe a crescut cu 42 % între 2006 și PAR. Principalele importuri par a proveni din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Rusia, Japonia și Mexic, acestea fiind singurele țări care aveau cote de piață individuale de peste 1 % în cursul PAR. Importurile din aceste țări sunt examinate mai detaliat în următoarele considerente. Importurile provenind din alte nouă țări reprezintă o cotă de piață totală de doar 2 % aproximativ și nu sunt examinate mai îndeaproape.

(102)

Cota de piață a importurilor chineze a crescut cu 2,4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate (de la 0,2 % la 2,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(103)

Cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 4,2 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 1,9 % la 6,1 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri ușor mai mici decât cele ale industriei din Uniune, dar mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(104)

Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 2,0 % la 1,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri similare sau mai mari decât prețurile industriei din Uniune și, de asemenea, mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(105)

Cota de piață a importurilor din Mexic a crescut cu 1,0 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 0,9 % la 1,9 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mari decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(106)

În concluzie, nu se poate exclude faptul că creșterea importurilor provenind din RPC și din Rusia ar fi putut contribui într-o anumită măsură la scăderea cotei de piață a industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere natura generală a datelor disponibile în statisticile referitoare la importuri, care nu permit o comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs, astfel cum a fost posibil în cazul Indiei pe baza datelor detaliate furnizate de producătorul-exportator, impactul importurilor provenind din RPC și din Rusia nu poate fi determinat cu certitudine.

Tabelul 15

(107)

După cum se menționează în considerentul 75, volumul importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori între 2006 și PAR. Ținând seama de faptul că, în cursul aceleiași perioade, consumul a scăzut cu 25 %, a rezultat o creștere puternică a cotei de piață deținute de exportatorii indieni, de la aproximativ 1,5 % în 2006 la aproximativ 5 % în PAR. Deși prețurile indiene la exportul către Uniune au crescut considerabil în cursul perioadei luate în considerare, ca o consecință a prețurilor de piață în general ridicate, ele au subcotat totuși prețurile industriei din Uniune.

(108)

Între 2006 și PAR și în ciuda existenței măsurilor antidumping și compensatorii, o serie de indicatori importanți au avut o evoluție negativă: producția și volumul vânzărilor au scăzut cu 29 % și, respectiv, 39 %, rata de utilizare a capacităților a scăzut cu 28 % și a fost urmată de o scădere a nivelului ocupării forței de muncă și al productivității. Deși o parte a acestor evoluții negative poate fi explicată prin scăderea puternică a consumului, care s-a redus cu aproape 25 % în cursul perioadei luate în considerare, scăderea puternică a cotei de piață a industriei din Uniune (cu 15,9 puncte procentuale între 2006 și PAR) trebuie interpretată, de asemenea, în lumina creșterii constante a cotei de piață a importurilor provenind din India.

(109)

În ceea ce privește nivelul relativ ridicat al profiturilor înregistrate în cursul PAR, el se datorează în principal nivelului continuu ridicat al prețurilor, din motivele expuse în considerentul 88. Se concluzionează că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în general în cursul perioadei luate în considerare și că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul PAR, în ciuda nivelului relativ ridicat al profiturilor înregistrate în acel moment, când eforturile sale de a menține volumele vânzărilor și un nivel satisfăcător al prețurilor – într-o situație de scădere a cererii – au fost compromise de prezența crescută a importurilor indiene care făceau obiectul unor subvenții.

(110)

După cum s-a arătat deja, instituirea măsurilor compensatorii a permis doar redresarea parțială a industriei din Uniune în urma prejudiciului suferit. Cu toate acestea, atunci când nivelurile înalte de consum pe care Uniunea le-a cunoscut în cea mai mare parte din perioada luată în considerare au dispărut în cursul PAR, industria din Uniune s-a aflat într-o situație fragilă și vulnerabilă și a rămas expusă efectului prejudiciabil al importurilor subvenționate provenite din India. În special, capacitatea industriei din Uniune de a recupera costurile majorate a fost slabă la sfârșitul PAR.

(111)

S-a constatat faptul că prețul mediu de vânzare practicat de producătorii indieni la export către țări care nu erau membre ale UE era mai mic decât prețul mediu de vânzare la export către Uniune și mai mic decât prețurile practicate pe piața internă. Vânzările exportatorilor indieni care au ca destinație alte piețe decât UE erau în cantități importante, reprezentând majoritatea vânzărilor lor totale la export. În consecință, s-a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, exportatorii indieni vor fi stimulați să reorienteze cantități mari din exporturile lor din alte țări terțe către piața Uniunii, mai atrăgătoare, la niveluri de preț care, chiar dacă ar fi mai ridicate decât prețurile către țări terțe, ar rămâne probabil inferioare față de nivelurile actuale ale prețurilor la export către Uniune.

(112)

Producătorul indian cooperant dispunea de importante capacități neutilizate și a preconizat să își mărească capacitatea în 2010/2011. În consecință, capacitățile care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către UE există, în special deoarece nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o eventuală creștere a producției.

(113)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, producătorul indian cooperant a afirmat că principalele cauze pentru existența capacităților sale neutilizate erau criza economică și scăderea cererii aferente acesteia. Cu toate acestea, o parte semnificativă din capacitățile neutilizate ale societății se explică prin faptul că aceasta și-a mărit substanțial capacitățile între 2006 și PAR. În plus, ar trebui menționat faptul că societatea a prevăzut o creștere suplimentară a capacităților sale. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că există un alt producător indian care nu a cooperat, care dispune de capacități și de o rată de utilizare similare și care a anunțat recent, de asemenea, o creștere și mai substanțială a capacităților sale.

(114)

Producătorii din țara în cauză au capacitatea de a-și mări și/sau de a-și reorienta exporturile către piața Uniunii. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către țări terțe sunt mai scăzute decât cele către Uniune. Ancheta a arătat că, pe baza tipurilor de produse comparabile, producătorii-exportatori cooperanți au vândut produsul în cauză la prețuri mai scăzute decât cele practicate de industria din Uniune. Aceste prețuri scăzute scad cel mai probabil în conformitate cu prețurile mai scăzute practicate de restul lumii. O astfel de politică de prețuri, corelată cu capacitatea exportatorilor din țara în cauză de a furniza cantități substanțiale din produsul în cauză către piețele din UE ar avea, după toate probabilitățile, un impact negativ asupra situației economice a industriei din Uniune.

(115)

După cum se explică anterior, situația industriei din Uniune rămâne fragilă și vulnerabilă. Este probabil ca, în cazul în care industria din Uniune ar fi expusă unei creșteri a importurilor originare din țara în cauză la prețuri care fac obiectul unor subvenții, să rezulte o deteriorare a vânzărilor sale, a cotei sale de piață, a prețurilor sale de vânzare și, prin urmare, a situației sale financiare, de o amploare comparabilă cu cea constatată în ancheta inițială. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o degradare a situației deja fragile a industriei din Uniune, precum și reapariția unui prejudiciu important pentru aceasta.

(116)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(117)

Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă este o anchetă de reexaminare, adică analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri compensatorii, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal al acestor măsuri asupra părților în cauză.

(118)

Pe această bază, s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a subvențiilor prejudiciabile, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Uniunii.

