ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2010.151.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 151
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 53
17 iunie 2010

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 519/2010 al Comisiei din 16 iunie 2010 de adoptare a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 520/2010 al Comisiei din 16 iunie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 831/2002 privind accesul la date confidențiale în scopuri științifice în ceea ce privește studiile și sursele de date statistice disponibile ( 1 )

14

 

 

Regulamentul (UE) nr. 521/2010 al Comisiei din 16 iunie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

16

 

 

DECIZII

 

 

2010/334/PESC

 

*

Decizia Comitetului politic și de securitate EU SSR GUINEA-BISSAU/1/2010 din 15 iunie 2010 privind numirea șefului misiunii Uniunii Europene în sprijinul reformei sectorului de securitate din Republica Guineea-Bissau (EU SSR GUINEA-BISSAU)

18

 

 

2010/335/UE

 

*

Decizia Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE [notificată cu numărul C(2010) 3751]

19

 

 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

17.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/1

REGULAMENTUL (UE) NR. 519/2010 AL COMISIEI

din 16 iunie 2010

de adoptare a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (1), în special articolul 5 alineatul (3),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, Comisia ar trebui să adopte un program de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor, care urmează să fie transmis Comisiei.

(2)

Pentru a garanta că datele provenite din recensămintele populației și ale locuințelor efectuate în statele membre sunt comparabile și pentru a permite elaborarea de sinteze fiabile la nivelul Uniunii, acest program ar trebui să fie același în toate statele membre.

(3)

Este necesar, în special, să se definească hipercuburile care sunt aceleași în toate statele membre, valorile și simbolurile speciale ale celulelor pe care statele membre le pot utiliza în aceste hipercuburi, precum și metadatele cu privire la tematici.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1201/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice pentru tematici și pentru defalcarea lor (2) stabilește specificațiile tehnice pentru tematicile recensământului și defalcarea lor care trebuie să fie aplicate datelor care urmează să fie trimise Comisiei pentru anul de referință 2011.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetul Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește programul de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor, care urmează să fie transmis Comisiei (Eurostat) pentru anul de referință 2011.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile și specificațiile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009. De asemenea, se aplică următoarele definiții:

1.

prin „populație totală” a unei zone geografice bine definite se înțeleg toate persoanele a căror reședință obișnuită, astfel cum este definită la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, se situează în zona geografică respectivă;

2.

prin „hipercub” se înțelege un tabel multidimensional încrucișat de defalcări, care conține o valoare a celulei pentru măsurarea fiecărei categorii a fiecărei defalcări încrucișate cu fiecare categorie a oricărei alte defalcări utilizate în hipercubul respectiv;

3.

prin „distribuție marginală principală” se înțelege un subansamblu al unui hipercub dat care rezultă din încrucișarea unor defalcări (dar nu a tuturor) ale hipercubului;

4.

prin „celulă primară” se înțelege orice celulă care face parte din cel puțin o distribuție marginală principală dintr-un hipercub dat. În hipercuburile pentru care nu este definită nicio distribuție marginală principală, toate celulele sunt celule primare;

5.

prin „celulă secundară” se înțelege o celulă de hipercub care nu este o celulă primară într-un hipercub dat;

6.

prin „valoare a celulei” se înțeleg informațiile transmise într-o celulă de hipercub. O valoare a celulei poate fi ori o „valoare numerică a celulei”, ori o „valoare specială a celulei”;

7.

prin „valoare numerică a celulei” se înțelege o valoare numerică care este transmisă într-o celulă în scopul de a furniza informațiile statistice cu privire la observarea pentru celula respectivă;

8.

prin „valoare confidențială a celulei” se înțelege o valoare numerică a celulei care nu trebuie să fie divulgată în scopul de a proteja confidențialitatea statistică a datelor în conformitate cu controlul statistic de divulgare al statelor membre;

9.

prin „valoare neconfidențială a celulei” se înțelege o valoare numerică a celulei care nu este o valoare confidențială a celulei;

10.

prin „valoare nefiabilă a celulei” se înțelege o valoare numerică a celulei care este nefiabilă în conformitate cu controlul de calitate al statelor membre;

11.

prin „valoare specială a celulei” se înțelege un simbol care este transmis într-o celulă de hipercub în locul unei valori numerice a celulei;

12.

prin „simbol” se înțelege un cod care poate însoți o valoare particulară a celulei pentru a descrie o caracteristică specifică a acelei valori a celulei.

Articolul 3

Programul de date statistice

(1)   Programul de date statistice care urmează a fi transmis Comisiei (Eurostat) pentru anul de referință 2011 este alcătuit din hipercuburile enumerate în anexa I.

(2)   Statele membre transmit valoarea specială a celulei „neaplicabilă” numai în următoarele cazuri:

(a)

când o celulă se referă la categoria „neaplicabilă” a cel puțin unei defalcări; sau

(b)

când o celulă descrie o observație care nu există în statul membru.

(3)   Statele membre înlocuiesc orice valoare confidențială a celulei prin valoarea specială a celulei „indisponibilă”.

(4)   Statele membre pot înlocui o valoare neconfidențială a celulei prin valoarea specială a celulei „indisponibilă” numai atunci când valoarea celulei este într-o celulă secundară.

(5)   La cererea unui stat membru, Comisia (Eurostat) nu difuzează publicului nicio valoare nefiabilă a celulei transmisă de statul membru respectiv.

Articolul 4

Metadate cu privire la valorile celulelor

(1)   Dacă este cazul, statele membre adaugă următoarele simboluri la o celulă de hipercub:

(a)

„confidențial”;

(b)

„nefiabil”;

(c)

„revizuit după prima transmitere a datelor”;

(d)

„a se vedea informațiile anexate”.

(2)   Fiecare celulă a cărei valoare confidențială a celulei a fost înlocuită cu valoarea specială „indisponibilă” este marcată cu simbolul „confidențial”.

(3)   Fiecare celulă a cărei valoare numerică a celulei este nefiabilă este marcată cu simbolul „nefiabil”, indiferent dacă pentru celula respectivă s-a transmis valoarea numerică a celulei sau valoarea specială a celulei „indisponibilă”.

(4)   Pentru fiecare celulă însoțită de cel puțin unul dintre simbolurile „nefiabilă”, „revizuită după prima transmitere a datelor” sau „a se vedea informațiile anexate” se furnizează un text explicativ.

Articolul 5

Metadate cu privire la tematici

Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) metadatele cu privire la tematicile definite în anexa II.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 iunie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 218, 13.8.2008, p. 14.

(2)  JO L 329, 15.12.2009, p. 29.

ANEXA I

Programul de date statistice (hipercuburi) pentru anul de referință 2011, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008

Nr. (1)

Total (2)

Defalcări (3)

1.

Populația totală (4), (5)

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LMS.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

1.1.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LMS.

 

 

 

AGE.M.

1.2.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LMS.

CAS.L.

POB.L.

 

 

1.3.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LMS.

CAS.L.

 

COC.L.

 

1.4.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

1.5.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

1.6.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

2.

Populația totală (4), (5)

GEO.L.

SEX.

HST.H.

EDU.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

2.1.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

EDU.

 

 

 

AGE.M.

2.2.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

EDU.

CAS.L.

POB.L.

 

 

2.3.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

EDU.

CAS.L.

 

COC.L.

 

2.4.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

2.5.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

2.6.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

3.

Populația totală (4), (5)

GEO.L.

SEX.

HST.H.

SIE.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

3.1.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

SIE.

 

 

 

AGE.M.

3.2.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

SIE.

CAS.L.

POB.L.

 

 

3.3.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

SIE.

CAS.L.

 

COC.L.

 

3.4.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

3.5.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

3.6.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

4.

Populația totală (4), (5)

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LOC.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

4.1.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LOC.

 

 

 

AGE.M.

4.2.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LOC.

CAS.L.

POB.L.

 

 

4.3.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

LOC.

CAS.L.

 

COC.L.

 

4.4.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

4.5.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

4.6.

GEO.L.

SEX.

HST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

5.

Numărul tuturor gospodăriilor private (6)

GEO.L.

TPH.H.

SPH.H.

TSH.

 

 

 

 

6.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LMS.

CAS.L.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

6.1.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LMS.

 

 

 

AGE.M.

6.2.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LMS.

CAS.L.

POB.M.

 

 

6.3.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LMS.

CAS.L.

 

COC.M.

 

6.4.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

6.5.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

6.6.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

7.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

FST.H.

EDU.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

7.1.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

EDU.

 

 

 

AGE.M.

7.2.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

EDU.

CAS.L.

POB.L.

 

 

7.3.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

EDU.

CAS.L

 

COC.L.

 

7.4.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

7.5.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

7.6.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

8.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

FST.H.

SIE.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

8.1.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

SIE.

 

 

 

AGE.M.

8.2.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

SIE.

CAS.L.

POB.L.

 

 

8.3.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

SIE.

CAS.L.

 

COC.L.

 

8.4.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

8.5.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

8.6.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

9.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LOC.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

9.1.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LOC.

 

 

 

AGE.M.

9.2.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LOC.

CAS.L.

POB.L.

 

 

9.3.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

LOC.

CAS.L.

 

COC.L.

 

9.4.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

9.5.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

POB.L.

 

AGE.M.

9.6.

GEO.L.

SEX.

FST.H.

 

 

 

COC.L.

AGE.M.

10.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

CAS.H.

EDU.

AGE.M.

 

10.1.

GEO.L.

SEX.

OCC.

 

CAS.H.

 

AGE.M.

 

10.2.

GEO.L.

SEX.

OCC.

 

CAS.H.

EDU.

 

 

10.3.

GEO.L.

SEX.

 

IND.H.

CAS.L.

 

AGE.M.

 

10.4.

GEO.L.

SEX.

 

IND.H.

CAS.L.

EDU.

 

 

10.5.

GEO.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

 

 

AGE.L.

 

10.6.

GEO.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

CAS.L.

 

 

 

10.7.

GEO.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

 

EDU.

 

 

11.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

SIE.

OCC.

IND.H.

CAS.L.

COC.L.

AGE.M.

11.1.

GEO.L.

SEX.

SIE.

OCC.

 

 

 

AGE.M.

11.2.

