(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizări.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexa la prezentul regulament. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea chelatului de mangan al analogului hidroxilat al metioninei ca aditiv pentru hrana puilor de găină pentru îngrășat, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi nutriționali”.

(4)

Din avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) la 15 septembrie 2009 (2), în combinație cu cel adoptat la 15 aprilie 2008 (3), reiese că chelatul de mangan al analogului hidroxilat al metioninei nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății oamenilor sau asupra mediului în ceea ce privește puii de găină pentru îngrășat. Conform avizului din 15 aprilie 2008, utilizarea preparatului respectiv poate fi considerată ca fiind o sursă de mangan disponibilă și îndeplinește criteriile aplicabile unui aditiv nutrițional pentru puii de găină pentru îngrășat. Autoritatea recomandă adoptarea de măsuri corespunzătoare pentru siguranța utilizatorilor. Ea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul comunitar de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform dispozițiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 din regulamentul menționat anterior prevede reevaluarea aditivilor autorizați în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (2).

(2)

Diformiatul de potasiu în formă solidă a fost autorizat provizoriu în conformitate cu Directiva 70/524/CEE ca aditiv pentru hrana animalelor pentru utilizarea la scroafe prin Regulamentul (CE) nr. 1200/2005 al Comisiei din 26 iulie 2005 privind autorizarea permanentă a anumitor aditivi în hrana animalelor și autorizarea provizorie a unei noi utilizări în hrana animalelor a unui aditiv deja autorizat (3). Aditivul a fost ulterior înscris în registrul comunitar al aditivilor pentru hrana animalelor ca produs existent, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 coroborat cu articolul 7 din regulamentul menționat anterior, s-a depus o cerere pentru reevaluarea respectivului aditiv, solicitându-se ca aditivul să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

În avizul său din 15 septembrie 2009 (4), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că aditivul nu are efecte nocive asupra sănătății animalelor, a sănătății consumatorilor sau asupra mediului și că utilizarea aditivului respectiv poate îmbunătăți performanța animalelor. Autoritatea recomandă luarea de măsuri corespunzătoare pentru siguranța utilizatorilor. Ea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. De asemenea, autoritatea a verificat raportul privind metoda de analiză a aditivului din hrana animalelor, prezentat de către laboratorul comunitar de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea aditivului în cauză arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform dispozițiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Prin urmare, dispozițiile privind acest preparat din Regulamentul (CE) nr. 1200/2005 ar trebui să fie eliminate.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare.

(2)

În urma unei solicitări din partea Comisiei, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar al Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (AESA) a adoptat, în data de 4 aprilie 2006, un aviz științific actualizat cu privire la ochratoxina A (OTA) din produsele alimentare (3), luând în considerare noile informații științifice, și a stabilit o doză săptămânală tolerabilă (DST) de 120 ng/kg greutate corporală.

(3)

În Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se prevede că oportunitatea stabilirii unui nivel maxim de OTA pentru produse alimentare precum fructele uscate, altele decât stafidele, cacao și produsele pe bază de cacao, mirodeniile, produsele din carne, cafeaua verde, berea și lemnul-dulce, precum și a revizuirii nivelurilor maxime actuale, în special pentru OTA în stafide și suc de struguri, trebuie analizată pe baza recentului aviz științific al AESA.

(4)

Pe baza avizului adoptat de AESA, reiese că nivelurile maxime actuale sunt corespunzătoare pentru garantarea protecției sănătății publice și trebuie reținute. În ceea ce privește alimentele care nu intră încă sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1881/2006, s-a considerat necesar și adecvat pentru protecția sănătății publice să se stabilească niveluri maxime pentru ochratoxina A în acele alimente care contribuie în mod semnificativ la expunerea la OTA (pentru întreaga populație sau pentru un grup vulnerabil al populației ori pentru o mare parte a populației) sau în acele alimente care nu contribuie neapărat în mod semnificativ la expunerea la OTA, dar în cazul cărora există dovezi că pot avea un nivel foarte ridicat de OTA. În aceste cazuri, este adecvată stabilirea unui nivel maxim pentru a evita intrarea în lanțul alimentar a acelor produse care au un grad foarte ridicat de contaminare.

