16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/1

(1)

Comisia a negociat în numele Uniunii Europene un acord privind siguranța aviației civile cu Guvernul Republicii Federative a Braziliei, în conformitate cu Decizia Consiliului din 9 octombrie 2009 a Consiliului care autorizează Comisia să deschidă negocierile.

(2)

Acordul negociat de către Comisie ar trebui să fie semnat, sub rezerva eventualei sale încheieri la o dată ulterioară.

(3)

Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acordurile lor bilaterale cu Brazilia în același domeniu sunt denunțate la data intrării în vigoare a acordului,

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/2

(1)

Articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (1) prevede țările care contribuie la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în vederea participării acestora la activitățile agenției. În acordurile viitoare ce urmează a fi încheiate între Uniune și țările menționate vor fi prevăzute modalitățile de participare.

(2)

În urma autorizării acordate Comisiei în data de 11 martie 2008, au fost încheiate negocierile cu Confederația Elvețiană și cu Principatul Liechtenstein în legătură cu Acordul privind modalitățile de participare a statelor respective la activitățile Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene.

(3)

Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a înlocuit Comunitatea Europeană, succedând acesteia din punct de vedere legal.

(4)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale. Având în vedere că prezenta decizie se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 4 din protocol, decide, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta decizie, dacă o va pune sau nu în aplicare în legislația sa națională.

(5)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (2). În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(6)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(7)

Acordul ar trebui încheiat,

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/16

(1)

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (4) stabilește cerințele de certificare veterinară pentru introducerea în Uniune a anumitor transporturi de animale vii sau de carne proaspătă. De asemenea, regulamentul stabilește lista țărilor terțe, a teritoriilor sau a părților acestora din care pot fi introduse în Uniune transporturile respective.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 prevede ca transporturile de carne proaspătă destinată consumului uman pot fi importate în Uniune numai dacă provin din țări terțe, teritorii sau părți ale acestora incluse în partea 1 a anexei II la regulamentul menționat anterior pentru care în partea respectivă există un model de certificat veterinar corespunzând transportului în cauză. În plus, aceste transporturi trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în certificatul veterinar corespunzător care trebuie redactat în conformitate cu modelele din partea 2 a anexei respective.

(3)

În plus, Regulamentul (UE) nr. 206/2010 prevede că transporturile anumitor specii de albine pot fi introduse în Uniune numai din țările terțe sau teritoriile enumerate în partea 1 a anexei II la regulamentul respectiv și în care prezența gândacului mic de stup (Aethina tumida) face obiectul unei notificări obligatorii pe întreaga suprafață a țării terțe sau a teritoriului în cauză. Cu toate acestea, transporturile de albine pot fi introduse în Uniune dintr-o parte a țării terțe sau teritoriului enumerat în partea 1 a anexei respective, care este o parte izolată din punct de vedere geografic și epidemiologic a țării terțe sau a teritoriului acesteia și este enumerată în coloana a treia din tabelul prevăzut în secțiunea 1 a părții 1 din anexa IV. Statul Hawaii este în prezent enumerat în coloana respectivă.

(4)

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 a prevăzut o perioadă tranzitorie până la 30 iunie 2010, în cursul căreia transporturile de animale vii și de carne proaspătă destinate consumului uman și care sunt însoțite de certificate veterinare emise în conformitate cu nomele în vigoare înainte de intrarea în vigoare a regulamentului respectiv pot continua să fie introduse în Uniune.

(5)

Ca urmare a unor erori de transpunere din versiunea publicată a Regulamentului (UE) nr. 206/2010, în special din modelele de certificate din anexele la regulamentul respectiv, acesta a fost republicat în Jurnalul Oficial (5). Prin urmare, perioada tranzitorie prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 206/2010 ar trebui prelungită pentru a ține cont de intervalul de timp dintre publicarea inițială a regulamentului respectiv și republicarea versiunii corectate.

(6)

Argentina a cerut să fie autorizată să exporte în Uniune carne dezosată și maturată de cervide sălbatice provenind de la animale dintr-o zonă aprobată de UE indemnă de febra aftoasă cu vaccinare (AR-1). De asemenea, țara terță menționată anterior a furnizat, în sprijinul cererii sale, suficiente garanții în ceea ce privește sănătatea animală. Prin urmare, modelul de certificat veterinar RUW trebuie indicat în coloana 4 a tabelului din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 pentru partea teritoriului Argentinei indicată ca AR-1 în a doua coloană a părții respective.

(7)

Având în vedere că, dacă normele UE în materie de sănătate animală sunt respectate și în special că în cazul bovinelor, caprinelor și ovinelor colectate în cadrul centrelor de colectare, inclusiv în cadrul piețelor, se poate garanta că acestea se află în aceeași stare de sănătate prin intermediul unui sistem adecvat de identificare și de trasabilitate a animalelor, se poate concluziona că aceste animale destinate sacrificării pentru producția de carne proaspătă care urmează să fie exportată în Uniune pot să provină din unul dintre centrele de colectare și să fie apoi trimise direct către un abator aprobat. S-a demonstrat că sistemul de identificare și trasabilitate a animalelor din Namibia garantează că animalele din aceste centre de colectare au aceeași stare de sănătate din punctul de vedere al cerințelor pentru exportul în UE și pot îndeplini garanțiile suplimentare (J) menționate în coloana corespunzătoare din partea 1 a anexei II la prezentul regulament.

(8)

La 5 mai 2010, Statele Unite au notificat Comisiei focare ale gândacului mic de stup în părți ale statului Hawaii. Introducerea transporturilor de albine din statul respectiv ar reprezenta o amenințare gravă la adresa populațiilor de albine din Uniune. Prin urmare, includerea statului Hawaii în cea de-a treia coloană a tabelului din secțiunea 1 a părții 1 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 ar trebui suspendată de la data respectivă.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 206/2010 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Este necesar să se prevadă o perioadă tranzitorie, astfel încât statele membre și industria să aibă suficient timp să ia măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 206/2010, astfel cum este modificat prin prezentul regulament, fără a perturba schimburile comerciale.

(11)

Este necesar ca prezentul regulament să aibă efect retroactiv pentru a se evita orice perturbare inutilă a schimburilor comerciale în perspectiva foarte recentei publicări a rectificării care afectează în special certificatele veterinare.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

„În cursul unei perioade tranzitorii, transporturile de animale vii, cu excepția albinelor provenind din statul Hawaii, precum și de carne proaspătă destinată consumului uman, pentru care s-au emis certificate înainte de 30 noiembrie 2010 în conformitate cu cerințele Deciziilor 79/542/CEE și 2003/881/CE pot fi introduse în continuare în Uniune până la 31 mai 2011.”

(2)

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

(3)

În anexa IV partea 1, tabelul din secțiunea 1 se înlocuiește cu următorul text:

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/37

(1)

Comisia a primit o cerere, în temeiul articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, de a supune înregistrării importurile de modeme pentru rețele extinse fără fir (WWAN) originare din Republica Populară Chineză.

(2)

Produsul care face obiectul acestei înregistrări îl constituie modemele pentru rețele extinse fără fir (WWAN) prevăzute cu antenă radio și care asigură conectivitatea datelor sub protocolul Internet (IP) pentru aparatele informatice, inclusiv routerele Wi-Fi prevăzute cu modem WWAN (routere WWAN/Wi-Fi) originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”), care sunt clasificate în prezent la codurile NC ex 8471 80 00 și ex 8517 62 00.

(3)

Ca urmare a primirii unei plângeri din partea Option NV (denumit în continuare „solicitantul”), Comisia a stabilit că există suficiente elemente de probă care justifică inițierea unei proceduri și, în consecință, în conformitate cu articolul 10 din regulamentul de bază, a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de inițiere”) inițierea unei proceduri antisubvenție cu privire la importurile de modeme pentru rețele extinse fără fir (WWAN) originare din Republica Populară Chineză.

(4)

În ceea ce privește atribuțiile necesare pentru a înainta o plângere, solicitantul este unicul producător al produsului în cauză din Uniunea Europeană, reprezentând 100 % din totalul producției Uniunii.

(5)

Cât privește existența unei presupuse subvenționări compensatorii, reclamantul a furnizat Comisiei Europene dovada existenței unor programe de subvenționare specifice referitoare la credite preferențiale, rate preferențiale de impozite pe venituri, avantaje provenite din stabilirea în zone de liber schimb, programe de impozite și tarife la import indirecte, programe de subvenționare, rate preferențiale pentru bunuri și servicii oferite de autoritățile publice și politici preferențiale la nivelul autorităților locale.

(6)

De asemenea, solicitantul cere ca importurile produsului vizat să fie supuse înregistrării, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel încât să poată fi aplicate ulterior măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor.

(7)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu pot fi impuse măsuri provizorii mai devreme de 60 de zile de la data inițierii. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din regulamentul de bază, o taxă compensatorie definitivă poate fi percepută asupra produselor care au fost introduse pentru consum, cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul respectiv și a înregistrării importurilor în conformitate cu articolul 24 alineatul (5). În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate, după consultarea Comitetului consultativ, să dea instrucțiuni autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât să poată fi aplicate ulterior măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor. Importurile pot fi supuse înregistrării la cererea motivată corespunzător a industriei din Uniunea Europeană.

