17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/1

(1)

La 26 octombrie 2007, Comunitatea Europeană și Federația Rusă au semnat un acord privind comerțul cu anumite produse din oțel (2) (denumit în continuare „acordul”).

(2)

Articolul 3 alineatul (3) din acord prevede posibilitatea reportării cantităților neutilizate într-un anumit an pentru anul următor, până la un maximum de 7 % din limita cantitativă relevantă prevăzută în anexa II la acord.

(3)

La fel ca în 2009, Rusia a notificat Uniunii Europene intenția sa de a recurge la dispozițiile articolului 3 alineatul (3), în termenele stabilite în acord. Este oportun să se efectueze adaptările necesare ale limitelor cantitative pentru anul 2010 care rezultă din cererea Rusiei.

(4)

Articolul 10 prevede că, la fiecare reînnoire anuală, cantitățile din fiecare grup de produse se majorează cu 2,5 %.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1342/2007 ar trebui modificat în mod corespunzător,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/4

(1)

La articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 479/2010 (2) se prevede notificarea Comisiei de către statele membre în legătură cu prețurile lunare pentru laptele praf degresat folosit pentru hrana animalelor. Deoarece informația respectivă constituie un element esențial pentru gestionarea pieței interne, este necesară transformarea acesteia într-o notificare săptămânală.

(2)

Obiectivul dispoziției de la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 479/2010 este de a degreva statele membre de obligația de notificare a cererilor de licențe de export în zilele în care nu se stabilește nicio restituire sau se stabilește o rată de restituire 0 pentru produsele menționate în partea 9 din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 al Comisiei (3). Se constată că modul în care este formulată în prezent dispoziția poate duce la o interpretare incorectă. Este deci necesar să se prevadă o formulare mai clară.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 479/2010 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

La articolul 6 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Anexele I.A și I.B se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/7

(1)

La 18 februarie 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei reclamații introduse la data de 4 ianuarie 2010 de către CEPIFINE, Asociația europeană a fabricanților de hârtie de calitate superioară (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală de hârtie cretată de calitate superioară realizată în Uniune. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat oficial în legătură cu deschiderea procedurii reclamantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC și o asociație de producători (o asociație din sectorul hârtiei), reprezentanții țării în cauză, importatorii cunoscuți și utilizatorii cunoscuți. De asemenea, Comisia a informat producătorii din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) și o asociație de producători (o asociație din sectorul hârtiei), precum și, într-un stadiu ulterior, un producător din Thailanda în legătură cu deschiderea procedurii, deoarece atât SUA, cât și Thailanda au fost luate în considerare ca posibile țări analoage. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de deschidere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(4)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori, de producători din Uniune și de importatori independenți, în avizul de deschidere a procedurii s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze eșantioane, tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți și asociației lor cunoscute din sectorul hârtiei, precum și tuturor producătorilor și importatorilor independenți din Uniune li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză (astfel cum este definit în secțiunea 2.1 de mai jos) în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009. De asemenea, au fost consultate autoritățile din RPC.

(5)

După cum se explică în considerentul 28 de mai jos, două grupuri chineze de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluse într-un eșantion. Pe baza celor de mai sus, s-a decis că eșantionarea nu era necesară pentru producătorii-exportatori din RPC.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să depună, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) sau a tratamentului individual („TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC. După cum se explică în considerentele 33 și 53 de mai jos, un grup de producători-exportatori din RPC a solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau TI, dacă ancheta va stabili că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea TEP, iar celălalt grup de producători-exportatori din RPC a solicitat TI.

(7)

După cum se explică în considerentul 29 de mai jos, s-a decis că eșantionarea nu era necesară pentru producătorii din Uniune.

(8)

După cum se explică în considerentul 30 de mai jos, s-a decis că eșantionarea nu era necesară pentru importatorii independenți.

(9)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și tuturor celorlalte părți care au solicitat acest lucru în termenele stabilite în avizul de deschidere, și anume reclamantului, altor producători cunoscuți din Uniune, producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și unei asociații de producători (asociație din sectorul hârtiei), reprezentanților țării în cauză, importatorilor cunoscuți, utilizatorilor cunoscuți, producătorilor cunoscuți din SUA, unei asociații de producători (asociație din sectorul hârtiei) din SUA și unui producător din Thailanda.

(10)

Două grupuri de producători-exportatori chinezi, asociația reclamantă (Asociația europeană a producătorilor de hârtie de calitate superioară sau „CEPIFINE”), cei patru producători din Uniune reclamanți și un producător din Uniune suplimentar, 16 importatori și comercianți independenți, 17 utilizatori și 3 asociații din sectoarele tipăririi și hârtiei, precum și un producător din SUA, țară preconizată ca țară analoagă, au transmis răspunsuri la chestionare și alte declarații.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru analiza TEP/TI și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(12)

Ținând seama de necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorul-exportator din RPC în absența TEP, s-a efectuat o vizită de verificare pentru a stabili valoarea normală pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în prezentul caz SUA, la sediul următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

Produsul în cauză este hârtia cretată de calitate superioară, și anume hârtia sau cartonul cretate pe una sau pe ambele fețe (cu excepția hârtiei kraft și a cartonului kraft), în foi sau în rulouri, cu o greutate de minimum 70 g/m2 și de maximum 400 g/m2 și cu un indice de alb (factor de reflexie) de peste 84 (măsurat conform ISO 2470-1), originară din RPC (denumită în continuare „produsul în cauză” sau „HCCS”), încadrată în prezent la codurile NC ex 4810 13 20, ex 4810 13 80, ex 4810 14 20, ex 4810 14 80, ex 4810 19 10, ex 4810 19 90, ex 4810 22 10, ex 4810 22 90, ex 4810 29 30, ex 4810 29 80, ex 4810 99 10, ex 4810 99 30 și ex 4810 99 90.

(15)

HCCS constă în hârtie și carton de calitate superioară, utilizate în general pentru tipărirea de materiale de citit precum reviste, cataloage, rapoarte anuale, anuare. Produsul în cauză include atât foile, cât și rulourile adecvate utilizării în mașini de tipărit alimentate cu hârtie în coli („CutStar”). Rulourile adecvate utilizării în mașini de tipărit alimentate cu hârtie în coli („rulouri de tăiat”) sunt concepute pentru a fi tăiate în bucăți înainte de tipărire și, prin urmare, se consideră că ele pot înlocui foile de hârtie și fac concurență directă acestora.

(16)

Produsul în cauză nu include rulourile pentru mașinile de tipărit alimentate cu hârtie în sul. Rulourile pentru mașinile de tipărit alimentate cu hârtie în sul sunt rulouri care, dacă sunt supuse încercării în conformitate cu standardul de încercare ISO 3783:2006 privind determinarea rezistenței la smulgere – metodă cu viteză accelerată utilizând aparatul de încercare de tip IGT (model electric), conduc la un rezultat inferior valorii de 30 N/m, în cazul măsurătorilor efectuate în sensul transversal al hârtiei, și un rezultat inferior valorii de 50 N/m, în cazul măsurătorilor efectuate în sensul mașinii. De asemenea, spre deosebire de rulourile utilizate în mașinile de tipărit alimentate cu hârtie în coli, rulourile utilizate în mașinile de tipărit alimentate cu hârtie în sul sunt utilizate direct pentru alimentarea mașinilor de tipărit, fără a fi tăiate în prealabil.

(17)

O parte a susținut că produsul care face obiectul anchetei a fost definit într-un mod prea restrâns și că ar fi trebuit incluse și rulourile de HCCS adecvate pentru tipărirea cu hârtie în sul. S-a susținut că rulourile pentru tipărirea cu hârtie în sul și cele incluse în domeniul de aplicare al prezentei anchete (rulouri de tăiat și coli) aveau aceleași caracteristici tehnice și fizice de bază și nu puteau fi distinse unele de celelalte. În plus, s-a susținut că ambele erau utilizate pentru tipărirea de calitate superioară și că, prin urmare, ele erau interschimbabile într-o anumită măsură.

(18)

Cu toate acestea, în contrast cu afirmația de mai sus, ancheta a confirmat că, într-adevăr, există caracteristici tehnice și fizice diferite, precum umiditatea și rigiditatea, între hârtia utilizată pentru tipărirea cu hârtie în sul și cea utilizată pentru tipărirea cu hârtie în coli. Ancheta a confirmat și că acele caracteristici tehnice enumerate în considerentul 16 de mai sus se aplică numai pentru rulourile adecvate utilizării în mașinile de tipărit alimentate cu hârtie în sul. Ca urmare a acestor diferențe, hârtia pentru tipărirea cu hârtie în sul și cea pentru tipărirea cu hârtie în coli nu pot fi utilizate pentru același tip de mașină de tipărit și, prin urmare, ele nu sunt interschimbabile. Se precizează că toate părțile au fost de acord că cele două tipuri de hârtie sunt diferite în ceea ce privește rezistența la tracțiune și rezistența suprafeței.

(19)

De asemenea, conform afirmațiilor părții respective, clienții ar considera HCCS sub formă de coli, rulouri de tăiat și hârtie în sul ca o piață unică și, prin urmare, canalele de distribuție ar fi aceleași. Caracteristicile tehnice diferite sunt reflectate numai de diferențe minore de preț între aceste grupe de produse.