(5)

Pe baza informațiilor disponibile, nu se consideră necesară stabilirea, în scopul protecției sănătății publice, a unui nivel maxim al OTA în fructele uscate altele decât stafidele, în cacao și produsele pe bază de cacao, în produsele din carne, inclusiv organele comestibile și produsele din sânge, precum și în vinurile licoroase, întrucât acestea nu aduc o contribuție semnificativă la expunerea la OTA, iar niveluri foarte ridicate de OTA au fost depistate rar în aceste produse. În cazul cafelei verzi și al berii, prezența OTA este deja controlată într-o altă etapă, mai adecvată, a lanțului de producție (respectiv cafea prăjită și malț).

(6)

În repetate rânduri, s-a constatat existența unor niveluri ridicate de OTA în mirodenii și în lemnul dulce. Prin urmare, este adecvată stabilirea unui nivel maxim în cazul mirodeniilor și al lemnului dulce.

(7)

Recent, s-a ajuns la concluzia că în unele dintre principalele țări producătoare de mirodenii care exportă în Uniune nu se iau măsuri de prevenire și nu există controale oficiale pentru a verifica dacă ochratoxina A este prezentă în mirodenii. În scopul protecției sănătății publice, este adecvată stabilirea imediată a unui nivel maxim de ochratoxină A în mirodenii. Pentru a permite țărilor producătoare să instituie măsuri de prevenire și pentru a nu stânjeni schimburile comerciale până la un nivel inacceptabil, un nivel maxim mai ridicat, aplicabil într-un termen scurt, se stabilește pentru o perioadă limitată, înainte de aplicarea nivelului maxim care să reflecte nivelul realizabil prin aplicarea bunelor practici. Anterior aplicării nivelurilor mai stricte, este adecvat să se efectueze o evaluare a capacității de a atinge nivelurile de ochratoxină A, prin aplicarea bunelor practici, în diferitele regiuni producătoare din lume.

(8)

Este adecvată continuarea monitorizării OTA din produsele alimentare pentru care nu a fost stabilit un nivel maxim; în cazul constatării prezenței, în mod regulat, a unor niveluri neobișnuit de ridicate de OTA în produsele alimentare respective, ar putea fi considerată adecvată stabilirea unui nivel maxim al OTA în acestea.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

Punctul 2.2.11 se înlocuiește cu următoarele puncte:

2.

Se adaugă următoarea notă de subsol:

(1)

Prin Deciziile 2008/396/CE (2) și 2009/87/CE (3) ale Comisiei au fost închise, pentru exercițiul financiar 2007, conturile tuturor agențiilor de plăți, cu excepția agențiilor de plăți „OPEKEPE” din Grecia, „ARBEA” din Italia, „MRAE” din Malta, „IFADAP” și „IFAP” din Portugalia și „MAVI” din Finlanda.

(2)

În urma transmiterii de noi informații și după efectuarea unor controale suplimentare, Comisia poate lua în prezent o decizie privind integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor prezentate de agențiile de plăți „OPEKEPE” din Grecia, „MRAE” din Malta, „IFADAP” și „IFAP” din Portugalia și „MAVI” din Finlanda.

(3)

Articolul 10 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (4) stabilește că sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătite acestuia, în conformitate cu decizia de închidere a conturilor menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul respectiv, se calculează prin scăderea avansurilor plătite în cursul exercițiului financiar în cauză, și anume 2007, din cheltuielile recunoscute pentru exercițiul financiar respectiv în conformitate cu alineatul (1). Aceste sume se scad din avansurile pentru cheltuielile efectuate în a doua lună care urmează lunii în care s-a luat decizia de închidere a conturilor sau se adaugă la aceste avansuri.

