10.11.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 292/2

REGULAMENTUL (UE) NR. 1008/2010 AL COMISIEI

din 9 noiembrie 2010

privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului a și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (1), în special articolul 14 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 este un regulament special în sensul procedurii de omologare de tip prevăzute de Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (directiva-cadru) (2).

(2)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 abrogă Directiva 78/318/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1977 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului autovehiculelor (3). Cerințele stabilite în directiva respectivă ar trebui preluate în prezentul regulament și, acolo unde este necesar, modificate în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.

(3)	Domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să corespundă celui al Directivei 78/318/CEE, fiind astfel limitat la vehiculele din categoria M1.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 prevede dispoziții fundamentale privind cerințele de omologare ale autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului și de omologare de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizului ca unități tehnice separate. Prin urmare, este necesar să se stabilească proceduri, încercări și cerințe specifice pentru acest tip de omologări.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică autovehiculelor din categoria M1, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 2007/46/CE, care sunt echipate cu un parbriz, precum și dispozitivelor de spălare a parbrizului destinate autovehiculelor de categoria M1.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)

„tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului” înseamnă vehicule care nu prezintă diferențe între ele în ceea ce privește elemente esențiale cum sunt: caracteristicile dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului sau forma, dimensiunile și caracteristicile parbrizului și ale suportului acestuia;

(2)

„tip de dispozitive de spălare a parbrizului” înseamnă un grup de dispozitive de spălare a parbrizului care nu prezintă diferențe în ceea ce privește elemente esențiale cum ar fi performanțele pompei, materialele utilizate, capacitatea de stocare, numărul de duze, dimensiunile, grosimea pereților sau forma dispozitivului de spălare;

(3)	„motor” înseamnă un motor cu ardere internă care funcționează cu combustibil lichid sau gazos;

(4)	„dispozitiv de ștergere a parbrizului” înseamnă ansamblul constituit dintr-un dispozitiv care servește la ștergerea suprafeței exterioare a parbrizului și accesoriile și comenzile necesare pentru pornirea și oprirea dispozitivului;

(5)	„câmpul ștergătorului” înseamnă zona sau zonele parbrizului care sunt șterse de lamela (lamelele) ștergătorului atunci când dispozitivul de ștergere funcționează în condiții normale;

(6)	„funcționare intermitentă a dispozitivului de ștergere” înseamnă un mod de funcționare discontinuă a dispozitivului de ștergere, prin care fiecare ciclu complet este urmat de o perioadă în care ștergătoarele staționează într-o poziție de repaos prestabilită;

(7)	„dispozitiv de spălare a parbrizului” înseamnă un dispozitiv format din sisteme de stocare, transferare și proiectare a lichidelor către suprafața exterioară a parbrizului, la care se adaugă comenzile necesare pentru pornirea și oprirea acestora;

(8)	„comandă a dispozitivului de spălare” înseamnă mecanismul prin care dispozitivul de spălare este activat și dezactivat manual;

(9)	„pompă a dispozitivului de spălare” înseamnă un mecanism utilizat pentru transferarea lichidului din rezervorul dispozitivului de spălare pe suprafața parbrizului;

(10)	„duză” înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a direcționa lichidul către parbriz;

(11)	„dispozitiv amorsat complet” înseamnă un dispozitiv care a fost acționat normal pentru o perioadă de timp și în care lichidul a circulat prin pompă și conducte, fiind evacuat prin duză (duze);

(12)	„zonă curățată” înseamnă zona în prealabil murdară care nu mai prezintă urme de picături și de impurități după uscarea completă;

(13)	„zona de vizibilitate A” înseamnă zona de încercare A, astfel cum este definită la punctul 2.2 din anexa 18 la Regulamentul nr. 43 al CEE-ONU (4);

(14)	„zona de vizibilitate B” înseamnă zona de încercare redusă B, astfel cum este definită la punctul 2.4 din anexa 18 la Regulamentul nr. 43 al CEE-ONU, fără excluderea zonei definite la punctul 2.4.1 din regulamentul menționat;

(15)	„unghiul prevăzut al trunchiului” înseamnă unghiul măsurat între o dreaptă verticală care trece prin punctul „R” sau punctul de referință al scaunului și linia trunchiului într-o poziție care corespunde poziției prestabilite a spătarului indicată de producătorul vehiculului;

(16)	„punctul R” sau „punctul de referință al scaunului” înseamnă un punct definit de către producătorul vehiculului prin construcție pentru fiecare poziție așezată, determinat în raport cu sistemul de referință tridimensional;

(17)	„sistem de referință tridimensional” înseamnă un sistem de referință care constă dintr-un plan vertical longitudinal X-Z, un plan orizontal X-Y și un plan vertical transversal Y-Z în conformitate cu dispozițiile din apendicele 2 la anexei III la prezentul regulament;

(18)	„repere primare” înseamnă găuri, suprafețe, marcaje și alte semne de identificare pe carcasa sau șasiul vehiculului ale căror coordonate X, Y și Z în raport cu sistemul de referință tridimensional sunt specificate de producătorul vehiculului;

(19)	„întrerupătorul principal al vehiculului” înseamnă dispozitivul prin intermediul căruia sistemul electronic de la bordul vehiculului trece din modul deconectat, cum este cazul unui vehicul staționat în absența conducătorului auto, în modul normal de funcționare.

Articolul 3

Omologarea CE de tip a unui vehicul în ceea ce privește dispozitivele sale de ștergere și de spălare a parbrizului

1. Producătorul sau reprezentantul acestuia depune la autoritatea competentă în materie de omologare de tip cererea de omologare CE de tip pentru un vehicul în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului.

2. Cererea se întocmește în conformitate cu modelul din fișa de informații prevăzută în partea 1 din anexa I.

3. În cazul în care cerințele relevante specificate în anexa III la prezentul regulament sunt îndeplinite, autoritatea de omologare acordă omologarea CE de tip și eliberează un număr de omologare de tip în conformitate cu sistemul de numerotare prevăzut în anexa VII la Directiva 2007/46/CE.

Un stat membru nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul.

4. În sensul alineatului (3), autoritatea de omologare eliberează un certificat de omologare CE de tip întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în partea 2 din anexa I.

Articolul 4

Omologarea CE de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizelor ca unități tehnice separate

1. Producătorul sau reprezentantul acestuia depune la autoritatea de omologare cererea de omologare CE de tip pentru un tip de dispozitiv de spălare a parbrizului ca unitate tehnică separată.

Cererea se întocmește în conformitate cu modelul din fișa de informații prevăzută în partea 1 din anexa II.

2. În cazul în care cerințele relevante specificate în anexa III la prezentul regulament sunt îndeplinite, autoritatea de omologare acordă omologarea CE de tip și eliberează un număr de omologare de tip în conformitate cu sistemul de numerotare prevăzut în anexa VII la Directiva 2007/46/CE.

Un stat membru nu poate atribui același număr unui alt tip de unitate tehnică separată.

3. În sensul alineatului (2), autoritatea competentă în materie de omologare de tip eliberează un certificat de omologare CE de tip întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în partea 2 din anexa II.

Articolul 5

Marca de omologare CE de tip a unei unități tehnice separate

Fiecare unitate tehnică separată corespunzând unui tip cu privire la care s-a acordat omologarea CE de tip pentru o unitate tehnică separată în conformitate cu prezentul regulament poartă o marcă de omologare CE de tip pentru o unitate tehnică separată, astfel cum este prevăzută în partea 3 din anexa II.

Articolul 6

Valabilitatea și prelungirea omologărilor acordate în temeiul Directivei 78/318/CEE

Autoritățile naționale permit vânzarea și punerea în circulație a vehiculelor și a unităților tehnice separate cărora li s-a acordat omologarea de tip înainte de data menționată la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 661/2009 și continuă să aprobe extinderea omologării acelor vehicule și unități tehnice separate în temeiul Directivei 78/318/CEE.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 noiembrie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 200, 31.7.2009, p. 1.

(2) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.

(3) JO L 81, 28.3.1978, p. 49.

(4) JO L 230, 31.8.2010, p. 119.

ANEXA I

Documente administrative pentru omologarea CE de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului

PARTEA 1

Fișă de informații

MODEL

Fișă de informații nr. … pentru omologarea CE de tip a unui autovehicul în ceea ce privește dispozitivele sale de ștergere și de spălare a parbrizului.

Următoarele informații se furnizează în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie prezentate la scara corespunzătoare și cu suficiente detalii, în format A4 sau într-un dosar format A4. Eventualele fotografii trebuie să fie suficient de detaliate.

În cazul în care sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate menționate în prezenta fișă de informații sunt dotate cu comenzi electronice, trebuie furnizate informații cu privire la performanțele acestora.

0. GENERALITĂȚI

0.1. Marca (denumirea comercială a producătorului): …

0.2. Tipul: …

0.2.1. Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) (după caz): …

0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul (1): …

0.3.1. Amplasarea marcajelor respective: …

0.4. Categoria vehiculului (2): …

0.5. Denumirea și adresa producătorului: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului producătorului (după caz): …

1. CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCȚIE ALE VEHICULULUI

1.1. Fotografii și/sau desene ale unui vehicul reprezentativ: …

3. MOTORUL (3)

3.2. Motor cu ardere internă

3.2.1.8. Puterea netă maximă (4): … kW la … min–1 (valoare declarată de producător)

3.2.5. Sistemul electric

3.2.5.1. Tensiune nominală: …V, legare la masă pozitivă/negativă (5)

3.2.5.2. Generatorul

3.2.5.2.1. Tipul: …

3.2.5.2.2. Putere nominală: … VA

3.3. Motorul electric

3.3.1.1. Putere orară maximă: …kW

3.3.1.2. Tensiunea de funcționare: … V

3.3.2. Baterie

3.3.2.3. Capacitate: … Ah (amperi-oră)

3.4. Combinarea motoarelor

3.4.1. Vehicul electric hibrid: da/nu (5)

3.4.2. Categoria vehiculului electric hibrid: permite încărcare în afara vehiculului/nu permite încărcare în afara vehiculului: (5)

3.4.4. Descrierea dispozitivului de stocare a energiei: (baterie, condensator, volant/generator)

3.4.4.5. Energia: …

(pentru baterie: tensiune și capacitate Ah în 2 h, pentru condensator: J, …)

3.4.4.6. Încărcător: integrat/extern/fără (5)

4. TRANSMISIA (6)

4.7. maximă proiectată a vehiculului (în km/h) (7): …

9. CAROSERIA

9.2. Materiale utilizate și metode de construcție: …

9.4. Câmpul vizual

9.4.1. Detalii privind reperele primare, suficient de amănunțite pentru a fi rapid identificabile și pentru a verifica poziția fiecăruia în raport cu celelalte, precum și în raport cu punctul R: …

9.5. Parbriz și alte geamuri

9.5.1. Parbriz

9.5.1.1. Materiale utilizate: …

9.5.1.2. Sistemul de montare: …

9.5.1.3. Unghiul de înclinare: …

9.5.1.4. Numărul (numerele) de omologare de tip: …

9.5.1.5. Accesoriile pentru parbriz și poziția în care sunt montate, însoțite de o scurtă descriere a tuturor componentelor electrice/electronice: …

9.6. Dispozitivul de ștergere a parbrizului

9.6.1. Descriere tehnică detaliată (inclusiv fotografii sau desene): …

9.7. Dispozitivul de spălare a parbrizului

9.7.1. Descriere tehnică detaliată (inclusiv fotografii sau schițe) sau, dacă este omologat ca unitate tehnică separată, numărul de omologare de tip: …

9.8. Dispozitivele de dejivrare și dezaburire

9.8.2. Consum electric maxim: …kW

9.10. Dispunerea interioară

9.10.3. Scaune

9.10.3.5. Coordonatele sau schema punctului R

9.10.3.5.1. Scaun conducător auto: …

9.10.3.6. Înclinarea proiectată a spătarului

9.10.3.6.1. Scaun conducător auto: …

Note explicative

PARTEA 2

Certificat de omologare CE de tip

MODEL

Format: A4 (210 × 297 mm)

CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP

Comunicare privind:

—	omologarea CE de tip (8)

—	prelungirea omologării CE de tip (8)

—	refuzul omologării CE de tip (8)

—	retragerea omologării CE de tip (8)

a unui tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului

cu privire la Regulamentul (UE) nr. 1008/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/… (8)

Număr de omologare CE de tip: …

Motivul prelungirii: …

SECȚIUNEA I

0.1. Marca (denumirea comercială a producătorului): …

0.2. Tipul: …

0.2.1. Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) (după caz): …

0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt marcate pe vehicul (9): …

0.3.1. Amplasarea marcajelor respective: …

0.4. Categoria vehiculului (10): …

0.5. Denumirea și adresa producătorului: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului producătorului (după caz): …

SECȚIUNEA II

1. Informații suplimentare: a se vedea anexa.

2. Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor: …

3. Data raportului de încercare: …

4. Numărul raportului de încercare: …

5. Observații (dacă este cazul): a se vedea anexa.

6. Locul: …

7. Data: …

8. Semnătura: …

Anexe

Dosar de informații

Raport de încercare

(1) Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, a componentelor sau a unităților tehnice separate care fac obiectul prezentei fișe de informații, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul „?” (de exemplu ABC??123??).

(2) Clasificat în conformitate cu definițiile stabilite în partea A din anexa II la Directiva 2007/46/CE.

(3) În cazul unui vehicul care poate funcționa fie cu benzină, motorină etc., fie în combinație cu alt combustibil, aceste rubrici se completează de câte ori este necesar. În cazul motoarelor și sistemelor neconvenționale, producătorul trebuie să furnizeze informații echivalente.

(4) Stabilită în conformitate cu cerințele Directivei 80/1269/CEE a Consiliului (JO L 375, 31.12.1980, p 46).

(5) Se taie mențiunea care nu corespunde.

(6) Detaliile specificate trebuie prezentate pentru oricare variantă propusă.

(7) Pentru remorci, viteza maximă admisă de producător.

(8) Se taie mențiunea care nu corespunde.

(9) Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea tipului de vehicul, de componentă sau de unitate tehnică separată la care se referă prezenta fișă de informații, aceste caractere se reprezintă în documentație prin simbolul „?” (de exemplu, ABC??123??).

(10) Conform definiției din Directiva 2007/46/CE, anexa II, secțiunea A.

Addendum

la certificatul de omologare CE de tip nr. …

Informații suplimentare:

1.1.	Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, liniile și materialele de construcție: …

1.2.	Descriere a metodei de funcționare a dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului: …

1.3.	Descriere detaliată a dispozitivului de ștergere a parbrizului (de exemplu, număr de lamele, lungimea lamelelor, dimensiunile brațului ștergătorului etc.): …

1.4.	Descriere detaliată a dispozitivului de spălare a parbrizului (de exemplu, numărul de duze, numărul de conducte pe fiecare duză, pompa spălătorului, rezervorul de lichid de spălare, furtunurile de transport al lichidului și modul de conectare a acestora la pompă și duze etc.) …

1.5.	Capacitatea rezervorului pentru lichid (litri): …

1.6.	Viteza maximă proiectată a vehiculului (în km/h): …

2.	Poziția volanului: stânga/dreapta (1)

3.	Montare inversă a ștergătoarelor pe vehiculele cu volanul pe partea stângă și pe partea dreaptă: da/nu (1)

4.	Spoiler aerodinamic montat pe brațul ștergătorului/lamela ștergătorului (1)/pe partea conducătorului auto/partea centrală/partea pasagerului/… (1)

5.	Observații: …

(1) Se elimină ceea ce nu corespunde.

