(1)

Comisia a autorizat prin Decizia C (2009) 5260 din 30 iunie 2009 în cauza C 17/09 (3) (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”), pentru o perioadă determinată, o contribuție la capital și o măsură de salvare a activelor acordate de landul Baden-Württemberg și alte instituții publice în favoarea Landesbank Baden-Württemberg (denumită în continuare „LBBW” sau „banca”). În același timp, Comisia și-a exprimat în cadrul deciziei în cauză îndoiala că măsura de salvare a activelor este conformă, în ceea ce privește evaluarea și repartizarea sarcinilor, cu normele UE privind ajutoarele și a inițiat o procedură oficială de investigare.

(2)

Decizia de inițiere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4). Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte observațiile. Comisia nu a primit observații de la părțile interesate.

(3)

În ceea ce privește întrebările referitoare la metoda evaluării activelor din cadrul măsurii de salvare a activelor, Comisia a beneficiat de asistență tehnică de specialitate din partea experților externi pe care i-a angajat prin contract (Duff & Phelps, Prof. Wim Schoutens), precum și de la experții de specialitate ai Băncii Centrale Europene (BCE).

(4)

La 9 octombrie 2009, Germania a prezentat Comisiei un plan de restructurare pentru LBBW care a fost completat în repetate rânduri cu informații suplimentare. Ultimele detalii au fost transmise la 3 decembrie 2009.

(5)

Au existat și o serie de întruniri, un schimb de mesaje electronice și conferințe telefonice între Comisie și Germania.

(6)

La 3 decembrie 2009, Germania a făcut mai multe afirmații privind realizarea planului de restructurare.

(7)

LBBW este o bancă germană. Acționarii băncii sunt landul Baden-Württemberg cu o cotă-parte de aproximativ 35,5 %, Sparkassenverband Baden-Württemberg cu aproximativ 40,5 %, orașul Stuttgart cu aproximativ 19 % și Ladenskreditbank Baden-Württemberg cu aproximativ 5 %. Toți acționarii sunt instituții publice sau se află în proprietatea statului.

(8)

LBBW este una dintre puținele bănci germane integrate vertical. Principala activitate a LBBW și a sucursalelor sale este reprezentată de tranzacțiile cu întreprinderile mijlocii (IMM-uri și întreprinderi mai mari) și persoanele fizice. LBBW oferă servicii bancare pentru persoane fizice și își desfășoară activitatea în districtul municipal Stuttgart ca „Stadtsparkasse” (casă de economii). Alte activități ale LBBW sunt creditele imobiliare (Real Estate) și piețele de capital (Financial Markets). Banca oferă în plus servicii și produse pentru casele de economii.

(9)

Bilanțul LBBW a fost, la sfârșitul lui iunie 2009, 448 de miliarde EUR. LBBW nu are pe niciuna dintre piețele naționale pe care activează o cotă de piață peste [> 4] (*1) %. Pe plan local, și anume în regiunile principale în care își desfășoară activitatea, cotele de piață sunt cu puțin mai ridicate. În ceea ce privește finanțarea întreprinderilor, aceste cote au atins [< 15] % în Baden-Württemberg, [< 10] % în Sachsen și [< 5] % în Rheinland-Pfalz. În ceea ce privește serviciile cu amănuntul, cotele de piață ale LBBW s-au ridicat la [< 7] % în Baden-Württemberg, [< 2] % în Saxonia și [< 1] % în Renania-Palatinat. Cota de piață a LBBW în ceea ce privește finanțarea întreprinderilor este nesemnificativă în Germania, precum și în întreaga Europă.

(10)

S-au luat două măsuri de sprijin pentru bancă: un aport la capital în valoare de 5 miliarde EUR și o măsură de salvare a activelor prin preluarea garanțiilor de peste 12,7 miliarde EUR pentru două portofolii de titluri de valoare structurate cu un volum de 35 miliarde EUR în total (5). Toți acționarii au participat, conform cotelor-parte respective, la aportul la capital și indirect la măsura de salvare a activelor.

(11)

Aportul la capital s-a realizat prin majorarea proporțională a capitalului de bază, acordându-se prioritate repartizării la noul capital de bază comparativ cu capitalul de bază existent. Banca plătește pentru capitalul acordat o remunerație totală de 10 %. Aceasta intenționează să ramburseze capitalul în cinci tranșe anuale, începând din 2013.

(12)

Măsura de salvare a activelor a fost acordată sub formă de garanții, prin care LBBW este protejată împotriva pierderilor și reduce necesarul de capital propriu prescris prudențial pentru valorile mobiliare structurate. Garanțiile asigură două portofolii diferite.

Primul portofoliu, așa-numitul „portofoliu ABS” constă în produse structurate cu un volum de 17,7 miliarde EUR care sunt păstrate direct de bancă. LBBW preia pentru portofoliul ABS prima pierdere în valoare de 1,9 miliarde EUR, landul Baden-Württemberg garantând a doua pierdere, până la o valoare de 6,7 miliarde EUR. Conform datelor prezentate de Germania, valoarea economică efectivă a portofoliului era de [15-16] miliarde EUR la 31 martie 2009, iar valoarea de piață era de 10,137 miliarde EUR (6). Efectul de recuperare a capitalului pe care l-a avut garanția s-a ridicat la [1-2] miliarde EUR.

Al doilea portofoliu, așa-numitul „portofoliu SEALINK”, include un credit în valoare de 8,75 miliarde EUR la un instrument cu destinație specială care deține un portofoliu cu produse structurate. La portofoliul SEALINK, prima pierdere s-a ridicat la 2,75 miliarde EUR. Aceasta a fost acoperită cu o garanție acordată de Statul Liber Saxonia, care a fost negociată de LBBW (7), prin preluarea SachsenLB. Landul Baden-Württemberg a suportat a doua pierdere, de 6 miliarde EUR, astfel încât pentru LBBW nu mai există alte riscuri suplimentare de pierdere. Conform datelor prezentate de Germania, portofoliul avea la data de 31 martie 2009 o valoare economică efectivă de [12-13] miliarde EUR și o valoare de piață de 8,006 miliarde EUR. Efectul de recuperare a capitalului pe care l-a avut garanția s-a ridicat la [2,5-3,5] miliarde EUR.

(13)

Ambele portofolii au împreună o valoare de piață de 18,143 miliarde EUR, valoarea lor efectivă ridicându-se la aproximativ [27-29] miliarde EUR.

(14)

Garanția a fost acordată pe perioadă nedeterminată și poate înceta la cererea LBBW. LBBW se obligă la plata unei sume inițiale, calculată astfel încât să producă un efect al recuperării de capital de 4,4 miliarde EUR, căreia i se aplică o rată de dobândă de 7 % p.a. Pentru primul an, suma se ridică la 308 MEUR; în următorii ani, aceasta va scădea proporțional cu suma garantată și în urma verificării din cadrul procedurii de restructurare.

(15)

Germania a decis adaptarea remunerației de garanție astfel: LBBW plătește retroactiv 336 MEUR pe an. Astfel, remunerația prevăzută inițial se majorează în primul an la 28 MEUR. Această remunerație se bazează pe două rate diferite de dobândă: 6,25 % la efectul de recuperare a capitalului și 10 % la partea valorii garantate care rezultă din valoarea economică efectivă a ambelor portofolii. Efectul recuperării de capital a fost corectat la 4,476 miliarde EUR.

(16)

Recapitalizarea a fost necesară pentru a absorbi pierderile din anul 2008 și pentru a acoperi necesarul mai mare de capital. Recuperarea a fost necesară deoarece deprecierea portofoliilor mari de titluri de valoare structurate a condus la creșterea puternică a necesarului de capital propriu, iar cerințele de reglementare în materie de capital propriu nu au mai putut fi îndeplinite în al doilea trimestru 2009.

(17)

Planul de restructurare prevede modificări masive ale modelului de afaceri al LBBW. Principiul de bază îl constituie focalizarea clară asupra activității principale regionale a LBBW și concentrarea asupra piețelor și clienților, pentru care se așteaptă un grad sporit de întrepătrundere și efecte semnificative Cross-Selling. Activitățile pe piața de capital și operațiunile comerciale în nume propriu sunt reduse. În general, LBBW trebuie transformat de un grup de servicii financiare orientate către piața de capital și clienți, care oferă un spectru complet de servicii și produse, într-o bancă comercială cu o concentrare clară asupra clienților reprezentați de întreprinderi medii și persoane fizice, care oferă, de asemenea, clienților persoane juridice și case de economii o serie de produse Corporate Finance și Investment Banking selectate. În ceea ce privește prezența geografică, LBBW se va retrage din străinătate, respectiv își va reduce prezența în străinătate și se va concentra pe câteva dintre regiunile importante din Germania.

(18)

Restructurarea se orientează în funcție de următoarele linii directoare:

(19)

În urma restructurării, LBBW va consta în cinci activități principale: Corporates I (clienți persoane juridice medii), Corporates II (clienți mari), servicii cu amănuntul (persoane fizice), Sparkassen (case de economii), Real Estate (finanțarea imobiliară) și Financial Markets (piața de capital). În plus, LBBW va oferi și pe viitor servicii pentru întreprinderi, în special servicii bancare de tranzacționare, trezorerie și dezvoltarea valorilor mobiliare, precum și anumite produse pentru case de economii. Activitatea și prezența în străinătate a LBBW trebuie redusă semnificativ, banca urmând să își concentreze activitatea asupra celor trei piețe regionale principale Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia, pe care activează ca urmare a fuziunilor anterioare ale băncilor germane.

(20)

Sub rezerva creșterii moderate prevăzute în planificarea actuală, restructurarea va produce efecte semnificative asupra totalului bilanțului, precum și asupra calculului profitului și pierderii LBBW raportat nu numai la compunerea acestuia, ci raportat și la întregul volum. Totalul bilanțului băncii și activele de risc (RWA) vor scădea probabil, în comparație cu 2008, până în anul 2013 cu [25-30] %, respectiv [30-35] %, prin eliminarea activităților nestrategice și prin vânzarea participațiilor. În comparație cu cifrele de la sfârșitul anului 2008, după eliminarea activităților menționate, totalul bilanțului va scădea în total cu 182 miliarde EUR, respectiv cu aproximativ 41 %, iar activele de risc vor scădea cu [80-90] miliarde EUR, respectiv [45-50] %. Aproximativ [35-45] % din reducerea totalului bilanțului, respectiv peste 50 % din reducerea activelor de risc trebuie reduse la eliminarea tranzacțiilor de substitute de credite (care a aparținut în continuare măsurii de salvare). Reducerile în ceea ce privește celelalte activități principale se situează între 25 % și 40 %.

(21)

În principal, LBBW va elimina tranzacțiile de substitute de credite, va vinde participațiile, va închide o mare parte din sucursalele din străinătate și din reprezentanțele sale, va ceda liniile de produs ale activității sale actuale destinate întreprinderilor, va înceta finanțarea intermediată de credite ipotecare, va ceda operațiunile comerciale strategice în nume propriu și va evita finanțările mai complexe de pe piață financiară, va limita finanțarea imobiliară la câteva regiuni și tipuri de obiecte selectate și își va concentra finanțarea clienților mari asupra țărilor învecinate ale Germaniei (8).

(22)

Marea parte a tranzacțiilor LBBW o constituie activitatea sa principală. Numai aproximativ [6-8] % din activele totale de risc ale băncii sunt alocate participațiilor și sucursalelor. LBBW a fost de acord cu reduceri semnificative în portofoliul său de participații. Valoarea contabilă a tuturor participațiilor care trebuie cesionate pe parcursul restructurării se ridică la aproximativ 4,5 miliarde EUR (versiunea din 31 decembrie 2008), ceea ce corespunde unui procent de peste 50 % din valoarea contabilă a participațiilor și sucursalelor băncii.

(23)

O parte semnificativă a cesionărilor planificate se referă la activitatea principală a băncii, și anume contribuțiile la companiile grupului financiar S (9):

(24)

Pe parcursul restructurării, LBBW va concedia aproximativ 2 500 de angajați din cei 10 000 de angajați din prezent (echivalent normă întreagă) ai băncii centrale. Se așteaptă ca restructurarea să conducă nu doar la scăderea costurilor de administrare, ci și la stabilizarea situației profiturilor, deoarece se renunță la ramurile comerciale mai volatile.

(25)

Obiectivul restructurării este structura mai simplă și mai transparentă a societății, în care trebuie aplicate în total mai puține resurse pentru administrarea LBBW. Necesarul de control al managementului riscului și de control financiar se va reduce, deoarece LBBW va renunța la ramuri comerciale și linii de produs întregi, își va reduce în plus prezența în străinătate și va cesiona sucursalele și participațiile.

(26)

Liniile de activitate existente au fost restrânse și serviciile pentru casele de economii trebuie să se separe mai clar de alte domenii de activitate, astfel încât rezultatele să poată fi înregistrate mai transparent. Activele din tranzacțiile de substitute de credite în dezvoltare sunt implementate într-o așa-numită Unitate Internă de Restructurare (Internal Restructuring Unit) și sunt administrate separat.

(27)

Odată cu restructurarea, apar și modificări esențiale ale structurii existente de guvernare corporativă a băncii. În primul rând, se modifică referirea la contractul public menționat în Legea privind Landesbank Baden-Württemberg, pentru a sublinia că LBBW va desfășura toate activitățile conform criteriilor economice. Acest principiu de bază este susținut și în statutul LBBW, politica comercială și procedura internă. Pentru a constata că LBBW va fi condusă ca o societate economică privată sub rezerva proprietarilor publici, LBBW va fi transformată dintr-o instituție de drept public într-o societate pe acțiuni. Această modificare a formei juridice se realizează, astfel încât este asigurată finalizarea transformării într-o societate în acțiuni cel târziu până în decembrie 2013. În afară de aceasta, sunt introduse aspecte esențiale ale Codului german voluntar privind guvernarea corporativă până la sfârșitul anului 2010.

(28)

În al doilea rând, funcțiile organelor menționate în statut, precum Adunarea generală și Adunarea proprietarilor, Consiliul de supraveghere și Consiliul de administrație sunt definite din nou, pentru a obține o distribuție mai clară a îndatoririlor și mai multă transparență. Atribuțiile Adunării generale sau ale Adunării proprietarilor sunt limitate la îndatoririle tipice ale unei Adunări generale în temeiul legislației privind societățile, în special drepturile de informare și luarea de decizii privind utilizarea profitului. Atribuțiile mai vaste care rezultă de aici, care ar facilita o influență inadecvată a conducerii, sunt anulate. Spre deosebire de situația anterioară, funcțiile de supraveghere și de monitorizare a Consiliului de administrație sunt atribuite exclusiv Consiliului de supraveghere. Influența acestuia asupra deciziilor conducerii este limitată la cazurile în care este necesară o intervenție în temeiul legislației germane privind societățile sau în temeiul legii privind băncile (KWG). Competența pentru gestionarea zilnică, operativă îi revine explicit Consiliului de administrație, ceea ce reduce posibilitatea unei influențe inadecvate din partea proprietarilor sau a reprezentanților acestora.

(29)

Mecanismele suplimentare reduc posibilitățile (politice) și garantează că banca este condusă exclusiv conform criteriilor economice. În conformitate cu Codul privind guvernarea corporativă menționat anterior, jumătate din locurile din Consiliul de supraveghere – constituit în prezent din reprezentanții proprietarilor și angajaților – care sunt alocate acționarilor LBBW sunt ocupate de experți independenți. Toți membrii Consiliului de supraveghere trebuie să se supună unui test de competențe (testul „fit and proper”), care a fost prevăzut de curând de Comitetul de Supraveghere bancară pentru potențialii membri ai Consiliului de Supraveghere. În timpul fazei de restructurare, până la sfârșitul anului 2013, președintele Consiliului de supraveghere va fi unul dintre membrii independenți. Comitetele existente ale Consiliului de supraveghere sunt transformate, în conformitate cu orientările privind guvernarea corporativă pentru bănci, într-un Comitet de risc și un Comitet de evaluare/bilanț. Cerințele corespunzătoare privind calificările membrilor acestor comitete trebuie garantate, astfel încât aceștia să își poată îndeplini îndatoririle în mod optim.

(30)

LBBW a prezentat o planificare a profitului și pierderilor, inclusiv estimările privind randamentul capitalului propriu (RoE) și analizele de sensibilitate pe baza unui scenariu realist și a unui scenariu pesimist. Proiecțiile în privința profitului și pierderilor au arătat că LBBW va suferi în 2009 o pierdere suplimentară de aproximativ [2] miliarde EUR, în 2010 și 2011 va atinge un punct de echilibru ([…]), iar în 2013 va obține un profit de aproximativ […] miliarde EUR. Randamentul capitalului propriu va fi negativ în 2009, din 2010 până în 2012 va crește ușor și în 2013 va prezenta pentru prima dată o creștere de două cifre ([10-12] %). Cota capitalului de bază va fi în anul 2009 și 2010 aproximativ […] % și, ca urmare a eliminării masive a activelor de risc, va crește progresiv la [9-10] %, astfel încât, din anul 2013, LBBW va putea rambursa ajutorul de stat.

(31)

Cele mai importante cifre și coduri ale planului de restructurare sunt prezentate în următorul tabel:

(32)

Conform scenariului de bază, 2009 va fi un an mai dificil decât cel anterior, iar produsul intern brut (BIP) va scădea ca urmare a crizei financiare continue. Din 2010, se anticipează o relaxare progresivă, astfel încât situația ar trebui să se normalizeze complet pe piețele financiare și în economie. LBBW estimează că BIP-ul german se va reduce în 2009 cu 6,2 %, iar în 2010 va crește cu 1 %; ulterior, LBBW se așteaptă ca până în 2013 să existe o creștere progresivă a BIP-ului cu 2,5 %. În ceea ce privește șomajul, se estimează pentru 2010 o valoare de vârf de 9,8 %, o valoare în continuare mai mare pentru 2011 și, ulterior, o scădere la 8,3 % în anul 2013. LBBW anticipează în continuare o inflație redusă, ușor în creștere, ca urmare a obiectivelor inflaționiste ale BCE. În pofida politicii monetare expansive a băncilor centrale și extinderea masivă a deficitelor fiscale, se consideră că inflația va scădea ușor sub potențial, având în vedere o creștere reală.

(33)

Pe baza acestor presupuneri, LBBW anticipează următorul impact asupra activității sale principale. Situația profitului în principal în privința serviciilor cu amănuntul susținut de activitatea de investiții în valori mobiliare va scădea în continuare moderat. Comisioanele ar trebui să se reducă semnificativ și nu ar trebui să crească din nou așa de rapid, deoarece persoanele fizice se vor reorienta probabil spre organisme financiare mai sigure, în special spre depozite. Chiar și noile constrângeri legale și o transparență sporită a produselor vor majora foarte probabil presiunea pe marje. De la finanțarea întreprinderilor se așteaptă dimpotrivă la o contribuție mai mare la venitul operațional, în special de la IMM-uri. Având în vedere retragerea parțială a concurenților naționali și internaționali, LBBW întrevede, de asemenea, șanse pentru dezvoltarea funcției sale de bancă principală pentru IMM-uri și așteaptă în 2010 o cerere în creștere. LBBW consideră că situația profitului se va îmbunătăți suplimentar prin vânzarea combinată, în special prin vânzarea de instrumente de acoperire pentru riscurile de poziție, dobândă, valutare și de marfă.

