4.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 111/5

REGULAMENTUL (UE) NR. 377/2010 AL COMISIEI

din 3 mai 2010

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Inițierea

(1)

La 30 iunie 2009, Comisia a fost sesizată cu o plângere privind importurile de gluconat de sodiu în stare uscată originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 50 %, din totalul producției comunitare de gluconat de sodiu în stare uscată.

(2)	Plângerea conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)	La 11 august 2009, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

2. Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din China, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din China, precum și alți producători reclamanți din Uniune cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere.

(5)	S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din China. Un producător-exportator a solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și un alt producător-exportator format dintr-un grup de două societăți afiliate au solicitat un tratament individual, în temeiul articolului 9 alineatul (5) din același regulament.

(7)	Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din China, precum și de importatori din Uniune, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru aceste părți în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, toți producătorii-exportatori din China și importatorii din Uniune au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada anchetei (între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009).

(9)	Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi, nici pentru importatorii din Uniune.

(10)

S-au trimis chestionare tuturor societăților din China și importatorilor din Uniune care au răspuns la exercițiul de eșantionare, producătorilor din Uniune și tuturor importatorilor și utilizatorilor cunoscuți din Uniune. S-au primit răspunsuri de la doi producători-exportatori și grupuri de producători-exportatori din China, de la doi producători din Uniune și de la patru importatori/utilizatori.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Uniunii și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

producători din Uniune:

—	Jungbunzlauer (JBL), Marckolsheim, Franța și societățile sale de vânzări afiliate

—	Roquette Italia S.p.A., Cassano Spinola, Italia și societățile sale de vânzări afiliate

producători-exportatori din China:

—	Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd

—	Qingdao Kehai Biochemistry Co., Ltd

utilizatori/importatori din Uniune:

—	Chryso SAS, Issy les Moulineaux, Franța

—	Henkel AG, Dusseldorf, Germania

—	CHT R. Beitlich GmbH, Tuebingen, Germania.

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din China cărora ar fi fost posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față SUA, la sediul următoarei societăți:

—	Producător din SUA: PMP — Fermentation Products Inc., Peoria, SUA.

3. Perioada de anchetă

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSE SIMILARE

1. Produsul în cauză

(14)	Produsul în cauză este gluconatul de sodiu în stare uscată originar din China (denumit în continuare „produsul în cauză”) având numărul CUS (Customs Union and Statistics) 0023277-9 și numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) 527-07-1, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 16 00.

(15)

Gluconatul de sodiu în stare uscată se utilizează în principal în industria construcțiilor ca întârzietor de priză și plastifiant al betonului și în alte sectoare, cum ar fi tratamentul de suprafață al metalelor (îndepărtarea ruginii, oxizilor și a grăsimilor), precum și la curățarea sticlelor și a echipamentului industrial. Produsul poate fi utilizat, de asemenea, în industria alimentară și farmaceutică.

2. Produse similare

(16)

Ancheta a arătat că gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut de industria din Uniune în cadrul Uniunii, gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut pe piața internă din SUA, care a reprezentat țara analogă, precum și gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut pe piața internă din China și gluconatul de sodiu în stare uscată produs în China și vândut în Uniune prezintă, în fond, aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază.

(17)	Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. DUMPING

1. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”)

(18)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în investigațiile antidumping referitoare la importurile originare din China, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători-exportatori care au întrunit criteriile enunțate în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(19)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile TEP sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

1.	deciziile comerciale și costurile se stabilesc ca răspuns la semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului; costurile achizițiilor majore reflectă în mod considerabil valorile pieței;

2.	societățile dispun de un set clar de registre contabile de bază care sunt auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, și sunt aplicate în toate cazurile;

3.	nu există denaturări importante determinate de vechiul sistem de economie planificată;

4.	legislația cu privire la faliment și proprietate garantează certitudinea juridică și stabilitatea;

5.	operațiunile de schimb valutar se realizează la cursurile pieței.

(20)	În urma inițierii procedurii, un producător-exportator chinez, Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd, a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut.

(21)	Societatea a demonstrat că îndeplinește criteriile articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și i s-a putut acorda TEP.

2. Tratamentul individual (TI)

(22)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(23)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

1.	în cazul unor întreprinderi controlate total sau parțial de străini sau în cazul întreprinderilor comune, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

2.	prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare se stabilesc în mod liber;

3.	majoritatea acțiunilor aparține unor persoane private. Funcționarii publici care fac parte din consiliile de administrație sau care dețin funcții cheie de conducere sunt în minoritate sau trebuie să se demonstreze că societatea este totuși suficient de independentă de intervenția statului;

4.	operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul pieței; precum și

5.	intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(24)	În urma inițierii procedurii, un producător-exportator chinez, Qingdao Kehai Biochemistry Co., Ltd, a solicitat TI, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de cerere a TI în termenul prevăzut.

(25)	Din informațiile disponibile a reieșit că producătorul-exportator chinez îndeplinește toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI.

3. Valoare normală

3.1. Țara analogă

(26)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(27)	În avizul de inițiere, SUA a fost propusă în calitate de țară analogă adecvată în vederea stabilirii valorii normale pentru China. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la această propunere.

(28)	Nu s-au prezentat observații de către părțile interesate.

(29)

În afara UE, gluconatul de sodiu în stare uscată este produs în foarte puține țări, și anume în SUA, China și Coreea de Sud. Din acest motiv, singura alternativă posibilă la SUA era Coreea de Sud. Comisia a contactat societățile cunoscute care produc gluconat de sodiu în stare uscată în Coreea de Sud; cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri de la producătorii respectivi.

(30)	Producătorul din SUA a cooperat pe deplin la anchetă, trimițând un răspuns complet la chestionar și acceptând o vizită de verificare.

(31)

Comisia a constatat că SUA a îndeplinit criteriile pentru a fi considerată țară analogă, întrucât cantitățile vândute pe această piață sunt suficient de mari și există suficientă concurență pe piață atât cu producția internă, cât și cu importurile din alte țări, de exemplu China, Italia și Franța. În plus, SUA nu avea instituită o taxă antidumping pentru produsul în cauză.

(32)	Ținând cont de cele menționate mai sus, s-a concluzionat, prin urmare, în mod provizoriu, că SUA constituie o țară analogă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2. Metodologia aplicată pentru determinarea valorii normale

3.2.1. Pentru societatea căreia i s-a acordat TEP

(33)

Pentru societate căreia i s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat întâi dacă vânzările interne ale gluconatului de sodiu în stare uscată către clienți independenți au fost realizate în volume reprezentative în decursul PA, și anume dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor chinezești la export de produs în cauză către Uniune.

(34)	Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societatea cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(35)

Pentru fiecare tip de produs vândut de producătorul-exportator pe piața sa internă și considerat direct comparabil cu tipul de gluconat de sodiu în stare uscată vândut la export în Uniune s-a stabilit dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune.

(36)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările fiecărui tip de gluconat de sodiu în stare uscată, comercializat pe piața internă în cantități însemnate, ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(37)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu rentabile.

(38)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(39)	Deoarece ancheta a arătat că vânzările interne au fost reprezentative și s-au efectuat în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală s-a bazat prin urmare pe prețul intern real al tuturor tranzacțiilor în decursul perioadei de anchetă.

3.2.2. Pentru societatea căreia i s-a acordat TI

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru China a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul cooperant din țara analogă. S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul american, sunt reprezentative prin comparație cu produsul în cauză exportat către Uniune de către unicul producător-exportator cooperant din China.