(8)

Cererea conține suficiente elemente de probă pentru a justifica înregistrarea.

(9)

Presupusele subvenții se compun, printre altele, din programe de impozite pe venituri (de exemplu, scutiri de impozite pe venituri sau reduceri în temeiul programului „doi ani cu exonerare de impozit urmați de trei ani la 50 %”, reduceri de impozit pe venituri pentru sectoarele industriale cu tehnologie înaltă sau nouă, credite pentru impozitul pe venituri acordate societăților naționale care achiziționează echipamente fabricate pe plan național), programe de fiscalitate indirectă și de tarife la import [de exemplu, scutire de taxă pe valoarea adăugată (TVA) și scutiri tarifare pentru echipamentul importat], mecanisme de acordare de credite în condiții preferențiale (de exemplu, împrumuturi care includ finanțarea exporturilor de către băncile comerciale de stat și de băncile de stat), programe de finanțare [de exemplu, Fondul de dezvoltare pentru industria electronică și a informațiilor („Fondul TI”), fondul proiectului de renovare a tehnologiilor-cheie ale statului, prime acordate mărcilor de renume], furnizarea de către guvern de bunuri și servicii în schimbul unei plăți modice (de exemplu, acordarea drepturilor de utilizare a terenurilor), precum și regimuri preferențiale acordate de autoritățile locale, cuprinzând acordarea de avantaje în zonele speciale și în parcurile industriale (de exemplu, regimurile speciale din Shenzhen, Shanghai, Beijing, Xian).

(10)

Se prezumă că sistemele menționate anterior constituie subvenții, deoarece acestea implică o contribuție financiară din partea guvernului Republicii Populare Chineze și a altor guverne regionale (inclusiv organisme publice) și conferă un avantaj beneficiarilor, și anume producătorilor-exportatori ai produsului care face obiectul anchetei. Se prezumă că acestea sunt condiționate de rezultatele la export și/sau de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate și/sau se limitează la anumite societăți sau grupuri de societăți și/sau produse și/sau regiuni și, prin urmare, sunt specifice și compensatorii.

(11)

Cererea oferă suficiente dovezi ale unor circumstanțe critice în care, pentru produsul subvenționat în cauză, se aduc prejudicii dificil remediabile prin importuri masive care beneficiază de subvenționări compensatorii, într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dovezile unor astfel de circumstanțe cuprind deteriorarea rapidă a situației din industria Uniunii, faptul că în Uniune există un singur producător și volumul important de cheltuieli în domeniul C&D care trebuie să fie angajate pentru generarea produsului în cauză. În acest context, reclamantul a adus elemente de probă potrivit cărora importurile produsului care face obiectul anchetei provenind din țara în cauză au crescut în ansamblu în mod semnificativ, atât în valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață. În ceea ce privește prejudiciul cauzat de aceste importuri masive, elementele de probă furnizate de reclamant arată că volumul și prețurile produsului importat care face obiectul anchetei au avut, pe lângă alte consecințe, un impact negativ asupra cantităților vândute, asupra nivelului prețurilor practicate și asupra cotei de piață deținute de industria din Uniune, generând efecte negative semnificative asupra performanței generale a industriei din Uniune, precum și asupra situației financiare și a situației privind ocuparea forței de muncă din industria Uniunii. Prin urmare, Comisia dispune de dovezi suficiente că, pentru a preveni repetarea unui astfel de prejudiciu, ar putea fi necesar să se evalueze drepturile compensatorii în mod retroactiv.

(12)

În consecință, în acest caz, sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare.

(13)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că cererea solicitantului conține suficiente elemente de probă pentru a supune importurile produsului vizat unei proceduri de înregistrare, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(14)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să aducă elemente de probă pentru susținerea lor. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare scrisă din care să reiasă că au motive specifice în baza cărora ar trebui să fie audiate.

(15)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului vizat (2) ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a garanta că, în cazul în care concluziile anchetei duc la instituirea unor drepturi compensatorii, aceste drepturi pot fi percepute retroactiv în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

(16)

Orice responsabilitate ulterioară va decurge din constatările anchetei antisubvenție. Nu se poate prevedea un volum estimativ al unei eventuale responsabilități ulterioare, întrucât acesta ar depinde de volumul subvențiilor compensatorii constatate și de modul în care acestea ar trebui să fie alocate produsului care face obiectul anchetei.

(17)

Toate datele cu caracter personal colectate în cadrul acestei anchete vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (3),

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/40

(1)

La 17 decembrie 2009, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țară în cauză”).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 3 noiembrie 2009 de către APFE - European Glass Fiber Producers Association (Asociația Europeană a Producătorilor de Fibră de Sticlă) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 50 %, din producția totală a Uniunii de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori și reprezentanții RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și asociațiile acestora, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori, importatori și producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecționeze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și producătorilor din Uniune li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă (1 octombrie 2008 - 30 septembrie 2009).

(6)

Opt producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din China și șapte producători sau grupuri de producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. După examinarea informațiilor prezentate și ținând seama de numărul mare de producători-exportatori și producători din Uniune care și-au manifestat intenția de a coopera, s-a decis că trebuie să se recurgă la eșantionare în ceea ce privește acești producători (a se vedea considerentele 12 și 13 de mai jos).

(7)

În ceea ce privește importatorii independenți, în etapa de eșantionare a anchetei, numai trei importatori au furnizat informațiile solicitate în termenele stabilite în avizul de deschidere. Prin urmare, s-a decis să nu se aplice eșantionarea și să se trimită chestionare tuturor importatorilor care s-au manifestat.

(8)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Toate societățile sau grupurile de societăți incluse în eșantion au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau TI în cazul în care ancheta ar stabili că acestea nu îndeplinesc condițiile necesare pentru TEP.

(9)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori vizați din RPC, autorităților din RPC și reclamantului. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(10)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor și tuturor utilizatorilor cunoscuți și asociațiilor de utilizatori cunoscute. Au fost primite răspunsuri complete la chestionar din partea producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion, din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, din partea a doi importatori și a 13 utilizatori.

(11)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului sau a riscului de prejudiciu care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți.

(12)

Din cei opt producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din China care s-au manifestat, Comisia, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, a selecționat un eșantion pe baza celui mai ridicat volum reprezentativ al exporturilor care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând cont de timpul disponibil. Eșantionul selecționat constă din trei (grupuri de) societăți (afiliate), care reprezintă peste 70 % din volumul de exporturi al părților cooperante din RPC către UE. Părțile interesate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție.

(13)

În ceea ce privește producătorii din Uniune, șapte au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la acești producători cooperanți din Uniune, Comisia a selecționat un eșantion de trei producători/grupuri de producători din Uniune, cei/cele mai mari în ceea ce privește vânzările și producția, reprezentând 64% din vânzările realizate de ansamblul producătorilor cooperanți din Uniune.

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 30 septembrie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada începând din 2006 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul în cauză, astfel cum este descris în avizul de deschidere, este reprezentat de fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitort din fibră de sticlă; șuvițe și fire de filamente din fibră de sticlă; și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă și care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, 7019 12 00, 7019 19 10 și ex 7019 31 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(16)

Produsul în cauză este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale plastice armate cu fibră de sticlă) se utilizează în multe ramuri industriale: industria autovehiculelor, electrică/electronică, a generatoarelor eoliene, a construcțiilor, a rezervoarelor/conductelor, a bunurilor de consum, aerospațială/militară etc.

(17)

Există patru tipuri de bază de produse din fibră de sticlă cu filament continuu vizate de prezenta procedură, și anume fire tăiate, semitort, covorașe (cu excepția celor din vată de sticlă) și fire. Ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor privind forma și a diferențelor posibile privind aplicațiile finale ale diverselor tipuri, aproape toate tipurile diferite ale produsului în cauză au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt utilizate în general în aceleași scopuri. Totuși, s-a stabilit că șuvițele nu au aceleași caracteristici chimice, fizice și tehnice de bază deoarece acestea nu sunt produse din fibră de sticlă cu filament continuu, ci fire discontinue cu lungimi neregulate. De asemenea, ancheta a arătat că anumite tipuri foarte specifice de semitort și anumite tipuri foarte specifice de fire, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 12 00 și 7019 19 10, ar trebui să fie excluse, având în vedere faptul că aceste tipuri fac obiectul unui tratament special prin acoperire și impregnare și prezintă o pierdere prin ardere de mai mult de 3 %, fapt ce determină caracteristici fizice și chimice diferite.

(18)

Mai mulți utilizatori de fire din aval au susținut că acestea ar trebui să fie excluse în totalitate din definiția produsului care face obiectul procedurii, ținând seama de baza de producție aproape inexistentă din Uniune, precum și de lipsa posibilității de a substitui firele cu alte tipuri de produs.