GEO.L.

SEX.

SIE.

OCC.

 

CAS.L.

COC.L.

 

11.3.

GEO.L.

SEX.

SIE.

 

IND.H.

 

 

AGE.M.

11.4.

GEO.L.

SEX.

SIE.

 

IND.H.

CAS.L.

COC.L.

 

12.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

LOC.

SIE.

ROY.

CAS.L.

COC.L.

AGE.M.

12.1.

GEO.L.

SEX.

LOC.

SIE.

 

 

 

AGE.M.

12.2.

GEO.L.

SEX.

LOC.

SIE.

 

CAS.L.

COC.L.

 

12.3.

GEO.L.

SEX.

LOC.

SIE.

ROY.

CAS.L.

 

 

12.4.

GEO.L.

SEX.

LOC.

SIE.

ROY.

 

COC.L.

 

12.5.

GEO.L.

SEX.

LOC.

 

ROY.

 

 

AGE.M.

12.6.

GEO.L.

SEX.

LOC.

 

ROY.

CAS.L.

COC.L.

 

13.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

OCC.

COC.L.

AGE.M.

 

13.1.

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

 

 

AGE.M.

 

13.2.

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

OCC.

COC.L.

 

 

14.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

IND.H.

COC.L.

AGE.M.

 

14.1.

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

 

 

AGE.M.

 

14.2.

GEO.L.

SEX.

EDU.

CAS.L.

IND.H.

 

 

 

14.3.

GEO.L.

 

EDU.

CAS.L.

IND.H.

COC.L.

 

 

15.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

POB.M.

OCC.

IND.H.

AGE.M.

 

15.1.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

POB.M.

 

 

AGE.M.

 

15.2.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

POB.M.

OCC.

 

 

 

15.3.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

POB.M.

 

IND.H.

 

 

16.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

COC.M.

OCC.

IND.H.

AGE.M.

 

16.1.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

COC.M.

 

 

AGE.M.

 

16.2.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

COC.M.

OCC.

 

 

 

16.3.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

COC.M.

 

IND.H.

 

 

17.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

ROY.

OCC.

IND.H.

COC.L.

AGE.M.

17.1.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

ROY.

 

 

 

AGE.M.

17.2.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

ROY.

OCC.

 

COC.L.

 

17.3.

GEO.L.

SEX.

CAS.L.

ROY.

 

IND.H.

 

 

18.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

CAS.H.

LMS.

COC.L.

AGE.M.

 

 

18.1.

GEO.L.

SEX.

CAS.H.

LMS.

 

AGE.M.

 

 

18.2.

GEO.L.

SEX.

CAS.H.

LMS.

COC.L.

 

 

 

19.

Populația totală (4)

LPW.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

EDU.

COC.L.

AGE.M.

 

19.1.

LPW.L.

SEX.

OCC.

 

EDU.

 

AGE.M.

 

19.2.

LPW.L.

SEX.

OCC.

 

EDU.

COC.L.

 

 

19.3.

LPW.L.

SEX.

 

IND.H.

 

 

AGE.M.

 

19.4.

LPW.L.

SEX.

 

IND.H.

EDU.

COC.L.

 

 

19.5.

LPW.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

 

 

AGE.L.

 

19.6.

LPW.L.

SEX.

OCC.

IND.H.

EDU

 

 

 

19.7.

LPW.L.

SEX.

 

 

EDU

COC.L.

AGE.M.

 

20.

Populația totală (4)

LPW.L.

SEX.

SIE.

OCC.

IND.H.

EDU.

COC.L.

AGE.M.

20.1.

LPW.L.

SEX.

SIE.

 

 

 

 

AGE.M.

20.2.

LPW.L.

SEX.

SIE.

OCC.

 

 

COC.L.

 

20.3.

LPW.L.

SEX.

SIE.

 

IND.H.

 

COC.L.

 

20.4.

LPW.L.

SEX.

SIE.

 

 

EDU.

COC.L.

 

21.

Populația totală (4)

LPW.L.

SEX.

POB.M.

OCC.

IND.H.

AGE.M.

 

 

21.1.

LPW.L.

SEX.

POB.M.

 

 

AGE.M.

 

 

21.2.

LPW.L.

SEX.

POB.M.

OCC.

 

 

 

 

21.3.

LPW.L.

SEX.

POB.M.

 

IND.H.

 

 

 

22.

Populația totală (4)

LPW.L.

SEX.

COC.M.

OCC.

IND.H.

AGE.M.

 

 

22.1.

LPW.L.

SEX.

COC.M.

 

 

AGE.M.

 

 

22.2.

LPW.L.

SEX.

COC.M.

OCC.

 

 

 

 

22.3.

LPW.L.

SEX.

COC.M.

 

IND.H.

 

 

 

23.

Populația totală (4)

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

OCC.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

23.1.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

OCC.

 

 

AGE.L.

23.2.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

 

POB.M.

 

AGE.L.

23.3.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

 

 

COC.M.

AGE.L.

24.

Populația totală (4)

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

IND.H.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

24.1.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

IND.H.

 

 

AGE.L.

24.2.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

 

POB.M.

 

AGE.L.

24.3.

GEO.L.

LPW.N.

SEX.

EDU.

 

 

COC.M.

AGE.L.

25.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.H.

POB.M.

COC.M.

CAS.L.

AGE.M.

 

25.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

POB.M.

 

 

AGE.M.

 

25.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.H.

POB.M.

 

CAS.L.

 

 

25.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

COC.M.

 

AGE.M.

 

25.4.

GEO.L.

SEX.

YAE.H.

 

COC.M.

CAS.L.

 

 

25.5.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

POB.L.

COC.L.

 

AGE.L.

 

25.6.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

POB.L.

COC.L.

CAS.L.

 

 

25.7.

GEO.L.

SEX.

 

POB.M.

COC.M.

 

AGE.M.

 

25.8.

GEO.L.

SEX.

 

POB.M.

COC.M.

CAS.L.

 

 

25.9.

GEO.L.

SEX.

YAE.H.

 

 

 

AGE.M.

 

26.

Populația totală (4)

GEO.N.

SEX.

POB.H.

CAS.L.

YAT.

AGE.M.

 

 

26.1.

GEO.N.

SEX.

POB.H.

 

 

AGE.M.

 

 

26.2.

GEO.N.

SEX.

POB.H.

CAS.L.

YAT.

 

 

 

27.

Populația totală (4)

GEO.N.

SEX.

COC.H.

CAS.L.

YAT.

AGE.M.

 

 

27.1.

GEO.N.

SEX.

COC.H.

 

 

AGE.M.

 

 

27.2.

GEO.N.

SEX.

COC.H.

CAS.L.

YAT.

 

 

 

28.

Populația totală (4)

GEO.N.

SEX.

POB.H.

COC.L.

CAS.L.

AGE.M.

 

 

28.1.

GEO.N.

SEX.

POB.H.

COC.L.

 

AGE.M.

 

 

28.2.

GEO.N.

SEX.

POB.H.

COC.L.

CAS.L.

 

 

 

29.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

CAS.L.

POB.M.

AGE.M.

 

29.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

 

 

AGE.M.

 

29.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

CAS.L.

POB.M.

 

 

29.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

CAS.L.

 

AGE.M.

 

30.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

CAS.L.

COC.M.

AGE.M.

 

30.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

 

 

AGE.M.

 

30.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

OCC.

CAS.L.

COC.M.

 

 

30.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

CAS.L.

 

AGE.M.

 

31.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

CAS.L.

POB.M.

AGE.M.

 

31.1.

GEO.L.

 

YAE.L.

IND.H.

 

 

AGE.M.

 

31.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

 

 

AGE.L.

 

31.3.

GEO.L.

 

YAE.L.

IND.H.

CAS.L.

POB.M.

 

 

31.4.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

 

POB.M.

 

 

32.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

CAS.L.

COC.M.

AGE.M.

 

32.1.

GEO.L.

 

YAE.L.

IND.H.

 

 

AGE.M.

 

32.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

 

 

AGE.L.

 

32.3.

GEO.L.

 

YAE.L.

IND.H.

CAS.L.

COC.M.

 

 

32.4.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

IND.H.

 

COC.M.

 

 

33.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

SIE.

CAS.L.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

33.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

SIE.

 

 

 

AGE.M.

33.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

SIE.

CAS.L.

POB.M.

 

 

33.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

SIE.

CAS.L.

 

COC.M.

 

33.4.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

CAS.L.

 

 

AGE.M.

34.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

CAS.L.

POB.M.

AGE.M.

 

34.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

 

 

AGE.M.

 

34.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

CAS.L.

POB.M.

 

 

34.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

CAS.L.

 

AGE.M.

 

35.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

CAS.L.

COC.M.

AGE.M.

 

35.1.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

 

 

AGE.M.

 

35.2.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

EDU.

CAS.L.

COC.M.

 

 

35.3.

GEO.L.

SEX.

YAE.L.

 

CAS.L.

 

AGE.M.

 

36.

Populația totală (4)

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

CAS.L.

POB.M.

AGE.M.

36.1.

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

 

 

AGE.M.

36.2.

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

CAS.L.

POB.M.

 

37.

Populația totală (4)

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

CAS.L.

COC.M.

AGE.M.

37.1.

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

 

 

AGE.M.

37.2.

GEO.N.

SEX.

YAT.

OCC.

EDU.

CAS.L.

COC.M.

 

38.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

CAS.L.

POB.L.

COC.L.

ROY.

AGE.M.

38.1.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

CAS.L.

POB.L.

 

 

AGE.M.

38.2.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

CAS.L.

 

COC.L.

 

AGE.M.

38.3.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

CAS.L.

POB.L.

 

ROY.

 

38.4.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

CAS.L.

 

COC.L.

ROY.

 

39.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

LOC.

ROY.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

39.1.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

LOC.

 

 

 

AGE.M.

39.2.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

LOC.

ROY.

POB.M.

 

 

39.3.

GEO.L.

SEX.

HAR.L.

LOC.

ROY.

 

COC.M.

 

40.

Populația totală (4)

(opțional)

GEO.L.

SEX.

HAR.H.

LOC.

AGE.M.

 

 

 

40.1.

GEO.L.

SEX.