(41)

De asemenea, s-a examinat dacă vânzările pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, calculând procentul de vânzări profitabile către clienți independenți. În consecință, valoarea normală a fost calculată pe baza prețului real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, corespunzător mediei ponderate a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs, efectuate în cursul PA.

3.3. Prețul de export

(42)

Toate vânzările la export pentru produsul în cauză realizate de producătorii-exportatori care au cooperat au fost făcute direct către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor reale plătite pentru produsul în cauză în cursul PA în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.4. Comparația

(43)	Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică.

(44)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate tuturor societăților investigate (producătorilor-exportatori cooperanți și producătorului din țara analoagă), în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, ajustări pentru diferențele privind cheltuielile de transport, de navlosire, de asigurare, taxele indirecte, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

4. Marje de dumping

(45)	Pentru societatea căreia i s-a acordat TEP, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(46)	Pentru societatea care beneficiază de un tratament individual, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă a fost comparată cu prețul mediu ponderat al produsului exportat către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(47)

Mediile ponderate ale marjelor de dumping provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Societatea	Marja de dumping provizorie
Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd	5,6 %
Qingdao Kehai Biochemistry Co. Ltd	51,1 %

(48)

Cu privire la toți ceilalți exportatori chinezi, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile la chestionar de către producătorii-exportatori cooperanți și totalul importurilor din China, astfel cum reiese din statisticile de import ale Eurostat.

(49)

Din cauza gradului scăzut de cooperare, și anume 56 %, și având în vedere lipsa de date corespunzătoare cu privire la preț din partea Eurostat, deoarece acestea includeau alte produse cu preț ridicat care nu puteau fi deduse cu precizie, marja de dumping la nivel național s-a calculat prin utilizarea datelor din plângerea actualizată până la PA.

(50)	În acest temei, marja de dumping la nivel național este stabilită provizoriu la 79,2 % din prețul la frontiera Uniunii CIF, înainte de vămuire.

D. PREJUDICIU

1. Definiția industriei din Uniune și producția Uniunii

(51)	Grupurile industriale care au cooperat, Jungbunzlauer (JBL) și Roquette Frères (RF), au reprezentat 100 % din producția Uniunii.

(52)	Ca atare, se consideră că acestea constituie industria Uniunii („IU”) în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(53)	Întrucât IU este formată astfel doar din doi producători, a trebuit ca toate cifrele legate de date sensibile să fie indexate sau prezentate sub formă de gamă din motive de confidențialitate.

2. Consum la nivelul Uniunii

(54)

Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, la care s-au adăugat importurile din Uniune, în conformitate cu statisticile Eurostat. Întrucât aceste date din urmă cuprind nu doar produsul în cauză, dar și anumite produse altele decât gluconatul de sodiu, s-au efectuat ajustări corespunzătoare cifrelor Eurostat în scopul de a estima volumul rezonabil al importurilor de produs în cauză în Uniune.

(55)

Consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 12 % între 2005 și 2007. După aceea, consumul a scăzut cu 21 % până la PA, sub nivelurile atinse în 2005. Pe ansamblu, consumul a scăzut cu 8 % în perioada luată în considerare.

Tabelul 1

	2005	2006	2007	2008	PA
Consumul Uniunii (în tone) Indice	100	106	112	104	91
Sursă: Volumul importurilor ajustate furnizate de Eurostat și de răspunsurile la chestionare.

3. Importuri din China în Uniune

3.1. Volumul și cota de piață a importurilor

(56)

Volumul importurilor chinezești a crescut în mod semnificativ de la aproximativ 2 300 de tone în 2005 la aproximativ 4 000 de tone în cursul PA, și anume cu 77 %, atingând un vârf de circa 5 300 de tone în 2008. Cota de piață chinezească corespunzătoare s-a dublat aproape de la 12,8 % în 2005 la 24,8 în cursul PA. Se observă că cota de piață a importurilor chinezești a atins 26,8 % în 2008 chiar înainte de PA și a scăzut în cursul PA la 24,8 %.

Tabelul 2

	2005	2006	2007	2008	PA
Volumul importurilor chinezești (în tone)	2 291	3 470	5 204	5 348	4 065
Importuri chinezești (tone) Indice	100	152	227	234	177
Cota de piață chinezească	12,8 %	18,3 %	26 %	28,6 %	24,8 %
Cota de piață chinezească, indice	100	143	203	224	194
Sursă: Volumul importurilor ajustate furnizate de Eurostat.

3.2. Prețul de vânzare unitar

(57)

Prețurile de import medii din China erau de 482 EUR pe tonă în 2005. Acestea au crescut constant până au atins un nivel de 524 EUR pe tonă în 2008 și apoi au scăzut în cursul PA la 502 EUR pe tonă. În ansamblu, în perioada luată în considerare, acestea au crescut cu 4 %.

Tabelul 3

	2005	2006	2007	2008	PA
Prețurile importurilor chinezești (în EUR/tone)	482	511	514	524	502
Indice	100	106	107	109	104
Sursă: Volumul importurilor ajustate furnizate de Eurostat.

3.3. Subcotarea prețului

(58)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către IU în ceea ce privește clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor în cauză, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale și costurile posterioare importului. Comparația s-a efectuat după deducerea reducerilor și a rabaturilor.

(59)

Pe baza metodologiei menționate anterior, diferența dintre prețurile de mai sus, exprimate ca procentaj din prețurile medii ponderate (la nivel franco fabrică) ale industriei Uniunii, a arătat o marjă de subcotare a prețurilor mergând de la 13 % la 29 %, cu marja superioară atribuită producătorilor-exportatori care nu au cooperat.

4. Situația economică a industriei din Uniune

(60)	În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a implicat o analiză a tuturor factorilor economici care influențează situația acestei industrii în decursul perioadei examinate.

4.1. Capacitatea de producție, producția și utilizarea capacității

(61)	Capacitatea de producție a crescut cu 4 % în perioada cuprinsă între 2005 și 2007 și a rămas la nivelul respectiv până la sfârșitul perioadei luate în considerare.

(62)	Producția de produs în cauză a crescut între 2005 și 2007, înainte să descrească în perioada de până la PA. În ansamblu, producția a scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare. Producția totală în cursul PA a fost între 30 000 și 40 000 de tone.

(63)

Ca rezultat al scăderii volumului de producție, utilizarea capacităților a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

Tabelul 4

	2005	2006	2007	2008	PA
Capacitate de producție Indice	100	100	104	104	104
Volum de producție Indice	100	104	105	84	88
Utilizarea capacităților Indice	100	104	101	81	85
Sursă: răspunsuri la chestionar.

4.2. Volumul vânzărilor, cota de piață și prețurile medii unitare din Uniune

(64)	Volumul vânzărilor produsului în cauză de către IU către clienți neafiliați pe piața Uniunii a rămas la niveluri similare din 2005 în 2007 și apoi a scăzut cu 13 puncte procentuale. Pe perioada luată în considerare, scăderea volumului vânzărilor a fost de 21 %.

(65)	Cota de piață a IU a scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare, de la 74,9 % în 2005 la 64,7 % în cursul PA.

(66)

Prețurile medii ale vânzărilor către clienți independenți de pe piața Uniunii au scăzut cu 12 % în perioada în cauză. Din 2006 în 2008 prețurile de vânzare medii au rămas la niveluri similare, dar apoi au scăzut cu 9 % în cursul PA.

Tabelul 5

	2005	2006	2007	2008	PA
Volum de vânzări Indice	100	104	99	86	79
Cota de piață a IU	74,9 %	73,4 %	66,5 %	61,4 %	64,7 %
Indice	100	98	89	82	86
Prețuri medii Indice	100	97	97	97	88
Sursă: răspunsuri la chestionar.

