ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2010.173.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 173
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 53
8 iulie 2010

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 595/2010 al Comisiei din 2 iulie 2010 de modificare a anexelor VIII, X și XI la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman ( 1 )

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 596/2010 al Comisiei din 7 iulie 2010 de adaptare a Regulamentului (CE) nr. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

27

 

 

Regulamentul (UE) nr. 597/2010 al Comisiei din 7 iulie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

28

 

 

Regulamentul (UE) nr. 598/2010 al Comisiei din 7 iulie 2010 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 576/2010 de stabilire a taxelor de import în sectorul cerealelor începând cu 1 iulie 2010

30

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2010/47/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate

33

 

*

Directiva 2010/48/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora ( 1 )

47

 

 

DECIZII

 

 

2010/377/UE

 

*

Decizia Comisiei din 7 iulie 2010 de exonerare a Estoniei de anumite obligații privind aplicarea Directivelor 66/402/CEE și 2002/57/CE ale Consiliului referitoare la Avena strigosa Schreb., Brassica nigra (L.) Koch și Helianthus annuus L. [notificată cu numărul C(2010) 4526]  ( 1 )

73

 

 

RECOMANDĂRI

 

 

2010/378/UE

 

*

Recomandarea Comisiei din 5 iulie 2010 privind evaluarea defecțiunilor în cadrul inspecțiilor tehnice auto, în conformitate cu Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora

74

 

 

2010/379/UE

 

*

Recomandarea Comisiei din 5 iulie 2010 privind analiza de risc a defecțiunilor identificate în timpul controalelor tehnice rutiere (la vehiculele utilitare) în conformitate cu Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului

97

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/1

REGULAMENTUL (UE) NR. 595/2010 AL COMISIEI

din 2 iulie 2010

de modificare a anexelor VIII, X și XI la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (1), în special articolul 32 alineatul (1) primul și al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 conține norme de sănătate publică și a animalelor privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman. El prevede că proteinele de origine animală prelucrate și alte produse prelucrate care ar putea fi utilizate ca material furajer se comercializează doar dacă au fost prelucrate în conformitate cu anexa VII la regulamentul respectiv. În plus, Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 stipulează că hrana pentru animale de companie, produsele de mestecat pentru câini și produsele tehnice, precum și subprodusele menționate în anexa VIII se comercializează doar dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate în anexa respectivă.

(2)

Capitolul V din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 conține în prezent cerințe armonizate referitoare la comercializarea și importarea de ser de ecvidee. Totuși, anumite state membre, parteneri comerciali și operatori economici și-au manifestat interesul lor în a utiliza, în interiorul Uniunii și în scopuri tehnice, sânge și o serie mai largă de produse din sânge de ecvidee, provenit atât din Uniune cât și din țări terțe. Pentru a facilita utilizarea de astfel de sânge și produse din sânge în scopuri tehnice, este necesară stabilirea de cerințe privind sănătatea animalelor. Astfel de cerințe ar trebui să reducă riscurile potențiale de transmitere a anumitor boli cu notificare obligatorie menționate în Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe (2), pe baza dovezilor științifice disponibile. Mai exact, sângele ar trebui să provină din abatoare autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (3) sau din unități autorizate și supravegheate de către autoritatea competentă din țara terță pentru colectarea de sânge, cum ar fi exploatațiile în care animalele sunt ținute în condiții sanitare speciale.

(3)

Capitolul X din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 conține cerințe privind importarea de coarne și produse din coarne (exclusiv făina din coarne) și de copite și produse din copite (exclusiv făina din copite) destinate altor utilizări decât cele de material furajer, îngrășământ organic sau ameliorator de sol.

(4)

Operatorii economici și-au manifestat interesul în a utiliza astfel de subproduse de origine animală în producția de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol. Totuși, comercializarea, inclusiv importarea de astfel de subproduse de origine animală ar trebui permisă doar dacă provin de la animale care pot fi sacrificate în vederea consumului uman sau care nu prezintă semne clinice ale niciunei boli transmisibile și cărora le-a fost administrat un tratament care reduce potențialele riscuri pentru sănătate.

(5)

În cazul coarnelor, ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni transmiterea encefalopatiei spongiforme transmisibile (EST) în momentul în care coarnele sunt detașate de craniu. Comitetul științific de conducere a emis un aviz privind distribuția infectivității cu agentul EST în țesuturile de rumegătoare (4). Conform avizului respectiv, coarnele trebuie detașate fără a se deschide cavitatea craniană, pentru a se preveni contaminarea cu agenți ai EST.

(6)

Prin urmare, ar trebui adăugat un nou capitol XV în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 care să specifice condițiile sanitare pentru comercializarea, inclusiv pentru importarea, de coarne și produse din coarne, exclusiv făina din coarne și de copite și produse din copite, exclusiv făina din copite, care sunt destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol.

(7)

Anexa X la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, astfel cum a fost modificat de Regulamentul (CE) nr. 437/2008 al Comisiei (5), stabilește un model unic de certificat de sănătate pentru lapte și produse lactate care nu sunt destinate consumului uman originare din țări terțe și care sunt expediate către sau tranzitează prin Uniune. Capitolul V din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 conține cerințe specifice pentru comercializarea și importarea de lapte, produse lactate și colostru. Punctul 3 din secțiunea A și punctul 1.5 din secțiunea B a capitolului respectiv conțin cerințele privind zerul oferit ca hrană animalelor din specii susceptibile la febră aftoasă. Modelul de certificat de sănătate pentru importarea de lapte și produse din lapte care nu sunt destinate consumului uman este stabilit la capitolul 2 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002. Cerințele pentru zer menționate în modelul de certificat de sănătate respectiv sunt mai stricte decât cerințele corespunzătoare pentru zerul comercializat în interiorul Uniunii menționate în capitolul V din anexa VII la respectivul regulament. În consecință, modelul de certificat respectiv ar trebui modificat astfel încât cerințele privind importarea de zer să nu fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile producerii și comercializării zerului în interiorul Uniunii. Prin urmare, modelul de certificat de sănătate de la capitolul 2 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 trebuie modificat.

(8)

Anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 menționează liste cu țări terțe din care statele membre pot autoriza importuri de anumite subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman cu trimiteri la Decizia 79/542/CEE a Consiliului (6), Decizia 97/296/CE a Comisiei (7), Decizia 94/85/CE a Comisiei (8), Decizia 94/984/CE a Comisiei (9), Decizia 2000/585/CE a Comisiei (10), Decizia 2000/609/CE a Comisiei (11), Decizia 2004/211/CE a Comisiei (12), Decizia 2004/438/CE a Comisiei (13) și Decizia 2006/696/CE a Comisiei (14). Aceste acte cu caracter legislativ au fost considerabil modificate sau au fost înlocuite. Anexa XI ar trebui modificată pentru a ține cont de modificările aduse respectivelor acte ale Uniunii.

(9)

Ar trebui prevăzută o perioadă de tranziție, după data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru a acorda părților interesate timpul necesar punerii în conformitate cu noile norme și pentru a permite în continuare importarea în Uniune de subproduse de origine animală, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, înainte de modificările introduse prin prezentul regulament.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele VIII, X și XI la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Provizoriu până la 31 august 2010, statele membre acceptă transporturile de lapte și produse lactate, ser de ecvidee și produse din sânge tratate, exclusiv cele provenite de la ecvidee, destinate fabricării de produse tehnice, care sunt însoțite de un certificat de sănătate completat și semnat în conformitate cu modelele de certificate corespunzătoare, astfel cum se menționează în capitolul 2, capitolul 4(A), respectiv capitolul 4(D) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Până la 30 octombrie 2010, statele membre acceptă astfel de transporturi dacă certificatele de sănătate însoțitoare au fost completate și semnate înainte de 1 septembrie 2010.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare și se aplică din a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iulie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 273, 10.10.2002, p. 1.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 42.

(3)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(4)  Avizul Comitetului științific de conducere adoptat în cadrul întâlnirii din 10 – 11 ianuarie 2002 și modificat în cadrul întâlnirii din 7 – 8 noiembrie 2002.

(5)  JO L 132, 22.5.2008, p. 7.

(6)  JO L 146, 14.6.1979, p. 15.

(7)  JO L 122, 14.5.1997, p. 21.

(8)  JO L 44, 17.2.1994, p. 31.

(9)  JO L 378, 31.12.1994, p. 11.

(10)  JO L 251, 6.10.2000, p. 1.

(11)  JO L 258, 12.10.2000, p. 49.

(12)  JO L 73, 11.3.2004, p. 1.

(13)  JO L 154, 30.4.2004, p. 72.

(14)  JO L 295, 25.10.2006, p. 1.

ANEXĂ

Anexele VIII, X și XI la Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 se modifică după cum urmează:

(1)

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(a)

Capitolul V se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL V

Cerințe pentru sânge și produse din sânge provenite de la ecvidee și destinate unor utilizări tehnice

A.   Comercializare

Comercializarea în scopuri tehnice a sângelui și a produselor din sânge provenite de la ecvidee face obiectul următoarelor condiții:

1.

Sângele poate fi comercializat în următoarele condiții:

(a)

a fost recoltat de la ecvidee care:

(i)

la inspecția din data recoltării sângelui nu prezintă semne clinice ale niciunei boli cu notificare obligatorie menționate în anexa A la Directiva 90/426/CEE și nici ale gripei ecvine, piroplasmozei ecvine, rinopneumoniei ecvine sau ale arteritei virale ecvine menționate la articolul 1.2.3. punctul 4 din Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ediția 2009;

(ii)

au fost ținute sub supraveghere veterinară cel puțin 30 de zile înainte de data recoltării sângelui și în cursul recoltării sângelui în exploatații care nu făceau obiectul unei interdicții în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Directiva 90/426/CEE sau al unor restricții în temeiul articolului 5 din directiva respectivă;

(iii)

pentru perioadele menționate la articolul 4 alineatul (5) din Directiva 90/426/CEE, nu au avut contact cu ecvidee din exploatații care făceau obiectul unei interdicții din motive de sănătate a animalelor în temeiul articolului respectiv și timp de cel puțin 40 de zile înainte de data colectării și în cursul colectării sângelui, nu au avut contact cu ecvidee dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță care nu erau considerate indemne de pesta cabalină africană în conformitate articolul 5 alineatul (2) litera (a) din directiva respectivă;

(b)

a fost recoltat sub supraveghere veterinară:

(i)

fie în abatoare autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004; fie

(ii)

în unități autorizate, cărora le-a fost alocat un număr de autorizare veterinară și supravegheate de autoritatea competentă, pentru colectarea de sânge de la ecvidee în vederea fabricării de produse din sânge destinate unor utilizări tehnice.

2.

Produsele din sânge pot fi comercializate în următoarele condiții:

(a)

s-au luat toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea produselor din sânge cu agenți patogeni în cursul fabricării, mânuirii sau ambalării;

(b)

produsele din sânge au fost fabricate din sânge care:

(i)

fie îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (a); fie

(ii)

a fost supus cel puțin unuia din tratamentele următoare, urmate de o verificare a eficacității, în vederea inactivării posibililor agenți etiologici ai pestei cabaline africane, encefalomielitelor ecvine de toate tipurile inclusiv encefalomielita ecvină venezueleană, anemiei infecțioase ecvine, stomatitei veziculoase și morvei (Burkholderia mallei):

—

tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore;

—

iradiere cu 25 kGy prin raze gama;

—

modificare a pH-ului la pH 5 timp de două ore;

—

tratament termic la cel puțin 80 °C în întreaga lor masă.

3.

Sângele și produsele din sânge de ecvidee trebuie ambalate în recipiente impermeabile sigilate care:

(a)

sunt etichetate în mod clar cu textul «SÂNGE ȘI PRODUSE DIN SÂNGE DE ECVIDEE, IMPROPRIU CONSUMULUI UMAN SAU ANIMAL»;

(b)

poartă numărul de autorizare al unității de colectare menționată la alineatul (1) litera (b).

B.   Importare

Statele membre autorizează importurile de sânge și produse din sânge de ecvidee destinate unor utilizări tehnice în următoarele condiții:

1.

Sângele trebuie să respecte condițiile menționate la alineatul (1) litera (a) din secțiunea A și trebuie să fie recoltat sub supraveghere veterinară în:

(a)

abatoare

(i)

autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004; sau

(ii)

autorizate și supravegheate de către autoritatea competentă a țării terțe; sau

(b)

în unități autorizate, cărora le-a fost alocat un număr de autorizare veterinară și supravegheate de autoritatea competentă a țării terțe, pentru colectarea de sânge de la ecvidee în vederea fabricării de produse din sânge destinate unor utilizări tehnice.

2.

Produsele din sânge trebuie să respecte condițiile menționate la alineatul (2) din secțiunea A.

În plus, produsele din sânge menționate la alineatul (2) litera (b) punctul (i) din secțiunea A trebuie să fi fost fabricate din sânge recoltat de la ecvidee care au fost ținute sub supraveghere veterinară timp de cel puțin trei luni – sau de la naștere dacă au vârsta mai mică de trei ani – înainte de data recoltării în exploatații din țara terță unde s-a efectuat recoltarea, care, în perioada respectivă și în cursul perioadei în care s-a efectuat recoltarea, a fost indemnă de:

(a)

pestă cabalină africană în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Directiva 90/426/CEE;

(b)

encefalomielită ecvină venezueleană timp de cel puțin doi ani;

(c)

morvă:

(i)

timp de trei ani; sau

(ii)

timp de șase luni, în cazul în care animalele nu au prezentat niciun semn clinic de morvă (Burkholderia mallei) la inspecția post-mortem efectuată în abatorul menționat la alineatul (1) litera (a), incluzând o examinare atentă a membranelor mucoase din trahee, laringe, cavități nazale și sinusuri cu ramificațiile lor, după secționarea capului în planul median și excizarea septului nazal;

(d)

stomatită veziculoasă timp de șase luni.

3.

Produsele din sânge trebuie să provină dintr-o fabrică autorizată de autoritatea competentă a țării terțe care îndeplinește condițiile specifice menționate la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4.

Sângele și produsele din sânge trebuie să provină dintr-o țară terță menționată în lista la care se face referire în următoarele părți ale anexei XI:

(a)

Partea XIII secțiunea A, în cazul în care sângele a fost recoltat în conformitate alineatul (1) din secțiunea A sau în cazul în care produsele din sânge au fost fabricate în conformitate cu alineatul (2) litera (b) punctul (i) din secțiunea A; sau

(b)

Partea XIII secțiunea B în cazul în care au fost tratate în conformitate cu alineatul 2 litera (b) punctul (ii) din secțiunea A.

5.

Sângele și produsele din sânge se ambalează și se etichetează în conformitate cu alineatul 3 litera (a) din secțiunea A și sunt însoțite de un certificat de sănătate care este conform cu modelul menționat în capitolul 4 secțiunea A din anexa X, completat în mod corespunzător și semnat de veterinarul oficial.”

(b)

se adaugă următorul capitol XV:

„CAPITOLUL XV

Cerințe privind coarnele și produsele din coarne, exceptând făina din coarne, și copitele și produsele din copite, exceptând făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol

A.   Comercializare

Comercializarea coarnelor și produselor din coarne, exceptând făina din coarne, și a copitelor și produselor din copite, exceptând făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol face obiectul următoarelor condiții:

1.

ele trebuie să provină de la animale care:

(a)

fie au fost sacrificate într-un abator, după efectuarea unei inspecții ante-mortem, în urma căreia s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman, în conformitate cu legislația Uniunii Europene; fie

(b)

nu prezintă semne clinice ale niciunei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul produsului respectiv.

2.

ele trebuie să fi fost supuse unui tratament termic timp de o oră la o temperatură interioară de cel puțin 80 °C;

3.

coarnele trebuie să fi fost îndepărtate fără deschiderea cavității craniene;

4.

în orice etapă a prelucrării, depozitării sau transportului, s-au luat toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea reciprocă;

5.

ele trebuie fie ambalate într-un ambalaj sau recipient nou; fie transportate în vehicule sau containere de transport în vrac dezinfectate înainte de încărcare cu ajutorul unui produs autorizat de către autoritatea competentă;

6.

ambalajele sau recipientele trebuie:

(a)

să indice tipul de produs (coarne, produse din coarne, copite sau produse din copite);

(b)

să fie etichetate în mod clar cu textul «IMPROPRIU CONSUMULUI UMAN SAU ANIMAL»;

(c)

să fie marcate cu numele și adresa fabricii autorizate sau a depozitului autorizat de destinație

B.   Importare

Statele membre autorizează importarea de coarne și produse din coarne, exceptând făina din coarne, și de copite și produse din copite, exceptând făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol, cu condiția ca acestea:

1.

să provină dintr-o țară terță aflată în lista la care se face referire în partea XVIII din anexa XI;

2.

să fie produse în conformitate cu secțiunea A a prezentului capitol;

3.

să fie însoțite de un certificat de sănătate conform cu modelul menționat în capitolul 18 din anexa X, completat în mod corespunzător și semnat de veterinarul oficial;

4.

să fie expediate, în urma unui control veterinar în punctul de control la frontieră de la punctul de intrare în Uniunea Europeană prevăzut în Directiva 97/78/CE și în conformitate cu cerințele menționate la articolul 8 alineatul (4) din directiva respectivă, direct către o fabrică autorizată sau către un depozit autorizat.”

(2)

Anexa X se modifică după cum urmează:

(a)

Capitolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL 2

Certificat de sănătate

Pentru lapte și produse lactate care nu sunt destinate consumului uman destinate expedierii în sau tranzitului prin (2) Uniunea Europeană

Image

Image

Image

(b)

Capitolul 4 (A) se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL 4 (A)

Certificat de sănătate

pentru importurile de sânge și produse din sânge de ecvidee pentru utilizări tehnice, destinate expedierii în sau tranzitului prin (2) Uniunea Europeană

Image

Image

Image

Image

(c)

Capitolul 4 (D) se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL 4 (D)

Certificat de sănătate

Pentru produse din sânge tratate, cu excepția celor provenite de la ecvidee, pentru fabricarea de produse tehnice destinate expedierii în sau tranzitului prin (2) Uniunea Europeană

Image

Image

Image

(d)

se adaugă următorul capitol 18:

„CAPITOLUL 18

Certificat de sănătate

pentru coarne și produse din coarne, exceptând făina din coarne, și copite și produse din copite, exceptând făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol destinați expedierii în sau tranzitului prin (2) Uniunea Europeană

Image

Image

(3)

Anexa XI se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA XI

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

Includerea unei țări terțe într-una dintre listele următoare este o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru importarea produselor relevante din țara terță respectivă. Importurile trebuie, de asemenea, să respecte condițiile de sănătate animală și publică relevante. Următoarele descrieri se referă la teritorii sau părți ale acestora din care se permite importarea de anumite subproduse de origine animală, astfel cum se menționează în certificatul de sănătate animală relevant sau în declarația prezentă în anexa X.

PARTEA I

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de lapte și produse lactate (certificat de sănătate, capitolul 2)

Țări terțe autorizate incluse în lista din anexa I la Decizia 2004/438/CE (1).