ANEXA II

Documente administrative pentru omologarea CE de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizului ca unități tehnice separate

PARTEA 1

Fișă de informații

MODEL

Fișă de informații nr. … privind omologarea CE de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizului ca unități tehnice separate.

În cazul în care sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate menționate în prezenta fișă de informații sunt dotate cu comenzi electronice, se furnizează informații cu privire la performanțele acestora.

0. GENERALITĂȚI

0.1. Marca (denumirea comercială a producătorului): …

0.2. Tipul: …

0.3. Mijloacele de identificare a tipului, în cazul în care este marcat pe unitatea tehnică separată (1): …

0.3.1. Amplasarea marcajelor respective: …

0.5. Denumirea și adresa producătorului: …

0.7. În cazul unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului producătorului (după caz): …

9.7. Spălător parbriz

9.7.1. Descriere tehnică detaliată (inclusiv fotografii sau desene): …

Note explicative

PARTEA 2

Certificat de omologare CE de tip

MODEL

Format: A4 (210 × 297 mm)

CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP

Comunicare privind:

—	omologarea CE de tip (2)

—	prelungirea omologării CE de tip (2)

—	refuzul omologării CE de tip (2)

—	retragerea omologării CE de tip (2)

a unui tip de dispozitiv de spălare a parbrizului ca unitate tehnică separată

cu privire la Regulamentul (UE) nr. 1008/2010, astfel cum a fost modificat(ă) ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/… (2)

Număr de omologare CE de tip: …

Motivul prelungirii: …

SECȚIUNEA I

0.1. Marca (denumirea comercială a producătorului): …

0.2. Tipul: …

0.3. Mijlocul de identificare a tipului, în cazul în care este marcat pe unitatea tehnică separată (3): …

0.3.1. Amplasarea marcajelor respective: …

0.5. Denumirea și adresa producătorului: …

0.7. Amplasarea și metoda de aplicare a marcajului de omologare CE: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului producătorului (după caz): …

SECȚIUNEA II

1. Informații suplimentare: a se vedea anexa.

2. Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor: …

3. Data raportului de încercare: …

4. Numărul raportului de încercare: …

5. Observații (dacă este cazul): a se vedea anexa.

6. Locul: …

7. Data: …

8. Semnătura: …

Anexe

Dosar de informații

Raport de încercare

Addendum

la certificatul de omologare CE de tip nr. …

Informații suplimentare:

1.1.	Descriere succintă a tipului de unitate tehnică separată: …

1.2.

Descriere detaliată a dispozitivului de spălare:

1.2.1.

Număr de duze: …

1.2.2.

Număr de orificiilor de pulverizare pe fiecare duză: …

1.2.3.

Descriere a furtunurilor de transport al lichidului și modul de conectare a acestora la pompă și duze: …

1.2.4.

Descrierea pompei dispozitivului de spălare: …

1.2.5.

Capacitatea rezervorului de lichid (litri): …

2.	Adecvat pentru circulația pe partea: stângă/dreaptă (4)

3.	O parte a dispozitivului poate fi situată în compartimentul motorului: da/nu (4)

4.	Unități tehnice separate: universale/specifice vehiculului (4)

5.	Observații: …

6.	Lista tipurilor de vehicule pentru care a fost omologată unitatea tehnică separată (dacă este cazul): …

PARTEA 3

Marca de omologare CE de tip a unei unități tehnice separate

1. Marca de omologare CE de tip a unităților tehnice separate constă din:

1.1. un dreptunghi în jurul literei minuscule „e” urmată de numărul distinctiv al statului membru care a acordat omologarea CE de tip pentru o unitate tehnică separată:

1	pentru Germania
2	pentru Franța
3	pentru Italia
4	pentru Țările de Jos
5	pentru Suedia
6	pentru Belgia
7	pentru Ungaria
8	pentru Republica Cehă
9	pentru Spania
11	pentru Regatul Unit
12	pentru Austria
13	pentru Luxemburg
17	pentru Finlanda
18	pentru Danemarca
19	pentru România
20	pentru Polonia
21	pentru Portugalia
23	pentru Grecia
24	pentru Irlanda
26	pentru Slovenia
27	pentru Slovacia
29	pentru Estonia
32	pentru Letonia
34	pentru Bulgaria
36	pentru Lituania
49	pentru Cipru
50	pentru Malta.

1.2. „Numărul de omologare de bază”, inscripționat în apropierea dreptunghiului, conținut în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip, precedat de cele două cifre care indică numărul de ordine atribuit prezentului regulament sau ultimei modificări tehnice majore aduse prezentului regulament. În prezent, acest număr de ordine este „00”.

2. Marca de omologare CE de tip a unei unități tehnice separate este aplicată pe rezervorul pentru lichid de spălare a parbrizului în așa fel încât să nu poată fi ștearsă și să fie ușor lizibilă, chiar și atunci când dispozitivul este montat pe un vehicul.

3. Un exemplu de marcă de omologare CE de tip a unei unități tehnice separate este prezentat în figura 1.

Figura 1

Exemplu de marcă de omologare CE de tip a unei unități tehnice separate

Notă explicativă

Legendă

Omologarea CE de tip a unității tehnice separate a fost acordată în Țările de Jos, cu numărul 0046. Primele două cifre „00” indică faptul că unitatea tehnică separată a fost omologată în conformitate cu prezentul regulament.

(1) Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea tipului de vehiculul, de componentă sau de unitate tehnică separată care face obiectul prezentei fișe de informații, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul „?” (de exemplu ABC??123??).

(2) Se elimină mențiunile necorespunzătoare.

(3) Dacă mijlocul de identificare a tipului conține caractere care nu sunt relevante pentru descrierea tipurilor de vehicul, de componentă sau unitate tehnică separată la care se referă prezenta fișă de informații, aceste caractere se reprezintă în documentație prin simbolul „?” (de exemplu, ABC??123??).

(4) Se elimină ceea ce nu corespunde.

ANEXA III

Cerințe privind dispozitivele de ștergere și spălare a parbrizului

1. CERINȚE SPECIFICE

1.1. Dispozitivul de ștergere a parbrizului

1.1.1. Fiecare vehicul este echipat cu un dispozitiv de ștergere a parbrizului care poate funcționa, atunci când comutatorul principal al vehiculului a fost activat, fără nicio altă acțiune din partea conducătorului auto în afara comutării în poziția „pornire” a comenzii de funcționare necesare pentru pornirea și oprirea dispozitivului de ștergere a parbrizului.

1.1.1.1. Dispozitivul de ștergere a parbrizului este format din unul sau mai multe brațe de ștergere prevăzute cu lamele ușor de înlocuit.

1.1.2. Câmpul ștergătorului trebuie să acopere cel puțin 98 % din zona de vizibilitate A, astfel cum este aceasta definită în apendicele 3 la anexa III.

1.1.3. Câmpul ștergătorului trebuie să acopere cel puțin 80 % din zona de vizibilitate B, astfel cum este aceasta definită în apendicele 3 la anexa III.

1.1.4. Câmpul ștergătorului de parbriz trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 1.1.2 și 1.1.3 atunci când dispozitivul funcționează la frecvențele de ștergere menționate la punctul 1.1.5.1 și se testează în condițiile prevăzute la punctele 2.1.10 – 2.1.10.3 din prezenta anexă.

1.1.5. Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să aibă cel puțin două frecvențe de ștergere:

1.1.5.1.

o frecvență de cel puțin 10 și cel mult 55 de cicluri/minut.

1.1.5.2.

o frecvență de cel puțin 45 cicluri complete/minut.

1.1.5.3.

Diferența între frecvența de ștergere cea mai ridicată și o frecvență mai scăzută trebuie să fie de cel puțin 15 cicluri/minut.

1.1.5.4.

Modul de funcționare intermitentă a dispozitivului de ștergere a parbrizului poate fi utilizat în vederea îndeplinirii cerințelor de la punctele 1.1.5.1 – 1.1.5.3 din prezenta anexă.

1.1.6. Frecvențele menționate la punctele 1.1.5 – 1.1.5.3 se încearcă în condițiile stabilite la punctele 2.1.1 – 2.1.6 și 2.1.8 din prezenta anexă.

1.1.7. Atunci când dispozitivul de ștergere a parbrizului se oprește ca urmare a comutării comenzii de funcționare în poziția „oprire”, brațul (brațele) de ștergere și lamela (lamelele) trebuie să revină în poziția de repaus.

1.1.8. Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să poată suporta un blocaj de cel puțin 15 secunde. Este permisă utilizarea dispozitivelor automate de protecție a circuitului, cu condiția să nu fie necesară acționarea unei alte comenzi decât comanda de funcționare a dispozitivului de spălare a parbrizului pentru a-l repune în funcțiune.

1.1.9. Capacitatea dispozitivului de ștergere a parbrizului de a suporta blocajul menționat la punctul anterior se testează în condițiile specificate la punctul 2.1.7 din prezenta anexă.

1.1.10. Dacă poziția de repaus a brațului (brațelor) sau lamelei (lamelelor) de ștergere a parbrizului se află în afara zonei de vizibilitate B, stabilită în conformitate cu apendicele 3 la anexa III, trebuie să fie posibilă deplasarea cu mâna a brațului (brațelor) de ștergere astfel încât lamela (lamelele) să fie ridicată (ridicate) de pe parbriz pentru a permite spălarea manuală a acestuia.

1.1.11. Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să poată să funcționeze timp două minute pe un parbriz uscat atunci când temperatura exterioară este de – 18 °C, fără a se observa o scădere a eficacității.

1.1.12. Funcționarea dispozitivului de ștergere a parbrizului la – 18 °C se testează în condițiile prevăzute la punctul 2.1.11 din prezenta anexă.

1.1.13. Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să continue să îndeplinească cerințele de la punctul 1.1.2 din prezenta anexă fără a pierde din eficacitate atunci când funcționează la frecvență maximă și când viteza relativă a aerului este echivalentă cu 80 % din viteza maximă proiectată a vehiculului sau cu 160 km/h, oricare dintre aceste valori este mai mică. Zona de vizibilitate A a parbrizului se pregătește în conformitate cu punctele 2.1.8 și 2.1.9 din prezenta anexă. Efectele aerodinamice determinate de dimensiunea și forma parbrizului, a brațului (brațelor) și a lamelei (lamelelor) ștergătoarelor se verifică în condițiile amintite, luându-se în considerare, de asemenea, punctul 2.1.9.1. Pe durata încercării, lamela (lamelele) trebuie să rămână în contact cu parbrizul, nefiind permisă ridicarea completă de pe acesta. Pe durata fiecărui ciclu complet, lamela (lamelele) ștergătorului trebuie să rămână în contact permanent cu parbrizul în zona specificată la punctul 1.1.2, nefiind permisă nicio ridicare parțială în timpul baleierii ștergătorului.

1.2. Dispozitivul de spălare a parbrizului

1.2.1. Orice vehicul trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de spălare a parbrizului care poate funcționa atunci când comutatorul principal al vehiculului a fost activat și care poate rezista la sarcinile și presiunile apărute atunci când duzele sunt obturate iar dispozitivul este acționat în conformitate cu procedura descrisă la punctele 2.2.1.1 – 2.2.1.1.2 din prezenta anexă.

1.2.2. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului nu trebuie să fie perturbată de expunerea la ciclurile de temperatură prevăzute la punctele 2.2.1 – 2.2.5 din prezenta anexă.

1.2.3. Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să poată pulveriza lichid de spălare pe zona țintă a parbrizului, fără urme de scurgeri, decuplarea unui furtun sau defectarea unei duze, în condiții de utilizare normală la temperaturi ambiante cuprinse între – 18 °C și 80 °C. În plus, atunci când duzele sunt obturate, aceasta nu trebuie să provoace scurgeri sau decuplări ale furtunurilor.

1.2.4. Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să aibă capacitatea de furniza suficient lichid pentru curățarea a cel puțin 60 % din zona de vizibilitate A, astfel cum este aceasta determinată în apendicele 3 la anexa III, în condițiile descrise la punctele 2.2.6 – 2.2.6.4 din prezenta anexă.

1.2.5. Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să poată fi activat manual prin intermediul comenzii spălătorului. În plus, activarea și dezactivarea dispozitivului pot, de asemenea, fi coordonate și combinate cu orice alt sistem al vehiculului.

1.2.6. Capacitatea rezervorului pentru lichid nu trebuie să fie mai mică de 1,0 litru.

2. PROCEDURA DE ÎNCERCARE

2.1. Condiții de încercare a dispozitivului de ștergere a parbrizului.

2.1.1. Dacă nu există dispoziții contrare, încercările descrise în continuare se efectuează în condițiile prevăzute la punctele 2.1.2 – 2.1.5.

2.1.2. Temperatura ambiantă trebuie să fie între 5 °C și 40 °C.

2.1.3. Parbrizul se menține permanent umed.

2.1.4. Dacă dispozitivul de ștergere a parbrizului este electric, trebuie îndeplinite următoarele condiții suplimentare:

2.1.4.1. La începutul încercării, toate bateriile trebuie să fie complet încărcate.

2.1.4.2. Motorul (dacă există) trebuie turat la o viteză care nu depășește 30 % din viteza corespunzătoare puterii maxime a motorului. Totuși, dacă acest lucru nu poate fi realizat ca urmare a unor programe specifice de control al motorului (de exemplu, în cazul vehiculelor hibride electrice) se stabilește un scenariu realist care ia în considerare turațiile motorului și absența periodică sau permanentă a unui motor în stare de funcționare în condiții normale de deplasare. Dacă dispozitivul de ștergere a parbrizului poate satisface cerințele fără ca motorul să fie pornit, nu este necesar ca acesta să fie pus în funcțiune.

2.1.4.3. Faza de întâlnire a farurilor trebuie să fie aprinsă.

2.1.4.4. Toate sistemele existente de încălzire, ventilare, dejivrare și dezaburire (indiferent de amplasarea acestora în vehicul) trebuie să funcționeze la puterea maximă (cel mai ridicat consum de energie)

2.1.5. Dispozitivele de ștergere a parbrizului cu aer comprimat sau cu vacuum trebuie să poată funcționa continuu la frecvențele de ștergere prescrise, indiferent de turația și sarcina motorului sau nivelurile minime și maxime de încărcare a bateriei specificate de producător pentru condiții de funcționare normală.

2.1.6. Frecvențele de ștergere ale dispozitivului de ștergere a parbrizului trebuie să îndeplinească cerințele de la punctele 1.1.5 – 1.1.5.3 din prezenta anexă după o perioadă de funcționare prealabilă de 20 de minute pe un parbriz umed.

2.1.7. Cerințele prevăzute la punctul 1.1.8 din prezenta anexă trebuie să fie îndeplinite atunci când brațele de ștergere sunt imobilizate în poziția corespunzătoare unei jumătăți de ciclu timp de 15 secunde, comanda dispozitivului de ștergere a parbrizului fiind comutată în poziția celei mai mari frecvențe de ștergere.