(119)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de dezvoltarea pozitivă a situației sale economice, observată după instituirea măsurilor compensatorii în 2004. În special, faptul că industria din Uniune și-a sporit profitabilitatea în decursul celor câțiva ani de dinainte de PAR contrastează puternic cu situația care predomina înainte de instituirea măsurilor. Cu toate acestea, cota de piață a industriei din Uniune s-a diminuat în mod constant, în timp ce cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut semnificativ în perioada luată în considerare. În cazul în care măsurile nu ar exista, industria din Uniune s-ar afla probabil într-o situație și mai dificilă.

(120)

Niciunul dintre cei nouă importatori independenți care au fost contactați nu s-a declarat dispus să coopereze.

(121)

Șaptespezece utilizatori s-au făcut cunoscuți și au răspuns la chestionar. În timp ce majoritatea utilizatorilor nu au solicitat livrarea de electrozi din grafit din India de mai mulți ani și, prin urmare, au rămas neutri în ceea ce privește o posibilă continuare a măsurilor, șase utilizatori au utilizat electrozi din India, cel puțin într-o oarecare măsură. Patru utilizatori au afirmat că o continuare a măsurilor ar avea un impact negativ asupra concurenței. O asociație (Eurofer) s-a opus ferm unei continuări a măsurilor și a afirmat că măsurile duceau la o retragere pe scară largă a exportatorilor indieni de pe piața UE. Asociația afirmă că continuarea măsurilor ar împiedica producătorii de oțel să dezvolte surse alternative de aprovizionare și ar permite industriei din Uniune să beneficieze în continuare de o poziție dominantă, apropiată de cea a unui duopol. Cu toate acestea, evoluția importurilor indiene după instituirea măsurilor arată clar că nu s-a produs o astfel de retragere masivă; dimpotrivă, importurile provenite din India au crescut semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. De asemenea, ancheta a arătat că electrozii din grafit ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe. În ceea ce privește forța poziției industriei din Uniune pe piață, se reamintește faptul că cota sa de piață s-a diminuat cu aproape 16 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (a se vedea considerentul 81 de mai sus). În sfârșit, această asociație a admis că electrozii din grafit reprezentau doar o componentă relativ redusă din costurile totale suportate de întreprinderile siderurgice.

(122)

În afară de aceasta, se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori (10). Cu toate că măsurile există de cinci ani, importatorii/utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Nimic nu indică faptul că ar fi întâmpinat dificultăți în găsirea altor furnizori. În afară de aceasta, se reamintește că, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului electrozilor din grafit asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala sa creștere să le afecteze în mod semnificativ. Nu s-a constatat niciun element care să indice contrariul după instituirea măsurilor. Se concluzionează, prin urmare, că este puțin probabil ca menținerea măsurilor compensatorii să aibă un impact semnificativ asupra importatorilor/utilizatorilor din Uniune.

(123)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri compensatorii.

(124)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma prezentei comunicări. Observațiile și comentariile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, în cazul în care acest lucru se justifica.

(125)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se mențină măsurile compensatorii aplicabile importurilor de anumiți electrozi din grafit originari din India. Se reamintește faptul că aceste măsuri constau în taxe ad valorem.

(126)

Nivelurile taxelor compensatorii pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (11) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei cu societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/17

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90, originare din India (denumite în continuare „măsuri antidumping definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 0 %.

(2)

În urma unei anchete antisubvenții, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (3), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și de punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90, originare din India (denumite în continuare „măsuri compensatorii definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 15,7 %, cu excepția unei societăți pentru care nivelul taxei era de 7 %.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004. Taxele compensatorii definitive au fost modificate la 6,3 % și 7 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 7,2 %. Taxele antidumping definitive au fost modificate la 9,4 % și 0 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 8,5 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 18 iunie 2009, o cerere de inițiere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost prezentată de trei producători din Uniune: Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 90 %, din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și a stabilirii faptului că există elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 17 septembrie 2009, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 septembrie 2009 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor compensatorii definitive în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (8).

(8)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a fost efectuată pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(9)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit oportunitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(10)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(11)

Având în vedere numărul aparent ridicat de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut pentru a coopera. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a trei grupuri de producători din Uniune (respectiv solicitanții), a unui producător-exportator și a 17 utilizatori. Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut în cursul exercițiului de eșantionare și niciun alt importator nu a furnizat Comisiei alte informații și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

(13)

Doar unul dintre cei doi producători-exportatori cunoscuți, și anume HEG Limited („HEG”) a cooperat în cadrul reexaminării oferind un răspuns la chestionar. În această privință, ar trebui remarcat faptul că, în cadrul anchetei inițiale, numele oficial și complet al societății respective era Hindustan Electro Graphite Limited. Societatea și-a schimbat ulterior numele în HEG Limited. Al doilea producător-exportator care a cooperat în ancheta inițială, și anume Graphite India Limited („GIL”) a decis să nu răspundă la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent, precum și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(15)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul la care se referă ancheta inițială, și anume electrozii din grafit, de tipul celor utilizați pentru cuptoare (furnale) electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 90 90, importate fie împreună, fie separat, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(16)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorul-exportator pe piața internă din India, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar fi de natură să atragă după sine continuarea sau reapariția dumpingului.

(18)

Doar un producător-exportator din India a cooperat. Cel de-al doilea producător-exportator cunoscut nu a cooperat la anchetă.

(19)

Comparația între volumul exporturilor producătorului-exportator cooperant și volumul total al exporturilor din India către Uniune a arătat că producătorul-exportator cooperant a fost la originea majorității importurilor Uniunii provenind din India în cursul PAR. Prin urmare, se consideră că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările de produs similar efectuate de producătorul-exportator indian cooperant către clienți independenți pe piața sa internă sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune.

(21)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs similar vândute de către societate pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune. Elementele luate în considerare la definirea tipurilor de sisteme de electrozi din grafit au fost: (i) prezența sau nu a unui niplu în momentul vânzării lor; (ii) diametrul lor; și (iii) lungimea lor.

(22)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că faptul că sistemele de electrozi din grafit sunt produse pornind de la cocs de calități variabile (materia primă de bază) ar trebui, de asemenea, luat în considerare atunci când se stabilește dacă tipurile de sisteme de electrozi din grafit sunt identice sau direct comparabile. Într-adevăr, s-a confirmat faptul că, în procesul de producție, societatea a utilizat două tipuri diferite de cocs: cocs acicular importat, de calitate superioară și cocs obișnuit, obținut pe piața indiană. De asemenea, s-a confirmat faptul că tipul de cocs utilizat determină costul de producție și prețul produsului final.

(23)

Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a împărțit fiecare tip de produs într-o categorie de calitate redusă și o categorie de calitate ridicată, în scopul calculării dumpingului.

(24)

Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale producătorului-exportator cooperant sunt reprezentative pentru fiecare tip de produs, adică dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

Pentru a se determina dacă vânzările interne din fiecare tip de produs, vândut în cantități reprezentative pe piața internă, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile pentru tipul de produs în cauză către clienți independenți. În toate cazurile în care vânzările interne ale tipului de produs specific au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost bazată pe prețul intern real, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor interne din acest tip efectuate în cursul PAR.

(26)

Pentru celelalte tipuri de produse ale căror vânzări interne nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost determinată prin adăugarea la costurile de producție, eventual ajustate, ale tipurilor exportate, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și a unei marje rezonabile a profitului, pe baza datelor efective referitoare la producție și vânzări, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale produsului similar de către producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

(27)

Întrucât toate vânzările la export realizate pe piața Uniunii de către producătorul-exportator indian cooperant au fost efectuate direct către clienți independenți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(28)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același stadiu comercial. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii despre care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele în materie de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri financiare, cheltuieli bancare și taxe antidumping plătite de solicitant, după caz.