(4)

În conformitate cu articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, 50 % din consecințele financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregulilor sunt suportate de statul membru în cauză și 50 % de bugetul comunitar dacă recuperarea sumelor respective nu s-a produs în decurs de patru ani de la constatarea primară administrativă sau judiciară sau în decurs de opt ani de la inițierea unei acțiuni într-o instanță națională în vederea recuperării sumelor respective. Articolul 32 alineatul (3) din regulamentul menționat prevede obligația statelor membre de a înainta Comisiei, împreună cu conturile anuale, un raport de sinteză privind procedurile de recuperare întreprinse în urma depistării neregulilor. Normele de aplicare privind obligația statelor membre de raportare a sumelor care trebuie recuperate sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 885/2006. Anexa III la regulamentul menționat prevede modelele de tabel 1 și 2 pe care statele membre au avut obligația de a le furniza în 2008. Pe baza tabelelor completate de statele membre, Comisia decide consecințele financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregulilor mai vechi de patru ani sau, respectiv, de opt ani. Această decizie nu aduce atingere deciziilor de conformitate ulterioare, luate în temeiul articolului 32 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

(5)

În conformitate cu articolul 32 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare. O astfel de decizie poate fi luată numai dacă costurile deja suportate și cele estimate pentru recuperare depășesc valoarea care trebuie recuperată sau dacă recuperarea se dovedește imposibilă din cauza insolvenței, înregistrată și recunoscută în conformitate cu legislația națională, a debitorului sau a persoanelor responsabile din punct de vedere juridic pentru neregulă. Dacă această decizie a fost luată în decurs de patru ani de la constatarea primară administrativă sau judiciară sau în decurs de opt ani de la inițierea unei acțiuni într-o instanță națională în vederea recuperării, consecințele financiare ale nerecuperării sunt suportate în proporție de 100 % de bugetul comunitar. În raportul de sinteză menționat la articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 sunt indicate sumele pentru care statul membru a decis să nu inițieze procedurile de recuperare și motivele acestei decizii. Aceste sume nu sunt imputate statelor membre în cauză și, în consecință, sunt suportate de bugetul comunitar. Această decizie nu aduce atingere deciziilor de conformitate ulterioare, luate în temeiul articolului 32 alineatul (8) din regulamentul menționat.

(6)

La închiderea conturilor agențiilor de plăți în cauză, Comisia trebuie să țină seama de sumele deja reținute de la statele membre respective în temeiul Deciziilor 2008/396/CE și 2009/87/CE.

(7)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor ulterioare ale Comisiei de excludere de la finanțarea comunitară a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele comunitare,

(1)

Grupul de experți naționali la nivel înalt în materie de reglementare (denumit în continuare „grupul”) înființat prin Decizia 2006/210/CE a Comisiei (1) este un grup consultativ de experți naționali la nivel înalt privind o mai bună legiferare.

(2)

Președintele Comisiei a precizat că mai buna legiferare va rămâne o prioritate a agendei politice a Comisiei (2).

(3)

În promovarea acestei agende, un rol important revine unui forum de dezbateri pe tema unei mai bune legiferări și a promovării cooperării cu statele membre privind aspecte referitoare la o mai bună legiferare.

(4)

Prin urmare, mandatul grupului ar trebui prelungit pentru trei ani.

(5)

Perioada de aplicare a Deciziei 2006/210/CE ar trebui extinsă în consecință.

(6)

Pentru ca grupul să își poată continua activitatea, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2010,

(1)

În temeiul articolului 47 alineatul (1) și al articolului 53 din Directiva 2006/43/CE din 29 iunie 2008, autoritățile competente din statele membre pot permite auditorilor legali sau firmelor de audit să transfere documentele de lucru ale auditului sau alte documente către autoritățile competente ale unei țări terțe numai dacă acestea din urmă au fost declarate adecvate de către Comisie și dacă există acorduri de colaborare pe bază de reciprocitate încheiate între acestea și autoritățile competente din statele membre respective.

(2)

Transferul documentelor de lucru ale auditului sau al altor documente deținute de auditorii legali sau firmele de audit către autoritățile competente ale unei țări terțe este o operație de larg interes public care ține de exercitarea unei supravegheri publice independente. Prin urmare, orice astfel de transfer trebuie să fie făcut de către autoritățile competente din statele membre numai în scopul exercitării competențelor de supraveghere publică, de asigurare externă a calității și de investigare a auditorilor și firmelor de audit de către autoritățile competente din statele terțe în cauză.