(19)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că există cel puțin o posibilitate de substituire într-un singur sens în ceea ce privește cererea (și anume, firul poate fi utilizat în cazul mai multor aplicații în locul altor tipuri chiar dacă – dat fiind prețul relativ ridicat al firelor – aceasta nu ar fi întotdeauna o opțiune viabilă din punct de vedere economic), iar baza de producție limitată a unui anumit tip de produs nu poate fi, în sine, un motiv de excludere a acestui tip din definiția produsului care face obiectul procedurii, atât timp cât are aceleași caracteristici și utilizări fizice, chimice și tehnice de bază cu alte tipuri. Având în vedere faptul că firele din fibră de sticlă cu filament continuu au aceleași caracteristici esențiale cu alte produse din fibră de sticlă cu filament continuu și că sunt interschimbabile într-o anumită măsură, s-a concluzionat, în mod provizoriu, că nu există motive pentru excluderea firelor din definiția produsului. Totuși, se remarcă faptul că se va acorda atenție specială evaluării, în continuare, a acestei cereri.

(20)

S-a constatat că produsul în cauză și produsele din fibră de sticlă cu filament continuu fabricate și vândute pe piața internă a RPC și pe piața internă a Turciei, țară selectată provizoriu drept țară analogă, precum și produsele din fibră de sticlă cu filament continuu fabricate și vândute în Uniune de industria din Uniune prezintă aceleași caracteristici și utilizări fizice, chimice și tehnice de bază. În consecință, respectivele produse sunt considerate provizoriu ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1) - (6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(22)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(23)

În ancheta actuală, cei trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut:

(24)

Pentru toți producătorii-exportatori sau grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion menționați mai sus, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat informațiile comunicate în cererile de acordare a TEP și toate celelalte informații considerate necesare la sediile societăților în cauză.

(25)

Ancheta a stabilit că doi producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din RPC incluși în eșantion nu îndeplinesc cerințele criteriilor pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(26)

Un producător-exportator sau un grup de producători-exportatori inclus în eșantion, în special, nu a putut demonstra că deciziile sale comerciale sunt suficient de independente de intervenția statului. Majoritatea membrilor din consiliul de administrație au fost numiți de către o societate deținută în mod majoritar de către stat. În consecință, statul a putut împiedica, cu succes, luarea oricărei decizii. Astfel, este clar că statul joacă un rol major în procesele decizionale ale societății. În plus, societatea nu a putut demonstra că deține un set clar de registre contabile care sunt auditate în mod independent și în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, deoarece venitul impozabil al societății nu a fost comunicat în mod corect în situațiile financiare.

(27)

De asemenea, celălalt producător-exportator sau grup de producători-exportatori inclus în eșantion nu a putut demonstra că deciziile sale comerciale sunt suficient de independente de intervenția statului. Doi comercianți din grup sunt întreprinderi deținute de stat. De asemenea, statul poate interveni în mod semnificativ în procesul decizional al unui producător-exportator din grup, datorită dreptului de veto implicit, prin intermediul directorului care reprezintă societatea-mamă deținută de către stat. Acest producător este, la rândul său, societatea-mamă și acționarul majoritar pentru alți doi producători-exportatori din grup și, astfel, statul poate interveni, de asemenea, în mod semnificativ în procesul lor decizional. Mai mult, trei producători-exportatori din grup nu au putut arăta că îndeplinesc criteriul 2, deoarece, în cazul a doi din aceștia, regimul fiscal preferențial nu a fost menționat în situațiile financiare, în timp ce, pentru al treilea, auditul nu părea să fie independent. În plus, cinci societăți din grup nu au îndeplinit criteriul 3 (în special datorită prețurilor care nu sunt orientate către piață pentru drepturile de utilizare a terenurilor).

(28)

Un producător-exportator inclus în eșantion, alcătuit dintr-un grup de două societăți afiliate, a demonstrat că îndeplinește toate criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) și că i se poate acorda TEP.

(29)

În urma comunicării concluziilor referitoare la TEP, s-au primit observații din partea industriei din Uniune și a doi producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, pentru care s-a propus să nu se acorde TEP. Cu toate acestea, niciuna din observațiile primite nu a fost de natură să modifice concluziile în această privință.

(30)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(31)

Cele două societăți sau grupul de societăți incluse în eșantion, menționate mai sus, cărora li s-a refuzat TEP, au solicitat, de asemenea, TI pentru eventualitatea în care nu li s-ar acorda TEP.

(32)

Din informațiile disponibile a reieșit că atât societățile, cât și grupul de societăți în cauză nu au demonstrat că îndeplinesc cumulativ toate cerințele de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI. Îndeosebi, s-a stabilit că societățile nu îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază referitor la faptul că majoritatea acțiunilor sunt deținute de persoane private sau că sunt suficient de independente de stat pentru că, astfel cum se explică în considerentele 26 și 27, s-a constatat că toate societățile erau deținute sau controlate în final, în mod majoritar, de către stat. De asemenea, astfel cum s-a menționat mai sus, s-a constatat că aceste (grupuri de) societăți nu au demonstrat că îndeplinesc criteriul stabilit la articolul 9 alineatul (5) litera (e), și anume că procesul lor decizional este independent de intervenția semnificativă a statului, permițând eludarea măsurilor, în cazul în care societăților li s-au aplicat niveluri diferite ale taxei. Prin urmare, cererile acestora pentru TI au trebuit să fie respinse.

(33)

Prin urmare, s-a concluzionat că TI nu ar trebui acordat niciunuia din producătorii-exportatori sau grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion, cărora li s-a refuzat TEP.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit, mai întâi, pentru producătorul-exportator respectiv, dacă vânzările sale interne totale de produse din fibră de sticlă continuă erau reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul său total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Ancheta a stabilit că vânzările interne ale produsului similar erau reprezentative.

(35)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societățile cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau foarte asemănătoare cu tipurile vândute la export către Uniune.

(36)

Pentru fiecare tip de produs vândut de producătorul-exportator pe piața sa internă și considerat comparabil cu tipul de produse din fibră de sticlă continuă vândut la export în Uniune, s-a stabilit dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat în jur de 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune. Ancheta a stabilit că pentru toate tipurile de produs, cu excepția a patru, vânzările interne erau reprezentative.

(37)

Ulterior, Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs în cauză, comercializat pe piața internă în cantități reprezentative, ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(38)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și în cazul în care media ponderată a prețului de vânzare era egală sau mai mare decât costul unitar, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, s-a calculat ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare interne pentru tipul în cauză.

(39)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru tipul respectiv era mai mic decât costul unitar, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului în cauză.

(40)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(41)

Ancheta a stabilit că vânzările profitabile pentru toate tipurile de produs comparabile, cu excepția unuia, reprezentau mai mult de 80 % din vânzările interne totale și, astfel, toate vânzările interne au fost utilizate la calcularea prețului mediu pentru valoarea normală. Pentru un tip de produs s-au folosit numai vânzările profitabile. Pentru vânzările celor patru tipuri de produs care nu erau vândute în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a utilizat pentru valoarea normală prețuri interne reprezentative ale tipurilor foarte asemănătoare, ajustate în mod corespunzător.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, pentru societățile cărora nu li s-a putut acorda TEP, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analogă.

(43)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Turcia ca țară analogă adecvată în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(44)

Două părți interesate s-au manifestat și au afirmat că Turcia nu ar fi o țară analogă adecvată, fără să motiveze, totuși, acest lucru. O altă parte interesată a făcut observații în legătură cu alegerea țării analoage și a sugerat că, dimpotrivă, India ar trebui utilizată, deoarece s-ar situa la un nivel de dezvoltare comparabil cu RPC; piețele ar fi comparabile deoarece în ambele piețe aplicațiile de energie eoliană ar fi foarte importante, iar tipurile comparabile ar fi produse în mod similar. Mai mult, piața indiană a fost descrisă ca fiind o piață deschisă, cu importuri semnificative. În cele din urmă, s-a menționat că accesul la materiile prime ar fi comparabil în ambele țări.

(45)

Comisia a căutat cooperarea producătorilor de produs similar din Turcia, Canada, SUA, Republica Coreea și India. Cu toate acestea, numai unicul producător turc și-a exprimat intenția de a coopera și a furnizat un răspuns la chestionar.

(46)

Este recunoscut faptul că Turcia este o țară analogă reprezentativă în ceea ce privește volumul vânzărilor interne. Cu toate acestea, ar trebui să fie construită valoarea normală pentru un tip de produs similar care nu este produs în Turcia. De asemenea, se remarcă faptul că ancheta antidumping în curs de desfășurare a Turciei privind importurile de produse din fibră de sticlă cu filament continuu indică o posibilă depreciere a prețurilor pe piața internă turcă. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Turcia a fost singura țară care a fost de acord să coopereze în cadrul aceste anchete, se concluzionează, provizoriu, că Turcia ar trebui utilizată ca țară analogă.

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, în conformitate cu metodologia generală prevăzută anterior pentru grupul de societăți cărora li s-a acordat TEP. În cazul în care tipurile de produs de pe piața internă a țării analoage au fost vândute toate în pierdere sau în cazul în care nu au fost vândute tipuri asemănătoare, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(48)

În majoritatea cazurilor, produsul în cauză a fost exportat unor clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, adică pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau de plătit.

(49)

În cazul unora din vânzările la export ale unui producător-exportator către societățile sale afiliate din Uniune, s-a stabilit că acestea erau pentru utilizare captivă și, în consecință, nu au fost utilizate pentru calcularea provizorie a dumpingului.

