ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.016.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 53 |
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
ORIENTĂRI |
|
|
|
2010/34/UE |
|
|
* |
|
|
IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom |
|
|
|
2010/35/CE |
|
|
* |
Decizia Comisiei din 28 octombrie 2009 (Ajutor de stat C 29/06) referitor la ajutoarele acordate de Italia pentru restructurarea cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora [notificată cu numărul C(2009) 8040] ( 1 ) |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
21.1.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16/1 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 50/2010 AL COMISIEI
din 20 ianuarie 2010
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 21 ianuarie 2010.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 ianuarie 2010.
Pentru Comisie, în numele Președintelui,
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
JO |
64,0 |
MA |
52,0 |
|
TN |
112,1 |
|
TR |
100,0 |
|
ZZ |
82,0 |
|
0707 00 05 |
EG |
174,9 |
JO |
101,4 |
|
MA |
78,1 |
|
TR |
109,1 |
|
ZZ |
115,9 |
|
0709 90 70 |
MA |
113,2 |
TR |
132,4 |
|
ZZ |
122,8 |
|
0805 10 20 |
EG |
51,5 |
IL |
58,8 |
|
MA |
51,3 |
|
TN |
67,4 |
|
TR |
54,6 |
|
ZZ |
56,7 |
|
0805 20 10 |
IL |
166,5 |
MA |
83,8 |
|
ZZ |
125,2 |
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
CN |
52,8 |
EG |
77,8 |
|
IL |
80,4 |
|
JM |
109,6 |
|
MA |
93,3 |
|
PK |
41,0 |
|
TR |
83,1 |
|
ZZ |
76,9 |
|
0805 50 10 |
EG |
63,3 |
IL |
67,0 |
|
TR |
70,5 |
|
ZZ |
66,9 |
|
0808 10 80 |
CA |
75,3 |
CL |
60,1 |
|
CN |
67,4 |
|
MK |
24,7 |
|
US |
133,6 |
|
ZZ |
72,2 |
|
0808 20 50 |
CN |
61,8 |
US |
103,1 |
|
ZZ |
82,5 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
21.1.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16/3 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 51/2010 AL COMISIEI
din 20 ianuarie 2010
de stabilire a coeficientului de atribuire care urmează să fie aplicat cererilor de licențe de import depuse în perioada 8-15 ianuarie 2010 în cadrul contingentului tarifar comunitar deschis de Regulamentul (CE) nr. 969/2006 pentru porumb
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (2), în special articolul 7 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 969/2006 al Comisiei (3) deschide un contingent tarifar anual de import de 242 074 de tone de porumb (număr de ordine 09.4131). |
(2) |
Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 969/2006 a stabilit la 121 037 de tone cantitatea aferentă subperioadei nr. 1 pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie-30 iunie 2010. |
(3) |
Din comunicarea efectuată în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 969/2006 rezultă că cererile depuse de la 8 ianuarie 2010 ora 13.00 până la 15 ianuarie 2010 ora 13.00, ora Bruxelles-ului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul menționat anterior, vizează cantități superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate. |
(4) |
De asemenea, este necesar să nu se mai elibereze licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 969/2006 pentru subperioada în curs din cadrul contingentului. |
(5) |
Pentru a se garanta o gestionare eficace a procedurii de eliberare a licențelor de import, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicare, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Fiecare cerere de licență de import de porumb din cadrul contingentului menționat în Regulamentul (CE) nr. 969/2006 depusă de la 8 ianuarie 2010 ora 13.00 până la 15 ianuarie 2010 ora 13.00, ora Bruxelles-ului, are ca rezultat eliberarea unei licențe pentru cantitățile solicitate cărora li se aplică un coeficient de atribuire de 78,205593 %.
(2) Eliberarea de licențe de import pentru cantitățile solicitate începând cu 15 ianuarie 2010 ora 13.00, ora Bruxelles-ului, se suspendă pentru subperioada în curs din cadrul contingentului.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 ianuarie 2010.
Pentru Comisie, în numele Președintelui,
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 238, 1.9.2006, p. 13.
(3) JO L 176, 30.6.2006, p. 44.
21.1.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16/4 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 52/2010 AL COMISIEI
din 20 ianuarie 2010
de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,
întrucât:
(1) |
Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/2010 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 35/2010 al Comisiei (4). |
(2) |
Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 21 ianuarie 2010.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 ianuarie 2010.
Pentru Comisie, în numele Președintelui,
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.
(3) JO L 253, 25.9.2009, p. 3.
(4) JO L 10, 15.1.2010, p. 12.