(20)

Cu toate acestea, din anchetă a reieșit că cele două tipuri de rulouri nu sunt interschimbabile nici din punct de vedere economic, deoarece rulourile pentru tipărirea cu hârtie în sul sunt utilizate pentru tipărirea în cantități mari, se produc în general la comandă și necesită furnizarea exact la timp și, prin urmare, aceste produse nu sunt stocate de intermediari, ci sunt expediate direct către utilizatorii finali, prin urmare sunt vândute printr-un canal de distribuție diferit față de rulourile pentru tipărirea cu hârtie în coli. Procesul de producție diferit și diferențele privind economiile de scară ale procesului de tipărire sunt reflectate de diferențe clare de preț.

(21)

În consecință, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(22)

Aceeași parte a susținut că rezistența la smulgere nu era o caracteristică tehnică adecvată pentru diferențierea între produse, deoarece aceasta ar fi o încercare de natură generală și, în plus, rezultatele încercărilor ar putea fi afectate de conținutul de umiditate al hârtiei supuse încercării. De asemenea, partea a afirmat că pe baza unor încercări diferite realizate asupra unui eșantion de HCCS pentru tipărirea cu hârtie în sul (inclusiv produse fabricate de industria din Uniune) se poate constata că aceste produse nu ar intra în domeniul de aplicare al definiției actuale a produsului, ceea ce ar arăta caracterul inadecvat al criteriului „rezistență la smulgere” pentru a distinge între HCCS pentru tipărirea cu hârtie în sul și cea pentru tipărirea cu hârtie în coli. În primul rând, nu s-a prezentat niciun element de probă pentru afirmația că conținutul de umiditate al hârtiei poate determina lipsa de fiabilitate a rezultatelor încercărilor în conformitate cu standardul de încercare ISO 3783:2006. În al doilea rând, în ceea ce privește încercările efectuate asupra eșantioanelor de HCCS pentru tipărirea cu hârtie în sul, aceste încercări nu au fost efectuate de un expert independent, motiv pentru care fiabilitatea și obiectivitatea unor astfel de teste s-a considerat insuficientă pentru a constitui baza oricăror concluzii. Prin urmare, rezistența la smulgere a fost considerată provizoriu ca fiind o caracteristică tehnică fiabilă pentru a distinge între HCCS pentru tipărirea cu hârtie în sul și cea pentru tipărirea cu hârtie în coli.

(23)

În cursul anchetei, anumite părți au susținut că hârtia multistrat și cartonul multistrat (în conformitate cu definiția din următorul considerent) ar trebui să fie excluse din obiectul anchetei. Părțile respective au declarat că hârtia multistrat și cartonul multistrat au caracteristici fizice diferite, precum straturile multiple, o mai mare rigiditate și o mai mică densitate și că utilizarea finală a acestor produse este diferită, deoarece ele sunt în general utilizate pentru cutiile pliante și pentru ambalaje. Aceste părți au susținut, în final, că hârtia și cartonul unistrat și hârtia și cartonul multistrat se deosebesc cu ușurință prin aspectul lor fizic.

(24)

Hârtia multistrat și cartonul multistrat, astfel cum sunt definite în notele explicative pentru poziția 4805 din Sistemul armonizat, sunt produse obținute prin presarea a două sau mai multe straturi umede de pastă de hârtie, care au cel puțin o caracteristică diferită între ele. Aceste diferențe pot apărea ca urmare a tipurilor de pastă de hârtie utilizate (de exemplu deșeuri reciclate), a metodei de fabricare (de exemplu mecanică sau chimică) sau, dacă pastele de hârtie sunt de același tip și au fost produse prin aceeași metodă, ca urmare a gradului de prelucrare (de exemplu nealbite, albite sau colorate).

(25)

Ancheta a confirmat că hârtia și cartonul multistrat au unele caracteristici fizice și tehnice diferite; mai exact, există mai multe straturi de pastă de hârtie, care le conferă o rigiditate mai mare. Hârtia și cartonul multistrat sunt produse printr-o metodă de fabricare diferită, care necesită o mașină de hârtie diferită de cea utilizată pentru producția de HCCS, deoarece în cursul fabricării mai multe straturi de pastă de hârtie sunt stratificate astfel încât să formeze un singur produs. De asemenea, hârtia și cartonul multistrat au utilizări diferite (în special ambalarea) față de HCCS, care este utilizată pentru tipărirea de calitate superioară a materialelor promoționale, a revistelor etc. Prin urmare, se consideră în mod provizoriu că hârtia și cartonul multistrat, astfel cum sunt definite în considerentul 24, nu constituie produsul în cauză. Prin urmare, codurile NC menționate care acoperă importurile de hârtie multistrat și de carton multistrat sunt excluse în mod provizoriu din obiectul anchetei.

(26)

În ultimul rând, un producător chinez a afirmat că așa-numitul „carton” ar trebui exclus din obiectul anchetei, deoarece el nu se încadrează în definiția hârtiei de calitate superioară (cretată sau nu) ca urmare a unor pretinse diferențe privind greutatea, grosimea și rigiditatea ei. S-a constatat că termenul „carton” este în general utilizat pentru hârtia cu conținut ridicat de substanțe, astfel încât hârtia devine în general mai grea; prin urmare, „cartonul” este definit ca o hârtie cu o greutate de bază de peste 224 g/m2. Cu toate acestea, din anchetă reiese că diferența de greutate nu are un impact semnificativ asupra celorlalte caracteristici fizice și tehnice și a utilizărilor finale în funcție de care el ar putea fi distins de produsul în cauză. De asemenea, s-a observat că, așa cum se arată în considerentul 14, toată HCCS cu o greutate între minimum 70 g/m2 și maximum 400 g/m2 a fost inclusă explicit în definiția produsului în cauză. Prin urmare, cartonul este considerat provizoriu ca fiind produsul în cauză.

(27)

S-a constatat că produsul în cauză, produsul fabricat și vândut pe piața internă a RPC și pe piața internă a SUA, țară selectată provizoriu drept țară analoagă, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(28)

Numai două grupuri de exportatori din RPC s-au făcut cunoscute și au răspuns la cererea de date de eșantionare din avizul de deschidere. Un grup (Chenming) reprezintă doi producători-exportatori afiliați, iar celălalt grup (APP) reprezintă 4 producători-exportatori afiliați. Producătorii-exportatori cooperanți reprezintă exporturile totale ale produsului în cauză din RPC către Uniune. În aceste circumstanțe, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară pentru producătorii-exportatori din RPC.

(29)

Ținând cont de numărul potențial mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, după examinarea informațiilor transmise și dat fiind că numai patru producători din Uniune s-au făcut cunoscuți în termenele stabilite în avizul de deschidere, s-a decis că eșantionarea nu era necesară. S-a considerat că cei patru producători cooperanți sunt reprezentativi (acoperind 61 % din producția totală) pentru industria din Uniune, astfel cum este definită în considerentul 77 de mai jos. Informațiile furnizate de societățile cooperante au fost verificate la fața locului și au fost utilizate pentru microindicatori, după cum se arată în considerentul 90.

(30)

Ținând cont de numărul potențial mare de importatori, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, după examinarea informațiilor prezentate și ținând seama de numărul mic de importatori care și-au făcut cunoscută intenția de a coopera, s-a decis că eșantionarea nu este necesară.

(31)

Metoda generală descrisă în continuare a fost aplicată producătorilor-exportatori cooperanți din RPC.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(33)

Numai un grup de producători-exportatori (și anume APP) din RPC a solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Partea respectivă a prezentat 33 de formulare de solicitare a TEP, referitoare la cei patru producători-exportatori afiliați din cadrul grupului și la o serie de alte societăți afiliate care au legătură cu produsul în cauză, și anume fabrici de pastă de hârtie, întreprinderi din industria chimică, întreprinderi forestiere (producători în amonte) și societăți comerciale naționale.

(34)

Ținând cont de numărul mare al solicitărilor de TEP, s-a considerat adecvat, în scopul anchetei preliminare, să se limiteze vizitele de verificare la fața locului la cei patru producători-exportatori din cadrul grupului.

(35)

Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile furnizate în cererea de acordare a TEP la sediile celor patru producători-exportatori afiliați.

(36)

S-a considerat că nu ar trebui să se acorde TEP, deoarece niciunul dintre aceștia nu a îndeplinit primul, al doilea și al treilea criteriu, conform articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(37)

În ceea ce privește primul criteriu, s-a stabilit că existau discrepanțe legate de deciziile comerciale și de costuri. S-a constatat că în diferite ocazii nu existau dovezi pentru plăți efectuate pentru transferul unor acțiuni ale societății. În plus, contribuțiile din partea acționarilor publici sau a părților afiliate constând în active corporale, terenuri și cheltuieli convertite în acțiuni nu au fost evaluate în mod independent. De asemenea, într-un caz au fost transferate acțiuni de la un acționar public către o societate din cadrul grupului APP la un preț care nu corespundea prețului de piață. În privința costurilor, ancheta a stabilit că, ținând cont de metodologia utilizată de grup pentru înregistrarea intrărilor de materii prime, înregistrarea costurilor principalelor intrări de materii prime este deficitară. În consecință, s-a stabilit că niciunul dintre cei patru producători-exportatori nu a putut demonstra că îndeplinește primul criteriu.

(38)

În ceea ce privește criteriul nr. 2, s-a stabilit că principiile fundamentale ale Standardelor internaționale de contabilitate (IAS) și, în special, IAS 1 nu au fost respectate (și anume principiul contabilității de angajamente, compensarea, prudența și reprezentarea corectă a tranzacțiilor), nici situațiile financiare, nici în auditul acestora, ceea ce a pus sub semnul întrebării fiabilitatea evidențelor contabile ale societăților. În consecință, s-a stabilit că niciunul dintre cei patru producători-exportatori nu a putut demonstra că îndeplinește criteriul 2.