(29)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că, în cazul său, Sistemul de credite pentru taxe de import (Duty Entitlement Passbook Scheme, denumit în continuare „DEPBS”) este efectiv un sistem de drawback al taxelor, întrucât creditele DEPBS nu sunt utilizate decât pentru a plăti taxele de import pentru materiile prime utilizate pentru producția de sisteme de electrozi din grafit. Prin urmare, costul taxelor de import plătite pentru materiile prime este rambursat atunci când produsul este exportat, ceea ce determină o scădere a prețului de export. În consecință, societatea a afirmat că prețurile interne ar trebui ajustate, întrucât ele nu sunt afectate de rambursarea taxelor de import. Ancheta a arătat că, contrar celor afirmate, societatea utilizează materiile prime importate cu scutire de taxe vamale atât pentru producția de sisteme de electrozi din grafit destinate pieței de export, cât și pentru producția destinată pieței interne. Prin urmare, DEPBS nu are nicio influență asupra diferenței de preț existente între produsele vândute pe piața internă și produsele exportate, iar ajustarea nu poate fi acordată.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Pe baza metodologiei descrise mai sus, marja de dumping stabilită pentru producătorul-exportator cooperant este de 11-12 %.

(31)

În observațiile sale privind comunicarea faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora se intenționa să se recomande menținerea măsurilor existente (denumită în continuare „comunicarea finală”), societatea în cauză a declarat că calculul marjei de dumping pe baza a 4 din cele 12 luni ale PAR reprezintă o deviere față de metodologia utilizată în ancheta inițială, în care au fost luate în considerare toate cele 12 luni ale perioadei de anchetă. Prin urmare, ea a afirmat că metoda de calcul utilizată sporește în mod exagerat marja de dumping.

(32)

Se reamintește că faptul de a baza calculul marjei de dumping pe o perioadă de 4 luni din PAR constituie o metodologie utilizată de obicei de Comisie în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, atunci când trebuie să se determine dacă există o continuare a dumpingului sau o probabilitate ca acesta să reapară. Ancheta la fața locului a permis garantarea faptului că cele 4 luni sunt reprezentative pentru întreaga perioadă de 12 luni. Pentru aceasta, costurile și prețurile corespunzătoare datelor din cele 4 luni au fost comparate cu cele ale celorlalte 8 luni. În plus, cele 4 luni selectate au fost ultimele luni ale fiecărui trimestru și, prin urmare, au fost repartizate echitabil de-a lungul perioadei de 12 luni. În consecință, Comisia nu este de acord cu afirmația conform căreia metoda aplicată ar modifica concluzia finală în ceea ce privește existența dumpingului în cursul PAR sau ar spori în mod exagerat marja de dumping.

(33)

Având în vedere lipsa cooperării din partea celui de-al doilea producător-exportator indian cunoscut, nicio marjă de dumping nu a putut fi calculată pentru acest producător. Cu toate acestea, conform cererii de reexaminare, exporturile realizate de această societate către Uniune au fost efectuate, de asemenea, la prețuri de dumping. Având în vedere că majoritatea exporturilor din India au legătură cu producătorul indian cooperant despre care s-a constatat că practică dumpingul și că prețul mediu al produsului în cauză importat din India este inferior, conform Eurostat, prețului de export mediu al societății cooperante, este confirmată existența unui dumping la scară națională.

(34)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea unei reapariții a dumpingului. Având în vedere că un singur producător-exportator din India a cooperat la prezenta anchetă, concluziile de mai jos se bazează pe date furnizate de singura societate cooperantă, precum și pe elementele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, respectiv datele Eurostat și cele din cererea de reexaminare.

(35)

În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori indieni, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii indieni și prețurile la exportul către țări terțe.

(36)

În ceea ce-l privește pe producătorul-exportator indian cooperant, ancheta a arătat că acesta dispune de capacități neutilizate. În plus, societatea a declarat public că intenționează să-și sporească capacitățile existente. De asemenea, ar trebui subliniat faptul că societatea este orientată către export, având în vedere că vânzările la export au generat cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri în cursul PAR și că Uniunea rămâne o destinație de export importantă în ciuda măsurilor în vigoare.

(37)

În ceea ce-l privește pe cel de-al doilea producător indian, cererea de reexaminare a arătat că societatea și-a crescut deja în mod semnificativ capacitățile de la instituirea măsurilor și că intenționează să le sporească în continuare. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că, în lipsa măsurilor, cel puțin o parte a acestei creșteri a capacităților ar putea fi deviată către piața Uniunii.

(38)

Atractivitatea pieței Uniunii poate fi ilustrată prin faptul că instituirea de taxe antidumping și compensatorii nu a oprit creșterea exporturilor indiene. Din contră, în cursul ultimilor trei ani, exportatorii indieni și-au crescut de mai mult de două ori exporturile și și-au mărit de mai mult de trei ori cota pe piața Uniunii. De asemenea, ar trebui subliniat faptul că, în cursul acestei perioade, nivelul prețurilor pe piața Uniunii a crescut cu 40 %.

(39)

În ceea ce privește exporturile către țări terțe, ancheta a arătat că, în cursul PAR, nivelurile prețurilor la export franco fabrică practicate de societatea cooperantă erau inferioare prețurilor la exportul către Uniune, despre care s-a constatat că fac obiectul unui dumping. Prin urmare, se poate aștepta ca, în lipsa măsurilor, producătorul-exportator cooperant să reorienteze cel puțin o parte a exporturilor sale către Uniune, având în vedere atractivitatea pieței.

(40)

Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că exporturile din India fac în continuare obiectul unui dumping și că există o probabilitate de continuare a dumpingului pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale sunt abrogate. Într-adevăr, ținând cont de capacitățile neutilizate existente în India și de atractivitatea pieței Uniunii, producătorii-exportatori indieni par a fi stimulați să-și crească exporturile către piața Uniunii la prețuri de dumping, cel puțin în ceea ce-l privește pe producătorul-exportator cooperant.

(41)

Pe teritoriul Uniunii, produsul similar este fabricat de cinci societăți sau grupuri de societăți, a căror producție reprezintă producția totală a Uniunii de produs similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(42)

Două dintre cele cinci grupuri de societăți nu s-au declarat dispuse să susțină cererea și nu au cooperat la ancheta de reexaminare răspunzând la chestionar. Următoarele trei grupuri de producători au depus cererea și au acceptat să coopereze: Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH.

(43)

Aceste trei grupuri de producători reprezintă o proporție majoră din producția totală de produs similar a Uniunii, întrucât reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit, astfel cum se arată în considerentul 4. Prin urmare, se consideră că ei constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(44)

Având în vedere faptul că un singur producător-exportator indian al produsului în cauză a cooperat la prezenta anchetă, datele referitoare la importurile produsului în cauză originar din India în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(45)

Situația industriei de electrozi din grafit este strâns legată de cea a sectorului siderurgic, întrucât electrozii din grafit sunt utilizați în principal în siderurgia electrică. În acest context, ar trebui notat faptul că, în anul 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008, în sectorul siderurgic existau condiții comerciale foarte pozitive, acestea fiind prezente și în sectorul electrozilor din grafit.

