(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 478/2010 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de fire de mare rezistență de poliester (denumite în continuare „FMR”) din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Nu s-au instituit măsuri provizorii în ceea ce privește importurile de FMR originare din Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea”) și din Taiwan.

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la data de 27 iulie 2009 de către Comitetul Internațional pentru Mătase Artificială și Fibre Sintetice (CIRFS) (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători de FMR care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 60 %, din producția totală de FMR a Uniunii.

(3)

Astfel cum se prezintă la considerentul 15 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2005 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Observațiile prezentate oral și în scris de părțile interesate au fost examinate și, după caz, constatările provizorii au fost modificate în consecință.

(5)

În ceea ce privește aspectele referitoare la interesul Uniunii, au fost efectuate vizite suplimentare de verificare la următoarele societăți:

Utilizatori din Uniune:

(6)

O parte interesată a solicitat o audiere și intervenția consilierului-auditor. Această solicitare a fost depusă ulterior comunicării provizorii. Audierea în prezența consilierului-auditor a fost acceptată.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de FMR originare din China și perceperea cu titlu definitiv a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea finală”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări.

(8)

Produsul în cauză constă în FMR (altele decât ața de cusut), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, inclusiv monofilamente având sub 67 decitex, originare din RPC, Coreea și Taiwan (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate în prezent la codul NC 5402 20 00 .

(9)

Ulterior comunicării provizorii, una dintre părți a susținut că analiza Comisiei nu a luat în considerare diferența între firele utilizate la fabricarea pneurilor, așa-numitele fire cu „modul ridicat și contracție scăzută” (denumite în continuare „HMLS”), și alte tipuri de fire, având în vedere că acest tip necesită încercări tehnice îndelungate și costisitoare pentru obținerea aprobărilor pentru specificațiile privind HLMS impuse de cumpărători. În plus, această parte a susținut că nu este clar ce factori au fost luați în considerare pentru stabilirea provizorie a existenței unui produs unic. O altă parte a argumentat că HMLS și alte tipuri de fire au structuri de cost diferite.

(10)

Ca răspuns la aceste intervenții, trebuie mai întâi observat că produsul în cauză este utilizat într-un număr de aplicații variate, precum ranforsarea pneurilor, confecții de mare suprafață, centuri de siguranță, airbaguri, frânghii, plase și unele aplicații industriale. Există, prin urmare, un număr mare de aplicații diferite și, în consecință, există numeroase tipuri și specificații diferite.

(11)

Concluzia potrivit căreia HMLS și alte tipuri de fire reprezintă un singur produs a avut la bază în principal caracteristicile fizice, tehnice și chimice de bază ale acestora. Astfel, după cum se arată la considerentul 19 din regulamentul provizoriu, ancheta a demonstrat că, deși firele HMLS prezintă unele caracteristici distincte față de alte tipuri de FMR (de exemplu, modulul, contracția, rezistența la tracțiune și oboseală), se consideră că diferitele tipuri de produs în cauză au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs.

(12)

În ceea ce privește afirmațiile referitoare la structura de cost, trebuie remarcat că aceasta nu constituie în sine un criteriu decisiv prin care se stabilește dacă HMLS constituie un produs diferit de alte tipuri de FMR. Diferențele în ceea ce privește costurile, prețurile și procesul de producție nu justifică per se concluzia că un anumit tip de produs, precum HMLS, trebuie să fie considerat a fi un produs diferit, atât timp cât acest tip are aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază ca celelalte tipuri de produse.

(13)

Prin urmare, nu s-a considerat justificată excluderea HMLS din sfera anchetei și, în consecință, argumentele în sprijinul excluderii au fost respinse.

(14)

În absența altor observații cu privire la produsul în cauză și produsul similar, se confirmă considerentele 16-20 din regulamentul provizoriu.

(15)

Un producător-exportator din Taiwan a prezentat probe potrivit cărora prețul materiilor prime principale, anume acid tereftalic purificat (PTA) și monoetilenglicol (MEG), pe care le-a achiziționat pentru a produce FMR a variat în cursul perioadei de anchetă. În speță, s-a constatat că prețurile de achiziție au scăzut foarte mult, în special în al patrulea trimestru al anului 2008. Astfel, producătorul-exportator a susținut că acest aspect ar trebui luat în considerare la stabilirea valorilor normale, pentru a se asigura o comparare corectă a prețurilor de export.

(16)

Constatările de la considerentul 18 sunt rezultatul unei analize foarte detaliate a datelor prezentate de exportator care au fost verificate în cursul vizitei de verificare. Prin urmare, s-a considerat că stabilirea valorilor normale pentru anumite perioade ale PA luându-se în considerare variația prețului materiilor prime se justifică în acest caz.

(17)

Nu au existat alte observații privind metoda descrisă la considerentele 86 și 87 din regulamentul provizoriu. Metoda utilizată pentru stabilirea valorii normale în cazul producătorilor-exportatori din Taiwan poate fi confirmată.

(18)

Ancheta a arătat că producătorul taiwanez menționat la considerentul 15 a vândut cantități mai mari din produsul în cauză pe piața din Uniune în prima jumătate a PA, când prețurile materiilor prime erau mai scăzute. Această constatare trebuie analizată în raport cu conținutul considerentului 16.

(19)

În lipsa observațiilor cu privire la prețul de export, se confirmă considerentul 88 din regulamentul provizoriu.

(20)

Valoarea normală și prețul de export au fost stabilite conform metodei prezentate mai sus. Valoarea normală astfel stabilită pentru producătorul menționat și prețul de export al acestuia au fost comparate pentru perioade cât mai apropiate posibil, pentru a fi luate în considerare diferențele având influență asupra comparabilității prețurilor. Această metodă respectă articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(21)

Nu s-au primit alte observații privind compararea valorii normale și a prețului de export al producătorilor-exportatori taiwanezi. Prin urmare, conținutul considerentului 89 al regulamentului provizoriu poate fi confirmat.