4.3. Stocuri

(67)

În perioada luată în calcul, stocurile au scăzut cu 37 %. La sfârșitul PA, nivelul stocurilor era între 1 000 și 5 000 de tone.

Tabelul 6

	2005	2006	2007	2008	PA
Stocuri Indice	100	92	120	92	63
Sursă: răspunsuri la chestionar.

4.4. Rentabilitatea, investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități

(68)	Vânzările IU de produs similar pe piața Uniunii au fost profitabile în cursul perioadei luate în considerare, dar rentabilitatea a scăzut în mod dramatic din 2005 până la PA.

(69)	Deși investițiile au continuat pe parcursul perioadei cuprinse între 2005 și 2007, cu o descreștere în 2006, acestea au scăzut drastic în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare investițiile au scăzut cu 76 %.

(70)	Rata de rentabilitate a investițiilor din producția și vânzările produsului în cauză a fost stabilă din 2005 în 2007, dar a scăzut în 2008 și în cursul PA.

(71)

În ceea ce privește ceilalți indicatori financiari, fluxul de lichidități generat de IU a scăzut cu 51 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

Tabelul 7

	2005	2006	2007	2008	PA
Rentabilitatea Indice	100	90	86	52	19
Investiții Indice	100	61	140	16	24
Randamentul investițiilor Indice	100	100	100	60	21
Flux de lichidități Indice	100	92	20	106	49
Sursă: răspunsuri la chestionar.

4.5. Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(72)	Ocuparea forței de muncă a crescut din 2005 în 2007 și apoi a scăzut în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 13 %.

(73)	Salariile au crescut cu 6 % în 2006, dar au revenit la nivelurile din 2005 și apoi au crescut în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare, salariile au crescut cu 10 %.

(74)

Productivitatea pe angajat a rămas stabilă de-a lungul perioadei luate în considerare, crescând cu 1 % din 2005 până la PA.

Tabelul 8

	2005	2006	2007	2008	PA
Ocuparea forței de muncă (indice)	100	99	104	85	87
Salarii (indice)	100	94	100	104	110
Productivitate (indice)	100	104	101	99	101
Sursă: răspunsuri la chestionar.

4.6. Creștere

(75)	În timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor IU a scăzut cu 21 %. Aceasta a dus la pierderea de către IU în perioada luată în considerare a unei cote de piață de 10 puncte procentuale.

4.7. Mărimea marjei de dumping

(76)	Marjele de dumping pentru China, specificate mai sus la secțiunea despre dumping, sunt semnificative. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping nu poate fi considerat neglijabil.

5. Concluzii privind prejudiciul

(77)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la IU au evoluat negativ în perioada luată în calcul. Indicatorii aflați în relație cu performanța financiară a IU, inclusiv randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și profitabilitatea, au evoluat de asemenea negativ în perioada luată în calcul.

(78)	Ancheta a mai arătat că importurile chinezești la prețuri scăzute au determinat o subcotare a prețurilor industriei Uniunii cu până la 29 % în cursul PA. Industria Uniunii a cunoscut o scădere a volumului vânzărilor și o pierdere a cotei de piață.

(79)	Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

E. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1. Introducere

(80)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia Europeană a examinat dacă importurile de gluconat de sodiu în stare uscată originar din China, care au făcut obiectul dumpingului, au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria Uniunii, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

2. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(81)

Pe perioada luată în considerare, importurile la preț scăzut, care au făcut obiectul unui dumping, originare din China au crescut în volum cu 77 %, ceea ce a dus la o creștere a cotei din piața Uniunii de 94 % deținute de importurile chinezești în aceeași perioadă. Scăderea importurilor din China între 2008 și PA, inclusiv pierderea cotei de piață nu este considerată semnificativă în comparație cu situația în ansamblu observată pe parcursul perioadei luate în considerare.

(82)

Această creștere a importurilor din China pe parcursul perioadei luate în considerare a coincis cu o tendință de descreștere a majorității indicatorilor de prejudiciu ai IU. Industria Uniunii a suferit o scădere a vânzărilor, atât în ceea ce privește volumul, cât și valoarea acestora, pe piața Uniunii, care a dus la o pierdere de 10 puncte procentuale a cotei de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, după cum s-a menționat în considerentul 65 de mai sus. Subcotarea prețului de către importurile chinezești care fac obiectul unui dumping a împiedicat IU să-și mențină nivelurile prețurilor pe piața Uniunii. Aceasta a condus la o descreștere semnificativă a rentabilității sub nivelurile care ar permite efectuarea investițiilor necesare.

(83)

Pe baza celor menționate anterior putem concluziona, momentan, că importurile la preț scăzut din China care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat în mod considerabil prețurile IU în cursul perioadei luate în considerare au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria Uniunii, care se reflectă în slaba sa situație financiară și deteriorarea altor indicatori de prejudiciu în cursul perioadei luate în considerare, precum și o pierdere a cotei de piață.

3. Efectul altor factori

3.1. Importurile din alte țări terțe

(84)

Importurile din țări terțe care nu au fost implicate în această anchetă au scăzut cu 23 % în perioada luată în considerare, rezultând o pierdere a cotei de piață de 2 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Prețurile acestor importuri au crescut cu 102 % pe durata perioadei luate în considerare.

(85)

Tendințele înregistrate de volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe în perioada luată în considerare au fost după cum urmează:

Tabelul 9

Alte țări terțe	2005	2006	2007	2008	PA
Total alte importuri în volum (tone)	2 210	1 566	1 502	1 867	1 709
Indice	100	71	68	84	77
Prețul mediu al altor importuri (EUR/tonă)	914	1 275	1 305	1 680	1 844
Indice	100	140	143	184	202
Sursă: Datele ajustate transmise de Eurostat.

(86)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 23 % în perioada luată în considerare, în timp ce prețul importurilor s-a dublat în cursul aceleiași perioade. Prețurile importurilor din alte țări terțe au fost în mod semnificativ mai mari decât prețurile vânzărilor IU din cursul întregii perioade luate în considerare. Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciul important cauzat IU de importurile din China.

3.2. Performanța la export a industriei Uniunii

(87)	În cursul perioadei luate în considerare, vânzările la export de către IU au scăzut cu 10 %, iar prețurile au crescut cu 8 %.

(88)	Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că vânzările la export ale IU către alte țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de aceasta.

3.3. Utilizare captivă

(89)

În perioada luată în considerare, utilizarea captivă de către IU a crescut cu 56 %, după cum se arată în tabelul următor:

Tabelul 10

	2005	2006	2007	2008	PA
Utilizare captivă Index	100	126	115	148	156
Sursă: răspunsuri la chestionar.

(90)

Cu toate acestea, se observă că IU dispune încă de capacități neutilizate, variind între 10 000 și 20 000 de tone. Aceasta înseamnă că orientarea spre utilizarea captivă poate fi văzută ca o reacție împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din China, întrucât poate fi mult mai profitabilă producția produselor în aval, având în vedere nivelurile scăzute ale prețurilor pentru gluconatul de sodiu. Faptul că sunt disponibile capacități de utilizare considerabile pentru gluconatul de sodiu indică faptul că IU nu caută să orienteze în mod definitiv producția către produsele din aval și că producția de produse din aval poate fi văzută ca o măsură în apărarea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(91)	Prin urmare, se concluzionează că această creștere a utilizării captive nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

3.4. Evoluția consumului UE

(92)	Se observă că, pe perioada luată în considerare, consumul UE a scăzut cu 9 %, iar aceasta poate fi văzută ca o consecință a recesiunii economice care se resimte în continuare. S-a analizat, prin urmare, dacă scăderea în consum a avut un efect asupra situației prejudiciabile a IU.