(46)

Ar trebui notat faptul că volumul vânzărilor de electrozi din grafit urmează o curbă mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, contractele de achiziții de electrozi din grafit, vizând prețurile și cantitățile, sunt negociate de obicei pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni. Prin urmare, există în general un decalaj între evoluția volumului vânzărilor determinată de o modificare a cererii și efectele subsecvente asupra prețurilor.

(47)

Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a unei estimări a volumului vânzărilor celorlalți producători din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, precum și pe baza datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Precum în ancheta inițială (9), anumite importuri nu au fost luate în considerare deoarece, pe baza datelor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(48)

Între 2006 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 25 %, creșterea cea mai importantă având loc între 2008 și PAR. Ar trebui notat faptul că, datorită condițiilor comerciale foarte pozitive existente la începutul perioadei luate în considerare, consumul Uniunii a atins niveluri foarte ridicate și a crescut cu 30 % între perioada de anchetă a anchetei inițiale și 2006.

Tabelul 1

(49)

Volumul importurilor originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) a crescut constant cu 143 de puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare și a atins un nivel de 5 000 până la 7 000 de tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de trei ori între 2006 și PAR, când a atins nivelul de aproximativ 5 %. Cota de piață a continuat să crească în cursul PAR, în ciuda scăderii semnificative a cererii. Prețurile importurilor provenind din țara în cauză au crescut cu 52 % în cursul perioadei luate în considerare, urmând o tendință similară cu cea a prețurilor industriei din Uniune, dar au rămas constant inferioare prețurilor industriei din Uniune. Din motive de confidențialitate, tabelul 2 nu conține date precise, întrucât există doar doi producători-exportatori indieni cunoscuți.

Tabelul 2

(50)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(51)

În cursul PAR, producția a scăzut cu 29 % comparativ cu anul 2006. Producția industriei din Uniune a crescut mai întâi cu 2 % în 2007 comparativ cu 2006, înainte de a scădea drastic, în special în cursul PAR.

Tabelul 3

(52)

Capacitatea de producție a scăzut foarte ușor (cu 2 % în general) între 2006 și PAR. Întrucât producția a scăzut, de asemenea, în 2008, în special în cursul PAR, rata de utilizare a capacității rezultată a înregistrat o scădere globală de 25 de puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 4

(53)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei din Uniune a rămas stabil în 2007, comparativ cu 2006, iar apoi a scăzut cu 10 % în 2008. În cursul PAR, nivelul stocurilor a crescut într-o oarecare măsură, dar a rămas la un nivel inferior cu 5 % față de cel din 2006.

Tabelul 5

(54)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți au scăzut cu 39 % în cursul perioadei luate în considerare. Ele au avut un nivel foarte ridicat la începutul perioadei luate în considerare, crescând cu aproximativ 70 % comparativ cu perioada de anchetă a anchetei inițiale. Vânzările au scăzut ușor în 2007 și 2008, dar au rămas la un nivel relativ ridicat (în 2008 ele erau, în continuare, cu 47 % superioare nivelului atins în perioada de anchetă a anchetei inițiale). Cu toate acestea, volumul vânzărilor a scăzut semnificativ între 2008 și PAR (cu aproximativ o treime).

Tabelul 6

(55)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a scăzut progresiv cu aproximativ 16 puncte procentuale între 2006 și PAR (de la 84,6 % la 68,7 %).

Tabelul 7

(56)

Între 2006 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 25 %. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu aproximativ 16 puncte procentuale, în timp ce cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 3,4 puncte procentuale.

(57)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a scăzut cu 7 % între 2006 și PAR.

Tabelul 8

(58)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană ocupată anual, a scăzut cu 24 % între 2006 și PAR. Ea a crescut ușor în 2007 și 2008, înainte de a scădea cu aproximativ 25 % în cursul PA.

Tabelul 9

(59)

Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune arată o tendință pozitivă, înregistrând o creștere de 40 % în cursul perioadei luate în considerare. Această situație se datorează: (i) nivelului general al prețurilor de pe piață; (ii) necesității de a recupera creșterile costurilor de producție; și (iii) modului în care sunt stabilite prețurile contractelor de achiziții de bunuri.

(60)

În 2007 și 2008, industria din Uniune a fost în măsură să crească prețurile în contextul unei creșteri generale a prețurilor pieței, care se datorează menținerii unui nivel ridicat al cererii de electrozi din grafit. Această cerere a fost determinată de condițiile comerciale foarte pozitive existente în sectorul siderurgic până în cel de-al treilea trimestru al anului 2008, astfel cum se arată în considerentul 45.

(61)

Prețurile au crescut, de asemenea, în 2007 și 2008, parțial pentru a ține cont de creșterile costurilor de producție, în special în ceea ce privește materiile prime. Între 2006 și 2008, costurile au crescut cu 23 %. Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în măsură să repercuteze această creștere printr-o creștere semnificativă a prețurilor sale (+ 33 %).

(62)

Prețurile au continuat să crească în PAR, dar într-o măsură mai mică (+ 5 %). Faptul că prețurile nu au scăzut într-o perioadă de scădere a cererii se explică prin modul în care sunt stabilite contractele de achiziții de bunuri pe piață și prin faptul că majoritatea acestor contracte pentru 2009 au fost încheiate în 2008. Astfel cum se precizează în considerentul 46, evoluția volumului vânzărilor de electrozi din grafit este mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni poate conduce la o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Contractele sunt negociate pe baza volumelor de vânzări așteptate, care pot fi diferite de nivelul efectiv al vânzărilor, astfel încât evoluția prețurilor într-o anumită perioadă nu urmează în mod necesar evoluția volumelor vânzărilor pentru aceeași perioadă. Acesta a fost cazul în PAR, când volumele vânzărilor au scăzut, dar prețurile au rămas ridicate, întrucât majoritatea contractelor de achiziții de bunuri pentru 2009 au fost încheiate în 2008 și anumite livrări prevăzute pentru 2008 au fost amânate până în 2009. Creșterea de 5 % a prețurilor în cursul PAR nu a fost totuși suficientă pentru a acoperi creșterea costurilor (+ 13 %), astfel cum a fost posibil în perioadele precedente. Prețurile au fost renegociate la niveluri mai mici începând cu sfârșitul PAR.

(63)

Astfel cum se explică în considerentul 49, prețurile importurilor provenind din țara în cauză au urmat o tendință similară celor ale industriei din Uniune, dar au fost în mod constant inferioare prețurilor industriei din Uniune.

Tabelul 10

(64)

Între 2006 și PAR, salariul mediu pe angajat a crescut cu 15 %.

Tabelul 11

(65)

Între 2006 și PAR, fluxul anual al investițiilor în produsul în cauză realizat de industria din Uniune a crescut cu 37 %. Cu toate acestea, în cursul PAR investițiile au scăzut cu 14 % comparativ cu anul 2008.

Tabelul 12

(66)

În ciuda creșterii de 40 % a costurilor în cursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit, între 2006 și 2007, să crească prețurile la un nivel superior creșterii costurilor, ceea ce a condus la o creștere a rentabilității de la 19 % în 2006 la 26 % în 2007. Între 2007 și 2008, prețurile și costurile au crescut în proporții similare, astfel încât marja industriei din Uniune a rămas stabilă, la nivelul din 2007. Profiturile au scăzut apoi din nou până la 19 % în cursul PAR, din cauza efectului pe care l-au avut asupra costurilor scăderea utilizării capacității de producție și creșterea prețurilor materiilor prime. Profiturile au continuat să scadă în 2009, întrucât industria din Uniune a trebuit să-și ajusteze prețurile prin scădere pentru a ține cont de scăderea generală a prețurilor de vânzare pe piața electrozilor din grafit, datorată reducerii cererii în sectorul siderurgic.