(22)

Se reamintește că la considerentul 92 din regulamentul provizoriu s-a concluzionat marja națională de dumping pentru Taiwan este de minimis. Marja definitivă de dumping stabilită pentru producătorul taiwanez menționat la considerentul 15 se află în prezent sub pragul de minimis. Prin urmare, se confirmă că marja națională de dumping definitivă pentru Taiwan este de minimis.

(23)

Se reamintește că 11 producători-exportatori din RPC și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Aceste societăți reprezentau 100 % din totalul exporturilor produsului în cauză pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Pentru a se stabili dumpingul în cazul RPC, a fost selectat un eșantion de trei producători-exportatori sau grupuri de întreprinderi asociate, pe baza celui mai mare volum de export. Cei trei producători-exportatori eșantionați au solicitat TEP, dar numai unul dintre aceștia a fost considerat eligibil.

(24)

După comunicarea constatărilor privind TEP, cei doi producători-exportatori cărora nu le-a fost acordat statutul TEP au prezentat observații care sunt rezumate mai jos.

(25)

Primul producător-exportator a prezentat observații privind o clauză restrictivă în cadrul activităților sale economice, problemele legate de contabilitate și plata anumitor active, precum drepturile de utilizare a terenurilor.

(26)

Acest exportator a recunoscut existența unei clauze restrictive în statutul său. Acesta a susținut, fără să prezinte dovezi, că respectiva clauză a încetat să producă efecte juridice asupra activității sale. În mod similar, în privința problemelor de contabilitate, societatea a recunoscut existența unor discrepanțe între evidențele contabile și declarațiile financiare auditate, însă a susținut că aceste discrepanțe erau minore și le-a explicat în cursul anchetei. Trebuie clarificat că problemele întâlnite în contabilitatea respectivei societăți care au condus la respingerea TEP nu erau minore, ci substanțiale, în special în legătură cu evidența anumitor active și discrepanțele constatate între anumite registre și documentele puse la dispoziție în cursul inspecției la fața locului.

(27)

Cel de al doilea producător-exportator a prezentat observații în special în privința constatărilor referitoare la aportul de capital, o clauză restrictivă privind activitățile economice și dobândirea drepturilor de utilizare a terenurilor.

(28)

Referitor la aportul de capital, exportatorul a reiterat argumentele prezentate în etapa provizorie, potrivit cărora aportul fusese realizat corect. Exportatorul a argumentat că know-how-ul tehnic reprezintă o categorie specială de cunoștințe, care nu necesită brevetare sau înregistrare și, prin urmare, aportul de capital, chiar dacă s-a realizat în natură, a fost corect. În ceea ce privește celelalte aspecte, exportatorul a repetat că clauza restrictivă nu produce efecte obligatorii pentru societate și că cerințele de investiții conexe achiziționării terenului nu reprezintă denaturări, ci sunt legate de politica autorităților privind amenajarea teritoriului.

(29)

Aceste argumente fuseseră însă deja prezentate și respinse în etapa provizorie. Chiar dacă cerințele de investiții sunt legate de politica autorităților de amenajare a teritoriului, acestea nu sunt considerate a fi compatibile cu TEP. Nu au fost prezentate probe noi care să conducă la modificarea concluziilor provizorii reflectate în evaluarea privind TEP din considerentele 50 și 51 din regulamentul provizoriu.

(30)

Prin urmare, constatările provizorii stabilite la considerentele 46-52 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(31)

Astfel cum s-a arătat la considerentul 28 din regulamentul provizoriu, doi producători-exportatori care nu au fost incluși în eșantion au solicitat, în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, stabilirea unei marje individuale de dumping. Solicitările de examinare individuală au putut însă să fie analizate doar după impunerea măsurilor provizorii.

(32)

Aceste întreprinderi au răspuns la formularul de solicitare a statutului TEP în termenul stabilit. Comisia a căutat și a verificat informațiile prezentate în formularele de solicitare și toate celelalte informații considerate necesare la sediile societăților în cauză:

(33)

Pe scurt și doar din motive de claritate, criteriile de acordare a statutului TEP sunt rezumate mai jos:

(34)

Documentele constitutive ale ambelor societăți conțin o clauză restrictivă privind repartiția vânzărilor între piața de export și piața internă. În cazul unuia dintre exportatori au fost constatate mai multe inconsecvențe și deficiențe ale sistemului contabil, ceea ce a condus la concluzia că evidențele contabile ale acestuia erau neclare și nu au fost întocmite și auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În sfârșit, s-au observat anumite denaturări moștenite de la sistemul anterior al economiei planificate, în special în privința achiziționării de către societate a drepturilor de utilizare a terenurilor.

(35)

Pe această bază, s-a concluzionat că niciuna dintre cele două societăți nu a demonstrat că îndeplinește toate criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și nu li s-a putut acorda TEP.

(36)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că îndeplinesc criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(37)

Cei doi producători-exportatori care au solicitat examinare individuală nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea TEP, dar au solicitat acordarea TI în cazul în care nu li se acordă TEP.

(38)

Pe scurt și numai în scopuri de consultare, criteriile TI sunt descrise în continuare:

(39)

Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit că cei doi producători-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion, care au solicitat examinare individuală, îndeplinesc toate criteriile pentru TI prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(40)

Astfel cum se menționează în considerentele 57-62 din regulamentul provizoriu, s-a considerat că SUA nu reprezintă o țară analogă adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. În schimb, Taiwanul a fost selectat drept țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(41)

După impunerea măsurilor provizorii, unele părți au propus utilizarea Coreei ca țară analogă. Potrivit acestor părți, Coreea era preferabilă Taiwanului deoarece, între altele, producătorii-exportatori coreeni folosesc tehnologia recentă de producție într-o singură etapă, volumul de producție al acestora în legătură cu produsele finale este comparabil cu cel din RPC, piața internă coreeană este extinsă și comparabilă cu cea a RPC și nu s-au constatat practici de dumping cu privire la nicio societate din Coreea.