(50)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate în condiții franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate. S-a acordat o ajustare pentru taxele indirecte, navlul maritim și asigurări, navlul în țara exportatoare, etapa comercială (pentru diferențele din canalul de distribuție), cheltuielile de garanție, costurile de credit și taxele bancare.

(51)

Marjele de dumping provizorii au fost exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(52)

Pentru grupul de producători-exportatori care au cooperat, cărora li s-a acordat TEP, a fost stabilită o marjă de dumping individuală pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(53)

Marja de dumping pentru societățile incluse în eșantion cărora nu li s-a acordat TEP sau TI și pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată ca medie a celor trei societăți/grup de societăți incluse în eșantion.

(54)

Având în vedere nivelul ridicat al cooperării în cadrul anchetei, societățile cooperante reprezentând aproximativ 100 % din toate importurile din RPC în decursul PA, pentru societățile care nu cooperează, marja națională a fost stabilită folosind cea mai mare dintre marjele constatate pentru societățile sau grupurile de societăți incluse în eșantion.

(55)

Pe această bază, nivelurile provizorii de dumping sunt următoarele:

(56)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către 11 producători în Uniune. Șapte din acești 11 producători au cooperat în cadrul anchetei. Acești șapte producători erau toți membri ai reclamantului și s-a constatat că reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 90 %, din producția totală a Uniunii pentru produsul similar. Din ceilalți patru producători din Uniune, unul era, de asemenea, reclamant, doi au sprijinit în mod activ reclamantul, în timp ce al patrulea nici nu l-a sprijinit, nici nu i s-a opus. Prin urmare, se consideră că acești 11 producători constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(57)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 13 de mai sus, a fost selectat un eșantion de trei producători care reprezintă aproximativ 64 % din totalul producției din Uniune. Deoarece doi din acești producători erau grupuri de societăți afiliate, cu mai multe entități de producție în Uniune, eșantionul a fost alcătuit din nouă societăți individuale în total.

(58)

Unele părți interesate au afirmat că producătorii din Uniune incluși în eșantion nu ar trebui considerați ca reprezentând industria din Uniune, dat fiind faptul că toți trei au, în China, producători afiliați care fabrică produsul în cauză. Ancheta a confirmat că, într-adevăr, doi din cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au, în China, societăți producătoare afiliate. Cu toate acestea, s-a constatat că, în ciuda relației, acești doi producători din Uniune incluși în eșantion nu s-au comportat în vreun mod care să facă nefiabile concluziile anchetei. Volumul pe care acești producători din Uniune le-a importat de la societățile lor afiliate din RPC este limitat (mai puțin de 4 % din importurile din RPC). În plus, aceste importuri pot fi considerate ca fiind neglijabile prin comparație cu producția totală a producătorilor în cauză din Uniune, care nu ar trebui, sub nicio formă, să fie văzuți ca importatori deoarece sunt, în mod clar, adevărați producători de fibră de sticlă. În cele din urmă, indicatorii de prejudiciu care se referă la producătorii în cauză din Uniune nu au fost afectați de aceste importuri limitate. Ținând cont de cele de mai sus, Comisia a considerat că nu există motive pentru a exclude vreunul din producătorii din Uniune incluși în eșantion din definiția industriei din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)

Consumul din Uniune s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și a datelor privind volumul importurilor pentru piața Uniunii, obținute de la Eurostat.

(60)

Consumul din Uniune a scăzut mult, cu 24 % între 2006 și PA. Cu toate acestea, consumul a înregistrat o ușoară creștere în 2007 și prima jumătate a lui 2008.

Tabelul 1

(61)

Volumul importurilor din RPC ale produsului în cauză pe piața Uniunii a crescut în mod semnificativ pe parcursul perioadei examinate. În ansamblu, pe parcursul perioadei examinate, importurile din RPC au crescut cu peste 50 %. În special, între 2006 și 2008, importurile din RPC au crescut mai mult de dublu. Ele au înregistrat o scădere în PA, prin comparație cu 2008, însă nivelul acestei scăderi (25 %) a fost mai redus decât cel al scăderii consumului (28 %).

Tabelul 2

(62)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a crescut în continuu pe parcursul perioadei examinate. În PA, importurile chineze au deținut o cotă de piață de 15,6 %, ceea ce reprezintă aproape dublul cotei lor de piață în 2006.

Tabelul 3

(63)

Tabelul de mai jos indică prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, la frontiera europeană înainte de vămuire, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Prețurile medii ale importurilor din RPC au rămas în general stabile pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru s-a putut remarca în ciuda unei creșteri mondiale semnificative a prețurilor materiilor prime utilizate pentru fabricarea fibrelor de sticlă cu filament continuu în timpul perioadei examinate (astfel cum se arată, de asemenea, în tabelul 18).

Tabelul 4

(64)

O comparație a prețurilor în funcție de tip a fost efectuată între prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi practicate în Uniune și cele ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. În acest scop, prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion către clienți independenți au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză incluși în eșantion. În cazul în care a fost necesar, au fost aplicate ajustări pentru a se putea ține cont de diferențele privind etapa comercială și costurile post-import.

(65)

Comparația a arătat că, în decursul PA, importurile produsului în cauză originar din RPC au fost vândute în Uniune la prețuri care subcotau prețurile industriei din Uniune, atunci când sunt exprimate sub formă de procentaj al acesteia, cu 23 % până la 39 %.

(66)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii economici relevanți și indicatorii care influențează starea industriei din Uniune. Datele prezentate mai jos au legătură cu întreaga industrie din Uniune în ceea ce privește vânzările și cotele de piață și cu producătorii incluși în eșantion în ceea ce privește toți ceilalți indicatori.

(67)

Volumele de producție ale Uniunii au rămas relativ stabile din 2006 în 2008, însă au scăzut brusc pe parcursul PA.

Tabelul 5

(68)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

(69)

Pe parcursul PA; capacitatea de producție era redusă. Într-adevăr, având în vedere scăderea accentuată a prețurilor și pierderea de cote de piață cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, mai multe linii de producție au fost demontate, temporar închise sau reduse. În ciuda acestei scăderi a capacității de producție, nivelul utilizării capacității a scăzut de la 86 % la 61 %, adică cu 29 %.

(70)

Tabelul de mai jos arată că stocurile au scăzut întâi în 2007, când consumul era în creștere, dar că apoi au crescut puternic în 2008, având în vedere scăderea bruscă a cererii în ultimele trei luni ale acelui an. Pe parcursul PA, nivelul stocurilor a revenit la valori mai normale.

Tabelul 7

(71)

Volumul vânzărilor tuturor producătorilor din Uniune pe piața UE, inclusiv vânzările pentru utilizare captivă, a evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

(72)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune, în ansamblu, a scăzut cu 30 %. În 2007, în timp ce consumul în Uniune a crescut cu 6 % (astfel cum se arată în tabelul 1 de mai sus), volumul vânzărilor de produs în cauză realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu numai 1 %. Aceasta înseamnă că industria din Uniune nu a putut să beneficieze de creșterea consumului în perioada respectivă. În consecință, în 2008 și în timpul PA, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut puternic.

(73)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut puternic în 2007 și 2008, după care s-a înregistrat o ușoară redresare în timpul PA. Cu toate acestea, în ansamblu, industria din Uniune a pierdut 5,6 puncte procentuale din cota de piață în decursul perioadei examinate, în timp ce, astfel cum se arată în tabelul 3 de mai sus, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC aproape că s-a dublat pe parcursul aceleiași perioade.

Tabelul 9

(74)

În ceea ce privește prețurile medii de vânzare, tabelul de mai jos arată că industria din Uniune nu a putut să mărească prețurile de vânzare către clienți independenți pe parcursul perioadei examinate. Dimpotrivă, prețurile medii de vânzare au scăzut cu 2 %, ceea ce este cu atât mai remarcabil cu cât prețurile materiilor prime au crescut. De fapt, industria din Uniune nu a avut posibilitatea de a reflecta în prețurile de vânzare creșterea costurilor legate de materiile prime, datorită presiunii asupra nivelurilor prețurilor de pe piața Uniunii, exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

Tabelul 10

(75)

Nivelul ocupării forței de muncă al producătorilor din Uniune arată că industria din Uniune a raționalizat producția de-a lungul perioadei examinate, având drept obiectiv reducerea costurilor de fabricație și contrabalansarea creșterii costurile materiilor prime. Într-adevăr, numărul de angajați a scăzut cu 20 de puncte procentuale pe parcursul întregii perioade, cu o scădere de 15 puncte procentuale concentrată în perioada cuprinsă între 2007 și PA.

Tabelul 11

(76)

În urma eforturilor industriei din Uniune, descrise în considerentul anterior, productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune a crescut semnificativ în 2007 și 2008. Această evoluție pozitivă s-a inversat în timpul PA, având drept rezultat o pierdere globală a productivității de 21 % pe parcursul perioadei examinate. Această inversare a productivității s-a datorat parțial scăderii bruște a cererii și parțial faptului că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC subcotează mult prețurile practicate de industria din Uniune, ceea ce a avut drept rezultat o scădere substanțială a producției și, astfel, o creștere a ocupării forței de muncă per unitate de fibră de sticlă produsă.