ANEXĂ
Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 21 ianuarie 2010
(EUR) |
||
Codul NC |
Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză |
Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză |
1701 11 10 (1) |
46,85 |
0,00 |
1701 11 90 (1) |
46,85 |
0,85 |
1701 12 10 (1) |
46,85 |
0,00 |
1701 12 90 (1) |
46,85 |
0,55 |
1701 91 00 (2) |
52,07 |
1,85 |
1701 99 10 (2) |
52,07 |
0,00 |
1701 99 90 (2) |
52,07 |
0,00 |
1702 90 95 (3) |
0,52 |
0,21 |
(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.
ORIENTĂRI
21.1.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16/6 |
ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 4 decembrie 2009
de modificare a Orientării BCE/2007/9 privind statistica monetară și statistica privind instituțiile și piețele financiare
(BCE/2009/23)
(2010/34/UE)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 5.1, 12.1 și 14.3,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 63/2002 al Băncii Centrale Europene din 20 decembrie 2001 privind statisticile referitoare la ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare pentru depozitele constituite de gospodării și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora (BCE/2001/18) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 24/2009 al Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2008 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (BCE/2008/30) (2),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 25/2009 al Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2008 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (BCE/2008/32) (3),
întrucât:
(1) |
Orientarea BCE/2007/9 din 1 august 2007 privind statistica monetară și statistica privind instituțiile și piețele financiare (4) ar trebui să fie armonizată cu Regulamentul reformat (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) și cu Regulamentul (CE) nr. 290/2009 al Băncii Centrale Europene din 31 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) privind statisticile referitoare la ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare pentru depozitele constituite de gospodării și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora (BCE/2009/7) (5). |
(2) |
Se impun noi standarde pentru extrapolarea datelor privind fondurile de piață monetară (FPM) și pentru selectarea celei mai reprezentative unități de observare statistică de referință, cu obligații de raportare. |
(3) |
Noul bilanț FPM ar trebui să fie un bilanț agregat, în conformitate cu cel rezultat din Regulamentul (CE) nr. 958/2007 al Băncii Centrale Europene din 27 iulie 2007 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (BCE/2007/8) (6). Sarcina de raportare poate fi redusă ca urmare a eficientizării elaborării bilanțurilor instituțiilor de credit și FPM, adică prin întocmirea bilanțului instituției de credit ca diferență între datele privind alte instituții financiare monetare (IFM) și datele privind FPM. |
(4) |
Ca urmare a cerințelor consolidate privind raportarea informației cu privire la securitizare și alte transferuri ale creditelor acordate de IFM non-IFM, introduse de Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), raportarea statisticilor în aceste domenii nu mai este necesară. |
(5) |
Băncile centrale naționale au inițiat raportarea statisticilor privind fondurile de investiții în contextul statisticilor privind alți intermediari financiari în temeiul articolului 18 din Orientarea BCE/2007/9, ceea ce înseamnă că regimul tranzitoriu în temeiul articolului 14 alineatul (6) nu mai este necesar. |
(6) |
Noile cerințe de raportare pentru credite acordate de IFM din zona euro societăților nefinanciare defalcate în funcție de ramura de activitate sunt necesare pentru a îmbunătăți analizele economice și monetare ale evoluțiilor creditului. |
(7) |
Denumirile sistemelor de plăți fac obiectul unor modificări frecvente și, prin urmare, lista denumirilor din partea 13 a anexei III la Orientarea BCE/2007/9 ar trebui eliminată, |
ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:
Articolul 1
Orientarea BCE/2007/9 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 1, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: Numai raportarea stabilită la articolele 3, 6, 7, 10, 11, 14-17 și 18a face obiectul cerințelor de raportare privind datele anterioare.