(34)

În ceea ce privește finanțarea clienților mari, LBBW estimează pe termen mediu o cerere de credite în creștere, precum și o cerere în creștere nu numai în ceea ce privește produsele clasice de capital propriu și străin, ci și în urma restructurărilor bilanțiere. Activitatea LBBW pe piața de capital beneficiază în prezent de efectele unice și de condițiile de finanțare extrem de favorabile care rezultă din furnizarea sumelor mari de bani în condiții avantajoase de către Banca Centrală Europeană. Pe termen mediu, LBBW consideră că volumul de piață se va dezvolta din nou pozitiv pe piețele financiare, în cazul unei normalizări a volatilității și a dezvoltării economice. Concret, LBBW anticipează o creștere moderată pentru produsele structurate de pe piața de capital și o recurgere sporită la piața de capital.

(35)

Având în vedere aceste așteptări, trebuie redusă dependența LBBW de activitățile oportuniste, iar cota-parte de resurse economice stabile trebuie majorată. Riscurile de piață trebuie reduse și câștigurile din operațiunile comerciale în nume propriu trebuie înlocuite cu comisioane. Concentrația relativ mare de riscuri ale creditelor de până acum a fost redusă deja și se reduce încă în continuare.

(36)

Conform unui scenariu pesimist, în care activele de risc pentru 2011, 2012 și 2013 sunt estimate ca fiind cu peste 10 % mai mari decât în scenariul de bază, cotele de capital ar scădea semnificativ mai puțin decât în scenariul real. Totuși, banca ar continua să îndeplinească cerințele prudențiale privind capitalul propriu, deoarece cota capitalului de bază ar scădea la un anumit moment sub 7 %, iar cota de capital de bază total s-ar ridica anual la cel puțin 10 %. Pentru stabilirea pierderilor la care se așteaptă din finanțarea întreprinderilor, banca a realizat simulări suplimentare de criză, deoarece acest domeniu ar putea fi afectat din cauză că clienții s-ar putea orienta către export pe piețele lor principale, în special prin întreruperea operațiunilor comerciale mondiale. Deși acest lucru ar înrăutăți în continuare cotele de capital, banca ar avea încă o protecție suficientă furnizată de capital.

(37)

LBBW are o combinație diversificată de finanțare. Se finanțează în principal prin intermediul (i) caselor de economii și al altor instituții de finanțare; (ii) obligațiunilor negarantate și al altor titluri, precum și prin intermediul (iii) obligațiunilor clienților săi. Ca urmare a planului de restructurare, banca nu va intra în necesitatea situației de finanțare. În special finanțarea din prescrierile de datorii garantate de stat pentru protejarea inventarului, care sunt scadente până în 2015, nu va cauza lipsuri de finanțare ca urmare a planului, deoarece activele care stau la bază sunt eliminate. Banca dispune de un fond considerabil de active ale băncii centrale, la care s-ar putea apela în cazul unor perioade dificile de lipsă de lichidități. În plus, au rezultat analize și simulări de criză realizate pe plan intern în scopul managementului lichidităților, astfel încât banca să poată face față unei scăderi suplimentare a ratingului chiar și în condiții nefavorabile, fără probleme de lichidități.

(38)

Germania a dat asigurări că LBBW va pune în aplicare planul de restructurare și a transmis următoarele asigurări (referitor la reducerea totalului bilanțului și inventarului de active de risc, precum și cesionări) și obligații privind comportamentul băncii:

„Guvernul german și LBBW asigură prin prezenta următoarele măsuri structurale pentru restructurarea LBBW:

[…]

Guvernul german și LBBW dau asigurări că LBBW își va respecta următoarele obligații în ceea ce privește comportamentul băncii:

Asigurări privind guvernarea corporativă:

Alte asigurări:

(39)

Germania solicită aprobarea planului de restructurare. Germania nu contestă că măsurile reprezintă ajutoare de stat. Germania susține că măsurile pot fi considerate compatibile cu piața internă după adaptarea remunerației pentru măsura de salvare a activelor și după prezentarea angajamentelor pentru ajutoarele de stat pentru restructurare, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(40)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la compatibilitatea măsurii inițiale cu Comunicarea privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (12) (numită în cele ce urmează „Comunicarea privind activele depreciate”), în special în ceea ce privește evaluarea și repartizarea obligațiilor. Cerințele Comunicării privind activele depreciate la definirea activelor care pot fi salvate, forma gestionării activelor, transparența și dezvăluirea informațiilor, precum și comisionul de garantare au fost îndeplinite în opinia Comisiei.

(41)

Îndoielile Comisiei privind evaluarea au vizat metoda utilizată și prezumțiile de bază ale experților LBBW la calcularea valorii economice reale a portofoliilor, care nu par suficient de precaute, conform Comisiei. În primul rând, Comisia consideră că premisele în ceea ce privește riscul de nerambursare, ratele de recuperare, evoluția prețurilor imobiliare pe anumite piețe și corelațiile nu au fost suficient de conservative. În plus, portofoliul ABS nu a fost asigurat integral.

(42)

Ca urmare acestui fapt, Comisia și-a exprimat îndoielile privind repartizarea obligațiilor (inclusiv a remunerației), deoarece orice corecție a valorii economice reale ar avea consecințe directe pentru evaluarea comisionului de garantare.

(43)

Conform articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ajutoarele de stat sau ajutoarele acordate din resurse de stat, indiferent sub ce formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau ramuri de producție sunt incompatibile cu piața internă, în măsura în care afectează schimburile dintre statele membre.

(44)

Comisia a stabilit deja în decizia sa de inițiere a procedurii că recapitalizarea LBBW și măsura de salvare a activelor reprezintă ajutoare de stat. Elementul de ajutor al contribuției la capital se ridică la 5 miliarde EUR. Suma ajutorului în cazul măsurii de salvare a activelor corespunde, conform Comunicării privind activele depreciate, diferenței dintre valoarea de transfer a activelor și prețul pieței. Valoarea de transfer corespunde valorii nominale a portofoliului, exclusiv prima pierdere. Pornind de la valoarea pieței de 18,143 miliarde EUR (810,137 miliarde EUR și 8,006 miliarde EUR) și o valoare economică de 27,915 miliarde EUR (15,635 miliarde EUR și 12,280 miliarde EUR), suma totală în cazul măsurii de ajutor este de 9,772 miliarde EUR.

(45)

Suma ajutorului pentru ambele măsuri în ansamblu se ridică la aproximativ 14,8 miliarde EUR; aceasta corespunde unui procent de peste 9 % din activele de risc ale LBBW.

(46)

Conform articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, Comisia poate decide că un ajutor poate fi compatibil cu piața internă, dacă acesta are ca scop „să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. Comisia susține că pericolul unei perturbări grave a economiei Germaniei există în continuare și că măsurile pentru susținerea băncilor sunt adecvate pentru preîntâmpinarea acestui pericol. De aceea, ajutoarele trebuie verificate în continuare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE.

(47)

Ambele măsuri au fost aprobate pentru o perioadă determinată în decizia de inițiere a procedurii, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) TFUE și în temeiul comunicărilor relevante ale Comisiei [Comunicarea privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (13) („Comunicarea privind sectorul bancar”), Recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței (14) („Comunicarea privind recapitalizarea”), Comunicarea privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (15) („Comunicarea privind activele depreciate”) și Comunicarea privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (16) („Comunicarea privind restructurarea”)]. Deoarece Comisia a avut totuși în continuare îndoieli privind concurența legală în legătură cu măsura de salvare a activelor, a inițiat o procedură de investigare. De aceea, Comisia trebuie să verifice în primul rând, în faza actuală a procedurii de investigare, dacă mai există îndoieli privind concurența legală în legătură cu măsura de salvare a activelor și, în al doilea rând, dacă prelungirea ajutorului aprobat pe termen determinat poate fi compatibilă cu piața internă, ca ajutor de restructurare.

(48)

Comisia verifică măsurile de salvare a activelor în conformitate articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și în temeiul Comunicării privind activele depreciate (17). Conform Comunicării privind activele depreciate, măsurile prin care o bancă nu mai trebuie să înregistreze pierderi sau o rezervă pentru o posibilă pierdere aferentă a activelor sale depreciate (sau prin care pierderile înregistrate sunt compensate) și/sau să elibereze capital propriu reprezintă măsuri de salvare a activelor, a căror compatibilitate cu piața internă trebuie verificată pe baza unor criterii specifice. Această verificare se realizează pe baza următoarelor criterii: (i) capacitatea de salvare a activelor, (ii) transparență și dezvăluirea informațiilor, (iii) gestionarea activelor, (iv) aplicabilitatea și coerența metodei de evaluare, (v) compatibilitatea remunerației și repartizării obligațiilor și (vi) necesitatea verificării de către Comisie a planului de restructurare.

(49)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a stabilit că măsura de salvare a activelor adoptată de LBBW – din punctul de vedere al criteriilor metodei de evaluare și ale repartizării obligațiilor, inclusiv a remunerației – îndeplinește criteriile menționate anterior. Germania a putut să reducă aceste îndoieli, în principal prin mai multe propuneri de modificări.

(50)

În cadrul procedurii de investigare, Comisia a evaluat portofoliul cu sprijinul experților interni și externi. Valoarea economică reală a portofoliului ABS se ridică la [14-15] miliarde EUR și se află astfel cu [1-2] miliarde EUR sub valoarea menționată de LBBW. Pe de altă parte, valoarea economică reală a portofoliului SEALINK corespundea. Îndoiala Comisiei referitor la evaluarea activelor, care pot fi salvate, a fost confirmată prin aceasta.

(51)

În decursul verificării diferitelor măsuri de salvare a activelor, Comisiei i-au fost prezentate diferite metode pe care băncile în cauză le folosesc pentru calcularea valorii economice reale a portofoliului. La produsele structurate de credit există o posibilitate (selectată de LBBW) de a supune unei simulări de criză premisele privind riscul de nerambursare, corelațiile și pierderile din împrumuturi pentru activele suport.

(52)

La verificarea întrebării dacă premisele ar fi suficient de precaute, Comisia s-a orientat spre alte cazuri, în special spre portofoliul SEALINK al LBBW și spre cercetarea terților. În plus, au stat la bază diferite premise în funcție de categoria de active. Pentru a stabili în ce măsură aceste premise ar influența portofoliul ABS, Comisia a rugat experții LBBW să evalueze încă o dată, pe baza acestor premise, un eșantion aleatoriu ponderat în funcție de volum, cu 40 de poziții, precum și primele cinci cele mai mari poziții.

(53)

Ca urmare a structurii în cascadă a tranșelor structurate de credite, aplicarea premiselor privind simularea crizei a condus la efecte diferite. În privința anumitor categorii de active, de exemplu creditele neconforme din Regatul Unit, tranșele portofoliului erau deosebit de robuste. Valoarea economică reală se apropia foarte mult de cursul pieței în cazul ipotezelor precaute, chiar dacă valoarea de piață se află, de regulă, sub valoarea nominală. Cazul anumitor obligațiuni comerciale garantate prin ipoteci (Commercial Mortgage-Backed Securities) și obligațiuni ipotecare comerciale (Commercial Mortgage Obligations) a fost complet diferit. În cazul acestor categorii de active, cele mai mari discrepanțe au apărut nu numai între ambele portofolii LBBW, ci și în relație cu alte situații. Prin urmare, evaluarea eșantionului pe baza acestor premise noi, precaute pentru o valoare nominală totală a eșantionului de 1 559 MEUR a avut ca rezultat o diferență de 143 MEUR față de prețul stabilit de experții LBBW conform modelului scenariului de bază.

(54)

Comisia a stabilit efectele potențiale asupra întregului portofoliu prin extrapolare. În plus, aceasta a luat în considerare mai multe aspecte calitative ale eșantionului, pentru a evita o amplificare inadecvată a anumitor efecte. Ca urmare a calculelor, pierderile așteptate s-ar situa, în funcție de metoda de extrapolare și de factorul de corecție, între 2,9 miliarde EUR și 4,3 miliarde EUR.

(55)

Excluzând anumite caracteristici specifice portofoliului, care ar putea avea efecte negative inadecvate asupra domeniilor portofoliului, Comisia a ajuns la concluzia că, la cea mai echilibrată examinare, pierderile așteptate pentru întregul portofoliu se ridică la [3-4] miliarde EUR. Valoarea economică reală este estimată astfel la [14-15] miliarde EUR, și anume cu [1-2] miliarde EUR mai puțin decât în notificare.

(56)

Conform Comunicării privind activele depreciate, băncile ar trebui să suporte în cea mai mare măsură posibilă costurile asociate activelor depreciate. De aceea, activele ar trebui transferate la un preț care să corespundă valorii economice reale sau să se afle sub aceasta. Pentru aceasta, trebuie să se realizeze în primul rând o amortizare la valoarea economică reală sau, în cazul unei garanții, trebuie aprobată o clauză „prima pierdere”, conform căreia această primă pierdere care trebuie suportată de banca beneficiară să corespundă diferenței dintre valoarea contabilă și valoarea economică reală.

(57)

În ceea ce privește ajutorul în cauză, măsura de salvare a activelor a avut loc fără amortizare prealabilă, la valoarea economică reală a portofoliului ABS. Pentru garantarea repartizării necesare a obligațiilor, LBBW a fost totuși de acord cu preluarea unui risc de prim rang (prima pierdere, First Loss), care acoperă pierderile de prim rang din portofoliul de garanții în valoare totală de 1,9 miliarde EUR; între timp, această sumă a fost amortizată integral.

(58)

Pe baza corecției realizate de Comisie a valorii economice reale a portofoliului ABS la o sumă mai redusă cu [1-2] miliarde EUR decât în evaluarea inițială a băncilor, pierderile așteptate la portofoliul ABS nu mai sunt absorbite în prim plan printr-o amortizare sau o suportare în suficientă măsură a primei pierderi. De aceea, pentru garantarea compatibilității măsurilor cu normele privind ajutoarele de stat în sensul Comunicării privind activele depreciate, trebuie să aibă loc o amortizare suplimentară care să ia în calcul reducerea valorii economice reale, respectiv, în cazul unei garanții pentru active, trebuie să se întreprindă o corecție a „valorii de transfer” (și anume o creștere a punctelor inițiale, attachment points) la valoarea economică reală. O astfel de amortizare ar fi posibilă în acest caz din motive de raportare, fără modificarea structurii tranzacției, deoarece titlurile de valoare structurate sunt protejate împotriva pierderilor potențiale prin măsura de salvare a activelor.

(59)

Prin urmare, valoarea de transfer se situează peste valoarea economică reală. În cazul unei preluări a riscului peste valoarea economică reală, criteriul stabilit în Comunicarea privind activele depreciate al repartizării integrale a obligațiilor ex ante nu este îndeplinit. Ca urmare, elementul de ajutor din măsura de salvare a activelor este mai mare și poate fi aprobat dacă măsura conține prevederi care facilitează o recuperare ulterioară a acestor ajutoare suplimentare (de exemplu, printr-un mecanism de restituire, „claw-back”) sau dacă prevede o restructurare profundă (a se vedea punctul 41 și secțiunea 5.2 din Comunicarea privind activele depreciate).

(60)

În cazul unui mecanism „claw-back”, banca beneficiară rambursează, de regulă, avantajul din preluarea unui risc mai mare, și anume aceasta trebuie să ramburseze întreaga sumă asigurată prin garanție, care rezultă peste valoarea economică reală. Dacă nu este posibilă o recuperare integrală a sumelor datorate (claw-back), trebuie prevăzute măsuri extensive de compensare.

(61)

În cazul unei garanții, recuperarea sumelor datorate poate fi obținută printr-o remunerație adecvată pentru suma care rezultă peste valoarea economică reală. În cazul de față, pentru garanția de peste 1,5 miliarde EUR se plătește o remunerație de 10 % pe an. Această remunerație acoperă atât avantajul rezultat din recuperarea de capital pentru suma garantată de 1,5 miliarde EUR (măsura compensatorie actuală 6,25 %), cât și majorarea la 3,75 % (astfel încât rezultă în total o sumă de 56,25 MEUR pe an) (18).

(62)

La prima vedere, această majorare pare să fie redusă. Trebuie să se ia totuși în considerare că – așa cum s-a menționat deja –, în cazul unor pierderi viitoare, garanția de stat va fi suportată numai dacă a fost suportată prima pierdere de 1,9 miliarde EUR. Astfel este improbabil ca garanția să fie utilizată înainte ca landul Baden-Württemberg, ca furnizor al ajutorului de stat, să fi creat rezerve vaste pentru astfel de plăți din taxele plătite de LBBW (19). Deoarece este neclar când vor apărea pierderile potențiale stabilite de Comisie, este posibil ca plățile de taxe să fie suficiente în total pentru acoperirea tuturor pierderilor eventual apărute. Majorarea remunerației contribuie la reducerea îndoielii inițiale a Comisiei referitoare la repartizarea obligațiilor. În plus, domeniul de aplicare al restructurării promise de bancă, precum și măsurile de compensare ar trebui să compenseze în suficientă măsură eventualul deficit al recuperării prescrise. Îndoiala Comisiei cu privire la repartizarea adecvată a obligațiilor ar putea fi redusă în acest moment.

(63)

Deoarece valoarea economică reală a portofoliului SEALINK a fost confirmată, nu sunt necesare adaptări pentru această parte.

(64)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a stabilit că remunerația plătită de banca beneficiară trebuie să ia în calcul în mod corespunzător riscul pierderilor viitoare, care rezultă prin riscul exprimat în valoarea economică reală conform Comunicării privind activele depreciate. Remunerația a fost calculată pe baza ratei dobânzii, care ar sta la baza unei recapitalizări corespunzătoare, caz în care, conform Comunicării privind activele depreciate, efectul de salvare a fondurilor proprii ar fi fost folosit ca standard.

(65)

În ceea ce privește efectul de salvare a fondurilor proprii, remunerația ar trebui totuși să fie redusă cu 0,75 % la 6,25 % pe an. Fondurile proprii prescrise prudențial trebuie să consiste în cel puțin 50 % capital de rangul 1. Conform prevederilor legale actuale (20), capitalul de rangul 2 nu trebuie să depășească 100 % capitalul de rangul 1. Astfel, capitalul propriu poate fi format din 50 % capital de rangul 1 și 50 % capital de rangul 2, pentru a îndeplini cerințele prudențiale. Deoarece, conform recomandării Băncii Centrale Europene din 20 noiembrie 2008 privind măsurile de recapitalizare, între prețul pentru capitalul de rangul 1 și capitalul de rangul 2 există o diferență de 1,5 %, este adecvată o scădere cu 150 de puncte de bază (21). Dacă, în conformitate cu Comunicarea privind recapitalizarea, se poate considera că 7 % reprezintă o remunerație adecvată pentru capitalul de rangul 1 fără aport de lichidități, atunci capitalul de rangul 1 trebuie remunerat la o rată de 5,5 %. Media ambelor rate se ridică la 6,25 %.