Tabelul 12

(77)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a reușit să controleze evoluția costurilor forței de muncă. Într-adevăr, tabelul de mai jos arată că salariile medii anuale au crescut ușor în 2007 și 2008, însă au scăzut în PA. Pe parcursul întregii perioade, costurile salariale unitare au scăzut cu 3 %. Totuși, această scădere ar fi fost mai explicită în cazul în care sumele plăților compensatorii ar fi fost excluse din tendința de mai sus.

Tabelul 13

(78)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procentaj al cifrei de afaceri a acestor vânzări. În cadrul stabilirii rentabilității producătorilor din Uniune, cifrele verificate au fost corectate pentru a împiedica ca această analiză să fie influențată de aspecte extraordinare specifice societății care au avut un impact disproporționat asupra cifrelor profitului acelor societăți într-o perioadă dată. În urma acestor corecții, rentabilitatea producătorilor incluși în eșantion și randamentul investițiilor legat de vânzările produsului similar în Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 14

(79)

După cum arată tabelele de mai sus, industria din Uniune a putut atinge niveluri limitate ale profitului pe parcursul celei mai mari părți din perioada examinată, excepție făcând anul 2007, când nivelul mediu de rentabilitate a ajuns la 4,7 %. Profiturile s-au transformat într-o pierdere enormă în decursul PA: nivelul mediu al pierderii pentru industria din Uniune a ajuns la 15 %.

(80)

În ceea ce privește randamentul investițiilor (denumit în continuare „RI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, acest indicator pare să fi urmat evoluția rentabilității. În ansamblu, randamentul investițiilor a rămas mai degrabă limitat de-a lungul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2007. În cele din urmă, în timpul PA, media RI din industria din Uniune a scăzut la – 16,8 %.

(81)

Situația financiară fragilă de mai sus exista în ciuda consumului crescut în perioada cuprinsă între 2006 și 2008, astfel cum s-a descris în considerentul 60 de mai sus și a eforturilor industriei din Uniune de a raționaliza costurile de producție, astfel cum s-a descris în considerentele 75 și 76 de mai sus. Pe parcursul perioadei examinate, volumele de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC, la un preț scăzut, care înregistrau o creștere puternică au afectat volumului vânzărilor industriei din Uniune și au avut drept rezultat, de asemenea, o scădere accentuată a prețurilor. Acești factori au avut un impact asupra situației financiare a industriei din Uniune. Acest lucru este cel mai bine ilustrat de pierderea dramatică de 15 % în decursul PA.

(82)

Fluxul net de numerar provenit din activități de exploatare a evoluat după cum urmează:

Tabelul 15

(83)

Tabelul de mai sus confirmă situația financiară fragilă a industriei din Uniune în perioada cuprinsă între 2006-2008 și deteriorarea dramatică înregistrată, în consecință, în timpul PA.

(84)

Pe parcursul perioadei examinate, investițiile producătorilor incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 16

(85)

Pe parcursul anilor de vârf 2006 și 2008, nivelul investițiilor a fost relativ ridicat în ceea ce privește reconstrucția furnalelor. În această industrie cu utilizare intensivă a capitalului, furnalele trebuie să fie reconstruite o dată la 7-10 ani, iar costurile legate de reconstrucția unui furnal pot ajunge între 8 milioane-13 milioane EUR (se specifică intervalul din motive de confidențialitate). O bună parte din celelalte costuri, mai structurale, pentru investiții mari se leagă de consumul de aliaj din filiere și, în consecință, de reconstrucția acestora.

(86)

Marjele de dumping pentru importurile din RPC, astfel cum s-a specificat mai sus în considerentul 55 sunt foarte ridicate. Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping nu poate fi considerat neglijabil.

(87)

În ciuda eforturilor serioase depuse de industria din Uniune pentru a-și spori competitivitatea, majoritatea indicatorilor de prejudiciu referitori la industria din Uniune au evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru se poate remarca în special atunci când se analizează indicatorii referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, în special randamentul investițiilor, fluxul de numerar și rentabilitatea, toate acestea evoluând în mod dramatic. În plus, indicatorii referitori la producție, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor și cota de piață au confirmat, de asemenea, o tendință care este, în mod clar, în curs de deteriorare.

(88)

În același timp, importurile de fibră de sticlă din RPC subcotau prețurile industriei din Uniune cu până la 39 % în timpul PA, iar industria din Uniune a pierdut 5 puncte procentuale din cota de piață în mai puțin de patru ani.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat important. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(91)

Între 2006 și PA, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping a crescut, în ceea ce privește volumul, cu 51 %, ceea ce a avut drept rezultat o creștere a cotei de piață a Uniunii cu 98 %, de la 7,9 % la 15,6 %.

(92)

Creșterea importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping din RPC pe parcursul perioadei examinate a coincis cu tendința de scădere a majorității indicatorilor de prejudiciu ai industriei din Uniune. Industria din Uniune a pierdut 5,6 puncte procentuale din cota de piață, iar prețurile sale de vânzare au scăzut cu 2 %, datorită presiunii prețurilor exercitate de importurile la preț scăzut care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii. Subcotarea semnificativă a prețurilor a împiedicat industria din Uniune să transfere, într-o măsură acceptabilă, costurile de producție ridicate asupra prețurilor de vânzare, ceea ce a avut drept rezultat niveluri scăzute ale rentabilității care, în cursul PA, au fost negative.

(93)

De asemenea, este de remarcat faptul că, și în timpul PA, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a continuat să crească. Cu alte cuvinte, astfel cum s-a menționat și în considerentul 62 de mai sus, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au scăzut într-un ritm mai lent decât consumul din Uniune.

(94)

Anumite părți interesate au susținut că nu există legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Unul din argumentele aduse în această privință a fost că diferența de preț dintre prețurile de vânzare ale Chinei și ale Uniunii a fost destul de constantă pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce, concomitent, rentabilitatea industriei din Uniune a fluctuat. În această privință trebuie să se țină cont de faptul nu doar nivelul prețurilor, ci și volumul importurilor, deja la preț scăzut, care fac obiectul unui dumping, au pus o presiune puternică asupra vânzărilor industriei din Uniune. Mai mult, chiar dacă e posibil ca alți factori să fi jucat, de asemenea, un rol în starea agravată a industriei din Uniune, afectând astfel, într-o anumită măsură, evoluția rentabilității industriei din Uniune, sub nicio formă acest lucru nu poate atenua impactul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC care subcotează constant prețurile din Uniune, dat fiind, în special, că acest lucru a avut loc într-un ritm relativ stabil, în ciuda modificărilor pieței, precum creșterea și scăderea consumului sau evoluția prețurilor materiilor prime.

(95)

S-a prezentat un argument similar referitor la pretinsa absență a relației între cifrele industriei din Uniune privind rentabilitatea și evoluția cotei lor de piață. Într-adevăr, de exemplu, nivelurile de rentabilitate ale industriei din Uniune s-au ameliorat temporar din 2006 în 2007, în ciuda scăderii cotei lor de piață. Acest lucru s-a datorat, parțial, condițiilor intensificate de pe piața Uniunii în 2007 (a se vedea creșterea de 6 % a consumului din Uniune, astfel cum s-a menționat în considerentul 60 de mai sus). Totuși, mai important, în 2006 și 2007 industria din Uniune s-a concentrat asupra raționalizării producției sale prin reducerea costurilor de fabricație, ceea ce a avut un impact și asupra nivelurilor de rentabilitate a acestora. Un alt exemplu, între 2008 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a crescut ușor, în timp ce nivelul rentabilității sale a înregistrat o scădere gravă de 15 %. Totuși, în aceeași perioadă, importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au putut, de asemenea, să își crească cota de piață, subcotând încă, în același timp, în mare măsură prețurile de vânzare din Uniune. Acest lucru a avut drept rezultat pierderea enormă realizată de industria din Uniune. Într-adevăr, ambele cazuri de mai sus arată că unul sau doi indicatori separați nu pot, ei înșiși, să fie luați în considerare atunci când se măsoară efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra stării industriei din Uniune.

(96)

Pe baza celor de mai sus se concluzionează provizoriu că importurile la preț scăzut din RPC care fac obiectul unui dumping, care au intrat pe piața Uniunii în volume mari și în creștere constantă și care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate au avut un impact deosebit de negativ asupra situației economice a industriei din Uniune.

(97)

Pe parcursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe au fost limitate. Cota de piață totală a importurilor din alte țări în afara RPC a scăzut cu 2 puncte procentuale, de la 17 % la 15 %. A doua din cele mai mari surse de importuri, Norvegia, deținea o cotă de piață de 3,3 % pe parcursul PA. Turcia avea o cotă de piață de 2,5 % pe parcursul PA, iar a patra din cele mai mari surse de importuri, SUA avea o cotă de piață mai mică de 2 % pe parcursul aceleiași perioade.