HAR.H.

 

AGE.M.

 

 

 

40.2.

GEO.L.

SEX.

HAR.H.

LOC.

 

 

 

 

41.

Numărul tuturor locuințelor convenționale ocupate (7)

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

(UFS. sau NOR.)

(DFS. sau DRM.)

WSS.

TOI.

BAT.

TOH.

41.1.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

(UFS. sau NOR.)

 

 

 

 

 

41.2.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

 

(DFS. sau DRM.)

 

 

 

 

41.3.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

 

 

WSS.

 

 

 

41.4.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

 

 

 

TOI.

 

 

41.5.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

 

 

 

 

BAT.

 

41.6.

GEO.L.

OWS.

NOC.H.

TOB.

 

 

 

 

 

TOH.

42.

Populația totală (4), (5)

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

HST.M.

FST.H.

 

 

 

42.1.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

HST.M.

 

 

 

 

42.2.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

 

FST.H.

 

 

 

43.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

CAS.H.

OCC.

IND.H.

 

 

43.1.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

CAS.H.

 

 

 

 

43.2.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

 

OCC.

 

 

 

43.3.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

 

 

IND.H.

 

 

44.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

CAS.L.

SIE.

EDU.

LOC.

 

44.1.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

CAS.L.

SIE.

 

 

 

44.2.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

CAS.L.

 

EDU.

 

 

44.3.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

 

 

 

LOC.

 

45.

Populația totală (4)

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

POB.M.

COC.M.

 

 

 

45.1.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

POB.M.

 

 

 

 

45.2.

GEO.L.

SEX.

AGE.H.

 

COC.M.

 

 

 

46.

Populația totală (4)

GEO.M.

SEX.

LMS.

ROY.

POB.M.

COC.M.

AGE.M.

 

46.1.

GEO.M.

SEX.

 

 

POB.M.

 

AGE.M.

 

46.2.

GEO.M.

SEX.

 

 

 

COC.M.

AGE.M.

 

46.3.

GEO.M.

SEX.

LMS.

 

 

 

AGE.M.

 

46.4.

GEO.M.

SEX.

LMS.

 

POB.L.

 

 

 

46.5.

GEO.M.

SEX.

LMS.

 

 

COC.L.

 

 

46.6.

GEO.M.

SEX.

 

ROY.

 

 

AGE.M.

 

46.7.

GEO.M.

SEX.

 

ROY.

POB.M.

 

 

 

46.8.

GEO.M.

SEX.

 

ROY.

 

COC.M.

 

 

46.9.

GEO.M.

SEX.

LMS.

ROY.

 

 

 

 

47.

Populația totală (4), (5)

GEO.M.

SEX.

HST.M.

LMS.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

 

47.1.

GEO.M.

SEX.

HST.M.

 

 

 

AGE.M.

 

47.2.

GEO.M.

SEX.

HST.M.

LMS.

 

 

 

 

47.3.

GEO.M.

SEX.

HST.M.

 

POB.L.

 

 

 

47.4.

GEO.M.

SEX.

HST.M.

 

 

COC.L.

 

 

48.

Populația totală (4), (5)

GEO.M.

SEX.

AGE.M.

HST.H.

 

 

 

 

49.

Numărul tuturor gospodăriilor private (6)

GEO.M.

TPH.H.

SPH.H.

 

 

 

 

 

50.

Populația totală (4)

GEO.M.

SEX.

FST.L.

LMS.

POB.L.

COC.L.

AGE.M.

 

50.1.

GEO.M.

SEX.

FST.L.

 

 

 

AGE.M.

 

50.2.

GEO.M.

SEX.

FST.L.

LMS.

 

 

 

 

50.3.

GEO.M.

SEX.

FST.L.

 

POB.L.

 

 

 

50.4.

GEO.M.

SEX.

FST.L.

 

 

COC.L.

 

 

51.

Populația totală (4)

GEO.M.

SEX.

AGE.M.

FST.H.

 

 

 

 

52.

Numărul tuturor familiilor (8)

GEO.M.

TFN.H.

SFN.H.

 

 

 

 

 

53.

Numărul tuturor locuințelor convenționale (9)

GEO.M.

TOB.

OCS.

POC.

 

 

 

 

54.

Numărul tuturor locuințelor convenționale ocupate (7)

GEO.M.

TOB.

(DFS. sau DRM.)

(UFS. sau NOR.)

NOC.H.

 

54.1.

GEO.M.

TOB.

(DFS. sau DRM.)

(UFS. sau NOR.)

 

 

54.2.

GEO.M.

TOB.

(DFS. sau DRM.)

 

NOC.H.

 

55.

Populația totală (4)

GEO.M.

SEX.

AGE.H.

 

 

 

 

 

56.

Populația totală (4)

GEO.H.

SEX.

AGE.M.

 

 

 

 

 

57.

Numărul tuturor gospodăriilor private (6)

GEO.H.

TPH.L.

SPH.L.

 

 

 

 

 

58.

Numărul tuturor familiilor (8)

GEO.H.

TFN.L.

SFN.L.

 

 

 

 

 

59.

Numărul tuturor spațiilor de locuit (10)

GEO.H.

TLQ.

 

 

 

 

 

 

60.

Numărul tuturor locuințelor convenționale (9)

GEO.H.

OCS.

TOB.

 

 

 

 

 

(1)  În cadrul unei rubrici din tabel pentru un anumit hipercub, numărul alcătuit dintr-o singură cifră din prima linie de sus (îngroșat) identifică hipercubul în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament. Fiecare număr alcătuit din două cifre (neîngroșat) identifică o „distribuție marginală principală” în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament.

(2)  Totalul general al fiecărui hipercub se referă la întreaga țară raportoare.

(3)  În cadrul unei rubrici din tabel pentru un anumit hipercub, prima linie de sus (îngroșată) enumeră toate defalcările utilizate în hipercubul respectiv în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament. Fiecare linie ulterioară (neîngroșată) specifică o „distribuție marginală principală” în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament. Codul identifică defalcarea astfel cum este specificată în cadrul acestui cod în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

(4)  Lipsa de adăpost: În principiu, datele privind populația totală cuprind numărul tuturor persoanelor fără adăpost (persoane care locuiesc pe stradă și care nu dispun de un adăpost) și al persoanelor fără un domiciliu stabil (persoane care se mută frecvent de la un spațiu de cazare temporară la altul). Cu toate acestea, statele membre sunt libere să nu includă numărul persoanelor fără adăpost în datele lor privind populația totală sau să îl includă, dar să nu realizeze defalcarea datelor cu privire la persoanele fără adăpost în nicio defalcare sau categorie (cifră inclusă numai în total și/sau la categoria „nu se menționează”). În cazul în care statele membre nu includ numărul persoanelor fără adăpost în datele lor privind populația totală, ele furnizează Comisiei cele mai bune estimări disponibile pentru numărul tuturor persoanelor fără adăpost și pentru numărul tuturor persoanelor fără un domiciliu stabil din întregul stat membru.

(5)  Pentru „Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată, dar a cărei categorie nu a fost declarată” (categoriile HST.M.1.3 sau HST.H.1.3), „Persoane fără adăpost” (HST.M.2.2 sau HST.H.2.2) și „Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată, dar a cărei categorie nu a fost declarată” (HST.M.2.3 sau HST.H.2.3) nu este necesară nicio distribuție marginală principală (recomandat: GEO.L. x SEX. x AGE.L. x HST.M., respectiv GEO.L. x SEX. x AGE.L. x HST.H.).

(6)  Astfel cum se specifică la tematica „Statutul gospodăriei” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

(7)  Astfel cum se specifică la tematicile „Regimul de ocupare a locuințelor convenționale” și „Aranjamente locative” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

(8)  Specificată ca „nucleu familial” la tematica „situația familială” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

(9)  Astfel cum se specifică la tematica „Aranjamente locative” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

(10)  Astfel cum se specifică la tematica „Tipul spațiilor de locuit” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

ANEXA II

METADATE CU PRIVIRE LA TEMATICI

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) definițiile privind tematicile recensământului.

Pentru fiecare tematică, metadatele:

—

denumesc sursa (sursele) de date utilizate pentru a raporta datele statistice privind tematica;

—

raportează metodologia utilizată pentru a estima datele referitoare la tematică;

—

raportează motivele lipsei de fiabilitate, în cazul în care există, a datelor referitoare la tematică.

În plus, statele membre furnizează metadatele evidențiate în continuare:

Locul de reședință obișnuită

Metadatele explică modul în care a fost aplicată definiția „reședinței obișnuite” de la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, în special măsura în care reședința legală sau înregistrată a fost raportată ca substitut pentru reședința obișnuită în conformitate cu criteriul celor 12 luni, precum și o definiție clară a conceptului adoptat pentru populația rezidentă.

Metadatele raportează dacă studenții din nivelul trei a căror adresă în timpul anului universitar nu este cea a locuinței lor familiale au fost considerați ca având reședința lor obișnuită în locuința lor familială.

Metadatele raportează dacă datele privind populația totală cuprind/nu cuprind persoanele fără adăpost (persoane care locuiesc pe stradă și care nu dispun de un adăpost) și/sau persoanele fără un domiciliu stabil (persoane care se mută frecvent de la un spațiu de cazare temporară la altul).

Metadatele raportează orice altă aplicare specific națională a regulilor pentru „cazurile speciale” enumerate în cadrul specificațiilor tehnice pentru tematica „Locul de reședință obișnuită” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009.

Starea civilă legală/parteneriate

Metadatele raportează baza juridică relevantă pentru statul membru cu privire la căsătoriile cu o persoană de sex opus și la cele cu o persoană de același sex, vârsta minimă necesară pentru căsătorie, parteneriatele înregistrate cu o persoană de sex opus și cele cu o persoană de același sex, precum și posibilitatea de a divorța sau de a se separa legal.

Tematici economice

Metadatele raportează orice aplicare specific națională a regulilor enumerate în cadrul specificațiilor tehnice pentru tematica „Statutul din punct de vedere al activității curente” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009. Metadatele raportează dacă statutul din punct de vedere al activității curente a fost raportat pe baza înregistrărilor și, în acest caz, pe baza definițiilor relevante utilizate în aceste înregistrări.