2.1.8. Suprafața exterioară a parbrizului se degresează temeinic cu alcool metilic sau cu un agent de degresare echivalent. După uscare se aplică o soluție de amoniac având o concentrație de cel puțin 3 % și cel mult 10 %. Se lasă să se usuce suprafața apoi se șterge cu o cârpă uscată din bumbac.

2.1.9. Conform cerințelor din apendicele 4 la anexa 3, se aplică pe suprafața exterioară a parbrizului un strat uniform de amestec de încercare care se lasă să se usuce.

2.1.9.1. Încercările corespunzătoare dispozitivului de spălare a parbrizului pot fi efectuate după ce suprafața exterioară a parbrizului a fost pregătită în conformitate cu procedura de la punctele 2.1.8 și 2.1.9.

2.1.10. Câmpul ștergătorului de parbriz prevăzut la punctul 1.1.4 din prezenta anexă se determină după cum urmează:

2.1.10.1. Suprafața exterioară a parbrizului se tratează conform dispozițiilor de la punctele 2.1.8 și 2.1.9.

2.1.10.2. Pentru a se verifica îndeplinirea cerințelor de la punctele 1.1.2 și 1.1.3 din prezenta anexă, dispozitivul de ștergere a parbrizului se acționează după efectuarea pregătirii prevăzute la punctul 2.1.9.1, apoi se marchează câmpul ștergătorului de parbriz și se compară cu marcajul zonelor de vizibilitate A și B, determinate în conformitate cu apendicele 3 la anexa III.

2.1.10.3. Serviciul tehnic poate accepta o procedură de încercare alternativă (de exemplu, încercare virtuală) pentru a verifica îndeplinirea cerințelor de la punctele 1.1.2 și 1.1.3 din prezenta anexă.

2.1.11. Cerințele de la punctul 1.1.11 trebuie îndeplinite atunci când vehiculul a fost expus unei temperaturi ambiante de – 18 ± 3 °C pe o perioadă de minimum patru ore. Vehiculul trebuie pregătit pentru a funcționa în condițiile prevăzute la punctele 2.1.4 și 2.1.5. Pe durata încercării, dispozitivul de ștergere trebuie să funcționeze în condiții normale, dar la frecvența de ștergere maximă. Nu este necesară observarea câmpului de ștergere.

2.2. Condiții de încercare a dispozitivului de spălare a parbrizului.

2.2.1. Încercarea nr. 1. Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C pe o perioadă minimă de 4 ore. Apa trebuie să se stabilizeze la această temperatură.

2.2.1.1. Toate duzele se obturează, apoi dispozitivul de spălare se acționează de șase ori pe minut, fiecare perioadă de funcționare fiind de cel puțin 3 secunde.

2.2.1.1.1. Dacă dispozitivul de spălare a parbrizului este acționat manual de către conducătorul auto, forța aplicată trebuie să fie între 11 și 13,5 daN în cazul unei pompe operate manual. În cazul unei pompe acționate printr-o pedală, forța aplicată trebuie să fie între 40 și 44,5 daN.

2.2.1.1.2. În cazul pompelor electrice, tensiunea de încercare trebuie să fie cel puțin egală cu tensiunea nominală și să nu o depășească cu mai mult de 2 volți.

2.2.1.2. La sfârșitul încercării, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului trebuie să fie în conformitate cu prevederile punctului 1.2.3 din prezenta anexă.

2.2.2. Încercarea nr. 2. Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă de minimum 4 ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură.

2.2.2.1. Comanda spălătorului parbrizului se acționează de șase ori într-un minut, de fiecare dată timp de cel puțin trei secunde, în conformitate cu punctele 2.2.1.1.1 și 2.2.1.1.2. Dispozitivul se expune apoi la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C până când gheața se topește complet. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea acestuia în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2.

2.2.3. Încercarea nr. 3. Încercarea de expunere la temperaturi scăzute

2.2.3.1. Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă, se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă de minimum 4 ore, asigurându-se că toată apa conținută în dispozitiv este înghețată. Dispozitivul este expus apoi unei temperaturi ambiante de 20 ± 2 °C, până când gheața este complet topită, dar în nici un caz mai mult de patru ore. Acest ciclu înghețare – dezghețare se repetă de șase ori. În final, atunci când dispozitivul de spălare a parbrizului este expus la temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C iar gheața s-a topit în întregime, deși nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică prin acționarea sa în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2.

2.2.3.2. Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple și se amorsează complet cu un lichid de spălare a parbrizului pentru temperaturi scăzute constând dintr-o soluție de 50 % metanol sau de alcool izopropilic în apă a cărei duritate nu depășește 205 mg/l (Ca). Dispozitivul se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă minimă de 4 ore. Nu este necesară stabilizarea lichidului la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea acestuia în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2.

2.2.4. Încercarea nr. 4. Încercarea de expunere ciclică la temperaturi ridicate

2.2.4.1. Dacă orice parte a dispozitivului de spălare a parbrizului este amplasată în compartimentul motorului, dispozitivul se umple cu apă, se amorsează complet și se expune unei temperaturi ambiante de 80 ± 3 °C pe o perioadă de minimum 8 ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2.

2.2.4.2. Dacă nicio parte a dispozitivului de spălare a parbrizului nu este amplasată în compartimentul motorului, dispozitivul se umple cu apă, se amorsează complet și se expune unei temperaturi ambiante de 80 ± 3 °C pe o perioadă de minimum 8 ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Dispozitivul se expune apoi la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C. După ce temperatura apei s-a stabilizat, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică prin acționarea sa în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2. Ulterior, dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de 60 ± 3 °C pe o perioadă de minimum 8 ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 2.2.1.1 și 2.2.1.2. În mod alternativ, producătorul poate solicita încercarea dispozitivului de spălare a parbrizului în condițiile prevăzute la punctul 2.2.4.1.

2.2.5. Încercările la care este supus spălătorul, prevăzute la punctele 2.2.1 – 2.2.4.2 trebuie efectuate succesiv pe același dispozitiv de spălare a parbrizului. Dispozitivul poate fi încercat în forma instalată pe tipul de vehicul pentru care se solicită omologarea CE de tip, sau separat. În cazul în care se solicită omologarea CE de tip pentru o unitate tehnică separată, dispozitivul se încearcă separat.

2.2.6. Încercarea nr. 5. Încercarea de eficacitate a dispozitivului de spălare a parbrizului

2.2.6.1. Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet. Cu vehiculul staționat și în condiții de vânt moderat, duza (duzele) se direcționează, dacă este posibil, spre zona-țintă de pe suprafața exterioară a parbrizului.

2.2.6.2. Suprafața exterioară a parbrizului se supune tratamentului indicat la punctele 2.1.8 și 2.1.9 din prezenta anexă.

2.2.6.3. Dispozitivul de spălare a parbrizului se acționează în conformitate cu instrucțiunile producătorului, având în vedere punctele 2.2.1.1.1 și 2.2.1.1.2 din prezenta anexă. Durata totală a încercării nu trebuie să depășească 10 cicluri complete de funcționare automată a dispozitivului de ștergere a parbrizului, la frecvența maximă de ștergere.

2.2.6.4. În scopul verificării îndeplinirii cerințelor de la punctul 1.2.4 din prezenta anexă, se delimitează zona curățată relevantă și se compară cu zona de vizibilitate A, determinată în conformitate cu apendicele 3 la anexa III. Delimitarea zonei curățate nu este necesară dacă îndeplinirea cerințelor este vizibilă cu ochiul liber.

2.2.7. Încercarea prevăzută la punctele 2.2.6 – 2.2.6.4 se efectuează întotdeauna pe tipul de vehicul pentru care se solicită omologarea CE de tip, chiar și în cazul în care pe vehicul este instalată o unitate tehnică separată deja omologată.

Apendicele 1

Procedura pentru verificarea punctului R (punctul de referință al scaunului)

Punctul R sau punctul de referință al scaunului se stabilește în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa 3 la Regulamentul nr. 17 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (1).

(1) JO L 373, 27.12.2006, p. 1.

Apendicele 2

Procedura pentru determinarea reperelor primare în sistemul de referință tridimensional

Relațiile dimensionale între reperele primare înscrise pe desene și poziția reală a acestora pe vehicul se stabilesc în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa 4 la Regulamentul nr. 125 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (1).

(1) JO L 200, 31.7.2010, p. 38.

Apendicele 3

Procedura de determinare a zonelor de vizibilitate ale parbrizelor autovehiculelor

Zonele de vizibilitate A și B se stabilesc în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa 18 la Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

Apendicele 4

Caracteristici ale amestecului utilizat pentru încercarea dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului

1. Amestecul de încercare menționat la punctul 2.1.9 din anexa III conține:

1.1.	Apă cu o duritate mai mică de 205 mg/l (Ca): 92,5 %, procente volumice.

1.2.	Soluție apoasă saturată de sare (clorură de sodiu), soluție: 5 %, procent volumic.

1.3.	Praf, în conformitate cu specificațiile de la punctele 1.3.1 – 1.3.2.6 de mai jos: 2,5 %, procent volumic.

1.3.1. Specificații pentru analiza prafului de încercare

1.3.1.1.

68 ± 1 % SiO2, procent masic

1.3.1.2.

4 ± 1 % Fe2O3, procent masic

1.3.1.3.

16 ± 1 % Al2O3, procent masic

1.3.1.4.

3 ± 1 % CaO, procent masic

1.3.1.5.

1 ± 0,5 % MgO, procent masic

1.3.1.6.

4 ± 1 % hidroxizi alcalini, procent masic

1.3.1.7.

2,5 ± 0,5 % pierderi la aprindere, procent masic

1.3.2. Specificații pentru distribuția prafului brut în funcție de dimensiunea particulelor

1.3.2.1.

12 ± 2 % pentru particule cuprinse între 0 și 5 μm

1.3.2.2.

12 ± 3 % pentru particule cuprinse între 5 și 10 μm

1.3.2.3.

14 ± 3 % pentru particule cuprinse între 10 și 20 μm

1.3.2.4.

23 ± 3 % pentru particule cuprinse între 20 și 40 μm

1.3.2.5.

30 ± 3 % pentru particule cuprinse 40 și 80 μm

1.3.2.6.

9 ± 3 % pentru particule cuprinse 80 și 200 μm

10.11.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 292/21

REGULAMENTUL (UE) NR. 1009/2010 AL COMISIEI

din 9 noiembrie 2010

privind cerințele pentru omologarea de tip a apărătorilor de roți pentru anumite autovehicule și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 este un regulament individual în sensul procedurii de omologare de tip prevăzută de Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (2).

(2)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 abrogă Directiva 78/549/CEE a Consiliului din 12 iunie 1978 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la apărătorile de roți pentru autovehicule (3). Cerințele stabilite în directiva respectivă ar trebui preluate în prezentul regulament și, acolo unde este necesar, modificate în vederea adaptării acestora la evoluția cunoștințelor științifice și tehnice.

(3)	Domeniul de aplicare al prezentului regulament trebuie să corespundă cu cel al Directivei 78/549/CEE, fiind deci limitat la vehiculele din categoria M1.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 661/2009 stabilește dispoziții fundamentale privind cerințele pentru omologarea de tip a anumitor autovehicule în ceea ce privește apărătorile de roți. Din aceste motive, este necesar, de asemenea, să fie stabilite proceduri, încercări și cerințe specifice pentru aceste omologări de tip.

(5)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică autovehiculelor din categoria M1, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 2007/46/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)

„tip de vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți” înseamnă vehiculele care nu diferă în aspecte esențiale precum caracteristicile apărătorilor de roți sau dimensiunile minime și maxime ale pneurilor și roților corespunzătoare pentru montarea pe vehicul, ținând cont de dimensiunile de gabarit admisibile ale pneurilor, ale jantelor și de abaterile roților;

(2)	„dimensiunile maxime de gabarit ale pneului” înseamnă lățimea maximă a secțiunii transversale a pneului și diametrul exterior maxim al acestuia, inclusiv toleranțele, admise și specificate conform omologării componentelor acestuia;

(3)	„dispozitiv antiderapant” înseamnă un lanț pentru zăpadă sau alt dispozitiv echivalent care asigură tracțiunea pe zăpadă, care poate fi montat pe combinația pneu/roată a vehiculului și care nu este un pneu de zăpadă, un pneu de iarnă, un pneu pentru toate anotimpurile sau orice alt tip de pneu.

Articolul 3

Dispoziții privind omologarea CE de tip a unui vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți

1. Constructorul sau reprezentantul acestuia depune la autoritatea de omologare de tip cererea de omologate CE de tip pentru un vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți.

2. Cererea se întocmește în conformitate cu modelul din documentul informativ prevăzut în partea 1 din anexa I.

3. În cazul în care cerințele relevante specificate în anexa II la prezentul regulament sunt îndeplinite, autoritatea de omologare acordă omologarea CE de tip și eliberează un număr de omologare de tip în conformitate cu sistemul de numerotare prevăzut în anexa VII la Directiva 2007/46/CE.

Un stat membru nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul.

4. În sensul alineatului (3), autoritatea de omologare de tip eliberează un certificat de omologare CE de tip întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în partea 2 din anexa I.

Articolul 4

Valabilitatea și extinderea omologărilor acordate în temeiul Directivei 78/549/CEE

Autoritățile naționale permit vânzarea și intrarea în serviciu a vehiculelor cărora li s-a acordat omologarea de tip înainte de data menționată la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 661/2009 și continuă să acorde prelungirea omologărilor pentru vehiculele respective în temeiul Directivei 78/549/CEE.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 noiembrie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 200, 31.7.2009, p. 1.

(2) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.

(3) JO L 168, 26.6.1978, p. 45.

ANEXA I

Documente administrative pentru omologarea CE de tip a autovehiculelor în ceea ce privește apărătorile de roți

PARTEA 1

Fișă de informare

MODEL

Fișă de informare nr. … referitoare la omologarea CE de tip a unui autovehicul în ceea ce privește apărătorile de roți.

Următoarele informații trebuie transmise în trei exemplare și trebuie să conțină un cuprins. Orice desen trebuie transmis la scara corespunzătoare și cu suficiente detalii, în format A4 sau într-un dosar format A4. Dacă există fotografii, acestea trebuie să fie suficient de detaliate.

În cazul în care sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate menționate în prezentul document informativ au dispozitive de comandă electronice, se vor furniza informații cu privire la performanțele acestora.