(42)

Au fost examinate următoarele criterii de selectare a țării analoge: comparabilitatea între volumul de producție pentru produsele finale în țara cu economie planificată și în potențiala țară analogă, reprezentativitatea vânzărilor (tranzacțiilor) interne către clienți independenți comparativ cu exporturile produsului în cauză originare din țara cu economie planificată, nivelul concurenței de pe piața internă a țării analoge, comparabilitatea accesului la materii prime și energie, disponibilitatea exportatorilor din potențiala țara analogă de a coopera în cadrul anchetei.

(43)

După impunerea măsurilor provizorii a avut loc o nouă analiză pe baza tuturor informațiilor disponibile, în vederea analizării criteriilor relevante. Această analiză a arătat că există într-adevăr similitudini între Coreea și Taiwan în privința anumitor criterii. Cu toate acestea, s-a constatat că, în ansamblu, Taiwanul este cea mai adecvată țară analogă.

(44)

Analiza a arătat că Taiwanul și Coreea prezintă un grad înalt de comparabilitate cu producătorii din RPC în ceea ce privește volumul produselor finite fabricate, iar o mare parte din volumul produselor vândute pe piața internă a ambelor țări este comparabilă cu exporturile provenite din RPC. Acest criteriu a arătat o comparabilitate a volumului ușor mai ridicată în cazul Coreei, volumul de producție al acesteia fiind mai ridicat decât cel al Taiwanului.

(45)

Totuși, importanța acestui criteriu nu trebuie să fie supraestimată în detrimentul altor criterii, precum reprezentativitatea vânzărilor interne comparativ cu exporturile, accesul la materii prime și nivelul concurenței în țara analogă.

(46)

S-a constatat că, în comparație cu exporturile din RPC, atât Coreea, cât și Taiwanul aveau importante vânzări interne reprezentative, a căror valoare normală nu era calculată. Cu toate acestea, s-a constatat că tranzacțiile efectuate de către exportatorii taiwanezi erau, în general, mai reprezentative decât cele ale exportatorilor coreeni. În cazul în care Coreea ar fi fost selectată ca țară analogă, s-ar fi impus calcularea valorii normale pentru un volum mai ridicat și mai multe tipuri ale produsului în cauză.

(47)

În ceea ce privește nivelul concurenței, o parte a susținut că unul dintre producătorii-exportatori taiwanezi deținea o poziție dominantă pe piața sa internă, ceea ce ar fi trebuit să excludă Taiwanul din rolul de țară analogă.

(48)

Un număr ridicat de producători poate reprezenta un indicator al concurenței dintr-o anumită țară. Totuși, pe lângă aceasta, trebuie să se analizeze dacă între producătorii din țara analogă există o concurență de natură să permită obținerea unui profit rezonabil, dar nu excesiv.

(49)

S-a constatat că în Coreea există patru producători interni, iar importurile de FMR completează oferta internă. În Taiwan există doi producători, iar piața internă este aprovizionată, de asemenea, din surse externe. Ancheta a arătat însă că, în pofida costurilor mai scăzute din Coreea, nivelul prețurilor de pe piața internă a acestei țări nu este mai redus decât în Taiwan. Profiturile realizate pe piața coreeană sunt în medie de 18 %, în timp ce producătorii coreeni de FMR obțin profituri de peste 20 % din cifra de afaceri pentru produsul în cauză. Aceste cifre sunt mult mai ridicate decât în Taiwan, unde se situează între 5 % și 9 %.

(50)

Prin urmare, se consideră că nivelul concurenței din Taiwan este ridicat, iar profiturile nu sunt excesive.

(51)

În ceea ce privește accesul la materii prime, Coreea este de departe unul dintre cei mai mari producători și exportatori de PTA din lume, după Thailanda. Acest avantaj competitiv al producătorilor coreeni poate explica, într-o anumită măsură, de ce prețul mediu al materiei prime din Coreea este mai redus decât în Taiwan și RPC. Ancheta a arătat că majoritatea societăților coreene verificate se aprovizionau cu materii prime de la întreprinderi asociate sau le puteau produce prin mijloace proprii. În schimb, niciuna dintre societățile investigate din Taiwan nu își producea materia primă, acestea aprovizionându-se în principal de la părți asociate și independente, la fel ca în cazul RPC.

(52)

Informațiile disponibile și faptul că producătorii-exportatori taiwanezi au relații cu producători asociați de FMR în RPC sugerează faptul că grupurile utilizează aceleași surse de aprovizionare cu materii prime, realizând astfel economii importante și obținând prețuri mai avantajoase. Așadar, s-a considerat că accesul la materia primă în RPC are loc în condiții foarte similare celor din Taiwan.

(53)

Prin urmare, se consideră că alegerea Taiwanului nu este nerezonabilă, ci mai adecvată în acest caz. Taiwanul este astfel confirmat ca țară analogă.

(54)

În lipsa oricăror alte observații privind valorile normale stabilite pentru societatea căreia i-a fost acordat TEP, se confirmă considerentele 64 și 65 din regulamentul provizoriu.

(55)

Astfel cum se menționează la considerentul 15, un exportator din Taiwan a demonstrat că prețul său de achiziționare a materiei prime principale utilizate pentru producția de FMR a variat în cursul perioadei de anchetă, acesta susținând că acest aspect trebuie luat în considerare la stabilirea valorii normale. Această declarație a fost considerată ca fiind fondată, iar valorile normale stabilite pentru Taiwan, țara analogă în acest caz, au fost revizuite în consecință.