Metadatele raportează vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică și baza juridică relevantă.

Atunci când recensământul efectuat în statul membru identifică persoane care au mai mult de un loc de muncă, metadatele descriu metoda utilizată a determina locul lor de muncă principal (de exemplu, pe baza timpului petrecut la locul de muncă, a veniturilor primite).

Metadatele raportează orice aplicare specific națională a regulilor enumerate în cadrul specificațiilor tehnice pentru tematica „Statutul profesional” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1201/2009. Atunci când recensământul efectuat în statul membru identifică persoane care sunt în același timp angajator și angajat, metadatele descriu metoda utilizată pentru a-i clasifica în una dintre cele două categorii.

Țara/locul nașterii

Pentru recensămintele pentru care informațiile disponibile referitoare la țara nașterii în conformitate cu frontierele inernaționale care existau la momentul recensământului sunt inexistente sau incomplete, metadatele indică metodologia utilizată pentru a repartiza persoanele din cadrul defalcării tematicii „Țara/locul nașterii”.

Metadatele raportează dacă locul de reședință obișnuită al mamei a fost înlocuit cu locul în care a avut loc nașterea.

Țara cetățeniei

În țările în care o parte a populației este alcătuită din persoane care sunt „non cetățeni recunoscuți” (și anume persoanele care nu sunt nici cetățeni ai unei țări, nici apatrizi și care exercită anumite drepturi și obligații asociate cu cetățenia, însă nu toate), metadatele furnizează informații relevante.

Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ

Atunci când recensământul efectuat în statul membru colectează informații privind tematica „locul de reședință obișnuită anterior și data sosirii la locul actual”, metadatele descriu orice metodologie utilizată pentru a raporta reședința obișnuită cu un an înainte de recensământ.

Tematicile gospodăriilor și ale familiilor

Metadatele specifică dacă recensământul efectuat în statul membru aplică conceptul de „menaj” sau de „gospodărie-locuință” pentru a identifica gospodăriile private. Metadatele raportează metoda utilizată pentru a constitui gospodării și familii.

Metadatele raportează modul în care sunt identificate relațiile între membrii gospodăriei (de exemplu, matricea relației, relația față de persoana de referință).

Metadatele raportează metodologia utilizată pentru a declara persoanele fără adăpost.

Regimul de ocupare a locuințelor convenționale

Atunci când recensământul efectuat în statul membru colectează informații privind „Locuințele rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare” și „Locuințele neocupate”, metadatele raportează metodologia utilizată pentru a declara aceste categorii.

Tipul de proprietate

Metadatele raportează definiția „societăților cooperative de locuințe” adoptată în sensul recensământului efectuat în statul membru și baza juridică relevantă.

Metadatele raportează orice cazuri particulare care au fost clasificate în categoria „Locuințe în alte tipuri de proprietate”.

Spațiul locuibil și/sau numărul de camere pe unitate de locuit, standardul densității

Metadatele raportează aplicarea conceputului de „spațiu locuibil” sau de „număr de camere”, după caz, și definiția adoptată pentru măsurarea corespunzătoare a standardului densității.

17.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/14

REGULAMENTUL (UE) NR. 520/2010 AL COMISIEI

din 16 iunie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 831/2002 privind accesul la date confidențiale în scopuri științifice în ceea ce privește studiile și sursele de date statistice disponibile

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (1), în special articolul 23,

întrucât:

(1)

Pentru a se putea formula concluzii statistice în scopuri științifice, Regulamentul (CE) nr. 831/2002 al Comisiei (2) stabilește condițiile în care se poate acorda acces la datele confidențiale transmise autorității comunitare. El menționează diferite studii și surse de date cărora li se aplică.

(2)

Cercetătorii, și comunitatea științifică în general, solicită tot mai des acces, în scopuri științifice, la date confidențiale provenite din Ancheta europeană de sănătate prin intermediul interviului (EHIS), Statisticile comunitare privind societatea informațională (CSIS), Studiul privind bugetul gospodăriilor (HBS) și Datele statistice privind transportul rutier de mărfuri (CGR).

(3)

EHIS urmărește să cuantifice în manieră armonizată și în condițiile unui mare grad de comparabilitate între statele membre ale UE starea de sănătate, stilul de viață (determinanții stării de sănătate) și utilizarea serviciilor medicale de către cetățenii UE. Aspectele incluse în chestionare oferă posibilitatea obținerii unor răspunsuri atât pentru nevoile din sfera politicilor, cât și pentru îmbogățirea cunoștințelor științifice. Utilizarea de seturi de date individuale va permite cercetătorilor să efectueze studii asupra unor populații specifice (de exemplu persoanele vârstnice), pentru a evalua mai bine starea lor de sănătate și gradul în care sistemele medicale îndeplinesc nevoile acestora. Rezultatele unor astfel de studii ar putea fi utilizate pentru a concepe planuri specifice care să vizeze diverse grupe de populații sau pentru a evalua planurile de prevenire a bolilor la nivel național sau european.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 808/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informațională (3) oferă un cadru pentru furnizarea de date statistice armonizate referitoare la utilizarea tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către persoane individuale. Accesul la seturile de date individuale ar aduce beneficii în principal activității de cercetare privind impactul utilizării TIC asupra societăților europene și asupra incluziunii digitale. Rezultatele pot fi utilizate pentru evaluarea politicilor existente și pentru definirea politicilor noi relevante la nivel național și european, cum ar fi strategia i2010.

(5)

HBS include clasificarea cheltuielilor în funcție de caracteristicile gospodăriilor, precum și în funcție de persoana lor de referință și de venitul gospodăriei. Omogenitatea acestei surse permite crearea de instrumente de microstimulare, pentru a testa ipoteze la nivelul UE și pentru a sprijini responsabilii cu elaborarea politicilor să ia decizii în cunoștință de cauză.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1172/98 al Consiliului din 25 mai 1998 privind datele statistice referitoare la transportul rutier de mărfuri (4) solicită țărilor raportoare să furnizeze Eurostatului microdate trimestriale privind vehiculele selectate ca eșantion, deplasările efectuate de aceste vehicule și mărfurile transportate în cursul acestor deplasări între regiuni. Accesul cercetătorilor la aceste date ar fi benefic pentru analizarea politicilor referitoare la transport și pentru modelarea transportului, între altele pentru înfăptuirea politicilor regionale ale UE, utilizarea justă a diferitelor moduri de transport și dezvoltarea Rețelelor de transport transeuropene din UE.

(7)

Prin urmare, Ancheta europeană de sănătate prin intermediul interviului (EHIS), Statisticile comunitare privind societatea informațională (CSIS) – modulul 2 Persoane individuale, gospodării și societatea informațională, Studiul privind bugetul gospodăriilor (HBS) și Datele statistice privind transportul rutier de mărfuri (CGR) ar trebui adăugate la lista din Regulamentul (CE) nr. 831/2002.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European (Comitetul SSE),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 831/2002 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Autoritatea comunitară poate acorda acces, la sediul său, la date confidențiale obținute din următoarele studii sau surse de date statistice:

—

panelul pentru gospodăriile Comunității Europene;

—

studiul privind forța de muncă;

—

studiul privind inovarea în Comunitate;

—

studiul privind formarea profesională continuă;

—

studiul privind structura câștigurilor;

—

statisticile Uniunii Europene privind venitul și condițiile de viață;

—

studiul privind educația adulților;

—

studiul privind structura exploatațiilor agricole;

—

ancheta europeană de sănătate prin intermediul interviului;

—

statisticile comunitare privind societatea informațională (CSIS) – modulul 2 Persoane individuale, gospodării și societatea informațională;

—

studiul privind bugetul gospodăriilor;

—

datele statistice privind transportul rutier de mărfuri.

Cu toate acestea, la cererea autorității naționale care a furnizat datele, accesul la datele provenite de la respectiva autoritate națională nu se acordă pentru un proiect de cercetare specific.”

2.

La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Autoritatea comunitară poate pune la dispoziție seturi de microdate anonime obținute din următoarele studii sau surse de date statistice:

—

panelul pentru gospodăriile Comunității Europene;

—

studiul privind forța de muncă;

—

studiul privind inovarea în Comunitate;

—

studiul privind formarea profesională continuă;

—

studiul privind structura câștigurilor;

—

statisticile Uniunii Europene privind venitul și condițiile de viață;

—

studiul privind educația adulților;

—

studiul privind structura exploatațiilor agricole;

—

ancheta europeană de sănătate prin intermediul interviului;

—

statisticile comunitare privind societatea informațională (CSIS) – modulul 2 Persoane individuale, gospodării și societatea informațională;

—

studiul privind bugetul gospodăriilor;

—

datele statistice privind transportul rutier de mărfuri.

Cu toate acestea, la cererea autorității naționale care a furnizat datele, accesul la datele provenite de la respectiva autoritate națională nu se acordă pentru un proiect de cercetare specific.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 iunie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1)  JO L 87, 31.3.2009, p. 164.

(2)  JO L 133, 18.5.2002, p. 7.

(3)  JO L 143, 30.4.2004, p. 49.

(4)  JO L 163, 6.6.1998, p. 1.

17.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/16

REGULAMENTUL (UE) NR. 521/2010 AL COMISIEI

din 16 iunie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 17 iunie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 iunie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

IL

132,1

MA

44,4

MK

45,6

TR

50,2

ZZ

68,1

0707 00 05

MA

37,3

MK

45,6

TR

119,1

ZZ

67,3

0709 90 70

TR

101,8

ZZ

101,8

0805 50 10

AR

83,9

BR

112,1

TR

94,3

US

83,2

ZA

93,7

ZZ

93,4

0808 10 80

AR

106,2

BR

77,3

CA

127,1

CL

97,4

CN

53,8

NZ

126,0

US

123,5

UY

123,8

ZA

111,6

ZZ

105,2

0809 10 00

TR

228,7

ZZ

228,7

0809 20 95

SY

245,9

TR

345,1

US

576,0

ZZ

389,0

0809 30

TR

158,2

ZZ

158,2

(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.