|
2. |
La articolul 3 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text: BCN elaborează și raportează două bilanțuri agregate separate, ambele la valoarea brută, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32): un bilanț agregat referitor la subsectorul IFM «banca centrală» și un bilanț agregat referitor la subsectorul «alte IFM». BCN extrag informațiile statistice solicitate referitoare la bilanțul propriu privind banca centrală din sistemul de contabilitate al acestora prin intermediul tabelelor de corespondență prevăzute în anexa I. În scopul raportării statistice, BCE extrage date din bilanțul propriu, corespunzătoare datelor extrase de BCN din bilanțurile proprii. BCN extrag informațiile statistice solicitate referitoare la bilanțul băncii altor IFM prin agregarea datelor privind posturile din bilanț (BSI) culese de la IFM individuale rezidente, exclusiv BCN rezidentă. Aceste cerințe privesc sumele scadente la sfârșitul lunii și la sfârșitul trimestrului (7) (stocuri), datele de ajustare privind fluxurile lunare și trimestriale și datele privind securitizările creditelor și alte transferuri de credite. BCN raportează informații statistice privind posturile din bilanț în conformitate cu partea I din anexa III la prezenta orientare. |
3. |
La articolul 3, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: În cazul în care BCN acordă derogări FPM în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), BCN se asigură că prin contribuția combinată a acestora la totalul bilanțului național al FPM nu se depășește:
În cazul în care BCN acordă derogări IFM în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (a) și/sau litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), BCN extrapolează până la o acoperire de 100 % pentru aceste IFM în elaborarea datelor lunare și trimestriale privind bilanțul IFM raportate către BCE. BCN pot alege procedura pentru extrapolarea până la o acoperire de 100 %, cu condiția ca aceasta să îndeplinească următoarele standarde minime:
BCN informează BCE cu privire la orice modificări semnificative în cadrul procedurilor de extrapolare ale acestora.” |
4. |
Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 10 Statisticile privind bilanțul fondurilor de piață monetară BCN raportează către BCE date privind posturile din bilanț distincte pentru sectorul FPM în conformitate cu tabelele 1 și 2 din partea 7 din anexa III. Aceste date sunt utilizate de către BCE pentru elaborarea statisticilor privind bilanțul FPM și al instituțiilor de credit. Din moment ce datele privind întregul sector IFM sunt deja raportate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), cerințele prevăzute de prezentul articol se aplică doar FPM. Deși în unele state membre un număr mic de alte instituții sunt clasificate ca IFM, aceste instituții sunt considerate irelevante din punct de vedere cantitativ. Datele privind ajustările din reclasificare și reevaluare, așa cum sunt menționate în tabelul 1 din partea 7 din anexa III, se raportează în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b), luând în considerare orice derogări acordate în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32). În cazul în care raportarea ajustărilor din reevaluare este supusă derogărilor acordate de BCN FPM în temeiul Regulamentului (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), BCN raportează, cu maxima diligență posibilă, date pentru posturi în privința cărora ajustările din reevaluare pot fi importante. Datele se raportează trimestrial, în termen de 28 de zile lucrătoare de la sfârșitul perioadei de referință. Datele raportate cu privire la bilanțul FPM acoperă 100 % din instituțiile clasificate în acest sector. Atunci când acoperirea efectivă a raportării este mai mică de 100 % ca urmare a aplicării scutirii instituțiilor mici de la obligațiile de raportare completă, BCN trebuie să extrapoleze datele furnizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (b) pentru a asigura o acoperire de 100 %. BCN care raportau bilanțurile instituțiilor de credit pentru perioadele anterioare sfârșitului lunii decembrie 2008 transmit revizuirile datelor privind FPM în conformitate cu tabelele 1 și 2 din partea 7 din anexa III. Orice revizuiri ale datelor privind FPM trebuie să fie în conformitate cu datele corespunzătoare de sfârșit de trimestru privind alte FPM. În situația în care transmiterea datelor noi sau revizuite privind FPM implică modificări ale datelor privind alte IFM pentru perioada de referință corespunzătoare, revizuirile necesare ale datelor privind alte IFM se transmit, de asemenea.” |
5. |
Articolul 13 se elimină. |
6. |
Titlul articolului 14 se înlocuiește cu următorul text: „Statisticile privind alți intermediari financiari (cu excepția fondurilor de investiții și a societăților vehicul investițional)”. |
7. |