(56)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 68 din regulamentul provizoriu, toate vânzările produsului în cauză realizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii au fost direct către clienți independenți din Uniune. În consecință, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite. Vânzările la export ale societăților examinate individual au fost efectuate, de asemenea, în mod direct către clienți independenți și, prin urmare, metoda descrisă la considerentul 68 din regulamentul provizoriu a fost utilizată, de asemenea, pentru aceste întreprinderi în vederea stabilirii prețului lor la export.

(57)

În lipsa observațiilor cu privire la prețul de export, se confirmă considerentul 68 din regulamentul provizoriu.

(58)

Valorile normale revizuite stabilite pentru țara analogă au fost comparate cu prețul de export al producătorilor-exportatori din RPC care au cooperat în cadrul anchetei. Astfel cum s-a arătat la considerentul 63 de mai jos, aceasta a condus la reducerea marjelor definitive de dumping ale producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(59)

Se subliniază că ajustarea la impozitarea indirectă menționată la considerentul 69 din regulamentul provizoriu reprezintă diferența dintre taxa pe valoarea adăugată (TVA) care trebuie plătită la vânzările pe piața internă și cea care trebuie plătită în operațiunile de vânzări la export, ținându-se seama de rata de rambursare a TVA-ului la vânzările la export. Producătorii-exportatori care au cooperat au contestat metoda de calcul a ajustării și au susținut că regimul TVA aplicabil operațiunilor specifice de prelucrare și vânzări trebuie să fie luate în considerare atunci când se evaluează suma TVA-ului nerambursat.

(60)

În ceea ce privește această afirmație, se menționează că ajustarea s-a bazat pe dispozițiile articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, care prevăd o ajustare la valoarea normală a taxelor de import și a impozitelor indirecte – categorie care include TVA-ul. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(61)

În lipsa altor observații privind comparația, care ar aduce modificări constatărilor provizorii, se confirmă considerentul 69 din regulamentul provizoriu.

(62)

Valorile normale medii revizuite stabilite pentru Taiwan, țara analogă, și comparația cu prețul de export al producătorilor-exportatori chinezi au condus la adoptarea unor marje definitive de dumping mai reduse.

(63)

Aceste marje de dumping definitive pentru producătorii-exportatori chinezi sunt:

(64)

Marjele definitive de dumping ale societăților care au solicitat examinare individuală sunt următoarele:

(65)

În absența oricăror alte observații privind valoarea normală, explicată în considerentele 75-76 din regulamentul provizoriu, se confirmă aceste constatări.

(66)

În lipsa oricăror observații cu privire la prețul de export, se confirmă considerentele 77 și 78 din regulamentul provizoriu.

(67)

În lipsa oricăror alte observații privind comparația, care ar aduce modificări concluziilor provizorii, se confirmă considerentele 79-81 din regulamentul provizoriu.

(68)

În lipsa altor observații privind marjele de dumping, care ar aduce modificări constatărilor provizorii referitoare la Coreea, se confirmă considerentele 82-85 din regulamentul provizoriu.

(69)

În lipsa oricăror observații cu privire la producția din Uniune, se confirmă considerentele 94-96 din regulamentul provizoriu.

(70)

În lipsa observațiilor cu privire la definiția industriei din Uniune, se confirmă considerentul 97 din regulamentul provizoriu.

(71)

Astfel cum s-a specificat, consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza importurilor totale, derivate din datele Eurostat, a vânzărilor totale realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, inclusiv o estimare pe baza datelor din plângere referitoare la vânzările producătorilor care nu s-au manifestat în timpul procedurii.

Tabelul 1

(72)

În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în perioada luată în considerare. Acesta a crescut cu 20 % între 2005 și 2007, după care a scăzut cu 27 % între 2007 și PA. Scăderea consumului în 2008 și PA s-a produs din cauza unei cereri scăzute, mai ales în cea de a doua jumătate a anului 2008, ca urmare a crizei economice.

(73)

În lipsa oricăror observații cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 98-100 din regulamentul provizoriu.

(74)

Se reamintește că importurile din Coreea și Taiwan nu au fost cumulate cu importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping, deoarece atât importurile din Taiwan, cât și cele din Coreea nu s-au efectuat la prețuri de dumping în cursul PA, astfel cum se arată la considerentele 102 și 103 din regulamentul provizoriu.

(75)

Se observă că, pentru a se stabili dacă importurile din țările în cauză trebuie să fie evaluate cumulativ în cadrul anchetei curente, importurile din fiecare țară au fost examinate în mod separat, din perspectiva condițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Deoarece marja de dumping în legătură cu importurile din Coreea și Taiwan se situa sub nivelul de minimis, s-a concluzionat că importurile din Coreea și Taiwan nu trebuie să fie cumulate cu importurile din RPC care fac obiectul unui dumping. În urma acestei concluzii, importurile în cauză au fost analizate separat în considerentele 147-152 din regulamentul provizoriu, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(76)

Se reamintește că s-a constatat provizoriu că un producător-exportator din RPC nu își vindea produsele la prețuri de dumping pe piața Uniunii. În consecință, exporturile acestuia au fost excluse din analiza referitoare la evoluția pe piața Uniunii a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping. În urma examinărilor individuale efectuate după impunerea măsurilor provizorii, s-a constatat că exporturile unui alt producător-exportator din RPC nu făceau obiectul unui dumping, astfel cum s-a menționat la considerentul 64. Prin urmare, aceste exporturi au fost, de asemenea, excluse din analiza referitoare la evoluția pe piața Uniunii importurilor originare din RPC care fac obiectul unui dumping și impactul asupra industriei din Uniune. În consecință, datele privind importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au fost revizuite.

Tabelul 2

(77)

În urma revizuirii datelor privind importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, s-a constatat că volumul acestora a crescut foarte mult, de peste opt ori în perioada analizată, în timp ce prețul mediu al importurilor a scăzut brusc, cu 45 %.