DECIZII

17.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/18

DECIZIA COMITETULUI POLITIC ȘI DE SECURITATE EU SSR GUINEA-BISSAU/1/2010

din 15 iunie 2010

privind numirea șefului misiunii Uniunii Europene în sprijinul reformei sectorului de securitate din Republica Guineea-Bissau (EU SSR GUINEA-BISSAU)

(2010/334/PESC)

COMITETUL POLITIC ȘI DE SECURITATE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 38 al treilea paragraf,

având în vedere Acțiunea comună 2008/112/PESC a Consiliului din 12 februarie 2008 privind misiunea Uniunii Europene în sprijinul reformei sectorului de securitate din Republica Guineea-Bissau (EU SSR GUINEA-BISSAU) (1), în special articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 8 alineatul (1) din Acțiunea comună 2008/112/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate (denumit în continuare „COPS”), în conformitate cu articolul 38 din tratat, să ia deciziile corespunzătoare în scopul exercitării controlului politic și a conducerii strategice a EU SSR GUINEA-BISSAU, inclusiv decizia de numire a unui șef al misiunii.

(2)

La 5 martie 2008, la propunerea Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, prin Decizia UE SSR GUINEA-BISSAU/1/2008 (2), COPS l-a numit pe dl Juan Esteban VERASTEGUI în calitate de șef al misiunii Uniunii Europene EU SSR GUINEA-BISSAU.

(3)

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a propus ca dl Fernando AFONSO să fie numit în locul dlui Juan Esteban VERASTEGUI în calitate de șef al misiunii Uniunii Europene EU SSR GUINEA-BISSAU începând cu 1 iulie 2010,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Dl Fernando AFONSO este numit în calitate de șef al misiunii Uniunii Europene în sprijinul reformei sectorului de securitate din Republica Guineea-Bissau (EU SSR GUINEA-BISSAU) de la 1 iulie 2010.

Articolul 2

Decizia UE SSR GUINEA-BISSAU/1/2008 a Comitetului politic și de securitate din 5 martie 2008 se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Se aplică până la expirarea Acțiunii comune 2008/112/PESC a Consiliului.

Adoptată la Bruxelles, 15 iunie 2010.

Pentru Comitetul politic și de securitate

Președintele

C. FERNÁNDEZ-ARIAS

(1)  JO L 40, 14.2.2008, p. 11.

(2)  JO L 73, 15.3.2008, p. 34.

17.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/19

DECIZIA COMISIEI

din 10 iunie 2010

privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE

[notificată cu numărul C(2010) 3751]

(2010/335/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (1), în special anexa V partea C punctul 10,

întrucât:

(1)

Directiva 2009/28/CE definește regulile pentru calcularea impactului asupra formării gazelor cu efect de seră al biocarburanților, biolichidelor și omologilor lor combustibili fosili, luând în considerare emisiile provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului. Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (2) include regulile corespunzătoare privind biocarburanții.

(2)

Comisia trebuie să elaboreze orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol pe baza orientărilor din 2006 ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră. Orientările respective au fost concepute pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră și nu sunt exprimate într-o formă care să poată fi aplicată rapid de operatorii economici. Prin urmare, atunci când în orientările IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră nu există informațiile necesare privind producția biocarburanților și biolichidelor sau atunci când astfel de informații nu sunt accesibile, este oportun să se apeleze la alte surse științifice de date.

(3)

Pentru calcularea stocurilor de carbon din materia organică din sol este necesar să se ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solului, administrarea terenurilor și intrările. În cazul solurilor minerale, metodologia IPCC de nivel 1 pentru determinarea cantității de carbon organic din sol este o metodă adecvată acestui scop, deoarece acoperă nivelul global. În cazul solurilor organice, metodologia IPCC tratează în special pierderile de carbon în urma drenării solului, utilizând doar pierderile anuale. Întrucât drenarea solului conduce în mod obișnuit la pierderi importante ale stocurilor de carbon, care nu pot fi compensate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu ajutorul biocarburanților sau al biolichidelor, iar drenarea turbăriilor este interzisă de criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva 2009/28/CE, este suficientă definirea unor reguli generale pentru determinarea cantității de carbon organic din sol sau a pierderilor de carbon din solurile organice.

(4)

Pentru calcularea stocului de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă, o abordare cu nivel scăzut de complexitate, corespunzătoare metodologiei IPCC de nivel 1 pentru vegetație, reprezintă o metodă adecvată. În conformitate cu metodologia respectivă, este rezonabil să se presupună că întreg stocul de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă se pierde din sol prin conversie. În mod obișnuit, materia organică moartă are o importanță redusă în conversia terenurilor pentru stabilirea de culturi destinate producției de biocarburanți și biolichide, dar aceasta trebuie luată în considerare cel puțin în cazul pădurilor închise.

(5)

La calcularea impactului conversiei terenurilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, operatorii economici trebuie să poată folosi valori reale pentru stocurile de carbon asociate cu utilizarea de referință a terenului și cu utilizarea terenului după conversie. De asemenea, aceștia trebuie să poată folosi valori standard, care trebuie furnizate de prezentele orientări. Pe de altă parte, nu este necesară furnizarea de valori standard pentru combinațiile improbabile de tipuri de climă și de sol.

(6)

Anexa V la Directiva 2009/28/CE descrie metoda de calculare a impactului asupra formării gazelor cu efect de seră și conține reguli pentru calculul emisiilor anualizate legate de variațiile cantității de carbon provocate de schimbarea utilizării terenului. Orientările anexate prezentei decizii stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, completând regulile prevăzute în anexa V,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 iunie 2010.

Pentru Comisie

Günther OETTINGER

Membru al Comisiei

(1)  JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

(2)  JO L 350, 28.12.1998, p. 58.

ANEXĂ

Orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE

CUPRINS

1.

 Introducere

2.

 Reprezentarea consecventă a stocurilor de carbon din sol

3.

 Calcularea stocurilor de carbon

4.

 Stocul de carbon organic din sol

5.

 Stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului

6.

 Stocul standard de carbon din solurile minerale

7.

 Factorii care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol

8.

 Valorile stocului de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului

1.   INTRODUCERE

Prezentele orientări stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, atât pentru utilizarea de referință a terenului (CSR , astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE), cât și pentru utilizarea reală a terenului (CSA , astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE).

La punctul 2 sunt stabilite regulile pentru determinarea consecventă a stocurilor de carbon din sol. Punctul 3 stabilește regula generală pentru calcularea stocurilor de carbon, care constau în două componente: carbonul organic din sol și stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului.

Punctul 4 furnizează reguli detaliate pentru determinarea stocului de carbon organic din sol. Pentru solurile minerale, acest punct prevede opțiunea de respectare a unei metode care permite folosirea valorilor furnizate în orientări, precum și opțiunea de utilizare a unor metode alternative. Sunt descrise metodele pentru solurile organice, dar orientările nu conțin valori pentru determinarea stocului de carbon organic din solurile organice.

Punctul 5 prevede reguli detaliate cu privire la stocul de carbon din vegetație, dar acesta este relevant numai în cazul în care nu se optează pentru utilizarea valorilor pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului prevăzute la punctul 8 din orientări (utilizarea valorilor menționate la punctul 8 nu este obligatorie și, în anumite cazuri, este posibil ca acesta să nu conțină valorile adecvate).

Punctul 6 stabilește regulile pentru selectarea valorilor adecvate în cazul în care se optează pentru utilizarea valorilor din orientări raportate la carbonul organic din solurile minerale (valorile sunt menționate la punctele 6 și 7). În aceste reguli se face referire la straturile de date privind regiunile climatice și tipurile de sol disponibile prin intermediul platformei online pentru transparență instituite prin Directiva 2009/28/CE. Figurile 1 și 2 de mai jos au la bază respectivele straturi detaliate de date.

Punctul 8 prezintă valorile pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului, precum și parametrii asociați. Punctele 7 și 8 prezintă valorile pentru patru categorii de utilizări diferite ale terenului: terenuri agricole, culturi perene, pășuni și suprafețe împădurite.

Figura 1

Regiuni climatice

Image

Figura 2

Distribuția geografică a tipurilor de soluri

Image

2.   REPREZENTAREA CONSECVENTĂ A STOCURILOR DE CARBON DIN SOL

Pentru determinarea cantității de carbon per unitate de suprafață asociate cu CSR și CSA se aplică următoarele reguli:

1.

regiunea pentru care se calculează stocurile de carbon din sol va avea, pentru întreaga suprafață:

(a)

condiții biofizice similare din punct de vedere al tipului de climă și de sol;

(b)

un istoric similar al administrării din punct de vedere al lucrărilor de arătură;

(c)

un istoric similar al intrărilor în ceea ce privește intrările de carbon la nivelul solului;

2.

cantitatea de carbon aferentă utilizării reale a terenului, CSA , se estimează ca:

—

în cazul pierderilor din stocul de carbon: stocul de carbon la echilibru pe care se estimează că terenul îl va atinge prin noua utilizare;

—

în cazul acumulării stocului de carbon: stocul de carbon estimat după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

3.   CALCULAREA STOCURILOR DE CARBON

Pentru calcularea CSR și a CSA se aplică următoarea formulă:

CSi  = (SOC + CVEG ) × A

unde:

CSI= cantitatea de carbon per unitate de suprafață asociată utilizării i a terenului (măsurată ca masă de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația);

SOC= cantitatea de carbon organic din sol (măsurată ca masă de carbon per hectar), calculată în conformitate cu punctul 4;

CVEG= stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5 sau selectat din valorile adecvate de la punctul 8;

A= coeficientul corespunzător suprafeței în cauză (măsurat ca număr de hectare per unitate de suprafață).

4.   STOCUL DE CARBON ORGANIC DIN SOL

4.1.   Soluri minerale

Pentru calcularea SOC se poate folosi următoarea formulă:

SOC = SOCST  × FLU  × FMG  × FI

unde:

SOC= cantitatea de carbon organic din sol (măsurată ca masă de carbon per hectar);

SOCST= cantitatea standard de carbon organic din sol în stratul de 0-30 centimetri aflat la suprafața terenului (măsurată ca masă de carbon per hectar);

FLU= factorul de utilizare a terenului care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu tipul de utilizare a terenului, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol;

FMG= factorul de administrare care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu practicile de principiu în materie de administrare, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol;

FI= factorul de intrare care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu niveluri diferite ale intrărilor de carbon în sol, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol.