(93)

Cu toate acestea, volumul vânzărilor IU a scăzut într-o măsură mult mai mare, și anume cu 21 %, în timp ce importurile chinezești au crescut cu 77 % în cursul aceleiași perioade. În ceea ce privește cota de piață, aceleași tendințe pot fi observate. IU a pierdut aproximativ 10 puncte procentuale din cota de piață chinezească, în timp ce importurile chinezești aproape că s-au dublat, de la 12,8 % în 2005 la 24,9 % în cursul PA.

(94)	Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că scăderea în consumul UE nu poate fi considerată în sine drept o cauză pentru a rupe legătura cauzală între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de IU.

4. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(95)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială în volum și în cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din China, în cursul perioadei luate în considerare, împreună cu subcotarea de preț semnificativă. Această creștere a cotei de piață pentru importurile la preț scăzut din China a coincis cu o scădere a cotei de piață pentru industria Uniunii, ceea ce, împreună cu presiunea către scăderea prețurilor, a dus la o deteriorare a situației IU în perioada luată în considerare. Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria Uniunii a dezvăluit că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(96)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți care afectează situația industriei Uniunii și efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

F. INTERESUL UNIUNII

1. Observație preliminară

(97)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia Europeană a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Determinarea interesului Uniunii se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, adică cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

2. Industria Uniunii

2.1. Efecte ale instituirii sau nu de măsuri asupra industriei Uniunii

(98)

După cum s-a explicat mai sus, din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, a apărut un prejudiciu sub forma unei scăderi semnificative a volumului vânzărilor și a prețurilor, ceea ce, mai departe, a dus la o deteriorare a situației IU. Urmare a impunerii unor taxe antidumping, volumul și prețurile gluconatului de sodiu în stare uscată, vândut de industria Uniunii, sunt de așteptat să crească și aceasta va permite industriei comunitare să atingă un nivel acceptabil de profitabilitate.

(99)

Se consideră că instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Ar trebui remarcat faptul că tendința de scădere a rentabilității din industria Uniunii apare din cauza dificultății acesteia de a concura cu importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din China. Impunerea măsurilor antidumping este în măsură să plaseze industria Uniunii în poziția de a recâștiga măcar o parte din cota de piață pierdută, cu impact pozitiv, în consecință, asupra profitabilității.

(100)

În absența unor măsuri, este probabil ca situația industriei Uniunii să continue să se deterioreze. Efectul de depreciere a prețurilor provocat de importurile care fac obiectul dumpingului riscă să continue să zădărnicească toate eforturile depuse de industria Uniunii, în special pentru restabilirea unui nivel suficient de rentabilitate. Dacă nu se iau măsuri, industria Uniunii riscă să nu mai fie prezentă pe termen lung.

(101)

În concluzie, se preconizează că măsurile vor permite industriei Uniunii să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil stabilit în cursul anchetei.

3. Importatori/comercianți

(102)

S-au trimis chestionare unui număr de cinci importatori. Niciunul dintre aceștia nu a cooperat la anchetă.

(103)

În această situație, s-a concluzionat în mod provizoriu că, dacă măsurile antidumping vor avea un efect asupra importatorilor/comercianților, este foarte probabil că acesta va fi unul nesemnificativ.

4. Utilizatorii

(104)

S-au trimis chestionare unui număr de 23 de utilizatori. Cu toate acestea, doar patru utilizatori au cooperat la anchetă, dintre care doar trei utilizau și importau direct produsul în cauză din China. Importurile directe ale celor trei utilizatori cooperanți menționați au reprezentat 10 % din importurile totale de gluconat de sodiu în stare uscată din China în cursul PA. Cel de-al patru utilizator cooperant nu utiliza produsul în cauză importat din China.

(105)

Acești patru utilizatori, cu sediul în Germania, Franța și Regatul Unit, sunt activi în industria chimică, producând o largă varietate de produse, unele utilizând gluconat de sodiu ca materie primă. În medie, gluconatul de sodiu nu reprezintă o parte semnificativă a costului de producție. În general, efectul maxim al taxei antidumping propuse, presupunând că creșterile de prețuri nu pot fi transferate clientului final, a fost estimat a fi foarte scăzut. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că cifra de afaceri a acestor societăți pentru produsele care utilizează gluconat de sodiu reprezenta mai puțin decât 5 % din cifra de afaceri totală.

(106)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informației avute la dispoziție, este foarte probabil ca măsurile antidumping să aibă o influență nesemnificativă asupra utilizatorilor, poate chiar nici una.

5. Concluzie privind interesul Uniunii

(107)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive convingătoare împotriva impunerii de taxe antidumping în cazul de față.

G. MĂSURILE ANTIDUMPING PROVIZORII

1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(108)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(109)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(110)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei Uniunii să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. Marja de profit înainte de impozitare pretinsă în plângere a fost considerată rezonabilă și a fost utilizată în acest sens.

(111)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit menționată anterior la costul de producție.

(112)

Majorarea necesară a prețului a fost atunci determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat ajustat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de industria Uniunii pe piața Uniunii. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procentaj din valoarea totală CIF la import.

(113)

În ceea ce privește calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului la scară națională pentru toți ceilalți producători-exportatori din China, ar trebui reamintit faptul că gradul de cooperare a fost scăzut. Prin urmare, marja de dumping la nivel național s-a calculat prin utilizarea datelor din plângerea actualizată până la PA.

2. Măsuri provizorii

(114)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile originare din China, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(115)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

Societatea	Marja de eliminare a prejudiciului	Marja de dumping	Nivelul taxei antidumping
Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd	29,9 %	5,6 %	5,6 %
Qingdao Kehai Biochemistry Co. Ltd	27,3 %	51,1 %	27,3 %
Toate celelalte societăți	53,4 %	79,2 %	53,4 %

(116)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(117)

Orice cerere de aplicare a acestor procente de taxă antidumping pentru societățile individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a persoanei juridice sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție și vânzări) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (3), împreună cu toate informațiile aferente, în special orice modificări ale domeniului de activitate al societății legat de producție, vânzări interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea de denumire sau schimbarea entităților de vânzare și producție. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(118)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

3. Monitorizarea specială

(119)

Pentru a minimaliza riscurile de eludare datorate diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ:

(120)

Punerea la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură vor fi supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți exportatori.

(121)

În cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării cuantumurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național.

H. DISPOZIȚIE FINALĂ

(122)

În interesul unei bune administrări, trebuie să se stabilească un termen pentru a permite părților care și-au manifestat interesul în termenul menționat în avizul de inițiere să își facă cunoscute, în scris, punctele de vedere și să solicite o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul unei taxe definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie privind importurile de gluconat de sodiu în stare uscată având numărul CUS (Customs Union and Statistics) 0023277-9 și numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) 527-07-1, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 16 00 (cod Taric 2918160010) și originar din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelul taxei antidumping aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se fixează după cum urmează:

Societatea	Taxa	Coduri adiționale TARIC
Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd	5,6 %	A972
Qingdao Kehai Biochemistry Co. Ltd	27,3 %	A973
Toate celelalte societăți	53,4 %	A999

(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea, la autoritățile vamale ale statelor membre, a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor stabilite în anexă. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru toate celelalte societăți.

(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 mai 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) JO C 188, 11.8.2009, p. 24.

(3) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, 1049 Bruxelles, Belgia.

ANEXĂ

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

1.	Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.

Următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific prin prezenta că (cantitatea) de gluconat de sodiu vândut la export în Uniunea Europeană și cuprins în prezenta factură a fost produsă de (numele societății și sediul social) (codul adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.

Data și semnătura”

4.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 111/20

DECIZIA CONSILIULUI

din 26 aprilie 2010

de completare a Codului frontierelor Schengen cu dispoziții referitoare la supravegherea frontierelor externe maritime în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene

(2010/252/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (1), în special articolul 12 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Supravegherea frontierelor are drept scop prevenirea trecerii neautorizate a frontierei, combaterea criminalității transfrontaliere și reținerea sau luarea de alte măsuri împotriva persoanelor care au trecut ilegal frontiera. Supravegherea frontierelor trebuie să fie eficace în împiedicarea și descurajarea persoanelor de a se sustrage verificărilor de la punctele de trecere a frontierei și în depistarea trecerii neautorizate a frontierelor externe.

(2)

Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (denumită în continuare „agenția”) este responsabilă de coordonarea acestei cooperări operative între statele membre pentru a facilita aplicarea dreptului Uniunii, inclusiv în ceea ce privește supravegherea frontierelor. Sunt necesare norme suplimentare în ceea ce privește activitățile de supraveghere a frontierei efectuate de unitățile maritime și aeriene ale unui stat membru la frontiera maritimă a altor state membre, în contextul cooperării operative coordonate de agenție și în vederea consolidării în continuare a unei astfel de cooperări.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 562/2006 și cu principiile generale ale dreptului Uniunii, măsurile luate în cursul operațiunii de supraveghere trebuie să fie proporționale cu obiectivele urmărite și să respecte pe deplin drepturile fundamentale și drepturile refugiaților și ale solicitanților de azil, incluzând, în special, interzicerea returnării. Statele membre sunt obligate prin dispozițiile acquis-ului în materie de azil și în special cele din Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre, de acordare și retragere a statutului de refugiat (2), referitor la cererile de azil efectuate pe teritoriul acestora, inclusiv la frontieră sau în zonele de tranzit ale statelor membre.

(4)

În cadrul reuniunilor sale din 18 și 19 iunie 2009 și din 29 și 30 octombrie 2009, Consiliul European a subliniat necesitatea intensificării operațiunilor de control la frontieră coordonate de agenție și a unor reguli clare de angajare pentru patrularea în comun. Consiliul European din iunie a subliniat, de asemenea, necesitatea unor reguli pentru debarcarea persoanelor salvate.

(5)

Ar trebui să se ia în calcul faptul că operațiunile de supraveghere a frontierei coordonate de agenție se desfășoară conform unui plan operativ și conform calendarului și instrucțiunilor emise de un centru de coordonare, în cadrul căruia statele membre participante și agenția sunt reprezentate, și că unul sau mai multe state membre gazdă, a căror frontieră va fi supravegheată, sunt identificate înainte de începerea operațiunii.

(6)

Punerea în aplicare a prezentei decizii nu aduce atingere repartizării competențelor între Uniune și statele membre și nu afectează obligațiile statelor membre care le revin în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, Convenției internaționale privind căutarea și salvarea pe mare, Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și a Protocolului la aceasta împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, Convenției privind statutul refugiaților, Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în temeiul altor instrumente internaționale relevante.

(7)	În cadrul desfășurării unei operațiuni de supraveghere a frontierei pe mare, se poate întâlni situația în care ar putea fi necesar să se acorde asistență unor persoane aflate în dificultate.

(8)

În conformitate cu dreptul internațional, fiecare stat este obligat să solicite comandantului unei nave să-și arboreze propriul pavilion, cu condiția să poată face acest lucru fără a pune în pericol grav nava, echipajul sau pasagerii, să acorde asistență tuturor persoanelor aflate în pericol pe mare și să acționeze cât mai rapid posibil pentru salvarea persoanelor aflate în dificultate. O astfel de asistență ar trebui să se acorde indiferent de naționalitatea sau statutul persoanelor care urmează a primi asistență sau de circumstanțele în care sunt găsite.

(9)

Pentru a asigura o mai bună coordonare între statele membre care participă la operațiune în ceea ce privește astfel de situații și în scopul de a facilita derularea unor astfel de operațiuni, în prezenta decizie ar trebui incluse orientări fără caracter obligatoriu. Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere responsabilităților autorităților de căutare și salvare, inclusiv în ceea ce privește asigurarea coordonării și cooperării, astfel încât persoanele salvate să poată fi predate într-un loc sigur.

(10)

Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și are în vedere principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu precădere demnitatea umană, interzicerea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, dreptul la libertate și securitate, principiul nereturnării, nediscriminarea și drepturile copilului. Prezenta decizie ar trebui aplicată de către statele membre cu respectarea acestor drepturi și principii.

(11)

Întrucât obiectivele prezentei decizii, și anume adoptarea de norme suplimentare pentru supravegherea frontierelor maritime de către polițiștii de frontieră care acționează sub coordonarea agenției, nu pot fi atinse în mod satisfăcător de către statele membre din cauza diferențelor dintre legislațiile și practicile proprii și pot, prin urmare, datorită caracterului multinațional al operațiunilor, să fie mai bine atinse la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, cu respectarea principiului subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(12)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii, dacă va transpune decizia în dreptul său național, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv.

(13)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (3) care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (4) din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului respectiv.

(14)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6) din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a acordului respectiv.

(15)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE (7) a Consiliului din 28 februarie 2008 privind semnarea, în numele Comunității Europene, a protocolului respectiv.

(16)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (8). Prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(17)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (9). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(18)

Comitetul Codului frontierelor Schengen, consultat la 19 octombrie 2009, nu a emis un aviz, ceea ce a făcut necesar ca, în conformitate cu articolul 5a alineatul (4) litera (a) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (10), Comisia să transmită către Consiliu și către Parlament, în același timp, o propunere referitoare la măsurile care să fie luate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Supravegherea frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative dintre statele membre coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene („agenția”) este reglementată de normele prevăzute în partea I din anexă. Aceste norme și orientări fără caracter obligatoriu, astfel cum sunt prezentate în partea II din anexă, constituie parte a planului operativ elaborat pentru fiecare operațiune coordonată de agenție.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Luxemburg, 26 aprilie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

M. Á. MORATINOS

(1) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.

(2) JO L 326, 13.12.2005, p. 13.

(3) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(4) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(5) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(6) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

(7) JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

(8) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(9) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(10) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

ANEXĂ

PARTEA I

Norme pentru operațiunile de la frontierele maritime coordonate de agenție

1. Principii generale

1.1. Măsurile luate în vederea operațiunii de supraveghere se desfășoară în conformitate cu drepturile fundamentale și astfel încât să nu pericliteze siguranța persoanelor interceptate sau salvate, nici a unităților participante.

1.2. Nicio persoană nu este debarcată într-o țară sau transferată autorităților unei țări cu încălcarea principiului nereturnării sau într-o țară în care există un risc de expulzare sau returnare către o altă țară cu încălcarea respectivului principiu. Fără a se aduce atingere punctului 1.1, persoanele interceptate sau salvate sunt informate în mod corespunzător astfel încât acestea să își poată face cunoscute orice motive pentru care cred că debarcarea în locul propus ar încălca principiul nereturnării.

1.3. Sunt avute în vedere, pe tot parcursul operațiunii, nevoile speciale ale copiilor, ale victimelor traficului de persoane, ale persoanelor care au nevoie de asistență medicală urgentă sau ale persoanelor care necesită protecție internațională și ale altor persoane aflate într-o situație deosebit de vulnerabilă.