0. DISPOZIȚII GENERALE

0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): …

0.2. Tipul: …

0.2.1. Denumirea (denumirile) comercială(e) (dacă este cazul): …

0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt marcate pe vehicul (1): …

0.3.1. Amplasarea marcajului: …

0.4. Categoria de vehicul (2): …

0.5. Denumirea și adresa constructorului: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului constructorului (dacă este cazul): …

1. CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCȚIE ALE VEHICULULUI

1.1. Fotografii și/sau desene ale unui vehicul reprezentativ: …

1.3. Numărul de axe și roți: …

1.3.1. Numărul și poziția axelor cu roți jumelate: …

1.3.2. Numărul și amplasarea axelor directoare: …

1.3.3. Axe motoare (număr, poziție, interconectare): …

2. MASE ȘI DIMENSIUNI (3) (4)

2.3. Ecartamentul și lățimea axei (axelor)

2.3.1. Ecartamentul fiecărei axe directoare (5): …

2.3.2. Ecartamentul tuturor celorlalte axe (5): …

2.3.3. Lățimea celei mai late axe spate: …

2.3.4. Lățimea celei mai avansate axe (măsurată la extremitatea anvelopelor, cu excepția proeminenței din zona de contact cu solul): …

2.4. Categoria dimensiunilor vehiculului (de gabarit)

2.4.1. Pentru șasiu fără caroserie

2.4.1.2. Lățimea (6): …

2.4.1.3. Înălțimea (în stare de funcționare) (7) (pentru suspensii cu înălțime reglabilă se indică poziția normală de funcționare): …

2.4.2. Pentru șasiu cu caroserie

2.4.2.2. Lățimea (6): …

2.4.2.3. Înălțimea (în stare de funcționare) (7) (pentru suspensii cu înălțime reglabilă se indică poziția normală de funcționare): …

2.6. Masa în stare de funcționare

Masa vehiculului carosat în stare de funcționare și, în cazul unui vehicul tractor din altă categorie decât M1, cu dispozitiv de remorcare, dacă este montat de constructor, sau masa șasiului sau a șasiului cu cabină, fără caroserie și/sau dispozitivul de remorcare în cazul în care constructorul nu montează caroseria și/sau dispozitivul de remorcare (inclusiv lichide, scule, roată de rezervă, dacă este cazul, conducătorul auto, iar pentru autobuze și autocare, însoțitorul, dacă vehiculul este prevăzut cu scaun pentru acesta) (8) (masă maximă și minimă pentru fiecare variantă): …

6. SUSPENSIE

6.2.1. Reglarea nivelului: da/nu/opțional (9)

6.6. Anvelope și roți

6.6.1. Combinație (combinații) pneu/roată

(a)	pentru pneuri se specifică dimensiunile;

(b)	pentru roți se indică dimensiunea/dimensiunile jantelor și abaterea (abaterile);

6.6.1.1. Axe

6.6.1.1.1. Axa 1: …

6.6.1.1.2. Axa 2: …

etc.

6.6.4. Descrierea dispozitivului (dispozitivelor) antiderapant(e) și a combinației (combinațiilor) pneu/roată de pe axa (axele) față și/sau spate adecvate pentru tipul de vehicul, astfel cum sunt recomandate de constructor: …

9.16. Apărători de roți

9.16.1. Scurtă descriere a vehiculului în ceea ce privește apărătorile de roți: …

9.16.2. Desene detaliate ale apărătorilor de roți și ale poziției acestora pe vehicul, prezentându-se dimensiunile specificate în figura 1 din anexa II la prezentul regulament și luând în considerare extremele combinațiilor pneu/roată: …

Note explicative

PARTEA 2

Certificat de omologare CE de tip

MODEL

Format: A4 (210 × 297 mm)

CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP

Comunicare privind:

—	omologarea CE de tip (10)

—	prelungirea omologării CE de tip (10)

—	refuzul omologării CE de tip (10)

—	retragerea omologării CE de tip (10)

a unui tip de vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți

cu privire la Regulamentul (UE) nr. 1009/2010, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/… (10)

Numărul omologării CE de tip: …

Motivul prelungirii: …

SECȚIUNEA I

0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): …

0.2. Tipul: …

0.2.1. Denumirea (denumirile) comercială (comerciale) (dacă este cazul): …

0.3. Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt marcate pe vehicul (11): …

0.3.1. Amplasarea marcajului: …

0.4. Categoria vehiculului (12): …

0.5. Denumirea și adresa constructorului: …

0.8. Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: …

0.9. Numele și adresa reprezentantului constructorului (dacă este cazul): …

SECȚIUNEA II

1. Informații suplimentare: a se vedea addendumul.

2. Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor: …

3. Data raportului de încercare: …

4. Numărul raportului de încercare: …

5. Observații (dacă este cazul): a se vedea addendumul.

6. Locul: …

7. Data: …

8. Semnătura: …

Anexe

Dosar de omologare

Raport de încercare

(1) Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, a componentelor sau a tipurilor de unități tehnice separate care fac obiectul acestui document informativ, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul „?” (de exemplu, ABC??123??).

(2) Clasificat în conformitate cu definițiile stabilite în partea A a anexei II la Directiva 2007/46/CE.

(3) În cazul unui model cu o cabină normală și în cazul altuia cu o cabină cu cușetă, trebuie declarate ambele mase și ambele dimensiuni.

(4) Standardul ISO 612: 1978 - Vehicule rutiere – Dimensiunile autovehiculelor și ale vehiculelor tractate – termeni și definiții.

(5)

(g4)	Termenul nr. 6.5.

(6)

(g7)	Termenul nr. 6.2.

(7)

(g8)	Termenul nr. 6.3.

(8) Masa conducătorului auto și, dacă este cazul, masa însoțitorului este aproximată la 75 kg (divizată în 68 kg masa personală și 7 kg masa bagajului în conformitate cu Standardul ISO 2416 - 1992), rezervorul de combustibil este plin în proporție de 90 %, iar celelalte sisteme care conțin lichide (cu excepția celor pentru apa reziduală) în proporție de 100 % față de capacitatea indicată de constructor.

(9) Se taie mențiunile necorespunzătoare.

(10) Se taie mențiunile necorespunzătoare.

(11) Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, a componentelor sau a tipurilor de unități tehnice separate care fac obiectul acestui document informativ, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul „?” (de exemplu, ABC??123??).

(12) Astfel cum este definită în partea A a anexei II la Directiva 2007/46/CE.

Addendum

la certificatul de omologare CE de tip nr. […]

Informații suplimentare:

1.1.	Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, liniile și materialele de construcție: …

1.2.	Descrierea apărătorilor de roți: …

1.3.	Combinația (combinațiile) pneu/roată (inclusiv dimensiunea anvelopei, dimensiunea jantei și abaterea roților): …

1.4.	Descrierea tipului (tipurilor) de dispozitiv(e) antiderapant(e) care poate (pot) fi utilizat(e): …

1.5.	Combinația (combinațiile) pneu/roată (inclusiv dimensiunea pneului, dimensiunea jantei și abaterea roților) care trebuie utilizat (utilizate) cu dispozitivul (dispozitivele) antiderapant(e): …

2.	Axa (axele) acționată (acționate) permanent: axa 1/axa 2/ […] (1)

3.	Suspensii cu înălțime reglabilă: da/nu (1)

4.	Apărători de roți demontabile/nedemontabile (1) în totalitate/în parte (1)

5.	Observații: …

(1) Se elimină ceea ce nu corespunde.

ANEXA II

Cerințe privind apărătorile de roți

1. CERINȚE GENERALE

1.1.	Toate roțile vehiculului trebuie să fie echipate cu câte o apărătoare.

1.2.

Apărătorile de roți pot fi proiectate fie ca părți ale caroseriei, fie ca apărători de noroi separate și sunt destinate să îi protejeze, în măsura posibilului, pe ceilalți participanți la trafic împotriva proiectării pietrelor, a noroiului, a gheții, a zăpezii și a apei și să reducă pericolele datorate contactului cu roțile în mișcare.

2. CERINȚE SPECIFICE

2.1.	Apărătorile de roți trebuie să îndeplinească următoarele cerințe atunci când masa vehiculului este masa declarată de constructor în stare de funcționare și cu un pasager așezat pe scaunul din față și roțile directoare aflate în poziție dreaptă.

2.1.1.

În zona formată de planurile radiale la un unghi de 30° în partea din față și 50° în partea din spate a centrului roților (a se vedea figura 1), lățimea totală (q) a apărătorilor de roți trebuie să fie cel puțin suficientă pentru a acoperi lățimea totală a pneului (b) ținând seama de diametrul pneului și de extremele combinației (combinațiilor) pneu/roată astfel cum sunt specificate de constructor. În cazul unei roți duble se ia în calcul diametrul de pneu și lățimea totală (t) care acoperă cele două pneuri.

2.1.1.1.

În scopul determinării lățimilor menționate la punctul 2.1.1, etichetele (inscripțiile) și decorațiile, precum și benzile sau nervurile de protecție de pe pereții pneului nu sunt luate în considerare.

2.1.2.

Partea posterioară a apărătorilor de roți nu trebuie să depășească un plan orizontal situat la 150 mm deasupra axei de rotație a roților; de asemenea:

2.1.2.1.

în cazul roților individuale, punctul de intersecție a marginii posterioare a apărătorii cu planul orizontal descris la punctul 2.1.2 (a se vedea figura 1, punctul A) trebuie să se situeze în exteriorul planului longitudinal median al pneului.

2.1.2.2.

în cazul roților duble, punctul de intersecție a marginii posterioare a apărătorii roții cu planul orizontal descris la punctul 2.1.2 (a se vedea figura 1, punctul A) la roata din exterior trebuie să se situeze în exteriorul planului longitudinal median al pneului poziționat cel mai în exterior.

2.1.3.

Conturul și poziția fiecărei apărători de roată trebuie să fie astfel încât aceste apărători să se afle cât mai aproape posibil de pneu și, în special, în interiorul părții delimitate de planurile radiale prevăzute la punctul 2.1.1; conturul și poziția trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

2.1.3.1.

adâncimea (p) a elementului încastrat situat în planul vertical al axei pneului, măsurată de la marginile exterioară și interioară ale apărătorii roții la planul vertical longitudinal care intersectează centrul pneului în interiorul apărătorii, trebuie să fie de cel puțin 30 mm. Această adâncime (p) poate fi redusă progresiv, până la zero, în direcția planurilor radiale prevăzute la punctul 2.1.1;

2.1.3.2.

distanța (c) între marginile inferioare ale apărătorii și axa care intersectează centrul de rotație al roților nu trebuie să depășească 2 × r, unde raza (r) este raza statică a pneului.

2.1.4.

În cazul vehiculelor a căror suspensie este cu înălțime reglabilă, cerințele susmenționate trebuie să fie îndeplinite atunci când vehiculul se află în poziția normală de funcționare specificată de constructorul autovehiculului.

2.2.	Apărătorile de roți pot fi formate din mai multe componente, cu condiția să nu existe spații libere între acestea și nici în interiorul vreunuia dintre aceste componente atunci când sunt asamblate.

2.3.	Apărătorile de roți trebuie să fie solid fixate. Cu toate acestea, ele pot fi demontabile total sau parțial.

3. UTILIZAREA DISPOZITIVELOR ANTIDERAPANTE

3.1.

În cazul vehiculelor cu două roți motoare, constructorul certifică faptul că vehiculul este proiectat astfel încât să se poată folosi cel puțin un tip de dispozitiv antiderapant pentru cel puțin una din combinațiile pneu/roată omologate pentru axa motoare a vehiculului respectiv. Dispozitivul antiderapant și combinația (combinațiile) pneu/roată adecvate pentru tipul de vehicul trebuie să fie specificate de constructor la punctul 6.6.4 din fișa informativă.

3.2.

În cazul vehiculelor având toate roțile motoare, inclusiv cele la care axele motoare pot fi decuplate fie manual, fie automat, constructorul certifică faptul că vehiculul este proiectat astfel încât să se poată folosi cel puțin un tip de dispozitiv antiderapant pe cel puțin una din combinațiile pneu/roată omologate pentru axa motoare a vehiculului, care nu poate fi decuplată. La punctul 6.6.4 din fișa informativă constructorul trebuie să specifice tipul de dispozitiv antiderapant și combinația (combinațiile) pneu/roată adecvată (adecvate) pentru tipul de vehicul.

3.3.

Constructorul vehiculului trebuie să includă în manualul de utilizare a vehiculului instrucțiunile corespunzătoare referitoare la utilizarea corectă a dispozitivelor antiderapante specificate, iar aceste informații trebuie să fie prezentate în limba națională sau cel puțin într-una din limbile naționale ale țării în care vehiculul este oferit spre vânzare.

Figura 1

Schița apărătorii de roată

10.11.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 292/40

DECIZIA COMISIEI

din 5 noiembrie 2010

privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru efectuarea, în statele membre, a unui program coordonat de monitorizare cu privire la prevalența Listeria monocytogenes în anumite produse alimentare gata pentru consum

[notificată cu numărul C(2010) 7516]

(2010/678/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 66,

având în vedere Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici (2), în special articolul 5,

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește, printre altele, procedurile care reglementează sprijinul financiar din partea Uniunii în vederea adoptării măsurilor necesare pentru a asigura aplicarea Regulamentului (CE) nr. 882/2004.

(2)	Directiva 2003/99/CE prevede faptul că pot fi stabilite programe coordonate de monitorizare, în special atunci când sunt identificate nevoi specifice, în vederea evaluării riscurilor și a stabilirii unor valori de referință care se raportează la zoonoze și la agenții zoonotici.

(3)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor au publicat rapoarte privind tendințele și sursele zoonozelor, agenților zoonotici și rezistenței antimicrobiene în cadrul Uniunii în 2006 (3) și 2007 (4) (rapoarte EFSA-ECDC). Conform acestor rapoarte, un număr total de 1 588 de cazuri de listerioză (Listeria monocytogenes) au fost înregistrate la oameni în 25 de state membre în 2006. De asemenea, 1 558 de astfel de cazuri s-au înregistrat în 26 de state membre în 2007. Rapoartele au pus în evidență, de asemenea, o creștere semnificativă a incidenței acestor cazuri la om în perioada 2001-2006. Boala este adesea gravă și rata mortalității este ridicată.

(4)	Având în vedere că Listeria monocytogenes este capabilă să se multiplice în diverse alimente la o temperatură scăzută (între 2 și 4 °C), prezența sa în produsele alimentare gata pentru consum care au o durată de conservare relativ lungă este deosebit de îngrijorătoare.

(5)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (5), operatorii din sectorul alimentar trebuie să respecte criteriile de siguranță alimentară referitoare la Listeria monocytogenes în ceea ce privește produsele alimentare gata pentru consum, în cadrul principiilor privind bunele practici de igienă și analiza riscurilor și punctele critice de control (HACCP).

(6)	Rapoartele EFSA-ECDC au arătat că procentul cel mai ridicat în ceea ce privește nerespectarea criteriilor referitoare la Listeria monocytogenes s-a înregistrat în cazul brânzeturilor și produselor pescărești gata pentru consum și al produselor din carne supuse unui tratament termic.

(7)

Expunerea oamenilor la Listeria monocytogenes are loc în principal pe cale alimentară. Prin urmare, prevalența și nivelul de contaminare cu Listeria monocytogenes în produsele pescărești și brânzeturile gata pentru consum, precum și produsele din carne supuse unui tratament termic ar trebui estimate în mod armonizat și comparabil prin intermediul unui program de monitorizare coordonat la nivelul vânzării cu amănuntul în toate statele membre.

(8)

Proliferarea Listeria monocytogenes într-un produs gata pentru consum este influențată semnificativ de pH, de activitatea apei și de temperatura de stocare a produsului. Este posibil să se recurgă la modelizare pentru a se estima proliferarea Listeria monocytogenes într-un produs gata pentru consum în diferite condiții de temperatură.

(9)

În cazul în care nu există definiții relevante în legislația Uniunii, definițiile din standardul general codex pentru brânzeturi (CODEX STAN 283-1978, modificare 2008) și din standardul de grup codex pentru brânzeturile nematurate, inclusiv brânzeturile proaspete (CODEX STAN 221-2001, modificare 2008) publicate de Comisia Codex Alimentarius ar trebui utilizate pentru a garanta o abordare armonizată în ceea ce privește definirea brânzeturilor gata pentru consum.