(39)

În ceea ce privește criteriul 3, din anchetă reiese existența unor distorsiuni importante legate de respectul drepturilor de folosire a terenurilor (denumite în continuare „DFT”) relevante pentru cei patru producători-exportatori afiliați. Astfel de distorsiuni duc la concluzia că DFT nu sunt acordate și menținute în conformitate cu condițiile economiei de piață. De asemenea, s-a stabilit la fața locului că există distorsiuni semnificative în acordarea de credite celor patru producători-exportatori afiliați de către sectorul bancar/financiar chinez. Majoritatea creditelor au fost acordate de bănci care au o parte considerabilă de acțiuni deținute de stat și există indicații clare că instituțiile financiare au ținut cont de politici industriale generale de stat atunci când au stabilit bonitatea grupului, ceea ce a determinat acordarea de credite societăților cu o situație financiară proastă. Luând în considerare toate cele menționate anterior, s-a concluzionat că cei patru producători-exportatori afiliați nu au demonstrat că îndeplinesc criteriul 3.

(40)

APP și producătorilor din Uniune le-a fost acordată posibilitatea de a prezenta observații privind constatările de mai sus.

(41)

Producătorii din Uniune au fost de acord cu constatările de mai sus. De asemenea, ei au contrazis argumentele prezentate de grupul exportator chinez privind necesitatea de acordare a TEP, întrucât Comisia desfășoară simultan o anchetă antisubvenții.

(42)

Grupul exportator chinez nu a fost de acord cu constatările de mai sus.

(43)

În privința criteriului 1, s-a susținut că transferurile de acțiuni ale societăților din cadrul grupului și plățile aferente efectuate sunt irelevante pentru acest criteriu, deoarece criteriul cere societăților să ia decizii comerciale ca răspuns la semnalele pieței. În această privință, se precizează că deficiențele identificate în contextul evaluării pentru acordarea TEP (și anume lipsa de elemente de probă privind plățile aferente transferului de acțiuni, sume nejustificat de mici plătite acționarilor publici pentru transferurile de acțiuni, nicio evaluare independentă a activelor aportate) au cu siguranță un impact asupra deciziilor comerciale. Într-adevăr, faptul că o societate poate evita să plătească transferurile de acțiuni, poate utiliza active sub/supraevaluate în cadrul capitalului său social și poate efectua împreună cu societăți de stat transferuri de acțiuni care nu au o explicație sau o justificare economică are un impact direct asupra poziției sale financiare și a abilității sale de a lua decizii ca răspuns la semnalele pieței.

(44)

În privința materiilor prime, s-a susținut că ar fi fost necesar să se examineze de către Comisie dacă achiziționarea materiilor prime de către furnizorii în amonte de materii prime ai grupului chinez era efectuată la valorile de piață. S-a susținut, de asemenea, că constatările Comisiei sunt incorecte. În această privință, se precizează că ancheta a stabilit că este practic imposibil să se identifice prețurile plătite de grup pentru orice tip de achiziționări de materii prime.

(45)

În privința criteriului 2, s-a susținut că standardele de contabilitate chineze (GAAP) au fost recunoscute de UE ca fiind echivalente cu IFRS/IAS. În legătură cu aceasta, se precizează că evaluarea TEP se efectuează în conformitate cu IAS, și nu cu standardele de contabilitate chineze. În orice caz, și în special în ceea ce privește afirmația în legătură cu echivalența între cele două seturi de standarde, ar fi fost normal ca deficiențele constatate în acest domeniu să fi fost semnalate de auditor. APP a contestat afirmația că societățile din cadrul său nu respectau elementele din normele IAS menționate în evaluarea TEP (principiul contabilității de angajamente, reprezentarea corectă a tranzacțiilor și compensarea). Cu toate acestea, observațiile prezentate nu au infirmat constatările anchetei.

(46)

În ceea ce privește criteriul 3 și, în special, DFT, s-a susținut că acest criteriu se referă la distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul de economie planificată, și nu la intervenții ale statului de o natură care este comună în țările cu economie de piață. Astfel, s-a susținut că distorsiunile identificate în legătură cu acordarea DFT nu sunt specifice RPC, ci există și în Europa, deoarece este vorba despre restricții impuse de autoritățile responsabile pentru atragerea investitorilor și pentru garantarea faptului că investițiile îndeplinesc cerințele reglementare aplicabile. În această privință, se precizează că, în orice caz, ancheta nu are scopul de a stabili dacă în Uniune există, eventual, anumite distorsiuni. În plus, ancheta a stabilit că alocarea terenurilor era legată în mod direct de un set de reguli stricte (referitoare la respectarea unor condiții și la nivelul plăților de arendă) care decurg direct din fostul sistem de economie planificată. Aceste reguli caracterizează un sistem planificat central care nu este conform cu principiile economiei de piață.

(47)

S-a susținut că, în ceea ce privește creditele, constatările Comisiei sunt speculative. În legătură cu aceasta, trebuie remarcat că ancheta a stabilit o legătură clară între capacitatea grupului de a obține finanțare bancară și îndeplinirea obiectivelor stabilite de economia planificată central a Chinei. De asemenea, s-a susținut că distorsiunile identificate de Comisie ar putea constitui cel mult subvenții. Prin urmare, s-a afirmat că, deoarece există o anchetă antisubvenții desfășurată în paralel, aceste subvenții presupuse nu pot constitui un temei pentru respingerea acordării TEP. În legătură cu aceasta, se precizează că evaluarea pentru acordarea TEP a stabilit existența unor distorsiuni legate de acordarea creditelor de către sectorul bancar/financiar chinez. Aceasta reprezintă o distorsiune moștenită de la sistemul economic planificat și nu are nicio legătură cu faptul de a decide dacă aceste comportamente ar putea fi considerate sau nu ca fiind subvenții pasibile de măsuri compensatorii.

(48)

În cursul anchetei provizorii, APP a transmis declarații conform cărora grupului chinez de producători-exportatori trebuie să i se acorde TEP pentru a evita numărarea dublă în cadrul anchetei antisubvenții desfășurate în paralel. S-a susținut că subvenționarea de către stat face parte din evaluarea pentru acordarea TEP, are un impact asupra constatărilor privind TEP și, prin urmare, ea trebuie tratată în cadrul anchetei desfășurate în paralel. Pentru a sprijini aceste afirmații, partea a făcut referire, de asemenea, la principiul proporționalității și la dreptul la bună administrare.

(49)

Afirmația trebuie respinsă pentru următoarele motive. În primul rând, criteriile pentru acordarea TEP sunt prezentate în mod clar în regulamentul de bază și enumerate în considerentul 32 de mai sus. Faptul că în prezent se desfășoară o anchetă antisubvenții nu anulează obligația autorității responsabile cu ancheta de a se asigura că sunt îndeplinite condițiile de acordare a TEP. În al doilea rând, problema „numărării duble” a taxelor antidumping și a taxelor compensatorii este reglementată de dispozițiile legislației UE relevante, în special de articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază și de articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (3), și nu depinde de acordarea sau de refuzarea TEP exportatorului în cauză. În orice caz, dat fiind că taxa antidumping provizorie propusă pentru toate părțile cooperante din China se bazează pe nivelul de eliminare a prejudiciului, și nu pe marja de dumping, orice afirmație privind numărarea dublă nu este validă.

(50)

S-a constatat că doi dintre cei patru producători-exportatori produceau numai carton multistrat, menționat în considerentul 23 de mai sus. În acest context, se reamintește că, în conformitate cu concluziile provizorii, cartonul multistrat ar trebui exclus din definiția produsului care face obiectul prezentei anchete. Prin urmare, în cazul în care constatările provizorii privind definiția produsului vor fi confirmate, constatările privind TEP în legătură cu producătorii-exportatori respectivi nu vor fi relevante pentru prezenta anchetă.

(51)

Conform practicii UE, dacă o societate afiliată asociată cu producerea și cu vânzarea produsului în cauză nu se califică pentru TEP, TEP nu poate fi acordat grupului sau societăților afiliate. Prin urmare, se concluzionează că societăților din cadrul APP nu li se poate acorda TEP.

(52)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(53)

Ambele grupuri chineze de producători-exportatori (APP și Chenming) au solicitat acordarea TI.

(54)

Pe baza informațiilor disponibile și verificate în cursul vizitelor de verificare, s-a constatat că atât producătorii-exportatori din cadrul APP, cât și cei din cadrul Chenming îndeplineau cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(55)

Ținând cont de cele de mai sus, se consideră în mod provizoriu că producătorilor-exportatori cooperanți relevanți li se poate acorda TI.

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață (țară analoagă).

(57)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi SUA ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în această privință.

(58)

Un grup de producători-exportatori cooperanți din RPC a trimis observații în care își exprima scepticismul cu privire la utilizarea SUA ca țară analoagă adecvată și a propus Thailanda ca alternativă. În ceea ce privește SUA, s-a susținut că este probabil ca unul dintre producătorii din SUA să fie o societate afiliată unuia dintre reclamanții din UE. De asemenea, s-a susținut că producătorii din SUA sunt implicați într-o procedură desfășurată în paralel împotriva aceluiași produs chinez, că producătorii din SUA sunt puternic subvenționați și că ei au echipamente învechite.