(66)

Având în vedere considerentele anterioare, LBBW trebuie să remunereze un efect de salvare a capitalului de 4,476 miliarde EUR la 6,25 % pe an, ceea ce corespunde unei sume de 279,75 MEUR. Împreună cu suma de recuperare a creanțelor de 56,24 MEUR, rezultă o sumă de remunerare de 336 MEUR pe an, care este proporțională în raport cu aspectele clarificate mai sus.

(67)

Comisia trebuie să verifice continuarea tuturor măsurilor de salvare de până acum ca ajutor de restructurare. Verificarea compatibilității ajutorului de restructurare cu piața internă se realizează pe fundalul crizei financiare, pe baza Comunicării Comisiei privind restructurarea. Chiar și atunci când în deciziile anterioare a făcut referire la Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (22), Comisia a clarificat în punctul 49 a Comunicării privind restructurarea că toate ajutoarele care au fost comunicate Comisiei la sau înainte de 31 decembrie 2010 au fost verificate în temeiul Comunicării privind restructurarea, și nu în temeiul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, ca ajutor de restructurare pentru bănci.

(68)

În ceea ce privește necesitatea și sfera de aplicare a unei restructurări, în Comunicarea privind restructurarea nu se stabilește în ce condiții o bancă trebuie să prezinte un plan de restructurare, ci se face referire în acest sens la comunicările anterioare. Comisia este de părere că LBBW ar avea nevoie de o restructurare profundă, deoarece ajutorul ar împiedica închiderea băncii de către Comitetul de Supraveghere bancară și ar corespunde în total unui procent de peste 2 % din inventarul total al activelor de risc al băncii. Acest punct de vedere este în conformitate cu punctul 4 al Comunicării privind restructurarea și punctul 55 al Comunicării privind activele depreciate.

(69)

Conform Comunicării privind restructurarea, în planul de restructurare trebuie să se arate în primul rând că procesul de restructurare la care este supusă banca beneficiară este adecvat pentru a garanta restabilirea viabilității pe termen lung. În al doilea rând, suma ajutorului trebuie să rămână limitată la minimum necesar și atât beneficiarul, cât și acționarii acestuia trebuie să participe la restructurare pe cât de mult posibil cu mijloace proprii. Trebuie luate măsuri pentru a limita denaturarea concurenței care rezultă ca urmare a faptului că puterea de piață a beneficiarilor este sprijinită în mod artificial și pentru a garanta menținerea unui sector bancar competitiv. În continuare, trebuie clarificate problemele privind monitorizarea și aspectele procedurale.

(70)

În cazul evaluării concurenței legale, în planul de restructurare Comisia este asigurată că banca este capabilă să își restabilească viabilitatea pe termen lung fără a beneficia de ajutor de stat (secțiunea 2 din Comunicarea privind restructurarea).

(71)

Conform Comunicării privind restructurarea, viabilitatea pe termen lung este garantată dacă banca restructurată este în măsură să concureze pe piață pentru obținerea de capital, pe baza calităților proprii, în conformitate cu cerințele reglementate relevante. Aceasta presupune că banca poate acoperi toate costurile și, luându-se în considerare profilul său de risc, poate să obțină un nivel adecvat de randament al capitalului propriu. Viabilitatea pe termen lung presupune în continuare ca toate ajutoarele de stat primite să fie rambursate într-o anumită perioadă de timp, așa cum s-a prevăzut în momentul acordării acestora, sau ca pentru acestea să fie plătită o remunerație uzuală de piață, astfel încât să se garanteze încetarea ajutoarelor de stat suplimentare de orice formă. Restabilirea viabilității trebuie realizată înainte de toate prin măsuri interne ale societății în cauză și în baza unui plan de restructurare plauzibil. Planul de restructurare trebuie să identifice cauzele dificultăților cu care se confruntă banca și punctele deficitare ale băncii și să prezinte modul în care problemele de bază ale băncii pot fi remediate. Procesul de restructurare necesită renunțarea la activitățile care, pe termen mediu, ar continua, din punct de vedere structural, să producă pierderi.

(72)

În primul rând, restructurarea prezentată de LBBW în planul de restructurare prezentat de Germania pare să fie adecvată pentru restabilirea viabilității LBBW. În planul de restructurare se estimează pentru anul 2013 o cotă de capital de rangul 1 de [9-11] % și un randament al capitalului propriu de [10-12] %. Aceste cifre s-ar situa – chiar și în condiții extreme de criză – cu mult peste nivelul prevăzut prudențial și ar corespunde așteptărilor pieței la o bancă cu profilul de risc al LBBW. Conform planului de restructurare, LBBW va fi în măsură să își acopere toate costurile și să înceapă 2013 cu rambursarea ajutorului de stat. În continuare nu există dovezi privind eventuale probleme de finanțare. Lichiditatea LBBW s-a dovedit stabilă în timpul crizei, banca dispunând în permanență de rezerve suficiente de lichidități. Finanțările viitoare și costurile de finanțare au fost verificate.

(73)

Chiar și luând în calcul un scenariu pesimist, banca nu ar avea nevoie de ajutoare suplimentare, cota de capital de rangul 1 nu ar scădea în timpul restructurării sub 7,0 % și în 2013 s-ar situa la [9-10] %, iar randamentul capitalului propriu numai la [6-7] %. Chiar și atunci când costurile de risc și activele de risc ar crește în continuare, banca ar îndeplini în continuare cerințele de reglementare privind capitalul propriu.

(74)

Modelul de afaceri revizuit al LBBW este un factor decisiv pentru a garanta că restabilirea viabilității este realistă. LBBW trebuie să transforme o bancă comercială cu accent clar asupra finanțării IMM-urilor și persoanelor fizice, care oferă pentru o parte a clienților ei (întreprinderi și case de economii) o serie de servicii financiare pentru întreprinderi (Corporate Finance) și servicii bancare de investiții (Investment Banking). Oferta ei cuprinde produse solide, care sunt luate în considerare de o gamă vastă de clienți (inclusiv relații bancare de lungă durată). Aceasta ar trebui să constituie o bună bază pentru o activitate bancară comercială solidă și activitățile oportuniste, acționate de piața de capital, trebuie astfel eliminate.

(75)

Comisia a verificat plauzibilitatea planului de restructurare pe baza rezultatelor de până acum ale LBBW și a rapoartelor actuale ale LBBW (inclusiv pe baza rezultatelor din cadrul sistemului informatizat de management și în rapoartele privind gestionarea riscurilor). În afară de aceasta, Comisia și-a susținut evaluările riscurilor, care au fost realizate de autoritatea competentă de supraveghere în conformitate cu directivele europene relevante, precum și pe rapoartele agențiilor de rating. Planificarea și ipotezele de bază au fost verificate în privința compatibilității cu previziunile și scenariile economice cele mai recente, pe care Comisia le-a aplicat și în alte situații de ajutor.

(76)

Planul de restructurare ia în considerare informațiile relevante disponibile în prezent și faptul că evoluțiile viitoare pot genera doar supoziții limitate. Ipotezele privind dezvoltarea în continuare a riscurilor, rezultatelor și capitalului de bază par suficient de pesimiste. Riscurile rezultate din volumul creditelor mari și relativ concentrate – așadar riscurile cele mai mari în legătură cu investițiile în titluri de valoare structurate – au fost limitate prin măsura de salvare a activelor și au fost tratate astfel corespunzător. Pentru riscurile rămase din alte active și riscuri ale volumului de credite, LBBW anticipează o creștere explicită în rezerve de risc în 2009 față de 2008. Din 2010, costurile de risc vor scădea și până la 2013 vor atinge un nivel normal. Totuși se consideră că costurile de risc ale LBBW vor rămâne la fel de mari, la un nivel dublu chiar și în condiții normalizate, ca rezervele de risc de până acum și vor corespunde costurilor de risc ale omologilor.

(77)

Planul de restructurare nu rezultă dintr-o relaxare rapidă, ci, mai mult, dintr-o creștere considerabilă a riscurilor și a pierderilor din împrumuturi. Planul de restructurare ia în calcul aceste aspecte nu numai prin rezerve de risc mai mari, dar și cu cerințe mai mari în privința capitalului propriu, pe baza migrațiilor de risc și a pierderilor mai mari din împrumuturi. Acesta este rezultatul calculelor comune ale LBBW în ceea ce privește gestionarea riscurilor și acordarea de împrumuturi și, astfel, rezultatul unei combinații între abordarea bazată pe model și estimarea experților. În timp ce, conform modelelor, se trasează mai degrabă o relaxare mai lentă și, de aceea, contrar estimării experților, se pornește în total de la un risc de nerambursare mai mare, experții sunt de părere că pierderile condiționate de riscul de credit sunt aplicate la un nivel prea scăzut în modele. Prezentarea cifrelor ambelor părți a fost corectată corespunzător. În continuare, comparațiile istorice, precum și punerea față în față a dimensiunilor actuale ale planului demonstrează o concordanță ridicată cu indicatorii de conjunctură și economici și permit să se recunoască faptul că efectele conjuncturale ale recesiunii au fost luate în considerare în cadrul planificării.

(78)

Planul de restructurare arată în continuare că costurile de risc pentru noi tranzacții și împrumuturi ar deveni semnificativ mai reduse decât până acum, deoarece riscurile pot fi reduse semnificativ prin restructurare, iar calitatea împrumuturilor din activitatea de bază va fi mai bună. Astfel, nu se va mai investi aproape deloc în titlurile de valoare structurate. Portofoliile afectate de cel mai mare risc au făcut obiectul măsurilor de salvare, care pot fi luate în considerare ca suficiente ca urmare a rezultatelor verificării Comisiei. De aceea, nu trebuie să se aștepte la pierderi suplimentare în legătură cu acest aspect. În plus, LBBW așteaptă pentru etapa de restructurare o creștere semnificativă a costurilor de risc, când se va constata că aceste costuri vor fi mai mari decât rezervele de risc de până acum. Așteptările privind evoluția riscurilor de credit sunt precaute.

(79)

În timp ce proiecțiile privind pierderile condiționate de riscul de credit sunt conservative, riscurile de nerambursare – în special pentru tranzacțiile corporative – sunt aplicate în mai mică măsură față de analiza Comisiei. LBBW era totuși în măsură să demonstreze că așteptările în privința pierderilor se află cu mult peste datele istorice (pentru ultima recesiune din Germania) și corespund oricăror alte bănci cu același grup de clienți. În continuare, banca a accentuat puterea financiară a acestor întreprinderi (corporații) față de alte întreprinderi din Europa și a subliniat avantajele în temeiul relațiilor bancare puternice. În plus, a demonstrat că așteptările în privința pierderilor pentru întregul risc de credit al LBBW, în special segmentul de piață deosebit de important, corespund fiecăruia dintre omologii băncii.

(80)

O anumită nesiguranță există referitor la dezvoltarea riscurilor de piață, unde investițiile în titlurile de valoare structurate nu sunt mai relevante decât unul dintre cei mai importanți factori determinanți. În continuare, operațiunile comerciale în nume propriu se reduc semnificativ și sfera decontării titlurilor de valoare se orientează către administrarea activelor și activități orientate către clienți. În plus, oferta de produse se reduce în ansamblu, iar complexitatea acestora este limitată. De aceea, se ia în calcul riscul de piață în planul de restructurare.

(81)

Un alt aspect important este evoluția cheltuielilor. LBBW constată astfel că va fi în măsură să economisească costurile de administrare cu 25 %. Deoarece planul de restructurare prevede o reducere a locurilor de muncă cu aproximativ 20 % și o reducere a structurii, activităților și produselor, astfel de proiecții sunt credibile.

(82)

În pofida unei reduceri semnificative a activelor și a activităților comerciale, LBBW așteaptă numai o scădere redusă a veniturilor, în comparație cu cea anterioară. În timp ce activele de risc se reduc cu aproximativ 30 %, se constată că se obține un procent de 87 % din veniturile din 2009. Totalul veniturilor se va modifica, deoarece veniturile din activitatea destinată întreprinderilor vor deveni mai importante. În timp ce se constată că activitatea băncii pe piețele financiare (de capital) va aduce ca și înainte venituri, în locul veniturilor din operațiunile comerciale în nume propriu trebuie să apară venituri din comisioane. În total se așteaptă o situație a veniturilor mai stabilă și mai redusă în funcție de fluctuația prețurilor de piață.

(83)

În al doilea rând, planul de restructurare, pentru a fi adecvat în conformitate cu Comunicarea privind restructurarea, trebuie să restabilească viabilitatea băncii, trebuie să răspundă cauzelor care au determinat dificultățile cu care banca se confruntă, precum și punctelor deficitare proprii ale acesteia și să indice cum pot fi remediate problemele băncii prin adoptarea măsurilor propuse de restructurare. În opinia Comisiei acest lucru presupune că, deoarece planul de restructurare prevede renunțarea la operațiunile mari nejustificate legate de substitute de credite, LBBW își va reduce activitățile pe piața de capital, atât ca sferă de aplicare, cât și în privința complexității, și își va diminua tranzacțiile în străinătate, pentru a se concentra asupra competențelor sale principale, care se află în principal în finanțarea particularilor și în tranzacțiile cu IMM-urile de pe piețele regionale.

(84)

Punctele deficitare existente și potențiale din structura guvernării corporative trebuie să facă, de asemenea, obiectul planului de restructurare. Comisia stabilește că planul de restructurare prevede modificări de bază ale formei juridice și ale guvernării corporative, astfel încât LBBW este expusă mai puțin unei influențe nepermise din partea acționarilor și se va garanta în ansamblu un control mai adecvat al societății.

(85)

Măsurile care trebuie puse în aplicare vor asigura că LBBW va avea un statut, o politică de afaceri și o procedură internă diferită raportate la rolul și structura organelor de conducere prevăzute prin statut, față de concurenții ei. Există suficiente măsuri de protecție, care împiedică stabilirea deciziilor de afaceri din alte considerente decât cele economice. În plus, calitatea controlului societății este îmbunătățită semnificativ. De asemenea, rolul diferitelor organe (Adunarea proprietarilor, Consiliul de supraveghere și Consiliul de administrație) este separat mai clar și mai coerent; prin introducerea experților independenți în Consiliile de supraveghere și organizarea testelor de competență pentru toți membrii, Consiliul de supraveghere beneficiază de un grad mai mare de profesionalism.

(86)

Banca și acționarii acesteia au convenit asupra unui cadru de guvernare corporativă care să corespundă integral cerințelor privind societățile de drept privat și care să prevadă punerea în aplicare a Codului german (voluntar) privind guvernarea corporativă. În plus, în Legea privind Landesbank Baden-Württemberg și în statutul LBBW se introduce aplicarea strictă a principiilor economice.

(87)

Adunarea responsabililor de până acum, cu atribuțiile sale cuprinzătoare, este o sursă potențială de influență inadecvată și va fi transformată într-o Adunare generală sau o Adunare a proprietarilor, fără posibilități suplimentare de influențare a deciziilor. Se prevede o separare mai clară între îndatoririle și domeniile de responsabilitate ale Consiliului de administrație al societății și ale Consiliului de supraveghere. În conformitate cu Codul German privind guvernarea corporativă, un sfert dintre membrii Consiliului de supraveghere sunt independenți. Criteriile de competență introduse de Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară din Germania (BaFin), care trebuie să asigure că noii membrii desemnați ai Consiliului de supraveghere dispun de un minim de experiență, sunt valabile pentru toți membrii. În timpul restructurării, un membru independent va prelua îndatoririle președintelui Consiliului de supraveghere. Comitetul de verificare/de bilanț și Comitetul de risc sunt conforme cu cele mai bune principii de guvernare pentru bănci, criteriile de competență ale acestora fiind mai severe. Pentru a conferi acestor modificări ale cadrului de guvernare corporativă un caracter definitiv, LBBW se transformă dintr-o instituție de drept public într-o societate pe acțiuni.

(88)

În plus, conceptele și procedurile de gestionare a riscurilor sunt, respectiv au fost, modificate, pentru a reduce în continuare numărul deciziilor, care conțin o preluare a riscului, însă nu scad conform principiilor pur economice. Aceste măsuri asigură per ansamblu, în limitele posibile, că aspectele de guvernare corporativă nu pun în pericol rentabilitatea viitoare a băncii.

(89)

În afară de aceasta, nu există dovezi care să indice că LBBW va continua activitățile care ar rămâne deficitare din punct de vedere structural pe segmentul mediu care ar expune banca la riscuri, care nu ar corespunde calității gestionării riscurilor de către bancă sau configurației capitalului propriu. Tranzacțiile de substitute de credite au încetat integral, portofoliile existente sunt dizolvate, operațiunile comerciale în nume propriu trebuie reduse considerabil, iar riscul de credit – în special riscul de concentrare din activitățile principale ale LBBW – va fi supus unei verificări mai severe și trebuie, de asemenea, redus semnificativ. În ansamblu, profilurile de contribuție și de risc ale LBBW devin mai transparente și mai simple.

(90)

LBBW a învățat din criză și a întreprins o serie de modificări în cadrul strategiei de afaceri și a gestionării riscurilor, pe care trebuie să le facă mai puțin vulnerabile pe viitor. Acestora li se adaugă în special concentrarea asupra activităților în care LBBW dispune de o experiență deosebită și în care există relații de împrumut de durată și o reducere a riscului de concentrare.

(91)

În ansamblu, planul de restructurare al LBBW este de aceea adecvat pentru restabilirea viabilității pe termen lung a băncii.

(92)

Conform secțiunii 3 a Comunicării privind restructurarea, ajutorul ar trebui limitat la minimum necesar, iar întreprinderea trebuie să contribuie cu o sumă proprie adecvată la costurile de restructurare. Din planul de restructurare rezultă că LBBW prevede o repartizare adecvată a obligațiilor, în conformitate cu Comunicarea privind restructurarea, astfel încât se evită riscurile morale.

(93)

Planul de restructurare nu conține elemente care ar putea conduce la ipoteza că ajutorul depășește acoperirea costurilor necesare pentru restabilirea rentabilității. Ajutorul primit este necesar pentru a se asigura că LBBW dispune în cazul scenariului de bază de protecții suficiente prin intermediul capitalului, iar într-un scenariu nefavorabil va fi în măsură să îndeplinească cerințele prudențiale în privința configurației capitalului propriu. LBBW nu a primit mai multe fonduri.

(94)

În afară de aceasta, din cauza deficienței severe de resurse și a interzicerii efectuării de achiziții promise de Germania, este exclusă utilizarea fondurilor de stat pentru achiziția de acțiuni în cadrul întreprinderilor sau pentru investiții noi.

(95)

LBBW suportă o parte a costurilor pentru restructurarea sa, astfel cum se prevede la punctul 24 al Comunicării privind restructurarea, plătind o remunerație adecvată pentru contribuția la capital și pentru măsura de salvare.

(96)

În continuare, LBBW participă cu o sumă pentru restructurare prin cesionări ample (inclusiv vânzarea unităților, care sunt importante pentru modelul de afaceri).

(97)

Deoarece acționarii au introdus capital în bancă în mod proporțional cu participația lor, sarcinile au fost distribuite corespunzător cel puțin pe grupuri de acționari.