PARTEA II

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de proteine animale prelucrate (cu excepția făinii de pește) (certificat de sănătate, capitolul 1)

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (2).

PARTEA III

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de făină de pește și ulei de pește (certificat de sănătate, capitolele 1 și 9)

Țări terțe incluse în lista din anexa II la Decizia 2006/766/CE a Comisiei (3).

PARTEA IV

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de grăsimi topite (cu excepția uleiului de pește) [certificat de sănătate, capitolele 10(A) și 10(B)]

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

PARTEA V

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de produse din sânge pentru materiale furajere [certificat de sănătate, capitolul 4(B)]

A.   Produse din sânge de ungulate

Țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din care se autorizează importuri din toate categoriile de carne proaspătă provenită de la speciile respective.

B.   Produse din sânge de alte specii

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

PARTEA VI

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de subproduse de origine animală și produse din sânge (cu excepția celor din sânge de ecvidee) destinate unor utilizări tehnice incluzând produsele farmaceutice [certificat de sănătate, capitolele 4(C) și 8]

A.

Produse din sânge:

1.

Produse din sânge netratate de la ungulate:

Țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 din care se autorizează importuri de carne proaspătă de orice specie de ungulate domestice și numai în perioada indicată în coloanele 7 și 8 ale părții respective,

—

(JP) Japonia.

2.

Produse din sânge netratate de la păsări domestice și de la alte specii aviare:

Țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (4).

—

(JP) Japonia.

3.

Produse din sânge netratate de la alte animale:

Țări terțe incluse fie în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, fie în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, fie în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei (5),

—

(JP) Japonia.

4.

Produse din sânge tratate de la orice specie:

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009,

—

(JP) Japonia.

B.

Subproduse de origine animală pentru uz farmaceutic:

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009 precum și următoarele țări terțe,

—

(JP) Japonia,

—

(PH) Filipine,

—

(TW) Taiwan.

C.

Subproduse de origine animală destinate unor utilizări tehnice altele decât cele farmaceutice: țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din care se autorizează importuri din categoria respectivă de carne proaspătă provenită de la speciile respective, în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009.

PARTEA VII(A)

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de subproduse de origine animală pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie [certificat de sănătate, capitolul 3(F)]

A.

Subproduse de origine animală provenite de la ecvidee și de la animale din speciile bovine, ovine, caprine și porcine, incluzând animalele de crescătorie și cele sălbatice:

Țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din care se autorizează importuri de carne proaspătă provenită de la speciile respective și destinată consumului uman.

B.

Materii prime obținute de la păsări domestice, incluzând ratitele și vânatul sălbatic cu pene:

Țări terțe sau părți din țări terțe din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de pasăre, incluse în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

C.

Materii prime obținute de la pește:

Țările terțe înscrise pe lista din anexa I la Decizia 2006/766/CE.

D.

Materii prime obținute de la alte mamifere sălbatice terestre și de la leporide.

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de la aceleași specii.

PARTEA VII(B)

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de hrană brută pentru animale de companie destinate expedierii în Uniunea Europeană în vederea vânzării directe sau importuri de subproduse de origine animală destinate utilizării în hrana animalelor cu blană din crescătorii [certificat de sănătate, capitolul 3(D)]

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de la aceleași specii și unde este autorizată doar carnea nedezosată.

În ceea ce privește materiile din pește, țări terțe incluse în lista din anexa II la Decizia 2006/766/CE.

PARTEA VII(C)

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de subproduse aromatizante de origine animală utilizate la fabricarea hranei pentru animale de companie destinate expedierii în Uniunea Europeană [certificat de sănătate, capitolul 3(E)]

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 sau din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de la aceleași specii și unde este autorizată doar carnea nedezosată.

În ceea ce privește subprodusele aromatizante obținute din pește, țări terțe incluse în lista din anexa II la Decizia 2006/766/CE.

PARTEA VIII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de păr de porc [certificat de sănătate, capitolele 7(A) și 7(B)]

A.

În ceea ce privește părul de porc netratat, țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, care sunt indemne de pesta porcină africană în cele 12 luni care preced data importării.

B.

În ceea ce privește părul de porc tratat, țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, care ar putea să nu fie indemne de pesta porcină africană în cele 12 luni care preced data importării.

PARTEA IX

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de dejecții prelucrate de animale și de produse pe bază de dejecții de animale, destinate tratării solului (certificat de sănătate, capitolul 17)

Pentru dejecții prelucrate de animale și produse pe bază de dejecții de animale, țări terțe incluse în lista din:

(a)

Partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010;

(b)

Anexa I la Decizia 2004/211/CE a Comisiei (6); sau

(c)

Partea 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

PARTEA X

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de hrană pentru animale de companie și produsele de mestecat pentru câini [certificat de sănătate, capitolele 3(A), 3(B) și 3(C)]

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 și următoarele țări terțe:

—

(JP) Japonia

—

(EC) Ecuador (7)

—

(LK) Sri Lanka (8)

—

(TW) Taiwan (9)

PARTEA XI

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de gelatină, de proteine hidrolizate, de colagen, de fosfat dicalcic și de fosfat tricalcic (certificat de sănătate, capitolele 11 și 12)

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 și următoarele țări terțe:

—

(KR) Coreea de Sud (10)

—

(MY) Malaysia (10)

—

(PK) Pakistan (10)

—

(TW) Taiwan (10).

PARTEA XII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de produse apicole (certificat de sănătate, capitolul 13)

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

PARTEA XIII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de sânge și de produse din sânge de ecvidee [certificat de sănătate, capitolul 4(A)]

A.

Sânge și produse din sânge, netratate: Țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din anexa I la Decizia 2004/211/CE, din care este autorizată importarea de ecvidee pentru reproducere și pentru producție.

B.

Produse din sânge tratate: Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de ecvidee domestice.

PARTEA XIV

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de piei de ungulate [certificate de sănătate, capitolele 5(A), 5(B) și 5(C)]

A.

Pentru piei proaspete sau refrigerate de ungulate, țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de la aceleași specii.

B.

Pentru piei prelucrate de ungulate, țări terțe sau părți din țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

C.

Pentru piei prelucrate de rumegătoare destinate expedierii în Uniunea Europeană și care au fost păstrate separat timp de 21 de zile sau care urmează să fie transportate timp de 21 de zile fără întrerupere înainte de importare, orice țară terță.

PARTEA XV

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de trofee de vânătoare [certificat de sănătate, capitolele 6(A) și 6(B)]

A.

Pentru trofeele de vânătoare prelucrate, provenite de la păsări și ungulate, reprezentate exclusiv de oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb, dinți sau piei, orice țară terță.

B.

Pentru trofeele de vânătoare provenite de la păsări, reprezentate de părți întregi netratate, țări terțe incluse în partea 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de pasări domestice, precum și următoarele țări:

—

(GL) Groenlanda

—

(TN) Tunisia.

C.

Pentru trofeele de vânătoare provenite de la ungulate, reprezentate de părți întregi netratate, țări terțe incluse în coloanele corespunzătoare cărnii proaspete de ungulate din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, ținându-se cont de toate restricțiile menționate în coloana cu observații speciale pentru carnea proaspătă.

PARTEA XVI

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de produse din ouă care nu sunt destinate consumului uman și care ar putea fi utilizate ca material furajer (certificat de sănătate, capitolul 15)

Țări terțe incluse în lista din partea 1 a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, precum și țări terțe sau părți din țări terțe din care statele membre autorizează importuri de carne proaspătă de păsări domestice, care sunt incluse în lista din partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

PARTEA XVII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de oase și produse din oase (exclusiv făina din oase), de coarne și produse din coarne (exclusiv făina din coarne) și de copite și produse din copite (exclusiv făina din copite) destinate altor utilizări decât cele de material furajer, îngrășământ organic sau ameliorator de sol (declarație, capitolul 16)

Orice țară terță.

PARTEA XVIII

Lista țărilor terțe din care statele membre pot autoriza importuri de coarne și produse din coarne (exclusiv făina din coarne) și de copite și produse din copite (exclusiv făina din copite) destinate producției de îngrășăminte organice sau amelioratori de sol (certificat de sănătate, capitolul 18)

Orice țară terță.

(1)  JO L 154, 30.4.2004, p. 72.

(2)  JO L 73, 20.3.2010, p. 1.

(3)  JO L 320, 18.11.2006, p. 53.

(4)  JO L 226, 23.8.2008, p. 1.

(5)  JO L 39, 10.2.2009, p. 12.

(6)  JO L 73, 11.3.2004, p. 1.

(7)  Hrană pentru animale de companie fabricată exclusiv din pește.

(8)  Produse de mestecat pentru câini fabricate exclusiv din piei de ungulate.

(9)  Hrană pentru animale de companie destinată exclusiv peștilor ornamentali.

(10)  Exclusiv gelatina.”

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/27

REGULAMENTUL (UE) NR. 596/2010 AL COMISIEI

din 7 iulie 2010

de adaptare a Regulamentului (CE) nr. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline, ca urmare a aderării Bulgariei și a României

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul de aderare a Bulgariei și a României,

având în vedere Actul de aderare a Bulgariei și a României, în special articolul 56,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 al Comisiei (1) trebuie să fie adaptat din punct de vedere tehnic, ca urmare a aderării Bulgariei și a României la Uniunea Europeană.

(2)

La articolul 9 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 se stabilește că statele membre comunică Comisiei măsurile necesare respectării regulamentului menționat, inclusiv în ceea ce privește regimul de sancționare, până la 31 decembrie 2002. Pentru a da Bulgariei și României posibilitatea de a îndeplini această obligație, trebuie să se prevadă pentru statele membre respective o dată ulterioară aderării lor.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1019/2002, se adaugă următorul paragraf:

„Comisiei i se comunică de către Bulgaria și România măsurile menționate la primul paragraf până la 31 decembrie 2010 și modificările respectivelor măsuri, înainte de sfârșitul lunii următoare celei în care au fost adoptate.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 155, 14.6.2002, p. 27.

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/28

REGULAMENTUL (UE) NR. 597/2010 AL COMISIEI

din 7 iulie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 8 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MA

56,2

MK

65,6

TR

50,2

ZZ

57,3

0707 00 05

MK

41,0

TR

121,6

ZZ

81,3

0709 90 70

TR

104,4

ZZ

104,4

0805 50 10

AR

86,0

TR

111,6

UY

91,0

ZA

101,7

ZZ

97,6

0808 10 80

AR

91,2

BR

73,4

CA

83,2

CL

87,1

CN

68,9

NZ

116,0

US

111,3

UY

116,3

ZA

96,8

ZZ

93,8

0808 20 50

AR

88,4

CL

132,0

CN

98,4

NZ

189,1

ZA

106,8

ZZ

122,9

0809 10 00

TR

222,5

ZZ

222,5

0809 20 95

TR

302,3

US

512,6

ZZ

407,5

0809 30

AR

137,1

TR

164,8

ZZ

151,0

0809 40 05

IL

132,2

US

110,3

ZZ

121,3

(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/30

REGULAMENTUL (UE) NR. 598/2010 AL COMISIEI

din 7 iulie 2010

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 576/2010 de stabilire a taxelor de import în sectorul cerealelor începând cu 1 iulie 2010

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei din 28 iunie 1996 privind normele de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului în ceea ce privește taxele la import în sectorul cerealelor (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Taxele de import în sectorul cerealelor aplicabile începând cu 1 iulie 2010 au fost stabilite de Regulamentul (UE) nr. 576/2010 al Comisiei (3).

(2)

Având în vedere că media calculată a taxelor de import prezintă o diferență de 5 EUR/t față de taxa stabilită, trebuie să se efectueze ajustarea corespunzătoare a taxelor de import stabilite de Regulamentul (UE) nr. 576/2010.

(3)

Este necesară modificarea, în consecință, a Regulamentului (UE) nr. 576/2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele I și II la Regulamentul (UE) nr. 576/2010 se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 8 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 161, 29.6.1996, p. 125.

(3)  JO L 166, 1.7.2010, p. 11.

ANEXA I

Taxe la import pentru produsele menționate la articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 aplicabile de la 8 iulie 2010

Cod NC

Descrierea mărfurilor

Taxa la import (1)

(în EUR/t)

1001 10 00

GRÂU dur de calitate superioară

0,00

de calitate medie

0,00

de calitate inferioară

0,00

1001 90 91

GRÂU comun, pentru sămânță

0,00

ex 1001 90 99

GRÂU comun de calitate superioară, altul decât pentru sămânță

0,00

1002 00 00

SECARĂ

23,38

1005 10 90

PORUMB pentru sămânță, altul decât hibrid

5,34

1005 90 00

PORUMB, altul decât pentru sămânță (2)

5,34

1007 00 90

SORG cu boabe, altul decât hibrid, destinat însămânțării

23,38

(1)  Pentru mărfurile care intră în Comunitate prin Oceanul Atlantic sau prin Canalul de Suez, importatorul poate beneficia, în aplicarea articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei, de o reducere a taxelor, în valoare de:

—

3 EUR/t, dacă portul de descărcare a mărfurilor se află la Marea Mediterană sau la Marea Neagră,

—

2 EUR/t, dacă portul de descărcare se află în Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit sau pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice.

(2)  Importatorul poate beneficia de o reducere forfetară de 24 EUR/t atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei.

ANEXA II

Elemente pentru calcularea taxelor prevăzute în anexa I

30.6.2010-6.7.2010

1.

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

(EUR/t)

 

Grâu comun (1)

Porumb

Grâu dur de calitate superioară

Grâu dur de calitate medie (2)

Grâu dur de calitate inferioară (3)

Orz

Bursa

Minnéapolis

Chicago

—

—

—

—

Cotația

170,70

111,08

—

—

—

—

Prețul FOB USA

—

—

139,88

129,88

109,88

78,42

Primă pentru Golf

—

14,26

—

—

—

—

Primă pentru Marile Lacuri

40,50

—

—

—

—

—

2.

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

Taxă de navlu: Golful Mexic–Rotterdam:

26,36 EUR/t

Taxă de navlu: Marile Lacuri–Rotterdam:

55,23 EUR/t

(1)  Primă pozitivă încorporată de 14 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(2)  Primă negativă de 10 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(3)  Primă negativă de 30 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

DIRECTIVE

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/33

DIRECTIVA 2010/47/UE A COMISIEI

din 5 iulie 2010

de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (1), în special articolul 8 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al unei concurențe loiale, este important să se asigure că vehiculele utilitare care circulă sunt întreținute și controlate în mod corespunzător, pentru a menține performanța rutieră sigură a acestora atunci când circulă în Uniunea Europeană.

(2)

Normele și metodele prevăzute de Directiva 2000/30/CE trebuie adaptate la progresul tehnic, determinând îmbunătățirea controalelor tehnice rutiere în Uniunea Europeană.

(3)

Pentru a reduce la minimum costurile și întârzierile provocate conducătorilor auto și întreprinderilor, controalele nu trebuie să depășească o perioadă de timp rezonabilă.

(4)

Pentru a asigura corespondența între rezultatele testelor, defecțiuni și caracteristicile specifice ale fiecărui vehicul controlat, este necesară emiterea unui raport de control standardizat mai detaliat în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (1).

(5)

Cerințele tehnice diferă în funcție de diferitele categorii de vehicule descrise în legislația comunitară referitoare la omologare (2). Raportul de control trebuie modificat în mod corespunzător pentru a reflecta categoriile de vehicule respective.

(6)

Pentru a spori fiabilitatea identificării vehiculelor, raportul de control trebuie să conțină, pe lângă numărul de înregistrare al vehiculului, numărul de identificare al vehiculului (NIV).

(7)

Pentru a facilita înregistrarea deficiențelor identificate de inspectori, raportul de control trebuie să conțină pe verso o listă completă cu elementele verificate.

(8)

Pentru a îmbunătăți controalele tehnice rutiere în lumina progresului tehnic, este necesară introducerea unor metode de control referitoare la fiecare element cuprins în anexa II.

(9)

Pe lângă elementele referitoare la siguranță, securitate și protecția mediului, controalele trebuie de asemenea să includă identificarea vehiculului pentru a asigura o aplicare corectă a controalelor și a normelor, pentru a permite înregistrarea rezultatelor controlului și punerea în aplicare a celorlalte cerințe juridice.

(10)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora, instituit prin articolul 7 din Directiva 2009/40/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I și anexa II la Directiva 2000/30/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 2012 cel târziu. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă astfel de măsuri, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a trimiterii.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 iulie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 203, 10.8.2000, p. 1.

(2)  Anexa II la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

ANEXĂ

Anexele I și II la Directiva 2000/30/CE se modifică după cum urmează:

1.

Anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

(față)

MODEL DE RAPORT DE CONTROL TEHNIC RUTIER CU LISTA PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI

1.

Locul controlului …

2.

Data …

3.

Ora …

4.

Simbolul național rutier și numărul de înmatriculare al vehiculului …

5.

Identificarea vehiculului/numărul NIV …
    N2 (a) (3,5-12 t)

    N3 (a) (peste 12 t)

    O3 (a) (3,5-10 t)

    O4 (a) (peste 10 t)

    M2 (a) [> 9 locuri (b)-5 t]

    M3 (a) [> 9 locuri (b) peste 5 t]

    Altă categorie de vehicule [articolul 1 alineatul (3)]

6.

Categoria vehiculului

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

(f)

(g)

7.

Întreprinderi de transport

(a)

Nume și adresă …

…

(b)

Numărul licenței comunitare (c) [Regulamentul (CE) nr. 1072/2009] …

8.

Naționalitate (conducătorul auto) …

9.

Numele conducătorului …

10.

Lista de verificare…

 

Verificat (d)

Neverificat

Respins (e)

(0)

identificare (f)

(1)

mecanism de frânare

(2)

direcție (f)

(3)

vizibilitate (f)

(4)

echipament de iluminat și sistem electric (f)

(5)

punți, roți, anvelope, suspensie (f)

(6)

șasiu și accesorii șasiu (f)

(7)

alte echipamente inclusiv tahograf (f) și dispozitiv limitator de viteză

(8)

efecte nocive, inclusiv deversarea de combustibil și/sau ulei

11.

Rezultatul controlului:

Suspendarea utilizării vehiculului care prezintă defecțiuni grave

12.

Diverse/observații: …

13.

Autoritatea/funcționarul sau inspectorul care a efectuat controlul

Semnătura:

Autoritatea de examinare/funcționarul sau inspectoru

…

Conducătorul auto

…

Observații:

(a)

Categoria vehiculului conform anexei II la Directiva 2007/46/CE (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

(b)

Numărul de locuri inclusiv locul șoferului (elementul S.1 din certificatul de înmatriculare).

(c)

Dacă este disponibil.

(d)

«Verificat» înseamnă că cel puțin unul sau mai multe dintre elementele inspecției enumerate în anexa II la Directiva 2009/40/CE modificată prin Directiva 2010/48/UE din acest grup a(u) fost controlat(e).

(e)

Defecțiunile sunt indicate pe verso.

(f)

Metode de testare și orientări privind evaluarea defecțiunilor conform anexei II la Directiva 2009/40/CE modificată prin Directiva 2010/48/UE.

(verso)

0.   IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1.

Plăcuțe de înmatriculare

0.2.