(59)

Comisia a cerut tuturor părților în cauză să prezinte observații privind propunerea părții respective. Producătorii din Uniune nu au fost de acord cu utilizarea Thailandei ca țară analoagă adecvată și au contestat argumentele părții chineze în legătură cu producătorii din SUA. Societatea thailandeză menționată în observațiile părții chineze a fost contactată, dar a transmis în scris un refuz de a coopera la anchetă. Nu se cunoștea niciun alt producător-exportator al produsului în cauză din Thailanda.

(60)

Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din SUA. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante către cele trei societăți cunoscute menționate în reclamație și către o asociație relevantă de producători de hârtie. Dintre societățile contactate, un singur producător a trimis toate informațiile necesare pentru stabilirea valorii normale și a acceptat să coopereze la anchetă.

(61)

Ancheta a stabilit că SUA are o piață competitivă pentru produsul similar. Faptul că SUA a impus taxe antidumping și compensatorii asupra importurilor de hârtie din RPC nu poate fi considerat un argument împotriva utilizării SUA ca țară analoagă, deoarece nivelul concurenței din țara respectivă este suficient. În ceea ce privește afirmațiile privind subvenționarea și echipamentele învechite din SUA, se precizează că acestea au trebuit respinse pentru că nu a fost prezentat niciun element de probă concret pentru a sprijini aceste afirmații și nu există informații relevante verificabile. În legătură cu relațiile dintre producătorul-exportator cooperant din SUA și una dintre societățile producătoare din Uniune, se precizează că ceea ce contează în această privință este ca legăturile dintre producătorul cooperant din țara analoagă posibilă și societatea din Uniune să nu influențeze datele privind valoarea normală. Din anchetă nu reiese o astfel de influență în ceea ce privește informațiile obținute din SUA.

(62)

În continuare, ancheta a arătat că volumul de producție al producătorului american cooperant constituie cu mult mai mult de 5 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză către Uniune și, prin urmare, producția era reprezentativă ca volum. În ceea ce privește calitatea, specificațiile și standardele tehnice ale produsului similar din SUA, nu s-au constatat diferențe generale majore prin comparație cu produsele chineze. Prin urmare, piața din SUA a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC.

(63)

Luând în considerare toate cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie că SUA constituie o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(64)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă, după cum se arată mai jos.

(65)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul din SUA, erau reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu produsul în cauză exportat în Uniune de unicul producător-exportator cooperant din RPC.

(66)

S-a analizat, de asemenea, dacă vânzările interne puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Dat fiind că volumul vânzărilor profitabile ale produsului similar per tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru tipul de produs respectiv sau prețul mediu ponderat pentru tipul de produs respectiv era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor vânzărilor profitabile în cursul PA.

(67)

Se observă că, în PA, producătorul cooperant din SUA a produs și a vândut pe piața SUA toate tipurile produsului similar.

(68)

În ceea ce privește APP, se precizează că doi dintre cei patru producători-exportatori afiliați produceau numai carton multistrat, menționat în considerentul 23 de mai sus. În acest context, se reamintește că, în conformitate cu concluziile provizorii, cartonul multistrat ar trebui exclus din definiția produsului care face obiectul prezentei anchete. Astfel, datele privind prețurile de export furnizate de aceste două societăți au fost excluse din calculele privind dumpingul.

(69)

Producătorii-exportatori au realizat vânzări la export către Uniune fie (i) prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii, fie (ii) prin intermediul unei societăți afiliate situate în Uniune.

(70)

În cazurile în care vânzările la export către Uniune s-au realizat prin societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor produsului în momentul vânzării efectuate de societățile comerciale afiliate pe piața Uniunii, și anume către un cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit.

(71)

Deoarece vânzările la export către Uniune s-au realizat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost construite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor la care produsul importat a fost revândut prima dată clienților independenți din Uniune. S-a ținut cont de toate costurile intervenite între import și revânzare, inclusiv costurile de vânzare, generale și administrative și profitul realizat în cadrul Uniunii de către societatea importatoare în cursul PA. În privința marjei de profit, nu s-a putut utiliza profitul efectiv al comerciantului afiliat, deoarece, având în vedere relația dintre producătorul-exportator și comerciantul afiliat, aceste prețuri nu erau fiabile. Astfel, marja de profit relevantă a fost fixată la o limită rezonabilă, mult mai scăzută decât rata profitului menționată în considerentul 155, care poate fi preconizată în mod normal în cadrul acestui tip de operații comerciale.

(72)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică.

(73)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pentru producătorii-exportatori anchetați din RPC, s-au efectuat ajustări pentru diferențele costurilor de transport și de asigurare, costurile de credit, reducerile de sfârșit de an, comisioane, plângeri privind calitatea și speze bancare, când acestea erau aplicabile și justificate.

(74)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți din RPC s-a stabilit pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(75)

Pe baza metodologiei de mai sus, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(76)

Pe baza informațiilor care se găsesc în reclamație și a celor primite de la producătorii-exportatori chinezi cooperanți, în RPC mai există și alți producători cunoscuți ai produsului în cauză. Cu toate acestea, având în vedere faptul că s-a constatat că volumul de export comunicat era mai mare decât datele privind importul indicate de Eurostat, nivelul de cooperare a fost considerat ridicat, iar marja antidumping la nivel național pentru RPC a fost fixată utilizându-se marja de dumping stabilită pentru societățile cooperante cu cel mai ridicat nivel individual al taxei, și anume 63 %.

(77)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de 14 producători cunoscuți și de câțiva alți producători foarte mici din Uniune. Se estimează că datele furnizate de CEPIFINE acoperă 98 % din producția totală a producătorilor din Uniune. Pe această bază, producția totală din Uniune a fost estimată la circa 5 270 000 de tone în cursul PA. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(78)

Industria de hârtie cretată de calitate superioară este o industrie cu utilizare intensivă de capital și de energie. Din acest motiv, se aplică economii de scară, care explică faptul că producția este concentrată în cadrul unui număr restrâns de actori de mari dimensiuni, la care se adaugă producători mai mici care se concentrează asupra unor piețe apropiate geografic. Cinci producători cu dimensiuni similare acoperă majoritatea pieței Uniunii, având unități de producție în întreaga Europă. Marea parte a HCCS este un produs de bază și este comercializată în special prin intermediul comercianților și angrosiștilor de hârtie. Aceste canele de distribuție sunt caracterizate de un grad ridicat de concentrare a puterii de cumpărare și de transparența prețurilor prin intermediul cotațiilor de preț.

(79)

După cum s-a menționat mai sus în considerentul 17, o parte a pretins că HCCS adecvată pentru tipărirea cu hârtie în sul ar fi trebuit inclusă în domeniul de aplicare a prezentei anchete. Pe această bază, partea a susținut că industria din Uniune reclamantă nu ar avea suficientă reprezentativitate în cadrul prezentei proceduri. Cu toate acestea, pe baza concluziilor prezentate mai sus în considerentele 20 și 22, și anume că HCCS adecvată pentru tipărirea cu hârtie în sul și HCCS pentru tipărirea cu hârtie în coli reprezintă două produse diferite, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(80)

Consumul s-a stabilit pe baza următoarelor elemente:

(81)

Pe această bază, consumul din Uniune s-a stabilit după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul din Uniune

(82)

Pe ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 14 % în perioada examinată. S-a constatat o primă creștere a consumului cu 4 % între 2006 și 2007, după care acesta a scăzut cu 18 % între 2007 și PA. Scăderea consumului în 2008 și în PA s-a produs din cauza unei cereri scăzute, mai ales în prima jumătate a anului 2009, ca urmare a crizei economice.

(83)

După cum se menționează în considerentul 80 de mai sus, s-a constatat că volumul total al vânzărilor produsului în cauză efectuate de exportatorii chinezi cooperanți către piața Uniunii era mai mare decât volumul importurilor raportat de Eurostat. Deoarece s-a considerat că informațiile verificate sunt mai precise decât statisticile disponibile, volumul total al importurilor din RPC s-a stabilit pe baza informațiilor verificate oferite de societățile cooperante. Volumele vânzărilor societăților cooperante în legătură cu care s-a constatat că exportau numai carton multistrat în cursul perioadei examinate au fost excluse din importurile totale, deoarece s-a concluzionat în mod provizoriu, astfel cum se explică în considerentul 24, că hârtia multistrat și cartonul multistrat nu ar trebui considerate produsul în cauză. Dat fiind că datele privind importul legate de produsul în cauză se referă numai la două societăți, s-a considerat adecvat, din motive de confidențialitate, ca acestea să fie indicate sub formă de indici.

Tabelul 2

Importurile totale din RPC care au făcut obiectul unui dumping

(84)

Volumul importurilor totale din RPC a crescut în mod dramatic, aproape triplându-se pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, cota lor de piață a crescut considerabil, de la circa 1 % în 2006 la peste 4 % în PA. Acest fapt trebuie analizat în contextul unui consum în scădere, care s-a redus cu 14 % în aceeași perioadă. Prețurile medii ale importurilor care făceau obiectul unui dumping din RPC au scăzut cu 8 % în perioada examinată.

(85)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune în ceea ce privește clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din RPC către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele existente și costurile posterioare importului.

(86)

După cum se explică în considerentul 28, cooperarea din partea exportatorilor chinezi a fost foarte ridicată, considerându-se că ea a acoperit volumul total al exporturilor din RPC către Uniune în PA. Întrucât s-a constatat că doi producători-exportatori chinezi care s-au făcut cunoscuți inițial nu exportau produsul în cauză pe piața Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 50, importurile acestora nu au fost luate în calcul în cadrul analizei subcotării prețurilor.