(67)

Randamentul investițiilor („ROI”) a crescut de la nivelul de 71 % în 2006, la 103 % în 2007. În 2008, el a crescut până la 119 %, înainte de a scădea la nivelul de 77 % în cursul PAR. În mod global, randamentul investițiilor a crescut doar cu 6 puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 13

(68)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a crescut între 2006 și 2007. Această creștere a continuat în 2008, înainte de a scădea în cursul PAR. În mod global, fluxul de numerar a fost cu 28 % mai ridicat în PAR față de începutul perioadei luate în considerare.

(69)

Nu au existat indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că unii dintre producători fac parte din grupuri mai mari.

Tabelul 14

(70)

Având în vedere volumul, cota de piață și prețurile importurilor provenind din India, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil.

(71)

Indicatorii examinați mai sus arată o oarecare îmbunătățire a situației economice și financiare a industriei din Uniune în urma instituirii măsurilor compensatorii și antidumping definitive în 2004. În special, între 2006 și 2008, industria din Uniune a beneficiat de o creștere a prețurilor și a profiturilor. Acest fapt se datorează condițiilor comerciale foarte pozitive care au permis menținerea unui nivel ridicat al prețurilor și al rentabilității, deși cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, astfel cum se explică în considerentul 55. Cu toate acestea, în cursul aceleiași perioade și în ciuda măsurilor instituite, cota de piață a importurilor indiene a crescut și produsele indiene au fost importate la prețuri inferioare celor ale industriei din Uniune. În cursul PAR, profiturile industriei din Uniune au început deja să scadă și s-au redus și mai mult în 2009, din cauza creșterii costurilor și a creșterilor limitate ale prețurilor.

(72)

În ciuda unei creșteri a consumului în Uniunea Europeană în cursul perioadei luate în considerare, volumul importurilor din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori, iar cota de piață a acestor importuri a crescut de mai mult de trei ori (a se vedea considerentul 49). Dacă taxele antidumping și compensatorii nu sunt luate în considerare, importurile provenind din țara în cauză au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul PAR, deși cu mai puțin de 2 %.

(73)

Datorită condițiilor economice foarte pozitive existente în sectorul siderurgic și în sectoarele conexe, inclusiv în cel al electrozilor din grafit, în 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008 situația economică a industriei din Uniune era relativ bună până în momentul începerii crizei economice, la sfârșitul anului 2008. Faptul că negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit are loc în general pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni înseamnă că există o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Întrucât contractele pentru PAR au fost negociate într-un moment în care efectele crizei economice nu puteau fi prevăzute, impactul crizei economice în cursul PAR a fost resimțit în principal în materie de volume, deoarece, în ceea ce privește prețurile, orice impact ar fi fost resimțit de industria din Uniune cu o anumită întârziere. În acest context, trebuie notat faptul că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în anumite privințe, chiar și în timpul perioadei în care existau condiții economice pozitive, întrucât importurile provenind din țara în cauză au condus la o scădere a cotei de piață. Faptul că această deteriorare nu a condus la efecte negative mai importante s-a datorat, pe de o parte, nivelului ridicat al cererii din perioada 2007-2008, care i-a permis industriei din Uniune să-și mențină volume de producție și de vânzări ridicate și, pe de altă parte, faptului că, atunci când aceste volume au scăzut în cursul PAR, prețurile au putut fi menținute totuși datorită decalajului temporal menționat anterior.

(74)

Datorită includerii unor produse diferite de produsul care face obiectul anchetei în datele Eurostat referitoare la importuri de la nivelul codului NC, analiza următoare a fost efectuată pe baza datelor referitoare la importuri de la nivelul codului Taric, completate cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Anumite importuri nu au fost luate în considerare deoarece, conform informațiilor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(75)

Conform estimărilor, volumul importurilor provenind din alte țări terțe a crescut cu 63 %, de la aproximativ 11 000 de tone în 2006 la aproximativ 18 500 tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din alte țări a crescut de la 6,6 % în 2006 la 14,4 % în cursul PAR. Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe a crescut cu 42 % între 2006 și PAR. Principalele importuri par a proveni din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Rusia, Japonia și Mexic, acestea fiind singurele țări care aveau cote de piață individuale peste 1 % în cursul PAR. Importurile din aceste țări sunt examinate mai detaliat în următoarele considerente. Importurile provenind din alte nouă țări reprezintă o cotă de piață totală de doar 2 % și nu sunt examinate mai îndeaproape.

(76)

Cota de piață a importurilor chineze a crescut cu 2,4 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 0,2 % la 2,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(77)

Cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 4,2 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 1,9 % la 6,1 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri ușor mai mici decât cele ale industriei din Uniune, dar mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(78)

Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 2,0 % la 1,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri similare sau mai mari decât prețurile industriei din Uniune și, de asemenea, mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(79)

Cota de piață a importurilor din Mexic a crescut cu 1,0 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 0,9 % la 1,9 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mari decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(80)

În concluzie, nu se poate exclude faptul că creșterea importurilor provenind din RPC și din Rusia ar fi putut contribui într-o anumită măsură la scăderea cotei de piață a industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere natura generală a datelor disponibile în statisticile referitoare la importuri, care nu permit o comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs, astfel cum a fost posibil în cazul Indiei pe baza datelor detaliate furnizate de producătorul-exportator, impactul importurilor provenind din RPC și din Rusia nu poate fi determinat cu certitudine.

Tabelul 15

(81)

După cum se menționează în considerentul 49, volumul importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori între 2006 și PAR. Ținând seama de faptul că, în aceeași perioadă, consumul a scăzut cu aproximativ 25 %, a rezultat o creștere puternică a cotei de piață deținute de exportatorii indieni, de la aproximativ 1,5 % în 2006 la aproximativ 5 % în cursul PAR. Deși prețurile indiene la exportul către Uniune au crescut considerabil în cursul perioadei luate în considerare, ca o consecință a prețurilor de piață în general ridicate, ele au subcotat totuși prețurile industriei din Uniune.

(82)

Între 2006 și PAR și în ciuda existenței măsurilor antidumping și compensatorii, o serie de indicatori importanți au avut o evoluție negativă: producția și volumul vânzărilor au scăzut cu 29 % și, respectiv, cu 39 %, rata de utilizare a capacităților a scăzut cu 28 % și a fost urmată de o scădere a nivelului ocupării forței de muncă și al productivității. Deși o parte a acestor evoluții negative poate fi explicată prin scăderea puternică a consumului, care s-a redus cu aproape 25 % în cursul perioadei luate în considerare, scăderea puternică a cotei de piață a industriei din Uniune (cu 15,9 puncte procentuale între 2006 și PAR) trebuie interpretată, de asemenea, în lumina creșterii constante a cotei de piață a importurilor provenind din India.