La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: BCN raportează informațiile statistice privind alți intermediari financiari (AIF) [cu excepția fondurilor de investiții și a societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (SVI)] în conformitate cu partea 11 din anexa III. Datele se transmit separat pentru următoarele subcategorii de AIF: (i) dealeri de valori mobiliare și de instrumente derivate (DVMID); (ii) societăți financiare care desfășoară activități de creditare (FCL); și (iii) alți AIF. Datele referitoare la AIF se transmit pe baza datelor disponibile la momentul respectiv la nivel național. În cazul în care datele reale nu sunt disponibile sau nu pot fi prelucrate, sunt furnizate estimări naționale. În cazul în care fenomenul economic subiacent există, dar nu este monitorizat statistic și, prin urmare, nu pot fi furnizate estimări naționale, BCN pot opta fie să nu raporteze seria cronologică, fie să o raporteze ca indisponibilă. Prin urmare, orice serie cronologică neraportată se interpretează ca «date care există dar care nu au fost culese», iar BCE poate face presupuneri și estimări pentru elaborarea agregatelor zonei euro. Unitățile de observare statistică de referință, cu obligații de raportare includ toate tipurile de AIF rezidente în statele membre participante: instituții localizate pe teritoriu, inclusiv filiale ale societăților mamă localizate în afara teritoriului respectiv, și sucursale rezidente ale instituțiilor care au sediul central în afara teritoriului respectiv. Se furnizează indicatorii de bază și informațiile suplimentare următoare:
Datele privind ajustările de fluxuri pot fi raportate în cazul în care există întreruperi semnificative intervenite în seriile de date referitoare la stocuri sau când au loc reclasificări sau alte ajustări. În special, datele privind ajustările de fluxuri pot fi furnizate în urma reclasificărilor efectuate în contextul punerii în aplicare a sistemului SEC 95. Ajustările din reclasificare se raportează în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b).” |
8. |
La articolul 14, alineatul (6) se elimină. |
9. |
La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: În scopul elaborării statisticilor RMD, BCN raportează statistici lunare naționale agregate privind sumele scadente și noile operațiuni, în conformitate cu apendicele 1 și 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18). În plus, BCN raportează informații statistice lunare naționale agregate privind noile operațiuni în conformitate cu partea 12a din anexa III. În cazul în care se acordă derogarea prevăzută la punctul 61 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), coroborată cu anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), BCN transmit posturile în privința cărora derogarea a fost acordată fără valori, indicând că datele nu au fost culese.” |
10. |
La articolul 17, alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text: Seriile se raportează anual către BCE, indiferent de frecvența datelor. Frecvența datelor este anuală pentru toate posturile din tabelele 4-9. Informațiile privind bilanțul IFM din tabelul 1 sunt lunare. Informațiile privind bilanțul instituțiilor de credit cuprinse în tabelele 2 și 3 sunt trimestriale, cu excepția posturilor referitoare la pozițiile privind posturile BCN și ale instituțiilor emitente de monedă electronică, care sunt anuale. Informațiile structurale privind instituțiile de credit cuprinse în tabelul 3 sunt anuale. În cazul în care disponibilitatea datelor este semnificativ limitată, BCN pot transmite pentru tabelele 1-3 un set minim de date pentru a asigura publicarea valabilă și la timp. Setul minim de date include:
BCE comunică BCN pentru fiecare an datele exacte pentru transmiterea datelor din etapa de elaborare. BCN pot transmite date reale fie înaintea primei etape de elaborare, cu condiția ca BCE să confirme că este pregătită să primească datele, fie în orice alt moment pe parcursul etapelor de elaborare. În absența datelor reale, BCN utilizează estimări sau date provizorii dacă este posibil. Furnizorii de date sau BCN pot efectua revizuiri pe baza recalculărilor sau a estimărilor. BCN transmit revizuiri către BCE ca parte a etapelor de elaborare. BCE trimite BCN, în format Word, notele explicative din anul anterior, înainte de începutul etapei de elaborare, acestea urmând a fi completate și/sau corectate și returnate BCE. În aceste note explicative, BCN explică detaliat abaterile de la cerințe, incluzând, dacă este posibil, impactul asupra datelor.” |
11. |
La articolul 18, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text: BCN transmit anual către BCE: (i) indicatori care analizează acoperirea și calitatea setului relevant de titluri de valoare din CSDB în conformitate cu metodologia comunicată distinct acestora; sau (ii) informații relevante necesare pentru calcularea indicatorilor de acoperire și de calitate. BCN care folosesc bazele de date naționale ale titlurilor de valoare transmit către BCE o dată pe an rezultatele agregate care acoperă un trimestru și cel puțin două subsectoare ale FI semnificative din punct de vedere statistic. Aceste rezultate agregate nu diferă cu mai mult de 5 % de rezultatele care ar fi obținute prin utilizarea CSDB. Această prevedere se aplică în cazul informațiilor care nu sunt raportate de FI. Informațiile sus-menționate se transmit către BCE până la sfârșitul lunii februarie a fiecărui an, luând ca perioadă de referință datele de la sfârșitul lunii decembrie a anului precedent.” |