Tabelul 17

(98)

Tabelul de mai sus, care se bazează pe date Eurostat, arată, de asemenea, că nivelurile prețurilor medii la frontiera Uniunii ale altor importuri sunt, în general, cu mult mai mari decât prețurile importurilor din RPC, astfel cum s-a rezumat în considerentul 63 de mai sus. Comparând aceste prețuri date de Eurostat cu prețurile de vânzare ale industriei din Uniune raportate în considerentul 74 de mai sus, importurile din Turcia păreau să subcoteze prețurile industriei din Uniune pe parcursul PA. Cu toate acestea, importurile din Turcia reprezentau în PA o cotă de piață de numai 2,5 %, care se situează sub cota lor de piață în 2006. Mai mult, prețurile acestor importuri erau, în mod constant, în mare măsură superioare nivelurilor prețurilor importurilor din RPC, depășindu-le cu 14 %-23 %. Importurile din Malaysia, Taiwan și Republica Coreea par, de asemenea, să fie inferioare prețurilor industriei din Uniune; cu toate acestea, cotele lor de piață sunt, de asemenea, limitate și în scădere. Prin urmare, importurile din Turcia, Malaysia, Taiwan și Republica Coreea sau din oricare altă țară terță nu au fost considerate ca și când ar fi avut un impact negativ asupra situației industriei din Uniune. Din aceste motive, este rezonabil să se concluzioneze provizoriu că importurile din alte țări nu au distrus legătura de cauzalitate dintre dumpingul constatat și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(99)

Mai multe părți au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de criza economică, ceea ce a avut drept rezultat o scădere intensă a cererii.

(100)

Într-adevăr, între 2008 și PA s-a putut observa o scădere puternică a consumului din Uniune, astfel cum s-a afirmat în considerentul 60 de mai sus. Această scădere a ajuns la 28 % și este recunoscut faptul că este cauzată de criza economică care a afectat Uniunea în perioada respectivă. Majoritatea sectoarelor care utilizează produse care conțin produsul care face obiectul anchetei (industria automobilelor, energia eoliană, construcțiile etc.) au fost grav afectate de criză, acest lucru având drept rezultat, la începutul lanțului, o scădere a cererii pentru fibre de sticlă.

(101)

Totuși efectul negativ al recesiunii economice și al reducerii cererii a fost amplificat de creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC, care au subcotat semnificativ prețurile practicate de către industria din Uniune. Chiar dacă recesiunea economică ar putea fi, așadar, considerată ca un element care a contribuit la prejudiciu pe parcursul PA, aceasta nu poate să diminueze în niciun fel efectele prejudiciabile ale importurilor la prețuri scăzute din RPC, care fac obiectul unui dumping, pe piața Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate. Chiar și în cazul unei scăderi a vânzărilor, industria din Uniune ar fi putut menține un nivel acceptabil al volumelor și prețurilor, limitând astfel efectele negative ale unei scăderi a consumului. Totuși, acest lucru ar fi fost posibil numai în cazul în care nu se confruntă cu concurența neloială a importurilor la prețuri mici care fac obiectul unui dumping pe piață. Mai mult, impactul importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, care subcotează în mare măsură prețurile de vânzare din Uniune pe parcursul PA poate fi considerat ca fiind chiar mai prejudiciabil într-o perioadă de criză economică.

(102)

Date fiind circumstanțele de mai sus, recesiunea economică nu poate fi considerată o posibilă cauză care distruge legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de către industria din Uniune și importurile din RPC care fac obiectul unui dumping.

(103)

Anumite părți interesate au susținut că nu există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și situația financiară a industriei din Uniune, dat fiind faptul că aceasta a realizat cele mai bune niveluri de rentabilitate în anii în care importurile din RPC ale produsului în cauză se efectuau în cele mai mari volume, cele mai proaste performanțe fiind atunci când importurile din RPC au scăzut la cel mai mic nivel pe parcursul perioadei examinate.

(104)

În această privință, se remarcă în primul rând faptul că evoluția consumului, în special recesiunea economică de pe parcursul PA a avut, în mod cert, un efect atât asupra volumelor importurilor din RPC, cât și asupra situației financiare a industriei din Uniune, dat fiind caracterul mondial al crizei.

(105)

Cu toate acestea, astfel cum s-a afirmat deja mai sus, importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au subcotat în mare măsură prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul PA, și anume în timpul recesiunii economice. La aceasta s-a adăugat faptul că producătorii-exportatori din RPC au reușit să își crească în continuare, ușor, cota de piață, chiar și în perioada de recesiune economică, în timp ce industria din Uniune a înregistrat pierderi grave din cauza incapacității sale de a vinde la prețuri mai bune.

(106)

Într-adevăr, se poate considera că subcotarea de preț de mai sus, în paralel cu creșterea cotei de piață a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu chiar mai mare industriei din Uniune decât s-ar fi întâmplat într-o perioadă fără consumul instabil datorat recesiunii economice.

(107)

Având în vedere cele de mai sus, sub nicio formă nu se poate concluziona că s-ar putea interpreta comparația doar a tendințelor volumelor importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping și performanța financiară a industriei din Uniune ca un factor care distruge legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(108)

Anumite părți interesate au afirmat că deteriorarea rentabilității industriei din Uniune a fost cauzată de scăderea vânzărilor la export sau de scăderea producției pentru utilizare captivă mai degrabă decât de scăderea vânzărilor acestora în interiorul Uniunii. În această privință ar trebui să se reamintească, în primul rând, că, exceptând volumele de vânzări, toți indicatorii de prejudiciu, inclusiv rentabilitatea, au fost evaluați pe baza vânzărilor pe piața Uniunii către părți independente. Cu alte cuvinte, nici vânzările la export, nici vânzările pentru utilizare captivă nu au fost luate în calcul. În al doilea rând, este adevărat că volumul vânzărilor la export a scăzut într-un ritm puțin mai rapid decât vânzările Uniunii, însă nu este și cazul producției pentru utilizare captivă, care a reprezentat, pe parcursul perioadei examinate, între 22,4 % și 24,4 % din totalul vânzărilor Uniunii. Mai mult, având în vedere ponderea vânzărilor la export, prin comparație cu vânzările către UE ale industriei din Uniune (care fluctuează între 10 % și 14 % pe parcursul perioadei examinate), acestea nu pot fi considerate atât de semnificative încât să pună sub semnul întrebării legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și impactul asupra industriei din Uniune. Prin urmare, acest argument se respinge.

(109)

O parte interesată a afirmat că deteriorarea stării industriei din Uniune se datorează unei decizii eronate de a spori capacitățile. În această privință, ar trebui să se menționeze în primul rând că piața fibrelor de sticlă a fost, timp de mai mulți ani, o piață în creștere, iar decizia de a spori capacitatea în anumite fabrici nu poate fi considerată ca o planificare nerezonabilă a activităților în contextul creșterii consumului. Mai mult, se remarcă faptul că, în ansamblu, pe parcursul perioadei examinate, capacitatea industriei din Uniune a scăzut, de fapt (a se vedea considerentul 68 de mai sus).

(110)

În orice caz, trebuie remarcat faptul că industria din Uniune a reușit să reducă costul per unitate de materii prime principale, în ciuda creșterii prețurilor materiilor prime pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 18

(111)

Evoluția de mai sus a costului materiei prime per unitatea de fibră de sticlă produsă s-a datorat investițiilor care vizează creșterea eficienței și a competitivității. Într-adevăr, industria din Uniune a pus în aplicare mai multe măsuri de ameliorare și raționalizare a proceselor și costurilor de producție pe parcursul perioadei examinate.

(112)

În ceea ce privește costurile forței de muncă, astfel cum s-a precizat deja în considerentele 75-77 de mai sus, industria din Uniune și-a redus numărul de angajați cu 20 % pe parcursul perioadei examinate, în timp ce salariile medii au scăzut chiar fără să se excludă impactul plăților compensatorii destul de mari.

(113)

Din motivele de mai sus, argumentul conform căruia starea deteriorată a industriei din Uniune a fost de fapt cauzată de creșterea costurilor de producție, posibil datorită ineficiențelor sau costurilor ridicate ale forței de muncă, este, prin urmare, respins.

(114)

S-a susținut că mai degrabă scara de producție și tehnologia modernă aplicate de exportatorii chinezi, decât dumpingul produsului care face obiectul anchetei au cauzat prejudiciul. De fapt, în ansamblu, se poate stabili că producătorii din Uniune au, de asemenea, scară de producție mare, precum și procese de producție actualizate.

(115)

O parte interesată a afirmat că industria din Uniune ar fi putut, de fapt, să își cauzeze prejudiciul autoprovocat de către importurile de la producătorii chinezi care le sunt afiliați. În acest context, trebuie să se remarce faptul că, astfel cum s-a afirmat în considerentul 58 de mai sus, volumul acestor importuri a fost foarte limitat, atât în ceea ce privește producția industriei din Uniune, cât și importurile produsului în cauză din RPC.

(116)

Prin urmare, nici absența competitivității, nici importurile de la producătorii chinezi afiliați nu au putut fi considerate ca un factor care distruge legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul stabilit.

(117)

În concluzie, analiza anterioară a demonstrat că importurile de fibre de sticlă din RPC au crescut substanțial în ceea ce privește cantitățile pe parcursul perioadei examinate, ducând, gradual, la scăderea cotei de piață a industriei din Uniune. Mai mult, creșterea acestor cantități care au intrat pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping a subcotat în mod drastic prețurile practicate de industria din Uniune, împiedicând-o, astfel, să repercuteze asupra clienților săi creșterea costurilor materiilor prime. Deși, pentru o anumită perioadă, industria din Uniune a putut să compenseze efectele negative ale acestei presiuni, câștigând în eficacitate, acest lucru nu a mai fost posibil atunci când criza economică a redus substanțial nivelul cererii.