Pentru SOCST se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 6.

Pentru FLU , FMG și FI se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 7.

Ca alternativă la utilizarea formulei de mai sus, pentru determinarea SOC se pot folosi și alte metode adecvate, inclusiv măsurători. În măsura în care astfel de metode nu se bazează pe măsurători, acestea trebuie să ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările.

4.2.   Soluri organice (histosoluri)

Pentru determinarea SOC se utilizează metode adecvate. Aceste metode trebuie să ia în considerare adâncimea totală a stratului de sol organic, precum și clima, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările. De asemenea, aceste metode pot include măsurători.

În ceea ce privește stocul de carbon afectat de drenarea solului, pierderile de carbon în urma drenării se iau în considerare prin utilizarea unor metode adecvate. Aceste metode pot fi bazate pe pierderile anuale de carbon în urma drenării.

5.   STOCUL DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Cu excepția cazului în care se utilizează o valoare pentru CVEG stabilită la punctul 8, pentru calcularea CVEG se aplică următoarea formulă:

CVEG = CBM  + CDOM

unde:

CVEG= stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CBM= stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1;

CDOM= stocul de carbon din materia organică moartă aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.

Pentru C DOM se poate utiliza valoarea 0, cu excepția suprafețelor împădurite al căror coronament este mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere.

5.1.   Biomasa vie

Pentru calcularea CBM se aplică următoarea formulă:

CBM = CAGB  + CBGB

unde:

CBM= stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CAGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1.1;

CBGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1.2

5.1.1.   Biomasa vie aflată deasupra solului

Pentru calcularea CAGB se aplică următoarea formulă:

CAGB = BAGB  × CFB

unde:

CAGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

BAGB= greutatea biomasei vii aflate deasupra solului (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFB= fracția de carbon a materiei uscate din biomasa vie (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BAGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate deasupra solului în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

5.1.2.   Biomasa vie aflată în sol

Pentru calcularea CBGB se utilizează una dintre următoarele două formule:

1.

CBGB = BBGB  × CFB

unde:

CBGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);

BBGB= greutatea biomasei vii aflate în sol (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFB= fracția de carbon a materiei uscate din biomasa vie (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BBGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate în sol în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

2.

CBGB = CAGB  × R

unde:

CBGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CAGB= stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

R= raportul dintre stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului.

Se pot utiliza valorile adecvate pentru R stabilite la punctul 8

5.2.   Materia organică moartă

Pentru calcularea CDOM se aplică următoarea formulă:

CDOM = CDW  + CLI

unde:

CDOM= stocul de carbon din materia organică moartă aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CDW= stocul de carbon din fondul de lemn mort (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.1;

CLI= stocul de carbon din litieră (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.2.

5.2.1.   Stocul de carbon din fondul de lemn mort

Pentru calcularea CDW se aplică următoarea formulă:

CDW = DOMDW  × CFDW

unde:

CDW= stocul de carbon din fondul de lemn mort (măsurat ca masă de carbon per hectar);

DOMDW= greutatea fondului de lemn mort (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFDW= fracția de carbon a materiei uscate din fondul de lemn mort (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru CFDW se poate utiliza valoarea de 0,5.

5.2.2.   Stocul de carbon din litieră

Pentru calcularea CLI se aplică următoarea formulă:

CLI = DOMLI  × CFLI

unde:

CLI= stocul de carbon din litieră (măsurat ca masă de carbon per hectar);

DOMLI= greutatea litierei (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFLI= fracția de carbon a materiei uscate din litieră (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru CFLI se poate utiliza valoarea de 0,4.

6.   STOCUL STANDARD DE CARBON DIN SOLURILE MINERALE

Din tabelul 1 se selectează o valoare pentru SOCST , pe baza regiunii climatice adecvate și a tipului de sol al suprafeței în cauză, prezentate la punctele 6.1 și 6.2.

Tabelul 1

SOCST, cantitatea standard de carbon organic din sol în stratul de 0-30 centimetri aflat la suprafața terenului

(tone de carbon per hectar)

Regiune climatică

Tipul de sol

 

Soluri argiloase cu activitate ridicată

Soluri argiloase cu activitate redusă

Soluri nisipoase

Spodosoluri

Soluri vulcanice

Soluri din zonele umede

Boreală

68

—

10

117

20

146

Temperată rece, uscată

50

33

34

—

20

87

Temperată rece, umedă

95

85

71

115

130

87

Temperată caldă, uscată

38

24

19

—

70

88

Temperată caldă, umedă

88

63

34

—

80

88

Tropicală, uscată

38

35

31

—

50

86

Tropicală, umedă

65

47

39

—

70

86

Tropicală, ploioasă

44

60

66

—

130

86

Tropicală, montană

88

63

34

—

80

86

6.1.   Regiunea climatică

Regiunea climatică adecvată pentru selectarea valorii SOCST corespunzătoare se determină pe baza straturilor de date privind regiunile climatice, disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE.

6.2.   Tipul de sol

Tipul de sol adecvat se determină în conformitate cu figura 3. Straturile de date privind tipul de sol disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE pot fi utilizate ca îndrumări pentru determinarea tipului de sol adecvat.

Figura 3

Clasificarea tipurilor de soluri

Image

7.   FACTORII CARE REFLECTĂ DIFERENȚA DINTRE CANTITATEA DE CARBON ORGANIC DIN SOL ÎN COMPARAȚIE CU CANTITATEA STANDARD DE CARBON ORGANIC DIN SOL

Valorile adecvate pentru FLU , FMG și FI se selectează din tabelele de la prezentul punct. Pentru calcularea CSR , factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați în ianuarie 2008. Pentru calcularea CSA , factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați și care conduc la echilibrul stocului de carbon respectiv.

7.1.   Terenuri agricole

Tabelul 2

Factorii pentru terenurile agricole

Regiune climatică

Utilizarea terenului

(FLU )

Administrare

(FMG )

Intrare

(FI )

FLU

FMG

FI

Temperată/Boreală, uscată

Cultivat

Arătură completă

Scăzută

0,8

1

0,95

Medie

0,8

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,8

1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,8

1

1,04

Arătură parțială

Scăzută

0,8

1,02

0,95

Medie

0,8

1,02

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,8

1,02

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,8

1,02

1,04

Fără lucrări de arătură

Scăzută

0,8

1,1

0,95

Medie

0,8

1,1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,8

1,1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,8

1,1

1,04

Temperată/Boreală, umedă/ploioasă

Cultivat

Arătură completă

Scăzută

0,69

1

0,92

Medie

0,69

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,69

1

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,69

1

1,11

Arătură parțială

Scăzută

0,69

1,08

0,92

Medie

0,69

1,08

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,69

1,08

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,69

1,08

1,11

Fără lucrări de arătură

Scăzută

0,69

1,15

0,92

Medie

0,69

1,15

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,69

1,15

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,69

1,15

1,11

Tropicală, uscată

Cultivat

Arătură completă

Scăzută

0,58

1

0,95

Medie

0,58

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,58

1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,58

1

1,04

Arătură parțială

Scăzută

0,58

1,09

0,95

Medie

0,58

1,09

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,58

1,09

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,58

1,09

1,04

Fără lucrări de arătură

Scăzută

0,58

1,17

0,95

Medie

0,58

1,17

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,58

1,17

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

0,58

1,17

1,04

Tropicală, umedă/ploioasă

Cultivat

Arătură completă

Scăzută

0,48

1

0,92

Medie

0,48

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,48

1

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,48

1

1,11

Arătură parțială

Scăzută

0,48

1,15

0,92

Medie

0,48

1,15

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,48

1,15

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,48

1,15

1,11

Fără lucrări de arătură

Scăzută

0,48

1,22

0,92

Medie

0,48

1,22

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,48

1,22

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

0,48

1,22

1,11

Tropicală, montană

Cultivat

Arătură completă

Scăzută

0,64

1

0,94

Medie

0,64

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,64

1

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

0,64

1

1,08

Arătură parțială

Scăzută

0,64

1,09

0,94

Medie

0,64

1,09

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,64

1,09

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

0,64

1,09

1,08

Fără lucrări de arătură

Scăzută

0,64

1,16

0,94

Medie

0,64

1,16

1

Ridicată, cu îngrășământ

0,64

1,16

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

0,64

1,16

1,08

Tabelul 3 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelele 2 și 4.

Tabelul 3

Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul terenurilor agricole și al culturilor perene

Administrare/Intrare

Îndrumări

Arătură completă

Perturbare majoră a solului cu inversare completă și/sau operațiuni de arat frecvente (în cursul anului). În momentul plantării, o suprafață redusă (de exemplu < 30 %) este acoperită de resturi.

Arătură parțială

Arat primar și/sau secundar, dar cu o perturbare redusă a solului (de obicei superficială și fără o inversare completă a solului) și care, în mod obișnuit, lasă suprafața acoperită cu resturi în proporție > 30 % în momentul plantării.

Fără lucrări de arătură

Însămânțare directă fără arat primar, cu o perturbare minimă a solului în zona de însămânțare. În general se utilizează erbicide pentru a ține sub control buruienile.

Scăzută

Intrarea scăzută provenită din resturi se datorează îndepărtării acestora (prin colectare sau ardere), înțelenirii frecvente, producției de culturi care conduc la o cantitate redusă de resturi (de exemplu legume, tutun, bumbac), absenței fertilizării sau cultivării plantelor fixatoare de azot.

Medie

Reprezentativă pentru cultivarea anuală a cerealelor, caz în care toate resturile rămân pe teren. Dacă resturile sunt îndepărtate, se adaugă materie organică suplimentară (de exemplu îngrășământ natural). De asemenea, este necesară fertilizarea minerală sau rotația cu culturi fixatoare de azot.

Ridicată, cu îngrășământ

Reprezintă o intrare de carbon semnificativ mai ridicată față de intrarea medie de carbon a sistemelor de administrare a culturilor, datorită unei practici suplimentare de adăugare regulată a îngrășământului de origine animală.