(87)

Comparația a arătat că, în cursul PA, produsul în cauză care a făcut obiectul unui dumping, originar din RPC și vândut în Uniune, a subcotat prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune cu 5,6 %. Nivelul marjei de subcotare trebuie examinat în contextul nivelului înalt de transparență a prețului încurajat de cotațiile de preț care caracterizează piața de distribuție a HCCS.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra producătorilor din Uniune a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației producătorilor din Uniune din anul 2006 până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(89)

Elementele macroeconomice (producția, capacitatea, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, precum și importanța marjelor de dumping) au fost evaluate la nivelul întregii producții din Uniune, pe baza informațiilor furnizate de CEPIFINE.

(90)

Analiza elementelor microeconomice (prețurile unitare medii, ocuparea forței de muncă, salariile, productivitatea, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de mobilizare a capitalurilor) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune pe baza informațiilor furnizate de către aceștia și verificate în mod corespunzător.

(91)

Una dintre părți a afirmat că unul dintre producătorii cooperanți nu a cooperat pe deplin la anchetă, întrucât ar fi afiliat cu alt producător în Uniunea Europeană prin 1. acțiuni și 2. o asociație în participațiune constând în contracte de vânzări exclusive și furnizare de materii prime. Ancheta, pe de altă parte, a confirmat că numărul de acțiuni deținute de producătorul UE în chestiune era nesemnificativ și sub pragul stabilit la articolul 143 din IPCCC (4). În plus, contractele dintre cele două societăți nu au inclus niciun element care să ducă la concluzia că relația dintre societăți s-ar extinde dincolo de o relație de afaceri normală între un cumpărător și un vânzător.

(92)

După cum se arată în tabelul de mai sus, volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 20 % în decursul perioadei examinate. Ar trebui remarcat că, deși consumul în Uniune a crescut cu aproximativ 1 % între 2006 și 2008, producția industriei din Uniune a scăzut cu 2 % pe parcursul perioadei respective, în condițiile în care scăzuse semnificativ între 2008 și PA, ca urmare a scăderii consumului în Uniune.

(93)

Din 2000, producătorii Uniunii au întreprins eforturi majore de restructurare, vizând să remedieze supracapacitatea structurală. Prin consolidări și închiderea unor fabrici de hârtie, industria Uniunii și-a diminuat capacitatea de producție a HCCS cu aproximativ 770 000 de tone între 2006 și PA, și anume cu 11 %.

(94)

În ciuda scăderii în capacitatea totală, ratele de utilizare au scăzut de la 92 % în 2006 la 83 % în PA. Scăderea cea mai importantă a avut loc în perioada între 2008 și PA. Se observă faptul că o utilizare ridicată a capacității reprezintă un factor important în viabilitatea pe termen lung a producătorilor de hârtie din cauza unor investiții ridicate în active corporale. Prin urmare, rata de utilizare a capacității în cursul PA a fost considerată scăzută.

(95)

Cifrele de vânzări din tabelul de mai jos se referă la volumul vândut primului client independent pe piața Uniunii.

Tabelul 4

Volumul vânzărilor și cota de piață

(96)

În timp ce consumul în Uniune a crescut cu 4 % între 2006 și 2007 (a se vedea considerentul 81), volumul vânzărilor de produs în cauză realizate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii a crescut cu 2 % în aceeași perioadă. Aceasta înseamnă că industria din Uniune nu a putut să beneficieze pe deplin de creșterea consumului în perioada respectivă. În plus, între 2008 și PA, în timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 15 %, volumul vânzărilor tuturor producătorilor Uniunii a scăzut chiar mai mult, cu 18 %. Prin urmare, volumul de vânzări al Uniunii, după o mică creștere în 2007, a scăzut încontinuu și semnificativ, ceea ce s-a tradus într-o pierdere a cotei de piață cu 5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(97)

Dacă se examinează evoluția pe parcursul perioadei examinate, scăderea de 19 % a volumului de vânzări al industriei din Uniune a fost cu mult mai pronunțată decât scăderea de 14 % a consumului din Uniune. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, la rândul său, semnificativ, cu 5 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(98)

Marjele de dumping provizorii pentru RPC, specificate mai sus la secțiunea despre dumping, sunt semnificative. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

(99)

Prețurile de vânzare medii franco fabrică ale producătorilor cooperanți din Uniune către clienții independenți de pe piața Uniunii au crescut în 2007, după aceea au descrescut și până în 2009 s-au întors la aproape același nivel ca și la începutul perioadei examinate. Global, prețul pentru hârtia cretată de calitate superioară a rămas stabil de-a lungul anilor.

Tabelul 5

Prețurile producătorilor din Uniune

(100)

Stocurile au reprezentat aproximativ 10 % din volumul producției în cursul PA. Producătorii cooperanți din Uniune și-au sporit nivelul stocurilor cu 14 % în cursul perioadei examinate, în special între 2006 și 2007 și mai târziu între 2008 și PA. Această evoluție a coincis cu creșterea puternică a importurilor care fac obiectul unui dumping la un preț scăzut din RPC.

Tabelul 6

Stocuri

(101)

Din cauza închiderii unor fabrici de hârtie și a consolidării producătorilor cooperanți din Uniune, numărul de angajați s-a redus substanțial cu 11 % (aproape 900 de locuri de muncă) în decursul perioadei examinate. Comisia remarcă faptul că cifrele de mai sus privind ocuparea forței de muncă pentru PA sunt umflate de numărul de salariați achiziționați de unul dintre producătorii cooperanți ai Uniunii la începutul PA. Scăderea în ocuparea forței de muncă echivala cu 20 %, dacă se face abstracție de efectul achiziției asupra acestui indicator.

(102)

Creșterea și menținerea unei producții ridicate per salariat chiar și în perioada de concedieri intensive în 2007 și 2008 au permis realizarea unor câștiguri de eficiență. Întoarcerea la nivelul de productivitate din 2006 până la PA ar trebui privită prin prisma naturii generale a reducerii activităților, atunci când scăderea numărului angajaților urmează scăderii producției numai după un anumit interval de timp. Costurile forței de muncă au crescut în mod regulat, pentru a atinge 10 % în cursul perioadei examinate.

(103)

Producătorii cooperanți din Uniune au suferit pierderi în anii 2006-2008 și situația financiară s-a redresat doar în 2009 când prețul mondial al pastei de hârtie, principala materie primă, a scăzut semnificativ ca urmare a crizei economice. Scăderea prețului pastei de hârtie în 2009 era de 19 % din prețul mediu din 2008, fiind considerată o scădere anormal de puternică și care a contribuit direct la îmbunătățirea situației financiare în PA.

(104)

Tendința indicată de fluxul de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității producătorilor de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. Prin urmare, fluxul de lichidități arată o creștere excepțională în cursul PA din cauza prețurilor în scădere la pasta de hârtie. Randamentul investițiilor a arătat o evoluție negativă în acord cu rezultatele negative în ceea ce privește profitul realizat de producătorii cooperanți din Uniune până în 2008 și o tendință pozitivă în PA din cauza economiilor excepționale de costuri la prețurile pastei de hârtie.

(105)

Ca urmare a celor de mai sus, capacitatea producătorilor cooperanți din Uniune de a investi a devenit limitată, ținând cont de deteriorarea semnificativă a fluxului de lichidități pe parcursul perioadei examinate, cu excepția PA. Prin urmare, investițiile au scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate și s-au limitat la instalarea centralelor de cogenerare care i-au ajutat pe producătorii Uniunii să atenueze efectul costurilor de energie în continuă creștere.

(106)

Industria hârtiei în general este caracterizată de un grad ridicat de îndatorare legat de investiții semnificative în active corporale. Ca o consecință a pierderilor suferite în cea mai mare parte a perioadei examinate, capacitatea producătorilor cooperanți din Uniune de a mobiliza capital și de a-și finanța activitățile, menținând în același timp costurile de finanțare la un nivel rezonabil, a fost de asemenea compromisă. Acest lucru s-a întâmplat în special în 2008, când unul dintre producătorii cooperanți ai Uniunii a trebuit să fie refinanțat cu o primă de risc semnificativă în timp ce cel mai mic producător cooperant și-a declarat insolvabilitatea în 2008 și a fost preluat de un alt producător din Uniune.

(107)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu, de exemplu volumul producției (– 20 %), utilizarea capacităților (– 10 %), volumul vânzărilor către clienți independenți pe piața Uniunii (– 19 %) și cota de piață (– 5 puncte procentuale) s-au degradat în decursul perioadei examinate. În plus, indicatorii prejudiciului referitori la performanța financiară a producătorilor cooperanți din Uniune, cum ar fi randamentul investițiilor și rentabilitatea, au fost grav afectați până în 2008. Creșterea bruscă a rentabilității în cursul PA s-a datorat exclusiv unei căderi excepționale și temporare a prețurilor pastei de hârtie pe piața mondială în cursul PA. Se remarcă faptul că rata rentabilității a fost foarte scăzută chiar și în cursul PA și nu a fost considerată ca fiind de natură să modifice concluzia conform căreia situația financiară a producătorilor cooperanți din Uniune era foarte precară.