(78)

În lipsa oricăror observații privind subcotarea prețurilor, se confirmă metodologia de stabilire a subcotării prețurilor descrisă la considerentele 110 și 111 din regulamentul provizoriu. Totuși, în urma examinărilor individuale acordate după impunerea măsurilor provizorii, astfel cum se menționează la considerentul 31, comparația prețurilor tipurilor de produse similare a fost repetată. Această reevaluare a confirmat faptul că importurile originare din RPC care au făcut obiectul dumpingului au subcotat prețurile industriei din Uniune cu până la 24,1 % în cursul PA.

(79)

Se reamintește că, deoarece s-a constatat că importurile din Coreea, Taiwan și de la întreprinderi din China nu fac obiectul unui dumping, acestea nu trebuie să fie cumulate cu importurile din RPC care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, acestea au fost excluse din analiza referitoare la impactul asupra industriei din Uniune a importurilor care fac obiectul unui dumping și au fost evaluate separat.

(80)

Astfel cum se menționează la considerentul 113 din regulamentul provizoriu, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei UE a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației acestei industrii din 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(81)

Se reamintește că evaluarea prejudiciului era clară în etapa provizorie, majoritatea indicatorilor de prejudiciu arătând o tendință descrescătoare în cursul perioadei luate în considerare: volumul producției (– 36 %), volumul vânzărilor (– 29 %), prețul de vânzare (– 9 %) și cota de piață (– 23 %). În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, precum rentabilitatea (– 16,3 puncte procentuale) și fluxul de numerar (– 141 %), s-au deteriorat, de asemenea, dramatic, în timp ce investițiile au scăzut semnificativ (– 89 %).

(82)

În lipsa oricăror observații cu privire la producție, capacitatea de producție și utilizarea capacității, volumul de vânzări și cota de piață, prețuri, stocuri, ocuparea forței de muncă, salarii, productivitate și indicatorii de performanță financiară ai industriei din UE, concluziile provizorii prezentate la considerentele 114-126 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(83)

În absența oricăror altor observații referitoare la situația economică a industriei din Uniune, se confirmă prin prezenta concluzia de la considerentele 127-130 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important.

(84)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originare din RPC au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune în asemenea măsură încât să poată fi considerat importante. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(85)

Importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au crescut foarte mult în perioada luată în considerare. În urma revizuirii datelor privind importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC, astfel cum se descrie în considerentul 76, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC a crescut de peste opt ori între 2005 și PA, conducând la o creștere a cotei de piață cu aproximativ 16 puncte procentuale. În timpul aceleiași perioade, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 %.

(86)

În decursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a suferit o scădere semnificativă de 29 % a volumului său de vânzări și, în consecință, a pierdut aproape 12 puncte procentuale din cota de piață, de la 51,1 % la 39,2 %. În perioada dintre 2008 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu două puncte procentuale, în timp ce cea a importurilor care au făcut obiectul unui dumping a crescut, în pofida scăderii cererii pe piața Uniunii.

(87)

În ceea ce privește prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, după revizuirea datelor descrise la considerentul 76, acestea au scăzut cu 45 % în decursul perioadei luate în considerare și au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii. În consecință, industria din Uniune nu a putut să introducă o creștere a prețurilor practicate pentru a compensa creșterea prețurilor materiilor prime. Ca rezultat, profitabilitatea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut, astfel cum s-a explicat anterior în considerentul 81 din regulamentul provizoriu, de la un profit de 3 % în 2005 la o pierdere de 13,3 % în PA.

(88)

Ancheta a mai arătat că volumele sporite de importuri la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping au avut un impact negativ asupra pieței în general prin deprecierea prețurilor. Presiunea continuă exercitată asupra pieței Uniunii nu a permis industriei din Uniune să își adapteze prețurile de vânzare la costurile crescute ale materiilor prime, în special în 2008, când prețurile acestora din urmă au atins un nivel maxim. Aceasta explică pierderea cotei de piață și scăderea profitabilității industriei din Uniune.

(89)

Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații privind impactul importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se poate confirma că volumul mare de importuri la prețuri scăzute, care au făcut obiectului unui dumping originare din RPC a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei din UE.

(90)

În ceea ce privește efectul importurilor din RPC care nu fac obiectul unui dumping, se reamintește că s-a constatat că doi producători-exportatori din RPC nu exportau FMR la prețuri de dumping pe piața Uniunii. Deși nu se poate exclude faptul că aceste importuri ar fi putut contribui într-o anumită măsură la prejudiciul adus industriei din Uniune, se consideră că, având în vedere volumul și în special prețurile, care au fost, în medie, mai ridicate decât prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, impactul acestor importuri care nu fac obiectul unui dumping nu este de așa natură încât să elimine legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(91)

Se reamintește că s-au examinat și alți factori în cadrul analizei legăturii de cauzalitate, respectiv evoluția cererii pe piața Uniunii, evoluția prețurilor la materia primă, producția captivă a industriei Uniunii, performanța la export a industriei din Uniune, importurile din alte țări, inclusiv importurile din Coreea și Taiwan, și performanța altor producători din Uniune.

(92)

O parte a susținut că analiza de cauzalitate nu a demonstrat că prejudiciul provocat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping nu era cauzat importurilor chinezești. Acesta a argumentat în special faptul că unii factori precum evoluția cererii și creșterea prețului la materii prime au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii și nu au fost luați în considerare în cadrul analizei de cauzalitate.

(93)

În ceea ce privește evoluția cererii, se reamintește că, în contextul scăderii consumului, importurile din RPC au reușit totuși să își mărească cota de piață. În ceea ce privește creșterea prețurilor la materia primă, se recunoaște că prețul materiei prime a crescut în prima jumătate a PA, astfel cum s-a arătat la considerentul 139 din regulamentul provizoriu. Acest preț a scăzut însă în a doua jumătate a PA. Aceste fluctuații ale prețurilor materiei prime afectează toți operatorii economici. În plus, în absența presiunii asupra prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC, ar fi fost de așteptat ca industria din Uniune să aibă capacitatea de a-și adapta prețurile de vânzare în funcție de evoluția prețurilor materiei prime. Prin urmare, considerentele 138-140 din regulamentul provizoriu sunt confirmate, iar această afirmație este respinsă.