(3)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în conformitate cu prezenta directivă. În consecință, când un transfer de documente de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditori legali sau firme de audit către autoritățile competente ale unei țări terțe menționate mai jos presupune divulgarea de date cu caracter personal, acesta trebuie să se efectueze întotdeauna în conformitate cu prevederile Directivei 95/46/CE. Statele membre trebuie să se asigure prin intermediul unor acorduri de lucru încheiate în conformitate cu capitolul IV din Directiva 95/46/CE între autoritățile lor competente și autoritățile competente ale țărilor terțe că acestea din urmă nu vor divulga datele cu caracter personal din documentele de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii legali sau firmele de audit care le sunt comunicate, fără acordul prealabil al autorităților competente ale statelor membre în cauză. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată cu privire la prezenta decizie.

(4)

Gradul de adecvare al autorităților competente ale unei țări terțe trebuie evaluat în lumina prevederilor privind cooperarea prevăzute la articolul 36 din Directiva 2006/43/CE sau a unor rezultate funcționale în mod esențial echivalente. Gradul de adecvare trebuie evaluat îndeosebi din punctul de vedere al competențelor exercitate de către autoritățile competente din țara terță în cauză, al măsurilor de protecție luate împotriva violării secretului profesional, al normelor de confidențialitate implementate de acestea și al capacității de a coopera, în conformitate cu legislația și reglementările lor naționale, cu autoritățile competente din statele membre.

(5)

Dat fiind că auditorii și firmele de audit ale companiilor din Comunitate care au emis titluri de valoare în Canada, Japonia sau Elveția sau care fac parte dintr-un grup care publică conturi consolidate legale în țările respective intră sub incidența legislației naționale din aceste țări, trebuie să se stabilească dacă autoritățile competente din statele membre pot să transfere documente de lucru ale auditului sau alte documente cu relevanță către autoritățile competente din aceste țări în unicul scop al exercitării competențelor acestora de supraveghere publică, de asigurare externă a calității și de investigare a auditorilor și firmelor de audit.

(6)

Evaluarea gradului de adecvare în sensul articolului 47 din Directiva 2006/43/CE a fost făcută referitor la autoritățile competente din Canada, Japonia și Elveția. Deciziile în privința gradul de adecvare trebuie să fie luate pe baza acestor evaluări referitoare la autoritățile menționate.

(7)

The Canadian Public Accountability Board (Consiliul canadian al responsabilității publice) este competent în ceea ce privește supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. Acesta implementează măsuri de protecție adecvate care interzic și sancționează divulgarea, atât de către angajații în funcție, cât și de către foștii săi angajați, de informații confidențiale oricărei persoane sau autorități terțe. Documentele de lucru ale auditului care i s-ar încredința ar fi folosite în exclusivitate în scopuri care au legătură cu supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. În conformitate cu legislația și reglementările canadiene, consiliul poate să transfere documente de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii sau firmele de audit canadiene către autoritățile competente din oricare stat membru. Pe această bază, the Canadian Public Accountability Board trebuie declarat adecvat în sensul articolului 47 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE.

(8)

The Financial Services Agency of Japan (Agenția pentru servicii financiare a Japoniei) și the Certified Public Accountants and Auditing Oversight Board (Consiliul de audit și experți contabili autorizați) din cadrul Financial Services Agency of Japan sunt competente în ceea ce privește supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. Prezenta decizie trebuie să acopere numai competențele The Financial Services Agency de a investiga auditorii și firmele de audit. The Financial Services Agency of Japan și The Certified Public Accountants and Auditing Oversight Board of Japan implementează măsuri de protecție adecvate care să interzică și să sancționeze divulgarea, de către foști sau actuali angajați, de informații confidențiale unor persoane sau autorități terțe și va utiliza documentele de lucru ale auditului sau alte documente relevante în exclusivitate în scopuri care au legătură cu supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. În conformitate cu legislația și reglementările japoneze, acestea pot să transfere documente de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii sau firmele de audit japoneze către autoritățile competente din oricare stat membru. Pe această bază, The Financial Services Agency of Japan și The Certified Public Accountants and Auditing Oversight Board of Japan trebuie declarați adecvați în sensul articolului 47 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE.