(108)

Ancheta a mai arătat faptul că prejudiciul descris mai sus poate fi explicat în principal prin faptul că, în ciuda eforturilor de restructurare și a îmbunătățirilor productivității, producătorii cooperanți din Uniune nu au putut să își ridice prețurile la HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor. Această incapacitate a fost determinată în principal de subcotarea practicată de exportatorii chinezi în cursul PA, ceea ce are un efect semnificativ pe o piață în care transparența prețurilor este ridicată. În cursul PA, producătorii cooperanți ai Uniunii au reușit să-și reducă costul de producție printr-o creștere suplimentară a productivității și din cauza scăderii prețurilor pastei de hârtie care a avut loc în special în a doua jumătate a PA. Având în vedere că cererea și oferta au avut tendința să se reechilibreze pe piață, datorită eforturilor producătorilor de a remedia supracapacitatea structurală prin consolidare și prin închiderea capacităților de producție, stabilizarea prețurilor pentru HCCS a devenit posibilă. Cu toate acestea, producătorii cooperanți din Uniune nu au putut să își crească prețurile de vânzare la un nivel care să atingă nivelurile de rentabilitate necesare pentru a fi viabile pe termen lung.

(109)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 17, una dintre părți a afirmat că HCCS utilizată pentru tipărire cu hârtie în sul ar fi trebuit inclusă în domeniul de aplicare a prezentei anchete. Pe această bază, partea a susținut că excluderea produsului respectiv din determinarea prejudiciului material și analiza tendințelor ar fi distorsionat înțelegerea prejudiciului. Cu toate acestea, pe baza concluziilor prezentate în considerentele 20 și 22, și anume că HCCS utilizată pentru tipărirea cu hârtie în sul și cea pentru tipărirea cu hârtie în coli sunt produse diferite, acest argument a fost respins.

(110)

Aceeași parte a afirmat că achiziția unui producător al Uniunii de către un producător cooperant din Uniune în 2008 era dovada situației relativ sănătoase a acestui producător cooperant din Uniune. Se observă în primul rând faptul că prejudiciul material este evaluat pe baza situației industriei Uniunii, și nu pe baza situației particulare a unui singur producător. Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 107 de mai sus, cea mai mare parte a indicatorilor de prejudiciu au arătat o tendință negativă care a pus în lumină deteriorarea situației industriei Uniunii pe perioada examinată. Achiziția a fost, de asemenea, considerată ca făcând parte din eforturile de restructurare a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În orice caz, este de remarcat că, analizând indicatorii macro, cum ar fi volumul de producție, capacitatea, volumul de vânzări și cota de piață, achiziția a avut un efect neutru, deoarece indicatorii macro sunt evaluați cu privire la toți producătorii din Uniune care constituie industria din Uniune, astfel cum este definită în considerentul 77. Cu alte cuvinte, acești factori ar trebui să rămână neschimbați în ansamblu în cazul unei modificări în proprietate.

(111)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(112)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul material suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei Uniunii, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(113)

Este necesar să se constate că piața de HCCS a Uniunii este caracterizată de un grad ridicat de concentrare a puterii de cumpărare și de transparența prețurilor prin cotații de preț. În plus, HCCS este un produs de bază și nu permite diferențe semnificative de preț între diferite surse. O mare parte a produselor este vândută prin intermediul comercianților, ceea ce determină industria din Uniune să mențină prețurile în conformitate cu importurile la preț scăzut și care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, prețurile de import ale HCCS, din care 35 % este originară din RPC în perioada de anchetă, au, în general, un efect semnificativ asupra nivelului prețurilor pe piața Uniunii.

(114)

Ancheta a demonstrat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au crescut în mod dramatic (+ 183 %) pe parcursul perioadei examinate. Importurile care fac obiectul unui dumping din RPC s-au dublat la început în perioada 2006-2007, în timp ce în 2007 prețurile au fost cu 2 % mai mici decât în anul precedent. În 2008, importurile din China au rămas stabile, în timp ce prețurile medii au scăzut cu mai mult de 1 %. Volumul importurilor din China (+ 71 %) și cota de piață (+ 120 %) au crescut din nou dramatic în perioada de anchetă cu prețurile în scădere (– 5 %) care subcotau prețurile producătorilor cooperanți din Uniune cu 5,6 %, exercitând astfel presiune asupra prețurilor de pe piața Uniunii și împiedicând producătorii din Uniune să ridice prețurile la niveluri profitabile.

(115)

Se reamintește faptul că, în cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 14 %. Industria din Uniune a suferit o scădere semnificativă de 19 % în volumul său de vânzări. Totuși, această scădere a vânzărilor a fost mult mai pronunțată decât scăderea cererii și a dus la o pierdere a cotei de piață de 5 puncte procentuale. În același timp, cota de piață a importurilor chinezești a crescut cu aproximativ 3 puncte procentuale. Acest lucru arată că, în mare parte, cota de piață a industriei din Uniune a fost preluată de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(116)

Prin urmare, se consideră că presiunea continuă exercitată de importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii nu a permis industriei din Uniune să își adapteze prețurile sale de vânzare la costurile crescute ale materiilor prime, în special în 2008, când prețurile pastei de hârtie au atins un nivel maxim. Aceasta a dus la pierderea cotei de piață și la o pierdere a rentabilității industriei din Uniune.

(117)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că înregistrarea unei creșteri rapide a importurilor din RPC la un preț scăzut și care fac obiectul unui dumping a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei din Uniune.

(118)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 82, consumul de HCCS din Uniune a crescut mai întâi în 2007, după care a scăzut în 2008 și în PA. În decursul perioadei examinate, întreaga industrie din Uniune a pierdut din cota de piață. Unul dintre exportatorii cooperanți din RPC a susținut că scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei din Uniune s-a datorat scăderii consumului, care a fost cauzată de criza economică și de extinderea mijloacelor de comunicare electronice.

(119)

Deși nu poate fi ignorat faptul că această evoluție negativă a consumului Uniunii, indiferent de motiv, între 2007 și perioada de anchetă a avut un impact negativ asupra situației industriei din Uniune în ceea ce privește volumul de vânzări și de producție, este de remarcat faptul că exportatorii chinezi au reușit, în același timp și mai ales din 2008 în 2009, să își sporească volumul de vânzări și cota de piață prin intermediul presiunii asupra prețurilor exercitate pe piață de către importurile care fac obiectul unui dumping. În consecință, se consideră că deteriorarea situației economice a industriei Uniunii se poate explica în principal prin creșterea importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping și a subcotării practicate de exportatorii chinezi, și nu prin scăderea consumului. Chiar dacă scăderea cererii a contribuit la prejudiciu, aceasta nu ar putea rupe legătura de cauzalitate între prejudiciul material suferit și creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(120)

Costul mediu de producție al producătorilor cooperanți din Uniune a crescut ușor (2 %) între 2006 și 2008 și a scăzut cu 5 % în perioada de anchetă. Ancheta a arătat că costul de producție al producătorilor cooperanți din Uniune pentru a fabrica HCCS a urmat, în general, o tendință similară cu evoluția prețurilor la pasta de hârtie, una dintre principalele materii prime utilizate în producția de hârtie. Prețul mediu al pastei de hârtie a crescut cu 8 % între 2006 și 2008, după care a scăzut brusc de la sfârșitul anului 2008, până în ultima lună a perioadei de anchetă. Prețul pastei de hârtie a fost, în medie, cu 19 % mai mic în 2009 decât în anul precedent.

(121)

În absența dumpingului prejudiciabil, era de așteptat ca prețurile să se adapteze în mod regulat pentru a reflecta evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Până în 2008, acest lucru nu a avut totuși loc. Într-adevăr, producătorii din Uniune au fost obligați să-și mențină prețurile de vânzare la un nivel scăzut, chiar dacă prețurile la pasta de hârtie erau în creștere în 2008, pentru a concura cu importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a rentabilității lor în perioada respectivă. În perioada de anchetă, situația s-a ameliorat datorită scăderii anormale a prețurilor pastei de hârtie – iar prețurile la HCCS au putut fi menținute la un nivel stabil în același timp. Cu toate acestea, chiar și în această perioadă excepțională, nivelurile încă foarte scăzute de profit nu au permis producătorilor cooperanți din Uniune să se redreseze în urma practicilor de dumping continue. Într-adevăr, în ciuda scăderii costurilor cu materia primă, nivelurile de preț nu puteau fi crescute la niveluri care să atingă marje solide de profit necesare pentru acești producători care utilizează intensiv capital.

(122)

În consecință, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat prețurile producătorilor cooperanți din Uniune au depreciat prețurile pe piața Uniunii și au împiedicat producătorii cooperanți din Uniune să își crească prețurile de vânzare pentru a-și acoperi costurile sau pentru a atinge un nivel rezonabil de rentabilitate. Având în vedere că prețurile materiilor prime au fost semnificativ în scădere în perioada de anchetă, s-a concluzionat că acestea nu ar fi putut avea un impact asupra prejudiciului material suferit de industria din Uniune în aceeași perioadă.