(83)

În ceea ce privește nivelul relativ ridicat al profiturilor înregistrate în cursul PAR, el se datorează în principal nivelului continuu ridicat al prețurilor, din motivele expuse în considerentul 62. Se concluzionează că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în general în cursul perioadei luate în considerare și că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul PAR, în ciuda nivelului relativ ridicat al profiturilor înregistrate în acel moment, când eforturile sale de a menține volumele vânzărilor și un nivel satisfăcător al prețurilor – într-o situație de scădere a cererii – au fost compromise de prezența crescută a importurilor indiene la prețuri de dumping.

(84)

După cum s-a arătat deja, instituirea măsurilor antidumping a permis doar redresarea parțială a industriei din Uniune în urma prejudiciului suferit. Cu toate acestea, atunci când nivelurile înalte de consum pe care Uniunea le-a cunoscut în cea mai mare parte din perioada luată în considerare au dispărut în cursul PAR, industria din Uniune s-a aflat într-o situație fragilă și vulnerabilă și a rămas expusă efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din India. În special, capacitatea industriei din Uniune de a recupera costurile majorate a fost slabă la sfârșitul PAR.

(85)

S-a constatat faptul că prețul mediu de vânzare practicat de producătorii indieni la export către țări care nu erau membre ale UE era mai mic decât prețul mediu de vânzare la export către Uniune și mai mic decât prețurile practicate pe piața internă. Vânzările exportatorului indian care aveau ca destinație alte piețe decât UE erau în cantități importante, reprezentând majoritatea vânzărilor sale totale la export. În consecință, s-a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, exportatorii indieni vor fi stimulați să reorienteze cantități mari din exporturile lor din alte țări terțe către piața Uniunii, mai atrăgătoare, la niveluri de preț care, chiar dacă ar fi mai ridicate decât prețurile către țări terțe, ar rămâne probabil inferioare față de nivelurile actuale ale prețurilor la export către Uniune.

(86)

Producătorul indian cooperant dispunea de importante capacități neutilizate și a preconizat să își mărească capacitatea în 2010/2011. În consecință, capacitățile care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către UE există, în special deoarece nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o eventuală creștere a producției.

(87)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, producătorul indian cooperant a afirmat că principalele cauze pentru existența capacităților sale neutilizate erau criza economică și scăderea cererii aferente acesteia. Cu toate acestea, o parte semnificativă din capacitățile neutilizate ale societății se explică prin faptul că aceasta și-a mărit substanțial capacitățile între 2006 și PAR. În plus, ar trebui menționat faptul că societatea a prevăzut o creștere suplimentară a capacităților sale. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că există un alt producător indian care nu a cooperat, care dispune de capacități și de o rată de utilizare similare și care a anunțat recent, de asemenea, o creștere și mai substanțială a capacităților sale.

(88)

Producătorii din țara în cauză au capacitatea de a-și mări și/sau de a-și reorienta exporturile către piața Uniunii. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către țări terțe sunt mai scăzute decât cele către Uniune. Ancheta a arătat că, pe baza tipurilor de produse comparabile, producătorul-exportator cooperant a vândut produsul în cauză la prețuri mai scăzute decât cele practicate de industria din Uniune. Aceste prețuri scăzute scad cel mai probabil în conformitate cu prețurile mai scăzute practicate de restul lumii. O astfel de politică de prețuri, corelată cu capacitatea exportatorilor din țara în cauză de a furniza cantități substanțiale din produsul în cauză către piața Uniunii ar avea, după toate probabilitățile, un impact negativ asupra situației economice a industriei din Uniune.

(89)

După cum se explică anterior, situația industriei din Uniune rămâne fragilă și vulnerabilă. Este probabil ca, în cazul în care industria din Uniune ar fi expusă unei creșteri a importurilor originare din țara în cauză la prețuri de dumping, să rezulte o deteriorare a vânzărilor sale, a cotei sale de piață, a prețurilor sale de vânzare și, prin urmare, a situației sale financiare, de o amploare comparabilă cu cea constatată în ancheta inițială. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o degradare a situației deja fragile a industriei din Uniune, precum și reapariția unui prejudiciu important pentru aceasta.

(90)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(91)

Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(92)

Pe această bază, s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Uniunii.

(93)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de dezvoltarea pozitivă a situației sale economice după instituirea măsurilor antidumping în 2004. În special, faptul că industria din Uniune și-a sporit profitabilitatea în decursul celor câțiva ani de dinainte de PAR contrastează puternic cu situația care predomina înainte de instituirea măsurilor. Cu toate acestea, cota de piață a industriei din Uniune s-a diminuat în mod constant, în timp ce cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut semnificativ în perioada luată în considerare. În cazul în care măsurile nu ar exista, industria din Uniune s-ar afla probabil într-o situație și mai dificilă.

(94)

Niciunul dintre cei nouă importatori independenți care au fost contactați nu s-a declarat dispus să coopereze.

(95)

Șaptesprezece utilizatori s-au făcut cunoscuți și au răspuns la chestionar. În timp ce majoritatea utilizatorilor nu au solicitat livrarea de electrozi din grafit din India de mai mulți ani și, prin urmare, au rămas neutri în ceea ce privește o posibilă continuare a măsurilor, șase utilizatori au utilizat electrozi din India, cel puțin într-o oarecare măsură. Patru utilizatori au afirmat că o continuare a măsurilor ar avea un impact negativ asupra concurenței. O asociație (Eurofer) s-a opus ferm unei continuări a măsurilor și a afirmat că măsurile duceau la o retragere pe scară largă a exportatorilor indieni de pe piața Uniunii. Asociația afirmă că continuarea măsurilor ar împiedica producătorii de oțel să dezvolte surse alternative de aprovizionare și ar permite industriei din Uniune să beneficieze în continuare de o poziție dominantă, apropiată de cea a unui duopol. Cu toate acestea, evoluția importurilor indiene după instituirea măsurilor arată clar că nu s-a produs o astfel de retragere masivă; dimpotrivă, importurile provenite din India au crescut semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. De asemenea, ancheta a arătat că electrozii din grafit ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe. În ceea ce privește forța poziției pe piață a industriei din Uniune, se reamintește faptul că cota sa de piață s-a diminuat cu aproape 16 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (a se vedea considerentul 55). În sfârșit, această asociație a admis că electrozii din grafit reprezentau doar o componentă relativ redusă din costurile totale suportate de întreprinderile siderurgice.

(96)

În afară de aceasta, se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori (10). Cu toate că măsurile există de cinci ani, importatorii/utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Nimic nu indică faptul că ar fi întâmpinat dificultăți în găsirea altor furnizori. În afară de aceasta, se reamintește că, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului electrozilor din grafit asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala sa creștere să le afecteze în mod semnificativ. Nu s-a constatat niciun element care să indice contrariul după instituirea măsurilor. Se concluzionează, prin urmare, că este puțin probabil ca menținerea măsurilor antidumping să aibă un impact semnificativ asupra importatorilor/utilizatorilor din Uniune.

(97)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(98)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Observațiile și comentariile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, în cazul în care acest lucru se justifica.

(99)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se mențină măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți electrozi din grafit originari din India. Se reamintește faptul că aceste măsuri constau în taxe ad valorem.

(100)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(101)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (11) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei cu societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/31

(1)

În urma unei anchete de reexaminare efectuate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1683/2004 (2), o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de glifosat originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codurile NC ex 2931 00 99 și ex 3808 93 27 (denumit în continuare „produsul în cauză”). Această taxă a fost extinsă la importurile de glifosat expediat din Malaysia (indiferent dacă produsul este sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia), cu excepția celor produse de Crop Protection (M) Sdn. Bhd., și la importurile de glifosat expediat din Taiwan (indiferent dacă produsul este sau nu declarat ca fiind originar din Taiwan), cu excepția celor produse de Sinon Corporation. Nivelul taxei antidumping este 29,9 %.