12. |
Se introduce următorul articol 18b: „Articolul 18b Statistici privind creditele acordate de IFM societăților nefinanciare în funcție de ramura de activitate BCN raportează BCE, atunci când sunt disponibile, date privind creditele acordate de IFM societăților nefinanciare naționale și privind creditele acordate de IFM societăților nefinanciare ale altor state membre participante, defalcate în funcție de ramura de activitate potrivit clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană – NACE Rev.2, în conformitate cu partea 16 din anexa III. BCN raportează datele către BCE cu o frecvență bianuală, până la sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii septembrie având în vedere cele două trimestre precedente. BCN raportează revizuirile în conformitate cu următoarele principii:
BCN raportează către BCE orice modificări semnificative în cuprinsul definițiilor naționale și clasificărilor utilizate și transmit note explicative arătând motivele pentru revizuirile semnificative, atunci când este cazul. În plus, BCN furnizează informații cu privire la reclasificările majore din sectorul IFM și, dacă sunt disponibile, cu privire la reclasificările majore ale societăților nefinanciare în cadrul defalcărilor NACE Rev.2 transmise.” |
13. |
La articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: Variabilele culese pentru stabilirea și menținerea listei IFM întocmite în scopuri statistice, prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), sunt specificate în partea 1 din anexa VI. BCN raportează actualizări ale variabilelor specificate în partea 1 din anexa VI, fie atunci când intervin schimbări în sectorul IFM, fie atunci când se produc schimbări în atributele IFM existente. Se produc schimbări în sectorul IFM atunci când o instituție intră în sectorul IFM (de exemplu, în cazul înființării unei IFM ca urmare a unei fuziuni, în cazul înființării unor noi entități juridice ca urmare a divizării unei IFM existente, în cazul înființării unei noi IFM sau în cazul schimbării statutului unei instituții care anterior nu era IFM astfel încât aceasta devine IFM) ori atunci când o IFM existentă iese din sectorul IFM (de exemplu, în cazul implicării unei IFM într-o fuziune, al achiziționării unei IFM de către o altă instituție, al divizării unei IFM în entități juridice distincte, al schimbării statutului unei IFM astfel încât aceasta devine o instituție care nu este IFM sau al lichidării unei IFM). În cazul în care se raportează o nouă instituție sau o instituție care urmează să fie modificată, BCN completează toate variabilele obligatorii. În cazul în care se raportează o instituție care iese din sectorul IFM și care nu ia parte la o fuziune, BCN raportează cel puțin informațiile următoare: tipul cererii, adică de radiere, și codul de identificare al IFM, adică variabila «mfi_id». BCN nu atribuie codurile de identificare IFM ale IFM radiate unor IFM noi. În cazul în care o astfel de măsură nu poate fi evitată, BCN transmit concomitent către BCE o explicație scrisă (folosind variabila «object_request» de tip «mfi_req_realloc»). În cazul raportării actualizărilor, BCN pot utiliza setul lor de caractere naționale, cu condiția să utilizeze alfabetul latin. BCN utilizează Unicode pentru a afișa corect toate seturile de caractere speciale atunci când primesc informații de la BCE prin intermediul Sistemului de schimb de date Register of Institutions and Assets Database (RIAD, baza de date cu privire la registrul instituțiilor și activelor). Înainte de transmiterea actualizărilor listei IFM către BCE, BCN efectuează verificările de validare prevăzute în specificațiile privind schimbul de date relevante.” |
14. |
La articolul 20, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: Variabilele culese în vederea elaborării și actualizării listei FI întocmite în scopuri statistice, prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 958/2007 (BCE/2007/8), sunt specificate în anexa VII. BCN raportează actualizări ale variabilelor specificate în partea 1 din anexa VII, fie când au loc schimbări în sectorul FI, fie când se produc schimbări în atributele FI existente. Au loc schimbări în sectorul FI atunci când o instituție intră în sectorul FI sau când un FI existent iese din sectorul FI. BCN realizează actualizările prin compararea listei lor naționale a FI de la sfârșitul a două trimestre succesive, adică acestea nu iau în considerare modificările care au loc în cursul trimestrului. În cazul în care raportează o nouă instituție sau o modificare privind o instituție, BCN completează toate variabilele obligatorii. În cazul în care raportează o instituție care iese din sectorul FI, BCN raportează cel puțin următoarele informații: tipul cererii, adică de radiere, și codul de identificare al FI, adică variabila «if_id». O dată pe an, pentru data de referință de 31 decembrie, BCN transmit un fișier XML special destinat raportării valorii nete a activelor (VNA) pentru fiecare FI. Aceasta