Ridicată, fără îngrășământ

Reprezintă intrări de resturi de la cultura precedentă semnificativ mai mari față de intrarea medie de carbon a sistemelor de administrare a culturilor, datorită unor practici suplimentare, cum ar fi producția de culturi care conduc la cantități ridicate de resturi, utilizarea de îngrășăminte ecologice, culturi de acoperire, pârloage ameliorate cu vegetație, irigații, utilizarea frecventă a ierburilor perene în rotația anuală a culturilor, dar fără aplicarea de îngrășăminte (a se vedea rândul de mai sus).

7.2.   Culturi perene

Tabelul 4

Factorii pentru culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Regiune climatică

Utilizarea terenului

(FLU )

Administrare

(FMG )

Intrare

(FI )

FLU

FMG

FI

Temperată/Boreală, uscată

Culturi perene

Arătură completă

Scăzută

1

1

0,95

Medie

1

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1

1,04

Arătură parțială

Scăzută

1

1,02

0,95

Medie

1

1,02

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,02

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,02

1,04

Fără lucrări de arătură

Scăzută

1

1,1

0,95

Medie

1

1,1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,1

1,04

Temperată/Boreală, umedă/ploioasă

Culturi perene

Arătură completă

Scăzută

1

1

0,92

Medie

1

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1

1,11

Arătură parțială

Scăzută

1

1,08

0,92

Medie

1

1,08

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,08

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,08

1,11

Fără lucrări de arătură

Scăzută

1

1,15

0,92

Medie

1

1,15

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,15

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,15

1,11

Tropicală, uscată

Culturi perene

Arătură completă

Scăzută

1

1

0,95

Medie

1

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1

1,04

Arătură parțială

Scăzută

1

1,09

0,95

Medie

1

1,09

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,09

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,09

1,04

Fără lucrări de arătură

Scăzută

1

1,17

0,95

Medie

1

1,17

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,17

1,37

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,17

1,04

Tropicală, umedă/ploioasă

Culturi perene

Arătură completă

Scăzută

1

1

0,92

Medie

1

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1

1,11

Arătură parțială

Scăzută

1

1,15

0,92

Medie

1

1,15

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,15

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,15

1,11

Fără lucrări de arătură

Scăzută

1

1,22

0,92

Medie

1

1,22

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,22

1,44

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,22

1,11

Tropicală, montană

Culturi perene

Arătură completă

Scăzută

1

1

0,94

Medie

1

1

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

1

1

1,08

Arătură parțială

Scăzută

1

1,09

0,94

Medie

1

1,09

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,09

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,09

1,08

Fără lucrări de arătură

Scăzută

1

1,16

0,94

Medie

1

1,16

1

Ridicată, cu îngrășământ

1

1,16

1,41

Ridicată, fără îngrășământ

1

1,16

1,08

Tabelul 3 de la punctul 7.1 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 4.

7.3.   Pășuni

Tabelul 5

Factorii pentru pășuni, inclusiv savane

Regiune climatică

Utilizarea terenului

(FLU )

Administrare

(FMG )

Intrare

(FI )

FLU

FMG

FI

Temperată/Boreală, uscată

Pășuni

Ameliorată

Medie

1

1,14

1

Ridicată

1

1,14

1,11

Cu administrare minimă

Medie

1

1

1

Moderat degradată

Medie

1

0,95

1

Grav degradată

Medie

1

0,7

1

Temperată/Boreală, umedă/ploioasă

Pășuni

Ameliorată

Medie

1

1,14

1

Ridicată

1

1,14

1,11

Cu administrare minimă

Medie

1

1

1

Moderat degradată

Medie

1

0,95

1

Grav degradată

Medie

1

0,7

1

Tropicală, uscată

Pășuni

Ameliorată

Medie

1

1,17

1

Ridicată

1

1,17

1,11

Cu administrare minimă

Medie

1

1

1

Moderat degradată

Medie

1

0,97

1

Grav degradată

Medie

1

0,7

1

Tropicală, umedă/ploioasă

Savană

Ameliorată

Medie

1

1,17

1

Ridicată

1

1,17

1,11

Cu administrare minimă

Medie

1

1

1

Moderat degradată

Medie

1

0,97

1

Grav degradată

Medie

1

0,7

1

Tropicală, montană, uscată

Pășuni

Ameliorată

Medie

1

1,16

1

Ridicată

1

1,16

1,11

Cu administrare minimă

Medie

1

1

1

Moderat degradată

Medie

1

0,96

1

Grav degradată

Medie

1

0,7

1

Tabelul 6 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 5.

Tabelul 6

Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul pășunilor

Administrare/Intrare

Îndrumări

Ameliorată

Reprezintă o pășune care este administrată în mod durabil, cu o presiune pastorală moderată, și care admite cel puțin o lucrare de ameliorare (de exemplu fertilizare, ameliorarea speciilor, irigație).

Cu administrare minimă

Reprezintă o pășune nedegradată și administrată în mod durabil, dar fără ameliorări semnificative de administrare.

Moderat degradată

Reprezintă o pășune afectată de pășunatul excesiv sau moderat degradată, cu o productivitate întrucâtva redusă (comparativ cu pășunile naturale sau cu cele cu administrare minimă) și care nu primește intrări administrative.

Grav degradată

Implică o scădere majoră a productivității și a acoperirii vegetale pe termen lung, din cauza unei degradări mecanice grave a vegetației și/sau a eroziunii severe a solului.

Medie

Se aplică atunci când nu au fost utilizate alte intrări administrative.

Ridicată

Se aplică pășunii ameliorate pentru care s-au utilizat una sau mai multe intrări/ameliorări administrative suplimentare (ceea ce depășește acest nivel trebuie clasificat drept pășune ameliorată).

7.4.   Suprafețe împădurite

Tabelul 7

Factorii pentru suprafețele împădurite al căror coronament este de cel puțin 10 %

Regiune climatică

Utilizarea terenului

(FLU )

Administrare

(FMG )

Intrare

(FI )

FLU

FMG

FI

Toate

Pădure autohtonă (nedegradată)

n/a (1)

n/a

1

 

 

Toate

Pădure administrată

Toate

Toate

1

1

1

Tropicală, umedă/uscată

Culturi itinerante – pârloagă scurtată

n/a

n/a

0,64

 

 

Culturi itinerante – pârloagă la maturitate

n/a

n/a

0,8

 

 

Temperată/Boreală, umedă/uscată

Culturi itinerante – pârloagă scurtată

n/a

n/a

1

 

 

Culturi itinerante – pârloagă la maturitate

n/a

n/a

1

 

 

Tabelul 8 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 7.

Tabelul 8

Îndrumări privind utilizarea terenului în cazul suprafețelor împădurite

Utilizarea terenului

Îndrumări

Pădure autohtonă

(nedegradată)

Reprezintă o pădure autohtonă sau o pădure nedegradată, administrată în mod durabil, pe termen lung.

Culturi itinerante

Culturi itinerante permanente, în cazul în care pădurea tropicală sau terenul împădurit este defrișat(ă) pentru a planta culturi anuale pentru o perioadă scurtă de timp (de exemplu 3-5 ani), iar apoi culturile sunt abandonate pentru ca pădurile să se regenereze.

Pârloagă la maturitate

Reprezintă situații în care vegetația forestieră revine la un stadiu de maturitate sau aproape de maturitate înainte de a fi din nou defrișată în scopul utilizării ca teren agricol.

Pârloagă scurtată

Reprezintă situații în care nu se ajunge la refacerea vegetației forestiere înainte ca aceasta să fie defrișată din nou.

8.   VALORILE STOCULUI DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Pentru CVEG sau R pot fi utilizate valorile adecvate stabilite la acest punct.

8.1.   Terenuri agricole

Tabelul 9

Valorile de vegetație pentru terenuri agricole (în general)

Regiune climatică

CVEG

(tone carbon/hectar)

Toate

0


Tabelul 10

Valorile de vegetație pentru trestia de zahăr (specific)

Domeniu

Regiune climatică

Zonă ecologică

Continent

CVEG

(tone carbon per hectar)

Tropical

Tropicală, uscată

Pădure tropicală uscată

Africa

4,2

Asia (continentală, insulară)

4

Zonă tropicală de tufăriș

Asia (continentală, insulară)

4

Tropicală, umedă

Pădure tropicală umedă de foioase

Africa

4,2

America Centrală și de Sud

5

Tropicală, ploioasă

Pădure tropicală

Asia (continentală, insulară)

4

America Centrală și de Sud

5

Subtropical

Temperată caldă, uscată

Stepă subtropicală

America de Nord

4,8

Temperată caldă, umedă

Pădure subtropicală umedă

America Centrală și de Sud

5

America de Nord

4,8

8.2.   Culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Tabelul 11

Valorile de vegetație pentru culturi perene (în general)

Regiune climatică

CVEG

(tone carbon per hectar)

Temperată (toate regimurile de umiditate)

43,2

Tropicală, uscată

6,2

Tropicală, umedă

14,4

Tropicală, ploioasă

34,3


Tabelul 12

Valorile de vegetație pentru culturi perene specifice

Regiune climatică

Tipul culturii

CVEG

(tone carbon per hectar)

Toate

Nuci de cocos

75

Jatropha

17,5

Jojoba

2,4

Palmier de ulei

60

8.3.   Pășuni

Tabelul 13

Valorile de vegetație pentru pășuni – cu excepția zonei de tufăriș (în general)

Regiune climatică

CVEG

(tone carbon per hectar)

Boreală – uscată și ploioasă

4,3

Temperată rece – uscată

3,3

Temperată rece – ploioasă

6,8

Temperată caldă – uscată

3,1

Temperată caldă – ploioasă

6,8

Tropicală – uscată

4,4

Tropicală – umedă și ploioasă

8,1


Tabelul 14

Valorile de vegetație pentru Miscanthus (specific)

Domeniu

Regiune climatică

Zonă ecologică

Continent

CVEG

(tone carbon per hectar)

Subtropical

Temperată caldă, uscată

Pădure subtropicală uscată

Europa

10

America de Nord

14,9

Stepă subtropicală

America de Nord

14,9


Tabelul 15

Valorile de vegetație pentru zonele de tufăriș, și anume terenuri cu vegetație alcătuită în cea mai mare măsură din plante lemnoase cu înălțimi mai mici de 5 metri și care nu au trăsături caracteristice arborilor