Identificarea vehiculului/șasiu/număr de serie

1.   ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1.

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu

1.1.2.

Starea pedalei și cursa dispozitivului de acționare a frânei

1.1.3.

Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

1.1.4.

Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

1.1.6.

Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

1.1.9.

Acumulator, rezervor de presiune

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

1.1.11.

Conducte de frână rigide

1.1.12.

Furtunuri flexibile ale frânei

1.1.13.

Garnituri de frână

1.1.14.

Tamburi de frână, discuri de frână

1.1.15.

Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

1.1.16.

Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

1.1.17.

Corector automat al frânei în funcție de sarcină

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

1.1.19.

Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

1.1.21.

Sistem de frânare complet

1.1.22.

Teste privind racordurile de control

1.2.

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

1.2.2.

Eficiență

1.3.

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență)

1.3.1.

Performanță

1.3.2.

Eficiență

1.4.

Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.

Performanță

1.4.2.

Eficiență

1.5.

Performanța sistemului de încetinire

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare

2.   DIRECȚIA

2.1.

Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de direcție

2.1.2.

Fixare de protecție a transmisiei direcției

2.1.3.

Stare cuplaj direcție

2.1.4.

Funcționare cuplaj direcție

2.1.5.

Servodirecție

2.2.

Volan și coloană de direcție

2.2.1.

Starea volanului de direcție

2.2.2.

Coloană de direcție

2.3.

Joc direcție

2.4.

Aliniament roți

2.5.

Platformă cu osie directoare pentru remorci

3.   VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

3.2.

Stare geamuri

3.3.

Oglinzi retrovizoare

3.4.

Ștergătoare de parbriz

35.

Spălătoare de parbriz

3.6.

Sistem de dezaburire

4.   LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE, ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1.

Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

4.1.2.

Orientare

4.1.3.

Comutare

4.1.4.

Respectarea cerințelor

4.1.5.

Dispozitive de corectare a orientării farurilor

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a farurilor

4.2.

Lămpi de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit și lămpi de contur

4.2.1.

Stare și funcționare

4.2.2.

Comutare

4.2.3.

Respectarea cerințelor

4.3.

Lămpi de stop

4.3.1.

Stare și funcționare

4.3.2.

Comutare

4.3.3.

Respectarea cerințelor

4.4.

Lămpi de semnalizare direcție și de avertizare pericol

4.4.1.

Stare și funcționare

4.4.2.

Comutare

4.4.3.

Respectarea cerințelor

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

4.5.

Lămpi de ceață față și spate

4.5.1.

Stare și funcționare

4.5.2.

Orientare

4.5.3.

Comutare

4.5.4.

Respectarea cerințelor

4.6.

Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

4.6.2.

Comutare

4.6.3.

Respectarea cerințelor

4.7.

Dispozitiv de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

4.7.2.

Respectarea cerințelor

4.8.

Catadioptrii, marcaje de vizibilitate și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1.

Stare

4.8.2.

Respectarea cerințelor

4.9.

Lămpi de control obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

4.9.2.

Respectarea cerințelor

4.10.

Racorduri electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

4.11.

Cabluri electrice

4.12.

Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative

4.13.

Baterie

5.   PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1.

Punți

5.1.1.

Punți

5.1.2.

Fuzete

5.1.3.

Rulmenți roată

5.2.

Roți și anvelope

5.2.1.

Butuc

5.2.2.

Roți

5.2.3.

Anvelope

5.3.

Sistem de suspensie

5.3.1.

Arcuri și stabilizatori

5.3.2.

Amortizoare

5.3.3.

Tuburi pentru arborele cardanic, braț suspensie dreapta față, braț triunghiular și brațe suspensie

5.3.4.

Joncțiune

5.3.5.

Suspensie pneumatică

6.   ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1.

Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală

6.1.2.

Țevi de eșapament și amortizoare de zgomot

6.1.3.

Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

6.1.4.

Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive anterioare de vizibilitate

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă

6.1.6.

Mecanism de cuplare și echipament de tractare

6.1.7.

Transmisie

6.1.8.

Ansambluri de motoare

6.1.9.

Performanța motoarelor

6.2.

Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare

6.2.2.

Montare

6.2.3.

Uși și dispozitive de închidere a ușilor

6.2.4.

Podea

6.2.5.

Scaun conducător auto

6.2.6.

Alte scaune

6.2.7.

Comenzi de conducere

6.2.8.

Treptele cabinei

6.2.9.

Alte instalații și echipamente interioare și exterioare

6.2.10.

Apărătoare laterale ale aripii (aripi), dispozitive de evitare a stropirii

7.   ALTE ECHIPAMENTE

7.1.

Centuri de siguranță/catarame

7.1.1.

Siguranța montării

7.1.2.

Stare

7.1.3.

Dispozitiv limitator al sarcinii centurilor de siguranță

7.1.4.

Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

7.1.5.

Airbaguri

7.1.6.

Sisteme SRS

7.2.

Extinctor

7.3.

Dispozitive de închidere și dispozitiv antifurt

7.4.

Triunghi reflectorizant

7.5.

Trusă de prim ajutor

7.6.

Cală (cale) de roată (roți)

7.7.

Dispozitive de avertizare acustică

7.8.

Vitezometru

7.9.

Tahograf

7.10.

Dispozitiv limitator de viteză

7.11.

Odometru

7.12.

Sistemul de control electronic al stabilității (ESC)

8.   EFECTE NOCIVE

8.1.

Sistem de eliminare a zgomotului

8.2.

Gaze de evacuare

8.2.1.

Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.1.2.

Emisii de gaze

8.2.2.

Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.2.2.

Opacitate

8.3.

Suprimarea interferenței electromagnetice

8.4.

Alte elemente legate de mediu

8.4.1.

Fum vizibil

8.4.2.

Scurgeri de lichide”

2.

Anexa II se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

CUPRINS

1.

 INTRODUCERE

2.

 CERINȚE PRIVIND CONTROALELE

1.

 Echipament de frânare

8.

 Efecte nocive

1.   INTRODUCERE

Prezenta anexă stabilește normele generale de testare și/sau control pentru sistemele de frânare și gazele de evacuare în cursul unui control tehnic rutier. Utilizarea echipamentelor nu este obligatorie pe durata controalelor rutiere. Cu toate acestea, aceasta conduce la îmbunătățirea calității controalelor și, după caz, este recomandată.

Elementele care pot fi verificate doar cu ajutorul echipamentelor au fost marcate cu litera (E).

În cazul în care o metodă de inspecție este descrisă drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea elementelor, inspectorul trebuie, după caz, să le atingă, să evalueze zgomotul sau să se servească de orice alte metode corespunzătoare de inspecție fără ajutorul unui echipament special.

2.   CERINȚE PRIVIND CONTROALELE

Controalele tehnice rutiere pot cuprinde următoarele elemente și pot utiliza metodele menționate mai jos. Deficiențele reprezintă exemple de defecte care pot fi depistate.

Element

Metodă

Deficiențe

1.   ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1.   

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Pivot prea strâns.

(b)

Uzură sau joc excesiv.

1.1.2.

Starea pedalei și cursa dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână.

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

1.1.3.

Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Timpul de verificare necesar pentru pompă sau pentru compresor pentru valoarea profesională sigură și pentru funcționarea dispozitivului de avertizare, supapa de protecție a multicircuitului și supapa de decompresiune.

(a)

Presiune/vid insuficient(ă) pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

(b)

Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele (7).

(c)

Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

(e)

Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.

1.1.4.

Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Verificare funcțională.

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

(c)

Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare.

1.1.6.

Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

(b)

Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

(c)

Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

(d)

Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.

(e)

Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor.

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(d)

Deversare sau pierdere de lichid de frână.

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă.

(a)

Ventil de izolare defect sau supapă cu autoetanșare defectă.

(b)

Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(c)

Etanșeitate insuficientă.

(d)

Conectată incorect sau neconectată atunci când este cazul.

(e)

Funcționare defectuoasă.

1.1.9.

Acumulator, rezervor de presiune

Inspecție vizuală.

(a)

Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.

(b)

Nefuncționarea dispozitivului de golire.

(c)

Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Servomecanism defect sau ineficace.

(b)

Cilindru principal defect sau neetanș.

(c)

Cilindru principal nesigur.

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână.

(e)

Lipsă capac rezervor cilindru principal.

(f)

Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)

Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

(d)

Conducte plasate greșit.

1.1.12.

Furtunuri flexibile ale frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)

Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.

(c)

Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

(e)

Porozitatea furtunurilor.

1.1.13.

Garnituri de frână

Inspecție vizuală.

(a)

Garnituri excesiv de uzate.

(b)

Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

(c)

Garnituri lipsă.

1.1.14.

Tamburi de frână, discuri de frână

Inspecție vizuală.

(a)

Tambur și disc excesiv de uzat, corodat sau fisurat sau rupt, nesigur sau fisurat.

(b)

Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare, etc.).

(c)

Tambur sau disc lipsă.

(d)

Placa din spate nesigură.

1.1.15.

Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri.

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate.

(c)

Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

(d)

Control al cablurilor defect.

(e)

Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

1.1.16.

Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Organ de acționare fisurat sau deteriorat.

(b)

Organ de acționare neetanș.

(c)

Organ de acționare montat nesigur sau necorespunzător.

(d)

Organ de acționare excesiv de corodat.

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

(f)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

1.1.17.

Corector automat al frânei în funcție de sarcină

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Cuplaj defect.

(b)

Cuplaj incorect reglat.

(c)

Blocarea sau nefuncționarea supapei.

(d)

Lipsa supapei.

(e)

Plăcuță cu date lipsă.

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele (7)

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

Inspecție vizuală.

(a)

Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

(b)

Reglaj incorect.

(c)

Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

1.1.19.

Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

Inspecție vizuală.

(a)

Racorduri sau montări nesigure.

(b)

Sistem defect în mod evident sau lipsă.

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor și vehiculul remorcat.

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.

1.1.21.

Sistem de frânare complet

Inspecție vizuală.

(a)

Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer, etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

(b)

Lipsa excesivă a etanșeității sau a antigelului.

(c)

Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

(d)

Reparație sau modificare neadecvată a uneia dintre componente.

1.1.22.

Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă.

(b)

Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.
1.2.   

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne; frânele sunt acționate în mod progresiv până la efortul maxim.

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

(d)

Frânare anormală pe oricare dintre roți.

(e)

Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.

1.2.2.

Eficiență

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.

(a)

Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:

(b)

Categoria M1, M2 și M3 – 50 % (1)

(c)

Categoria N1 – 45 %

(d)

Categoria N2 și N3 – 43 % (2)

(e)

Categoria O2, O3 și O4 – 40 % (3)

1.3.   

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1.

Performanță

(E)

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1.

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

1.3.2.

Eficiență

(E)

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2.

Puterea de frânare mai mică de 50 % (4) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte.
1.4.   

Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.

Performanță

(E)

A se aplica frâna pe un aparat static de testare frâne.

Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți.

1.4.2.

Eficiență

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.

1.5.

Performanța sistemului de încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil, testarea funcțiilor sistemului.

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).

(b)

Nefuncționarea sistemului.

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare

Inspecția vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

8.   EFECTE NOCIVE

8.2.   

Gaze de evacuare
8.2.1   

Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)

Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.

(b)

Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.1.2.

Emisii de gaze

(E)

Măsurătoare cu analizatorul de gaze evacuare în conformitate cu cerințele (7). În mod alternativ, pentru vehiculele echipate cu sisteme corespunzătoare de diagnosticare la bord, funcționarea corectă a sistemului de evacuare poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD și prin verificări simultane ale funcționării corecte a sistemului OBD ca alternativă la măsurarea emisiilor cu motorul la ralanti în conformitate cu specificațiile producătorului și cu alte cerințe (7) și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.

(a)

Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor,

(b)

fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc,

1.

pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

4,5 % sau

—

3,5 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (7);

2.

pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

la ralanti: 0,5 %,

—

la turație ridicată la ralanti: 0,3 %

sau

—

la ralanti: 0,3 % (5),

—

la turație ridicată la ralanti: 0,2 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (7).

(c)

Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului.

(d)

Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.

(e)

Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.
8.2.2   

Emisiile produse de motoarele diesel

8.2.2.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)

Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.

(b)

Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.2.2.

Opacitate

(E)

(a)

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat.

(b)

Condiționarea prealabilă a vehiculului:

1.

Vehiculele pot fi testate fără condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.

2.

Cerințele specifice condiționării prealabile:

(i)

motorul trebuie să fie complet încălzit, de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 80 °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului;

(ii)

sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

(c)

Procedura de testare:

1.

Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 10 secunde după eliberarea pedalei de accelerație.

2.

Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată total, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim de la pompa de injecție.

3.

În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turația specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație. De exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului sau permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor M2, M3, N2 și N3, ar trebui să fie de cel puțin două secunde.

4.

Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puțin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ține seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare.

5.

Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt în mod semnificativ mai mici decât limitele și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.

(a)

Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (7),

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul.

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele (7) nu permit utilizarea valorilor de referință,

—

pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1,

—

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1,

sau, pentru vehiculele identificate în cerințe (7) sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (7),

—

1,5 m-1  (6).

(c)

Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.

(1)  48 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(2)  45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințele (), oricare dintre acestea este mai recentă.

(3)  43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data din cerințele (), oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)  2,2 m/s2 pentru vehiculele N1, N2 și N3.

(5)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândurile A sau B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(6)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE modificată prin Directiva 1999/96/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2008.”

(7)  «Cerințele» sunt stabilite de cerințele de omologare de tip la data primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și de obligațiile privind post-echiparea sau de dreptul intern al țării de înmatriculare.

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/47

DIRECTIVA 2010/48/UE A COMISIEI

din 5 iulie 2010

de adaptare la progresul tehnic a Directivei 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora (1), în special articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al concurenței loiale este important să se asigure întreținerea și inspecția corespunzătoare a vehiculelor aflate în funcțiune, pentru ca acestea să își mențină performanța în conformitate cu omologarea de tip, fără o deteriorare excesivă, de-a lungul întregului lor ciclu de viață.

(2)

Normele și metodele, astfel cum sunt prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2009/40/CE, trebuie definite și adaptate suplimentar pentru a reflecta progresul tehnic, determinând îmbunătățirea în condiții de rentabilitate a inspecțiilor tehnice auto în Uniunea Europeană.

(3)

Trebuie luate în considerare constatările a două proiecte, Autofore (2) și IDELSY (3) care au abordat recent viitoarele opțiuni de inspecție tehnică auto, precum și rezultatul unui dialog deschis și faptic cu părțile interesate.

(4)

Stadiul actual al tehnologiei vehiculelor solicită includerea unor sisteme electronice moderne pe lista elementelor supuse inspecției.

(5)

Pentru a obține armonizare suplimentară a inspecțiilor tehnice auto, trebuie introduse metode de control pentru fiecare dintre elementele supuse inspecției.

(6)

Pentru a facilita această armonizare suplimentară și din motive privind consecvența normelor, pentru toate elementele supuse inspecției trebuie inclusă o listă non-exhaustivă cu principalele motive ale respingerii, astfel cum există deja pentru sistemele de frânare.

(7)

Inspecțiile tehnice auto trebuie să includă toate elementele relevante pentru modelul, construcția și echipamentele specifice ale vehiculului supus inspecției. În consecință, acolo unde este cazul, trebuie adăugate cerințe specifice pentru anumite categorii de vehicule.

(8)

Statele membre au extins obligativitatea inspecției tehnice auto periodice, în conformitate cu articolul 5 litera (e) din Directiva 2009/40/CE, la alte categorii de vehicule. În scopul armonizării suplimentare a inspecțiilor, trebuie incluse metode și norme pentru categoriile de vehicule în cauză. Inspecțiile tehnice auto trebuie desfășurate cu ajutorul tehnicilor și echipamentelor disponibile în prezent și fără utilizarea de instrumente pentru a demonta sau îndepărta diferite părți ale vehiculului.

(9)

Pe lângă elementele referitoare la siguranță, securitate și protecția mediului, inspecțiile trebuie, de asemenea, să includă identificarea vehiculului pentru a asigura o aplicare corectă a controalelor și a normelor, pentru a permite înregistrarea rezultatului inspecției și pentru a face posibilă aplicarea celorlalte cerințe juridice.

(10)

Pentru a facilita funcționarea pieței interne și îmbunătățirea metodelor de inspecție tehnică auto, este necesară introducerea rezultatelor într-un certificat de inspecție tehnică care să includă anumite elemente de bază.

(11)

Sunt necesare măsuri suplimentare în ceea ce privește dezvoltarea unor proceduri de inspecție alternative pentru a verifica starea de întreținere a autovehiculelor echipate cu motor diesel, în special în ceea ce privește NOx și particulele, luându-se în considerare noile sisteme de posttratare a emisiilor.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora instituit prin articolul 7 din Directiva 2009/40/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa II la Directiva 2009/40/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1)   Statele membre pun în aplicare acte cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la 31 decembrie 2011, cu excepția dispozițiilor punctului 3 din anexa II, care intră în vigoare începând cu 31 decembrie 2013. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la acestea.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a trimiterii.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi după data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 iulie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 141, 6.6.2009, p. 12.

(2)  Studiul Autofore privind punerea în practică a viitoarelor opțiuni de inspecție tehnică auto în Uniunea Europeană, http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/publications/projectfiles/autofore_en.htm

(3)  Inițiativa IDELSY privind diagnosticarea sistemelor electronice ale autovehiculelor pentru PTI, http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/publications/projectfiles/idelsy_en.htm

ANEXĂ

Anexa II la Directiva 2009/40/CE se înlocuiește cu următorul text:

‘ANEXA II

ELEMENTE CARE TREBUIE CONTROLATE ÎN MOD OBLIGATORIU

CUPRINS

1.

 Introducere

2.

 Domeniul de aplicare a inspecțiilor

3.

 Certificate de inspecție tehnică

4.

 Cerințe minime privind inspecțiile

0.

 Identificarea vehiculului

1.

 Echipament de frânare

2.

 Direcția

3.

 Vizibilitate

4.

 Lumini, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice

5.

 Punți, roți, anvelope și suspensie

6.

 Șasiu și accesorii șasiu

7.

 Alte echipamente

8.

 Efecte nocive

9.

 Inspecții suplimentare privind vehiculele pentru transportul de călători din categoriile M2, M3

1.   INTRODUCERE

Prezenta anexă stabilește sistemele și componentele vehiculelor supuse inspecției; aceasta detaliază metoda de inspecție și criteriile utilizate pentru a stabili dacă starea vehiculului este acceptabilă.

În cazul în care, în timpul inspecției, se constată că vehiculul este defect în ceea ce privește elementele menționate, autoritățile competente din statele membre trebuie să adopte o procedură pentru stabilirea condițiilor în care vehiculul poate fi utilizat înainte de a fi supus unei alte inspecții tehnice auto.

Inspecția tehnică auto trebuie să acopere cel puțin elementele menționate mai jos, cu condiția ca acestea să aibă legătură cu echipamentele vehiculului controlat în statul membru respectiv.

Inspecțiile tehnice auto trebuie să se desfășoare cu ajutorul tehnicilor și al echipamentelor disponibile în prezent și fără a se folosi unelte pentru a demonta sau îndepărta diferite părți ale vehiculului.