(94)

În lipsa oricăror observații privind producția captivă sau performanța la export a industriei din Uniune, se confirmă considerentele 141-143 din regulamentul provizoriu.

(95)

Unele părți au mai susținut că, având în vedere importurile la prețuri reduse din Coreea și Taiwan, producătorii din Uniune nu ar fi reușit să crească prețurile pentru a reflecta modificarea costurilor materiei prime.

(96)

În această privință, se observă în primul rând că, pe întreaga perioadă luată în considerare, prețurile importurilor din Coreea și Taiwan au rămas mai ridicate decât prețurile medii ale importurilor din RPC. În al doilea rând, volumul importurilor a scăzut substanțial între 2007 și sfârșitul PA. Pin urmare, se consideră că volumul și prețurile acestor importuri nu ar fi putut constitui principala cauză a prejudiciului material adus industriei din Uniune, ceea ce înseamnă că nu pot elimina legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile la prețuri de dumping din RPC. În consecință, acest argument a fost respins.

(97)

În absența oricăror alte observații referitoare la importurile din țări terțe, inclusiv Coreea și Taiwan, se confirmă considerentele 144-152 din regulamentul provizoriu.

(98)

În lipsa oricăror observații cu privire la alți producători din Uniune, se confirmă considerentele 153-154 din regulamentul provizoriu.

(99)

Ulterior comunicării provizorii, una dintre părți a afirmat că profitabilitatea redusă a industriei din Uniune ar trebui să fie atribuită proporției ridicate a utilizării așa-numitului proces de producție în două etape de către industria din Uniune, dar și presupuselor întârzieri ale industriei Uniunii în punerea în aplicare a procesului modern de producție într-o singură etapă.

(100)

Ar trebui remarcat faptul că produsele fabricate și vândute de către producătorii-exportatori din RPC și din Uniune sunt similare în majoritatea caracteristicilor. Industria din Uniune utilizează așa-numitul proces de producție în două etape deoarece acesta permite fabricarea unor produse specifice, care sunt vândute de obicei la un preț mai ridicat. Astfel cum s-a arătat la considerentele 85-89, importurile din RPC de FMR la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, au afectat întreaga piață a Uniunii, în principal prin exercitarea unei presiuni în sensul scăderii prețurilor.

(101)

Prin urmare, se consideră că existența a două procese de producție diferite nu poate să fi avut per se un impact important asupra marjelor de profit, în special având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping. În plus, nu au fost furnizate elemente de probă în sprijinul afirmației potrivit căreia industria din Uniune a suferit prejudicii materiale ca urmare a utilizării în mai mică măsură a tehnologiilor recente. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(102)

Având în vedere cele de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, se concluzionează că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii importante industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, iar considerentele 155-158 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(103)

Analiza interesului Uniunii a fost adaptată pentru a lua în considerare revizuirile marjelor de dumping în urma observațiilor asupra comunicării provizoriii și examinările individuale realizate după impunerea măsurilor provizorii. În consecință, având în vedere gradul ridicat de cooperare, majoritatea importurilor din RPC vor face obiectul unei taxe de aproximativ 5 %, astfel cum se menționează în considerentul 63.

(104)

Se reamintește că industria din Uniune este formată din patru producători, cu sediul în diferite state membre, având peste 1 300 de angajați direcți în activități legate de FMR. Toți indicatorii de prejudiciu, în special cei referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, prezentau o tendință descrescătoare în perioada analizată. Ocuparea forței de muncă a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ, cu 23 %, ceea ce corespunde unei scăderi de aproximativ 400 de echivalente de normă întreagă în perioada analizată.

(105)

În urma impunerii măsurilor provizorii, reprezentanții industriei din Uniune au declarat că fabricile care fuseseră inactive ca urmare a importurilor care au făcut obiectul unui dumping au fost redeschise recent. Aceasta arată că măsurile provizorii au avut deja urmări pozitive pentru industria din Uniune.

(106)

Este de așteptat ca impunerea unor taxe antidumping definitive asupra importurilor originare din RPC să aibă urmări pozitive asupra situației economice a industriei din Uniune și să îi permită să recâștige cel puțin o parte din cota sa de piață pierdută.

(107)

În lipsa oricăror alte observații privind interesul industriei din Uniune, se confirmă considerentele 160-163 din regulamentul provizoriu.

(108)

Unele părți au susținut că analiza impactului măsurilor asupra importatorilor nu a avut în vedere dificultatea înlocuirii rapide a furnizorilor de FMR. În această privință, se recunoaște că înlocuirea surselor de aprovizionare poate necesita o anumită perioadă de timp, în funcție de aplicația finală. Vor exista totuși și alte surse, inclusiv importuri din Coreea și Taiwan, precum și importuri provenind de la cei doi producători-exportatori chinezi menționați la considerentele 63 și 64, care nu vor face obiectul taxelor antidumping. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă, iar concluzia provizorie potrivit căreia măsurile nu vor avea urmări negative semnificative asupra importatorilor este confirmată.

(109)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 164 și 165 din regulamentul provizoriu.

(110)

Utilizatorii de FMR s-au arătat puternic interesați de acest caz. Din cei 68 de utilizatori contactați, 33 au cooperat în cadrul anchetei. Aceasta a arătat că 24 din cei 33 de utilizatori care au cooperat au achiziționat FMR în RPC. Din aceste importuri, 12 % proveneau de la societăți cu privire la care s-a constatat că nu practicau prețuri de dumping.