(123)

S-au mai examinat și rezultatele la export, ca fiind unul dintre factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se asigura faptul că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. Analiza a arătat că vânzările la export realizate de producătorii cooperanți din Uniune către părți independente au reprezentat o parte importantă din vânzările acestora (circa 27 %) pe parcursul perioadei examinate. Chiar dacă volumul de vânzări la export a scăzut, de asemenea, în perioada examinată cu 9 %, pierderea volumelor a fost mai puțin pronunțată ca pierderea volumului de vânzări pe piața Uniunii (19 %). Din acest motiv, s-a considerat că scăderea volumului exporturilor nu poate explica nivelul prejudiciului suferit de producătorii cooperanți din Uniune. Deoarece exporturile joacă un rol important în menținerea unei utilizări ridicate a capacității pentru a acoperi costurile fixe ridicate ale investițiilor în mașini, s-a considerat că, deși rezultatele la export se deteriorau, ele au avut un efect global pozitiv. În consecință, se consideră că, deși scăderea activităților de export ar fi putut contribui la deteriorarea situației de ansamblu a industriei din Uniune, acestea, pe de altă parte, au atenuat pierderile suferite pe piața Uniunii și, prin urmare nu sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(124)

O parte a susținut că industria din Uniune a suferit un declin semnificativ în exporturi din cauza puterii monedei euro față de dolarul SUA și că prejudiciul cauzat de acest factor nu ar trebui să fie atribuit importurilor din RPC. Astfel cum s-a concluzionat mai sus, deteriorarea rezultatelor la export ale industriei Uniunii, indiferent de cauzele unei astfel de deteriorări, nu este principalul motiv pentru prejudiciul suferit de către producători și, astfel, nu rupe legătura de cauzalitate stabilită în considerentul 117.

(125)

Tendințele volumului importurilor și ale prețurilor din alte țări terțe între 2006 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 9

Importurile din țări terțe

(126)

Principalele trei dintre celelalte țări terțe care exportă HCCS către piața Uniunii sunt Elveția, Indonezia și Coreea de Sud. Din tendințele volumelor de import se poate observa că această creștere a importurilor din RPC a fost mai pronunțată decât la oricare dintre celelalte țări terțe. În cazul importurilor din Elveția, acestea au fost vândute întotdeauna la prețuri semnificativ mai mari decât produsele importate din RPC. Cota de piață a produselor elvețiene a rămas relativ stabilă, cu excepția anului 2008, când aceasta a crescut temporar la peste 4 %, înainte de a scădea din nou, pentru a se închide la nivelul anului 2006 în cursul PA. HCCS importată din Elveția a constituit, în principal, producția unei societăți deținute de către unul dintre producătorii cooperanți din Uniune și prețurile unitare mai mari pot fi legate de diferitele game de produse și structuri de vânzări. În ceea ce privește importurile din Indonezia, acestea au fost, de asemenea, introduse în Uniune la prețuri mai mari decât produsele chinezești, cu excepția perioadei de anchetă, în care prețurile au scăzut, foarte probabil, în mare parte datorită scăderii prețurilor la pasta de hârtie. Creșterea rezultată a importurilor, care însă a rămas, în ceea ce privește volumul, la un nivel scăzut în perioada de anchetă, a condus la o cotă de piață care, de asemenea, a rămas la un nivel scăzut, în această perioadă. Importurile din Coreea de Sud au intrat în Uniune în cantități mici, pe tot parcursul perioadei examinate, și cota de piață a rămas stabilă. Chiar dacă prețurile coreene de import au fost comparabile cu prețurile de import din RPC, prețurile coreene nu indicau o tendință de scădere continuă ca și în cazul importurilor din China pe parcursul întregii perioade examinate. Importurile din toate celelalte țări au avut prețuri semnificativ mai mari decât importurile din RPC, iar volumele importurilor au fost scăzute.

(127)

Pe baza constatărilor de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din aceste țări terțe nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(128)

Un exportator cooperant din RPC a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de supracapacitatea industriei din Uniune. Reducerea capacității și consolidarea industriei Uniunii nu au fost, prin urmare, o consecință a importurilor din China, ci ar trebui să fie privite ca o măsură împotriva supracapacității. Cu toate acestea, ancheta a arătat că pierderile au fost suportate de industria din Uniune în perioada examinată, în special în 2008, în ciuda restructurării producătorilor, întrucât, așa cum s-a subliniat mai sus în considerentele 113-117, industria din Uniune încă nu era în măsură să-și ridice prețurile la niveluri mai mari decât costurile. Această situație a fost cauzată în principal de presiunea prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping care subcotau prețurile industriei Uniunii. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(129)

Analiza anterioară a demonstrat că, pe parcursul perioadei examinate, a existat o creștere substanțială, atât în volum, cât și în cota de piață, a importurilor la prețuri scăzute originare din RPC. În plus, s-a constatat că aceste importuri s-au realizat la prețuri de dumping inferioare prețurilor facturate de industria din Uniune pentru tipurile de produse similare de pe piața Uniunii.

(130)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping a coincis cu o creștere generală a cererii pe piața Uniunii în decursul perioadei dintre 2006 și PA, dar și cu evoluția negativă a cotei de piață a producătorilor din Uniune în decursul aceleiași perioade. În același timp, s-a observat o evoluție negativă a principalilor indicatori ai situației economice și financiare a industriei din Uniune, așa cum s-a subliniat în considerentul 107.

(131)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu sunt de așa natură încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(132)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se concluzionează cu titlu provizoriu că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(133)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra producătorilor din Uniune, importatorilor, comercianților, distribuitorilor și utilizatorilor produsului în cauză și, de asemenea, consecințele probabile ale neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(134)

Industria din Uniune în ansamblul său este compusă din 14 producători cunoscuți reprezentând aproximativ 98 % din producția Uniunii de HCCS conform CEPIFINE. Producătorii sunt stabiliți în diferite state membre ale Uniunii și angajează direct peste 11 000 de oameni în producția produsului în cauză.

(135)

Doi dintre producătorii cunoscuți s-au opus la deschiderea anchetei, dar nu au furnizat informații suplimentare și nu au cooperat la anchetă. Cu toate acestea, pe baza informațiilor disponibile și în special pe baza datelor puse la dispoziție de CEPIFINE, care au arătat o deteriorare a situației industriei din Uniune, se poate presupune în mod rezonabil că aceste două societăți au fost, de asemenea, negativ afectate de importurile care fac obiectul unui dumping. Lipsa de cooperare, prin urmare, nu a fost văzută ca un indiciu că situația lor ar fi diferită de cea a restului producătorilor din Uniune.

(136)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material din cauza importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au arătat o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate. În special indicatorii de prejudiciu legați de performanțele financiare ale producătorilor cooperanți din Uniune, cum ar fi rentabilitatea și randamentul investițiilor, au fost grav afectați, în ciuda unei ușoare îmbunătățiri în perioada de anchetă. În absența măsurilor, este foarte probabil că deteriorarea situației economice a industriei din Uniune se va agrava în continuare.

(137)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice și echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile HCCS pentru a reflecta costurile diferitelor componente. Este de așteptat ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin în parte cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra situației sale economice și a rentabilității sale.

(138)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping provizorii asupra importurilor de HCCS originare din RPC ar fi în interesul industriei din Uniune.

(139)

Au fost trimise chestionare unui număr de paisprezece importatori și comercianți independenți din Uniune care au fost enumerați în reclamație. În cursul anchetei numeroși alți comercianți s-au făcut cunoscuți. În cele din urmă, nouăsprezece societăți au cooperat la anchetă, chiar dacă unii dintre acești respondenți au oferit doar informații parțiale. S-a constatat că importatorii acționează, de asemenea, în calitate de comercianți pe piață, prin urmare, toate aceste părți vor fi denumite în continuare „comercianți”.

(140)

Ancheta a arătat că toți comercianții au achiziționat HCCS din numeroase surse și, mai ales, de la producători din Uniune. Cinci comercianți nu au achiziționat sau au achiziționat doar ocazional HCCS importată din RPC. Șapte societăți care au furnizat informații cantitative cu privire la achizițiile lor de produs în cauză au reprezentat în total 47 % din totalul importurilor din RPC. Importurile, inclusiv importurile din RPC, reprezintă numai o parte limitată a totalului afacerii lor și, prin urmare, orice impact negativ al măsurilor propuse este probabil neglijabil. Toți comercianții au declarat că HCCS produsă în Uniunea Europeană și RPC sunt, în mare măsură, de o calitate similară și interschimbabile. În plus, ancheta a confirmat că există un număr mare de alte surse de import, iar comercianții s-ar putea orienta către alte surse de aprovizionare, cel puțin pe termen lung.

(141)

Doi comercianți importatori se bazau în principal pe surse din China pentru achizițiile lor de HCCS. Ambele societăți au afirmat că ar avea dificultăți în aprovizionarea cu produse de la producători din Uniune, deoarece vor exista canale tradiționale de vânzare ca urmare a volumelor de comandă minime cerute de către producători și contracte de distribuție de respectat. Totuși, acest lucru nu a afectat în mod direct disponibilitatea HCCS de la producătorii din Uniune, deoarece aceștia aveau o capacitate suficientă de rezervă disponibilă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(142)

În ceea ce privește posibilitatea de a transfera posibilele creșteri de costuri către clienții lor, toți comercianții cooperanți au menționat transparența puternică a prețurilor pe piața Uniunii și au declarat că ar putea să crească prețurile lor de vânzare către consumatorii finali doar în cazul în care ar crește nivelul prețului în Uniune, în general. Pe această bază, și având în vedere că efectul scontat al taxelor antidumping este, printre altele, acela de a crește nivelul prețurilor în cadrul Uniunii la niveluri de acoperire a costurilor, este de așteptat ca importatorii să poată, prin urmare, transfera orice creștere a prețului cauzată de taxa antidumping asupra clienților lor, cel puțin parțial. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, după cum s-a menționat mai sus, s-a constatat că importurile din China reprezintă doar o foarte mică parte a activității de ansamblu a comercianților și că, prin urmare, efectul taxei antidumping, în general, ar fi neglijabil. În cele din urmă se consideră, de asemenea, că importatorii obțin o rentabilitate mai mare în cazul revânzărilor de HCCS provenind de la producători din RPC; prin urmare, aceștia ar avea, de asemenea, posibilitatea de a face mai puțin profit prin absorbția unei creșteri cel puțin parțiale a costurilor.