Toate elementele menționate trebuie considerate obligatorii la inspecția tehnică auto periodică a vehiculelor, cu excepția celor marcate cu litera (X), care fac referire la starea vehiculului și la eligibilitatea utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție periodică.

«Motivele respingerii» nu se aplică în cazurile în care acestea fac referire la cerințe care nu au fost stabilite de legislația relevantă privind omologarea vehiculelor la data primei înmatriculări, a primei puneri în circulație sau la cerințe privind postechiparea.

În cazul în care o metodă de inspecție este descrisă drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea elementelor, inspectorul trebuie, după caz, să le atingă, să evalueze zgomotul sau să se servească de orice alte metode corespunzătoare de inspecție fără ajutorul unui echipament special.

2.   DOMENIUL DE APLICARE A INSPECȚIILOR

Inspecția tehnică auto acoperă cel puțin elementele menționate mai jos, cu condiția ca acestea să aibă legătură cu echipamentele instalate ale vehiculului supus inspecției.

0.

identificarea vehiculului;

1.

echipamente de frânare;

2.

direcție;

3.

vizibilitate;

4.

echipamente de iluminat și părți ale sistemului electric;

5.

punți, roți, anvelope, suspensie;

6.

șasiu și accesorii șasiu;

7.

alte echipamente;

8.

efecte nocive;

9.

inspecții suplimentare privind vehiculele pentru transportul de călători din categoriile M2 și M3.

3.   CERTIFICATE DE INSPECȚIE TEHNICĂ

Operatorul sau șoferul vehiculului trebuie înștiințat în scris cu privire la defecțiuni, rezultatul inspecției tehnice și consecințele legale.

Certificatele de inspecție tehnică emise în cazul controalelor tehnice periodice obligatorii ale autovehiculului acoperă cel puțin următoarele elemente:

1.

numărul de identificare al vehiculului (NIV);

2.

numărul plăcuței de înmatriculare și simbolul țării de înmatriculare a vehiculului;

3.

locul și data inspecției;

4.

citirea contorului kilometric la data efectuării inspecției, dacă este disponibilă;

5.

clasa vehiculului, dacă este disponibilă;

6.

defecțiuni identificate (se recomandă urmărirea ordinii numerice de la punctul 5 din prezenta anexă) și categoria aferentă;

7.

evaluarea globală a vehiculului;

8.

data următoarei inspecții periodice (în cazul în care aceste informații nu sunt furnizate prin alte mijloace);

9.

nunele comisiei de inspecție și semnătura sau identificarea inspectorului responsabil de inspecție.

4.   CERINȚE MINIME PRIVIND INSPECȚIILE

Inspecția tehnică auto acoperă cel puțin elementele și utilizează standardele și metodele minime menționate mai jos. Motivele respingerii reprezintă exemple de defecțiuni care pot fi depistate.

Element

Metodă

Motivele respingerii

0.   IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1.

Plăcuțele cu numărul de înmatriculare (în cazul în care se stipulează astfel în cerințe (8)

Inspecție vizuală.

(a)

Plăcuță (plăcuțe) de înmatriculare lipsă sau atât de nesigur fixată (fixate) încât există posibilitatea să cadă.

(b)

Număr lipsă sau ilizibil.

(c)

Neconform cu actele sau înregistrările vehiculului.

0.2.

Numărul de șasiu/numărul de serie al vehiculului

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă sau de negăsit.

(b)

Incomplet, ilizibil.

(c)

Neconform cu actele sau înregistrările vehiculului.

1.   ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1.

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul pârghiei manuale

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Pivot prea strâns.

(b)

Uzură sau joc excesiv.

1.1.2.

Starea pedalei/pârghiei manuale și cursa dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână.

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

1.1.3.

Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Timpul de verificare necesar pentru pompă sau pentru compresor pentru valoarea profesională sigură și pentru funcționarea dispozitivului de avertizare, supapa de protecție a multicircuitului și supapa de decompresiune.

(a)

Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

(b)

Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele (8)

(c)

Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

(e)

Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.

1.1.4.

Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Verificare funcțională

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

(c)

Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare.

1.1.6.

Activator frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână, frână de mână electronică

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

(b)

Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

(c)

Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

(d)

Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.

(e)

Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor.

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(d)

Deversare sau pierdere de lichid de frână.

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă.

(a)

Ventil de izolare defect sau supapă cu auto-etanșare defectă.

(b)

Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(c)

Etanșeitate insuficientă.

(d)

Funcționare defectuoasă.

1.1.9.

Acumulator, rezervor de presiune

Inspecție vizuală.

(a)

Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.

(b)

Nefuncționarea dispozitivului de golire.

(c)

Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Servomecanism defect sau ineficace.

(b)

Cilindru principal defect sau neetanș.

(c)

Cilindru principal nesigur.

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână.

(e)

Lipsă capac rezervor cilindru principal.

(f)

Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

1.1.11.

Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)

Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

(d)

Conducte plasate greșit.

1.1.12.

Furtunuri flexibile ale frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)

Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.

(c)

Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

(e)

Porozitatea furtunurilor.

1.1.13.

Garnituri de frână

Inspecție vizuală.

(a)

Garnituri excesiv de uzate.

(b)

Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

(c)

Garnituri lipsă.

1.1.14.

Tamburi de frână, discuri de frână

Inspecție vizuală.

(a)

Tambur sau disc excesiv de uzat, fisurat excesiv, crăpat, nesigur sau spart.

(b)

Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare etc.).

(c)

Tambur sau disc lipsă.

(d)

Placa din spate nesigură.

1.1.15.

Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri.

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate.

(c)

Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

(d)

Control al cablurilor defect.

(e)

Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

1.1.16.

Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Organ de acționare fisurat sau deteriorat.

(b)

Organ de acționare neetanș.

(c)

Organ de acționare montat nesigur sau necorespunzător.

(d)

Organ de acționare excesiv de corodat.

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

(f)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

1.1.17.

Corector automat al frânei în funcție de sarcină

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)

Cuplaj defect.

(b)

Cuplaj incorect reglat.

(c)

Blocarea sau nefuncționarea supapei.

(d)

Lipsa supapei.

(e)

Plăcuță cu date lipsă.

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele (8)

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

Inspecție vizuală.

(a)

Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

(b)

Reglaj incorect.

(c)

Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

1.1.19.

Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

Inspecție vizuală.

(a)

Racorduri sau montări nesigure.

(b)

Sistem defect în mod evident sau lipsă.

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor și vehiculul remorcat.

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.

1.1.21.

Sistem de frânare complet

Inspecție vizuală.

(a)

Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

(b)

Lipsa excesivă a etanșeității sau a antigelului.

(c)

Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare la oricărui component (1)

1.1.22.

Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă.

(b)

Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.

1.2.

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau, dacă acest lucru nu este posibil, frânele sunt acționate în mod progresiv până la efortul maxim.

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

(d)

Frânare anormală pe oricare dintre roți.

(e)

Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.

1.2.2.

Eficiență

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau, dacă acesta nu poate fi folosit din motive tehnice, se efectuează un test rutier cu ajutorul unui decelerometru. Vehiculele sau remorcile cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069 sau metodele echivalente.

Testele rutiere trebuie desfășurate pe un carosabil uscat, neted și drept.

Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:

 

Vehiculele înmatriculate pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentei directive:

—

Categoria N1: 50 %

—

Categoria M1: 58 %

—

Categoria M2 și M3: 50 %

—

Categoria N2 și N3: 50 %

—

Categoria O2 (XX) (10), O3 și O4:

—

în cazul semiremorcilor: 45 %

—

în cazul remorcilor cu bară de tracțiune: 50 %

 

Vehiculele înmatriculate înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive:

 

Categoria N1: 45 %

 

Categoria M1, M2 și M3: 50 % (2)

 

Categoria N2 și N3: 43 % (3)

 

Categoria O2 (XX) (10), O3 și O4: 40 % (4)

 

Alte categorii (XX) (10):

—

Categoriile L (ambele frâne):

—

Categoria L1e: 42 %

—

Categoria L2e, L6e: 40 %

—

Categoria L3e: 50 %

—

Categoria L4e: 46 %

—

Categoria L5e, L7e: 44 %

—

Categoriile L (frână pe roata din spate):

—

toate categoriile: 25 %

1.3.

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1.

Performanță

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1.

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

1.3.2.

Eficiență

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2.

Puterea de frânare mai mică de 50 % (5) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte.

(cu excepția categoriilor L1e și L3e).

1.4.

Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.

Performanță

A se aplica frâna pe un aparat static de testare frâne și/sau în timpul unui test rutier cu ajutorul unui decelerometru.

Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

1.4.2.

Eficiență

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne sau printr-un test rutier cu ajutorul unui decelerometru de indicare sau înregistrare a datelor sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut. Dacă este posibil, vehiculele de marfă trebuie inspectate încărcate.

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.

(cu excepția categoriilor L1e și L3e).

1.5.

Performanța sistemului de încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil, testarea funcțiilor sistemului.

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).

(b)

Nefuncționarea sistemului.

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

Inspecția vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

(c)

Senzorii de viteză din roată lipsă sau deteriorați.

(d)

Instalație electrică deteriorată.

(e)

Alte componente lipsă sau deteriorate.

1.7.

Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecția vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

2.   DIRECȚIA

2.1.

Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă și cu roțile în aer sau pe plăci turnante, se învârte volanul de direcție într-o parte și-n alta. Inspecție vizuală a modului de funcționare a mecanismului de direcție.

(a)

Dificultate în acționarea transmisiei.

(b)

Palier de arbore răsucit sau caneluri uzate.

(c)

Palier de arbore excesiv de uzat.

(d)

Mișcare excesivă a palierului de arbore.

(e)

Neetanșă (neetanșe).

2.1.2.

Fixare de protecție a transmisiei direcției

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă și cu greutatea roților pe pământ, se învârte volanul de direcție sau ghidonul în sensul acelor de ceasornic și în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcție. Inspecție vizuală a modului de atașare a cutiei de transmisie la șasiu.

(a)

Fixare de protecție necorespunzătoare a transmisiei direcției.

(b)

Alungirea găurilor de fixare de protecție a transmisiei direcției.

(c)

Lipsă sau fisurare a șuruburilor de fixare.

(d)

Cutie de transmisie fisurată.

2.1.3.

Stare cuplaj direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă și cu roțile pe pământ, se învârte volanul de direcție în sensul acelor de ceasornic și în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcție. Inspecție vizuală a componentelor de direcție în ceea ce privește uzura, fisurile și securitatea.

(a)

Mișcare relativă a componentelor care ar trebui să fie fixe.

(b)

Uzură excesivă a racordurilor.

(c)

Componente fisurate sau deformate.

(d)

Lipsă a dispozitivelor de închidere.

(e)

Aliniere greșită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcției).

(f)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

(g)

Lipsa, defectarea sau deteriorarea excesivă a învelișului de protecție contra prafului.

2.1.4.

Funcționare cuplaj direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă și cu roțile pe pământ și cu motorul pornit (servodirecție), se învârte volanul într-o parte și-n alta. Inspecție vizuală a mișcării levierului.

(a)

Mișcarea levierului de direcție produce ciocnirea cu un element fix al șasiului.

(b)

Nefuncționarea sau lipsa stopurilor de direcție.

2.1.5.

Servodirecție

Se verifică sistemul de direcție în ceea ce privește etanșeitatea și nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roțile pe pământ și cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecție funcționează.

(a)

Pierdere de lichid.

(b)

Lichid insuficient.

(c)

Nefuncționare a mecanismului.

(d)

Mecanism fisurat sau nesigur.

(e)

Aliniere necorespunzătoare sau tamponarea componentelor.

(f)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

(g)

Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv.

2.2.

Volanul, coloana și bara de direcție

2.2.1.

Starea volanului/barei de direcție

Cu roțile pe pământ, se învârte volanul de direcție într-o parte și-n alta în plan perpendicular, până la coloană și se aplică o presiune ușoară în sus și-n jos. Inspecție vizuală a jocului.

(a)

Mișcare relativă între volanul și coloana de direcție, indicând o fixare proastă.

(b)

Lipsa dispozitivului de fixare pe butucul volanului de direcție.

(c)

Butucul, coroana sau spițele volanului de direcție fisurate sau prost fixate.

2.2.2.

Coloană/juguri și furci de direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă și cu greutatea vehiculului pe pământ, se aliniază roata de direcție la coloană, se împinge roata/volanul de direcție în diferite direcții la unghiurile potrivite, până la coloană/furci. Inspecție vizuală a jocului și a stării cuplajelor flexibile la racordurile universale.

(a)

Mișcare excesivă în sus sau în jos a centrului volanului de direcție.

(b)

Mișcare excesivă a părții superioare a coloanei, radial de la ax la coloană.

(c)

Cuplaj flexibil deteriorat.

(d)

Cuplaj defect.

(e)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

2.3.

Joc direcție

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă, greutatea vehiculului pe roți, motorul pornit pentru vehiculele cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se învârte ușor volanul de direcție în sensul acelor de ceasornic și invers pe cât posibil fără a mișca roțile. Inspecția vizuală a mișcării libere.

Mișcare liberă excesivă a direcției (de exemplu, mișcarea unui punct pe jantă depășește o cincime din diametrul volanului de direcție sau nu este conformă cu cerințele (8).

2.4.

Aliniament roți (X) (9)

Se verifică aliniamentul roților de direcție cu ajutorul echipamentelor necesare.

Aliniament neconform cu datele producătorului sau cu cerințele (8).

2.5.

Platformă cu osie directoare pentru remorci

Inspecție vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcție.

(a)

Componentă deteriorată sau fisurată.

(b)

Joc excesiv.

(c)

Cuplaj defect.

2.6.

Servodirecție electronică (EPS)

Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre unghiul volanului de direcție și unghiul roților în momentul pornirii sau opririi motorului.

(a)

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al servodirecției electronice indică o funcționare defectuoasă a sistemului.

(b)

Neconcordanță între unghiul volanului de direcție și unghiul roților.

(c)

Nefuncționare a asistenței electrice.

3.   VIZIBILITATE

3.1.

Câmp de vizibilitate

Inspecție vizuală de pe scaunul conducătorului auto.

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto, care nu poate privi clar în față sau în lateral.

3.2.

Stare geamuri

Inspecție vizuală.

(a)

Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis).

(b)

Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau colorată ușor) neconforme cu prevederile cerințelor (8) (XX) (10).

(c)

Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă.

3.3.

Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecție vizuală.

(a)

Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerințele (8).

(b)

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, deteriorat, prost fixat sau nesigur.

3.4.

Ștergătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Nefuncționarea sau lipsa ștergătoarelor.

(b)

Lamele de șters lipsă sau defecte în mod evident.

3.5

Spălătoare de parbriz

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționare corespunzătoare a spălătoarelor.

3.6

Sistem de dezaburire (X) (9)

Inspecție vizuală și prin acționare.

Sistem nefuncțional sau în mod sigur defect.

4.   LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1.

Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Funcționare defectuoasă sau lipsa farului/sursei de lumină.

(b)

Funcționare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și lentile).

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.1.2.

Orientare

Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul unui dispozitiv sau ecran de focalizare a luminii.

Centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerințe (8).

4.1.3.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (8) (Un număr de faruri iluminate concomitent).

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

4.1.4.

Respectarea cerințelor (8).

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

(b)

Lentile sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

(c)

Sursă de lumină și lampă incompatibile.

4.1.5.

Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și în timpul funcționării, dacă este posibil.

(a)

Nefuncționare a dispozitivului.

(b)

Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul conducătorului auto.

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Inspecție vizuală și în timpul funcționării, dacă este posibil.

Nefuncționare a dispozitivului.

4.2.

Lămpi de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit și lămpi de contur

4.2.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Sursă de lumină defectă.

(b)

Lentile defecte.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.2.2

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

4.2.3.

Respectarea cerințelor (8).

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

(b)

Lentile sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

4.3.

Lămpi de stop

4.3.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Sursă de lumină defectă.

(b)

Lentile defecte.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.3.2.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

4.3.3.

Respectarea cerințelor (8).

Inspecție vizuală și prin acționare.

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

4.4.

Lămpi de semnalizare direcție și de avertizare pericol

4.4.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Sursă de lumină defectă.

(b)

Lentile defecte.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.4.2.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

4.4.3.

Respectarea cerințelor (8).

Inspecție vizuală și prin acționare.

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

Inspecție vizuală și prin acționare.

Rata semnalului luminos neconformă cu cerințele (8).

4.5.

Lămpi de ceață față și spate

4.5.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Sursă de lumină defectă.

(b)

Lentile defecte.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.5.2

Aliniament (X) (9)

Prin acționare și cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii.

Deviere a lămpii de ceață față de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă.

4.5.3.

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

4.5.4.

Respectarea cerințelor (8).

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8)

(b)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8)

4.6.

Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Sursă de lumină defectă.

(b)

Lentile defecte.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.6.2

Respectarea cerințelor (8)

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

(b)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

4.6.3

Comutare

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

4.7.

Dispozitiv de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lampă care proiectează lumina direct în spate.

(b)

Sursă de lumină defectă.

(c)

Lampă fixată nesigur.

4.7.2.

Respectarea cerințelor (8)

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

4.8.

Catadioptrii, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1.

Stare

Inspecție vizuală.

(a)

Echipament reflectorizant defect sau deteriorat.

(b)

Reflector fixat nesigur.

4.8.2.

Respectarea cerințelor (8)

Inspecție vizuală.

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconformă cu cerințele (8).

4.9.

Lămpi de control obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

Inspecție vizuală și prin acționare.

Nefuncționale.

4.9.2.

Respectarea cerințelor (8)

Inspecție vizuală și prin acționare.

Neconforme cu cerințele (8).

4.10.

Racorduri electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

Inspecție vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii.

(a)

Componente fixe atașate nesigur.

(b)

Izolație stricată sau deteriorată.

(c)

Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului de remorcare.

4.11.

Cabluri electrice

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă, inclusiv a compartimentelor motorului în unele cazuri.

(a)

Instalație electrică nesigură sau securizată necorespunzător.

(b)

Instalație electrică deteriorată.

(c)

Izolație stricată sau deteriorată.

4.12.

Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (9)

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele (8).

(b)

Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele (8).

(c)

Lampă/catadioptru atașat nesigur.

4.13.

Baterie (Baterii)

Inspecție vizuală.

(a)

Nesigură (nesigure).

(b)

Neetanșă (neetanșe).

(c)

Comutator defect (dacă este necesar).

(d)

Fitiluri defecte (dacă sunt necesare).

(e)

Ventilație necorespunzătoare (dacă este necesară).

5.   PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1.

Punți

5.1.1.

Punți

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a)

Punte fisurată sau deformată.

(b)

Atașare nesigură la vehicul.

(c)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

5.1.2.

Fuzete

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone Se aplică o forță verticală sau laterală la fiecare roată și se constată gradul de mișcare dintre fuzetă și raza axului.

(a)

Fuzetă fisurată.

(b)

Uzură excesivă a pivotului de articulație și/sau a bucșelor.

(c)

Mișcare excesivă între fuzetă și raza axului.