(118)

Au fost analizați și alți factori care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune. În această privință, s-a constatat că importurile din țări terțe, impactul crizei economice, evoluția altor vânzări ale industriei din Uniune și alți factori, inclusiv cei menționați în considerentele 97-116 de mai sus, nu par să fie de așa natură încât să distrugă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(119)

Pe baza analizei de mai sus, care a realizat o distincție și o separare corespunzătoare între efectele tuturor factorilor cunoscuți care au un efect asupra situației industriei din Uniune de efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(120)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, existau motive convingătoare pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în cazul de față. În acest scop și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

(121)

Comisia a trimis chestionare importatorilor independenți și utilizatorilor. În total, s-au trimis 60 de chestionare. În final, doi importatori și 13 utilizatori au prezentat răspunsuri la chestionar în limitele stabilite. În plus, mai mulți importatori și utilizatori s-au manifestat în cursul procedurii, prin scrisori în care își exprimă opoziția la orice măsuri eventuale în acest caz.

(122)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 56, produsul similar a fost fabricat de către 11 producători în Uniune. Cei opt reclamanți reprezentau peste 90 % din producția Uniunii; alți doi au sprijinit plângerea, în timp ce a unsprezecea societate nici nu a sprijinit-o, nici nu i s-a opus.

(123)

Cele trei societăți incluse în eșantion, care reprezentau aproximativ 60 % din totalul producției din Uniune, dispuneau de 3 300 de angajați direct implicați în producția, vânzarea și administrarea produsului similar. Se reamintește faptul că indicatorii de prejudiciu arătau o tendință generală negativă și că, în special, indicatorii de prejudiciu legați de cota de piață și de performanța financiară a industriei din Uniune, precum rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar erau grav afectate. În special, pe parcursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut de la un nivel deja foarte mic de 0,3 % la – 15,0 %, în timp ce cota lor de piață a scăzut cu 5,6 puncte procentuale.

(124)

Dacă se instituie măsuri, se așteaptă ca deprecierea prețurilor și pierderea cotei de piață să ia sfârșit și ca prețurile de vânzare ale industriei din Uniune să înceapă să se restabilească, având drept rezultat ameliorarea semnificativă a situației financiară a industriei din Uniune.

(125)

Pe de altă parte, este posibil ca deteriorarea pieței industriei din Uniune și a situației financiare să continue, în cazul în care nu se instituie măsuri antidumping. Într-un astfel de caz, se așteaptă ca industria din Uniune să mai piardă cote de piață și să nu mai fie capabilă să urmeze prețurile pieței, stabilite de importurile din RPC. Efectul probabil va fi reprezentat de reduceri suplimentare ale producției și investițiilor, precum și închiderea mai multor unități de producție din Uniune, ceea ce va avea drept rezultat pierderi masive de locuri de muncă.

(126)

În consecință, se concluzionează provizoriu că instituirea unor măsuri antidumping ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(127)

Astfel cum s-a menționat anterior, nu s-a recurs la eșantionare în cazul importatorilor independenți, iar doi importatori independenți au colaborat în totalitate în cadrul anchetei, prezentând răspunsuri la chestionar. Numai o mică parte din cifra de afaceri a acestor doi importatori (7 % și, respectiv, 25 %) a fost generată de activitățile lor legate de produsul în cauză originar din RPC. Ambii s-au opus unei eventuale instituiri a măsurilor antidumping, deoarece au considerat că aceasta ar duce la o încetare a importurilor produsului în cauză din RPC.

(128)

Cu toate acestea, importurile declarate de acești doi importatori reprezentau o proporție foarte mică din totalul importurilor din RPC în timpul PA (mai puțin de 1 %). Niciun alt importator nu a cooperat prezentând răspunsuri la chestionar sau observații fundamentate. Pe această bază, se concluzionează provizoriu că instituirea unor măsuri provizorii nu va avea, în măsură semnificativă, efecte negative asupra interesului importatorilor din UE.

(129)

Fibrele de sticlă cu filament care fac obiectul acestei proceduri sunt utilizate pentru un mare număr de aplicații. Următoarele grupuri de utilizatori au cooperat: țesătorii (atât cei de confecții specializate de vârf, cât și cei de confecții mai standard, de exemplu pentru turbinele de energie eoliană și aplicațiile din domeniile marin, al transporturilor, aerospațial și al infrastructurii); producători de căptușeală; fabricanții de compuși, printre altele cei utilizați în industria autovehiculelor; fabricanții de produse compozite semifinite sau produse finite.

(130)

Volumele produsului în cauză din RPC cumpărat de utilizatorii cooperanți reprezentau aproximativ 20 % din importurile de fibre de sticlă din RPC pe parcursul PA. Din informațiile prezentate prin intermediul răspunsurilor la chestionar reiese în continuare că industria utilizatoare din Uniune are un număr important de angajați. Deși în această privință, în această etapă, nu au fost prezentate date cuprinzătoare și fundamentate, numărul persoanelor care lucrează în industria din aval din UE poate, pe baza informațiilor cuprinse în aceste răspunsuri la chestionar, să fie estimat provizoriu la 50 000-75 000. Pe aceeași bază, ocuparea forței de muncă din domeniul fibrelor de sticlă care utilizează diviziuni ale acelor societăți care au utilizat fibre de sticlă chineze pe parcursul PA poate fi estimat la aproximativ 27 000.

(131)

Majoritatea utilizatorilor cooperanți au afirmat că achiziționează fibre de sticlă atât de la producători chinezi, cât și din alte surse, inclusiv producători europeni. Numai un mic număr de utilizatori își achiziționau fibrele de sticlă exclusiv din RPC. În acest sector, există o mare varietate nu numai în ceea ce privește activitățile industriei din aval, ci și în ceea ce privește dimensiunea acestor societăți - iar unele dintre ele fac parte din grupuri mai mari de societăți care funcționează la nivel internațional, în timp ce altele sunt total independente.

(132)

Pe baza răspunsurilor la chestionar, industria utilizatoare de fibre de sticlă pare să fie într-o stare relativ bună. Într-adevăr, majoritatea utilizatorilor cooperanți au raportat profituri privind producția și vânzările produselor lor care includeau produsul care face obiectul anchetei pe parcursul perioadei examinate, inclusiv PA. Cu toate acestea, câțiva utilizatori au raportat o pierdere privind această activitate pe parcursul PA, însă profitul celorlalți s-a situat între 5 % și 10 %.

(133)

Costurile de achiziționare a fibrelor de sticlă reprezintă, în general, o parte importantă a costurilor de fabricație ale produselor din industria utilizatoare. În conformitate cu datele raportate, această parte, în funcție de produsul pentru care este folosită, poate varia între 10 % și peste 50 %. Prin urmare, pentru anumiți utilizatori, o creștere a costurilor de achiziționare a fibrelor de sticlă chineze poate avea un impact considerabil asupra costurilor.

(134)

Pe baza informațiilor din răspunsurile la chestionar ale utilizatorilor cooperanți, în medie, impactul posibil al măsurilor antidumping în ceea ce privește rentabilitatea poate fi estimat la aproximativ 1 % din cifra de afaceri a acelor diviziuni ale societăților utilizatoare care folosesc fibre de sticlă, însă mai puțin de 0,5 % din cifra de afaceri a tuturor societăților în cadrul cărora există diviziuni care folosesc fibră de sticlă. Cu alte cuvinte, rentabilitatea unei diviziuni care utilizează fibră de sticlă și cea a unei societăți întregi ar fi afectate, în medie, de aproximativ un punct procentual și, respectiv, mai puțin de jumătate de punct procentual.

(135)

Totuși, ar trebui să se remarce faptul că, în cazul anumitor societăți utilizatoare, acest impact ar putea fi mai ridicat, până la aproximativ 5 % din cifra de afaceri a societății lor. Având în vedere nivelurile profitului anumitor utilizatori și proporția fibrelor de sticlă în costurile lor de producție, nu se poate exclude faptul că rentabilitatea lor ar putea fi afectată de o creștere puternică a prețurilor fibrelor de sticlă, în cazul în care o asemenea creștere a costurilor nu se poate repercuta, în întregime sau cel puțin în bună parte, asupra clienților acestora.

(136)

Prin urmare, se poate concluziona provizoriu că, în timp ce unele societăți utilizatoare ar putea fi mai afectate de impactul posibil al măsurilor antidumping, este probabil ca unii utilizatori să fie afectați într-o măsură mai degrabă moderată.

(137)

Mai mulți utilizatori au susținut faptul că multe din fibrele de sticlă de care are nevoie industria utilizatoare nu pot fi cumpărate direct de pe piață. În schimb, utilizatorii ar trebui să treacă printr-un proces de calificare lung și complicat, care ar dura între 6 și 12 luni, fără să le fie garantat succesul. Prin urmare, schimbarea furnizorului pentru a evita plata taxelor antidumping ar fi scump, imposibil pe termen scurt și riscant din punct de vedere tehnologic.