(9)

The Federal Audit Oversight Authority of Switzerland (Autoritatea elvețiană de supraveghere a auditului) este competentă în ceea ce privește supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. Aceasta implementează măsuri de protecție stricte care interzic și sancționează divulgarea, atât de către angajații în funcție, cât și de către foștii săi angajați, de informații confidențiale oricărei persoane sau autorități terțe. Documentele de lucru ale auditului care i s-ar încredința ar fi folosite în exclusivitate în scopuri care au legătură cu supravegherea publică, asigurarea externă a calității și investigarea auditorilor și firmelor de audit. În conformitate cu legislația și reglementările elvețiene, autoritatea poate să transfere documente de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii sau firmele de audit elvețiene către autoritățile competente din oricare stat membru. Pe această bază, The Federal Audit Oversight Authority of Switzerland trebuie declarat adecvat în sensul articolului 47 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE.

(10)

Transferul documentelor de lucru ale auditului trebuie să prevadă atât acordarea accesului, pentru autoritățile declarate competente în conformitate cu prezenta decizie, la documentele de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii legali sau firmele de audit sau transmiterea acestor documente autorităților respective, pe baza unui acord prealabil al autorităților competente din statele membre, cât și accesul la acest tip de documente sau transmiterea lor de către autoritățile competente din statele membre către autoritățile menționate. În consecință, auditorii legali sau firmele de audit nu trebuie să fie autorizați să acorde accesul sau să transmită documente de lucru ale auditului sau alte documente deținute de auditorii legali sau firmele de audit către aceste autorități în alte condiții decât cele stipulate în prezenta decizie și la articolul 47 din Directiva 2006/43/CE, de exemplu pe baza acordului auditorului legal, al firmelor de audit sau al societății care le este client.

(11)

Prezenta decizie nu trebuie să aducă atingere prevederilor privind acordurile de cooperare prevăzute la articolul 25 alineatul (4) din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (3).

(12)

Întrucât prezenta decizie se adoptă în contextul perioadei de tranziție acordate auditorilor și firmelor de audit din anumite țări terțe prin Decizia 2008/627/CE a Comisiei din 29 iulie 2008 privind o perioadă de tranziție pentru activitățile de audit ale auditorilor și entităților de audit din anumite țări terțe (4), prezenta decizie nu trebuie să aducă atingere niciunei decizii finale de echivalență pe care Comisia ar putea s-o adopte în temeiul articolului 46 din Directiva 2006/43/CE.

(13)

Scopul prezentei decizii este de a facilita cooperarea eficace între autoritățile competente ale statelor membre și autoritățile competente din Canada, Japonia și Elveția pentru a permite exercitarea funcțiilor lor de supraveghere publică, asigurare externă a calității și investigare și, în același timp, de a proteja drepturile părților implicate. Statele membre trebuie să comunice Comisiei acordurile de lucru încheiate cu respectivele autorități pentru a permite acesteia să evalueze dacă cooperarea se desfășoară în conformitate cu articolul 47 din Directiva 2006/43/CE.

(14)

Obiectivul final al cooperării cu Canada, Japonia și Elveția în ceea ce privește supravegherea auditului este dobândirea încrederii reciproce în sistemele de supraveghere ale celeilalte părți, astfel încât transferul documentelor de lucru ale auditului ar ajunge să constituie o excepție. Încrederea reciprocă se va baza pe echivalența dintre sistemele de supraveghere ale Comunității și cele ale țărilor menționate.

(15)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 48 alineatul (1) din Directiva 2006/43/CE,

1.

The Canadian Public Accountability Board;

2.

The Financial Services Agency of Japan;

3.

The Certified Public Accountants and Auditing Board of Japan;

4.

The Federal Audit Oversight Authority of Switzerland.