(111)

În etapa provizorie, analiza privind impactul măsurilor asupra utilizatorilor a avut loc prin gruparea acestora în patru sectoare industriale separate (pneuri, automobile, frânghii și aplicații industriale). Anterior impunerii măsurilor provizorii au fost verificați patru utilizatori (doi din sectorul pneurilor, unul din sectorul auto și unul din sectorul aplicațiilor industriale). După impunerea măsurilor provizorii, ancheta a urmărit să constate gradul în care acestea urmau să afecteze fiecare dintre sectoare. În acest scop, au fost efectuate vizite suplimentare de verificare la sediile celor șapte utilizatori menționați la considerentul 5. Din totalul de 11 utilizatori verificați, cinci erau întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Datele verificate au fost utilizate pentru revizuirea impactului estimat al măsurilor asupra marjelor de profit ale utilizatorilor, având în vedere nivelul revizuit al taxelor și faptul că un alt producător-exportator chinez a fost identificat ca nepracticând dumpingul.

(112)

În ceea ce privește utilizatorii prezenți în sectorul pneurilor, s-au primit în total patru răspunsuri la chestionare din partea producătorilor de pneuri. Doi dintre aceștia au fost verificați anterior impunerii măsurilor provizorii, iar unul ulterior acestui moment. Conform datelor disponibile pentru acest sector, raportul dintre cota FMR și costurile lor de producție este relativ redus, în medie sub 1 %. S-a constatat că doar unul dintre utilizatorii care au cooperat importa produsul vizat din RPC. Totuși, toate aceste importuri proveneau de la o societate din RPC în privința căreia nu au fost constatate practici de dumping. Prin urmare, pe baza datelor disponibile, se concluzionează că sectorul pneurilor nu va fi afectat de măsurile propuse.

(113)

În ceea ce privește utilizatorii din sectorul auto (care produc în special centuri de siguranță și airbaguri), reprezentând 5 % din importurile totale de FMR din RPC în cursul PA, s-au primit în total șase răspunsuri la chestionare. Au fost verificate două societăți, una anterior și una ulterior impunerii măsurilor provizorii. După vizitele de verificare, cota de FMR de origine chineză în sectorul auto a fost revizuită la 15 %. Vizitele de verificare au mai arătat că, în general, activitatea în care se utiliza FMR reprezenta peste 30 % din cifra de afaceri totală a societăților care au cooperat, spre deosebire de nivelul de 4 % stabilit în etapa provizorie. Profitul mediu realizat în acest sector pentru produsele care utilizau FMR a fost confirmat la aproximativ 3 %. Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că, dacă sunt impuse măsurile, sectorul auto nu riscă să fie afectat în mod semnificativ în ansamblul său, deoarece își va menține profitabilitatea și, în plus, RPC nu constituie principala sursă de aprovizionare.

(114)

În ceea ce privește utilizatorii din sectorul frânghiilor, s-au primit în total trei răspunsuri la chestionare, iar o societate a fost verificată după impunerea măsurilor provizorii. Toate societățile care au cooperat în acest sector sunt IMM-uri și reprezintă mai puțin de 1 % din totalul importurilor din RPC în cursul PA. Se confirmă că procentul din domeniul de activitate în care se folosește FMR reprezintă aproximativ 18 % din totalul întreprinderii. Marja medie de profit obținută prin utilizarea FMR în acest sector a fost stabilită provizoriu la aproximativ 8 %. Cu toate acestea, în urma vizitelor de verificare și a corectării ulterioare a datelor transmise în răspunsurile la chestionare, marja de profit obținută în acest sector a fost revizuită la – 0,4 %. Ancheta a arătat că majoritatea importurilor (71 %) în decursul PA au fost din RPC, în timp ce 22 % au fost originare din Coreea. Având în vedere nivelul revizuit al taxei, impactul asupra societăților din acest sector, în cazul în care continuau să se aprovizioneze cu FMR din RPC, ar trebui să fie limitat. Pe lângă aceasta, există un număr de surse de aprovizionare alternative.

(115)

În sfârșit, în ceea ce privește utilizatorii din sectorul aplicațiilor industriale, s-au primit în total 20 de răspunsuri la chestionare, din partea unor utilizatori reprezentând 21 % din totalul importurilor originare din RPC. Au fost verificate cinci societăți, una anterior și una ulterior impunerii măsurilor provizorii. Pe baza informațiilor disponibile pentru acest sector după vizitele de verificare, procentul activității în care se folosește FMR a fost revizuit la 54 % din totalul activității din sector. Ancheta a arătat că acești utilizatori achiziționau FMR în principal din RPC (42 %) și din Coreea (24 %), în timp ce 29 % proveneau de la furnizori din Uniune și din țările terțe. Datele colectate în cursul vizitelor de verificare, care au avut loc după impunerea măsurilor provizorii, au condus la o ajustare a marjei medii de profit obținute în acest sector, care a fost stabilită la 17 %. Cu toate acestea, datele colectate arată că marja medie a profitului identificată pentru întregul sector nu este reprezentativă pentru situația IMM-urilor, care aveau în medie o marjă de profit negativă de – 1,9 % în cursul PA. În cel mai rău caz, de exemplu atunci când aceste IMM-uri trebuie să cumpere de la producători-exportatori chinezi cu privire la care s-au impus anumite măsuri și nu își schimbă sursa de aprovizionare, profitabilitatea lor va scădea de la – 1,9 % la – 3,3 % după impunerea măsurilor definitive. Această scădere se va datora faptului că se aprovizionează cu FMR din RPC într-o proporție mai mare comparativ cu societățile mari, care vor rămâne foarte profitabile. Totuși, este de așteptat ca aceste IMM-uri să își transfere cel puțin o parte din achiziții către furnizorii care nu intră sub incidența măsurilor.