(98)

Acționarii de rang mai mic contribuie, de asemenea, la restructurarea LBBW pe baza interzicerii de a dizolva rezerve pentru utilizarea cupoanelor pentru instrumente de rangul 1 și rangul 2. Conform punctului 26 din Comunicarea privind restructurarea, o bancă nu trebuie să utilizeze ajutoare de stat pentru plata unei remunerații pentru fonduri proprii, dacă nu există profit suficient. Germania a fost de acord ca instrumentele de capital să fie utilizate în următorii trei ani, numai dacă în acest sens nu este necesară o dizolvare a rezervelor. Prin urmare, se asigură faptul că o remunerație pentru fonduri proprii are loc numai în cazul unui profit suficient, iar ajutoarele de stat nu se utilizează pentru plăți către acționari.

(99)

Conform secțiunii 4 a Comunicării privind restructurarea, măsurile pentru limitarea denaturărilor concurenței generate de ajutorul de stat au un rol important, deoarece sunt necesare pentru a împiedica o continuitate a denaturărilor concurenței, care au fost cauzate de apariția riscurilor excesive și de modelul de afaceri nesustenabil. Astfel de măsuri trebuie să corespundă problemelor specifice ale piețelor, pe care beneficiarul își desfășoară activitatea după restructurare. Tipul și forma unor astfel de măsuri se orientează în funcție de două criterii: în primul rând, conform valorii ajutorului, precum și conform condițiilor și circumstanțelor în care ajutorul a fost acordat și, în al doilea rând, conform caracteristicilor pieței, respectiv piețelor, pe care beneficiarul își va desfășura activitatea.

(100)

În conformitate cu punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea, Comisia evaluează valoarea ajutorului și denaturările concurenței care rezultă în urma acestuia, luând în considerare suma ajutorului, atât în mod absolut, cât și în raport cu activele de risc ale băncii. Ajutorul se ridică în acest caz la 14,8 miliarde EUR și cuprinde o recapitalizare în valoare de 5 miliarde EUR și un ajutor de 9,8 miliarde EUR sub forma salvării capitalului. Suma ajutorului se situează la peste 9 % din activele de risc după punerea în aplicare a măsurilor. Echivalentul de capital al măsurilor se ridică la [40-50] % din fondurile proprii ale LBBW (versiunea 30 iunie 2009). Deoarece beneficiarul a primit astfel un ajutor mare, sunt necesare măsuri ample pentru a limita anumite denaturări ale concurenței determinate de ajutor.

(101)

În ceea ce privește sfera de aplicare a măsurilor pentru limitarea denaturărilor concurenței determinate de ajutor, trebuie să se ia în considerare în plus sfera de aplicare a contribuției proprii a beneficiarului și repartizarea obligațiilor. Având în vedere rezultatul de mai sus, și anume că repartizarea obligațiilor și contribuția proprie au fost adecvate, nu sunt necesare măsuri suplimentare ample. Pentru a limita anumite denaturări ale concurenței, Germania a fost de acord să ia măsuri structurale și să respecte o serie de obligații privind comportamentul băncii.

(102)

Ca parte a măsurilor structurale, LBBW va reduce totalul bilanțului cu 41 % în total față de totalul bilanțului la data de referință 31 decembrie 2008, ca urmare a reducerii activităților nestrategice și vânzării participațiilor. Activele existente de risc se reduc cu [40-60] %.

(103)

Este prevăzută cesionarea unui număr mare de sucursale din țară și străinătate, precum și vânzarea participațiilor în cadrul societăților care se află în posesia comună a băncilor de drept public din Germania și care sunt importante pentru cooperarea băncilor de drept public. LBBW a fost de acord cu reduceri semnificative ale portofoliului său de participații. Cesionările se referă, printre altele, la activitatea unică a LBBW, care poate lansa […] în […] entități care fac parte din activitatea principală a LBBW (și anume participațiile în cadrul societăților „SFinanzgruppe”) și sucursalele europene ale LBBW […] și LBBW Luxemburg, care deservesc clienții principali din afara pieței germane. Germania a fost de acord ca LBBW să se asigură că valoarea entităților care trebuie cesionată nu este influențată în asemenea măsură, încât clienții sau personalul să se reducă. Desfășurarea completă și corectă a cesionărilor va fi supravegheată continuu și integral, respectiv va fi verificată în detaliu de un expert (trustee) cu calificare adecvată. Cesionările trebuie să se realizeze cel târziu până la sfârșitul perioadei de restructurare. În caz contrar, se numește un cesionar mandatat (divestiture trustee), care va fi competent pentru desfășurarea cesionărilor.

(104)

O parte esențială a acestor reduceri rezultă din dezangajarea activității de substitute de credite.

(105)

Măsurile suplimentare pentru înlăturarea îndoielilor privind concurența legală în legătură cu caracteristicile piețelor pe care beneficiarul va activa după restructurare (a se vedea punctul 32 din Comunicarea privind restructurarea) nu sunt necesare. Aceasta se bazează pe prezența redusă pe piață a băncii restructurate. LBBW are o prezență puternică numai în regiunea principală Baden-Württemberg. Semnificația ei sistemică nu se bazează pe poziția ei puternică de creditor național, ci mai mult pe combinația ei cu alte bănci și investitori instituționali. De aceea, nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru garantarea, respectiv restabilirea unei piețe concurențiale. Comisia evaluează totuși ca pozitiv faptul că LBBW prevede, de asemenea, cesionări pe piețele sale principale. Reducerea planificată a activităților principale ar trebui să deschidă concurenților din regiunile principale mai multe posibilități de afaceri și poate fi considerată ca un element suplimentar al restructurării profunde.

(106)

În plus față de aceste măsuri structurale ample, LBBW a dat asigurări privind respectarea unei serii de obligații comportamentale. Aceste angajamente depășesc simpla obligație de a renunța la marketingul agresiv. Germania a promis că LBBW nu poate oferi pe piețele principale, și anume finanțarea IMM-urilor și persoanelor fizice din Germania, timp de trei ani condiții mai avantajoase decât condițiile oferite de concurenții situați pe primele zece poziții din punctul de vedere al caracterului avantajos al prețurilor și din punctul de vedere al importanței conform cotei de piață. LBBW nu ar trebui să fie în măsură să ofere condiții mai bune decât concurenții care nu au primit sprijin de la stat.

(107)

În afară de aceasta, LBBW a fost de acord cu o interzicere a achizițiilor, banca neavând voie să achiziționeze companii concurente. Acest lucru împiedică o creștere anorganică finanțată de ajutoare a LBBW. În afară de aceasta, prin asigurarea că se tinde către un randament al capitalului propriu de două cifre pe termen mediu și că se calculează dobânzi de referință pentru tranzacții noi, care nu conțin denaturări provocate de obligațiile de tip „Gewährträgerhaftung” (așa-numita „protecție a drepturilor dobândite”), se reduc riscul și probabilitatea unei competitivități de preț în locul unei competitivități de servicii cu băncile concurente, care nu au primit un sprijin de la stat.

(108)

În continuare, printr-o nouă structură a companiei, la care activitatea care se desfășoară este separată clar de activitățile principale, se asigură o mai mare transparență printr-o nouă delimitare și separare a diferitelor linii de activitate. Printr-o reducere semnificativă a activității pieței de capital există mai puține posibilități de a masca rezultatele operative nesatisfăcătoare ale activității de împrumuturi, astfel încât disciplina pieței să fie îmbunătățită și, astfel, potențialele denaturări ale concurenței să fie reduse.

(109)

Având în vedere acest set de măsuri diferite, reciproc complementare, Comisia ajunge la concluzia că s-au luat suficiente măsuri de protecție pentru a limita anumite denaturări ale concurenței în pofida ajutorului mare acordat LBBW.

(110)

Conform secțiunii 5 a Comunicării privind restructurarea, Comisia trebuie să prezinte rapoarte detaliate în mod regulat, pentru a putea verifica prin acestea dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod regulamentar. Primul raport trebuie prezentat Comisiei cel târziu la șase luni după aprobarea planului de restructurare. Astfel, Comisia poate verifica dacă planul de restructurare este pus în aplicare corect, Germania va utiliza un mandatar competent pentru monitorizare și va transmite anual un raport de progres. Primul raport trebuie prezentat în mai 2010. De aceea, Comisia concluzionează că s-a asigurat monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a planului de restructurare.

(111)

Potrivit practicii Comisiei, un stat membru poate adapta asigurările în cazul unor circumstanțe extraordinare (23). De aceea, dacă se justifică din motive de ordin practic, Comisia va fi de acord, la cererea Germaniei, cu prelungiri ale termenelor de punere în aplicare sau cu anularea și/sau înlocuirea unor măsuri individuale sau a tuturor măsurilor prezentate.

(112)

Având în vedere modificările aplicate la 3 decembrie 2009, Comisia concluzionează că măsura de salvare este conformă cu Comunicarea privind activele depreciate și, prin urmare, este compatibilă cu piața internă conform articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Prin această măsură modificată au fost reduse îndoielile privind concurența loială menționate în Decizia privind inițierea din 30 iunie 2009.

(113)

În al doilea rând, Comisia concluzionează că măsurile de restructurare sunt adecvate pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a LBBW, că acestea asigură o repartizare suficientă a obligațiilor și că sunt adecvate și corespunzătoare pentru a compensa denaturările concurenței determinate de măsurile de ajutor în cauză. Planul de restructurare prezentat pentru LBBW îndeplinește criteriile Comunicării privind restructurarea, astfel încât măsurile de restructurare pot fi considerate compatibile cu piața internă, conform articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. De aceea, contribuția la capital și garanțiile pot fi aprobate, astfel cum sunt prevăzute în planul de restructurare,

(1)

Prin decizia din 18 decembrie 2008 (2) (denumită în continuare „decizia de recapitalizare”), Comisia a constatat că recapitalizarea cu 3,5 miliarde EUR a KBC, acordată de guvernul federal al Belgiei (3) (denumită în continuare „prima recapitalizare”) era compatibilă cu piața comună ca ajutor de salvare acordat în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din tratat pentru o perioadă de șase luni. De asemenea, în decizia sa, Comisia a solicitat autorităților belgiene să prezinte un plan în termen de șase luni.

(2)

La 22 ianuarie 2009, guvernul flamand și grupul KBC au anunțat o consolidare suplimentară a bazei de capital a societății KBC printr-o recapitalizare în valoare de 2 miliarde EUR. În plus, guvernul flamand (4) s-a angajat să acorde un credit stand-by suplimentar în valoare de 1,5 miliarde EUR (denumite împreună în continuare „a doua recapitalizare”).

(3)

La 14 mai 2009, guvernul federal belgian (5) și grupul KBC au anunțat că au ajuns la un acord cu privire la o măsură de salvare a activelor (în continuare „măsura de protecție din partea statului”) pentru a acoperi expunerea KBC la obligațiunile garantate cu active (Collateralised Debt Obligations, în continuare „CDO”). La 18 mai, 8 iunie și 12 iunie 2009, Comisia a fost informată cu privire la cea de-a doua recapitalizare și la măsura de protecție din partea statului.

(4)

La 18 iunie 2009, autoritățile belgiene au transmis un plan de restructurare pentru grupul KBC în ceea ce privește prima recapitalizare.

(5)

La 19 iunie 2009, Belgia a notificat a doua recapitalizare și măsura de protecție din partea statului.

(6)

La 30 iunie 2009, Comisia a aprobat cea de-a doua recapitalizare pentru o perioadă de șase luni sub rezerva transmiterii unui plan de restructurare și a aprobat provizoriu măsura de protecție din partea statului. În același timp, Comisia a inițiat procedura prevăzută în articolul 88 alineatul (2) din tratat cu privire la evaluare și la alte aspecte ale măsurii de protecție din partea statului [în continuare „decizia de inițiere” (6)].

(7)

Decizia de inițiere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) și părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în legătură cu ajutorul. În decizia de inițiere, Comisia a solicitat autorităților belgiene să prezinte, până la 30 septembrie 2009, un plan de restructurare modificat care să ia în considerare și cea de-a doua recapitalizare împreună cu măsura de protecție din partea statului. Părțile interesate nu au transmis observații Comisiei.

(8)

În ceea ce privește măsura de protecție din partea statului, autoritățile belgiene au transmis informații suplimentare la 3 iulie, 21 august, la 2, 4, 22, 25 și 30 septembrie și la 13, 16 și 20 octombrie 2009.

(9)

Planul de restructurare a fost discutat între autoritățile belgiene și serviciile Comisiei în cadrul mai multor reuniuni organizate în zilele de 23 iulie, 6, 18 și 27 august, 9, 10, 14, 15 și 23 septembrie 2009.

(10)

La 2, 4, 10, 11, 16, 17, 22, 24, 25, 28 și 30 septembrie, la 1, 16, 19 și 21 octombrie și la 3, 4 și 6 noiembrie 2009, autoritățile belgiene au comunicat informații privind planul de restructurare.

(11)

La 4 noiembrie 2009, autoritățile belgiene au informat Comisia că, din motive de urgență, acceptă, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată în limba engleză.

(12)

Grupul KBC NV (în continuare „KBC”) este un holding care are în proprietate băncile KBC Bank NV, KBC Verzekeringen NV și KBL European Private Bankers (în continuare „KBL EPB”). KBC este un grup bancar și de asigurări integrat care oferă servicii, în principal, clienților persoane fizice, întreprinderilor mici și mijlocii (în continuare „IMM-uri”) și clienților care utilizează servicii bancare private. KBC este una dintre principalele instituții financiare din Belgia. Pe lângă activitățile desfășurate în Belgia, Europa Centrală și de Est, KBC este prezent în Rusia, România, Serbia, în mai multe țări din Europa de Vest, inclusiv Irlanda, și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite ale Americii și Asia de Sud-Est.

(13)

Pentru 2008, totalul activelor, conform bilanțului KBC, se ridica la 355,6 miliarde EUR, din care 178,3 miliarde EUR în active ponderate în funcție de risc (risk-weighted asstes, în continuare „RWA”) (8). KBC a înregistrat o pierdere de 2,5 miliarde EUR în 2008. Valoarea de piață a KBC a scăzut semnificativ de la 23 de miliarde EUR la 1 august 2008 până la 11,8 miliarde EUR la 23 octombrie 2009. KBC are 56 716 angajați pe glob, din care 19 196 în Belgia și 31 947 în Europa Centrală și de Est și în Rusia. KBC deservește 8,2 milioane de clienți în Europa Centrală și de Est și în Rusia (potrivit estimărilor din 2007). Informații mai detaliate privind KBC sunt prezentate în secțiunea 2.1 din decizia de inițiere.

(14)

Ca urmare a pierderilor din trimestrul al treilea al anului 2008 în valoare de 906 milioane EUR determinate, în principal, de expunerea băncii la propriile CDO, băncile islandeze, Lehman Brothers și Washington Mutual, KBC a fost nevoită să își consolideze baza de capital. Acest fapt a condus la prima recapitalizare de 3,5 miliarde EUR, acordată de Belgia în decembrie 2008, descrisă în detaliu în secțiunea 3 din decizia privind prima recapitalizare din 18 decembrie 2008 (9).

(15)

La 15 ianuarie 2009, agenția de rating Moody’s anunța că a revizuit anumite ipoteze-cheie ale evaluării CDO sintetice emise pentru întreprinderi. În consecință, agenția a decis să reducă mai multe categorii de CDO, cu toate că nu a specificat care dintre CDO sunt afectate. În urma acestui anunț, prețul acțiunilor KBC a fost pus sub mare presiune. În consecință, KBC a decis să deprecieze complet toate obligațiunile CDO preferențiale nespeciale (non-super) (10) din portofoliul său, emise de KBC Financial Products, o filială aflată în proprietatea absolută a KBC (în continuare „KBC FP”) și să își consolideze baza de capital prin intermediul unei a doua măsuri de recapitalizare, subscrisă în totalitate de autoritățile belgiene. Secțiunea 2.2 din decizia de inițiere (11) descrie circumstanțele care au condus la recapitalizarea de către Belgia, iar secțiunea 2.3.1 din aceeași decizie prezintă detaliile acordului.

(16)

Restructurarea din luna martie 2009 a asigurătorului monoline Municipal Bond Insurance Association (în continuare „MBIA”), reasigurătorul unei părți importante din portofoliul de CDO al KBC (14,4 miliarde EUR), a sporit riscul de contrapartidă și expunerea KBC la MBIA. De asemenea, volatilitatea crescută a marjei de credit, care a avut un impact negativ direct asupra evaluării valorii de piață a CDO, a determinat ajustări negative de 3,8 miliarde EUR ale conturilor KBC în primul trimestru al anului 2009. Pentru a evita, pe viitor, alte efecte negative ale portofoliului CDO asupra contului său de profit și pierderi, la 14 mai 2009, KBC a încheiat cu autoritățile belgiene un acord referitor la o măsură de protecție din partea statului pentru portofoliul său de CDO preferențiale speciale („super-senior”). Secțiunea 2.2 din decizia de inițiere (12) descrie circumstanțele care au condus la crearea, de către autoritățile belgiene, a unei măsuri de protecție din partea statului, iar secțiunea 2.3.2 din aceeași decizie prezintă detaliile acordului încheiat între Belgia și KBC.

(17)

KBC a beneficiat de trei măsuri de ajutor din partea autorităților belgiene: două recapitalizări și măsura de protecție din partea statului.

(18)

Prima recapitalizare a constat într-o infuzie de capital de bază de rangul 1 (Tier 1) în valoare totală de 3,5 miliarde EUR prin titluri de valoare cu rentabilitate sporită „Yield Enhanced” emise de KBC și subscrise în totalitate de autoritățile belgiene. Prețul de emisie este de 29,50 EUR pentru un titlu.

(19)

Aceste titluri de valoare fără termen de rambursare vor produce un cupon plătibil anual, având o valoare egală cu valoarea cea mai mare dintre următoarele:

(20)

Cuponul va fi plătit numai în cazul în care se plătesc dividende pentru acțiunile ordinare, cu condiția ca situația KBC în ceea ce privește adecvarea capitalului să fie și să rămână satisfăcătoare atât înainte, cât și după plată, în opinia Comisiei pentru Bănci, Finanțe și Asigurări din Belgia (în continuare „CBFA”) (13). Titlurile sunt profund subordonate, având un rang echivalent cu cel al acțiunilor ordinare.

(21)

Există două scenarii de răscumpărare, ambele fiind la inițiativa KBC. În primul scenariu, KBC are dreptul de a răscumpăra integral sau parțial titlurile de valoare emise la prețul de 44,25 EUR pentru un titlu (reprezentând 150 % din prețul de emisie), plus plata oricăror dobânzi acumulate, în orice moment ulterior datei emisiunii. În cel de-al doilea scenariu, în orice moment după 3 ani, KBC poate solicita autorităților belgiene să transforme participația sa în acțiuni ordinare, la cota de unu la unu. În cazul în care KBC inițiază această opțiune de conversie, autoritățile belgiene pot opta pentru răscumpărarea alternativă a titlurilor de valoare plus plata dobânzii acumulate. Mai multe informații despre prima recapitalizare sunt prezentate în secțiunea 3 din decizia privind recapitalizarea.

(22)

A doua recapitalizare a constat într-o infuzie de capital de bază de rangul 1, efectuată de Belgia sub formă de titluri de valoare. Termenii acordului sunt practic identici cu cei ai primei recapitalizări, cu excepția faptului că titlurile de valoare nu sunt convertibile în acțiuni ordinare și pot fi răscumpărate numai la valoarea de 150 % din prețul de emisiune (a se vedea secțiunea 2.3.1 din decizia de inițiere).