(138)

În acest sens, este recunoscut faptul că, în cazul anumitor aplicații, caracteristicile produsului care face obiectul anchetei pot, într-adevăr, să aibă drept rezultat un proces de calificare lung, care include testarea. Totuși, ținând cont și de observațiile primite de la mai mulți utilizatori, în acest moment se pare că există surse multiple pentru majoritatea cazurilor. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că măsurile antidumping nu au drept scop să interzică accesul anumitor furnizori la piața Uniunii, deoarece orice măsură propusă are drept scop numai să restabilească comerțul echitabil și să corecteze o situație denaturată a pieței.

(139)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri asupra fibrelor de sticlă chineze va avea drept rezultat probabil o încetare temporară a furnizării de materii prime către industria utilizatoare.

(140)

Mai mulți utilizatori au afirmat că nu ar fi în măsură să repercuteze creșterea prețurilor fibrelor de sticlă asupra clienților produselor lor. Acești utilizatori au menționat că există o concurență acerbă pe piața produselor lor și că, în cazul în care ar crește prețurile, clienții lor ar trece ușor la alt furnizor.

(141)

Dată fiind diversitatea societăților utilizatoare, este dificil să se evalueze, în ansamblu, abilitatea utilizatorilor de a repercuta creșterile potențiale de prețuri asupra clienților lor. Cu toate acestea, pe baza datelor din răspunsurile la chestionar, date de utilizatori, se poate presupune că, chiar dacă un anumit utilizator nu a putut să transfere asupra majorității costurilor sale creșterile de prețuri, în majoritatea cazurilor, cifra sa de afaceri și rentabilitatea ar fi afectate numai într-o măsură limitată.

(142)

În ceea ce privește concurența, mai mulți utilizatori și-au exprimat în continuare îngrijorarea că instituirea de taxe antidumping ar duce la o creștere a concurenței din partea furnizorilor din afara UE pe piața din aval, deoarece produsele din aval nu ar face obiectul niciunei măsuri de protecție, precum și o orientare a importurilor din RPC, de la fibre de sticlă spre produse din aval, precum compuși, confecții și generatoare compozite pentru turbinele eoliene. De fapt, referitor la RPC, s-a afirmat că exista deja concurență din partea RPC pe multe din aceste piețe și că ar fi logic ca această concurență să crească prin instituirea de măsuri împotriva fibrelor de sticlă. Astfel, s-a argumentat că industria utilizatoare nu ar trebui numai să plătească prețuri mai mari pentru fibrele lor de sticlă, ci ar trebui și să gestioneze concurența crescută. S-a argumentat că, într-un astfel de mediu comercial, nu ar fi posibil să se repercuteze o parte semnificativă a oricărei creșteri a prețului asupra clienților.

(143)

În acest sens, ar trebui să se observe că faptul că instituirea de măsuri antidumping ar putea duce la o concurență crescută nu poate fi un motiv pentru a nu institui astfel de măsuri, dacă sunt justificate. Industria europeană utilizatoare de fibre de sticlă are aceleași drepturi ca și industria producătoare de fibre de sticlă și ar fi pe deplin autorizată să recurgă la legislația UE din domeniul comercial și să solicite o anchetă antidumping pentru produsele sale, dacă are motive suficiente și poate aduce elemente de probă prima facie privind dumpingul prejudiciabil.

(144)

Prin urmare, argumentul anterior privind o potențială creștere a concurenței din partea produselor din aval din afara UE nu poate justifica neinstituirea măsurilor antidumping.

(145)

Mai mulți utilizatori au afirmat că, după PA exista deja un deficit de aprovizionare pe piața Uniunii și că instituirea de măsuri antidumping ar agrava această situație, deoarece ar duce la importuri reduse din RPC, în timp ce aceste importuri sunt necesare în contextul cererii puternice și în creștere.

(146)

Reclamanții au recunoscut că există un blocaj în aprovizionarea cu anumite grupuri de produse fabricate de industria din Uniune, însă l-au considerat temporar, datorat deficitului de stoc care a urmat după redresarea pieței în urma crizei economice. De asemenea, au afirmat că industria din Uniune ar putea să realizeze creșterea viitoare a cererii, prezisă de industriile din aval ale UE, îndeosebi prin folosirea capacității lor neutilizate care ar putea fi ușor redemarată, a ameliorărilor tehnologice suplimentare și a reconstrucției furnalelor, în cazul în care ar fi restabilite niveluri normale de rentabilitate.

(147)

În acest sens, ar trebui menționat în primul rând că scopul măsurilor antidumping este acela de a evita ca practicile comerciale neloiale să aibă un efect prejudiciabil asupra industriei din Uniune și de a restabili o situație de concurență efectivă pe piața UE, nu de a împiedica importurile. Prin urmare, deși nivelurile prețurilor din UE ale produsului în cauză originar din RPC ar crește, cel mai probabil, în urma instituirii de măsuri antidumping, măsurile propuse nu sunt de așa natură încât să închidă piața Uniunii pentru producătorii-exportatori din RPC și, prin urmare, vor permite prezența continuă a importurilor produsului în cauză din RPC pe piața Uniunii.

(148)

În ceea ce privește abilitatea industriei din Uniune de a compensa orice diminuare potențială în furnizarea de fibre de sticlă chineze, ar trebui să se remarce faptul că nivelul actual al utilizării capacității de către industria din Uniune pare să asigure faptul că cererea pieței ar putea fi satisfăcută în întregime. Într-adevăr, chiar toate cele 116 413 de tone de importuri chineze de fibre de sticlă pe parcursul PA ar putea, teoretic, să fie completate de capacitatea neutilizată a industriei din Uniune, care a fost estimată la aproape 200 000 de tone pe parcursul PA.

(149)

Ținând cont de cele de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că problema unui potențial deficit de aprovizionare poate fi rezolvată prin extinderea utilizării capacității industriei din Uniune, prin alte importuri, precum și prin importurile din RPC care nu fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză.

(150)

În concluzie, se așteaptă ca instituirea de măsuri asupra importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din RPC să ofere o șansă industriei din Uniune de a-și îmbunătăți situația prin creșterea volumelor de vânzări, a prețurilor de vânzare și a cotei de piață. Cu toate că este posibil să se producă unele efecte negative sub forma creșterii costurilor pentru anumiți utilizatori, acestea pot fi compensate cu ajutorul beneficiilor preconizate pentru producători și furnizorii acestora.

(151)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că, după analizarea avantajelor și dezavantajelor, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC. Totuși, această evaluare preliminară poate avea nevoie de o analiză suplimentară atentă, în urma observațiilor părților interesate.

(152)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(153)

Măsurile provizorii asupra importurilor originare din RPC ar trebui să fie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că măsurile ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină, în ansamblu, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar putea obține, în mod rezonabil, în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(154)

Industria din Uniune a susținut că, pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, ar trebui utilizat un profit țintă cuprins între 12 % și 15 %. Cu toate acestea, elementele de probă furnizate până la momentul actual nu arată în mod convingător că un astfel de nivel al profitului este minimul necesar pentru a asigura activitatea comercială viabilă a industriei din Uniune în acest sector comercial. În absența unor elemente de probă solide care să vină în sprijinul unui nivel mai mare al profitului vizat, s-a considerat provizoriu că un profit țintă de 5 % ar părea potrivit pentru determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului.

(155)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost stabilit prin deducerea marjei reale de profit din prețul franco fabrică și prin adăugarea la pragul de rentabilitate astfel calculat, la care nu s-ar înregistra pierderi, a marjei profitului țintă menționate mai sus.

(156)

Drept rezultat, au fost stabilite provizoriu următoarele niveluri de eliminare a prejudiciului:

(157)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC, la cel mai scăzut nivel al marjei de dumping și al nivelului de eliminare a prejudiciului constatate, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe, care reprezintă, în toate cazurile, marja de dumping.

(158)

(159)

Nivelurile taxei antidumping pentru fiecare societate în parte, specificate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților respective, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(160)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (4) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(161)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(162)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că concluziile privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

European Commission

Directorate-General for Trade

Direction H

Office Nerv- 105

B-1049 Bruxelles.

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/59

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/61

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la data importării, majorat cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei la import menționate la alineatul (1) din articolul de mai sus, se stabilesc periodic, pentru produsele în cauză, prețuri CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 septembrie 2010, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/64

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/10 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 809/2010 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/66

(1)

Articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (1) prevede țările asociate la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în vederea participării acestora la activitățile agenției respective. Modalitățile de participare urmează a fi precizate în viitoarele acorduri care urmează a fi încheiate între Comunitatea Europeană și țările în cauză.

(2)

În urma autorizării acordate Comisiei în data de 11 martie 2008, au fost încheiate negocierile cu Confederația Elvețiană și cu Principatul Liechtenstein în vederea unui acord privind modalitățile de participare a statelor respective la activitățile Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene.

(3)

Sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară, acordul parafat la 19 ianuarie 2009 ar trebui să fie semnat și ar trebui să fie aprobate declarațiile comune.

(4)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică. Deoarece prezenta decizie se întemeiază pe acquis-ul Schengen în temeiul dispozițiilor titlului IV din partea a treia a Tratatului de instituire a Comunității Europene, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 5 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii, dacă o va transpune în dreptul său intern.

(5)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (2). În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică.

(6)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică,

16.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/68