(116)

Unii utilizatori au susținut că impactul negativ al măsurilor antidumping asupra profitabilității lor a fost subestimat în analiza provizorie privind interesul Uniunii. Aceștia au mai afirmat că ar avea dificultăți în transferarea creșterii costurilor către clienți și au pus sub semnul întrebării posibilitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare. De asemenea, unele părți și-au exprimat îndoiala cu privire la capacitatea producătorilor din Uniune de a furniza produsele cerute. În sfârșit, a fost semnalat efectul negativ al măsurilor asupra industriei din aval și, implicit, asupra ocupării forței de muncă din Uniune.

(117)

În ceea ce privește afirmația referitoare la profitabilitate, analiza bazată pe datele revizuite după vizitele de verificare ulterioare impunerii măsurilor provizorii au confirmat că o parte a sectorului frânghiilor și o parte a sectorului aplicațiilor industriale vor avea de suferit ca urmare a măsurilor, dacă utilizatorii care cumpără de la producătorii-exportatori chinezi supuși măsurilor continuă aceste achiziții și nu își schimbă sursa de aprovizionare. Totuși, acest impact va fi probabil limitat, având în vedere nivelul redus al taxei și existența unor surse de aprovizionare alternative.

(118)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia utilizatorii nu vor putea să transfere creșterea costurilor către clienți, ancheta a confirmat că, în unele sectoare, creșterea prețurilor se poate dovedi dificilă. Cu toate acestea, se reamintește că, având în vedere gradul ridicat de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi, majoritatea importurilor din RPC urmau a fi supuse unei taxe de aproximativ 5 %, astfel cum se precizează în considerentului 103. Prin urmare, este de așteptat ca utilizatorii să poată transfera cel puțin o parte a creșterii costurilor către proprii clienți și, în orice caz, chiar și în lipsa unei creșteri a prețurilor, impactul asupra profitabilității lor este estimat ca fiind destul de redus.

(119)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia industria din Uniune nu va avea capacitatea să furnizeze produsele cerute în cazul impunerii de măsuri antidumping, ancheta a arătat că anumite nereguli aveau ocazional loc în livrările producătorilor din Uniune către anumiți utilizatori. Cu toate acestea, din anchetă nu a reieșit niciun element care să demonstreze caracterul continuu al acestor perturbări. Referitor la dificultatea înlocuirii surselor de aprovizionare, vizitele de verificare au confirmat că, înainte ca un nou FMR să fie utilizat în producția pe scară largă, acesta trebuie să facă obiectul mai multor încercări prin care se verifică atât compatibilitatea noii materii prime cu utilajul, cât și standardele obligatorii de calitate ale produselor finite. Durata acestui proces de încercare variază în funcție de aplicația produsului finit. Astfel, se recunoaște că înlocuirea furnizorilor poate constitui un proces îndelungat și costisitor pentru anumiți utilizatori, chiar dacă depinde, într-o anumită măsură, de produsele fabricate. Vizitele de verificare au arătat totuși că unele societăți au încercat să adopte o strategie de extindere a gamei de furnizori proprii, prin care să evite dependența de o singură sursă.

(120)

De asemenea, unele părți au semnalat situația IMM-urilor, susținând că acestea au dificultăți în a se aproviziona cu materii prime deoarece nu pot obține cantitățile minime cerute de către producători. În această privință, se observă că dificultățile privind cantitățile minime par a fi caracteristice acestei activități, indiferent dacă sunt sau nu impuse măsuri. Așadar, se consideră că impunerea unor taxe nu va afecta per se practicile de afaceri deja stabilite între operatorii economici. Prin urmare, aceste afirmații nu au fost considerate justificate.

(121)

În sfârșit, unele părți interesate au susținut că industria din Uniune nu ar reprezenta o sursă constantă, ca urmare a gamei sale incomplete de produse, a calității mai scăzute și a prețurilor ridicate ale produselor. În această privință, se observă că, chiar și în situația în care producătorii din Uniune nu ar avea capacitatea de a furniza toate produsele cerute, există surse alternative de aprovizionare care ar trebui să permită completarea gamelor de produse. În plus, nivelul relativ redus al taxelor nu trebuie să împiedice utilizatorii să își completeze gama de produse continuând să recurgă și la importuri din RPC. Pe lângă aceasta, recenta redeschidere a fabricilor, menționată mai sus, ar trebui să contribuie la rezolvarea acestei probleme, în măsura în care ar permite alocarea unei capacități mai ridicate pentru fabricarea unei game mai largi de produse. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(122)

Referitor la afirmația privind efectul măsurilor asupra industriei din aval și, în consecință, asupra ocupării forței de muncă din Uniune, se consideră că, având în vedere cele de mai sus, impactul ar trebui să fie neglijabil.

(123)

Pe baza elementelor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive întemeiate împotriva instituirii de taxe antidumping definitive pentru importurile de FMR originare din RPC.

(124)

În absența oricăror observații fundamentate, care ar putea modifica concluziile privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 179-183 din regulamentul provizoriu.

(125)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive pentru importurile de FMR originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În consecință, ratele taxei trebuie să fie instituite la nivelul marjelor de dumping constatate.

(126)

Deoarece marjele de dumping stabilite pentru Coreea și Taiwan se află sub nivelul de minimis, nu se impun taxe antidumping definitive pentru importurile originare din Coreea și Taiwan.

(127)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(128)

Pentru fiecare societate, nivelurile individuale ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate a cărei denumire și a cărei adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(129)

Orice cerere de aplicare a nivelului individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile relevante, și anume orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

(130)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Observațiile transmise de părți au fost atent examinate și, după caz, constatările au fost modificate în consecință.

(131)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(132)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului adus industriei din Uniune, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele colectate provizoriu care depășesc nivelul taxelor definitive antidumping vor fi returnate. Dacă taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, nu se percep definitiv decât sumele depuse cu titlu de taxe provizorii.

(133)

Având în vedere constatările privind importurile originare din Coreea și Taiwan, procedura cu privire la aceste două țări este închisă,