(23)

Autoritățile belgiene au acordat protecție împotriva pierderilor realizate din credite la portofoliul de CDO al KBC pentru o perioadă corespunzătoare scadenței fiecărei CDO (14). Portofoliul total are valoarea nominală de […] (*1) miliarde EUR. Măsura de protecție din partea statului acoperă numai tranșa super-senior de 15 CDO specifice care totalizează 20 miliarde EUR (15). Această expunere este alcătuită din 14,4 miliarde EUR în obligațiuni preferențiale speciale și clasa A acoperite (MBIA) și 5,5 miliarde EUR în obligațiuni preferențiale speciale, mezanin speciale și clasa A reținute de KBC (16).

(24)

Măsura de protecție din partea statului nu acoperă obligațiunile de tip capital propriu, subordonate și majoritare din tranșele mezanin ale CDO. Tranșele aflate în afara sferei de aplicare a măsurii de protecție din partea statului se ridică la 3,9 miliarde EUR. Pierderile din aceste tranșe, pe care KBC va trebui să le suporte în totalitate, trebuie să fie realizate înainte ca tranșele senior cu garanție mai mare să fie afectate și ca măsura de protecție din partea statului să fie inițiată.

(25)

În plus, KBC a previzionat deja pierderi semnificative în ceea ce privește valoarea de piață. În situația pe primul trimestru al anului 2009, publicată concomitent cu măsura de protecție din partea statului, KBC depreciase valoarea CDO acoperite de măsura de protecție din partea statului de la 23,9 miliarde EUR la 14,7 miliarde EUR (17). KBC a ajuns la acest rezultat prin deprecierea până la zero a majorității obligațiunilor tip capital propriu, nesubordonate și mezanin din CDO, precum și prin efectuarea unor ajustări de valoare la obligațiunile preferențiale speciale din portofoliul de CDO. În total, aceste deprecieri s-au ridicat la aproximativ […] EUR.

(26)

Măsura de protecție din partea statului pentru obligațiunile preferențiale speciale în valoare de 20 miliarde EUR este structurată în trei tranșe (a se vedea diagrama 1 de la considerentul 31 pentru structura măsurii). Prima tranșă este constituită dintr-o primă pierdere, în cuantum de 3,2 miliarde EUR, suportată în întregime de KBC. Această pierdere nu include pierderile la tranșele tip capital propriu, nesubordonate și mezanin menționate în considerentul 24. Dacă s-ar include aceste pierderi, prima pierdere ar fi de aproximativ 7,1 miliarde EUR.

(27)

A doua tranșă a tranzacției începe de la 16,8 miliarde EUR și se referă la următoarele 2 miliarde EUR de pierderi. În cazul pierderilor din această cotă (în continuare „cota de capital – Equity Range”), Belgia se obligă să asigure capital pentru KBC sub forma unor noi acțiuni KBC la valoarea de piață (18) sau sub formă de titluri hibride. Capitalul acordat de autoritățile belgiene va acoperi până la 90 % din pierderile din cota de capital (1,8 miliarde EUR). Cu alte cuvinte, Belgia s-a angajat să acorde o facilitate de capital stand-by în favoarea KBC care poate fi generată de pierderile specifice la portofoliul de CDO al KBC. Evenimentele determinante sunt definite separat pentru fiecare CDO, adică opțiunea infuziei de capital se aplică în funcție de tranzacție (19).

(28)

Punctul de pornire al celor 16,8 miliarde EUR se bazează pe parametrii care vor permite KBC Bank să mențină o rată a capitalului de bază de rangul 1 mai mare de 8 %, iar KBC Insurance o rată de solvabilitate de peste 150 %. Prin urmare, parametrii nu au fost inițial bazați pe o evaluare a portofoliului.

(29)

Cota de capital este supusă mai multor condiții. În primul rând, KBC menține opțiunea de a nu solicita infuzia de capital și, deci, de a renunța la emisiunea de capital de către autoritățile belgiene. În al doilea rând, în cazul în care KBC solicită Belgiei capital pentru acoperirea pierderilor la cota de capital, iar autoritățile belgiene, în consecință, obțin peste 30 % drepturile de vot, ceea ce le-ar impune lansarea unei oferte publice obligatorii de cumpărare, Belgia va avea opțiunea de a subscrie, în schimb, capital hibrid. Acest capital hibrid ar fi compensat aproximativ în același mod ca titlurile de valoare emise deja pentru autoritățile belgiene și ar fi convertibil în acțiuni ordinare, la opțiunea Belgiei, la prețul pieței din momentul emisiunii acestor acțiuni (20). În al treilea rând, în cazul în care autoritățile belgiene decid să vândă acțiunile pe care le dețin către o terță parte, KBC are drept de preemțiune în această vânzare și poate cumpăra aceste acțiuni la prețul pieței.

(30)

A treia tranșă pornește de la 14,8 miliarde EUR (în continuare „cota de numerar – Cash Range”). Cota de numerar reprezintă o garanție concretă a autorităților belgiene de compensare a KBC în numerar pentru partea de pierderi suferite în această tranșă. Astfel, orice pierdere în cadrul portofoliului CDO care depășește 9,1 miliarde EUR (3,9 miliarde EUR pierderi în tranșele de capital propriu, subordonate și mezanin, 3,2 miliarde EUR primă pierdere și 2 miliarde EUR cotă de capital în tranșa supersenior) va fi împărțită între autoritățile belgiene și KBC. În acest caz, acestea din urmă își vor asuma 90 % din pierderi (13,3 miliarde EUR), iar KBC 10 % (1,5 miliarde EUR).

(31)

La fel ca în cazul optării pentru infuzia de capital, garanția se va aplica în funcție de tranzacție. Întrucât există instrumente acoperite legate de 15 CDO (fiecare dintre acestea reprezentând o singură tranzacție), există practic 15 garanții (21). Prin urmare, fiecare dintre cele 15 CDO sintetice are un punct de pornire diferit și, deci, o pierdere estimată diferită. În consecință, CDO trebuie să fie evaluate individual, iar garanția oferită va fi individuală pentru fiecare CDO (adică nu va exista o singură garanție pe portofoliul total). Această măsură specială a fost necesară pentru a realiza o corespondență perfectă între valoarea de piață a portofoliului garantat și valoarea de piață a garanției, în scopul eliminării volatilității profitului și pierderii cauzată de fluctuația valorii CDO, obiectivul ultim al măsurii respective.

Diagrama 1

Structura măsurii de protecție din partea statului

(32)

În ceea ce privește cota de capital, KBC va plăti un comision pentru o infuzie de capital (în continuare „comision de subscriere”). Comisionul de subscriere este stabilit la 650 de puncte de bază (denumite în continuare „pb”) pe an. Prin urmare, întrucât cota de capital se ridică la 1,8 miliarde EUR, comisionul va costa KBC aproximativ 120 de milioane EUR pentru fiecare an în care nu este exercitat sau 718 milioane EUR în total.

(33)

Cât privește cota de numerar, costul cumulat al garanției în numerar se va ridica la aproximativ 1,33 miliarde EUR, care se va achita în 12 rate semestriale (în continuare „comision de garantare”). Acest comision va fi egal cu pierderea estimată pentru tranșa a treia (22), în cazul în care rezultatul portofoliului corespunde cu media între scenariul de bază și scenariul de simulare de criză (23) și o ajustare de 67,5 % a evaluării creditului de către MBIA.

(34)

În total, KBC va plăti Belgiei un comision de aproximativ 2,04 miliarde EUR, rezultat din comisionul de subscriere [718 milioane EUR (24)] și garanția în numerar [1,33 miliarde EUR (25)]. Ambele comisioane se achită în 12 rate semestriale egale, cu începere din luna decembrie 2009 și până în luna iunie 2015.

(35)

La 18 iunie 2009, autoritățile belgiene au comunicat un plan de restructurare a KBC ca urmare a primei recapitalizări, care a fost aprobat de Comisie la 18 decembrie 2008 pentru o perioadă de șase luni. Planul conținea o analiză preliminară a activității KBC, strategia viitoare a KBC, măsuri de restabilire a viabilității și de rambursare a măsurilor de stat.

(36)

Cu toate acestea, planul de restructurare nu a îndeplinit criteriile stabilite în Comunicarea privind restructurarea (26) întrucât nu a ținut seama de cea de-a doua recapitalizare și de măsura de protecție din partea statului. Mai mult decât atât, planul de restructurare nu prevedea un plan de afaceri detaliat și nu includea măsuri de limitare a denaturării concurenței.

(37)

La 30 iunie 2009, Comisia a aprobat a doua recapitalizare pentru o perioadă de șase luni și a aprobat provizoriu măsura de protecție din partea statului. Totodată, Comisia a acordat autorităților belgiene un termen de trei luni (până la 30 septembrie 2009) pentru elaborarea unui plan de restructurare concret, care să ia în considerare toate măsurile de stat care vizează KBC.

(38)

Belgia a prezentat planul de restructurare final la termenul stabilit. Planul tratează aspecte fundamentale precum viabilitatea, partajarea sarcinii și limitarea denaturării concurenței. Întrucât KBC este organizată în 5 unități diferite, Belgia (Retail), Europa Centrală și de Est și Rusia (în continuare „CEE-R”), servicii bancare comerciale, servicii bancare private europene și servicii partajate, planul de restructurare este conceput conform acestor linii.

(39)

Conform planului de restructurare, KBC va deveni un grup mai mic și mai concentrat, retrăgându-se din activitățile riscante și din țările în care prezența sa pe piață este limitată. KBC va păstra doar activitățile cu rezultate durabile în mod independent. De asemenea, își va păstra modelul de bancasigurare. În contextul modelului de bancasigurare, KBC se va concentra asupra clienților persoane fizice, privați, asupra IMM-urilor și societăților cu capitalizare bursieră medie și se va concentra, în special, asupra unui număr de șase țări (27). KBC va viza în continuare CEE-R. De asemenea, își va reduce profilul general de risc, volatilitatea și rata de îndatorare.

(40)

Planul de restructurare prezentat de autoritățile belgiene prevede că bilanțul KBC va scădea cu 20 % (28) anticipat în termeni de RWA și cu 17 % pe baza activelor totale. Măsurile privind viabilitatea, care reprezintă reducerea progresivă a portofoliului KBC FP, se ridică la […] % din bilanțul total, iar cesionările se ridică la […] % din bilanțul total.

(41)

Planul de restructurare prevede că grupul KBC va cesiona mai multe entități. În planificarea acestor cesionări, KBC a luat în calcul prețuri de vânzare […]. Toate vânzările sunt estimate să aibă loc în […].

(42)

Autoritățile belgiene au prezentat un scenariu de bază și unul de simulare de criză cu scopul de a demonstra capacitatea KBC de a atinge o viabilitate pe termen lung.

(43)

În scenariul de bază se presupune că PIB-ul se va reduce pe principalele piețe în perioada 2009-2010, această situație fiind urmată de o revenire destul de rapidă în 2011. Se estimează că prețul acțiunilor își va reveni în 2009 sau 2010, în funcție de condițiile de piață locale.

(44)

[…].

(45)

KBC se așteaptă să își atingă obiectivele de capital intern în scenariul de bază în perioada analizată (2009-2013), cu o cotă de capital de rangul 1 de 8,8 % în 2009 și de peste 10 % ulterior. Structura capitalului obligatoriu al KBC va fi din ce în ce mai mult dominată de fondurile proprii ca urmare a profiturilor cesionărilor care vor îmbunătăți calitatea capitalului obligatoriu al KBC. Într-un scenariu de bază, KBC va genera în primul rând un excedent de capital (când capitalul real depășește obiectivele de capital intern, respectiv o cotă de capital de rangul 1 de 10 %) în 2011. Prin urmare, KBC va începe să ramburseze partea principală din capitalul de stat începând din 2012.

(46)

De asemenea, Belgia a comunicat și un scenariu de simulare de criză. La fel ca în scenariul de bază, PIB va scădea în perioada 2009-2010, pentru ca apoi să crească. Totuși, revenirea economică ulterioară va fi foarte slabă. De exemplu, acest scenariu prevede că PIB-ul real belgian va suferi o scădere cumulată de […] % între 2008 și 2011 și nu va reveni la nivelul din 2008 până la sfârșitul lui 2013.

(47)

[…].

(48)

În scenariul de simulare de criză, KBC se așteaptă să își poată atinge obiectivele de capital intern în scenariul de criză în perioada planificată. Cota sa de capital de rangul 1 va fi de […] % în 2009 și va rămâne la o valoare de peste […] % începând din 2010. Această evoluție favorabilă a cotelor de capital se va datora faptului că bilanțul KBC este estimat a se reduce în mod semnificativ în scenariul de criză, deoarece activitatea economică și, deci, cererea de credite vor fi mult reduse. KBC va genera un excedent limitat de capital din […], în principal din cauza unei căderi bruște a RWA și mai puțin datorită unei creșteri a profitului, […].

(49)

În planul de restructurare, autoritățile belgiene au descris și poziția de lichiditate a KBC. De la sfârșitul lui 2008, KBC a avut un raport credite/depozite de 88 %. În contextul crizei, până acum nu a înregistrat probleme de lichidități și nu a fost necesar să recurgă la schema de garanții finanțate de stat. Banca se bazează în mod relativ limitat pe finanțarea din piețele de capital. În ceea ce privește structura sa de finanțare, 64 % din titlurile de creanțe au avut o durată mai mare de 1 an. Această structură de finanțare este proiectată să rămână destul de stabilă în următorii câțiva ani, cu o reducere moderată a încrederii în finanțarea interbancară. De asemenea, cesionarea unor entități […] va consolida poziția de lichiditate a băncii.

(50)

KBC este una dintre primele 3 mari bănci din Belgia și este, de obicei, cotată a doua sau a treia din punctul de vedere al segmentului de piață ocupat de majoritatea activităților bancare. Banca deține […] % depozite, generează […] % credite și conturi pentru […] % din activitatea fondului de investiții, […] % asigurări de viață și […] % asigurări non-viață.

(51)

Autoritățile belgiene propun ca grupul KBC să continue cea mai mare parte a activităților sale din Belgia și să rămână un furnizor de bancasigurare integrat. Potrivit Belgiei, aceste activități sunt bine integrate sub marca grupului KBC și fac parte din modelul său de afaceri fundamental.

(52)

Totuși, planul de restructurare prevede că grupul KBC va vinde banca Centea (servicii bancare efectuate prin agenți) și banca Fidea (servicii de asigurare efectuate cu agenți). Centea reprezintă între […] % și […] % din piața belgiană în majoritatea segmentelor de produse, iar Fidea reprezintă aproximativ 2 % din piața belgiană de asigurări. Aceste vânzări vor reduce RWA ale unității bancare belgiene cu 16 % (3,8 miliarde EUR).

(53)

Conform planului de restructurare, KBC își va menține prezența în 5 (din 9) țări în care este deja bine stabilit. Aceste țări sunt, în ordinea cotei de piață a serviciilor bancare tradiționale (credite și depozite): Republica Cehă (22 %), Slovacia (10 %), Ungaria (9 %), Polonia (4 %) și Bulgaria (3 %). De asemenea, KBC realizează operațiuni de asigurare în fiecare dintre aceste țări în conformitate cu modelul său de bancasigurare.

(54)

KBC își va înceta activitatea în Serbia (cota de piață a KBC fiind de 1 %), Rusia (1 %), România ([…] %, numai activitățile de asigurare și leasing) și Slovenia ([…] % – KBC este acționar minoritar la societățile respective). KBC va vinde operațiunile din alte țări în care cota sa de piață este relativ mică sau activitățile desfășurate nu sunt conforme cu modelul de bancasigurare. De asemenea, banca va vinde o filială poloneză de credite de consum (Zagiel), care nu a fost total integrată în activitățile sale din Polonia. Aceste vânzări vor avea loc în perioada […], cu excepția activității din Rusia care nu este prevăzută până în […]. Activele ponderate în funcție de risc ale unităților bancare din CEE-R vor scădea cu 11 % (4,4 miliarde EUR).

(55)

De asemenea, KBC intenționează să listeze la bursa locală 40 % din băncile sale din Republica Cehă (ČSOB) și Ungaria (K & H), care, în prezent, sunt filiale aflate în totalitate în proprietatea KBC.

(56)

În ceea ce privește serviciile bancare comerciale, planul de restructurare prevede ca societatea KBC să cesioneze sau să închidă o parte importantă din unitatea de servicii bancare comerciale. Prin urmare, RWA se vor reduce cu […] % ([…] miliarde EUR) la acea unitate. KBC FP, entitatea care a generat toate CDO, va fi desființată în timp. KBC va vinde activitățile din Regatul Unit, […], precum și banca Antwerp Diamond Bank, […], […], […], […] și KBC Private Equity.

(57)

KBC va reține activitățile necesare pentru serviciile prestate către principalii clienți IMM-uri și societăți comerciale, în special din Belgia. Aceste activități includ colectarea de fonduri și tranzacțiile cu valută. KBC își va menține serviciile bancare pentru persoane juridice, sucursalele străine necesare pentru deservirea clienților locali persoane juridice care desfășoară activități în străinătate, KBC Securities, Market și Assurisk (reasigurare).

(58)

Conform planului de restructurare, KBC va vinde toate societățile din cadrul unității europene de servicii bancare private. KBC intenționează să vândă aceste activități în […], ceea ce va reduce RWA cu 5,7 miliarde EUR.

(59)

Dată fiind natura unității comerciale, planul de restructurare prevede ca societatea KBC să continue cea mai mare parte a activităților. KBC va menține activități precum gestionarea activelor, finanțarea comerțului, leasing și credite de consum. KBC va cesiona mai multe activități, cum ar fi […], printre alte […]. Ca urmare a cesionărilor, RWA se vor reduce cu aproximativ […] milioane EUR.

(60)

Pentru a rambursa capitalul de stat și pentru a menține cota de 10 % de capital de rangul 1, planul de restructurare cuprinde următoarele măsuri de restructurare financiară:

Capitalul total majorat ca rezultat al măsurilor de mai sus este estimat să se ridice la aproximativ […] miliarde EUR, în special până în […].

(61)

În ceea ce privește rambursarea către autoritățile belgiene, planul de restructurare prevede că, într-un scenariu de bază, KBC va începe să plătească cupoane începând din 2011, însemnând că autoritățile belgiene vor primi 600 de milioane EUR. Rambursarea principalului recapitalizării va începe imediat după ce KBC își va consolida poziția de capital prin intermediul cesionărilor și restructurării financiare (începând din 2012). Pe măsură ce rambursarea sumei nominale a recapitalizării progresează, recompensarea autorităților belgiene prin plata cupoanelor scade. KBC are în plan să înceapă plățile în 2012 ([…] miliarde EUR) și estimează că infuziile de capital vor fi rambursate în totalitate […] în scenariul de bază.

(62)

Autoritățile belgiene se obligă, în limitele competențelor lor, să asigure respectarea de către KBC a obligațiilor menționate în considerentele 63-77 inclusiv.

(63)

În ceea ce privește durata acestor angajamente comportamentale, Belgia se angajează ca, fără a afecta posibilitatea acordării unei scutiri de către Comisie, în special pe baza unei solicitări întemeiate din partea autorităților belgiene, angajamentele comportamentale menționate în considerentele 63-77 inclusiv să se aplice pe o perioadă de […] ani de la data deciziei Comisiei sau până în momentul recuperării sumelor nominale subscrise de Belgia la 19 decembrie 2008 și, respectiv, la 20 iulie 2009, oricare dintre aceste termene survine mai devreme (29).