(2)

Prin Decizia 2009/383/CE (3), Comisia a suspendat taxele antidumping definitive pentru o perioadă de nouă luni, începând cu 16 mai 2009. Ulterior, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 126/2010 (4), Consiliul a prelungit suspendarea pentru o perioadă de un an, cu începere de la 14 februarie 2010.

(3)

După publicarea avizului de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de glifosat originar din Republica Populară Chineză, Comisia a primit la 29 iunie 2009 o cerere de revizuire a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea a fost depusă de către Asociația Europeană a Glifosatului (European Glyphosate Association) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând producția totală de glifosat a Uniunii.

(5)

Cererea conținea elemente de probă prima facie care arătau faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

În consecință, în urma consultării comitetului consultativ, Comisia a inițiat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6), o procedură antidumping privind importurile în Uniune de glifosat, originar din Republica Populară Chineză, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 2931 00 99 și ex 3808 93 27.

(7)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori, importatorii în cauză, reprezentanții Republicii Populare Chineze și utilizatorii reprezentativi, precum și producătorii Uniunii cu privire la inițierea anchetei de reexaminare. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Printr-o scrisoare adresată Comisiei la 21 septembrie 2010, solicitantul și-a retras în mod oficial cererea.

(9)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în cazul în care o cerere de reexaminare este retrasă, procedura poate fi încheiată, cu excepția cazului în care încheierea ei nu este în interesul Uniunii.

(10)

S-a considerat că prezenta procedură ar trebui încheiată, dat fiind că ancheta nu a evidențiat niciun motiv care să arate că încheierea nu ar fi în interesul Uniunii. Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații. Cu toate acestea, nu au fost primite observații care ar putea modifica acest considerent.

(11)

Prin urmare, s-a concluzionat că procedura antidumping în temeiul expirării măsurilor privind importurile în Uniune de glifosat originar din Republica Populară Chineză ar trebui încheiată, iar măsurile existente ar trebui abrogate,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/33

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/35

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la data importării, majorat cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei la import menționate la alineatul (1) din articolul de mai sus, se stabilesc periodic, pentru produsele în cauză, prețuri CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 decembrie 2010, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/38

(1)

Directiva 90/426/CEE stabilește condițiile de sănătate animală pentru importul de ecvidee vii în Uniune. Directiva prevede că se autorizează numai importurile în Uniune de ecvidee care provin din țări terțe sau din părți ale teritoriilor acestora în care morva este o boală cu declarare obligatorie și care sunt indemne de morvă de cel puțin șase luni.

(2)

Decizia 2004/211/CE a Comisiei din 6 ianuarie 2004 de elaborare a listei țărilor terțe și a părților din teritoriile acestor țări din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și embrioni din specia ecvină și de modificare a Deciziilor 93/195/CEE și 94/63/CE (3) stabilește o listă cuprinzând țări terțe sau părți din aceste țări, în cazul în care se aplică regionalizarea, din care statele membre autorizează importurile de ecvidee și de material seminal, de ovule și de embrioni și precizează celelalte condiții care se aplică acestor importuri. Lista respectivă figurează în anexa I la decizia menționată anterior. Brazilia, Kuweitul și Siria sunt menționate, în prezent, în respectiva anexă.

(3)

În aprilie 2010, Brazilia a notificat Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) confirmarea unui caz de morvă (Burkholderia mallei) la un cal din Distrito Federal. Prin urmare, Decizia 2004/211/CE a fost modificată prin Decizia 2010/333/UE a Comisiei (4), pentru a preciza că importurile în Uniune din Distrito Federal din Brazilia de ecvidee și de material seminal, de ovule și de embrioni ai animalelor din specia ecvină nu mai sunt autorizate.

(4)

La 1 noiembrie 2010, Brazilia a informat OIE că acest unic caz de morvă din Distrito Federal a fost soluționat. În special, autoritățile au informat că nu au fost raportate noi focare de infecție de cel puțin șase luni, că restricțiile privind circulația ecvideelor din zonele infectate în cele indemne există și că supravegherea a aproximativ 5 000 de ecvidee nu a condus la identificarea de cazuri suplimentare.

(5)

Prin urmare, este adecvată reintroducerea Distrito Federal pe lista zonelor autorizate pentru importuri în Uniune de ecvidee și de material seminal, de ovule și de embrioni ai animalelor din specia ecvină, prevăzută în anexa I la Decizia 2004/211/CE.

(6)

În octombrie 2010, OIE a anunțat apariția morvei în Kuweit.

(7)

Siria a declarat OIE că statutul său legat de morvă este necunoscut, întrucât morva nu mai este o boală cu declarare obligatorie în respectiva țară. Caii din Siria au fost identificați ca fiind la originea morvei în țările din respectiva regiune, iar o misune de inspecție recentă a OIE nu a exclus prezența acestei boli în Siria.

(8)

Prin urmare, introducerea în Uniune din Kuweit și din Siria a oricăror ecvidee și a materialului seminal, a ovulelor și a embrionilor animalelor din specia ecvină nu ar mai trebui autorizată. Prin urmare, respectivele țări terțe ar trebui eliminate din anexa I la Decizia 2004/211/CE.

(9)

Prin urmare, Decizia 2004/211/CE ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

Rubrica privind Brazilia se înlocuiește cu următorul text:

2.

Rubrica privind Kuweitul se înlocuiește cu următorul text:

3.

Rubrica privind Siria se înlocuiește cu următorul text:

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/40

(1)

În aplicarea articolului 12 alineatul (1) din Directiva 2008/90/CE, Comisia ar trebui să decidă dacă materialul săditor de plante fructifere și plantele fructifere produse într-o țară terță și prezentând aceleași garanții în ceea ce privește obligațiile furnizorului, identitatea, caracteristicile, aspectele fitosanitare, mediul de cultură, ambalajul, modalitățile de inspecție, marcarea și sigilarea sunt echivalente din aceste puncte de vedere cu materialul de înmulțire și plantare fructifer produs în Uniune și conforme cu cerințele și condițiile stabilite în directiva menționată anterior.

(2)

Cu toate acestea, informațiile disponibile în prezent privind condițiile aplicabile în țările terțe sunt în continuare insuficiente pentru a permite Comisiei să adopte, în acest stadiu, o astfel de decizie cu privire la o țară terță oarecare.

(3)

Pentru a evita perturbarea schimburilor comerciale, este necesar ca statele membre care importă material săditor de plante fructifere și plante fructifere din țările terțe să fie autorizate în continuare să aplice condiții echivalente celor aplicabile produselor asemănătoare obținute în Uniune, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Directiva 2008/90/CE.

(4)

Prin urmare, trebuie admisă aplicarea unor astfel de condiții pentru o perioadă care este conformă cu perioada de tranziție menționată la articolul 21 din Directiva 2008/90/CE.

(5)

Perioada de aplicare a derogării prevăzute în Directiva 2008/90/CE pentru aceste importuri ar trebui în consecință extinsă până la data de 31 decembrie 2018.

(6)

Prin urmare, Directiva 2008/90/CE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru materialul săditor și plantele din genuri și specii de fructe,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/41

(1)

Decizia 2006/944/CE a Comisiei (2) stabilește nivelurile de emisii alocate Uniunii și statelor sale membre pentru perioada de cinci ani din cadrul primei perioade de angajamente, în temeiul Protocolului de la Kyoto.