1.4. Statele membre se asigură că polițiștii de frontieră care participă la operațiunea de supraveghere sunt instruiți cu privire la dispozițiile relevante referitoare la drepturile omului și cu privire la legislația privind refugiații și sunt familiarizați cu normele internaționale privind căutarea și salvarea.

2. Interceptarea

2.1. După detectare, se efectuează apropierea față de navă sau altă ambarcațiune maritimă („nava”) pentru a i se stabili identitatea și naționalitatea și, în așteptarea măsurilor ulterioare, aceasta este supravegheată de la o distanță prudentă. Informațiile despre navă sunt comunicate imediat centrului de coordonare stabilit în contextul și în scopul operațiunii pe mare coordonate de agenție.

2.2. Dacă nava este pe punctul de a intra sau a intrat în zona contiguă sau în apele teritoriale ale unui stat membru care nu participă la operațiune, informațiile despre navă sunt comunicate centrului de coordonare, care transmite informațiile statului membru în cauză.

2.3. Informațiile despre orice navă suspectată că ar fi implicată în activități ilegale pe mare care nu fac obiectul operațiunii sunt comunicate centrului de coordonare care transmite informațiile statului membru sau statelor membre în cauză.

2.4. Măsurile luate pe parcursul operațiunii de supraveghere împotriva unor nave sau altor ambarcațiuni, în cazul cărora există motive întemeiate pentru a le suspecta de transportul unor persoane care intenționează să se sustragă controalelor de la punctele de trecere a frontierei, pot include:

(a)	solicitarea de informații și documentație privind proprietarul navei, înregistrarea și elemente legate de călătorie, precum și privind identitatea, cetățenia și alte date relevante privind persoanele aflate la bord;

(b)	oprirea, îmbarcarea și percheziționarea navei, a încărcăturii și a persoanelor aflate la bord, precum și chestionarea persoanelor aflate la bord;

(c)	aducerea la cunoștința persoanelor aflate la bord a faptului că nu sunt autorizate să treacă frontiera și că persoanelor care conduc ambarcațiunea li se pot aplica sancțiuni pentru facilitarea călătoriei;

(d)	sechestrarea navei și arestarea persoanelor aflate la bord;

(e)	obligarea navei să își modifice ruta în afara sau către o destinație, alta decât apele teritoriale sau zona contiguă, escortarea navei sau staționarea în apropiere, până când nava reia parcursul corect;

(f)	conducerea navei sau a persoanele aflate la bord către o țară terță sau predarea navei și a persoanelor aflate la bord autorităților unei țări terțe;

(g)	conducerea navei și a persoanelor aflate la bord către statul membru gazdă sau către un alt stat membru care participă la operațiune.

2.5. Măsurile menționate la punctul 2.4 sunt luate cu respectarea următoarelor condiții:

2.5.1. Apele teritoriale și zona contiguă

2.5.1.1.

Măsurile menționate la punctul 2.4 sunt luate cu autorizația și în acord cu instrucțiunile statului membru gazdă transmise unității participante, prin intermediul centrului de coordonare. În acest scop, unitatea participantă comunică statului membru gazdă, prin intermediul centrului de coordonare, dacă comandantul navei interceptate a solicitat transmiterea unei notificări către un agent diplomatic sau un funcționar consular al statului de pavilion.

2.5.1.2.

Orice activități operative din apele teritoriale sau din zona contiguă ale unui stat membru care nu participă la operațiune se efectuează în conformitate cu autorizația statului de coastă. Centrul de coordonare este informat cu privire la orice comunicare cu statul de coastă și cu privire la cursul ulterior al acțiunii.

2.5.2. Largul mării dincolo de zona contiguă

2.5.2.1.

Dacă nava arborează pavilionul sau expune mărcile de înmatriculare naționale ale unui stat membru care participă la operațiune, măsurile menționate la punctul 2.4 se iau cu autorizația statului de pavilion. Reprezentantul național al statului membru la centrul de coordonare are dreptul de a acorda sau transmite o astfel de autorizație.

2.5.2.2.

Dacă nava arborează pavilionul sau expune mărcile de înmatriculare ale unui stat membru care nu participă la operațiune sau ale unei țări terțe, confirmarea înmatriculării se solicită statului de pavilion prin canalele corespunzătoare și, dacă naționalitatea este confirmată, se solicită autorizația statului de pavilion, în conformitate cu Protocolul de la Palermo împotriva traficului de migranți, în vederea întreprinderii măsurilor menționate la punctul 2.4.

Centrul de coordonare este informat cu privire la orice comunicare cu statul de pavilion.

2.5.2.3.

Dacă, în afară de arborarea unui pavilion străin sau de refuzul de a arbora propriul pavilion, există motive întemeiate pentru a suspecta că nava este, în realitate, de aceeași naționalitate cu cea a unității participante, aceasta din urmă procedează la verificarea dreptului navei de a-și arbora pavilionul. În acest scop, ea poate trimite la nava suspectată o barcă aflată sub comanda unui ofițer. Dacă după verificarea documentelor suspiciunea persistă, aceasta procedează la o examinare suplimentară la bordul navei, care trebuie efectuată cu toată atenția posibilă. Țara al cărei pavilion este arborat de către navă ca pavilion de complezență este contactată prin intermediul canalelor de comunicație adecvate.

2.5.2.4.

Dacă, în cazurile menționate anterior, suspiciunea privind naționalitatea navei se dovedește a fi întemeiată, măsurile menționate la punctul 2.4 se iau cu respectarea condițiilor stabilite la punctul 2.5.2.1.

2.5.2.5.

Dacă există motive întemeiate pentru a suspecta că nava este fără naționalitate sau poate fi asimilată cu o navă fără naționalitate, unitatea participantă procedează la verificarea dreptului navei de a-și arbora pavilionul. În acest scop, ea poate trimite la nava suspectată o barcă aflată sub comanda unui ofițer. Dacă, după verificarea documentelor, suspiciunea persistă, se procedează la o examinare suplimentară la bordul navei, care este efectuată cu toată atenția posibilă.

Măsurile menționate la punctul 2.4 sunt luate dacă suspiciunea că nava este fără naționalitate se dovedește a fi întemeiată și dacă există motive întemeiate pentru a suspecta că nava este implicată în trafic ilegal de migranți pe mare, în conformitate cu Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, protocol adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transfrontaliere organizate.

O navă este fără naționalitate sau poate fi asimilată unei nave fără naționalitate în cazul în care acesteia nu i s-a acordat de către niciun stat dreptul de a-i arbora pavilionul sau când navighează sub pavilioanele a două sau mai multe state, pe care le utilizează în funcție de circumstanțe.

2.5.2.6.

În așteptarea sau în absența autorizației statului de pavilion, nava este supravegheată de la o distanță prudentă. Nu se iau alte măsuri fără autorizarea expresă a statului de pavilion, cu excepția celor care sunt necesare pentru salvarea de la un pericol iminent la adresa vieții persoanelor, astfel cum a fost stabilit în secțiunea 1 din partea II, sau a măsurilor care decurg din acordurile bilaterale sau multilaterale relevante sau dacă nava nu a pătruns în zona contiguă.

PARTEA II

Orientări pentru situațiile de căutare și salvare și pentru debarcare în contextul operațiunilor de la frontierele maritime coordonate de agenție

1. Situațiile de căutare și salvare

1.1. Obligația de acordare de asistență persoanelor aflate în dificultate pe mare este efectuată de statele membre în conformitate cu dispozițiile aplicabile din convențiile internaționale care reglementează situațiile de căutare și salvare și în conformitate cu obligațiile privind respectarea drepturilor fundamentale. Unitățile participante acordă asistență oricărei nave sau persoane aflate în dificultate pe mare. Acestea acordă asistența indiferent de naționalitatea sau de statutul unei astfel de persoane sau de circumstanțele în care persoana respectivă este găsită.