(10)

În luna mai 2009, grupul operativ al EFSA însărcinat cu colectarea informațiilor privind monitorizarea zoonozelor a adoptat un raport referitor la specificațiile tehnice propuse pentru un program coordonat de monitorizare a prezenței Listeria monocytogenes în anumite categorii de produse alimentare gata pentru consum comercializate cu amănuntul în UE (6).

(11)	Pentru a se continua armonizarea etapei de eșantionare, eșantioanele urmează a fi prelevate în cadrul comerțului cu amănuntul, și anume în magazine, supermarketuri și alte puncte de vânzare similare care efectuează vânzări directe către consumatorul final.

(12)	Pentru garantarea confidențialității, datele colectate în cadrul programului coordonat de monitorizare nu ar trebui să fie utilizate, fără acordul prealabil al statelor membre, în alte scopuri decât cele ale acestui program.

(13)	Având în vedere importanța colectării de date comparabile cu privire la prevalența Listeria monocytogenes în produsele alimentare gata pentru consum, este necesară acordarea unei contribuții financiare din partea Uniunii pentru efectuarea unui astfel de program coordonat de monitorizare.

(14)	Pentru ca eșantionarea și analizele din cadrul programului coordonat să poată fi efectuate în mod armonizat, având în vedere, totuși, eventualele divergențe între statele membre de-a lungul desfășurării acestuia, este necesar a se fixa o dată a începerii programului, precum și o durată a acestuia.

(15)	Ar trebui acordată o contribuție financiară din partea Uniunii, cu condiția ca programul coordonat de monitorizare să se efectueze în conformitate cu prezenta decizie și ca autoritățile competente să furnizeze toate informațiile necesare în termenele prevăzute în prezenta decizie.

(16)

Din motive de eficiență administrativă, toate cheltuielile prezentate pentru o contribuție financiară din partea Uniunii trebuie exprimate în euro. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (7), cursul de schimb pentru cheltuielile efectuate în altă monedă decât euro este ultimul curs stabilit de către Banca Centrală Europeană înaintea primei zile din luna în care statul membru respectiv prezintă cererea de rambursare.

(17)

Prezenta decizie constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 75 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8) (Regulament financiar), al articolului 90 din normele detaliate de aplicare a Regulamentului financiar și al articolului 15 din Normele interne privind punerea în aplicare a bugetului general al Comunităților Europene.

(18)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește un program coordonat de monitorizare cu privire la prevalența Listeria monocytogenes în anumite categorii de produse alimentare gata pentru consum prevăzute la articolul 2 la nivelul vânzării cu amănuntul și prevede norme privind o contribuție financiară acordată de Uniune statelor membre în vederea punerii sale în aplicare.

Articolul 2

Domeniul de aplicare și durata programului coordonat de monitorizare

(1) Statele membre efectuează un program coordonat de monitorizare pentru a evalua prevalența Listeria monocytogenes în următoarele categorii de produse alimentare gata pentru consum, pe eșantioane selectate aleatoriu la nivelul vânzării cu amănuntul:

(a)	pește afumat la cald sau la rece sau pește „gravlax”, ambalat (necongelat);

(b)	brânzeturi moi sau semimoi, cu excepția brânzeturilor proaspete;

(c)	produse din carne supuse unui tratament termic, ambalate.

(2) Activitățile de eșantionare din cadrul programului coordonat de monitorizare prevăzut la alineatul (1) se efectuează începând din 2010 și durează cel puțin 12 luni.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii se aplică următoarele definiții:

1.	„produse alimentare gata pentru consum” înseamnă produse alimentare gata pentru consum astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

2.	„perioadă de conservare” înseamnă perioadă de conservare astfel cum este definită la articolul 2 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

3.	„lot” înseamnă lot astfel cum este definit la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005;

„comerț cu amănuntul” înseamnă comerț cu amănuntul astfel cum este definit la articolul 3 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (9); cu toate acestea, în sensul prezentei decizii, comerțul cu amănuntul vizează doar magazinele, supermarketurile și alte puncte de vânzare similare care efectuează vânzări directe către consumatorul final; el nu include terminale sau centre de distribuție, operațiuni de catering, catering instituțional, cantine de fabrică, restaurante și alte operațiuni similare în domeniul serviciilor alimentare, precum și puncte de vânzare en gros;

5.	„prelucrare” înseamnă prelucrare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (10);

6.	„produse din carne” înseamnă produse din carne astfel cum sunt definite în anexa I punctul 7.1 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (11);

7.	„țara de producție” înseamnă țara indicată pe marca de identificare prevăzută în anexa II secțiunea I partea B punctul 6 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

8.	„produs alimentar ambalat” înseamnă un produs alimentar a cărui suprafață este acoperită în întregime cu un înveliș permeabil sau impermeabil pentru a preveni contactul direct al alimentului cu mediul;

9.	„produs alimentar ambalat în atmosferă modificată” înseamnă un produs alimentar care a fost ambalat și sigilat ermetic după eliminarea aerului din ambalaj și înlocuirea sa cu un amestec gazos strict controlat pe bază de dioxid de carbon, oxigen și/sau azot;

10.	„produs alimentar ambalat în vid” înseamnă un produs alimentar care a fost ambalat și sigilat ermetic după eliminarea aerului din ambalaj;

11.	„pește afumat” înseamnă pește preparat prin afumare;

12.	„pește «gravlax»” înseamnă pește care a fost supus unei maturări în sare și zahăr fără tratament termic;

13.	„brânzeturi maturate” înseamnă brânzeturi care nu sunt gata pentru consum la puțin timp după fabricarea lor și care trebuie conservate o perioadă de timp, la o temperatură și în condiții precise pentru a permite modificările biochimice și fizice necesare care sunt proprii acestor brânzeturi;

14.	„brânzeturi moi” înseamnă brânzeturi al căror procent de umiditate în brânza degresată este mai mare de 67 %;

15.

„brânzeturi semimoi” înseamnă brânzeturi a căror textură este doar puțin mai dură decât cea a brânzeturilor moi. În cazul acestor brânzeturi, procentul de umiditate în brânza degresată este cuprins între 62 și 67 %. O caracteristică a brânzeturilor semimoi este faptul că sunt ferme, însă suple la atingere;

16.	„brânzeturi maturate cu mucegai” înseamnă brânzeturi a căror maturare rezultă în principal din dezvoltarea unor mucegaiuri caracteristice în interiorul și/sau la suprafața brânzei;

17.	„brânzeturi cu coaja spălată” înseamnă brânzeturi a căror crustă este tratată sau colonizată în mod natural, în cursul maturării sau după maturare, cu anumite culturi de microorganisme, de exemplu Penicillium candidum sau Brevibacterium linens. Stratul obținut astfel constituie o parte a crustei;

18.	„brânzeturi maturate în saramură” înseamnă brânzeturi maturate și conservate în saramură până când sunt vândute sau ambalate;

19.	„brânzeturi proaspete” înseamnă brânzeturi obținute din lapte covăsit care nu sunt supuse maturării, de exemplu brânza cottage, mozzarella, ricotta și quark. Brânzeturile proaspete nu sunt incluse în prezentul program coordonat de monitorizare.

Articolul 4

Eșantionare, analize și înregistrarea datelor de către statele membre

(1) Eșantionarea este realizată de autoritatea competentă sau sub controlul acesteia.

(2) Laboratoarele naționale de referință pentru Listeria monocytogenes efectuează analizele privind prezența Listeria monocytogenes, pH-ul și activitatea apei.

(3) Autoritatea competentă poate desemna alte laboratoare decât laboratoarele naționale de referință care participă la controale oficiale referitoare la prezența Listeria monocytogenes și sunt acreditate în acest sens să efectueze analizele privind prezența Listeria monocytogenes, pH-ul și activitatea apei.

(4) Eșantionarea și analizele prevăzute la alineatele (1), (2) și (3), precum și înregistrarea tuturor informațiilor relevante se efectuează în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexa I.

(5) Numărul de eșantioane care trebuie prelevate pentru fiecare categorie de produse alimentare gata pentru consum în fiecare stat membru este indicat în anexa II.

Articolul 5

Colectarea, evaluarea, raportarea și utilizarea datelor la nivelul Uniunii

(1) Statele membre colectează și evaluează rezultatele eșantionării și analizele privind prezența Listeria monocytogenes, pH-ul și activitatea apei prevăzute la articolul 4 alineatele (1), (2) și (3) din prezenta decizie.

Rezultatele respective și evaluarea lor, împreună cu toate datele relevante, se includ într-un raport final privind finalizarea programului coordonat de monitorizare care se transmite Comisiei înainte de 31 mai 2012.

(2) Comisia stabilește până la 30 noiembrie 2010 formatul dicționarului de date și al formularelor de colectare de date care urmează a fi utilizate de autoritățile competente pentru elaborarea raportului menționat la alineatul (1).

(3) Comisia transmite rapoartele finale prevăzute la alineatul (1) Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care le examinează, dezvoltă modele predictive privind respectarea criteriilor de siguranță a alimentelor referitoare la Listeria monocytogenes și dezvoltarea microbiană în diferite condiții de stocare și publică un raport de sinteză în termen de șase luni.

(4) Orice utilizare a datelor prezentate de statele membre în alte scopuri decât programul coordonat de monitorizare face obiectul unui acord prealabil al statelor membre.

(5) Datele și rezultatele sunt puse la dispoziția publicului într-o formă care garantează confidențialitatea rezultatelor individuale.

Articolul 6

Condiții de acordare a unei contribuții financiare din partea Uniunii

(1) Se acordă statelor membre o contribuție financiară din partea Uniunii în valoare totală de 1 555 300 EUR din linia bugetară 17 04 07 01, pentru a acoperi costurile de colectare, evaluare și raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) care sunt legate de analizele prevăzute la articolul 4 alineatul (2), până la valoarea maximă totală de cofinanțare stabilită în anexa III.

(2) Contribuția financiară a Uniunii prevăzută la alineatul (1) se plătește statelor membre cu condiția ca programul coordonat de monitorizare să se efectueze în conformitate cu dispozițiile relevante ale legislației Uniunii, inclusiv cu normele în materie de concurență și de acordare a contractelor publice și sub rezerva respectării următoarelor condiții:

Raportul final privind finalizarea programului coordonat de monitorizare trebuie prezentat Comisiei înainte de 31 mai 2012; raportul trebuie să conțină:

(i)	toate informațiile prevăzute în anexa I partea D;

(ii)	documente justificative pentru costurile suportate de statele membre pentru efectuarea analizelor; documentele justificative respective trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute în anexa IV.

(3) În cazul unei întârzieri în ceea ce privește prezentarea raportului final prevăzut la alineatul (2), contribuția financiară a Uniunii se reduce cu 25 % la 1 iulie 2012, cu 50 % la 1 august 2012 și cu 100 % la 1 septembrie 2012.

Articolul 7

Sume maxime rambursabile

Valorile maxime ale contribuției financiare acordate de către Uniune pentru a rambursa statelor membre costurile de colectare, evaluare și raportare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) nu vor depăși următoarele:

(a)	60 EUR pentru fiecare eșantion colectat, evaluat și raportat în ceea ce privește detectarea Listeria monocytogenes;

(b)	60 EUR pentru fiecare eșantion colectat, evaluat și raportat în ceea ce privește enumerarea Listeria monocytogenes;

(c)	15 EUR pentru fiecare eșantion colectat, evaluat și raportat în ceea ce privește analiza nivelului pH-ului;

(d)	20 EUR pentru fiecare eșantion colectat, evaluat și raportat în ceea ce privește activitatea apei (aw).

Articolul 8

Cursul de schimb aplicabil cheltuielilor

În cazul în care cheltuielile unui stat membru sunt exprimate într-o altă monedă decât euro, statul membru în cauză efectuează conversia în euro prin aplicarea celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, înainte de prima zi a lunii în care cererea este prezentată de statul membru.

Articolul 9

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 noiembrie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1) JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(2) JO L 325, 12.12.2003, p. 31.

(3) The EFSA Journal (2007), 130.

(4) The EFSA Journal (2009), 223.

(5) JO L 338, 22.12.2005, p. 1.

(6) The EFSA Journal (2009) 300, 1.

(7) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(9) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(10) JO L 139, 30.4.2004, p. 1.

(11) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

ANEXA I

[menționată la articolul 4 alineatul (4)]

PARTEA A

BAZA DE EȘANTIONARE

1. Produsele care urmează a fi eșantionate

Următoarele categorii de produse alimentare gata pentru consum se eșantionează la nivelul vânzării cu amănuntul:

1.1. Pește afumat la cald sau la rece sau pește „gravlax”, ambalat (necongelat)

Produsele aparținând acestei categorii trebuie ambalate în vid sau în atmosferă modificată.

Peștele poate fi feliat sau nu. Ambalajul poate conține un pește întreg, jumătate de pește sau o parte dintr-un pește. Pielea peștelui poate fi prezentă sau absentă.

1.2. Brânzeturi moi sau semimoi, cu excepția brânzeturilor proaspete

Această categorie include brânzeturile fabricate din lapte crud, tratat termic sau pasteurizat provenit de la orice specie de animale. Brânzeturile pot fi maturate, cu coaja spălată, maturate cu mucegai sau maturate în saramură.

Brânzeturile pot fi ambalate, inclusiv înfășurate în muselină, sau pot să nu fie ambalate la vânzarea cu amănuntul, dar să fie ambalate la punctul de vânzare pentru consumator.

1.3. Produse din carne supuse unui tratament termic, ambalate

1.3.1.

Produsele aparținând acestei categorii trebuie să fi fost supuse unui tratament termic și apoi să fi fost manipulate și ambalate în vid sau în atmosferă modificată.

1.3.2.

Produsele aparținând acestei categorii acoperă atât produsele din carne expuse, cât și produsele din carne acoperite cu un înveliș permeabil care au fost feliate sau altfel manipulate între tratamentul termic și ambalare. Produsele pot fi afumate după tratamentul termic.

Această categorie include, în special:

(a)	produse din carne reci gătite: produse din carne fabricate în mod tipic cu bucăți întregi sau bucăți mari de structuri anatomice sau reconstituite (cum ar fi șunca feliată gătită și fileul de pui gătit);

(b)

cârnați;

(c)

pateuri.

1.3.3.

Această categorie nu include:

(a)	produse din carne uscate după tratamentul termic, cum ar fi produsele din fâșii de carne uscată;

(b)	produse din carne supuse unui tratament termic într-un ambalaj impermeabil, care nu sunt manipulate ulterior;

(c)	produse din carne fermentată, inclusiv cârnați fermentați.

2. Model de eșantionare

O schemă de eșantionare stratificată proporțională este utilizată în cadrul programului coordonat de supraveghere; în acest fel, sunt alocate eșantioane fiecărui stat membru proporțional cu dimensiunea populației umane din statul membru respectiv.

2.1. Plan de eșantionare

2.1.1.

Fiecare stat membru trebuie să aibă un plan de eșantionare, bazat pe un model de tip cluster pe mai multe niveluri:

(a)	primul nivel este reprezentat de principalele orașe în care trebuie prelevate eșantioane;

(b)	al doilea nivel este reprezentat de punctele de vânzare cu amănuntul în care trebuie prelevate eșantioane;

(c)	al treilea nivel este reprezentat de diferitele produse alimentare din cadrul celor trei categorii de produse alimentare gata pentru consum din care trebuie prelevate eșantioane.