(143)

Prin urmare, instituirea de măsuri provizorii nu ar trebui să aibă un impact negativ general semnificativ asupra importatorilor și comercianților.

(144)

Au fost trimise chestionare unui număr de opt utilizatori cunoscuți din Uniune care au fost enumerați în reclamație. În cursul anchetei numeroși alți utilizatori s-au făcut cunoscuți. În total, 17 societăți au furnizat un răspuns complet sau parțial la chestionar. Aceste societăți sunt stabilite pe întreg teritoriul Uniunii și reprezintă sectorul de tipărire și editare. Deoarece condițiile de piață și structurile de cost s-au dovedit a fi diferite pentru cele din sectorul de tipărire comparativ cu acelea din sectorul de editare, impactul măsurilor a fost analizat separat pentru fiecare grup.

(145)

În total nouă reprezentanți ai sectorului de tipărire, majoritatea IMM-uri, au furnizat informații de bază. Conform informațiilor disponibile, s-a stabilit că, în general, ponderea HCCS în raport cu costul total de producție al unui material tipărit a fost relativ ridicată, adică în jur de 40 %, în medie. Cei mai mulți reprezentanți din sectorul de tipărire cooperanți au început să utilizeze recent hârtie chinezească, mulți dintre aceștia numai după perioada de anchetă. A fost confirmat faptul că HCCS produsă în Uniunea Europeană și RPC este de o calitate similară și că există o concurență puternică a prețurilor între comercianți.

(146)

Toți reprezentanții sectorului de tipărire au declarat că orice creștere a prețurilor ar avea un efect negativ semnificativ asupra rentabilității lor. S-a susținut faptul că industria de tipărire este deja sub presiune din cauza capacității excedentare structurale și că orice creștere a prețurilor de achiziție a HCCS ar exercita o presiune suplimentară asupra acestor producători. În acest sens, se observă că, având în vedere cantitățile mici de HCCS din China utilizate de reprezentanții sectorului de tipărire (care se aprovizionează încă cu cea mai mare parte de HCCS necesară de la producători din Uniune), impactul direct al oricărei taxe a fost considerat neglijabil. În ceea ce privește o creștere generală a prețurilor pe piața Uniunii, s-a considerat că, întrucât această creștere de preț ar avea impact asupra tuturor operatorilor economici, acest lucru ar avea un efect neutru.

(147)

Unii reprezentanți ai sectorului de tipărire au afirmat că taxele antidumping ar duce la un deficit de aprovizionare pe piață și ar prelungi timpul de livrare. Ancheta a arătat că producătorii Uniunii și intermediarii au capacitatea de a servi piața cu produsele necesare. Pe baza celor de mai sus și, în special, având în vedere că această afirmație nu a fost susținută de elemente de probă, cererea a fost respinsă.

(148)

În ceea ce privește sectorul de editare, s-au primit din partea societăților șase răspunsuri la chestionare. O singură societate a avut o achiziție nesemnificativă de HCCP de origine chineză în perioada de anchetă. Patru dintre societăți au furnizat date cantitative privind utilizarea lor de HCCP.

(149)

În general, s-a constatat că, în medie, produsele la care se folosesc HCCS reprezintă 16 % din cifra totală de afaceri a acestor societăți și că profitul mediu realizat în acest domeniu de activitate este de aproximativ 12 %. Mai mult, s-a constatat că cele șase societăți achiziționau HCCS în principal de la producători din Uniune, în timp ce numai una dintre acestea utiliza HCCS importată din RPC. O altă societate a început să cumpere produse chinezești numai după perioada de anchetă. Prin urmare, și în special pe baza volumelor reduse de HCCS de origine chineză utilizate în acest sector, este puțin probabil ca instituirea de măsuri provizorii asupra importurilor din RPC să afecteze în mod serios sectorul de editare în ansamblul său. În plus, aceste societăți s-au dovedit a fi profitabile și ar putea transfera creșterile de prețuri asupra clientului final mai ușor, deoarece utilizarea de hârtie indicată de client și desemnată de client prin care hârtia utilizată în producție este achiziționată de către clientul însuși este mai frecventă. În cele din urmă, editorii au o putere de cumpărare mai puternică din cauza economiilor de scară.

(150)

Trei asociații din industria de tipărire au furnizat observații în scris. Două asociații s-au opus instituirii de taxe, susținând că orice creștere de preț ar duce la costuri mai mari și, prin urmare, la pierderea de competitivitate și de locuri de muncă în industriile din aval. Acestea au afirmat că există o puternică elasticitate încrucișată între produsele tipărite și produsele electronice de mass-media, ceea ce înseamnă că orice creștere de preț ar duce la o contracție a acestui segment. Ancheta a constatat că există mai multe segmente de produse din hârtie, în ceea ce privește creșterea preconizată, și că segmentul de hârtie de tipar de înaltă calitate, în care HCCS este utilizată în principal, este încă în creștere. În ceea ce privește afirmația că pierderile s-ar orienta către piața din aval, această afirmație este vagă și nu a fost susținută de nicio informație justificativă sau element de probă. În plus, ancheta nu a adus la lumină niciun impact semnificativ asupra producătorilor editori care au achiziționat hârtie în principal din alte surse decât din RPC. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(151)

Ținând cont de cele de mai sus, chiar dacă este probabil ca unii dintre utilizatori să fi suferit un impact negativ din partea măsurilor asupra importurilor din RPC, impactul general asupra utilizatorilor din două sectoare distincte pare să fie limitat. Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile, este foarte probabil ca efectul măsurilor antidumping împotriva importurilor de HCCS originare din RPC să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor produsului în cauză.

(152)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de HCCS originară din RPC.

(153)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat producătorilor din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(154)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(155)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită producătorilor din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care un producător de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. După cum s-a afirmat de către reclamant, se consideră în mod provizoriu că o marjă de profit de 8 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care producătorii din Uniune l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil.

(156)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru producătorii din Uniune. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 8 % menționată anterior la costul de producție.

(157)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tipuri de produse, a prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori din RPC cu prețul neprejudiciabil al tipurilor de produse vândute de producătorii din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul PA. Eventualele diferențe rezultând din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF medie de import a tipurilor de produse comparate.

(158)

Luând în considerare cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul marjelor prejudiciului constatat.

(159)

Prin urmare, marjele de eliminare a prejudiciului, precum și marjele de dumping și nivelurile propuse ale taxei provizorii antidumping pentru RPC, exprimate la un preț CIF franco la frontiera Uniunii înainte de vămuire, sunt următoarele:

(160)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(161)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (5) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(162)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(163)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. Mai mult, ar trebui menționat că, în ceea ce privește instituirea de taxe în sensul prezentului regulament, concluziile sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul instituirii unei taxe definitive,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/29

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 și 2010, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (2) stabilește cotele pentru 2009 și 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/31

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 și 2010, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (2) stabilește cotele pentru 2009 și 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/33

(1)

Regulamentul (UE) nr. 53/2010 al Consiliului din 14 ianuarie 2010 de stabilire, pentru 2010, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (2) stabilește cotele pentru 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/35

(1)

Regulamentul (UE) nr. 53/2010 al Consiliului din 14 ianuarie 2010 de stabilire, pentru 2010, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (2) prevede cotele pentru anul 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/37

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 și 2010, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (2) stabilește cotele pentru 2009 și 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/39

(1)

Regulamentul (UE) nr. 53/2010 al Consiliului din 14 ianuarie 2010 de stabilire, pentru 2010, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice și grupe de resurse halieutice, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (2) stabilește cotele pentru 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2010.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/41

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/43

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2010/11 s-au stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1039/2010 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/45

(1)

Articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 („regulamentul”) prevede că statele membre care dispun de o bază de date electronică pe care Comisia o consideră pe deplin operațională pot dispune ca pașaportul să nu fie eliberat decât în cazul animalelor destinate comerțului în interiorul Uniunii și ca aceste animale să nu fie însoțite de pașaport decât în caz de deplasare de pe teritoriul statului membru în cauză spre un alt stat membru.

(2)

Letonia a înaintat Comisiei o cerere de recunoaștere a caracterului deplin operațional al bazei de date care face parte din sistemul leton pentru identificarea și înregistrarea bovinelor, în temeiul regulamentului. De asemenea, autoritățile letone au înaintat Comisiei informațiile adecvate privind compatibilitatea bazei de date cu prevederile articolului 5 din regulament.

(3)

Comisia a examinat informațiile depuse de către autoritățile letone și, ca urmare a acestei examinări, consideră că cererea este suficient de bine justificată, cu condiția efectuării unor adaptări pe care autoritățile letone s-au angajat să le îndeplinească până la 30 septembrie 2010.

(4)

Înainte de 1 octombrie 2010, autoritățile letone au confirmat implementarea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea respectării termenelor de notificare a evenimentelor stabilite în regulament, a identificării și urmăririi animalelor pierdute, precum și predării autorității competente la sosire a pașapoartelor care însoțesc animalele din alte state membre.

(5)

Având în vedere cele menționate anterior, este oportună recunoașterea caracterului deplin operațional al bazei de date letone pentru bovine, începând de la 1 octombrie 2010,

17.11.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 299/46