(64)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va face eforturi pentru a-și menține politica de credite adaptată la economia reală a țărilor în care desfășoară operațiuni pentru persoane fizice. KBC va acorda credite în condiții comerciale.

(65)

De asemenea, autoritățile belgiene garantează că grupul KBC își va menține cota de solvabilitate a capitalului de bază de rangul 1 la cel puțin […] % și fondurile de bază proprii la […] % (30).

(66)

În ceea ce privește interzicerea achizițiilor, Belgia garantează că grupul KBC se va abține de la preluarea controlului asupra altor instituții financiare, astfel cum este definit prin Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice) (31). De asemenea, KBC se va abține de la preluarea controlului unor societăți, altele decât instituțiile financiare, dacă o astfel de preluare ar încetini rambursarea sumei de 7 miliarde EUR către Belgia în titluri de valoare „Yield Enhanced” din capitalul de bază de rangul 1, așa cum se prevede în planul de restructurare notificat Comisiei la 30 septembrie 2009 și aprobat prin prezenta decizie. Fără a aduce atingere acestei interdicții, KBC poate cumpăra întreprinderi dacă obține aprobarea Comisiei, în special dacă achiziția este considerată esențială pentru apărarea stabilității financiare sau a concurenței pe piețele relevante.

(67)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va respecta următoarea interdicție de a determina prețul de piață:

(68)

De asemenea, Belgia garantează că grupul KBC va renunța să practice un marketing de masă, invocând măsurile ca un avantaj în termeni de concurență.

(69)

În ceea ce privește limitarea remunerării executivului KBC, Belgia garantează că:

(70)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va face eforturi să asigure, în avantajul acestora, o rentabilitate globală de minimum 10 % pe an la titlurile de valoare subscrise de ele.

(71)

Autoritățile belgiene se angajează să notifice din nou prima recapitalizare în temeiul articolului 88 alineatul (3) din tratat în cazul în care intervine una dintre situațiile următoare, care ar reduce posibilitatea obținerii unei rentabilități globale mai mare de 10 % pe an:

(72)

În mod similar, autoritățile belgiene garantează că vor notifica din nou a doua recapitalizare în temeiul articolului 88 alineatul (3) din tratat dacă intervine următoarea situație, care ar putea reduce posibilitatea obținerii unei rentabilități globale mai mare de 10 % pe an:

(73)

Dacă în oricare dintre situațiile descrise în considerentele 71 și 72 nu se poate demonstra că neplata dividendelor este cauzată de evenimente normale din piață sau că, în ciuda neplății dividendelor, rentabilitatea globală va depăși, totuși, 10 % pe an, Comisia, fără a pune în discuție infuzia de capital declarată compatibilă cu piața comună, poate impune în mod special, în contextul renotificării, constrângeri comportamentale suplimentare.

(74)

În ceea ce privește plata titlurilor de valoare alternative în cadrul măsurii de protecție din partea statului, autoritățile belgiene garantează că acel cupon plătibil la clasa alternativă a titlurilor de capital de bază care vor fi emise de KBC în cazul în care autoritățile belgiene ar obține peste 30 % din drepturile de vot pentru cota de capital din cadrul măsurii de protecție din partea statului, va fi egal cu […].

(75)

De asemenea, Belgia garantează că grupul KBC sau oricare dintre filialele acestuia nu se va angaja în generarea de obligațiuni garantate cu creanțe („CDO”) (32). Se înțelege că tranzacțiile de securitizare care nu sunt acoperite de această definiție a CDO nu sunt incluse în acest angajament. Acesta este, de exemplu, cazul tranzacțiilor de securitizare în scopul gestionării capitalului obligatoriu sau a riscului de credit sau pentru obținerea de lichidități.

(76)

În ceea ce privește plata cupoanelor și opțiunile de cumpărare privind capitalul hibrid, exceptând cazul în care Comisia acceptă o scutire, autoritățile belgiene garantează că:

(77)

În cele din urmă, Belgia garantează că grupul KBC va organiza drepturile de gestiune ale autorităților belgiene pentru portofoliul garantat prin măsura de protecție din partea statului în așa fel încât interesele Belgiei în calitate de garant să fie garantate în mod corespunzător, menținând în același timp un nivel adecvat de flexibilitate al KBC pentru a reacționa rapid la schimbările din piață și pentru a efectua ajustările și alegerile relevante după cum este necesar. Documentația juridică a portofoliului garantat prevede protejarea investitorilor terți, a contrapartidelor de tip super senior și deci, prin extensie, a autorităților belgiene împotriva eventualelor conflicte de interese în gestionarea portofoliului garantat. Pe lângă protecția prevăzută în documentația juridică inițială, acordul încheiat cu autoritățile belgiene care reglementează măsura de protecție din partea statului va stabili dreptul autorităților belgiene de a monitoriza gestionarea portofoliului garantat. Atunci când va fi cazul, acestora li se vor acorda drepturi de consimțire pentru a asigura o protecție suplimentară intereselor lor.

(78)

Autoritățile belgiene garantează, de asemenea, în limitele competențelor lor, că vor depune toate eforturile pentru a asigura respectarea de către KBC a angajamentelor menționate în considerentele 79-97.

(79)

KBC va lua măsurile necesare pentru ca cesionarea entităților sau activelor [în continuare „activitate (activități) cesionată (cesionate)”] menționate în considerentul 80 să fie pusă în aplicare în termenul stabilit. Această cesionare va fi considerată ca fiind pusă în aplicare atunci când KBC va încheia un contract de vânzare cu efecte juridice pentru […] entitatea sau activele respective. Un contract obligatoriu este, prin definiție, un contract ce nu poate fi anulat în mod unilateral de KBC și care intenționează să creeze o relație juridică pe care fiecare parte se poate baza și, în cazul rezilierii contractului de către KBC, să prevadă obligații ale KBC față de cealaltă parte. Contractul obligatoriu poate fi, totuși, supus unei serii de condiții prealabile uzuale, cum ar fi aprobarea autorităților de supraveghere competente.

(80)

În ceea ce privește activitățile cesionate, autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va cesiona următoarele entități până […]:

(i)

(ii)

(iii)

(iv)

(v)

(vi)

(vii)

(viii)

(81)

În privința păstrării valorii activităților cesionate, autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va asigura următoarele:

(82)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va depune toate eforturile pentru a sprijini cumpărătorii activităților cesionate să migreze într-o infrastructură adecvată pentru operarea în continuare a activității cesionate. […].

(83)

Începând cu data prezentei decizii, până la punerea în aplicare a cesionării, Belgia garantează că grupul KBC va menține viabilitatea economică, tranzacționabilitatea și competitivitatea activităților cesionate, conform bunelor practici comerciale, și va reduce pe cât posibil orice risc de pierdere a potențialului lor competitiv. KBC va desfășura activitățile cesionate, asigurând continuitatea normală și uzuală a acestora, la fel ca înaintea adoptării prezentei decizii.

(84)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC nu va întreprinde nicio acțiune care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activităților cesionate. […].

(85)

În ceea ce privește viitorii cumpărători ai băncilor Centea și Fidea, Belgia garantează că grupul KBC va asigura următoarele:

(86)

De asemenea, autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va face aranjamentele necesare pentru a asigura o identificare clară a activității băncilor Centea și Fidea și va începe să pregătească separarea lor de activitățile integrate în KBC, în entități distincte și vandabile separat, imediat după adoptarea deciziei de către Comisie. Fără a aduce atingere obligațiilor de păstrare a valorilor prevăzute la considerentele 81-83, băncile Centea și Fidea vor fi administrate ca entități distincte și vandabile, începând cu data adoptării deciziei de către Comisie. Pentru a asigura că toate hotărârile administrative adoptate între data prezentei decizii și punerea în aplicare a cesionării sunt adoptate în interesul băncilor Centea și Fidea, cu scopul menținerii în continuare a viabilității economice, a tranzacționabilității și a competitivității acestora, KBC va desemna un administrator însărcinat cu controlul separării activităților (34) și va asigura desfășurarea activității acestora în mod independent. Acest administrator poate fi actualul director executiv al societății respective. Administratorul însărcinat cu controlul separării activităților va administra activitățile cesionate (Centea și Fidea) în interesul acestora, cu consultarea KBC, astfel cum este monitorizat de mandatarul însărcinat cu monitorizarea.

(87)

Se va desemna un mandatar însărcinat cu monitorizarea care va înainta rapoarte semestriale Comisiei cu privire la respectarea de către autoritățile belgiene și de către KBC a angajamentelor menționate la considerentele 78-86. Mandatarul însărcinat cu monitorizarea va fi independent, va avea calificarea necesară și nu va intra în niciun conflict de interese pe durata exercitării mandatului său.

(88)

În termen de cel mult o lună de la adoptarea prezentei decizii, autoritățile belgiene vor transmite spre aprobare Comisiei numele persoanei sau persoanelor agreate de KBC, propuse pentru a fi numite ca mandatar (mandatari) însărcinat (însărcinați) cu monitorizarea. Comisia va avea libertatea de a aproba sau respinge mandatarul (mandatarii) propus (propuși), în baza criteriilor prezentate la considerentul 87. În cazul în care Comisia respinge toate propunerile, în termen de o lună de la notificarea către KBC a acestui refuz, autoritățile belgiene vor propune noi candidați care să fie supuși aprobării Comisiei. Dacă toate persoanele propuse sunt respinse de Comisie, aceasta din urmă va desemna un mandatar pe care KBC îl va numi sau va dispune numirea acestuia, în conformitate cu mandatul aprobat de Comisie.

(89)

Atunci când este cazul și pe baza unei solicitări suficient justificate din partea Belgiei și a KBC și luând în considerare punctul de vedere al mandatarului însărcinat cu monitorizarea, Comisia:

(90)

Orice solicitare de acest gen se trimite Comisiei cu cel mult două luni înainte de termenul limită.

(91)

În cazul în care operațiunile de cesionare nu au fost executate în termenele limită aferente și în termen de cel mult o lună de la ultimul termen limită care nu mai poate fi prelungit și dacă nu au fost aprobate măsuri alternative de către Comisie, autoritățile belgiene vor transmite spre aprobare Comisiei numele uneia sau mai multor persoane, conform acordului cu KBC, pe care propun să le numească în calitate de mandatar (mandatari) însărcinat (însărcinați) cu cesionarea. Mandatarul însărcinat cu cesionarea va fi independent, va avea calificarea necesară și nu va intra în niciun conflict de interese pe durata mandatului său. Comisia va avea libertatea de a aproba sau respinge mandatarul (mandatarii) propus (propuși) pentru a supraveghea cesionarea. În cazul în care Comisia respinge toate propunerile, KBC și autorităților belgiene vor propune, în termen de o lună de la data notificării transmise în acest sens, noi candidați care, la rândul lor, trebuie să fie supuși aprobării Comisiei. Dacă toți mandatarii propuși sunt respinși de către Comisie, aceasta va desemna un mandatar pe care KBC îl va numi sau va dispune numirea acestuia, în conformitate cu mandatul aprobat de Comisie.

(92)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va acorda toate împuternicirile necesare și rezonabile mandatarului însărcinat cu cesionarea, cu scopul de a:

(93)

Având în vedere alternativele rezonabile propuse în baza aranjamentelor de revizuire prevăzute la considerentul 89, Comisia va autoriza mandatarul însărcinat cu cesionarea să vândă activitatea cesionată respectivă […]. Mandatarul însărcinat cu cesionarea va include în contractul (contractele) de vânzare-cumpărare termenii și condițiile normale și rezonabile adecvate pentru o vânzare imediată. Mandatarul însărcinat cu cesionarea va organiza procesul vânzării, cu consultarea KBC, pentru a asigura transferul în cele mai bune condiții posibile, pe perioada acestui mandat KBC fiind obligată să transfere […] în condițiile prevăzute la considerentele 91 și 92.

(94)

În plus, toate onorariile și cheltuielile mandatarilor însărcinați cu monitorizarea și cesionarea vor fi suportate de KBC.

(95)

Belgia garantează că grupul KBC va lua toate măsurile necesare pentru reducerea activității entităților menționate în lista de mai jos, listă ce urmează să fie completată cu termenele limită stabilite pentru fiecare dintre aceste entități. Începând de la data prezentei decizii până la finalizarea procesului de reducere a activității, KBC va respecta o clauză suspensivă în privința valorii RWA (35) reprezentate de aceste portofolii de activități. În sensul acestui angajament, prin „suspensiv” se înțelege că grupul KBC nu va intra în nicio nouă afacere în cadrul acestor portofolii de activități și că hotărârile conducerii KBC cu privire la portofoliile de activități nu pot avea decât un efect neutru sau de reducere a valorii RWA atribuite acestor portofolii în momentul adoptării deciziei. KBC nu va fi obligată să cesioneze sau să cedeze în alt mod activitățile din portofolii sau să rezilieze contractele existente în condiții care să conducă la pierderi sau obligații pentru KBC. Astfel, KBC va reduce următoarele portofolii de activități:

(i)

(ii)

(iii)

(96)

Belgia garantează că grupul KBC va efectua listarea la bursă a societății ČSOB (Republica Cehă) și a băncii K & H (Ungaria) […].

(97)

Autoritățile belgiene garantează că grupul KBC va furniza Comisiei, prin intermediul lor, rapoarte semestriale detaliate. Rapoartele vor conține informații cu privire la măsurile de recapitalizare [astfel cum se menționează la punctul 40 din Comunicarea privind recapitalizarea (36)], funcționarea măsurii de protecție din partea statului [astfel cum se specifică în anexa IV la Comunicarea privind activele depreciate, în continuare „CAD” (37)] și planul de restructurare [astfel cum se specifică la punctul 46 din Comunicarea privind restructurarea (38)]. Primul raport, conținând toate aceste informații, va fi trimis Comisiei cel târziu la șase luni de la data prezentei decizii.

(98)

Comisia amintește că în acest caz a deschis, la 30 iunie 2009, procedura oficială de investigare privind măsura de protecție din partea statului, referitor la modul în care s-au realizat evaluarea, remunerarea, partajarea sarcinii și gestionarea activelor.

(99)

În ceea ce privește evaluarea, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la ipotezele și metodologia de bază utilizate de experți. În mod special, Comisia a considerat necesar să verifice corelarea ipotezelor privind titlurile garantate cu active (în continuare „ABS”) și a datoriilor întreprinderii, trasabilitatea ipotezelor privind prețurile de pe piețele imobiliare și nivelurile de incapacitate de plată ale întreprinderilor (considerentul 83 din decizia de inițiere).

(100)

Întrucât comisionul plătit de KBC depinde și de evaluarea portofoliului CDO, Comisia constată în considerentul 93 din decizia de inițiere a procedurii de investigare că este necesară o evaluare suplimentară a acestui aspect. Din aceleași motive, Comisia își exprimă îndoiala că măsura de protecție din partea statului prevede o partajare suficientă a sarcinii (considerentul 88 din decizia de inițiere).

(101)

În privința gestionării activelor, Comisia constată în considerentul 80 din decizia de inițiere că nu deține informații suficiente pentru a putea trage concluzia că aranjamentele prevăzute de autoritățile belgiene îndeplinesc cerințele stabilite în CAD.

(102)

Comisia ia act că nu a primit nicio observație de la părțile interesate cu privire la decizia de inițiere privind măsura de protecție din partea statului.

(103)

Autoritățile belgiene precizează că au analizat decizia Comisiei din 30 iunie 2009 prin care Comisia a decis inițierea procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din tratat în vederea verificării condițiilor prevăzute în CAD în ceea ce privește evaluarea (inclusiv metodele de evaluare), partajarea sarcinii, remunerarea și gestionarea activelor în cadrul acestei măsuri.

(104)

Belgia consideră că fiecare dintre aceste elemente este tratat în mod adecvat în planul de restructurare a KBC depus la 30 septembrie 2009, precum și în diferitele angajamente oferite în legătură cu acest plan de restructurare.

(105)

Belgia declară că planul de restructurare respectă toate condițiile stabilite prin Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare din sectorul financiar în actuala criză, în temeiul normelor privind ajutoarele de stat (39).

(106)

În mod special, autoritățile belgiene sunt de părere că planul de restructurare asigură restabilirea viabilității KBC pe termen lung, că grupul KBC are o contribuție proprie importantă la costurile de restructurare și că denaturarea concurenței este limitată prin măsuri fundamentale structurale și comportamentale.

(107)

Comisia trebuie să evalueze dacă măsurile în cauză constituie sau nu ajutor de stat. Articolul 87 alineatul (1) din tratat prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(108)

Comisia observă că, în ceea ce privește prima și a doua recapitalizare și măsura de protecție din partea statului, a ajuns deja la concluzia că aceste măsuri constituie ajutor de stat. Pentru prima recapitalizare, acest lucru a fost stabilit în decizia Comisiei privind prima recapitalizare, adoptată la 18 decembrie 2008 (considerentele 39-53 din decizia privind recapitalizarea). Pentru cea de-a doua recapitalizare și pentru măsura de protecție din partea statului, acest lucru a fost stabilit în decizia de inițiere a Comisiei, adoptată la 30 iunie 2009 (secțiunea 4.1 din decizia de inițiere). De asemenea, Comisia observă că grupul KBC, în contextul planului de restructurare, nu va beneficia de nicio măsură suplimentară și că măsurile de ajutor de salvare vor fi transformate în ajutor de restructurare.

(109)

Prin urmare, Comisia nu are motive să modifice evaluările efectuate anterior. În consecință, Comisia constată că prima și a doua recapitalizare și măsura de protecție din partea statului obținute de KBC constituie ajutor de stat.

(110)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului, măsurile de recapitalizare constituie ajutor de stat în sumă egală cu capitalul infuzat, și anume 7 miliarde EUR.

(111)

Referitor la cuantumul ajutorului în cadrul măsurii de protecție din partea statului, Comisia consideră că trebuie să se facă distincție între cota de capital și cota de numerar din cadrul acestei măsuri de protecție.

(112)

Comisia consideră cota de numerar ca fiind corespunzătoare măsurii de salvare a activelor. CAD prevede că valoarea ajutorului în cadrul unei măsuri de salvare a activelor este egală cu diferența dintre valoarea de transfer a activelor și prețul pieței. În cadrul unei măsuri de garantare a activelor, Comisia consideră că valoarea de transfer reprezintă punctul în care statul compensează în numerar pierderile băncii. Prin urmare, în acest caz, valoarea de transfer a activelor este de 14,8 miliarde EUR (40), portofoliul suferind pierderi efective de 9,1 miliarde EUR (pierderi de 3,9 miliarde EUR în tranșele non-super senior, prima pierdere în tranșa super-senior de 3,2 miliarde EUR și cota de capital de 2 miliarde EUR) care trebuie deduse din […] miliarde EUR, valoarea nominală a portofoliului CDO. Valoarea de piață a portofoliului CDO în momentul tranzacției a fost de […] miliarde EUR (41). Diferența dintre valoarea de transfer și valoarea de piață este de […] miliarde EUR, din care 10 % trebuie deduse, deoarece 10 % din pierderi sunt reținute de KBC. Această diferență se ridică la […] miliarde EUR.