2.1.2.

Planul de eșantionare trebuie elaborat de autoritatea competentă și trebuie să includă următoarele elemente:

(a)	orașele incluse în programul coordonat de monitorizare;

(b)	tipurile de puncte de vânzare cu amănuntul vizate și procentul de eșantioane prelevate din fiecare categorie;

(c)	calendarul eșantionării pentru întregul an.

2.1.3.

În cazul în care sunt disponibile date comerciale adecvate, planul de eșantionare trebuie să includă, de asemenea:

(a)	tipurile de produse din care trebuie prelevate eșantioane în cadrul celor trei categorii de produse alimentare gata pentru consum;

(b)	numărul de eșantioane care urmează a fi prelevate din fiecare tip de produs menționat la litera (a).

2.1.4.

Statele membre elaborează un plan de eșantionare în conformitate cu normele descrise mai jos și pe baza celor mai bune date comerciale disponibile. Aceste date comerciale sau asistența cu privire la modalitățile de obținere a datelor pot fi adesea furnizate de o organizație profesională națională. În absența unor date comerciale, cea mai bună estimare a cotelor de piață va fi utilizată pentru a contribui la planul de eșantionare la nivel central. În absența oricăror informații comerciale fiabile, poate fi necesar ca autoritățile competente să delege persoanei care efectuează eșantionarea la fața locului selecția tipului de produs din care sunt prelevate eșantioanele în cadrul unei categorii.

2.2. Selecția categoriilor de puncte de vânzare cu amănuntul care urmează a fi vizate

Autoritățile competente aleg punctele de vânzare cu amănuntul în care urmează să fie prelevate eșantioane. Tipurile de puncte de vânzare cu amănuntul care sunt vizate în mod tipic în vederea eșantionării sunt: supermarketuri, magazine mici, magazine de delicatese specializate și piețe de stradă (cum ar fi piețe pentru fermieri sau piețe rurale).

În cazul în care cea mai mare categorie de puncte de vânzare (de exemplu, supermarketuri) furnizează cel puțin 80 % din piața unei categorii de produse alimentare gata pentru consum, este necesar să se preleveze eșantioane numai în acele puncte de vânzare. În caz contrar, se adaugă categoria de puncte de vânzare a doua ca mărime, până la acoperirea a cel puțin 80 % din piață.

Atunci când eșantionarea se efectuează în conformitate cu un plan de eșantionare, numărul de eșantioane care se prelevează din fiecare categorie de produse alimentare gata pentru consum și în fiecare tip de puncte de vânzare cu amănuntul este proporțional cu cota de piață a tipului respectiv de puncte de vânzare în cadrul tipurilor de puncte de vânzare vizate.

2.3. Selecția orașelor în care trebuie prelevate eșantioanele

Eșantionarea trebuie efectuată în orașe mari. În fiecare stat membru, cel puțin două orașe mari trebuie să facă obiectul eșantionării.

Orașele în care se efectuează eșantionarea trebuie, împreună, să reprezinte cel puțin 30 % din populația umană a statului membru. Cu toate acestea, dacă planul include cele mai mari opt orașe, procentul reprezentat din populația umană poate fi mai mic de 30 %.

2.4. Selectarea calendarului eșantionării

Nivelul de contaminare cu Listeria monocytogenes a produselor alimentare gata pentru consum poate varia în cursul anului. Pentru a garanta exactitatea rezultatelor programului coordonat de monitorizare, durata acestuia este împărțită în 12 perioade de o lună în cursul cărora trebuie prelevat un număr egal de eșantioane.

2.5. Selectarea produselor alimentare gata pentru consum în cadrul celor trei categorii principale care urmează a fi eșantionate

Produsele alimentare gata pentru consum din cadrul celor trei categorii de produse alimentare gata pentru consum care urmează a fi eșantionate se selecționează pe baza datelor comerciale și sunt detaliate în planul de eșantionare.

Autoritățile competente pot alege să le solicite persoanelor care efectuează eșantionarea să selecteze brânzeturile în vederea eșantionării pe baza unei contribuții estimate la cota de piață, în funcție de planul național de eșantionare. Autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să ofere câteva indicații cu privire la cota de piață aproximativă a principalelor tipuri de produse alimentare în cadrul diferitelor categorii, pentru a alege în cel mai eficient mod posibil un eșantion cât mai reprezentativ din piață, de exemplu, cel al brânzeturilor pe bază de lapte crud/pasteurizat.

PARTEA B

COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL EȘANTIOANELOR

1. Tipul și caracteristicile eșantioanelor

Eșantioanele trebuie prelevate în mod aleatoriu din locul în care sunt expuse produsele spre vânzare către consumator și trebuie să cântărească cel puțin 100 g fiecare. Este posibil să se preleveze mai mult de un eșantion din fiecare dintre cele trei categorii de produse alimentare gata pentru consum în cursul aceleiași vizite la punctul de vânzare cu amănuntul. Cu toate acestea, nu ar trebui prelevate eșantioane din mai mult de cinci loturi din fiecare categorie în cursul aceleiași vizite.

Doar produsele ambalate, al căror ambalaj este intact (sigilat) și a căror ambalare a fost realizată de către producător, sunt colectate în vederea eșantionării. Cu toate acestea, în cazul brânzeturilor și al produselor din carne, pot fi colectate în vederea eșantionării și produse ambalate la punctul de vânzare cu amănuntul.

Produsele colectate pentru eșantionare trebuie etichetate pentru a face posibilă înregistrarea informațiilor referitoare la produse. Informațiile de pe etichetă includ următoarele:

(a)	date privind țara de producție;

(b)	numărul lotului;

(c)	data de expirare;

(d)	instrucțiuni privind condițiile de temperatură pentru stocare, dacă acestea sunt disponibile;

(e)	alte informații menționate în mod normal pe eticheta produselor alimentare gata pentru consum ambalate.

Dacă pe etichetă nu se menționează toate informațiile prevăzute la literele (a)-(d), persoana care efectuează eșantionarea solicită proprietarului sau managerului punctului de vânzare cu amănuntul informațiile care lipsesc cu privire la produs sau la etichetare și/sau caută informațiile respective pe lotul en gros.

Dacă eticheta de pe produsul alimentar gata pentru consum nu este clară sau este deteriorată în alt fel, produsul nu este colectat pentru eșantionare. Din fiecare lot de pește afumat sau de pește „gravlax” eșantionat se prelevă două eșantioane. Informațiile privind etichetarea, cum ar fi numerele loturilor și data până la care produsul poate fi vândut, trebuie examinate pentru a garanta faptul că cele două eșantioane provin din același lot. Unul dintre cele două eșantioane trebuie analizat în ziua primirii eșantionului la laborator, iar celălalt la sfârșitul perioadei de conservare.

Pentru brânzeturile moi și semimoi și pentru produsele din carne supuse unui tratament termic, se prelevă doar un eșantion dintr-un lot care trebuie analizat la sfârșitul perioadei de conservare.

Eșantioanele trebuie introduse separat în saci de eșantionare și trimise imediat către laborator pentru analize.

În toate etapele, trebuie luate măsuri pentru a garanta că echipamentul utilizat în timpul eșantionării, al transportului și al depozitării nu este contaminat cu Listeria monocytogenes.

2. Informații privind eșantioanele

Toate informațiile relevante disponibile privind eșantioanele se înregistrează pe un formular de eșantionare, al cărui model este elaborat de autoritatea competentă. Formularul de eșantionare însoțește eșantionul în permanență. În cazul eșantioanelor de brânzeturi ambalate la punctul de vânzare cu amănuntul, poate fi necesară solicitarea informațiilor privind produsul respectiv și a informațiilor privind etichetarea și/sau căutarea informațiilor respective pe lotul en gros.

Atunci când se colectează eșantioanele, temperatura la suprafață a eșantioanelor ambalate se măsoară și se înregistrează pe formularul de eșantionare.

Fiecare eșantion și formularul care îl însoțește se etichetează cu un număr unic care se utilizează de la eșantionare și până la testare. Autoritatea competentă utilizează în acest scop un sistem de numerotare unică.

3. Transportul eșantioanelor

Eșantioanele se transportă în containere frigorifice și trebuie păstrate la o temperatură cuprinsă între 2 și 8 °C și ferite de contaminarea externă în timpul transportului.

Toate eșantioanele de produse alimentare gata pentru consum trebuie să ajungă la laborator în termen de 24 de ore de la eșantionare.

În circumstanțe excepționale, durata transportului poate depăși 24 de ore. Cu toate acestea, durata transportului nu poate depăși 48 de ore și în niciun caz nu trebuie să ducă la efectuarea analizei după data limită de vânzare a produsului colectat pentru eșantionare.

PARTEA C

PREGĂTIREA EȘANTIOANELOR ȘI METODE DE ANALIZĂ

1. Primirea eșantioanelor

1.1. Norme generale

În momentul primirii eșantioanelor, laboratoarele verifică informațiile înregistrate în formularul de eșantionare de către persoana care a efectuat eșantionările și completează rubricile relevante din formularul respectiv. Toate eșantioanele primite se examinează pentru a garanta că ambalajele utilizate pentru transport sunt intacte înaintea stocării. Eșantioanele primite la o temperatură mai ridicată de 8 °C se resping, cu excepția cazului în care temperatura la vânzarea cu amănuntul era mai ridicată de 8 °C.

Fără a aduce atingere punctului 1.2, toate eșantioanele sunt conservate refrigerate până la sfârșitul perioadei lor de conservare.

În cazul în care eșantioanele trebuie stocate până la sfârșitul perioadei lor de conservare, ele sunt refrigerate:

(a)	la temperatura de stocare indicată pe eticheta ambalajului. Dacă eticheta indică un interval de temperatură, eșantionul trebuie stocat la temperatura limită superioară;

(b)

în cazul în care nu se indică nicio temperatură de stocare specifică pe eticheta ambalajului, eșantionul trebuie păstrat la:

(i)	temperaturile maxime de refrigerare definite de legislația sau de orientările în vigoare în statul membru în care se colectează eșantionul, cu o toleranță de ± 2 °C;

(ii)	8 °C (± 2 °C) în cazul în care nu există legislație sau orientări de acest tip.

În cazul în care perioada de conservare a produsului eșantionat se încheie în cursul unui week-end sau al unei sărbători naționale, eșantionul trebuie analizat în ultima zi lucrătoare înainte de sfârșitul perioadei de conservare.

1.2. Norme speciale privind peștele afumat sau peștele „gravlax”

Unul dintre cele două eșantioane este analizat în termen de 24 de ore de la momentul sosirii la laborator. Dacă eșantionul respectiv nu este analizat imediat după sosire, el trebuie păstrat refrigerat la 3 °C (± 2 °C) în laborator înaintea efectuării analizei.

Al doilea eșantion se păstrează refrigerat până la sfârșitul perioadei sale de conservare.

2. Pregătirea eșantioanelor și pregătirea suspensiei inițiale

Trebuie să se evite, în toate etapele, orice contaminare încrucișată între eșantioane și din mediul înconjurător. Eșantioanele se elimină după începerea analizelor de laborator. Dacă analiza este întreruptă, de exemplu din cauza unor devieri inacceptabile în procesul de analiză, trebuie obținute noi eșantioane.

Diluția inițială se realizează fie pe baza întregului produs, fie pe baza unei porțiuni reprezentative de testat de 100-150 g. Alimentele sunt eșantionate pentru a include suprafețele care reflectă proporția care ar fi consumată (de exemplu, 20 % din crustă/suprafață și 80 % din interiorul produsului). Atunci când un produs ambalat este feliat, eșantionul respectiv este prelevat din mai multe felii de produs. Porțiunea de testat se taie în bucăți mici și se introduce într-o pungă Stomacher, utilizând un instrument steril și o tehnică aseptică. Din acest amestec, se prelevă o porțiune de testat de 10 g pentru enumerare și o porțiune de testat de 25 g pentru detectare.

Se adaugă 9 volume (90 ml) de diluant la volumul porțiunii de testat (10 g) și apoi amestecul de omogenizează cu ajutorul unui Stomacher sau al unui Pulsifier timp de 1-2 minute.

Este posibil să se utilizeze ca diluant pentru utilizare generală apă peptonată tamponată, astfel cum se descrie în EN ISO 11290-2 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare și enumerare a Listeria monocytogenes – Partea 2: Tehnica de enumerare a coloniilor”.

Pentru diluarea brânzeturilor, o soluție de citrat de sodiu, astfel cum se descrie în EN ISO 6887-5 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Prepararea eșantioanelor pentru testare, a suspensiei inițiale și a diluțiilor zecimale în vederea examinării microbiologice – Partea 5: Norme specifice pentru prepararea laptelui și a produselor lactate”, poate fi utilizată în locul apei peptonate tamponate.

Analizele de detectare și enumerare a Listeria monocytogenes se efectuează în conformitate cu următoarele norme:

(a)

pentru eșantioanele de pește afumat sau „gravlax”, trebuie efectuate două seturi de analize:

(i)	imediat după colectarea eșantionului la nivelul vânzării cu amănuntul; și

(ii)	la sfârșitul perioadei de conservare;

(b)	pentru eșantioanele de brânzeturi moi și semimoi și pentru eșantioanele de produse din carne supuse unui tratament termic, analizele trebuie efectuate doar la sfârșitul perioadei de conservare.

2.1. Detectarea Listeria monocytogenes

Detectarea Listeria monocytogenes se efectuează în conformitate cu versiunea modificată a EN ISO 11290-1:1996 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare și enumerare a Listeria monocytogenes – Partea 1: Metoda de detectare”.

2.2. Enumerarea Listeria monocytogenes

Enumerarea Listeria monocytogenes se efectuează în conformitate cu EN ISO 11290-2:1998 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare și enumerare a Listeria monocytogenes – Partea 2: Metoda de enumerare” și cu modificarea sa EN ISO 11290-2:1998/Amd 1:2004 „Modificarea mediului de enumerare”.

Dacă se constată că eșantionul este contaminat, se presupune că majoritatea produselor ar prezenta niveluri scăzute de contaminare cu Listeria monocytogenes. Pentru a permite estimarea cantităților reduse în eșantioane (între 10 și 100 cfu/g), 1 ml de diluție primară se analizează în duplicat, astfel cum se indică în EN ISO 11290-2:1998/Amd 1:2004:

(a)	etalare pe suprafața a trei plăci cu diametru de 90 mm; sau

(b)	etalare pe suprafața unei plăci cu diametru de 140 mm.

Din cauza posibilei existențe a unor niveluri mai ridicate de contaminare cu Listeria monocytogenes, 0,1 ml de diluție primară trebuie etalată pe suprafața unei plăci pentru a permite enumerarea de până la 1,5 × 104 cfu/g. Această etalare trebuie realizată o singură dată, astfel cum se prevede în ISO 7218:2007 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Cerințe și orientări generale pentru examinările microbiologice”.

3. Analize privind pH-ul și activitatea apei (aw) pentru peștele afumat și „gravlax”

3.1. Determinarea pH-ului

Determinarea pH-ului eșantionului se realizează în conformitate cu EN ISO 2917:1999 „Carne și produse din carne – Măsurarea pH-ului – Metodă de referință”.