(1)

În cazul în care cantitatea de efluenți provenind din complexele zootehnice pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar diferă de cea stabilită în anexa III punctul 2 al doilea paragraf prima teză și litera (a) din Directiva 91/676/CEE, această cantitate trebuie stabilită astfel încât să nu se compromită îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 1 din directiva respectivă și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioade lungi de vegetație și culturi cu o puternică absorbție de azot. La data de 8 decembrie 2005, Comisia a adoptat Decizia 2005/880/CE (2), prin care autorizează Țările de Jos să împrăștie anual pe hectar o cantitate de 250 kg de azot provenind din efluenți de la complexele zootehnice în ferme alcătuite în proporție de cel puțin 70 % din pășuni.

(2)

Derogarea astfel acordată viza aproximativ 25 000 de ferme din Țările de Jos, totalizând aproximativ 900 000 de hectare, și se aplica în perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2009. Derogarea a fost acordată, deoarece:

(3)

Prin urmare, Comisia a considerat că respectiva cantitate de efluenți provenind din complexele zootehnice solicitată de Țările de Jos nu era de natură să compromită îndeplinirea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, cu condiția îndeplinirii unor obligații stricte. Printre aceste obligații se numărau elaborarea de planuri de fertilizare pentru fiecare fermă în parte, înregistrarea practicilor de fertilizare cu ajutorul unor registre de fertilizare, analiza periodică a solului, acoperirea cu înveliș vegetal, iarna, a suprafețelor cultivate anterior cu porumb, prevederi specifice privind aratul pășunilor, interdicția de a împrăștia efluenți provenind din complexele zootehnice înainte de aratul pășunilor și adaptarea fertilizării pentru a se ține seama de contribuția culturilor de leguminoase. Aceste prevederi au vizat realizarea fertilizării în funcție de nevoile culturilor, precum și reducerea și prevenirea pierderilor de azot în apă.

(4)

Pentru a se evita ca aplicarea derogării pentru perioada 2006-2009, acordată prin Decizia 2005/880/CE, să ducă la o intensificare, autorităților competente li s-a solicitat să se asigure că producția de efluenți provenind din complexele zootehnice nu este de natură să depășească, din punctul de vedere al azotului și al fosforului, nivelul înregistrat în anul 2002 în conformitate cu cel de al treilea program național de acțiune olandez.

(5)

Țările de Jos au prezentat la timp hărțile și rapoartele menționate la articolele 8 și 10 din Decizia 2005/880/CE.

(6)

La data de 14 iulie 2009, Țările de Jos au prezentat Comisiei o solicitare de prelungire a derogării. Solicitarea făcea referire la o justificare detaliată și la aprobarea celui de al patrulea program de acțiune privind nitrații (2010-2013) de către Camera olandeză a reprezentanților. Acest al patrulea program de acțiune indică progresele (considerabile) realizate în conformitate cu condițiile derogării pentru perioada 2006-2009, precum și provocările următoare. Acest nou program vine ca o continuare a celui de al treilea program de acțiune și conține măsuri consolidate, inclusiv norme mai stricte privind împrăștierea azotului pe soluri nisipoase; norme mai stricte referitoare la împrăștierea fosforului în funcție de starea solului în ceea ce privește conținutul de fosfor și perioade mai lungi de interdicție pentru împrăștierea fertilizanților pe soluri (3). Aceste măsuri legislative vizează reducerea suplimentară a surplusurilor de nutrienți și îmbunătățirea și mai mult a calității apei, luându-se, dacă este cazul, noi măsuri consolidate aplicabile ulterior perioadei 2010-2013.

(7)

Calitatea apei indică o nouă tendință descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane și a concentrației de nutrienți (inclusiv fosfor) din apele de suprafață, așteptându-se ca principalele efecte ale celui de al treilea program de acțiune să se facă resimțite în anii următori.

(8)

Rezultatele monitorizării și ale controalelor demonstrează că, în perioada 2006-2009, derogarea a vizat aproximativ 24 000 de ferme în care predomină pășunile, adică echivalentul a aproximativ 830 000 ha de teren cultivat.