1.2. Atunci când, în cursul operațiunii de supraveghere a frontierei, se confruntă cu o situație în care există incertitudine sau neîncredere în ceea ce privește siguranța unei nave sau a oricărei persoane aflate la bord, unitatea participantă ar trebui să transmită centrului de coordonare a salvării responsabil pentru regiunea de căutare și salvare unde există situația respectivă, cât mai repede posibil, toate informațiile disponibile.

În cazurile în care centrul de coordonare a salvării al țării terțe responsabil pentru regiunea de căutare și salvare nu răspunde la notificarea transmisă de unitatea participantă, aceasta din urmă ar trebui să contacteze centrul de coordonare a salvării al statului membru gazdă.

În așteptarea instrucțiunilor centrului de coordonare și salvare, unitățile participante ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare în vederea asigurării securității persoanelor în cauză.

1.3. Unitățile participante ar trebui să ia în considerare toate elementele relevante și să comunice centrului de coordonare a salvării responsabil evaluarea lor, care cuprinde în special:

(a)	existența unei solicitări de asistență;

(b)	starea de navigabilitate a navei și probabilitatea ca nava să nu ajungă la destinația finală;

(c)	numărul pasagerilor în raport cu tipul navei (supraîncărcare);

(d)	disponibilitatea rezervelor necesare (combustibil, apă, alimente etc.) pentru a ajunge la un țărm;

(e)	prezența unui echipaj și comandament calificate ale navei;

(f)	disponibilitatea echipamentelor de siguranță, navigație și comunicații;

(g)	prezența unor pasageri care necesită, de urgență, asistență medicală;

(h)	prezența unor pasageri decedați;

(i)	prezența unor femei însărcinate sau copii;

(j)	condițiile meteo și marine.

1.4. Existența unei urgențe nu ar trebui să depindă și să fie determinată exclusiv de o solicitare, în fapt, de asistență.

În cazurile în care, deși nava este percepută ca fiind în stare de urgență, persoanele aflate la bord refuză să primească asistență, unitățile participante ar trebui să informeze centrul de coordonare a salvării și să continue să își ducă la îndeplinire sarcina de acordare de asistență, luând toate măsurile necesare siguranței persoanelor în cauză și evitând în același timp inițierea oricărei acțiuni care ar putea agrava situația sau crește șansele de vătămare sau de pierdere a vieții.

1.5. Centrul de coordonare a operațiunii ar trebui să fie informat cât mai repede posibil cu privire la orice contact cu centrul de coordonare a salvării și cu privire la cursul acțiunii întreprinse de unitatea participantă.

1.6. Dacă nava nu poate sau nu mai poate fi considerată ca fiind în stare de urgență sau dacă operațiunea de căutare și salvare s-a încheiat, unitatea participantă, prin consultare cu centrul de coordonare a operațiunii, ar trebui să scurteze operațiunea, în conformitate cu partea I.

2. Debarcarea

2.1. Planul operativ ar trebui să precizeze modalitățile de debarcare a persoanelor interceptate sau salvate, în conformitate cu dreptul internațional și cu orice acorduri bilaterale aplicabile. Planul operativ nu are drept efect impunerea de obligații statelor membre care nu participă la operațiune.

Fără a se aduce atingere responsabilității centrului de coordonare a salvării și în absența unei mențiuni contrare în planul operativ, ar trebui acordată prioritate debarcării în țara terță din care a plecat nava care transportă persoanele sau ale cărei ape teritoriale sau regiune de căutare și salvare le-a tranzitat nava respectivă și, dacă acest lucru nu este posibil, ar trebui acordată prioritate debarcării în statul membru gazdă, cu excepția cazului în care este necesar să se acționeze întru-un mod diferit pentru a se asigura siguranța acestor persoane.

2.2. Centrul de coordonare ar trebui să fie informat cu privire la prezența persoanelor, în sensul punctului 1.2 din partea I, și ar trebui să transmită acele informații autorităților competente din statul membru gazdă. Pe baza acestor informații, planul operativ ar trebui să precizeze care sunt măsurile de monitorizare care pot fi luate.

4.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 111/27

RECOMANDAREA COMISIEI

din 28 aprilie 2010

privind inițiativa de programare în comun a cercetării „Agricultura, siguranța aprovizionării cu alimente și schimbările climatice”

(2010/253/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 181,

întrucât:

(1)	Sectorul agriculturii și cel al silviculturii sunt foarte expuse schimbărilor climatice, deoarece depind în mod direct de condițiile climatice, iar emisiile generate de agricultură în Uniune totalizează 14 % din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

(2)	Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă agricultura pentru a hrăni populația globului, care se preconizează că va ajunge la 9 miliarde de oameni până în anul 2050.

(3)	Se așteaptă ca cererea mondială de alimente să crească cu 50 % până în 2030 și să se dubleze până în 2050, într-o perioadă în care se estimează că cererea de biomasă destinată unor utilizări nealimentare va spori foarte mult.

(4)	Agricultura și silvicultura se confruntă cu o creștere importantă a cererii de biomasă pentru utilizări nealimentare, influențată de eforturile de reducere din alte sectoare și de necesitatea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon.

(5)	Rezervele mondiale de anumite produse alimentare de bază au scăzut, iar creșterile vertiginoase ale prețurilor alimentelor (cum au fost cele din cursul anului 2008) ar putea deveni mult mai frecvente dacă cererea în creștere nu este contrabalansată de o ofertă corespunzătoare.

(6)	Schimbările climatice pot afecta productivitatea culturilor agricole, gestionarea efectivelor de animale și localizarea activităților de producție, având consecințe importante asupra veniturilor din agricultură, a utilizării terenurilor și a economiilor rurale în anumite părți ale Uniunii.

(7)	Sectorul agricol al țărilor tropicale și subtropicale, în special în Africa subsahariană, este extrem de vulnerabil la schimbările climatice și orice criză majoră a alimentelor în aceste regiuni va afecta Europa.

(8)	Pentru a preveni producerea de daune ireversibile de către aceste riscuri combinate și pentru a se obține o aprovizionare cu alimente durabilă în contextul unor condiții climatice în continuă schimbare, sunt necesare acțiuni concertate.

(9)	Această inițiativă de programare în comun prezintă relevanță și pentru dezvoltarea politicii agricole comune.

(10)

În cadrul reuniunii sale din 3 decembrie 2009, Consiliul Competitivitate a recunoscut că „Agricultura, siguranța aprovizionării cu alimente și schimbările climatice” reprezintă un domeniu în care programarea în comun ar aduce un plus de valoare important față de eforturile actuale, fragmentate, întreprinse de statele membre în domeniul cercetării. Prin urmare, acesta a adoptat concluzii în care recunoștea necesitatea lansării unei inițiative de programare în comun în materie și prin care invita Comisia să contribuie la pregătirea acesteia. De asemenea, Consiliul a reafirmat că programarea în comun este un proces condus de statele membre, Comisia având rolul de facilitator.

(11)

Programarea în comun a cercetării în domeniul agriculturii, al siguranței aprovizionării cu alimente și al schimbărilor climatice ar încuraja punerea în comun a competențelor, cunoștințelor și resurselor pentru a avansa cercetările în vederea dezvoltării unei abordări privind provocarea reprezentată de siguranța aprovizionării cu alimente și pentru amenințările pe care le constituie schimbările climatice, creșterea populației mondiale și cererea de produse alimentare și nealimentare.