Analiza trebuie efectuată pe eșantionul testat în momentul sosirii la laborator. Tehnica nedestructivă menționată în metoda ISO este recomandată pentru măsurarea pH-ului eșantionului.

Rezultatul trebuie raportat la 0,05 unitate de pH cea mai apropiată.

3.2. Determinarea activității apei (aw)

Determinarea activității apei (aw) a eșantionului se realizează în conformitate cu EN ISO 21807:2004 „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Determinarea activității apei”.

Analiza trebuie efectuată pe eșantionul testat în momentul sosirii la laborator. Metoda poate funcționa în gama cuprinsă între 0,999 și 0,9000 și limita de repetabilitate corespunde unei devieri standard de 0,002.

Valoarea raportată trebuie să conțină cel puțin două cifre semnificative.

4. Stocarea izolatelor

O sușă de Listeria monocytogenes confirmată per eșantion pozitiv se conservă în vederea unor eventuale studii de clasificare suplimentare. În cazul în care sușe de Listeria monocytogenes sunt identificate atât prin metodele de detectare, cât și prin cele de enumerare, doar izolatele obținute prin metoda de enumerare se stochează.

Izolatele se stochează de către laboratoarele naționale de referință folosind metode adecvate pentru colectarea de culturi atât timp cât aceasta garantează viabilitatea sușelor pentru cel puțin doi ani în vederea clasificării.

PARTEA D

RAPORTARE

1. Dispoziții generale

Informațiile care trebuie raportate de către statele membre, în măsura în care sunt disponibile sau accesibile, sunt împărțite în două mari categorii:

(a)	un bilanț al programului coordonat de monitorizare și al rezultatelor obținute; bilanțul trebuie să se prezinte sub forma unui proces-verbal textual;

(b)	date individuale detaliate pentru fiecare eșantion testat în cadrul planului de eșantionare; informațiile trebuie prezentate sub formă de date brute utilizând „dicționarul de date” și formularele pentru colectarea de date prevăzute la articolul 5 alineatul (2).

2. Informații care trebuie incluse în bilanțul programului coordonat de monitorizare și al rezultatelor obținute

(a)	numele statului membru;

(b)	data începerii și a încheierii eșantionării și analizei;

(c)

numărul de eșantioane de produse alimentare gata pentru consum colectate și analizate din punctele de vânzare cu amănuntul:

(i)	brânzeturi moi sau semimoi;

(ii)	pește afumat și „gravlax” ambalat;

(iii)

produse din carne supuse unui tratament termic, ambalate;

(d)	rezultate globale: prevalența și proporția de eșantioane care depășesc limita de 100 cfu/g de Listeria monocytogenes în brânzeturile moi sau semimoi, peștele afumat și „gravlax”, precum și în produsele din carne supuse unui tratament termic vizate de programul coordonat de monitorizare;

(e)

descrierea piețelor brânzeturilor moi și semimoi, peștelui afumat și „gravlax”, precum și ale produselor din carne supuse unui tratament termic în statul membru:

(i)	dimensiunea globală absolută a pieței (dacă este disponibilă);

(ii)	cota de piață a diferitelor tipuri de puncte de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketuri, magazine mici, magazine de delicatese specializate și piețe de stradă (dacă este disponibilă);

(iii)

cota de piață a producției importate (comerț în cadrul Uniunii și importuri din țări terțe) și interne (dacă este disponibilă);

(iv)	cota de piață a diferitelor tipuri de produse (dacă este disponibilă);

(f)	punctele de vânzare cu amănuntul din care s-au prelevat eșantioane: tipul de categorii de puncte de vânzare vizat: de exemplu, supermarketuri, magazine mici etc.;

(g)	distribuția geografică a eșantionării – orașe vizate (% din populația umană vizată);

(h)	descrierea procedurii de randomizare pentru eșantionarea cu amănuntul: randomizare lunară;

(i)	observații privind reprezentativitatea generală a programului de eșantionare;

(j)	pregătirea eșantionului de testare utilizat pentru măsurarea pH-ului;

(k)	metoda de analiză utilizată pentru determinarea activității apei (aw).

3. Informații care trebuie incluse în datele individuale detaliate pentru fiecare eșantion

(a)

tipul de eșantion:

(i)	brânzeturi moi și semimoi ambalate;

(ii)	pește afumat și „gravlax” ambalat;

(iii)

produse din carne supuse unui tratament termic, ambalate;

(b)

subtipul eșantionului:

(i)	brânzeturi din lapte crud/tratat termic/pasteurizat;

(ii)	brânzeturi din lapte de vacă/de capră/de oaie/de bivoliță/amestecat;

(iii)

brânzeturi cu coaja spălată, maturate cu mucegai, maturate în saramură sau alte brânzeturi maturate;

(iv)	produse feliate și nefeliate;

(v)	pește afumat la rece/la cald și pește „gravlax”;

(vi)	specia de pește;

(c)	conservanți utilizați în peștele afumat sau în peștele „gravlax” (astfel cum sunt menționați pe etichetă);

(d)	crusta de brânzeturi inclusă în analiza specimenului (da/nu; în cazul unui răspuns pozitiv, se indică și proporția, dacă aceasta este disponibilă);

(e)	data prelevării eșantioanelor;

(f)	data limită de consum a produsului eșantionat;

(g)	data de producție/de ambalare (dacă este disponibilă);

(h)	temperatura la suprafață a eșantionului în punctul de vânzare cu amănuntul;

(i)	temperatura de stocare în laborator până la sfârșitul perioadei de conservare;

(j)	analiza imediat după eșantionare (doar pentru peștele afumat și peștele „gravlax”)/sfârșitul perioadei de conservare;

(k)	data începerii analizei în laborator;

(l)	detectarea Listeria monocytogenes: rezultate calitative (absența/prezența în 25 g);

(m)	cuantificarea Listeria monocytogenes: rezultate calitative (cfu/g);

(n)	pH (doar pentru peștele afumat și „gravlax”);

(o)	activitatea apei (aw) (doar pentru peștele afumat și „gravlax”);

(p)	codul orașului;

(q)	codul punctului de vânzare;

(r)

tipul de comerț cu amănuntul:

(i)	supermarket;

(ii)	magazin mic/comerciant cu amănuntul independent;

(iii)

magazine de delicatese specializate;

(iv)	piață de stradă/piață pentru fermieri;

(s)	țara de producție: verificată în raport cu marca de identificare de pe ambalaj sau din documentația comercială;

(t)

preambalat:

(i)	ambalat în atmosferă modificată;

(ii)	ambalat în vid;

(iii)

ambalat la nivelul vânzării cu amănuntul (doar pentru brânzeturi și produse din carne);

(u)	calitatea organoleptică a eșantionului.

ANEXA II

Numărul de eșantioane care trebuie prelevate pentru fiecare categorie de produse alimentare gata pentru consum în statele membre

[menționat la articolul 4 alineatul (5)]

Stat membru	Populația la 1.1.2008 (date Eurostat)		Dimensiunea eșantionului stratificat armonizat
Stat membru	N (milioane)	%	Per categorie de produse alimentare și etapă de analiză (1)	Dimensiunea totală a eșantionului
Belgia – BE	10,7	2,1	60	240
Bulgaria – BG	7,6	1,5	60	240
Republica Cehă – CZ	10,4	2,1	60	240
Danemarca – DK	5,576	1,1	60	240
Germania – DE	82,2	16,5	400	1 600
Estonia – EE	1,3	0,3	30	120
Irlanda – IE	4,4	0,9	30	120
Grecia – EL	11,2	2,3	60	240
Spania – ES	45,3	9,1	200	800
Franța – FR	63,8	12,8	400	1 600
Italia – IT	59,6	12,0	400	1 600
Cipru – CY	0,8	0,2	30	120
Letonia – LV	2,3	0,5	30	120
Lituania – LT	3,4	0,7	30	120
Luxemburg – LU	0,5	0,1	30	120
Ungaria – HU	10,0	2,0	60	240
Malta – MT	0,4	0,1	30	120
Țările de Jos – NL	16,4	3,3	60	240
Austria – AT	8,3	1,7	60	240
Polonia – PL	38,1	7,7	200	800
Portugalia – PT	10,6	2,1	60	240
România – RO	21,5	4,3	60	240
Slovenia – SI	2,0	0,4	30	120
Slovacia – SK	5,4	1,1	60	240
Finlanda – FI	5,3	1,1	60	240
Suedia – SE	9,2	1,8	60	240
Regatul Unit – UK	61,2	12,3	400	1 600
Total UE	497,5	100,0	3 020	12 080

(1) Pentru peștele afumat și „gravlax”: se prelevă două eșantioane din fiecare lot. Unul dintre cele două eșantioane se analizează în ziua primirii eșantionului la laborator, iar celălalt se analizează la sfârșitul perioadei de conservare (a se vedea anexa I partea C punctul 1.2).

ANEXA III

Contribuția financiară maximă acordată de Uniune statelor membre

(în EUR)
Stat membru	Suma maximă totală pentru cofinanțare
Stat membru	Detectarea Listeria monocytogenes	Enumerarea Listeria monocytogenes	pH	Activitatea apei	Total
Belgia – BE	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Bulgaria – BG	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Republica Cehă – CZ	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Danemarca – DK	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Germania – DE	96 000	96 000	6 000	8 000	206 000
Estonia – EE	7 200	7 200	450	600	15 450
Irlanda – IE	7 200	7 200	450	600	15 450
Grecia – EL	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Spania – ES	48 000	48 000	3 000	4 000	103 000
Franța – FR	96 000	96 000	6 000	8 000	206 000
Italia – IT	96 000	96 000	6 000	8 000	206 000
Cipru – CY	7 200	7 200	450	600	15 450
Letonia – LV	7 200	7 200	450	600	15 450
Lituania – LT	7 200	7 200	450	600	15 450
Luxemburg – LU	7 200	7 200	450	600	15 450
Ungaria – HU	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Malta – MT	7 200	7 200	450	600	15 450
Țările de Jos – NL	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Austria – AT	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Polonia – PL	48 000	48 000	3 000	4 000	103 000
Portugalia – PT	14 400	14 400	900	1 200	30 900
România – RO	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Slovenia – SI	7 200	7 200	450	600	15 450
Slovacia – SK	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Finlanda – FI	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Suedia – SE	14 400	14 400	900	1 200	30 900
Regatul Unit – UK	96 000	96 000	6 000	8 000	206 000
Total UE	724 800	724 800	45 300	60 400	1 555 300

ANEXA IV

Raport financiar certificat cu privire la punerea în aplicare a unui program coordonat de monitorizare a Listeria monocytogenes în categoriile selectate de produse alimentare gata pentru consum

Perioada de raportare: … până la …

Declarație privind costurile suportate pentru programul coordonat de monitorizare care sunt eligibile pentru contribuția financiară a Uniunii

Numărul de referință al deciziei Comisiei prin care se acordă o contribuție financiară din partea Uniunii: …

Costuri suportate cu privire la	Numărul de teste	Totalul costurilor suportate în perioada de raportare (în monedă națională)	Totalul costurilor eligibile pentru o contribuție financiară din partea Uniunii
Detectarea Listeria monocytogenes
Enumerarea Listeria monocytogenes
Determinarea pH-ului
Activitatea apei (aw)

Declarația beneficiarului

Certific următoarele:

—	costurile menționate anterior sunt reale, au fost înregistrate cu ocazia realizării sarcinilor stabilite în Decizia 2010/678/UE a Comisiei și au fost indispensabile pentru buna execuție a acestor sarcini;

—	toate documentele justificative pentru aceste costuri sunt disponibile în vederea auditului;

—	pentru acest program coordonat de monitorizare nu a fost solicitată nicio altă contribuție din partea Uniunii;

—	în conformitate cu articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene [Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului], subvenția nu a produs profit pentru statul membru.

Data: …

Responsabilul financiar: …

Semnătura: …

10.11.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 292/57

DECIZIA COMISIEI

din 9 noiembrie 2010

de exonerare a Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, Suediei și Regatului Unit de obligația de a aplica prevederile Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 1999/105/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE și 2002/57/CE pentru comercializarea semințelor de plante furajere, a semințelor de cereale, a materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie, a materialului forestier de reproducere, precum și a semințelor de sfeclă, legume și, respectiv, a semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre

[notificată cu numărul C(2010) 7578]

(Numai textele în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, letonă, lituaniană, malteză, olandeză, polonă, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/680/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 66/401/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de plante furajere (1), în special articolul 23a,

având în vedere Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (2), în special articolul 23a,

având în vedere Directiva 68/193/CEE a Consiliului din 9 aprilie 1968 privind comercializarea materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie (3), în special articolul 18a,

având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (4), în special articolul 20,

având în vedere Directiva 2002/54/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de sfeclă (5), în special articolul 30A,

având în vedere Directiva 2002/55/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de legume (6), în special articolul 49,

având în vedere Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (7), în special articolul 28,

întrucât:

(1)

Directivele 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 1999/105/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE și 2002/57/CE stabilesc anumite prevederi pentru comercializarea semințelor de plante furajere, a semințelor de cereale, a materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie, a materialului forestier de reproducere, precum și a semințelor de sfeclă, legume și, respectiv, a semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre. Directivele sus-menționate prevăd că, în anumite condiții, statele membre pot fi exonerate total sau parțial de obligația de a aplica prevederile directivelor respective în cazul anumitor specii sau materiale.

(2)

Semințele pentru speciile stabilite în părțile I, II, V, VI și VII ale anexei la prezenta decizie nu sunt în mod normal produse sau comercializate în anumite state membre. În plus, cultivarea viilor și comercializarea materialului de înmulțire stabilite în partea III a anexei respective prezintă o importanță economică minimă în anumite state membre. Speciile de arbori enumerate în partea IV a anexei respective nu sunt nici ele importante pentru silvicultura din anumite state membre.

(3)

Ca urmare a cererilor Belgiei, Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franței, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, Suediei și Regatului Unit, începând din 1969, Comisia a adoptat următoarele Decizii 69/270/CEE (8), 69/271/CEE (9), 69/272/CEE (10), 70/47/CEE (11), 70/48/CEE (12), 70/49/CEE (13), 70/93/CEE (14), 70/94/CEE (15), 70/481/CEE (16), 72/270/CEE (17), 72/271/CEE (18), 73/122/CEE (19), 73/123/CEE (20), 73/188/CEE (21), 74/5/CEE (22), 74/358/CEE (23), 74/360/CEE (24), 74/361/CEE (25), 74/362/CEE (26), 74/491/CEE (27), 74/532/CEE (28), 75/287/CEE (29), 75/752/CEE (30), 79/355/CEE (31), 86/153/CEE (32), 89/101/CEE (33), 90/209/CEE (34), 2005/325/CE (35), 2005/871/CE (36), 2005/886/CE (37), 2005/931/CE (38), 2008/462/CE (39), 2009/786/CE (40), 2010/198/UE (41) și 2010/377/UE (42) de exonerare totală sau parțială a acestor state membre de la obligația de aplicare a dispozițiilor Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 1999/105/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE și 2002/57/CE pentru speciile și materialele vizate.