(9)

Pentru a se evita ca aplicarea derogării solicitate să ducă la o intensificare, autoritățile competente trebuie să se asigure în continuare că producția de efluenți provenind din complexele zootehnice nu va depăși, din punctul de vedere al azotului și al fosforului, nivelul înregistrat în anul 2002.

(10)

Rezultatele obținute până în prezent de Țările de Jos sunt conforme cu condițiile stabilite prin Decizia 2005/880/CE.

(11)

Cadrul juridic necesar de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE și de executare a celui de al patrulea program de acțiune a fost adoptat și se aplică în același mod derogării solicitate.

(12)

Date fiind măsurile pe care Țările de Jos s-au angajat să le ia în cadrul programului de acțiune pentru perioada 2010-2013, Comisia consideră că respectiva cantitate de efluenți provenind din complexele zootehnice solicitată de Țările de Jos pentru perioada 2010-2013 nu ar fi de natură să compromită atingerea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, dacă se îndeplinesc aceleași condiții stricte stabilite prin Decizia 2005/880/CE.

(13)

Decizia 2005/880/CE expiră la data de 31 decembrie 2009.

(14)

Pentru a se asigura posibilitatea ca exploatațiile zootehnice de creștere a bovinelor să beneficieze în continuare de o derogare, se cuvine să se prelungească valabilitatea Deciziei 2005/880/CE până la 31 decembrie 2013 în condiții similare celor stabilite în articolele 4-10 din Decizia 2005/880/CE.

(15)

Termenul limită pentru raportarea către Comisie, prevăzut în articolul 10 din Decizia 2005/880/CE, trebuie totuși adaptat și aliniat la termenul limită de raportare a obligațiilor în temeiul articolului 8 din Decizia 2005/880/CE.

(16)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 10 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Raportul trebuie prezentat Comisiei anual, în cursul celui de al doilea trimestru al anului următor anului de activitate.”

3.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la animale. Acesta impune fiecărui stat membru să realizeze un program anual de monitorizare a encefalopatiilor spongiforme bovine, în conformitate cu anexa III la respectivul regulament. Programele în cauză trebuie să acopere cel puțin anumite subpopulații de bovine care aparțin unor grupuri de vârstă specifice.

(2)

Respectivul regulament prevede, de asemenea, că statele membre care pot face dovada unei ameliorări a situației epidemiologice de pe teritoriul lor, în funcție de anumite criterii, pot solicita revizuirea programelor lor anuale de monitorizare.

(3)

Decizia 2009/719/CE a Comisiei (2) autorizează statele membre menționate în anexa sa să își revizuiască programele lor anuale de monitorizare. Aceasta prevede, de asemenea, că programele lor trebuie să fie aplicate cel puțin la toate animalele care aparțin anumitor subpopulații de bovine în vârstă de peste 48 de luni.

(4)

La data de 2 octombrie 2008, Cipru a transmis Comisiei o cerere de revizuire a programului său anual de monitorizare cu privire la ESB.

(5)

Oficiul alimentar și veterinar a efectuat o inspecție în Cipru între 29 iunie și 3 iulie 2009, pentru a verifica respectarea criteriilor epidemiologice menționate în anexa III capitolul A partea I punctul 7 la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(6)

Rezultatele respectivei inspecții confirmă faptul că normele privind măsurile de protecție cu privire la encefalopatiile spongiforme bovine (ESB) menționate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sunt corect puse în aplicare în Cipru. În plus, toate cerințele menționate la articolul 6 alineatul (1b) paragraful al treilea și toate criteriile epidemiologice menționate în capitolul A partea I punctul 7 din anexa III la regulamentul în cauză au fost verificate și îndeplinite de către Cipru.

(7)

Ținând cont de toate informațiile disponibile, cererea transmisă de Cipru, de revizuire a programului său anual de monitorizare cu privire la ESB, a fost evaluată în sens favorabil. Prin urmare, este adecvat ca Cipru să fie autorizat să își revizuiască programul anual de monitorizare și să stabilească vârsta de 48 de luni ca noua limită de vârstă pentru testarea prezenței ESB în statul membru respectiv.