(d)

Joc al pivotului fuzetei în punte.

5.1.3.

Rulmenți roată

Inspecție vizuală cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone Se aplică o forță laterală sau verticală la fiecare roată și se constată gradul de ridicare a roții până la fuzetă.

(a)

Joc excesiv al unui rulment.

(b)

Rulment roată prea strâns, blocat.

5.2.

Roți și anvelope

5.2.1.

Butuc

Inspecție vizuală.

(a)

Piulițe de fixare a roților lipsă sau slab strânse.

(b)

Osie uzată sau deteriorată.

5.2.2.

Roți

Inspecție vizuală a ambelor părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă.

(a)

Sudură fisurată sau defectă.

(b)

Montare necorespunzătoare a inelelor de fixare a anvelopelor.

(c)

Roată deformată sau uzată excesiv.

(d)

Mărimea sau tipul roții neconforme cu cerințele (8) și nesigure.

5.2.3.

Anvelope

Inspecție vizuală a întregii anvelope fie prin rotirea roții în aer și cu vehiculul pe un elevator sau pe o rampă, fie prin împingerea vehiculului înainte și înapoi pe un elevator.

(a)

Mărimea anvelopei, capacitatea de încărcare, marca de omologare sau rata vitezei neconforme cu cerințele (8) și susceptibile să afecteze siguranța rutieră.

(b)

Anvelopele de pe aceeași punte sau de pe roțile pereche sunt de mărimi diferite.

(c)

Anvelopele de pe aceeași punte au o construcție diferită (radială/pliuri transversale).

(d)

Anvelope grav deteriorate sau tăiate.

(e)

Adâncimea profilului anvelopelor neconformă cu cerințele (8).

(f)

Frecarea anvelopelor de alte componente.

(g)

Anvelopele pe care se pot decupa noi caneluri neconforme cu cerințele (8).

(h)

Funcționare defectă sau nefuncționarea clară a sistemului de monitorizare a presiunii pneumatice.

5.3.

Sistem de suspensie

5.3.1.

Arcuri și stabilizatori

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a)

Arcuri atașate necorespunzător la șasiu sau punte.

(b)

Arc deteriorat sau fisurat.

(c)

Lipsă arc.

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

5.3.2.

Amortizoare

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă sau cu ajutorul unor echipamente speciale, dacă acestea sunt disponibile.

(a)

Amortizoare atașate necorespunzător la șasiu sau punte.

(b)

Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare.

5.3.2.1

Test de eficiență a amortizoarelor (X) (9)

Se utilizează un echipament special și se compară diferențele din dreapta/stânga și/sau valorile absolute stipulate de producători.

(a)

Diferențe semnificative între cele două direcții.

(b)

Neatingerea valorilor minime stipulate.

5.3.3.

Tuburi pentru arborele cardanic, brațe suspensie dreapta față brațe triunghiulare și brațe de suspensie

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a)

Atașare necorespunzătoare a componentei pe șasiu sau punte.

(b)

Componentă deteriorată, fisurată sau corodată excesiv.

(c)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

5.3.4.

Joncțiune

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă. Pot fi utilizați și sunt recomandați detectorii privind jocul roților pentru vehiculele cu o masă brută (GVM) de peste 3,5 tone.

(a)

Uzură excesivă a pivotului de articulație și/sau a bucșelor sau a joncțiunilor.

(b)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

5.3.5.

Suspensie pneumatică

Inspecție vizuală.

(a)

Sistem inoperabil.

(b)

Componente defecte, modificate sau deteriorate care afectează negativ funcționarea sistemului.

(c)

Sistem auditiv neetanș.

6.   ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1.

Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a)

Părți sau bară transversală fisurată sau deformată.

(b)

Plăci de strângere sau legături nesigure.

(c)

Corodare excesivă care afectează rigiditatea ansamblului.

6.1.2.

Țevi de eșapament și amortizoare de zgomot

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a)

Sistem de eșapament nesigur sau neetanș.

(b)

Pătrunderea de gaze în cabina sau compartimentul călătorilor.

6.1.3.

Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC.

(a)

Rezervor sau conducte nesigure.

(b)

Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau ineficient.

(c)

Conducte deteriorate sau erodate.

(d)

Funcționare necorespunzătoare a robinetului de combustibil (dacă este necesar).

(e)

Risc de izbucnire a incendiului din cauza:

—

scurgerilor de combustibil;

—

rezervorului de combustibil sau sistem de eșapament protejat necorespunzător;

—

stării compartimentului motorului.

(f)

Sistem GPL/GNC sau de hidrogen neconform cu cerințele (8).

6.1.4.

Bare de protecție, dispozitive de protecție laterală și dispozitive antiîncastrare spate

Inspecție vizuală.

(a)

Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza accidente la zgâriere sau contact.

(b)

Dispozitiv clar neconform cu cerințele (8).

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă (dacă este montat)

Inspecție vizuală.

(a)

Suport în stare precară.

(b)

Suport fisurat sau nesigur.

(c)

Roată de rezervă fixată necorespunzător în suport și care stă să cadă.

6.1.6.

Mecanism de cuplare și echipament de tractare

Inspecție vizuală privind uzura și operarea corectă, cu atenție specială la montarea sau utilizarea fiecărui dispozitiv de securitate și/sau manometru.

(a)

Componente deteriorate, defecte sau crăpate.

(b)

Uzură excesivă a unui component.

(c)

Cuplaj defect.

(d)

Lipsa sau funcționarea necorespunzătoare a dispozitivelor de securitate.

(e)

Nefuncționarea indicatoarelor.

(f)

Obstrucționarea plăcuțelor de înmatriculare sau a farurilor (atunci când nu sunt aprinse)

(g)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

6.1.7.

Transmisie

Inspecție vizuală.

(a)

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau lipsă.

(b)

Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv.

(c)

Cardan uzat excesiv.

(d)

Cuplaje flexibile deteriorate.

(e)

Arbore deteriorat sau îndoit.

(f)

Suportul palierului fisurat sau nesigur.

(g)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

(h)

Modificare ilegală a transmisiei.

6.1.8.

Ansambluri de motoare

Inspecție vizuală fără a fi nevoie de urcarea vehiculului pe un elevator sau pe o rampă.

Structuri deteriorate, clar și grav avariate, fixate necorespunzător sau fisurate.

6.1.9

Performanța motoarelor

Inspecție vizuală.

(a)

Unitate de comandă modificată ilegal.

(b)

Modificare ilegală a motorului.

6.2.

Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare

Inspecție vizuală.

(a)

Panou fixat necorespunzător sau deteriorat sau parte care poate provoca accidente.

(b)

Pilon al caroseriei nesigur.

(c)

Emisii de gaze ale motorului sau de eșapament.

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

6.2.2.

Montare

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

(a)

Caroserie sau cabină nesigură.

(b)

Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe șasiu.

(c)

Fixare nesigură sau lipsă a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe barele transversale.

(d)

Corodare excesivă a punctelor de fixare pe caroseria integrală.

6.2.3.

Uși și dispozitive de închidere a ușilor

Inspecție vizuală.

(a)

Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător.

(b)

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă.

(c)

Ușă, balamale, catarame, piloni lipsă, fixați necorespunzător sau deteriorați.

6.2.4.

Podea

Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă.

Podea nesigură sau foarte deteriorată.

6.2.5.

Scaun conducător auto

Inspecție vizuală.

(a)

Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă.

(b)

Funcționare necorespunzătoare a mecanismului de reglare.

6.2.6.

Alte scaune

Inspecție vizuală.

(a)

Scaune defecte sau nesigure.

(b)

Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele (8).

6.2.7.

Comenzi de conducere

Inspecție vizuală și prin acționare.

Funcționare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcționarea în siguranță a vehiculului.

6.2.8.

Treptele cabinei

Inspecție vizuală.

(a)

Treaptă sau inel de treaptă nesigur.

(b)

Treaptă sau inel care pot provoca accidente.

6.2.9.

Alte instalații și echipamente interioare și exterioare Inspecție vizuală.

Inspecție vizuală.

(a)

Alte instalații sau echipamente neconforme cu cerințele.

(b)

Neetanșeitatea echipamentelor hidraulice (8).

(c)

Neetanșeitatea echipamentelor hidraulice.

6.2.10.

Apărătoare laterale ale aripii (aripi), dispozitive de evitare a stropirii

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă, prost fixate sau corodate.

(b)

Distanță insuficientă față de roți.

(c)

Neconforme cu cerințele (8).

7.   ALTE ECHIPAMENTE

7.1.

Centuri de siguranță/catarame și sisteme de fixare

7.1.1.

Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente

Inspecție vizuală.

(a)

Punct de fixare deteriorat excesiv.

(b)

Punct de fixare prost fixat.

7.1.2.

Starea centurilor de siguranță/cataramelor

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Centura de siguranță obligatorie lipsă sau nemontată.

(b)

Centură de siguranță deteriorată.

(c)

Centură de siguranță neconformă cu cerințele (8).

(d)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a cataramei centurii de siguranță.

(e)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a retractorului centurii de siguranță.

7.1.3.

Dispozitiv limitator al sarcinii centurii de siguranță

Inspecție vizuală.

Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul în cauză.

7.1.4.

Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

Inspecție vizuală.

Lipsa evidentă sau nepotrivirea dispozitivelor de pretensionare pentru vehiculul în cauză.

7.1.5.

Airbaguri

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsa evidentă sau nepotrivirea airbagurilor pentru vehiculul în cauză.

(b)

Airbag evident nefuncțional.

7.1.6.

Sisteme SRS

Inspecția vizuală a ledului indicator de defecțiuni (MIL).

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al SRS indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

7.2.

Extinctor (X) (9)

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă.

(b)

Neconforme cu cerințele (8).

7.3.

Dispozitive de închidere și dispozitiv antifurt

Inspecție vizuală și în timpul funcționării.

(a)

Dispozitiv defect și care nu previne furtul vehiculului.

(b)

Sistem de închidere sau blocare defect sau funcționând necorespunzător.

7.4.

Triunghi reflectorizant (dacă este necesar)(X) (9)

Inspecție vizuală.

(a)

Lipsă sau incomplet.

(b)

Neconforme cu cerințele (8).

7.5.

Trusă de prim ajutor (dacă este necesar)(X) (9)

Inspecție vizuală.

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerințele (8).

7.6.

Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt necesare) (X) (9)

Inspecție vizuală.

Lipsă sau în stare precară.

7.7.

Dispozitive de avertizare acustică

Inspecție vizuală și prin acționare.

(a)

Nefuncționale.

(b)

Comandă nesigură.

(c)

Neconforme cu cerințele (8).

7.8.

Vitezometru

Inspecție vizuală sau prin acționare în timpul unui test rutier sau prin mijloace electronice.

(a)

Neconforme cu cerințele (8).

(b)

Nefuncțional.

(c)

Incapabil de a fi iluminat.

7.9.

Tahograf (dacă este montat/necesar)

Inspecție vizuală.

(a)

Neconforme cu cerințele (8).

(b)

Nefuncțional.

(c)

Defect sau sigilii lipsă.

(d)

Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

(e)

Falsificare sau modificare evidentă.

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

7.10.

Dispozitiv limitator de viteză (dacă este montat/necesar)

Inspecție vizuală și prin acționare dacă echipamentul este disponibil.

(a)

Neconforme cu cerințele (8).

(b)

Evident nefuncțional.

(c)

Limitator de viteză incorect (dacă este verificat).

(d)

Defect sau sigilii lipsă.

(e)

Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

7.11.

Odometru (dacă este disponibil)(X) (9)

Inspecție vizuală.

(a)

Modificare evidentă (fraudă)

(b)

Nefuncționare evidentă.

7.12.

Sistemul de control electronic al stabilității (ESC) (dacă este montat/necesar)

Inspecție vizuală.

(a)

Senzorii de viteză din roată lipsă sau deteriorați.

(b)

Instalație electrică deteriorată.

(c)

Alte componente lipsă sau deteriorate.

(d)

Deteriorare sau nefuncționare corespunzătoare a comutatorului.

(e)

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

8.   EFECTE NOCIVE

8.1.

Zgomot

8.1.1.

Sistem de eliminare a zgomotului

Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul consideră că nivelul sonor este în limitele acceptate, situație în care poate fi desfășurat un test de analizare a zgomotului permanent cu ajutorul unui sonometru).

(a)

Nivelurile sonore depășesc nivelurile maxime admise în cerințele (8).

(b)

O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, stă să cadă, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident și care poate afecta negativ nivelurile de zgomot.

8.2.

Gaze de evacuare

8.2.1.

Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)

Echipamentul de control al gazelor montat de producător este absent, modificat sau evident defect.

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.1.2.

Emisii de gaze

Măsurătoare cu analizatorul de gaze evacuare în conformitate cu cerințele (8). În mod alternativ, pentru vehiculele echipate cu sisteme corespunzătoare de diagnosticare la bord, funcționarea corectă a sistemului de evacuare poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD și prin verificări simultane ale funcționării corecte a sistemului OBD ca alternativă la măsurarea emisiilor cu motorul la ralanti în conformitate cu specificațiile producătorului și cu alte cerințe (8).

(a)

Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor;

(b)

Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc:

(i)

pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

—

4,5 %, sau

—

3,5 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (8).

(ii)

pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:

—

la ralanti: 0,5 %;

—

la turație ridicată la ralanti: 0,3 %

sau

—

la ralanti: 0,3 % (6)

—

la turație ridicată la ralanti: 0,2 %,

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (8).

(c)

Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului

(d)

Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.

8.2.2.

Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1

Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)

Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod sigur defect.

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.2.2.

Opacitate

Vehiculele înmatriculate sau puse în circulație înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exonerate de această obligație

(a)

Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat.

(b)

Condiționarea prealabilă a vehiculului:

1.

Vehiculele pot fi testate fără condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.

2.

Cerințele specifice condiționării prealabile:

(i)

Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 80 °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului.

(ii)

Sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

(c)

Procedura de testare:

1.

Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 10 secunde după eliberarea pedalei de accelerație.

2.

Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată total, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim de la pompa de injecție.

3.

În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turația specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație. De exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului sau permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor de categoria 1 și 2 din anexa 1, ar trebui să fie de cel puțin două secunde.

4.

Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puțin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ține seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare.

5.

Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mici decât valorile limită.

(a)

Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8):

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul;

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele (8) nu permit utilizarea valorilor de referință:

 

pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1;

 

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1;

 

sau, pentru vehiculele identificate în cerințe (8) sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8):

 

1,5 m-1  (7).

8.3.

Suprimarea interferenței electromagnetice

Interferența radio (X) (9)

Examinare vizuală.

Orice nerespectare a cerințelor (8)

8.4.

Alte elemente legate de mediu

8.4.1

Scurgeri de lichide

Examinare vizuală.

Orice scurgere excesivă de lichid care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ceea ce privește siguranța utilizatorilor drumului.

9.   INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE PENTRU TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI DIN CATEGORIILE M2, M3

9.1.

Uși

9.1.1.

Uși de intrare și ieșire

Inspecție vizuală și în timpul funcționării.

(a)

Funcționare defectuoasă.

(b)

Stare deteriorată.

(c)

Comandă pentru avarii defectă.

(d)

Comandă la distanță a ușilor sau dispozitive de avertizare defecte.

(e)

Neconforme cu cerințele (8).

9.1.2

Ieșiri de urgență

Inspecție vizuală și în timpul funcționării (dacă este cazul).

(a)

Funcționare defectuoasă.

(b)

Semne indicând ieșirile de urgență lipsă sau ilizibile.

(c)

Lipsa ciocanului pentru spart geamurile.

(d)

Neconforme cu cerințele (8).

9.2.

Sistem de dezaburire și dezgheț (X) (9)

Inspecție vizuală și în timpul funcționării.

(a)

Funcționare necorespunzătoare.

(b)

Emisii de gaze toxice sau de evacuare în compartimentul călătorilor.

(c)

Dejivrare defectă (dacă este obligatorie).

9.3.

Sistem de ventilație și de încălzire (X) (9)

Inspecție vizuală și în timpul funcționării.

(a)

Funcționare defectuoasă.

(b)

Emisii de gaze toxice sau de evacuare în compartimentul călătorilor.

9.4.

Scaune

9.4.1.

Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoțitor)

Inspecție vizuală.

(a)

Scaune defecte sau nesigure

(b)

Strapontine (dacă sunt permise) neautomate

(c)

Neconforme cu cerințele (8).

9.4.2

Scaunul conducătorului auto (cerințe suplimentare)

Inspecție vizuală.

(a)

Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecție antireflexie sau parasolar.

(b)

Protecție pentru conducătorul auto nesigură sau neconformă cu cerințele (8).

9.5.

Iluminatul interior și dispozitivele de ghidare (X) (9)

Inspecție vizuală și în timpul funcționării

Dispozitiv defect sau neconform cu cerințele (8).

9.6.

Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare

Inspecție vizuală.

(a)

Podea nesigură.

(b)

Balustrade sau mânere de susținere defecte.

(c)

Neconforme cu cerințele (8).

9.7.

Scări și trepte

Inspecție vizuală și în timpul funcționării (dacă este cazul).

(a)

Stare deteriorată sau defectă.

(b)

Funcționare necorespunzătoare a scărilor retractabile.

(c)

Neconforme cu cerințele (8).

9.8.

Sistem de comunicare cu călătorii (X) (9)

Inspecție vizuală și prin acționare.

Sistem defect

9.9.

Notificări (X) (9)

Inspecție vizuală.

(a)

Notificare lipsă, eronată sau ilizibilă.

(b)

Neconforme cu cerințele (8).

9.10.

Cerințe privind transportul copiilor. (X) (9)

9.10.1.

Uși

Inspecție vizuală.

Siguranța ușilor neconformă cu cerințele (8) privind acest mod de transport.

9.10.2.

Echipamente de semnalizare și speciale

Inspecție vizuală.

Echipamente de semnalizare și speciale absente sau neconforme cu cerințele (8).

9.11.

Cerințe privind transportul persoanelor cu handicap(X) (9)

9.11.1.

Uși, rampe și lifturi

Inspecție vizuală și în timpul funcționării

(a)

Funcționare defectuoasă.

(b)

Stare deteriorată.

(c)

Comandă (comenzi) defectuoasă (defectuoase).

(d)

Dispozitiv(e) de avertizare defect(e) (defectuoase).

(e)

Neconforme cu cerințele (8).

9.11.2.

Reglaj scaune rulante

Inspecție vizuală și în timpul funcționării, dacă este cazul.

(a)

Funcționare defectuoasă.

(b)

Stare deteriorată.

(c)

Comandă (comenzi) defectuoasă (defectuoase).

(d)

Neconforme cu cerințele (8).

9.11.3.

Echipamente de semnalizare și speciale

Inspecție vizuală.

Echipamente de semnalizare și speciale absente sau neconforme cu cerințele (8).

9.12.

Alte echipamente speciale (X) (9)

9.12.1.

Instalații de preparare a alimentelor

Inspecție vizuală.

(a)

Instalație neconformă cu cerințele (8).

(b)

Instalație deteriorată în așa măsură încât utilizarea sa ar putea deveni periculoasă.

9.12.2

Instalație sanitară

Inspecție vizuală.

Instalație neconformă cu cerințele (8).