Domeniu

Continent

CVEG

(tone carbon per hectar)

Tropical

Africa

46

America de Nord și de Sud

53

Asia (continentală)

39

Asia (insulară)

46

Australia

46

Subtropical

Africa

43

America de Nord și de Sud

50

Asia (continentală)

37

Europa

37

Asia (insulară)

43

Temperat

Global

7,4

8.4.   Suprafețe împădurite

Tabelul 16

Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament cuprins între 10 % și 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Domeniu

Zonă ecologică

Continent

CVEG

(tone carbon per hectar)

R

Tropical

Pădure tropicală pluvială

Africa

40

0,37

America de Nord și de Sud

39

0,37

Asia (continentală)

36

0,37

Asia (insulară)

45

0,37

Pădure tropicală umedă

Africa

30

0,24

America de Nord și de Sud

26

0,24

Asia (continentală)

21

0,24

Asia (insulară)

34

0,24

Pădure tropicală uscată

Africa

14

0,28

America de Nord și de Sud

25

0,28

Asia (continentală)

16

0,28

Asia (insulară)

19

0,28

Masive muntoase din zona tropicală

Africa

13

0,24

America de Nord și de Sud

17

0,24

Asia (continentală)

16

0,24

Asia (insulară)

26

0,28

Subtropical

Pădure subtropicală umedă

America de Nord și de Sud

26

0,28

Asia (continentală)

22

0,28

Asia (insulară)

35

0,28

Pădure subtropicală uscată

Africa

17

0,28

America de Nord și de Sud

26

0,32

Asia (continentală)

16

0,32

Asia (insulară)

20

0,32

Stepă subtropicală

Africa

9

0,32

America de Nord și de Sud

10

0,32

Asia (continentală)

7

0,32

Asia (insulară)

9

0,32

Temperat

Pădure din zona temperat oceanică

Europa

14

0,27

America de Nord

79

0,27

Noua Zeelandă

43

0,27

America de Sud

21

0,27

Pădure din zona temperat continentală

Asia, Europa (≤ 20 ani)

2

0,27

Asia, Europa (> 20 ani)

14

0,27

America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)

7

0,27

America de Nord și de Sud (> 20 ani)

16

0,27

Masive muntoase din zona temperată

Asia, Europa (≤ 20 ani)

12

0,27

Asia, Europa (> 20 ani)

16

0,27

America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)

6

0,27

America de Nord și de Sud (> 20 ani)

6

0,27

Boreal

Pădure boreală de conifere

Asia, Europa, America de Nord

12

0,24

Pădure boreală de tundră

Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)

0

0,24

Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)

2

0,24

Masive muntoase din zona boreală

Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)

2

0,24

Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)

6

0,24


Tabelul 17

Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Domeniu

Zonă ecologică

Continent

CVEG (tone carbon per hectar)

Tropical

Pădure tropicală pluvială

Africa

204

America de Nord și de Sud

198

Asia (continentală)

185

Asia (insulară)

230

Pădure tropicală umedă de foioase

Africa

156

America de Nord și de Sud

133

Asia (continentală)

110

Asia (insulară)

174

Pădure tropicală uscată

Africa

77

America de Nord și de Sud

131

Asia (continentală)

83

Asia (insulară)

101

Masive muntoase din zona tropicală

Africa

77

America de Nord și de Sud

94

Asia (continentală)

88

Asia (insulară)

130

Subtropical

Pădure subtropicală umedă

America de Nord și de Sud

132

Asia (continentală)

109

Asia (insulară)

173

Pădure subtropicală uscată

Africa

88

America de Nord și de Sud

130

Asia (continentală)

82

Asia (insulară)

100

Stepă subtropicală

Africa

46

America de Nord și de Sud

53

Asia (continentală)

41

Asia (insulară)

47

Temperat

Pădure din zona temperat oceanică

Europa

84

America de Nord

406

Noua Zeelandă

227

America de Sud

120

Pădure din zona temperat continentală

Asia, Europa (≤ 20 ani)

27

Asia, Europa (> 20 ani)

87

America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)

51

America de Nord și de Sud (> 20 ani)

93

Masive muntoase din zona temperată

Asia, Europa (≤ 20 ani)

75

Asia, Europa (> 20 ani)

93

America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)

45

America de Nord și de Sud (> 20 ani)

93

Boreal

Pădure boreală de conifere

Asia, Europa, America de Nord

53

Pădure boreală de tundră

Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)

26

Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)

35

Masive muntoase din zona boreală

Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)

32

Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)

53


Tabelul 18

Valorile de vegetație pentru plantațiile forestiere

Domeniu

Zonă ecologică

Continent

CVEG

(tone carbon per hectar)

R

Tropical

Pădure tropicală pluvială

Africa foioase > 20 ani

87

0,24

Africa foioase ≤ 20 ani

29

0,24

Africa Pinus sp. > 20 ani

58

0,24

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

17

0,24

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

58

0,24

America de Nord și de Sud Pinus sp.

87

0,24

America de Nord și de Sud Tectona grandis

70

0,24

America de Nord și de Sud alte foioase

44

0,24

Asia foioase

64

0,24

Asia altele

38

0,24

Pădure tropicală umedă de foioase

Africa foioase > 20 ani

44

0,24

Africa foioase ≤ 20 ani

23

0,24

Africa Pinus sp. > 20 ani

35

0,24

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

12

0,24

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

26

0,24

America de Nord și de Sud Pinus sp.

79

0,24

America de Nord și de Sud Tectona grandis

35

0,24

America de Nord și de Sud alte foioase

29

0,24

Asia foioase

52

0,24

Asia altele

29

0,24

Pădure tropicală uscată

Africa foioase > 20 ani

21

0,28

Africa foioase ≤ 20 ani

9

0,28

Africa Pinus sp. > 20 ani

18

0,28

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

6

0,28

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

27

0,28

America de Nord și de Sud Pinus sp.

33

0,28

America de Nord și de Sud Tectona grandis

27

0,28

America de Nord și de Sud alte foioase

18

0,28

Asia foioase

27

0,28

Asia altele

18

0,28

Zonă tropicală de tufăriș

Africa foioase

6

0,27

Africa Pinus sp. > 20 ani

6

0,27

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

4

0,27

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

18

0,27

America de Nord și de Sud Pinus sp.

18

0,27

America de Nord și de Sud Tectona grandis

15

0,27

America de Nord și de Sud alte foioase

9

0,27

Asia foioase

12

0,27

Asia altele

9

0,27

Masive muntoase din zona tropicală

Africa foioase > 20 ani

31

0,24

Africa foioase ≤ 20 ani

20

0,24

Africa Pinus sp. > 20 ani

19

0,24

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

7

0,24

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

22

0,24

America de Nord și de Sud Pinus sp.

29

0,24

America de Nord și de Sud Tectona grandis

23

0,24

America de Nord și de Sud alte foioase

16

0,24

Asia foioase

28

0,24

Asia altele

15

0,24

Subtropical

Pădure subtropicală umedă

America de Nord și de Sud Pinus sp.

42

0,28

America de Nord și de Sud Pinus sp.

81

0,28

America de Nord și de Sud Tectona grandis

36

0,28

America de Nord și de Sud alte foioase

30

0,28

Asia foioase

54

0,28

Asia altele

30

0,28

Pădure subtropicală uscată

Africa foioase > 20 ani

21

0,28

Africa foioase ≤ 20 ani

9

0,32

Africa Pinus sp. > 20 ani

19

0,32

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

6

0,32

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

34

0,32

America de Nord și de Sud Pinus sp.

34

0,32

America de Nord și de Sud Tectona grandis

28

0,32

America de Nord și de Sud alte foioase

19

0,32

Asia foioase

28

0,32

Asia altele

19

0,32

Stepă subtropicală

Africa foioase

6

0,32

Africa Pinus sp. > 20 ani

6

0,32

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

5

0,32

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

19

0,32

America de Nord și de Sud Pinus sp.

19

0,32

America de Nord și de Sud Tectona grandis

16

0,32

America de Nord și de Sud alte foioase

9

0,32

Asia foioase > 20 ani

25

0,32

Asia foioase ≤ 20 ani

3

0,32

Asia conifere > 20 ani

6

0,32

Asia conifere ≤ 20 ani

34

0,32

Masive muntoase din zona subtropicală

Africa foioase > 20 ani

31

0,24

Africa foioase ≤ 20 ani

20

0,24

Africa Pinus sp. > 20 ani

19

0,24

Africa Pinus sp. ≤ 20 ani

7

0,24

America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.

22

0,24

America de Nord și de Sud Pinus sp.

34

0,24

America de Nord și de Sud Tectona grandis

23

0,24

America de Nord și de Sud alte foioase

16

0,24

Asia foioase

28

0,24

Asia altele

15

0,24

Temperat

Pădure din zona temperat oceanică

Asia, Europa, foioase > 20 ani

60

0,27

Asia, Europa, foioase ≤ 20 ani

9

0,27

Asia, Europa, conifere > 20 ani

60

0,27

Asia, Europa, conifere ≤ 20 ani

12

0,27

America de Nord

52

0,27

Noua Zeelandă

75

0,27

America de Sud

31

0,27

Pădure și masive muntoase in zona temperat continentală

Asia, Europa, foioase > 20 ani

60

0,27

Asia, Europa, foioase ≤ 20 ani

4

0,27

Asia, Europa, conifere > 20 ani

52

0,27

Asia, Europa, conifere ≤ 20 ani

7

0,27

America de Nord

52

0,27

America de Sud

31

0,27

Boreal

Pădure de conifere și masive muntoase din zona boreală

Asia, Europa > 20 ani

12

0,24

Asia, Europa ≤ 20 ani

1

0,24

America de Nord

13

0,24

Pădure boreală de tundră

Asia, Europa > 20 ani

7

0,24

Asia, Europa ≤ 20 ani

1

0,24

America de Nord

7

0,24

(1)  n/a = nu se aplică; în aceste cazuri, FMG și FI nu se aplică, iar pentru calcularea SOC se poate utiliza următoarea formulă: SOC = SOCST  × FLU .