(2)

Nivelurile de emisii stabilite în Decizia 2006/944/CE s-au bazat pe date provizorii, deoarece cifrele finale privind emisiile din anul de referință nu au fost calculate înainte de 31 decembrie 2006.

(3)

Ca urmare a finalizării revizuirilor desfășurate în temeiul articolului 8 din Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, nivelurile finale de emisii respective alocate Uniunii și fiecărui stat membru trebuie în prezent stabilite în temeiul metodologiei definite de Decizia 2006/944/CE.

(4)

Danemarca și-a exprimat în mod consecvent îngrijorarea referitor la emisiile sale din anul de referință, ca urmare a emisiilor extrem de reduse din anul de referință furnizate în raportul său prezentat în temeiul articolului 23 din Decizia 2005/166/CE a Comisiei (3). Pentru a ține seama pe deplin de situația deosebită și unică în care se regăsește Danemarca, situație recunoscută de Consiliu în 2002 în cadrul procesului care a dus la adoptarea Deciziei 2002/358/CE și datorată emisiilor sale deosebit de scăzute din anul de referință, precum și ca urmare a faptului că Danemarca trebuie să respecte unul dintre cele mai ambițioase angajamente cuantificate de reducere a emisiilor în temeiul anexei II la decizia respectivă, Uniunea trebuie să transfere Danemarcei 5 milioane de unități ale cantității atribuite având drept unic scop respectarea angajamentelor din prima perioadă de angajamente în temeiul Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de angajamentul Danemarcei de a anula toate certificatele rămase în urma acestui transfer la sfârșitul primei perioade de angajamente.

(5)

Prin urmare, Decizia 2006/944/CE trebuie modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Uniunea emite diferența de 19 357 532 de tone de dioxid de carbon echivalent dintre nivelurile de emisii ale Uniunii și suma nivelurilor de emisii alocate statelor membre enumerate în anexa II la Decizia 2002/358/CE sub formă de unități ale cantității atribuite.”

2.

Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/43

(1)

Prin Decizia nr. 74/94/COL, Norvegiei i s-au acordat garanții suplimentare în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină.

(2)

De la adoptarea Deciziei nr. 74/94/COL, legislația Uniunii Europene referitoare la garanțiile suplimentare în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină a fost modificată în vederea garantării compatibilității acesteia cu normele internaționale privind această boală și a unui mai bun control în cadrul Uniunii.

(3)

Prin Decizia nr. 48/2005 a Comitetului mixt al SEE (5), Decizia 2004/558/CE, astfel cum a fost modificată, a fost încorporată în Acordul privind SEE ca punctul 4.2.80 al capitolului I din anexa I la acordul menționat.

(4)

Guvernul norvegian consideră că teritoriul țării este indemn de rinotraheită infecțioasă bovină în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 64/432/CEE. Norvegia a prezentat Autorității AELS de Supraveghere documentele justificative care demonstrează că situația face obiectul unei supravegheri permanente și, prin urmare, au fost instituite măsuri de supraveghere corespunzătoare pentru a garanta că teritoriul Norvegiei este indemn de rinotraheită infecțioasă bovină.

(5)

Norvegia a solicitat Autorității AELS de Supraveghere actualizarea Deciziei nr. 74/94/COL pentru a se ține seama de noile schimbări legislative în materie de garanții suplimentare pentru schimburile cu bovine din interiorul Uniunii în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină.

(6)

Prin urmare, este oportun ca, din motive de claritate și coerență legislativă, să fie abrogată Decizia nr. 74/94/COL în conformitate cu cele mai recente schimbări legislative în materie de garanții suplimentare pentru schimburile cu bovine din interiorul Uniunii în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină.

(7)

Noua decizie va acorda Norvegiei garanții identice celor acordate anterior și le va alinia cu noile criterii prevăzute în legislația SEE relevantă, în special Decizia 2004/558/CE, astfel cum a fost modificată.

(8)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar al AELS care asistă Autoritatea AELS de Supraveghere,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/45

(1)

Prin Decizia nr. 226/96/COL, Norvegiei i s-au acordat garanții suplimentare în ceea ce privește boala Aujeszky.

(2)

De la adoptarea Deciziei nr. 226/96/COL, legislația Uniunii Europene referitoare la garanțiile suplimentare în ceea ce privește boala Aujeszky a fost modificată în vederea garantării compatibilității acesteia cu normele internaționale privind această boală și a unui mai bun control al acesteia în cadrul Uniunii.

(3)

Prin Decizia nr. 55/2009 a Comitetului mixt al SEE (4), Decizia 2008/185/CE, astfel cum a fost modificată, a fost încorporată în Acordul privind SEE ca punctul 4.2.84 al capitolului I din anexa I la acordul menționat.

(4)

Guvernul norvegian consideră că teritoriul țării este indemn de boala Aujeszky în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 64/432/CEE. Norvegia a prezentat Autorității AELS de Supraveghere documentele justificative care demonstrează, în special, că situația face obiectul unei supravegheri permanente și, prin urmare, au fost instituite măsuri de supraveghere corespunzătoare care să garanteze că teritoriul Norvegiei este indemn de boala Aujeszky.

(5)

Norvegia a solicitat Autorității AELS de Supraveghere actualizarea Deciziei nr. 226/96/COL pentru a se ține seama de noile schimbări legislative în materie de garanții suplimentare pentru schimburile cu porcine din interiorul Uniunii în ceea ce privește boala Aujeszky.

(6)

Prin urmare, este oportun să se abroge Decizia nr. 226/96/COL în conformitate cu cele mai recente schimbări legislative în materie de garanții suplimentare pentru schimburile cu porcine din interiorul Uniunii în ceea ce privește boala Aujeszky.

(7)

Noua decizie va acorda Norvegiei garanții identice celor acordate anterior și le va alinia cu noile criterii prevăzute în legislația SEE relevantă, în special Decizia 2008/185/CE, astfel cum a fost modificată.

(8)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului veterinar al AELS care asistă Autoritatea AELS de Supraveghere,

16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/47

(1)

Anexa I la acord a fost modificată prin Decizia nr. 43/2010 a Comitetului mixt al SEE din 30 aprilie 2010 (1).

(2)

Directiva 2009/97/CE a Comisiei din 3 august 2009 de modificare a Directivelor 2003/90/CE și 2003/91/CE de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a articolului 7 din Directivele 2002/53/CE și, respectiv, 2002/55/CE ale Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri de specii de plante agricole și specii de legume (2) trebuie încorporată în acord.

(3)

Directiva 2009/145/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2009 de stabilire a anumitor derogări pentru acceptarea varietăților primitive și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale și care sunt amenințate de erodare genetică și a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecă pentru producția vegetală comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiții speciale, precum și pentru comercializarea semințelor acestor varietăți primitive și soiuri (3) trebuie încorporată în acord.

(4)

Prezenta decizie nu se aplică Principatului Liechtenstein,

1.

La punctele 14 (Directiva 2003/90/CE a Comisiei) și 15 (Directiva 2003/91/CE a Comisiei) din partea 1 se adaugă următoarea liniuță:

2.

În partea 2, după punctul 54 (Decizia 2009/109/CE a Comisiei) se adaugă următorul punct:

16.12.2010