9.12.3

Alte dispozitive (de exemplu, sisteme audio-vizuale)

Inspecție vizuală.

Neconforme cu cerințele (8).

(1)  Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței vehiculului pe carosabil sau asupra mediului.

(2)  48 % de vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(3)  45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în regulamente, oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)  43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în regulamente, oricare dintre acestea este mai recentă.

(5)  2,2m/s2 pentru vehiculele din categoriile N1, N2 și N3.

(6)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândurile A sau B secțiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior, sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(7)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2008.

(8)  «Cerințele» sunt stabilite ca urmare a normelor privind aprobarea de tip la data aprobării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și în cadrul obligațiilor de adaptare sau în legislația națională a țării de înmatriculare.

(9)  Simbolul (X) face trimitere la elementele legate de starea vehiculului și la eligibilitatea utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție periodică.

(10)  (XX) Această cauză a defecțiunii nu se aplică dacă verificarea este prevăzută de legislația națională.”.

DECIZII

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/73

DECIZIA COMISIEI

din 7 iulie 2010

de exonerare a Estoniei de anumite obligații privind aplicarea Directivelor 66/402/CEE și 2002/57/CE ale Consiliului referitoare la Avena strigosa Schreb., Brassica nigra (L.) Koch și Helianthus annuus L.

[notificată cu numărul C(2010) 4526]

(Numai textul în limba estonă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/377/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale (1), în special articolul 23a,

având în vedere Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (2), în special articolul 28,

având în vedere cererea depusă de Estonia,

întrucât:

(1)

Directivele 66/402/CEE și 2002/57/CE stabilesc anumite dispoziții pentru comercializarea semințelor de cereale și a semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre. De asemenea, directivele sus-menționate prevăd că, în anumite condiții, statele membre pot fi exonerate total sau parțial de obligația de a aplica prevederile directivelor respective în cazul anumitor specii.

(2)

Estonia a solicitat să fie exonerată de obligațiile care îi revin în ceea ce privește Avena strigosa Schreb., Brassica nigra (L.) Koch și Helianthus annuus L.

(3)

În mod normal, semințele plantelor Avena strigosa Schreb, Brassica nigra (L.) Koch și Helianthus annuus L. nu sunt reproduse și comercializate în Estonia. Mai mult, importanța economică a acestei semințe nu este semnificativă pentru statul membru în cauză.

(4)

În consecință, cât timp aceste condiții rămân valabile, statul membru respectiv ar trebui exonerat de obligația de a aplica dispozițiile Directivelor 66/402/CEE și 2002/57/CE pentru speciile în cauză.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Estonia este exonerată de obligația de a aplica Directiva 66/402/CEE, cu excepția articolului 14 alineatul (1), pentru specia Avena strigosa Schreb.

Articolul 2

Estonia este exonerată de obligația de a aplica Directiva 2002/57/CE, cu excepția articolului 17, pentru specia Brassica nigra (L.) Koch și Helianthus annuus L.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Estonia.

Adoptată la Bruxelles, 7 iulie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei

(1)  JO 125, 11.7.1966, p. 2309/66.

(2)  JO L 193, 20.7.2002, p. 74.

RECOMANDĂRI

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/74

RECOMANDAREA COMISIEI

din 5 iulie 2010

privind evaluarea defecțiunilor în cadrul inspecțiilor tehnice auto, în conformitate cu Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora

(2010/378/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al concurenței loiale este important să se asigure întreținerea și inspecția corespunzătoare a vehiculelor aflate în funcțiune, pentru ca acestea să își mențină performanța în conformitate cu omologarea de tip, fără o deteriorare excesivă, de-a lungul întregului lor ciclu de viață.

(2)

Pe lângă standardele și metodele menționate în Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora (1), inspectorilor care verifică vehiculele ar trebui să li se furnizeze orientări pentru a asigura o evaluare armonizată a defecțiunilor enumerate în anexa II la directiva respectivă.

(3)

Au fost luate în considerare constatările a două proiecte, Autofore (2) și IDELSY (3), care au abordat recent viitoarele opțiuni în materie de inspecție tehnică auto, precum și rezultatul unui dialog deschis și faptic cu părțile interesate.

(4)

Defecțiunile ar trebui împărțite în trei categorii, în funcție de gravitatea lor.

(5)

Fiecare categorie de defecțiuni ar trebui să includă consecințele utilizării vehiculului în starea respectivă.

(6)

Prezenta recomandare reprezintă un prim pas în direcția unei uniformizări a procesului de evaluare a defecțiunilor identificate în cadrul inspecțiilor tehnice auto desfășurate în Uniune,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Statele membre ar trebui să evalueze defecțiunile depistate în cadrul inspecțiilor tehnice auto în conformitate cu orientările prevăzute în anexa la prezenta recomandare.

Adoptată la Bruxelles, 5 iulie 2010.

Pentru Comisie

Siim KALLAS

Vicepreședinte

(1)  JO L 141, 6.6.2009, p. 12.

(2)  Studiul Autofore privind punerea în practică a viitoarelor opțiuni în materie de inspecție tehnică auto în Uniunea Europeană (Autofore study on the Future Options for Roadworthiness Enforcement in the European Union), http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/publications/projectfiles/autofore_en.htm

(3)  Inițiativa IDELSY privind diagnosticarea sistemelor electronice ale autovehiculelor pentru PTI (IDELSY Initiative for Diagnosis of Electronic Systems in Motor Vehicles for PTI), http://ec.europa.eu/transport/roadsafety/publications/projectfiles/idelsy_en.htm

ANEXĂ

1.   Evaluarea defecțiunilor și definiții

În cadrul implementării Directivei 2009/40/CE, prezenta recomandare enumeră sistemele și componentele auto care urmează să fie testate, precum și orientările pe care li se recomandă statelor membre să le aplice pe parcursul inspecțiilor tehnice auto cu scopul de a stabili dacă starea vehiculului este acceptabilă.

2.   Orientări pentru evaluarea defecțiunilor și definiții

Orientările privind evaluarea defecțiunilor, inclusiv a defecțiunilor tehnice și a altor neconcordanțe, identificate în cadrul inspecțiilor periodice ale vehiculelor se împart în trei categorii, după cum urmează.

 

DEFECȚIUNI MINORE(DMi)

 

DEFECȚIUNI MAJORE(DMa)

 

DEFECȚIUNI PERICULOASE(DP)

Fiecare categorie de defecțiuni ar trebui definită în raport cu starea vehiculului, după cum urmează:

DEFECȚIUNI MINORE

Defecțiuni tehnice care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului și alte neconcordanțe minore. Nu este necesar ca vehiculul să fie reexaminat, deoarece este rezonabil să se aștepte ca defecțiunile depistate să fie rectificate fără întârziere.

DEFECȚIUNI MAJORE

Defecțiuni susceptibile să compromită siguranța vehiculului sau să pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic și alte neconcordanțe mai importante. În cazul nereparării defecțiunilor depistate, vehiculul poate fi utilizat în continuare pe șosea în anumite condiții. Autoritățile competente ale statelor membre trebuie să adopte o procedură de stabilire a condițiilor în care poate fi utilizat vehiculul până la efectuarea următoarei inspecții tehnice auto.

DEFECȚIUNI PERICULOASE

Defecțiuni care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere, astfel încât vehiculul nu poate fi utilizat pe șosea în niciun caz.

Un vehicul care prezintă defecțiuni din mai multe categorii trebuie clasificat în funcție de defecțiunea cea mai gravă. Un vehicul care prezintă mai multe defecțiuni din aceeași categorie poate fi clasificat într-o categorie superioară de periculozitate dacă efectul lor combinat sporește gradul de periculozitate al vehiculului.

În cazul defecțiunilor care pot fi clasificate în mai multe categorii, responsabilitatea de a clasifica defecțiunile în funcție de periculozitatea lor, conform legislației naționale, îi revine inspectorului care efectuează verificarea.

În cadrul evaluării defecțiunilor, trebuie să se țină seama de cerințele privind omologarea de tip aflate în vigoare la data omologării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație. Cu toate acestea, unele elemente vor face obiectul cerințelor privind postechiparea.

ORIENTĂRI PRIVIND EVALUAREA DEFECȚIUNILOR

Element

Motivele defectuozității

Orientări privind evaluarea defecțiunilor

 

(DMi)

(DMa)

(DP)

0.   IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1.

Plăcuțele cu numărul de Înmatriculare (în cazul în care se stipulează astfel în cerințe ( (8))

(a)

Plăcuță (plăcuțe) de înmatriculare lipsă sauatât de nesigur fixată (fixate) încât există posibilitatea să cadă.

 

X

 

(b)

Număr lipsă sau ilizibil.

X

X

 

(c)

Neconform cu documentele sau certificatele vehiculului.

 

X

 

0.2.

Numărul de șasiu/numărul de serie al vehiculului

(a)

Lipsă sau de negăsit.

 

X

 

(b)

Incomplet, ilizibil.

 

X

 

(c)

Neconform cu documentele sau certificatele vehiculului.

 

X

 

1.   DISPOZITIV DE FRÂNARE

1.1.

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul pârghiei manuale

(a)

Pivot prea strâns.

 

X

 

(b)

Uzură sau joc excesiv.

 

X

 

1.1.2.

Starea pedalei/pârghiei manuale și cursa dispozitivului de acționare a frânei

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

 

X

 

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână.

X

X

 

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

X

 

 

1.1.3.

Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

(a)

Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

 

X

X

(b)

Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele( (8))

 

X

 

(c)

Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.

 

X

 

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

 

X

 

(e)

Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.

 

X

X

1.1.4.

Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

X

X

 

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

 

X

 

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

 

X

 

(c)

Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.

 

X

 

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare.

 

X

 

1.1.6.

Activator frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână, frână de mână electronică

(a)

Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

 

X

 

(b)

Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

X

X

 

(c)

Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

 

X

 

(d)

Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.

 

X

 

(e)

Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.

 

X

 

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

(a)

Supapă deteriorată sau pierderi de aer excesive.

 

X

X

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor.

X

 

 

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

 

X

 

(d)

Deversare sau pierdere de lichid de frână.

 

X

X

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

(a)

Ventil de izolare defect sau supapă cu autoetanșare defectă.

X

X

 

(b)

Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

X

X

 

(c)

Etanșeitate insuficientă.

 

X

X

(d)

Funcționare defectuoasă.

 

X

X

1.1.9.

Acumulator, rezervor de presiune

(a)

Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.

X

X

 

(b)

Nefuncționarea dispozitivului de golire.

X

X

 

(c)

Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

 

X

 

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

(a)

Servomecanism defect sau ineficace.

 

X

 

(b)

Cilindru principal defect sau neetanș.

 

X

X

(c)

Cilindru principal nesigur.

 

X

X

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână.

X

X

 

(e)

Lipsă capac rezervor cilindru principal.

X

 

 

(f)

Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

X

 

 

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

X

 

 

1.1.11.

Conducte de frână rigide

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

 

X

X

(b)

Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.

 

X

X

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

 

X

X

(d)

Conducte plasate greșit.

X

X

 

1.1.12.

Furtunuri flexibile ale frânei

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

 

X

X

(b)

Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.

X

X

 

(c)

Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.

 

X

X

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

 

X

X

(e)

Porozitatea furtunurilor.

 

X

 

1.1.13.

Garnituri de frână

(a)

Garnituri excesiv de uzate.

 

X

X

(b)

Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

 

X

X

(c)

Garnituri lipsă.

 

 

X

1.1.14.

Tamburi de frână, discuri de frână

(a)

Tambur sau disc excesiv de uzat, fisurat excesiv, crăpat, nesigur sau spart.

 

X

X

(b)

Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare etc.)

 

X

 

(c)

Tambur sau disc lipsă.

 

 

X

(d)

Placa din spate nesigură.

 

X

 

1.1.15.

Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri.

 

X

X

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate.

 

X

X

(c)

Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

 

X

 

(d)

Control al cablurilor defect.

 

X

 

(e)

Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.

 

X

 

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

 

X

 

1.1.16.

Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

(a)

Organ de acționare fisurat sau deteriorat.

 

X

X

(b)

Organ de acționare neetanș.

 

X

X

(c)

Organ de acționare nesigur sau montat necorespunzător.

 

X

X

(d)

Organ de acționare excesiv de corodat.

 

X

X

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

 

X

X

(f)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

X

X

 

1.1.17.

Corector automat al frânei în funcție de sarcină

(a)

Cuplaj defect.

 

X

 

(b)

Cuplaj incorect reglat.

 

X

 

(c)

Blocarea sau nefuncționarea supapei.

 

X

X

(d)

Lipsa supapei.

 

 

X

(e)

Plăcuță cu date lipsă.

X

 

 

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele( (8))

X

 

 

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

(a)

Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

 

X

 

(b)

Reglaj incorect.

 

X

 

(c)

Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

 

X

 

1.1.19.

Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

(a)

Racorduri sau montări nesigure.

X

X

 

(b)

Sistem defect în mod evident sau lipsă.

 

X

 

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.

 

 

X

1.1.21.

Sistem de frânare complet

(a)

Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer, etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

 

X

X

(b)

Lipsa etanșeității sau a antigelului.

X

X

 

(c)

Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

 

X

 

(d)

Reparație sau modificare neadecvată a uneia dintre componente (8)

 

X

X

1.1.22.

Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

(a)

Lipsă.

 

X

 

(b)

Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.

X

X

 

1.2.

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

 

X

X

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

 

X

 

(d)

Frânare anormală pe oricare dintre roți.

 

X

 

(e)

Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.

 

X

 

1.2.2.

Eficiență

Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:-

 

Vehiculele înmatriculate pentru prima dată după intrarea în vigoare a prezentei directive:

—

Categoria N1: 50 %

—

Categoria M1: 58 %

—

Categoria M2 și M3: 50 %

—

Categoria N2 și N3: 50 %

—

Categoria O2 (XX) (10), O3 și O4:

—

în cazul semiremorcilor: 45 %

—

în cazul remorcilor cu bară de tracțiune: 50 %

 

Vehiculele înmatriculate înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive:

 

Categoria N1: 45 %

 

Categoria M1, M2 și M3: 50 % (2)

 

Categoria N2 și N3: 43 % (3)

 

Categoria O2 (XX) (10), O3 și O4: 40 % (4)

 

Alte categorii (XX) (10),

—

Categoriile L (ambele frâne):

—

Categoria L1e: 42 %

—

Categoria L2e, L6e: 40 %

—

Categoria L3e: 50 %

—

Categoria L4e: 46 %

—

Categoria L5e, L7e: 44 %

—

Categoriile L (frână pe roata din spate):

—

toate categoriile: 25 %

 

X

X

1.3.

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1.

Performanță

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

 

X

X

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

 

X

X

1.3.2.

Eficiență

Puterea de frânare mai mică de 50 % (5) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte.

(cu excepția categoriilor L1e și L3e).

 

X

X

1.4.

Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.

Performanță

Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

1.4.2.

Eficiență

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.

(cu excepția categoriilor L1e și L3e).

 

X

X

1.5.

Performanța sistemului de încetinire

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).

 

X

 

(b)

Nefuncționarea sistemului.

 

X

 

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

(c)

Lipsa sau deteriorarea senzorilor de viteză a roții.

 

X

 

(d)

Circuite electrice deteriorate.

 

X

 

(e)

Lipsa sau deteriorarea altor componente.

 

X

 

1.7

Sistem electronic de frânare (EBS)

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

2.   DIRECȚIA

2.1.

Stare mecanică

2.1.1.

Starea mecanismului de direcție

(a)

Dificultate în acționarea transmisiei.

 

X

 

(b)

Palier de arbore răsucit sau caneluri uzate.

 

X

X

(c)

Palier de arbore excesiv de uzat.

 

X

X

(d)

Mișcare excesivă a palierului de arbore.

 

X

X

(e)

Lipsă a etanșeității.

X

X

 

2.1.2.

Fixare de protecție a transmisiei direcției

(a)

Fixare de protecție necorespunzătoare a transmisiei direcției.

 

X

X

(b)

Alungirea găurilor de fixare de protecție a transmisiei direcției.

 

X

X

(c)

Lipsă sau fisurare a șuruburilor de fixare.

 

X

X

(d)

Cutie de transmisie fisurată.

 

X

X

2.1.3.

Stare cuplaj direcție

(a)

Mișcare relativă a componentelor care ar trebui să fie fixe.

 

X

X

(b)

Uzură excesivă a racordurilor.

 

X

X

(c)

Componente fisurate sau deformate.

 

X

X

(d)

Lipsă a dispozitivelor de închidere.

 

X

 

(e)

Aliniere greșită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcției).

 

X

 

(f)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

(g)

Lipsa, defectarea sau deteriorarea excesivă a învelișului de protecție contra prafului.

X

X

 

2.1.4.

Funcționare cuplaj direcție

(a)

Mișcarea levierului de direcție produce ciocnirea cu un element fix al șasiului.

 

X

 

(b)

Nefuncționarea sau lipsa stopurilor de direcție.

 

X

 

2.1.5.

Servodirecție

(a)

Pierdere de lichid.

 

X

X

(b)

Lichid insuficient.

X

X

 

(c)

Nefuncționare a mecanismului.

 

X

X

(d)

Mecanism fisurat sau nesigur.

 

X

X

(e)

Aliniere necorespunzătoare sau tamponarea componentelor.

 

X

X

(f)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

(g)

Cabluri/furtunuri deteriorate, corodate excesiv.

 

X

X

2.2.

Volanul, coloana și bara de direcție

2.2.1.

Starea volanului/barei de direcție

(a)

Mișcare relativă între volanul și coloana de direcție, indicând o fixare proastă.

 

X

 

(b)

Lipsa dispozitivului de fixare pe butucul volanului de direcție.

 

X

X

(c)

Butucul, coroana sau spițele volanului de direcție fisurate sau prost fixate.

 

X

X

2.2.2.

Coloană/juguri și furci de direcție

(a)

Mișcare excesivă în sus sau în jos a centrului volanului de direcție.

 

X

 

(b)

Mișcare excesivă a părții superioare a coloanei, radial de la ax la coloană.

 

X

 

(c)

Cuplaj flexibil deteriorat.

 

X

 

(d)

Atașament defect.

 

X

X

(e)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

 

X

2.3.

Joc direcție

Mișcare liberă excesivă a direcției (de exemplu, mișcarea unui punct pe jantă depășește o cincime din diametrul volanului de direcție sau nu este conformă cu cerințele (8).

 

X

X

2.4

Aliniament roți (X) (9)

Aliniament neconform cu datele producătorului sau cu cerințele (8).

X

X

 

2.5.

Platformă cu osie directoare pentru remorci

(a)

Componentă deteriorată sau fisurată.

 

X

X

(b)

Joc excesiv.

 

X

X

(c)

Atașament defect.

 

X

X

2.6.

Servodirecție electronică (EPS)

(a)

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al servodirecției electronice indică o funcționare defectuoasă a sistemului.

 

X

 

(b)

Neconcordanță între unghiul volanului de direcție și unghiul roților.

 

X

X

(c)

Nefuncționare a asistenței electrice.

 

X

 

3.   VIZIBILITATE

3.1.

Câmpul vizual

Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto, care nu poate privi clar în față sau în lateral.