(8)

Anexa la Decizia 2009/719/CE ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES) este o inițiativă în materie de observare a Pământului pilotată de Uniunea Europeană și executată în parteneriat cu statele membre. Obiectivul său este de a favoriza o mai bună exploatare a potențialului industrial al politicilor inovării, cercetării și dezvoltării tehnologice în materie de observare a Pământului și de a furniza servicii de informare.

(2)

În scopul îndeplinirii obiectivului GMES în mod durabil, este necesară coordonarea activităților diferiților parteneri implicați în GMES, precum și dezvoltarea, instituirea și exploatarea unei capacități de servicii și de observare care să răspundă nevoilor utilizatorilor. În acest scop, Comisia poate fi nevoită să recurgă la expertiza specialiștilor reuniți în cadrul unui organism consultativ.

(3)

În Comunicarea sa intitulată „Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES): pentru o planetă mai sigură” (1), Comisia a anunțat instituirea unui Consiliu al partenerilor pentru a asista Comisia în coordonarea generală a GMES.

(4)

Prin urmare, este necesar să se instituie un grup de experți în domeniul GMES și al observării Pământului și să se definească sarcinile și structura acestuia.

(5)

Grupul ar trebui să contribuie la asigurarea coordonării contribuțiilor la GMES ale tuturor partenerilor, exploatând în mod optim capacitățile existente și identificând lacunele care trebuie acoperite la nivelul Uniunii. El ar trebui să ajute Comisia să monitorizeze punerea în aplicare coerentă a programului european de observare a Pământului (GMES). Ar trebui, de asemenea, să monitorizeze evoluția politicii și să faciliteze schimbul de bune practici în materie de GMES și de observare a Pământului.

(6)

Consiliul partenerilor ar trebui să fie format din reprezentanți ai statelor membre cu competențe în domeniile observării Pământului, mediului și securității. Reprezentanții ar trebui desemnați de autoritățile lor naționale responsabile cu observarea Pământului în statul lor membru.

(7)

Este necesară definirea de norme privind divulgarea informațiilor de către membrii Consiliului, fără a aduce atingere normelor de securitate ale Comisiei așa cum sunt stabilite în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (2).

(8)

Datele cu caracter personal referitoare la membrii Consiliului ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (3).

(9)

Ar trebui să se prevadă participarea Norvegiei și a Elveției, care sunt membre ale Agenției Spațiale Europene, la lucrările grupului. Reprezentanții organizațiilor active în domeniul observării Pământului, în special foști membri ai Consiliului consultativ GMES, ar trebui să poată participa la reuniunile grupului ca observatori.

(10)

Este necesar să se stabilească o perioadă de aplicare a prezentei decizii. Comisia va examina în timp util oportunitatea unei prelungiri,

1.

să stabilească cooperarea între organismele statelor membre și Comisie cu privire la aspecte legate de GMES, pentru a contribui la asigurarea coordonării contribuțiilor la GMES rezultate din activități naționale și ale Uniunii Europene, a exploata în mod optim capacitățile existente și a identifica lacunele care trebuie acoperite la nivel european;

2.

să ajute Comisia să monitorizeze punerea în aplicare coerentă a programului european de observare a Pământului (GMES), care include finanțare din programul-cadru pentru cercetare, pentru care Comisia este asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 8 din Decizia 2006/971/CE a Consiliului (4), precum și din alte surse de finanțare ale UE, și care se sprijină pe programul privind componenta spațială GMES al Agenției Spațiale Europene (ESA), a cărui execuție este monitorizată de consiliul programului ESA pentru observarea Pământului;

3.

să ajute Comisia să elaboreze un cadru de punere în aplicare strategică a programului european de observare a Pământului (GMES), inclusiv: (i) o planificare indicativă anuală și multianuală a activităților relevante ale programului UE; (ii) dispoziții indicative de punere în aplicare; (iii) o evaluare a costului activităților GMES și o strategie bugetară preliminară; și (iv) o descriere a programului și a regulilor de participare;

4.

să asigure un schimb de experiență și bune practici în domeniul GMES și al observării Pământului.