(113)

În plus, Comisia consideră că ar trebui avut în vedere comisionul de garantare excesiv plătit de KBC pentru cota de numerar. Comisionul de garantare nominal total este de 1,33 miliarde EUR din care însă 1 miliard EUR [comision de garantare excesiv estimat (42)] este mai mare decât comisionul minim impus de Comisie în CAD. Suma de 1 miliard EUR trebuie, așadar, dedusă din suma calculată la considerentul 112. Această deducere are ca rezultat un cuantum total al ajutorului de aproximativ 260 de milioane EUR pentru măsura de salvare a activelor.

(114)

În mod corespunzător, cele două infuzii de capital împreună cu partea destinată salvării activelor din măsura de protecție din partea statului determină un element de ajutor de aproximativ 7,26 miliarde EUR, ceea ce înseamnă 4,1 % din RWA ale KBC.

(115)

În final, se evaluează și cota de capital din măsura de protecție din partea statului. Comisia observă că această cotă ar putea fi considerată echivalentul unei infuzii de capital, dat fiind faptul că CBFA o acceptă drept capital obligatoriu care îmbunătățește poziția de capital a băncii. Cu toate că măsura nu oferă lichidități și, deci, nu poate fi socotită o infuzie directă de capital, Comisia consideră că aceasta ar putea fi, totuși, privită ca ajutor suplimentar, posibil până la valoarea nominală de 1,8 miliarde EUR. În cazul în care va fi socotită ajutor în proporție de 100 %, elementul de ajutor al tuturor măsurilor (două recapitalizări și măsura de protecție din partea statului) totalizează 9,06 miliarde EUR sau 5,1 % din RWA ale KBC.

(116)

În temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (b) din tratat, Comisia este autorizată să declare ajutorul compatibil cu piața comună în cazul în care acesta este destinat să „remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. Date fiind circumstanțele actuale de pe piețele financiare, Comisia consideră că măsurile pot fi examinate direct în temeiul dispozițiilor tratatului, în special articolul 87 alineatul (3) litera (b).

(117)

Comisia admite că actuala criză financiară globală poate crea o perturbare gravă a economiei unui stat membru și că măsurile de sprijinire a băncilor pot remedia această perturbare. Acest fapt a fost confirmat în Comunicarea privind sectorul bancar (43), Comunicarea privind recapitalizarea, CAD și Comunicarea privind restructurarea ale Comisiei. În ceea ce privește economia belgiană, Comisia a confirmat același lucru prin aprobarea diferitelor măsuri luate de autoritățile belgiene pentru combaterea crizei financiare (44). Prin urmare, astfel cum se arată în decizia privind recapitalizarea și în decizia de inițiere, temeiul juridic al evaluării măsurii de ajutor trebuie să fie articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(118)

Astfel cum se precizează în secțiunea 8.2, Comisia consideră că, în privința măsurii de protecție din partea statului, ar trebui să se facă distincție între cota de capital și cota de numerar din cadrul măsurii.

(119)

Comisia consideră că angajamentul privind infuzia de capital, sub rezerva evenimentului care a generat pierderi specifice la portofoliul de CDO, asociat cotei de capital, ar trebui considerat echivalentul infuziei de capital (45). Prin urmare, compatibilitatea acestuia este evaluată în temeiul Comunicării privind recapitalizarea.

(120)

Potrivit Comisiei, cota de numerar prin care statul se angajează să compenseze KBC pentru pierderi în numerar ar trebui considerată o măsură de salvare a activelor. Prin urmare, compatibilitatea acesteia este evaluată în temeiul CAD.

(121)

Condițiile specifice aplicabile măsurilor de salvare a activelor sunt prevăzute în CAD. În conformitate cu secțiunea 5.2 din CAD, o măsură de salvare a activelor ar trebui să prevadă transparența deplină ex-ante, partajarea adecvată a sarcinii, precum și evaluarea corectă a activelor eligibile și ar trebui să asigure recompensarea corectă a statului pentru măsura de salvare a activelor, pentru asigurarea responsabilității și partajării sarcinii acționarilor.

(122)

Comisia a stabilit deja, în decizia de inițiere, că măsura de protecție din partea statului în favoarea KBC este conformă cu CAD în ceea ce privește transparența deplină ex-ante, dezvăluirea și eligibilitatea activelor. Prin urmare, Comisia își concentrează evaluarea pe condițiile legate de evaluarea activelor, remunerare și partajarea sarcinii și gestionarea activelor, acestea fiind aspectele măsurii de protecție din partea statului pentru care Comisia a deschis procedura oficială de investigare.

(123)

În ceea ce privește evaluarea activelor, în secțiunea 5.5 din CAD se prevede că o abordare corectă și coerentă a acesteia are o importanță esențială în prevenirea denaturărilor nedorite ale concurenței. În consecință, Comisia a analizat cu atenție evaluarea activelor, în special, metodologia generală pe care se bazează această evaluare, în scopul de a asigura o abordare coerentă la nivelul Comunității. Pentru aceasta, Comisia a apelat la asistență tehnică din partea unui comitet de experți în evaluarea activelor. De asemenea, în evaluarea măsurii, Comisia a aplicat metodologii de evaluare a activelor care au beneficiat de asistența tehnică a experților Băncii Centrale Europene.

(124)

În conformitate cu alineatele (40) și (41) din CAD, valoarea de transfer a activelor depreciate trebuie să corespundă valorii lor economice reale (denumită în continuare „REV”). Într-o măsură de garantare a activelor, Comisia consideră că valoarea de transfer este punctul în care statul compensează banca în numerar pentru pierderile suferite. În acest caz, valoarea de transfer este 14,8 miliarde EUR, în timp ce KBC declară că valoarea economică reală a portofoliului este de […] miliarde EUR. Rezultă că, în cazul în care REV ar fi într-adevăr […] miliarde EUR, atunci măsura îndeplinește cerințele CAD în ceea ce privește evaluarea activelor, deoarece valoarea de transfer ar fi mai mică decât REV.

(125)

În ceea ce privește valoarea economică reală a portofoliului CDO, rezervele Comisiei au fost înlăturate. Având în vedere ipotezele prudente (cum ar fi corelațiile, dimensiunea pierderilor și aprecierea prețurilor de pe piețele imobiliare, probabilitățile de neplată), combinate cu probabilitățile rezonabile accentuate de neplată, Comisia consideră că […] miliarde EUR ([…] % din valoarea noțională) reprezintă un calcul prudent al REV.

(126)

În plus, valoarea economică reală estimată a portofoliului într-un scenariu de criză este de aproximativ […] miliarde EUR ([…] % din valoarea noțională), o sumă tot mai mare decât valoarea de transfer. Comisia consideră că această evaluare a REV într-un scenariu de criză poate fi socotită acceptabilă pe baza ipotezelor și metodologiei utilizate.

(127)

Temerile Comisiei în privința remunerației plătite de KBC au fost înlăturate. Comisia observă că măsura de protecție din partea statului are un efect de salvare a capitalului de 504 milioane EUR. Astfel cum se arată la punctul 21 și în nota de subsol 11 din CAD, un mecanism de salvare a activelor ar trebui remunerat la fel ca o infuzie de capital. În condiții normale, o asemenea infuzie de capital ar costa aproximativ 35 de milioane EUR anual (46). Această sumă este considerabil mai mică decât comisionul de garantare anual de 221 de milioane (totalul 1,33 miliarde EUR plătite de KBC în șase ani). Într-adevăr, KBC plătește peste 1 miliard EUR în plus față de remunerarea minimă impusă de dispozițiile CAD.

(128)

În privința partajării sarcinii, secțiunea 5.2 din CAD indică principiul general conform căruia băncile ar trebui să suporte, într-o măsură maximă, pierderile asociate deprecierii activelor. Acest lucru presupune, în primul rând, ca banca să suporte diferența dintre valoarea nominală și valoarea economică reală a activelor depreciate. Acest criteriu este îndeplinit în acest caz, deoarece valoarea economică reală a portofoliului este de […] miliarde EUR ([…] % din valoarea noțională), iar valoarea de transfer este de 14,8 miliarde EUR (62 % din valoarea noțională). Prin urmare, valoarea de transfer este mai mică decât REV. Valoarea REV a fost verificată și declarată rezonabilă de către experții Comisiei. KBC suportă pierderi chiar mai mari decât REV. În consecință, rezervele Comisiei cu privire la partajarea sarcinii au fost îndepărtate.

(129)

În ceea ce privește gestionarea activelor, Comisia observă că înțelegerile dintre autoritățile belgiene și KBC respectă cerințele stabilite în CAD. Autoritățile belgiene au obținut drepturile normale și necesare de protejare a intereselor lor, conform descrierii prezentate în considerentul 62. În consecință, aceste drepturi vor asigura protecția investitorilor terți, a contrapartidelor de tip super-senior și deci, prin extensie, a autorităților belgiene împotriva eventualelor conflicte de interese în gestionarea portofoliului garantat. În plus, autorităților belgiene le este acordat dreptul de a monitoriza gestionarea portofoliului garantat și dreptul de a-și proteja în continuare interesele.

(130)

Pe baza celor prezentate anterior, Comisia constată că rezervele sale privind măsura de salvare a activelor sunt înlăturate și că măsura este conformă cu prevederile CAD.

(131)

Comisia amintește că, în cazul unor pierderi la cota de capital, autoritățile belgiene s-au angajat să ofere capital la solicitarea KBC. Această recapitalizare a KBC la cota de capital poate avea loc printr-o emisiune de acțiuni ordinare de către KBC, la prețul pieței, pentru autoritățile belgiene. Dacă în urma acestui fapt acțiunile deținute de autoritățile belgiene ar depăși 30 % din totalul acțiunilor, ele vor primi titluri de valoare hibride. Prin urmare, pentru ca măsura să fie compatibilă, infuzia de capital angajată ar trebui să fie cea minimă necesară și remunerată în conformitate cu prevederile Comunicării privind recapitalizarea.

(132)

În ceea ce privește remunerarea pentru cota de capital, compatibilitatea acestei remunerări ar trebui evaluată în două moduri. În primul rând, statul ar trebui remunerat pentru că asigură garantarea capitalului. În al doilea rând, în cazul în care statul efectuează o infuzie de capital, acesta trebuie să fie remunerat în mod corespunzător.

(133)

În ceea ce privește garantarea capitalului, KBC trebuie să plătească pentru dreptul la o infuzie de capital standby. Comisionul de subscriere este calculat luând în considerare nivelul comisioanelor pe care băncile de investiții le percep pentru subscrierile de capital standby. Comisionul uzual pentru acest tip de angajament de subscriere, potrivit autorităților belgiene, variază între 10 și 15 bp pe săptămână. Grupului KBC i s-a aplicat media acestor valori (12,5 bp). Această medie înseamnă 650 bp pe an la suma principală de 1,8 miliarde EUR. Comisia atrage atenția asupra punctului 26 din Comunicarea privind recapitalizarea care prevede că prețul recapitalizărilor trebuie să fie conform cu recomandările Eurosistemului din 20 noiembrie 2008. La rândul lor, acestea prevăd că rata profitului necesară la acțiunile ordinare trebuie să fie o primă de risc de capital de 500 bp pe an (47). În acest caz, prima de subscriere poate fi considerată echivalentă cu prima de risc de capital descrisă în recomandările Eurosistemului. Întrucât comisionul de subscriere depășește acest prag, se consideră că remunerarea este suficientă.

(134)

Mai mult decât atât, în cazul în care KBC solicită Belgiei să efectueze o infuzie de capital, autoritățile belgiene vor subscrie la capitalul nou emis, în condițiile pieței. În acest caz, Belgia va obține acțiuni ordinare și va fi remunerată în mod corespunzător, ceea ce este în conformitate cu prevederile anexei la Comunicarea privind recapitalizarea. În contextul crizei actuale, Comisia a aprobat anterior infuzii de capital la care prețul de emisiune se baza pe evaluarea orientată către piață, de exemplu, pe prețul acțiunilor (48).

(135)

În cazul în care autoritățile belgiene, în momentul cumpărării acțiunilor KBC, ar obține mai mult de 30 % din drepturile de vot, ceea ce le-ar impune lansarea unei oferte publice obligatorii de cumpărare, ele vor putea opta să subscrie în schimb la capitalul hibrid. Cuponul pe care KBC va trebui să îl plătească este similar celui pentru cele două măsuri de recapitalizare aprobate deja. În plus, autoritățile belgiene au opțiunea de a converti aceste instrumente hibride în acțiuni ordinare, în condițiile pieței, ceea ce corespunde termenilor subscrierii sale la capitalul nou emis descris anterior. Prin urmare, remunerarea instrumentelor financiare hibride este conformă cu prevederile Comunicării privind recapitalizarea.

(136)

În ceea ce privește limitarea ajutorului la minimul necesar, Comisia observă că se va recurge la o infuzie de capital numai în cazul în care portofoliul respectiv de CDO suferă pierderi mai mari de 7,1 miliarde EUR la creditele acordate. Dacă intervine această situație, cu toate că a prevăzut deja pierderi mai mari decât suma menționată, KBC va întâmpina, probabil, dificultăți și nesiguranță pe piață în privința poziției sale financiare. Conform argumentelor prezentate cu privire la prima și cea de-a doua recapitalizare, care stabileau că o infuzie de capital remunerată corespunzător constituie un instrument adecvat de restabilire a încrederii într-o bancă importantă din punct de vedere sistematic cum este KBC, Comisia consideră că este rezonabil să tragă concluzia că angajamentul de a furniza capital în cazul unor pierderi semnificative la portofoliul CDO este adecvată și reprezintă minimul necesar.

(137)

Având în vedere argumentele prezentate anterior, Comisia constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea.

(138)

Dat fiind faptul că termenii stabiliți pentru salvarea activelor, ca parte a măsurii de protecție din partea statului, sunt în conformitate cu prevederile CAD și că termenii referitori la cota de capital respectă prevederile Comunicării privind recapitalizarea, Comisia consideră că ajutorul acordat prin măsura de protecție din partea statului este compatibil cu piața comună.

(139)

Potrivit Comisiei, Comunicarea privind restructurarea nu stabilește criterii pentru condițiile în care o bancă trebuie să prezinte un plan de restructurare, ci se bazează pe criteriile prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea privind activele depreciate.

(140)

Comisia observă că grupul KBC a primit ajutor de stat mai mare cu 2 % decât RWA totale ale băncii. Așadar, KBC ar trebui să fie supusă unei restructurări profunde, în conformitate cu punctul 4 din Comunicarea privind restructurarea și cu punctul 55 din Comunicarea privind activele depreciate, precum și cu angajamentele sale anterioare, menționate în decizia de inițiere.

(141)

Comunicarea privind restructurarea stabilește normele referitoare la ajutoarele de stat aplicabile restructurării instituțiilor financiare în contextul crizei actuale. În conformitate cu prevederile Comunicării privind restructurarea, pentru a fi compatibilă cu articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat, în contextul crizei financiare actuale, restructurarea unei instituții financiare trebuie:

(142)

Comunicarea privind restructurarea stabilește la punctele 9-11 că statul membru trebuie să prezinte un plan de restructurare comprehensiv și detaliat care să conțină informații complete cu privire la modelul de afaceri. De asemenea, planul trebuie să identifice cauzele dificultăților întâmpinate de o instituție financiară, precum și alternative la planul de restructurare propus. Informațiile comunicate de autoritățile belgiene îndeplinesc aceste cerințe.

(143)

La evaluarea unui plan de restructurare, Comisia trebuie să evalueze dacă banca este capabilă să își restabilească viabilitatea pe termen lung fără ajutor de stat. În privința KBC, orice plan de restructurare trebuie să demonstreze că banca a luat măsuri de eliminare a sursei dificultăților cu care se confruntă, că modelul ei de afaceri este viabil și că este capabilă să facă față unui scenariu de criză realist. De asemenea, planul trebuie să indice, astfel cum se arată la punctul 14 din Comunicarea privind restructurarea, modul în care ajutorul de stat este răscumpărat sau că acesta este remunerat conform condițiilor normale de piață.

(144)

Planul de restructurare identifică principalele cauze ale dificultăților băncii, imputabile în special reducerii valorii portofoliului de CDO sintetice al KBC. Aceste instrumente trebuie evaluate la valoarea de piață, imediat după orice schimbare a valorii de piață, prin declarația de venit. KBC a solicitat două infuzii de capital și o garantare a activelor pentru a elimina aceste pierderi și efectele lor asupra poziției sale de capital.

(145)

Pentru a evalua dacă grupul KBC poate fi considerat viabil, Comisia trebuie să aprecieze dacă planul include aceste aspecte legate de portofoliul CDO. În acest sens, Comisia observă că grupul KBC a încetat emisiunea de instrumente CDO. În ceea ce privește portofoliul de CDO rămas, expunerea KBC la alte pierderi a fost limitată în mod semnificativ. Întrucât 14,8 miliarde EUR (la 90 %) din pierderile înregistrate la portofoliu au fost garantate de stat, nu mai este necesar ca portofoliul să fie evaluat la valoarea de piață, reducând astfel volatilitatea bilanțului KBC. Singura expunere a KBC rămâne la o mică parte din portofoliul CDO care este evaluată peste valoarea de transfer din măsura de protecție din partea statului, plus o expunere de 10 % la pierderi din tranșa garanției în numerar. Așadar, Comisia poate concluziona că grupul KBC a luat suficiente măsuri pentru a combate cauza acestor probleme și că alte evoluții negative în cadrul portofoliului CDO nu vor amenința viabilitatea băncii.

(146)

De asemenea, KBC are un portofoliu ABS care nu este acoperit de măsura de protecție acordată de autoritățile belgiene. Comisia observă că grupul KBC a furnizat informații privind expunerea rămasă ([…]). KBC va absorbi orice pierdere la acest portofoliu (calculată la […] milioane EUR pe an), ceea ce, potrivit KBC, nu amenință viabilitatea băncii din cauza profilului de risc și de scadență mai conservator (49). Pierderile la portofoliul ABS au fost luate în calcul în proiecțiile financiare pentru planul de restructurare.

(147)

În ceea ce privește modelul de afaceri, KBC intenționează să continue strategia sa de bancasigurare chiar și în cadrul unui grup mai mic și mai concentrat. Banca va oferi o gamă completă de produse bancare și de asigurare principalelor sale segmente de clienți, persoane fizice, IMM-uri private și societăți cu capitalizare bursieră medie. KBC se va concentra asupra piețelor din CEE-R, de exemplu, unde deține deja franșize viabile, și se va retrage de pe piețele pe care le consideră de mare risc sau în care deține o franșiză care nu este sau nu poate deveni durabilă. KBC are o puternică poziție de lichiditate. Se bazează mai puțin pe creditele persoanelor juridice, în special pe finanțarea pe termen scurt, având un raport credite-depozite mai mic de […] %. Puternica sa poziție de lichiditate este confirmată prin faptul că banca nu a avut nevoie o perioadă îndelungată de asistență privind lichiditatea din partea statului belgian, chiar și în timpul celor mai accentuate tulburări ale piețelor financiare.