(4)

În cadrul unei anchete realizate de Comisie în primul semestru al anului 2010 printre statele membre vizate, Comisia a cerut acestor state membre să verifice în ce măsură consideră oportun să continue să aplice deciziile menționate în considerentul 3 și dacă se îndeplinesc în continuare condițiile aplicabile. Ca urmare a acestei verificări, anumite state membre au depus cereri actualizate la Comisie, în timp ce Belgia, Grecia și Luxemburg au cerut retragerea completă a deciziilor care le vizează. Prin urmare, este necesar să se actualizeze și, după caz, să se retragă exonerările acordate. În plus, în interesul transparenței și al simplificării, toate deciziile menționate la considerentul 3 ar trebui abrogate și înlocuite cu un singur act.

(5)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Se exonerează statele membre enumerate în partea I a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 66/401/CEE, cu excepția articolului 14 alineatul (1), pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

(2) Se exonerează statele membre enumerate în partea II a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 66/402/CEE, cu excepția articolului 14 alineatul (1), pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

În cazul Letoniei, exonerarea de această obligație în ceea ce privește Zea mays se aplică și cu excepția articolului 19 alineatul (1) din directiva respectivă.

(3) Se exonerează statele membre enumerate în partea III a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 68/193/CEE, cu excepția articolelor 12 și 12a, pentru genurile enumerate în prima coloană a tabelului.

(4) Se exonerează statele membre enumerate în partea IV a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 1999/105/CE, cu excepția articolului 17 alineatul (1), pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

(5) Se exonerează statele membre enumerate în partea V a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 2002/54/CE, cu excepția articolului 20, pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

(6) Se exonerează statele membre enumerate în partea VI a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 2002/55/CE, cu excepția articolului 16 alineatul (1) și a articolului 34 alineatul (1), pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

(7) Se exonerează statele membre enumerate în partea VII a anexei la prezenta decizie de la obligația de aplicare a Directivei 2002/57/CE, cu excepția articolului 17, pentru speciile enumerate în prima coloană a tabelului și corespunzătoare semnului „X” în coloana statelor membre respective.

În cazul Maltei, exonerarea de această obligație în ceea ce privește floarea-soarelui se aplică și cu excepția articolului 9 alineatul (1) din directiva respectivă.

Articolul 2

Deciziile 69/270/CEE, 69/271/CEE, 69/272/CEE, 70/47/CEE, 70/48/CEE, 70/49/CEE, 70/93/CEE, 70/94/CEE, 70/481/CEE, 72/270/CEE, 72/271/CEE, 73/122/CEE, 73/123/CEE, 73/188/CEE, 74/5/CEE, 74/358/CEE, 74/360/CEE, 74/361/CEE, 74/362/CEE, 74/491/CEE, 74/532/CEE, 75/287/CEE, 75/752/CEE, 79/355/CEE, 86/153/CEE, 89/101/CEE, 90/209/CEE, 2005/325/CE, 2005/871/CE, 2005/886/CE, 2005/931/CE, 2008/462/CE, 2009/786/UE, 2010/198/UE și 2010/377/UE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Irlandei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Polone, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Adoptată la Bruxelles, 9 noiembrie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1) JO 125, 11.7.1966, p. 2298/66.

(2) JO 125, 11.7.1966, p. 2309/66.

(3) JO L 93, 17.4.1968, p. 15.

(4) JO L 11, 15.1.2000, p. 17.

(5) JO L 193, 20.7.2002, p. 12.

(6) JO L 193, 20.7.2002, p. 33.

(7) JO L 193, 20.7.2002, p. 74.

(8) JO L 220, 1.9.1969, p. 8.

(9) JO L 220, 1.9.1969, p. 9.

(10) JO L 220, 1.9.1969, p. 10.

(11) JO L 13, 19.1.1970, p. 26.

(12) JO L 13, 19.1.1970, p. 27.

(13) JO L 13, 19.1.1970, p. 28.

(14) JO L 25, 2.2.1970, p. 16.

(15) JO L 25, 2.2.1970, p. 17.

(16) JO L 237, 28.10.1970, p. 29.

(17) JO L 166, 24.7.1972, p. 26.

(18) JO L 166, 24.7.1972, p. 27.

(19) JO L 145, 2.6.1973, p. 41.

(20) JO L 145, 2.6.1973, p. 43.

(21) JO L 194, 16.7.1973, p. 16.

(22) JO L 12, 15.1.1974, p. 13.

(23) JO L 196, 19.7.1974, p. 15.

(24) JO L 196, 19.7.1974, p. 18.

(25) JO L 196, 19.7.1974, p. 19.

(26) JO L 196, 19.7.1974, p. 20.

(27) JO L 267, 3.10.1974, p. 18.

(28) JO L 299, 7.11.1974, p. 14.

(29) JO L 122, 14.5.1975, p. 15.

(30) JO L 319, 10.12.1975, p. 12.

(31) JO L 84, 4.4.1979, p. 23.

(32) JO L 115, 3.5.1986, p. 26.

(33) JO L 38, 10.2.1989, p. 37.

(34) JO L 108, 28.4.1990, p. 104.

(35) JO L 109, 29.4.2005, p. 1.

(36) JO L 320, 8.12.2005, p. 50.

(37) JO L 326, 13.12.2005, p. 39.

(38) JO L 340, 23.12.2005, p. 67.

(39) JO L 160, 19.6.2008, p. 33.

(40) JO L 281, 28.10.2009, p. 5.

(41) JO L 87, 7.4.2010, p. 34.

(42) JO L 173, 8.7.2010, p. 73.

ANEXĂ

Legendă

Abrevieri:

BG	:	Republica Bulgaria
CZ	:	Republica Cehă
DK	:	Regatul Danemarcei
DE	:	Republica Federală Germania
EE	:	Republica Estonia
IE	:	Irlanda
ES	:	Spania
FR	:	Republica Franceză
CY	:	Republica Cipru
LV	:	Republica Letonia
LT	:	Republica Lituania
MT	:	Republica Malta
NL	:	Regatul Țărilor de Jos
PL	:	Republica Polonă
SI	:	Republica Slovenia
SK	:	Republica Slovacă
FI	:	Republica Finlanda
SE	:	Regatul Suediei
UK	:	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Indicația „X” apare la rubrica pentru fiecare stat exonerat astfel cum se stabilește la articolul 1.

Partea I – Directiva 66/401/CEE

Agrostis canina

Alopecurus pratensis

Arrhenatherum elatius

Bromus catharticus

Bromus sitchensis

Cynodon dactylon

Dactylis glomerata

Festuca arundinacea

x Festulolium

Lolium x boucheanum

Phalaris aquatica

Phleum nodosum

Phleum pratense

Poa annua

Poa nemoralis

Poa palustris

Poa trivialis

Trisetum flavescens

Galega orientalis

Hedysarum coronarium

Lotus corniculatus

Lupinus albus

Lupinus angustifolius

Lupinus luteus

Medicago lupulina

Medicago x varia

Onobrychis viciifolia

Trifolium alexandrinum

Trifolium hybridum

Trifolium incarnatum

Trifolium repens

Trifolium resupinatum

Trigonella foenum-graecum

Vicia pannonica

Vicia villosa

Brassica napus

Brassica oleracea

Phacelia tanacetifolia

Raphanus sativus

Partea II – Directiva 66/402/CEE

Avena strigosa

Oryza sativa

Phalaris canariensis

Sorghum bicolor

Sorghum sudanense

Sorghum bicolor x

Sorghum sudanense

Triticum spelta

Zea mays

Partea III – Directiva 68/193/CEE

	DK	EE	IE	LV	LT	NL	PL	FI	SE	UK
Vitis	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X

Partea IV – Directiva 1999/105/CE

	DK	EE	LT	MT	SI
Abies alba		X	X	X
Abies cephalonica	X	X	X	X
Abies grandis		X	X	X
Abies pinsapo	X	X	X	X	X
Acer platanoides				X
Acer pseudoplatanus		X	X	X
Alnus glutinosa				X
Alnus incana				X
Betula pendula				X
Betula pubescens				X
Carpinus betulus		X		X
Castanea sativa	X	X	X
Cedrus atlantica	X	X	X	X	X
Cedrus libani	X	X	X	X	X
Fagus sylvatica		X		X
Fraxinus angustifolia	X	X	X
Fraxinus excelsior				X
Larix decidua				X
Larix x eurolepis				X
Larix kaempferi				X
Larix sibirica	X		X	X	X
Picea abies				X
Picea sitchensis		X	X	X	X
Pinus brutia	X	X	X		X
Pinus canariensis	X	X	X		X
Pinus cembra	X	X	X	X
Pinus contorta			X	X	X
Pinus halepensis	X	X	X
Pinus leucodermis	X	X	X	X	X
Pinus nigra		X	X
Pinus pinaster	X	X	X
Pinus pinea	X	X	X
Pinus radiata	X	X	X		X
Prunus avium		X
Pseudotsuga menziesii			X
Quercus cerris	X	X	X
Quercus ilex	X	X	X
Quercus petraea		X		X
Quercus pubescens	X	X	X	X
Quercus rubra				X
Quercus suber	X	X	X
Robinia pseudoacacia		X
Tilia cordata				X
Tilia platyphyllos		X		X

Partea V – Directiva 2002/54/CE

	CY	MT
Beta vulgaris	X	X

Partea VI – Directiva 2002/55/CE

	IE	UK
Allium cepa – aggregatum group		X
Allium fistulosum		X
Allium sativum		X
Allium schoenoprasum		X
Anthriscus cerefolium	X	X
Asparagus officinalis	X
Beta vulgaris	X
Capsicum annuum		X
Cichorium intybus		X
Citrullus lanatus	X	X
Cucurbita maxima	X
Cynara cardunculus	X	X
Foeniculum vulgare		X
Rheum rhabarbarum		X
Scorzonera hispanica	X	X
Solanum melongena		X
Valerianella locusta	X	X

Partea VII – Directiva 2002/57/CE

Arachis hypogaea

Brassica rapa

Brassica juncea

Brassica napus

Brassica nigra

Cannabis sativa

Carthamus tinctorius

Carum carvii

Gossypium spp.

Helianthus annuus

Linum usitatissimum

Papaver somniferum

Sinapis alba

Glycine max

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.292.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 292

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 10 noiembrie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAȚIONALE
		2010/676/UE
	*	Decizia Consiliului din 8 noiembrie 2010 privind semnarea, în numele Uniunii, a unui acord sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind acordarea de preferințe comerciale suplimentare pentru produsele agricole, în temeiul articolului 19 din Acordul privind Spațiul Economic European	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 1008/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului a și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate ( 1 )	2
	*	Regulamentul (UE) nr. 1009/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a apărătorilor de roți pentru anumite autovehicule și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate ( 1 )	21
	*	Regulamentul (UE) nr. 1010/2010 al Comisiei din 8 noiembrie 2010 de interzicere a pescuitului de sebastă în zona NAFO 3M de către navele care arborează pavilionul Spaniei	30
		Regulamentul (UE) nr. 1011/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	32
		Regulamentul (UE) nr. 1012/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 867/2010 pentru anul de comercializare 2010/11	34
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2010/74/UE a Comisiei din 9 noiembrie 2010 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului pentru a extinde includerea în anexa I la directivă a substanței active dioxid de carbon la tipul de produs 18 ( 1 )	36
		DECIZII
	*	Decizia 2010/677/PESC a Consiliului din 8 noiembrie 2010 de abrogare a Poziției comune 98/409/PESC referitoare la Sierra Leone	39
		2010/678/UE
	*	Decizia Comisiei din 5 noiembrie 2010 privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru efectuarea, în statele membre, a unui program coordonat de monitorizare cu privire la prevalența Listeria monocytogenes în anumite produse alimentare gata pentru consum [notificată cu numărul C(2010) 7516]	40
		2010/679/UE
	*	Decizia Comisiei din 8 noiembrie 2010 de modificare a Deciziei 95/467/CE de punere în aplicare a articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului privind produsele pentru construcții [notificată cu numărul C(2010) 7542] ( 1 )	55
		2010/680/UE
	*	Decizia Comisiei din 9 noiembrie 2010 de exonerare a Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, Suediei și Regatului Unit de obligația de a aplica prevederile Directivelor 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 1999/105/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE și 2002/57/CE pentru comercializarea semințelor de plante furajere, a semințelor de cereale, a materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie, a materialului forestier de reproducere, precum și a semințelor de sfeclă, legume și, respectiv, a semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre [notificată cu numărul C(2010) 7578] ( 1 )	57
		2010/681/UE
	*	Decizia Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind chestionarul utilizat de statele membre în rapoartele de implementare a Directivei 1999/13/CE a Consiliului privind reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații în perioada 2011-2013 [notificată cu numărul C(2010) 7591]	65

Nr.	8/T&Q
Stat membru	Spania
Stoc	RED/03M.
Specie	Sebastă (Sebastes spp.)
Zonă	NAFO 3M
Dată	13.4.2010

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	AL	46,8
	MA	75,9
	MK	35,0
	TR	95,0
	ZZ	63,2
0707 00 05	EG	161,4
	MK	59,4
	TR	146,1
	ZA	121,6
	ZZ	122,1
0709 90 70	MA	78,8
	TR	143,6
	ZZ	111,2
0805 20 10	MA	71,5
	ZA	149,8
	ZZ	110,7
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	AR	100,3
	HR	47,9
	TR	62,2
	UY	54,2
	ZA	60,7
	ZZ	65,1
0805 50 10	AR	54,2
	BR	83,8
	CL	81,9
	EC	92,5
	TR	69,3
	UY	61,0
	ZA	109,5
	ZZ	78,9
0806 10 10	BR	227,9
	PE	182,7
	TR	157,9
	US	227,8
	ZA	79,2
	ZZ	175,1
0808 10 80	AR	75,7
	AU	149,8
	CA	73,1
	CL	84,2
	CN	82,6
	MK	22,1
	NZ	116,8
	US	118,9
	ZA	83,9
	ZZ	89,7
0808 20 50	CN	41,7
	US	48,2
	ZZ	45,0

(EUR)
Codul NC	Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză
1701 11 10 (1)	63,80	0,00
1701 11 90 (1)	63,80	0,00
1701 12 10 (1)	63,80	0,00
1701 12 90 (1)	63,80	0,00
1701 91 00 (2)	55,14	0,93
1701 99 10 (2)	55,14	0,00
1701 99 90 (2)	55,14	0,00
1702 90 95 (3)	0,55	0,19

Produsul (produsele)	Utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate)	Nivelul (nivelurile) sau clasa (clasele) (Comportarea la foc)	Sistemul (sistemele) de atestare a conformității
„coșuri prefabricate (module de înălțimea unui etaj), căptușeli pentru coșuri (din module sau compacte), coșuri cu pereți multipli (din module sau compacte), coșuri cu perete simplu compacte, echipamente pentru coșuri neatașate și atașate prefabricate, terminale de coșuri	Pentru utilizări supuse reglementărilor privind comportamentul la foc	(A1, A2, B, C) (1)	1
		(A1, A2, B, C) (2), D, E	3
		(A1-E) (3), F	4
Sistemul 1: a se vedea anexa III partea 2 punctul (i) din Directiva 89/106/CEE, fără încercări prin sondaj ale unor eșantioane. Sistemul 3: a se vedea Directiva 89/106/CEE, anexa III partea 2 punctul (ii), a doua posibilitate. Sistemul 4: a se vedea anexa III partea 2 punctul (ii) din Directiva 89/106/CEE, a treia posibilitate.