înseamnă că VNA este transmisă distinct de schimbările altor atribute ale FI. Pentru toate FI, se furnizează următoarele informații: tipul cererii, adică «if_req_nav», codul unic de identificare al FI, nivelul VNA și data aplicabilă VNA. Pentru orice dată de referință determinată, informațiile privind orice FI noi sau privind schimbările codurilor de identificare ale FI existente se transmit întâi BCE, înaintea transmiterii informațiilor privind VNA. Atunci când este posibil, BCN nu realocă noilor FI codurile de identificare ale FI radiate. Atunci când o astfel de măsură nu poate fi evitată, BCN transmit o explicație scrisă către BCE prin intermediul contului Cebamail N13 în același timp cu înregistrarea FI (utilizând variabila «object_request» de tip «if_req_realloc»). În cazul raportării actualizărilor, BCN pot utiliza setul lor de caractere naționale, cu condiția să utilizeze alfabetul latin. BCN utilizează Unicode pentru a afișa corect toate seturile de caractere speciale atunci când primesc informații de la BCE prin intermediul Sistemului de schimb de date RIAD. Înainte de transmiterea actualizărilor listei FI către BCE, BCN efectuează verificările de validare prevăzute în specificațiile privind schimbul de date relevante.” |
15. |
Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 24 Publicare BCN nu publică datele naționale care au contribuit la elaborarea agregatelor monetare lunare din zona euro și a contrapartidelor acestora până când BCE nu a publicat aceste agregate. Atunci când BCN publică astfel de date, acestea sunt identice cu datele transmise pentru elaborarea ultimelor agregate din zona euro publicate. În cazul în care BCN reproduc agregatele din zona euro publicate de BCE, reproducerea trebuie să fie fidelă.” |
16. |
Anexele III-VIII se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare. |
17. |
În glosar se introduc următoarele definiții, după cum urmează: „Ramură de activitate (Branch of activity): o activitate economică inclusă în clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană – NACE Rev.2 (8). |
Articolul 2
Intrarea în vigoare
Prezenta orientare intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta orientare se aplică de la 1 iulie 2010.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta orientare se aplică tuturor băncilor centrale din Eurosistem.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 4 decembrie 2009.
În numele Consiliului guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Jean-Claude TRICHET
(1) JO L 10, 12.1.2002, p. 24.
(3) JO L 15, 20.1.2009, p. 14.
(4) JO L 341, 27.12.2007, p. 1.
(6) JO L 211, 11.8.2007, p. 8.
(7) În principiu, bilanțul este întocmit în ultima zi calendaristică a lunii/trimestrului fără a lua în considerare sărbătorile oficiale locale. În cazurile numeroase în care acest lucru nu este posibil, bilanțul este întocmit la sfârșitul ultimei zile lucrătoare în conformitate cu normele pieței naționale sau cu normele contabile.”
(8) Așa cum se prevede în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor Regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).”
ANEXĂ
1. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa IV se modifică după cum urmează:
|
3. |
Anexa V se modifică după cum urmează:
|
4. |
Anexa VI se modifică după cum urmează:
|
5. |
Anexa VII se modifică după cum urmează:
|
6. |
Anexa VIII se modifică după cum urmează:
|
(1) Ajustările din reclasificare trebuie transmise către BCE pentru toate căsuțele; ajustările din reevaluare trebuie transmise doar pentru căsuțele marcate cu #.
(2) Doar ajustările din reclasificare trebuie transmise BCE cu privire la acest tabel.
(3) Ajustările din reclasificare se aplică doar în privința căsuțelor 568 - 613; ajustările din reducere se aplică în toate cazurile.”
(4) Contrapărți centrale.
(5) Întreprinzători persoane fizice/asociații de persoane fără personalitate juridică.
(6) Întreprinzători persoane fizice/asociații de persoane fără personalitate juridică.
(7) JO L 250, 2.10.2003, p. 10.”
(8) În bilanțul IFM nu se face distincție între depozitele și creditele care figurează în activ și în pasiv. În schimb, toate fondurile care nu sunt negociabile plasate la/împrumutate către IFM (= pasive) sunt considerate «depozite», iar toate fondurile plasate/împrumutate de către IFM (= active) sunt considerate «credite». Totuși, SEC 95 subliniază diferența pe baza criteriului inițiatorului tranzacției. Atunci când inițiativa aparține împrumutatului tranzacția financiară trebuie clasificată drept credit. Atunci când inițiativa aparține împrumutătorului, tranzacția trebuie clasificată drept depozit.”
(9) «Alte valute» se referă la toate celelalte valute, inclusiv monedele naționale ale statelor membre neparticipante.”
(10) Categoria F.33 din SEC 95.
(11) Categoria F.511 din SEC 95.
(12) Blocul A pentru BCN și Blocul B pentru BRI.”
(13) O rată anualizată a dobânzii (RAD) sau rata efectivă definită în sens restrâns (REDR) se raportează pentru categoriile incluse în tabel. Raportarea RAD/REDR este însoțită de volumul noilor contracte aferente dacă se indică în tabel prin termenul «valoare».