(148)

Comisia consideră că strategia comercială a KBC, care constă în activități cu amănuntul combinate cu vânzarea încrucișată de produse de asigurare pe principalele piețe ale sale, reprezintă un model de afaceri viabil. Comisia consideră continuarea operațiunilor KBC în CEE-R, care ar putea fi privită ca o piață în curs de dezvoltare, ca fiind o strategie acceptabilă deoarece permite KBC să aplice cu succes modelul său de afaceri într-o regiune cu dezvoltare intensivă, oferindu-i posibilitatea de a-și continua dezvoltarea și de a genera profit. Acest lucru este important și din punctul de vedere al stabilității financiare, întrucât KBC este un operator important pe piețele financiare din această regiune și retragerea sa ar putea avea efecte destabilizatoare. În privința stabilității financiare, această analiză este valabilă și pentru activitatea desfășurată de KBC în Irlanda.

(149)

În conformitate cu dispozițiile punctelor 9 și 12-15 din Comunicarea privind restructurarea, planul de restructurare trebuie, de asemenea, să demonstreze modul în care banca își va restabili viabilitatea pe termen lung cât mai curând posibil și fără ajutor de stat. În mod special, banca trebuie să fie capabilă să genereze o rentabilitate adecvată a capitalului și să acopere toate costurile operațiunilor sale obișnuite, respectând cerințele relevante de reglementare.

(150)

Comisia consideră că planul de restructurare comunicat de KBC îndeplinește aceste cerințe, întrucât KBC a prevăzut proiecte financiare pentru perioada 2008-2013, prezentând informații despre venituri, cheltuieli, deprecieri, profit și poziția de capital pentru fiecare unitate comercială. Comisia reține că proiectele prevăzute se bazează pe ipoteze macroeconomice subiacente rezonabile.

(151)

În planul de restructurare, KBC presupune că venitul și profitul vor reveni aproape de nivelul înregistrat înainte de criză într-un scenariu de bază, cu o valoare a venitului de […] miliarde EUR în 2009, care va crește până la […] miliarde EUR în 2013 și un profit net proiectat (o pierdere) de – […] miliarde EUR în 2009, care va crește până la […] miliarde EUR în 2013. Cea mai mare parte a deprecierilor va fi suportată în 2008 ([…] miliarde EUR) și în 2009 ([…] miliarde EUR). Cota de capital de rangul 1 al KBC va crește de la […] % în 2009 până la […] % în 2013. Dat fiind faptul că activitățile subiacente ale KBC (exceptând pierderile generate de divizia Produse Financiare a KBC în CDO și ABS) au continuat să genereze profit în cursul anilor 2008 și 2009 până în prezent, Comisia consideră că proiectele sunt fezabile.

(152)

În ceea ce privește capacitatea KBC de a face față unui scenariu de criză, aceasta a fost descrisă în considerentele 42-49. Comisia apreciază scenariul generat ca fiind rezonabil. Întrucât scenariul de criză demonstrează faptul că grupul KBC va depăși cerințele de capital obligatorii, se poate considera că banca îndeplinește cerințele alineatului (13) din Comunicarea privind restructurarea.

(153)

În plus, Comisia apreciază ca pozitiv faptul că profitul planificat va permite băncii să plătească în mod adecvat capitalul de stat și să îl recupereze în timp. Rambursarea capitalului de stat trebuie să fie posibilă fără amortizarea bazei de capital a instituției, întrucât cota de capital de rangul 1 al KBC este proiectată să atingă […] și să depășească această valoare ulterior, în fiecare dintre scenariile prevăzute în planul de restructurare.

(154)

În cele din urmă, planul stabilește și o strategie convingătoare pentru rambursarea datoriilor către autoritățile belgiene. Pentru măsura de protecție din partea statului, comisionul se plătește în numerar, în 12 rate semestriale. În ceea ce privește infuzia de capital, KBC va demara plata cupoanelor în 2011, iar plata principalului imediat după ce va începe să genereze surplus de capital, lucru care, conform scenariului de bază, se va întâmpla începând din 2012. Ținând cont de penalitățile de 50 %, KBC planifică să ramburseze aproximativ 7 miliarde EUR în anii […], ceea ce echivalează cu suma principală a capitalului de stat primit. KBC intenționează să returneze în totalitate capitalul de stat de […]. Rata internă planificată la rambursare este de 13,9 % (50).

(155)

În consecință, Comisia consideră că planul de restructurare transmis de KBC îndeplinește cerințele Comunicării privind restructurarea în ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung.

(156)

Comunicarea privind restructurarea prevede necesitatea unei contribuții adecvate a beneficiarului, pentru a limita ajutorul la minimum și a preveni denaturarea concurenței și riscul moral. În acest scop, în primul rând, trebuie să fie limitate costurile de restructurare, iar în al doilea rând trebuie limitată valoarea ajutorului, în același timp fiind necesară o contribuție proprie importantă.

(157)

În ceea ce privește limitarea costurilor de restructurare, punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea prevede că ajutorul de restructurare trebuie să fie limitat la acoperirea costurilor necesare restabilirii viabilități. De asemenea, pentru a menține ajutorul la minim, băncile trebuie în primul rând să folosească resurse proprii pentru finanțarea restructurării. În consecință, costurile asociate restructurării nu ar trebui să fie suportate doar de stat, ci și de cei care au investit în bancă, prin absorbirea pierderilor cu capitalul disponibil și plata unei remunerări adecvate pentru intervențiile statului.

(158)

Comisia observă că aceste costuri de restructurare se limitează la costurile necesare restabilirii viabilității.

(159)

Comisia observă că prima și a doua recapitalizare au fost utilizate de KBC pentru majorarea cotei sale de capital de rangul 1 și creșterea solvabilității activităților sale de asigurare. Aceste măsuri, prin îmbunătățirea poziției de capital a KBC, au mărit capacitatea băncii de a absorbi pierderile. Măsura de protecție din partea statului a fost folosită la protejarea KBC împotriva deprecierii suplimentare a portofoliului CDO, precum și la majorarea cotelor de capital. Această măsură a eliminat, de asemenea, o sursă de volatilitate a bilanțului băncii.

(160)

În consecință, aceste măsuri au contribuit la restabilirea viabilității KBC, întrucât banca a eliminat sursa dificultăților, și anume, deprecierea substanțială a portofoliului CDO și consecințele acestei deprecieri asupra poziției de capital al KBC. De asemenea, KBC nu va putea utiliza ajutorul primit în scopul extinderii activității sale prin achiziții, fiind restricționată în acest sens de angajamentele prevăzute de autoritățile belgiene cu privire la interzicerea achizițiilor (a se vedea considerentul 66).

(161)

Comisia consideră că ajutorul este limitat la valoarea minimă. Comisia reamintește că a stabilit deja în decizia privind recapitalizarea (considerentul 65) și în decizia de inițiere (considerentul 71), că ajutorul este limitat la minim pentru a asigura viabilitatea KBC.

(162)

În acest context, Comisia consideră că grupul KBC va remunera în mod corespunzător Belgia pentru măsurile de ajutor primite. Acest fapt limitează, inevitabil, cuantumul ajutorului acordat băncii KBC. În ceea ce privește recapitalizările, KBC va plăti statului un cupon de 8,5 % pe titlu în cazul plății unui dividend. KBC este obligată să răscumpere titlurile la 150 %. Astfel cum se prevede în decizia privind recapitalizarea și în decizia de inițiere, rata internă de rentabilitate pentru stat este proiectată la 13,9 %, adică peste nivelul prevăzut de Comisie în Comunicarea privind recapitalizarea (51). În ceea ce privește măsura de protecție din partea statului, Comisia observă că grupul KBC va plăti un comision de aproximativ […] ori mai mare decât cel prevăzut în Comunicarea privind activele depreciate (a se vedea considerentul 127).

(163)

De asemenea, Comisia consideră contribuția proprie a KBC la restructurare ca fiind semnificativă. Ca parte a restructurării sale financiare, KBC va lista la bursele locale 40 % din filiala ČSOB din Republica Cehă și 40 % din filiala K & H din Ungaria. Acest fapt va diminua considerabil participațiunile grupului KBC, acesta având în prezent 100 % drept de proprietate asupra acestor filiale, și va asigura o contribuție din partea KBC și a investitorilor săi. Rezultatele listării la bursă a băncilor ČSOB și K & H vor spori fondurile proprii ale KBC, care vor fi utilizate la rambursarea datoriei către stat.

(164)

În plus, KBC planifică să vândă în totalitate unitatea sa comercială European Private Banking, inclusiv Vitis (asigurări de viață), astfel încetându-și complet activitatea pe acel segment de piață. Profiturile obținute din vânzare vor fi utilizate, de asemenea, la constituirea fondurilor proprii ale KBC în vederea rambursării datoriei către stat.

(165)

În ceea ce privește partajarea sarcinii, Comisia observă că, în contextul măsurii de protecție din partea statului, la un portofoliu CDO cu valoare nominală de 23,9 miliarde EUR, KBC va suporta o primă pierdere de 9,1 miliarde EUR. În plus, KBC își va asuma 10 % din pierderi în tranșa super-senior de 14,8 miliarde EUR asigurată de autoritățile belgiene.

(166)

În cele din urmă, Comisia observă garanția autorităților belgiene cu privire la faptul că grupul KBC va plăti cupoane sau va recurge la instrumente subordonate de debit numai în cazul în care va fi obligat prin lege. În consecință, titularii de creanțe subordonate vor primi o remunerație limitată și, astfel, vor contribui la restructurare.

(167)

Comunicarea privind restructurarea prevede ca planul de restructurare să propună măsuri de limitare a denaturării concurenței și de asigurare a competitivității sectorului bancar. În plus, aceste măsuri trebuie să aibă în vedere aspecte de risc moral și să asigure ca ajutorul de stat să nu fie utilizat pentru finanțarea unui comportament anticoncurențial.

(168)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, Comunicarea privind restructurarea arată că, în evaluarea cuantumului ajutorului, Comisia trebuie să țină seama de nivelul de partajare a sarcinii și de efectele pe care poziția instituției financiare le va avea asupra pieței după restructurare. Pe baza acestei analize ar trebui să fie instituite măsuri compensatorii adecvate.

(169)

Comisia observă că grupul KBC a primit un ajutor considerabil, cu mult peste 2 % din RWA, cât se prevede în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea privind activele depreciate (52). În acest context, Comisia constată că ajutorul acordat grupului KBC a cauzat denaturarea concurenței pe piețele pe care prezența acestui grup este importantă.

(170)

Pe de altă parte, sunt mai multe aspecte care ar trebui luate în considerare atunci când se evaluează denaturarea concurenței cauzată de ajutorul de stat primit de KBC. În primul rând, principalul factor aflat la baza dificultăților KBC a fost mai degrabă expunerea sa la deprecieri ale valorii de piață a portofoliului CDO decât asumarea unor riscuri excesive și, deci, a unor pierderi, în modelul de activitate principal al grupului. KBC și-a încetat activitatea în acest sector. În al doilea rând, KBC plătește o remunerare adecvată pentru ajutorul de stat pe care l-a primit. Conform planului, Belgia va avea un profit de 13,9 % la infuziile de capital efectuate. În ceea ce privește măsura de protecție din partea statului, autoritățile belgiene garantează portofoliul la o valoare de transfer mult mai mică decât valoarea economică reală a acestuia, în timp ce remunerarea pe care o primește pentru salvarea capitalului și asigurarea garanției capitalului este mai mare decât valoarea prevăzută în orientările Comisiei. În al treilea rând, listarea băncilor ČSOB și K & H la bursele din Republica Cehă, respectiv din Ungaria, presupune o partajare considerabilă a sarcinii.

(171)

În ciuda argumentelor prezentate mai sus, Comisia consideră, totuși, că trebuie instituite măsuri adecvate pentru a elimina în totalitate denaturarea concurenței.

(172)

KBC își va reduce bilanțul cu 20 % la RWA ale grupului, pe bază pro forma (17 % la activele totale). Reducerea va fi realizată în principal prin intermediul cesionărilor ([…]) și al reducerii activității KBC FP ([…]). În consecință, KBC își va diminua prezența pe mai multe piețe. În acest sens, trebuie reținut că, din motive de stabilitate financiară, conform considerentului 177, în anumite țări grupul KBC nu va fi obligat să își cesioneze activitățile. Aceasta protejează aproximativ […] din bilanțul KBC de cesionări sau încetarea activităților.

(173)

În mod special, KBC propune vânzarea băncilor Centea și Fidea care, deși protejate de mărci diferite, constituie părți importante din strategia de afaceri a grupului aplicată în Belgia. Centea și Fidea sunt afaceri profitabile, cu un nume de marcă ce poate fi recunoscut, care pot fi separate relativ ușor de unitatea din Belgia a KBC. Ele sunt două entități viabile și independente de pe piața belgiană, autofinanțate, cu un număr mare de puncte de contact cu clienții și profitabile. […]. De asemenea, KBC este pregătită să asigure servicii administrative pentru facilitarea transferului acestor entități către noul proprietar.

(174)

În 2008, Centea avea o cotă de piață de […] din volumul creditelor ipotecare, de […] din cardurile de debit (numărul de carduri), […] din conturile curente și […] din conturile de depozit/economii. Centea are propriile surse de finanțare și contribuie în mod clar la finanțarea KBC. Centea dispune de o rețea de 712 puncte de contact cu clienții, pe întreg teritoriul țării, precum și de un portofoliu ce reflectă o gamă completă de produse bancare. Centea are propria funcție de gestiune. Serviciile administrative (inclusiv serviciile IT) sunt asigurate de unitatea operațională și de servicii comune a KBC. Fidea are o cotă de piață de […] la asigurări de viață clasa 21, […] % la asigurări de viață clasa 23, […] la asigurări non-viață și […] % la asigurări de sănătate. Tabelul 2 prezintă cotele de piață deținute de KBC, Centea și Fidea în Belgia, precum și efectele cesionărilor propuse asupra cotei totale de piață a grupului KBC.

[…]

(175)

O măsură structurală importantă, cum este crearea unui nou concurent dintr-un jucător principal având o cotă mare de piață, poate ajuta la încurajarea concurenței pe o piață anterior concentrată. Această măsură se aplică pe piața belgiană în care 4 mari jucători reprezintă cea mai mare parte a pieței destinate persoanelor fizice.

(176)

Comisia consideră că aceste cesionări reprezintă mijloace adecvate de creștere a concurenței pe piața belgiană concentrată de servicii bancare pentru persoane fizice. Cu numele de marcă și rețelele de distribuție instituite, Centea și Fidea constituie ținte atractive pentru concurenții care doresc să intre sau să își extindă prezența pe piața belgiană. Întrucât cota de piață a acestor cesionări este mică pe unele segmente de piață, Comisia consideră că acest lucru este contrabalansat prin faptul că entitățile dispun de resurse relativ suficiente și că grupul KBC s-a angajat să realizeze aceste cesionări în […].

(177)

În plus, KBC își va limita expansiunea din CEE-R la țările în care are deja o prezență semnificativă, ceea ce reprezintă o reducere a planurilor sale de expansiune anterioare. Acest fapt poate fi privit ca o limitare a denaturării concurenței, atât timp cât KBC nu va utiliza ajutorul de stat pentru expansiunea pe piețe în care nu are în prezent o societate viabilă sau în activități care nu fac parte din modelul său de afaceri reorientat. Cu toate acestea, Comisia consideră adecvat ca grupul KBC să nu fie obligat să se retragă de pe toate piețele CEE-R pe care le apreciază ca esențiale. Astfel cum se arată în considerentele 12 și 13, KBC este un jucător important pe piața mai multora dintre aceste țări. În cazul în care KBC ar fi obligată să își reducă mai mult prezența în regiune, stabilitatea financiară și împrumuturile pentru economia reală din aceste țări ar putea fi periclitate. Același lucru este valabil și în ceea ce privește prezența grupului KBC în Irlanda.

(178)

Mai mult decât atât, Comisia consideră că problema riscului moral este tratată corespunzător în pachetul de măsuri. KBC propune vânzări importante ale altor activități principale (servicii bancare private, servicii bancare comerciale, CEE-R) și neprincipale, astfel cum se arată în secțiunea 4.2.2 din prezenta decizie. […] Acest fapt reprezintă o reducere semnificativă a activităților KBC.

(179)

Comisia observă că autoritățile belgiene au prevăzut un calendar detaliat al cesionărilor planificate, conform descrierii din considerentul 62. De asemenea, Comisia ia act de numirea administratorilor însărcinați cu controlul separării activităților pentru Centea și Fidea, a unui administrator însărcinat cu monitorizarea și a mandatarilor însărcinați cu cesionarea, acolo unde este cazul. Aceste angajamente garantează că cea mai mare parte a reducerii capacității KBC se va efectua la timp. Întrucât este posibil ca termenele țintă privind cesionările să fie prelungite, acest lucru va necesita o aprobare specială din partea Comisiei.

(180)

Comisia apreciază angajamentele comportamentale asumate de KBC și autoritățile belgiene, care au fost descrise detaliat în considerentele 63-77. Acestea includ și angajamentul de a acorda împrumuturi pentru economia reală, interdicția de a determina prețul de piață și interdicția privind marketingul de masă al ajutorului de stat, împiedicând astfel KBC să utilizeze ajutorul pentru finanțarea unui comportament de piață anticoncurențial. De asemenea, interdicția privind achizițiile previne utilizarea de către KBC a ajutorului de stat în scopul preluării unor societăți concurente.

(181)

În ceea ce privește interdicția de a practica cele mai mici tarife, Comisia constată că aceasta este conformă cu prevederile punctului 44 din Comunicarea privind restructurarea, întrucât asigură faptul că ajutorul de stat nu poate fi utilizat pentru a oferi condiții care nu pot fi respectate de concurenții care nu beneficiază de ajutor de stat. Comisia consideră interdicția ca fiind adecvată pe piețele în care KBC este bine reprezentată, cu o cotă de cel puțin [0-10] %, și unde nu întreprinde nicio măsură structurală de favorizare a concurenței. În acest caz, Comisia consideră adecvat ca interdicția de a determina prețul de piață să nu se aplice în Belgia, deoarece cesionarea băncilor Centea și Fidea reprezintă o măsură structurală importantă care ar trebui să conducă la îmbunătățirea concurenței pe piața belgiană.

(182)

Având în vedere nivelul de partajare a sarcinilor și perspectiva unui calendar strâns de punere în aplicare, Comisia consideră că dimensiunea și natura măsurilor propuse de KBC sunt suficiente și adecvate pentru a trata orice denaturare a concurenței.

(183)

Comisia ia act de faptul că punctul 46 din Comunicarea privind restructurarea prevede necesitatea întocmirii de către statul membru a unor rapoarte periodice detaliate în vederea verificării aplicării corecte a planului de restructurare. În consecință, Belgia ar trebui să furnizeze aceste rapoarte Comisiei la fiecare șase luni, începând de la data prezentei decizii.

(184)

Comisia constată că planul de restructurare prevăzut la capitolul 4 al prezentei decizii este compatibil cu articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(185)

Având în vedere evaluarea de mai sus a măsurii de protecție din partea statului și a planului de restructurare a KBC, precum și angajamentele asumate de autoritățile belgiene și de KBC, Comisia nu ridică obiecțiuni în privința planului de restructurare și a conversiei măsurilor de salvare în ajutor de restructurare,