X

X

 

3.2.

Stare geamuri

(a)

Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis).

X

X

 

(b)

Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau colorată ușor) neconforme cu prevederile cerințelor (10) (XX) (8).

X

X

 

(c)

Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă.

 

X

X

3.3.

Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

(a)

Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerințele (8).

X

X

 

(b)

Oglindă sau dispozitiv nefuncțional, deteriorat, prost fixat sau nesigur.

X

X

 

3.4.

Ștergătoare de parbriz

(a)

Nefuncționarea sau lipsa ștergătoarelor.

 

X

 

(b)

Lamele de șters lipsă sau defecte în mod evident.

X

X

 

3.5.

Spălătoare de parbriz

Nefuncționare corespunzătoare a spălătoarelor.

X

X

 

3.6

Sistem de dezaburire (X) (9)

Sistem nefuncțional sau în mod sigur defect.

X

 

 

4.   LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE

4.1.

Faruri

4.1.1.

Stare și funcționare

(a)

Funcționare defectuoasă sau lipsa farului/sursei de lumină.

X

X

 

(b)

Funcționare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și lentile).

X

X

 

(c)

Far fixat nesigur.

 

X

 

4.1.2.

Orientare

Centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerințe (8).

 

X

 

4.1.3.

Comutare

(a)

Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (8) (Un număr de faruri iluminate concomitent)

X

X

 

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

 

X

 

4.1.4.

Respectarea cerințelor ( (8))

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

(b)

Lentile sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

X

X

 

(c)

Sursă de lumină și lampă incompatibile.

 

X

 

4.1.5.

Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)

(a)

Nefuncționare a dispozitivului.

 

X

 

(b)

Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul conducătorului auto.

 

X

 

4.1.6.

Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)

Nefuncționarea dispozitivului.

X

X

 

4.2.

Lămpi de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit și lămpi de contur

4.2.1.

Stare și funcționare

(a)

Sursă de lumină defectă.

 

X

 

(b)

Lentile defecte.

 

X

 

(c)

Far fixat nesigur.

X

X

 

4.2.2

Comutare

(a)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

X

 

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

 

X

 

4.2.3.

Respectarea cerințelor (8)

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

(b)

Lentile sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise.

X

X

 

4.3.

Lămpi de stop

4.3.1.

Stare și funcționare

(a)

Sursă de lumină defectă.

X

X

X

(b)

Lentile defecte.

X

X

 

(c)

Far fixat nesigur.

X

X

 

4.3.2.

Comutare

(a)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

X

X

(b)

Funcție sau dispozitiv de comandă defect.

 

X

 

4.3.3.

Respectarea cerințelor (8)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

4.4.

Lămpi de semnalizare direcție și de avertizare pericol

4.4.1.

Stare și funcționare

(a)

Sursă de lumină defectă.

X

X

 

(b)

Lentile defecte.

X

X

 

(c)

Lampă fixată nesigur.

X

X

 

4.4.2.

Comutare

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

X

 

4.4.3.

Respectarea cerințelor (8))

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

4.4.4.

Frecvență semnal luminos

Rata semnalului luminos neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

4.5.

Lămpi de ceață față și spate

4.5.1.

Stare și funcționare

(a)

Sursă de lumină defectă.

X

X

 

(b)

Lentile defecte.

X

X

 

(c)

Far fixat nesigur.

X

X

 

4.5.2

Aliniament (X) (9)

Deviere a lămpii de ceață față de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă.

X

X

 

4.5.3.

Comutare

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

X

 

4.5.4.

Respectarea cerințelor (8))

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8))

 

X

 

(b)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8))

X

X

 

4.6.

Lămpi de mers înapoi

4.6.1.

Stare și funcționare

(a)

Sursă de lumină defectă.

X

 

 

(b)

Lentile defecte.

X

 

 

(c)

Far fixat nesigur.

X

X

 

4.6.2.

Respectarea cerințelor (8))

(a)

Lumină, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8)).

X

X

 

4.6.3.

Comutare

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

X

 

4.7.

Dispozitiv de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1.

Stare și funcționare

(a)

Lampă care proiectează lumina direct în spate.

X

X

 

(b)

Sursă de lumină defectă.

X

X

 

(c)

Far fixat nesigur.

X

X

 

4.7.2.

Respectarea cerințelor (8))

Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele (8).

X

 

 

4.8.

Catadioptrii, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1.

Condiție

(a)

Echipament reflectorizant defect sau deteriorat.

X

X

 

(b)

Reflector fixat nesigur.

X

X

 

4.8.2.

Respectarea cerințelor (8))

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

4.9.

Lămpi de control obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1.

Stare și funcționare

Nefuncționale.

X

X

 

4.9.2.

Respectarea cerințelor (8))

Neconforme cu cerințele (8).

X

 

 

4.10.

Racorduri electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

(a)

Componente fixe atașate nesigur.

X

X

 

(b)

Izolație stricată sau deteriorată.

X

X

 

(c)

Funcționare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului de remorcare.

 

X

X

4.11.

Cabluri electrice

(a)

Instalație electrică nesigură sau securizată necorespunzător.

X

X

X

(b)

Instalație electrică deteriorată.

X

X

X

(c)

Izolație stricată sau deteriorată.

X

X

X

4.12.

Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (9))

(a)

Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele (8)).

X

X

 

(c)

Lampă/catadioptru atașat nesigur.

X

X

 

4.13.

Baterie (Baterii)

(a)

Nesigură (Nesigure).

X

X

 

(b)

Lipsă a etanșeității.

X

X

 

(c)

Comutator defect (dacă este necesar).

 

X

 

(d)

Fitiluri defecte (dacă sunt necesare).

 

X

 

(e)

Ventilație necorespunzătoare (dacă este necesară).

 

X

 

5.   PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE

5.1.

Axe

5.1.1.

Axe

(a)

Punte fisurată sau deformată.

 

 

X

(b)

Atașare nesigură la vehicul.

 

X

X

(c)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

5.1.2.

Fuzete

(a)

Fuzetă fisurată.

 

 

X

(b)

Uzură excesivă a pivotului de articulație și/sau a bucșelor.

 

X

X

(c)

Mișcare excesivă între fuzetă și raza axului.

 

X

X

(d)

Joc al pivotului fuzetei în punte.

 

X

X

5.1.3.

Rulmenți roată

(a)

Joc excesiv al unui rulment.

 

X

X

(b)

Rulment roată prea strâns, blocat.

 

X

X

5.2.

Roți și anvelope

5.2.1.

Butuc

(a)

Piulițe de fixare a roților lipsă sau slab strânse.

 

X

X

(b)

Osie uzată sau deteriorată.

 

X

X

5.2.2.

Roți

(a)

Sudură fisurată sau defectă.

 

 

X

(b)

Montare necorespunzătoare a inelelor de fixare a anvelopelor.

 

X

X

(c)

Roată deformată sau uzată excesiv.

 

X

X

(d)

Mărimea sau tipul roții neconforme cu cerințele (8)) și susceptibile să afecteze siguranța rutieră.

 

X

 

5.2.3.

Pneurile

(a)

Mărimea anvelopei, capacitatea de încărcare, marca de omologare sau rata vitezei neconforme cu cerințele (8)) și susceptibile să afecteze siguranța rutieră.

 

X

X

(b)

Anvelopele de pe aceeași punte sau de pe roțile pereche sunt de mărimi diferite.

 

X

 

(c)

Anvelopele de pe aceeași punte au o construcție diferită (radială/pliuri transversale).

 

X

 

(d)

Anvelope grav deteriorate sau tăiate.

 

X

X

(e)

Adâncimea profilului anvelopelor neconformă cu cerințele (8)).

 

X

X

(f)

Frecarea anvelopelor de alte componente.

X

X

 

(g)

Anvelopele pe care se pot decupa noi caneluri neconforme cu cerințele (8)).

 

X

X

(h)

Funcționare defectuoasă sau nefuncționarea evidentă a sistemului de monitorizare a presiunii pneumatice.

X

X

 

5.3.

Sistem de suspensie

5.3.1.

Arcuri și stabilizatori

(a)

Arcuri atașate necorespunzător la șasiu sau punte.

 

X

X

(b)

Arc deteriorat sau fisurat.

 

X

X

(c)

Lipsă arc.

 

X

X

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

5.3.2.

Amortizoare

(a)

Amortizoare atașate necorespunzător la șasiu sau punte.

X

X

 

(b)

Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare.

 

X

 

5.3.2.1.

Test de eficiență a amortizoarelor (X) (9)

(a)

Diferențe semnificative între cele două direcții.

 

X

 

(b)

Neatingerea valorilor minime stipulate.

 

X

 

5.3.3.

Tuburi pentru arborele cardanic, brațe suspensie dreapta față brațe triunghiulare și brațe de suspensie

(a)

Atașare necorespunzătoare a componentei pe șasiu sau punte.

 

X

X

(b)

Componentă deteriorată, fisurată sau corodată excesiv.

 

X

X

(c)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

5.3.4.

Joncțiune

(a)

Uzură excesivă a pivotului de articulație și/sau a bucșelor sau a joncțiunilor.

 

X

X

(b)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

X

X

 

5.3.5.

Suspensie pneumatică

(a)

Sistem inoperabil.

 

 

X

(b)

Componente defecte, modificate sau deteriorate care afectează negativ funcționarea sistemului.

 

X

X

(c)

Sistem auditiv neetanș.

 

X

 

6.   ȘASIU

6.1.

Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1.

Stare generală

(a)

Părți sau bară transversală fisurată sau deformată.

 

X

X

(b)

Plăci de strângere sau legături nesigure.

 

X

X

(c)

Corodare excesivă care afectează rigiditatea ansamblului.

 

X

X

6.1.2.

Țevi de eșapament și amortizoare de zgomot

(a)

Sistem de eșapament nesigur sau neetanș.

 

X

 

(b)

Pătrunderea de gaze în cabina sau compartimentul călătorilor.

 

X

X

6.1.3.

Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

(a)

Rezervor sau conducte nesigure.

 

X

X

(b)

Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau ineficient.

 

X

X

(c)

Conducte deteriorate sau erodate.

X

X

 

(d)

Funcționare necorespunzătoare a robinetului de combustibil (dacă este necesar).

 

X

 

(e)

Risc de izbucnire a incendiului din cauza

—

scurgerilor de combustibil

—

rezervorului de combustibil sau sistem de eșapament protejat necorespunzător

—

stării compartimentului motorului

 

X

X

(f)

Sistem GPL/GNC sau de hidrogen neconform cu cerințele (8)).

 

X

X

6.1.4.

Bare de protecție, dispozitive de protecție laterală și dispozitive antiîncastrare spate

(a)

Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza accidente la zgâriere sau contact.

 

X

X

(b)

Dispozitiv în mod evident neconform cu cerințele (8)).

X

X

 

6.1.5.

Suport pentru roata de rezervă (dacă este montat)

(a)

Suport în stare precară.

X

 

 

(b)

Suport fisurat sau nesigur.

 

X

 

(c)

Roată de rezervă fixată necorespunzător în suport și care stă să cadă.

 

X

X

6.1.6.

Mecanism de cuplare și echipament de tractare

(a)

Componente deteriorate, defecte sau crăpate.

 

X

X

(b)

Uzură excesivă a unui component.

 

X

X

(c)

Atașament defect.

 

X

X

(d)

Lipsa sau funcționarea necorespunzătoare a dispozitivelor de securitate.

 

X

 

(e)

Nefuncționarea indicatoarelor.

 

X

 

(f)

Obstrucționarea plăcuțelor de înmatriculare sau a farurilor (atunci când nu sunt aprinse)

X

X

 

(g)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

6.1.7.

Transmisie

(a)

Șurub de siguranță fixat necorespunzător sau lipsă.

 

X

X

(b)

Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv.

 

X

X

(c)

Cardan uzat excesiv.

 

X

X

(d)

Cuplaje flexibile deteriorate.

 

X

X

(e)

Arbore deteriorat sau îndoit.

 

X

 

(f)

Suportul palierului fisurat sau nesigur.

 

X

X

(g)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea sa excesivă.

X

X

 

(h)

Modificare ilegală a transmisiei.

 

X

 

6.1.8.

Ansambluri de motoare

Structuri deteriorate, clar și grav avariate, fixate necorespunzător sau fisurate.

 

X

X

6.1.9.

Performanța motoarelor

(a)

Unitate de comandă modificată ilegal.

 

X

 

(b)

Modificare ilegală a motorului.

 

X

 

6.2.

Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1.

Stare

(a)

Panou fixat necorespunzător sau deteriorat sau parte care poate provoca accidente.

 

X

X

(b)

Pilon al caroseriei nesigur.

 

X

X

(c)

Emisii de gaze ale motorului sau de eșapament.

 

X

X

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare.

 

X

X

6.2.2.

Montare

(a)

Caroserie sau cabină nesigură.

 

X

X

(b)

Caroserie/cabină centrată necorespunzător pe șasiu.

 

X

 

(c)

Fixare nesigură sau lipsă a caroseriei/cabinei pe șasiu sau pe barele transversale.

 

X

X

(d)

Corodare excesivă a punctelor de fixare pe caroseria integrală.

 

X

X

6.2.3.

Uși și dispozitive de închidere a ușilor

(a)

Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător.

 

X

 

(b)

Ușă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă.

 

X

X

(c)

Ușă, balamale, catarame, piloni lipsă, fixați necorespunzător sau deteriorați.

X

X

 

6.2.4.

Podea

Podea nesigură sau foarte deteriorată.

 

X

X

6.2.5.

Scaun conducător auto

(a)

Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă.

 

X

X

(b)

Funcționare necorespunzătoare a mecanismului de reglare.

 

X

X

6.2.6.

Alte scaune

(a)

Scaune defecte sau nesigure.

X

X

 

(b)

Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele (8)).

X

X

 

6.2.7.

Comenzi de conducere

Funcționare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcționarea în siguranță a vehiculului.

 

X

X

6.2.8.

Treptele cabinei

(a)

Treaptă sau inel de treaptă nesigur.

X

X

 

(b)

Treaptă sau inel care pot provoca accidente.

 

X

 

6.2.9.

Alte instalații și echipamente interioare și exterioare

(a)

Atașament al altor instalații sau echipamente defect.

 

X

 

(b)

Alte instalații sau echipamente neconforme cu cerințele( (8)).

X

X

 

(c)

Neetanșeitatea echipamentelor hidraulice.

X

X

 

6.2.10.

Apărătoare laterale ale aripii (aripi), dispozitive de evitare a stropirii

(a)

Lipsă, prost fixate sau corodate.

X

X

 

(b)

Distanță insuficientă față de roți.

X

X

 

(c)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

7.   ALTE ECHIPAMENTE

7.1.

Centuri de siguranță/catarame și sisteme de fixare

7.1.1.

Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente

(a)

Punct de fixare deteriorat excesiv.

 

X

X

(b)

Punct de fixare prost fixat.

 

X

X

7.1.2.

Starea centurilor de siguranță/cataramelor

(a)

Centura de siguranță obligatorie lipsă sau nemontată.

 

X

 

(b)

Centură de siguranță deteriorată.

X

X

 

(c)

Centură de siguranță neconformă cu cerințele (8)).

X

X

 

(d)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a cataramei centurii de siguranță.

 

X

 

(e)

Deteriorarea sau funcționarea incorectă a retractorului centurii de siguranță.

 

X

 

7.1.3.

Dispozitiv limitator al sarcinii centurii de siguranță

Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul în cauză.

 

X

 

7.1.4.

Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

Lipsa evidentă a dispozitivului de pretensionare sau nepotrivirea acestuia cu vehiculul.

 

X

 

7.1.5.

Airbaguri

(a)

Lipsa evidentă a airbagurilor sau nepotrivirea acestora cu vehiculul.

 

X

 

(b)

Airbag evident nefuncțional.

 

X

 

7.1.6.

Sisteme SRS

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al SRS indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

7.2.

Extinctor (X) (9)

(a)

Lipsă.

 

X

 

(b)

Neconform cu cerințele (8)).

X

X

 

7.3.

Dispozitive de închidere și dispozitiv antifurt

(a)

Dispozitiv antifurt defect.

X

 

 

(b)

Sistem de închidere sau blocare defect sau funcționând necorespunzător.

 

X

X

7.4.

Triunghi reflectorizant (dacă este necesar)(X) (9)

(a)

Lipsă sau incomplet.

X

 

 

(b)

Neconform cu cerințele (8)).

X

 

 

7.5.

Trusă de prim ajutor (dacă este necesar)(X) (9))

Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerințele (8).

X

 

 

7.6.

Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt necesare) (X) (9))

Lipsă sau în stare precară.

X

X

 

7.7.

Dispozitive de avertizare acustică

(a)

Nefuncționale.

X

X

 

(b)

Comandă nesigură.

X

 

 

(c)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

7.8.

Vitezometru

(a)

Neconform cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Nefuncțional.

X

X

 

(c)

Lipsit de iluminare.

X

X

 

7.9.

Tahograf (dacă este montat/necesar)

(a)

Neconform cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Nefuncțional.

 

X

 

(c)

Sigilii defecte sau lipsă.

 

X

 

(d)

Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

 

X

 

(e)

Falsificare sau modificare evidentă.

 

X

 

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

 

X

 

7.10.

Dispozitiv limitator de viteză (dacă este montat/necesar)

(a)

Neconform cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Evident nefuncțional.

 

X

 

(c)

Limitator de viteză incorect (dacă este verificat).

 

X

 

(d)

Sigilii defecte sau lipsă.

 

X

 

(e)

Placă de calibrare lipsă, ilizibilă sau expirată.

 

X

 

(f)

Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare.

 

X

 

7.11.

Odometru (dacă este disponibil)(X) (9)

(a)

Modificare evidentă (fraudă).

X

X

 

(b)

Nefuncționare evidentă.

X

X

 

7.12.

Sistemul de control electronic al stabilității (ESC) (dacă este montat/necesar)

(a)

Lipsa sau deteriorarea senzorilor de viteză a roții.

 

X

 

(b)

Circuite electrice deteriorate.

 

X

 

(c)

Lipsa sau deteriorarea altor componente.

 

X

 

(d)

Deteriorare sau nefuncționare corespunzătoare a comutatorului.

 

X

 

(e)

Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

8.   EFECTE NOCIVE

8.1.

Zgomotul

8.1.1.

Sistem de eliminare a zgomotului

(a)

Nivelurile sonore depășesc nivelurile maxime admise în cerințe( (8))

 

X

 

(b)

O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător, stă să cadă, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident și care poate afecta negativ nivelurile de zgomot.

 

X

X

8.2.

Gaze de evacuare

8.2.1.

Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

(a)

Echipamentul de control al gazelor montat de producător este absent, modificat sau evident defect.

X

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

 

X

 

8.2.1.2.

Emisii de gaze

(a)

Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor;

 

X

 

(b)

Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc,

(i)

pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

4,5 % sau

—

3,5 %

în funcție de data primei înmatriculări sau a primei utilizări, specificată în cerințe (8)).

ii)

pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

la ralanti: 0,5 %

—

la turație ridicată la ralanti: 0,3 %

sau

—

la ralanti: 0,3 % (6)

—

la turație ridicată la ralanti: 0,2 %

în funcție de data primei înmatriculări sau a primei utilizări, specificată în cerințe (8)).