(12)

Pentru a îndeplini obiectivele stabilite în prezenta recomandare, statele membre trebuie să coopereze cu Comisia în vederea studierii unor posibile inițiative ale Comisiei destinate să asiste statele membre la elaborarea și implementarea agendei strategice de cercetare. Statele membre trebuie, de asemenea, să coopereze cu Comitetul permanent pentru cercetarea agricolă pentru a asigura coordonarea activităților de programare în comun cu agenda mai amplă privind cercetarea agricolă.

(13)	Statele membre trebuie să raporteze regulat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în cadrul acestei inițiative de programare în comun, astfel încât Comisia să poată prezenta rapoarte Parlamentului European și Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Statele membre sunt încurajate să creeze o viziune comună asupra modului în care cooperarea și coordonarea în domeniul cercetării la nivelul Uniunii pot contribui la abordarea provocării reprezentate de siguranța alimentară și a amenințărilor pe care le constituie schimbările climatice, creșterea populației mondiale și cererea de produse alimentare și nealimentare.

Statele membre sunt încurajate să elaboreze o agendă strategică de cercetare comună care să stabilească necesități și obiective de cercetare pe termen mediu și lung în domeniul siguranței alimentare, prin adaptarea la schimbările climatice în agricultură și prin atenuarea acestora. Agenda strategică de cercetare ar trebui să conțină un plan de implementare care să stabilească priorități și orizonturi de timp și să precizeze acțiunile, instrumentele și resursele necesare pentru implementarea agendei strategice de cercetare.

Statele membre sunt încurajate să includă următoarele acțiuni în cadrul agendei strategice de cercetare și al planului de implementare:

(a)	identificarea și schimbul de informații cu privire la programele și activitățile de cercetare relevante de la nivel național;

(b)	consolidarea capacităților comune de analiză prospectivă și de evaluare tehnologică, pentru a asigura că amenințările nou-apărute sunt monitorizate în mod constant și fac obiectul unor rapoarte regulate;

(c)	schimbul de informații, resurse, bune practici, metodologii și orientări;

(d)	identificarea domeniilor sau a activităților de cercetare care ar putea beneficia de pe urma coordonării, a cererilor comune de propuneri sau a punerii în comun a resurselor;

(e)	definirea procedurilor de realizare în comun a cercetării în domeniile menționate la litera (d);

(f)	acolo unde este oportun, punerea în comun a infrastructurilor de cercetare existente sau crearea unora noi;

(g)	exportarea și diseminarea cunoștințelor, a inovațiilor și a abordărilor interdisciplinare către alte regiuni din Europa și din lume, precum și asigurarea utilizării eficiente a rezultatelor cercetării pentru a ameliora competitivitatea și politicile europene;

(h)	încurajarea unei colaborări mai bune între sectorul public și cel privat, alături de inovarea deschisă între diferite sectoare comerciale;

(i)	luarea în considerare a nevoilor în continuă schimbare ale consumatorilor și a celor ale industriei agroalimentare din Uniune în momentul stabilirii obiectivelor programelor conexe.

Statele membre sunt încurajate să instituie o structură administrativă comună în domeniul agriculturii, siguranței alimentare și schimbărilor climatice, autorizată să stabilească reguli, condiții și proceduri comune de cooperare și coordonare și să monitorizeze implementarea agendei strategice de cercetare.

5.	Statele membre sunt încurajate să implementeze în comun agenda strategică de cercetare, inclusiv prin programele de cercetare naționale sau prin alte activități de cercetare la nivel național.

Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia în vederea studierii unor posibile inițiative ale Comisiei destinate să asiste statele membre la elaborarea și implementarea agendei strategice de cercetare și în vederea coordonării programelor comune cu alte inițiative ale Uniunii în acest domeniu.

Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia pentru a studia posibile forme de implicare a comunității agricole și a altor părți interesate în aplicarea rezultatelor obținute și pentru a lua în considerare modalități optime de integrare a inițiativei de programare în comun în dezvoltarea politicii agricole comune.

Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia în ceea ce privește utilizarea tuturor instrumentelor relevante ale politicii în domeniul inovării pentru a facilita transformarea rezultatelor cercetării în produse și servicii și în special în ceea ce privește modul optim de a face ca toate formele de inovație să fie accesibile întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv agricultorilor.

9.	Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia în vederea studierii unor posibile forme de consultare și cooperare pe această temă cu organisme sau grupuri la nivel internațional corespunzătoare.

10.	Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comitetul permanent pentru cercetarea agricolă pentru a asigura coordonarea activităților de programare în comun cu agenda mai amplă privind cercetarea agricolă.

11.	Statele membre sunt încurajate să raporteze regulat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în cadrul acestei inițiative de programare în comun.

Adoptată la Bruxelles, 28 aprilie 2010.

Pentru Comisie

Máire GEOGHEGAN-QUINN

Membru al Comisiei

IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.111.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 111

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 4 mai 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 375/2010 al Comisiei din 3 mai 2010 de refuzare a autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor ( 1 )	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 376/2010 al Comisiei din 3 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 983/2009 privind autorizarea și refuzul autorizării anumitor mențiuni de sănătate formulate pentru alimente și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor ( 1 )	3
	*	Regulamentul (UE) nr. 377/2010 al Comisiei din 3 mai 2010 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de gluconat de sodiu originar din Republica Populară Chineză	5
		Regulamentul (UE) nr. 378/2010 al Comisiei din 3 mai 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	17
		DECIZII
		2010/251/UE
	*	Decizia Consiliului din 31 martie 2010 de numire a unui membru în cadrul Curții de Conturi	19
		2010/252/UE
	*	Decizia Consiliului din 26 aprilie 2010 de completare a Codului frontierelor Schengen cu dispoziții referitoare la supravegherea frontierelor externe maritime în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene	20
		RECOMANDĂRI
		2010/253/UE
	*	Recomandarea Comisiei din 28 aprilie 2010 privind inițiativa de programare în comun a cercetării Agricultura, siguranța aprovizionării cu alimente și schimbările climatice	27

	IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom
	2010/254/CE
*	Decizia nr. 1/2009 a Consiliului de cooperare UE-Ucraina din 23 noiembrie 2009 de instituire a unui comitet mixt	30
	2010/255/CE
*	Recomandarea nr. 1/2009 a Consiliului de cooperare UE-Ucraina din 23 noiembrie 2009 privind punerea în aplicare a Programului de asociere UE-Ucraina	31

Cerere – Dispoziții relevante din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006	Nutrient, substanță, aliment sau categorie de alimente	Mențiune de sănătate	Trimitere la avizul EFSA
Articolul 13 alineatul (5) – mențiune de sănătate bazată pe dovezi științifice nou apărute și/sau care implică o cerere de protejare a datelor proprietare	Lactobacillus plantarum 299v (DSM 9843)	Lactobacillus plantarum 299v (DSM 9843) îmbunătățește absorbția fierului	Q-2008-785

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	JO	68,6
	MA	126,4
	TN	107,3
	TR	95,9
	ZZ	99,6
0707 00 05	MA	61,4
	TR	111,2
	ZZ	86,3
0709 90 70	TR	105,8
0709 90 70	ZZ	105,8
0805 10 20	EG	56,8
	IL	69,6
	MA	60,6
	TN	47,1
	TR	54,8
	ZZ	57,8
0805 50 10	TR	66,3
	ZA	77,8
	ZZ	72,1
0808 10 80	AR	82,0
	BR	79,2
	CA	80,5
	CL	79,7
	CN	81,9
	MK	22,1
	NZ	107,9
	US	126,4
	UY	93,0
	ZA	92,6
	ZZ	84,5