 

X

 

(c)

Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului

 

X

 

(d)

Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.

 

X

 

8.2.2.

Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1

Echipament de control al gazelor de evacuare

(a)

Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod sigur defect.

X

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

 

X

 

8.2.2.2.

Opacitate

Vehiculele înmatriculate sau puse în circulație înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exonerate de această obligație

(a)

Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8), opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul;

 

X

 

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele (8)) nu permit utilizarea valorilor de referință,

pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1,

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1,

sau, pentru vehiculele identificate în cerințe (8)) sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8)),1,5 m-1  (7).

 

X

 

8.3.

Suprimarea interferenței electromagnetice

Interferența radio (X) (9))

Orice nerespectare a cerințelor (8).

X

 

 

8.4.

Alte elemente legate de mediu

8.4.1

Scurgeri de lichide

Orice scurgere excesivă de lichid care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ceea ce privește siguranța utilizatorilor drumului.

 

X

X

9.   INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND VEHICULELE PENTRU TRANSPORTUL

9.1.

Uși

9.1.1.

Uși de intrare și ieșire

(a)

Funcționare defectuoasă.

 

X

 

(b)

Stare deteriorată.

X

X

 

(c)

Comandă pentru avarii defectă.

 

X

 

(d)

Comandă la distanță a ușilor sau dispozitive de avertizare defecte.

 

X

 

(e)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.1.2

Ieșiri de urgență

(a)

Funcționare defectuoasă.

 

X

 

(b)

Semne indicând ieșirile de urgență lipsă sau ilizibile.

X

X

 

(c)

Lipsa ciocanului pentru spart geamurile.

 

X

 

(d)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.2.

Sistem de dezaburire și dezgheț (X) (9)

(a)

Funcționare necorespunzătoare.

X

X

 

(b)

Emisii de gaze toxice sau de eșapament în compartimentul călătorilor.

 

X

X

(c)

Dejivrare defectă (dacă este obligatorie).

 

X

 

9.3.

Sistem de ventilație și de încălzire (X) (8))

(a)

Funcționare defectuoasă.

X

X

 

(b)

Emisii de gaze toxice sau de eșapament încompartimentul călătorilor.

 

X

X

9.4.

Scaune

9.4.1.

Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoțitor)

(a)

Scaune defecte sau nesigure

X

X

 

(b)

Strapontine (dacă sunt permise) neautomate

X

X

 

(c)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.4.2.

Scaunul conducătorului auto (cerințe suplimentare)

(a)

Dispozitive speciale defecte cum ar fi protecție antireflexie sau parasolar.

X

X

 

(b)

Protecție pentru conducătorul auto nesigură sau neconformă cu cerințele (8)).

X

X

 

9.5.

Iluminatul interior și dispozitivele de ghidare (X) (9))

Dispozitiv defect sau neconform cu cerințele (8))

X

X

 

9.6.

Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare

(a)

Podea nesigură.

 

X

X

(b)

Balustrade sau mânere de susținere defecte.

X

X

 

(c)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.7.

Scări și trepte

(a)

Stare deteriorată sau defectă.

X

X

X

(b)

Funcționare necorespunzătoare a scărilor retractabile.

 

X

 

(c)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.8.

Sistem de comunicare cu călătorii (X) (9)

Sistem defect

X

X

 

9.9.

Notificări (X) (8))

(a)

Notificare lipsă, eronată sau ilizibilă.

X

 

 

(b)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.10.

Cerințe privind transportul copiilor. (X) (9)

9.10.1.

Uși

Siguranța ușilor neconformă cu cerințele (8) privind acest mod de transport.

X

X

 

9.10.2.

Echipamente de semnalizare și speciale

Echipamente de semnalizare sau speciale absente sau neconforme cu cerințele (8))

X

X

 

9.11.

Cerințe privind transportul persoanelor cu handicap(X)(b)

9.11.1.

Uși, rampe și lifturi

(a)

Funcționare defectuoasă.

X

X

 

(b)

Stare deteriorată.

X

X

 

(c)

Comandă defectă.

X

X

 

(d)

Dispozitiv(e) de avertizare defect(e) (defectuoase).

X

X

 

(e)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.11.2.

Reglaj scaune rulante

(a)

Funcționare defectuoasă.

X

X

 

(b)

Stare deteriorată.

X

X

 

(c)

Comandă defectă.

X

X

 

(d)

Neconforme cu cerințele (8)).

X

X

 

9.11.3.

Echipamente de semnalizare și speciale

Echipamente de semnalizare sau speciale absente sau neconforme cu cerințele (8))

X

X

 

9.12.

Alte echipamente speciale (X) (9)

9.12.1.

Instalații de preparare a alimentelor

(a)

instalație neconformă cu cerințele (8)).

X

X

 

(b)

Instalație deteriorată în așa măsură încât utilizarea sa ar putea deveni periculoasă.

 

X

 

9.12.2.

Instalație sanitară

Instalație neconformă cu cerințele (8).

X

X

 

9.12.3.

Alte dispozitive (de exemplu, sisteme audio-vizuale)

Neconforme cu cerințele (8).

X

X

 

(1)  Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței vehiculului pe carosabil sau asupra mediului.

(2)  48 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(3)  45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în regulamente, oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)  43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințe, oricare dintre acestea este mai recentă.

(5)  2,2m/s2 pentru vehiculele din categoriile N1, N2 și N3.

(6)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul A sau B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE a Consiliului (JO L 76, 6.4.1970, p. 1) sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(7)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE a Consiliului (JO L 36, 9.2.1988, p. 33) sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2008.

(8)  „Cerințele” sunt stabilite de cerințele de omologare de tip la data omologării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și de obligațiile privind postechiparea sau de dreptul intern al țării de înmatriculare.

(9)  (X) Identifică elementele referitoare la starea vehiculului și eligibilitatea utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție periodică.

(10)  (XX) Această cauză a defectuozității nu se aplică dacă verificarea este prevăzută de legislația națională.

8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/97

RECOMANDAREA COMISIEI

din 5 iulie 2010

privind analiza de risc a defecțiunilor identificate în timpul controalelor tehnice rutiere (la vehiculele utilitare) în conformitate cu Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(2010/379/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al concurenței loiale, este important să se asigure întreținerea și controlul corespunzătoare în cazul vehiculelor utilitare aflate în funcțiune, astfel încât acestea să aibă un comportament rutier sigur atunci când circulă în Uniune.

(2)

Pe lângă standardele și metodele menționate în Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (1), pentru a se obține un sistem mai armonizat și pentru a se evita tratamentul neloial în cazul controalelor tehnice rutiere, trebuie introduse o serie de orientări având drept scop analiza defecțiunilor menționate în anexa II la directiva respectivă.

(3)

Pentru a reflecta gravitatea defecțiunilor, trebuie introduse trei categorii diferite.

(4)

Fiecare categorie de defecțiuni trebuie să descrie consecințele utilizării vehiculului în starea respectivă,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Statele membre trebuie să analizeze defecțiunile identificate în timpul controalelor tehnice rutiere la care este supus un vehicul în conformitate cu orientările stabilite în anexa la prezenta recomandare.

Adoptată la Bruxelles, 5 iulie 2010.

Pentru Comisie

Siim KALLAS

Vicepreședinte

(1)  JO L 203, 10.8.2000, p. 1.

ANEXĂ

Orientări pentru analiza defecțiunilor

În cadrul implementării Directivei 2000/30/CE, prezentul document enumeră orientări pe care statele membre au primit recomandarea să le aplice în vederea analizării defecțiunilor (definite ca defecțiuni tehnice și alte neconcordanțe) identificate în timpul controalelor tehnice rutiere ale vehiculelor.

Defecțiunile se clasifică după cum urmează:

 

DEFECȚIUNI MINORE (DeMi)

 

DEFECȚIUNI MAJORE (DeMa)

 

DEFECȚIUNI PERICULOASE (DP)

Fiecare categorie de defecțiuni trebuie definită din punctul de vedere al stării în care se află vehiculul, după cum urmează:

DEFECȚIUNI MINORE

Defecțiuni tehnice care nu au efecte semnificative asupra siguranței vehiculului și alte neconcordanțe minore. Vehiculul nu trebuie reexaminat, deoarece este rezonabil să se aștepte ca defecțiunile identificate să fie rectificate fără întârziere.

DEFECȚIUNI MAJORE

Defecțiuni susceptibile să compromită siguranța vehiculului și/sau să pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconcordanțe mai importante. Vehiculul trebuie reparat cât mai curând posibil, iar utilizările ulterioare trebuie să facă obiectul unor restricții și condiții, de exemplu, supunerea vehiculului la controale tehnice rutiere suplimentare.

DEFECȚIUNI PERICULOASE

Defecțiuni care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere. Nu se permit utilizări ulterioare ale vehiculului în trafic, deși, în unele cazuri, vehiculul poate fi condus în condiții speciale direct către un amplasament anume, de exemplu pentru reparații imediate sau pentru sechestrarea vehiculului.

Un vehicul prezentând defecțiuni aparținând mai multor categorii de defecțiuni trebuie clasificat în funcție de defecțiunea cea mai gravă. Un vehicul care prezintă mai multe defecțiuni din aceeași categorie poate fi clasificat într-o categorie superioară, dacă efectul lor combinat sporește gradul de periculozitate al vehiculului.

În cazul defecțiunilor care pot fi clasificate în mai mult de o categorie, clasificarea defecțiunilor în funcție de gravitatea lor conform legislației naționale ar trebui să îi revină inspectorului care efectuează controlul.

În timpul analizării defecțiunilor, trebuie să se țină seama de cerințele privind omologarea de tip la momentul primei înmatriculări sau al primei puneri în circulație. Cu toate acestea, unele articole vor face obiectul cerințelor privind adaptarea.

Cerințe de analiză

Prin defecțiuni se înțelege o serie de anomalii tehnice sau alte neconcordanțe susceptibile de a fi identificate.

Articol

Defecțiuni

Orientări privind analiza defecțiunilor

 

DeMi

DeMa

DP

1.   ECHIPAMENTE DE FRÂNARE

1.1.

Starea mecanică și funcționare

1.1.1.

Pivotul pedalei frânei de serviciu/axul pârghiei manuale

(a)

Pivot prea strâns.

 

X

 

(b)

Uzură sau joc excesiv.

 

X

 

1.1.2.

Starea pedalei/pârghiei manuale și cursa dispozitivului de acționare a frânei

(a)

Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

 

X

 

(b)

Degajare incorectă a comenzii de frână.

X

X

 

(c)

Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

X

 

 

1.1.3.

Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

(a)

Presiune/vid insuficient pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

 

X

X

(b)

Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele (8).

 

X

 

(c)

Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.

 

X

 

(d)

Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

 

X

 

(e)

Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.

 

X

X

1.1.4.

Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

X

X

 

1.1.5.

Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

(a)

Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

 

X

 

(b)

Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

 

X

 

(c)

Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.

 

X

 

(d)

Funcționare nesatisfăcătoare.

 

X

 

1.1.6.

Activator frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână, frână de mână electronică

(a)

Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

 

X

 

(b)

Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

X

X

 

(c)

Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

 

X

 

(d)

Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.

 

X

 

(e)

Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.

 

X

 

1.1.7.

Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

(a)

Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.

 

X

X

(b)

Pierdere excesivă de ulei din compresor.

X

 

 

(c)

Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

 

X

 

(d)

Deversare sau pierdere de lichid de frână.

 

X

X

1.1.8.

Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

(a)

Ventil de izolare defect sau supapă cu autoetanșare defectă.

X

X

 

(b)

Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

X

X

 

(c)

Etanșeitate insuficientă.

 

X

X

(d)

Funcționare defectuoasă.

 

X

X

1.1.9.

Acumulator, rezervor de presiune

(a)

Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.

X

X

 

(b)

Nefuncționarea dispozitivului de golire.

X

X

 

(c)

Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

 

X

 

1.1.10.

Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

(a)

Servomecanism defect sau ineficace.

 

X

 

(b)

Cilindru principal defect sau neetanș.

 

X

X

(c)

Cilindru principal nesigur.

 

X

X

(d)

Cantitate insuficientă de lichid de frână.

X

X

 

(e)

Lipsă capac rezervor cilindru principal.

X

 

 

(f)

Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

X

 

 

(g)

Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

X

 

 

1.1.11.

Conducte de frână rigide

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

 

X

X

(b)

Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.

 

X

X

(c)

Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

 

X

X

(d)

Conducte plasate greșit.

X

X

 

1.1.12.

Furtunuri flexibile ale frânei

(a)

Risc iminent de fisurare sau rupere.

 

X

X

(b)

Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.

X

X

 

(c)

Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.

 

X

X

(d)

Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

 

X

X

(e)

Porozitatea furtunurilor.

 

X

 

1.1.13.

Garnituri de frână

(a)

Garnituri excesiv de uzate.

 

X

X

(b)

Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

 

X

X

(c)

Garnituri lipsă.

 

 

X

1.1.14.

Tamburi de frână, discuri de frână

(a)

Tambur sau disc excesiv de uzat, fisurat excesiv, crăpat, nesigur sau spart.

 

X

X

(b)

Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare etc.).

 

X

X

(c)

Tambur sau disc lipsă.

 

 

X

(d)

Placa din spate nesigură.

 

X

 

1.1.15.

Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

(a)

Cabluri deteriorate sau cu noduri.

 

X

X

(b)

Componente excesiv de uzate sau corodate.

 

X

X

(c)

Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

 

X

 

(d)

Control al cablurilor defect.

 

X

 

(e)

Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.

 

X

 

(f)

Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

 

X

 

1.1.16.

Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

(a)

Organ de acționare fisurat sau deteriorat.

 

X

X

(b)

Organ de acționare neetanș.

 

X

X

(c)

Organ de acționare montat nesigur sau necorespunzător.

 

X

X

(d)

Organ de acționare excesiv de corodat.

 

X

X

(e)

Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

 

X

X

(f)

Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

X

X

 

1.1.17.

Corector automat al frânei în funcție de sarcină

(a)

Cuplaj defect.

 

X

 

(b)

Cuplaj incorect reglat.

 

X

 

(c)

Blocarea sau nefuncționarea supapei.

 

X

X

(d)

Lipsa supapei.

 

 

X

(e)

Plăcuță cu date lipsă.

X

 

 

(f)

Date ilizibile sau neconforme cu cerințele (8).

X

 

 

1.1.18.

Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

(a)

Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

 

X

 

(b)

Reglaj incorect.

 

X

 

(c)

Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

 

X

 

1.1.19.

Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

(a)

Racorduri sau montări nesigure.

X

X

 

(b)

Sistem defect în mod evident sau lipsă.

 

X

 

1.1.20.

Acționarea automată a frânelor remorcii

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.

 

 

X

1.1.21.

Sistem de frânare complet

(a)

Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

 

X

X

(b)

Lipsa etanșeității sau scurgeri de antigel.

X

X

 

(c)

Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

 

X

 

(d)

Reparație sau modificare necorespunzătoare a oricărui component (1).

 

X

X

1.1.22.

Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

(a)

Lipsă.

 

X

 

(b)

Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.

X

X

 

1.2.

Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.

Performanță

(E)  (9)

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

 

X

X

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

 

X

 

(d)

Frânare anormală pe oricare dintre roți.

 

X

 

(e)

Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.

 

X

 

1.2.2.

Eficiență

(E)  (9)

Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:

 

Categoria N1: 45 %

 

Categoria M1, M2 și M3: 50 % (2)

 

Categoria N2 și N3: 43 % (3)

 

Categoria O2,O3 și O4: 40 % (4)

 

X

X

1.3.

Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1.

P. Performanță

(E)  (9)

(a)

Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

 

X

X

(b)

Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

(c)

Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

 

X

X

1.3.2.

Eficiență

Puterea de frânare mai mică de 50 % (5) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte (cu excepția categoriilor L1e și L3e).

 

X

X

1.4.

Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.

Performanță

(E)  (9)

Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcția dreaptă.

 

X

X

1.4.2.

Eficiență

(E)  (9)

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.

 

X

X

1.5.

Performanța sistemului de încetinire

(a)

Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).

 

X

 

(b)

Nefuncționarea sistemului.

 

X

 

1.6.

Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

(c)

Senzorii de viteză din roată lipsă sau deteriorați.

 

X

 

(d)

Instalație electrică deteriorată.

 

X

 

(e)

Alte componente lipsă sau deteriorate.

 

X

 

1.7.

Sistem electronic de frânare (EBS)

(a)

Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

 

X

 

(b)

Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

 

X

 

8.   EFECTE NOCIVE

8.1.

Zgomotul

8.1.1.

Sistem de eliminare a zgomotului

(a)

Nivelurile sonore depășesc nivelurile maxime admise în cerințe (8).

 

X

 

(b)

O parte a sistemului de suprimare a zgomotului fixată necorespunzător stă să cadă, este deteriorată, montată incorect, lipsă sau alterată în mod evident și care poate afecta negativ nivelurile de zgomot.

 

X

X

8.2.

Gaze de evacuare

8.2.1.

Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

(a)

Echipamentul de control al gazelor montat de producător este absent, modificat sau evident defect.

X

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

 

X

 

8.2.1.2.

Gaze de eșapament

(E)  (9)

(a)

Fie gazele de eșapament depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor,

 

X

 

(b)

Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc,

(i)

pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

4,5 %, sau

—

3,5 %,

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (8);

(ii)

pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

—

la ralanti: 0,5 %,

—

la turație ridicată la ralanti: 0,3 %,

sau

—

la ralanti: 0,3 % (6)

—

la turație ridicată la ralanti: 0,2 %,

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (8).

 

X

 

(c)

Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului.

 

X

 

(d)

Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.

 

X

 

(e)

Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.

 

X

 

8.2.2.

Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1.

Echipament de control al gazelor de evacuare

(a)

Echipamentul de control al emisiilor instalat de constructor este absent sau în mod sigur defect.

X

X

 

(b)

Scurgeri de gaze care pot afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

 

X

 

8.2.2.2.

Opacitate

(E)  (9)

Vehiculele înmatriculate sau puse în circulație înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exonerate de această obligație

(a)

Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8),

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul.

 

X

 

(b)

Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele (8) nu permit utilizarea valorilor de referință,

pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1,

pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1,

sau, pentru vehiculele identificate în cerințe (8) sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (8),

1,5 m-1  (7).

 

X

 

(c)

Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.

 

X

 

8.4.

Alte elemente legate de mediu

8.4.1.

Scurgeri de lichide

Orice scurgere excesivă de lichid care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ceea ce privește siguranța utilizatorilor drumului.

 

X

X

(1)  Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței vehiculului pe carosabil sau asupra mediului.

(2)  48 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(3)  45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințe, oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)  43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințe, oricare dintre acestea este mai recentă.

(5)  2,2 m/s2 pentru vehiculele din categoriile N1, N2 și N3.

(6)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul A sau B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior, sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(7)  Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE modificată prin Directiva 1999/96/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2008.

(8)  „Cerințele” sunt stabilite prin cerințe privind omologarea de tip la data aprobării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și în cadrul obligațiilor de adaptare sau în legislația națională a țării de înmatriculare.

(9)  (E) Controlul acestui articol necesită recurgerea la un echipament.