Cu toate acestea, în cazul creditelor reînnoibile automat, al creditelor acordate pe descoperit de cont și al creanțelor (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit, conceptul volumul noilor contracte este echivalent celui de solduri.
Indicatorii 24-29 se calculează pe baza pozițiilor 37-54 din apendicele 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18). Ratele dobânzilor se calculează ca medii ponderate ale posturilor corespunzătoare din apendicele 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), în timp ce volumul noilor contracte ar trebui să reprezinte suma posturilor corespunzătoare din apendicele 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18).
(14) O rată anualizată a dobânzii (RAD) sau rata efectivă definită în sens restrâns (REDR) se raportează pentru categoriile incluse în tabel. Raportarea RAD/REDR este însoțită de volumul noilor contracte aferente dacă se indică în tabel prin termenul «valoare».
Cu toate acestea, în cazul creditelor reînnoibile automat, al creditelor acordate pe descoperit de cont și al creanțelor (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit, conceptul volumul noilor contracte este echivalent celui de solduri.
Indicatorii 86 și 87 se calculează pe baza posturilor 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), iar soldurile raportate pentru creanțele (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat și creditele acordate pe descoperit de cont în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32). Ratele dobânzilor se calculează ca medii ponderate ale posturilor corespunzătoare din apendicele 2 la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), cu o rată a dobânzii zero pentru creanțele aferente cărților de credit. Indicatorii 86 și 87 au ca scop să ofere continuitate indicatorilor 12 și 23 («credite acordate pe descoperit de cont»), așa cum este definit anterior în Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18), adică anterior modificării acestora prin Regulamentul (CE) nr. 290/2009 (BCE/2009/7).”
(15) Sfârșitul perioadei.”
(16) Începând cu sfârșitul lunii iunie 2010 a perioadei de referință (transmiterea datelor referitoare la 2011).
(17) Valoarea totală a creditelor acordate de banca centrală instituțiilor de credit și rambursate într-o perioadă mai scurtă de o zi lucrătoare. Aceasta reprezintă media valorii maxime zilnice a pozițiilor intraday de descoperit de cont, simultane și efective, sau a tragerilor în cadrul facilităților de creditare intraday din cursul zilei pentru toate instituțiile de credit luate împreună. Toate zilele din perioada de aplicare, inclusiv sfârșiturile de săptămână și zilele bancare nelucrătoare, sunt luate în considerare în medie.
(18) Dacă o non-IFM deține mai multe conturi, fiecare cont este luat în considerare separat.
(19) Începând cu sfârșitul anului 2010 al perioadei de referință (transmiterea datelor referitoare la 2011).
(20) Fiecare instituție este luată în considerare o singură dată, indiferent de numărul de birouri pe care îl menține într-o anumită țară. Subcategoriile instituțiilor se exclud reciproc. Numărul total al instituțiilor este suma tuturor subcategoriilor. Instituțiile se includ începând cu prima dată la care sunt raportate către BCE în scopul statisticilor privind IFM.
(21) Începând cu datele referitoare la sfârșitul celui de al doilea trimestru din 2010 al perioadei de referință (transmiterea datelor referitoare la 2011).
(22) JO L 237, 8.9.2007, p. 1.
(23) JO L 18, 23.1.2006, p. 1.”
(24) Sfârșitul perioadei, unități originale.”
(25) Pot avea loc anulări/reduceri ale creditelor pentru care IFM acționează ca un prestator deoarece creditele trebuie înregistrate în bilanț, fie drept conturi individuale ale IFM, fie la nivel de grup și datele de administrare raportate BCN se bazează pe acestea. Acestea pot avea loc, de asemenea, atunci când prestatorul trebuie să stabilească o balanță de credit principal redusă pentru creditele compromise pentru a se conforma acordurilor investiționale.”
(26) Cu excepția cazului în care se prevede explicit altfel, termenul «fuziuni» se referă la fuziuni de drept intern.”
(27) Cu excepția cazului în care se prevede explicit altfel, termenul «fuziuni» se referă la fuziuni de drept intern.
(28) Directiva 85/611/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), (JO L 375, 31.12.1985, p. 3).
(29) Numărul internațional de identificare a titlurilor de valoare: un cod care identifică în mod unic o emisiune de titluri, compus din 12 caractere alfanumerice.”
(30) Numărul internațional de identificare a titlurilor de valoare: un cod care identifică în mod unic o emisiune de titluri de valoare, compus din 12 caractere alfanumerice.”
IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom
21.1.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 16/48 |
DECIZIA COMISIEI
din 28 octombrie 2009
(Ajutor de stat C 29/06) referitor la ajutoarele acordate de Italia pentru restructurarea cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora
[notificată cu numărul C(2009) 8040]
(Numai textul în limba italiană este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2010/35/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,
după invitarea părților interesate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolul menționat anterior,
întrucât:
1. PROCEDURĂ
(1) |
Prin scrisoarea din 17 octombrie 2002, Italia a notificat Comisiei Decretul-lege nr. 226 din 18 mai 2001 (denumit în continuare „decretul din 18 mai 2001”), comunicând că măsurile prevăzute la articolele 7 și 8 ale decretului menționat fuseseră puse în aplicare. |
(2) |
Articolul 8 din decretul respectiv se referă la o schemă de ajutoare de stat pentru restructurarea cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora. În conformitate cu articolul 8 menționat, domeniul de intervenție al Fondului central pentru creditare în sectorul pescuitului este extins pentru a finanța planurile de restructurare ale întreprinderilor prevăzute la articolul 11 alineatul (8b din legea nr. 41 din 17 februarie 1982 (denumită în continuare „legea nr. 41 din 1982”) în favoarea cooperativelor și a consorțiilor de cooperative din sectorul pescuitului, din cel al acvaculturii, precum și din cel al prelucrării și comercializării produselor pescărești. |
(3) |
Deoarece Italia a comunicat aplicarea ei, această măsură a fost înregistrată ca ajutor ilegal în temeiul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (1) [actualul articol 88]. |
(4) |
Italiei i-au fost solicitate de mai multe ori informații suplimentare. Prin scrisoarea C (2005) 161 din 20 ianuarie 2005, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, Comisia i-a trimis Italiei și somația de a furniza informații. Prin scrisoarea din 3 martie 2005, Italia a răspuns respectivei somații. Ulterior, Comisia a primit o altă scrisoare, datată 12 iulie 2005. |
(5) |
Ca urmare a îndoielilor privind compatibilitatea acestei scheme de ajutoare cu piața comună, Comisia a decis să inițieze procedura de investigare formală prevăzută de articolul 93 [actualul articol 88] din Tratatul CE. Prin scrisoarea C (2006) 2312 din 22 iunie 2006 (2), Comisia a informat Italia cu privire la această decizie. |
(6) |
Italia a transmis propriile observații prin scrisorile din 14 septembrie și 31 octombrie 2006. |
2. DESCRIERE
(7) |
Așa cum s-a specificat deja, obiectivul decretului din 18 mai 2001 este acela de a extinde domeniul de intervenție al Fondului central pentru creditare în sectorul pescuitului la operațiunile de restructurare a cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora, conform prevederilor articolului 11 alineatul (8b din legea nr. 41 din 1982. |
(8) |
Decretul din 18 mai 2001 este o dispoziție care, de la intrarea ei în vigoare, prevede finanțarea măsurilor de ajutor stabilite de decretul Ministrului pentru Politici Agricole din 10 februarie 1998 (denumit în continuare „decretul din 10 februarie 1998”), care definește modalitățile de aplicare a articolului 11 alineatul (8b din legea nr. 41 din 1982. |
(9) |
Caracteristicile acestei scheme de ajutoare, descrise în decretul din 10 februarie 1998, sunt următoarele:
|
(10) |
Prin scrisoarea din 3 martie 2005, Italia a precizat că aceste ajutoare sunt destinate întreprinderilor reprezentând cooperative cuprinse în definiția întreprinderilor mici și mijlocii în conformitate cu dreptul comunitar și că ajutoarele menționate sunt limitate la perioada necesară pentru restructurare, putând fi acordate o singură dată fiecărei întreprinderi. |
(11) |
Potrivit Italiei, această schemă de ajutoare nu este limitată în timp. Nu figurează nicio limitare nici în decretul din 10 februarie 1998, nici în decretul din 18 mai 2001. În plus, scrisoarea Italiei din 12 iulie 2005 precizează clar că dispozițiile acestui decret rămân în vigoare și vor putea fi puse în aplicare și în anii următori. |
(12) |
Comisia nu a primit nicio informație privind cuantumul ajutoarelor acordate efectiv. |
3. MOTIVELE INIȚIERII PROCEDURII FORMALE DE INVESTIGARE
(13) |
Comisia a considerat că schema de ajutoare de stat menționată este o schemă de ajutoare ilegală în conformitate cu articolul 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, și anume un nou ajutor pus în practică prin încălcarea obligației de notificare prealabilă a Comisiei. |
(14) |
În schimburile de scrisori care au precedat examinarea preliminară efectuată de Comisie, Italia susținuse că schema de ajutoare în cauză nu era nouă, ci o prelungire a schemei de ajutoare cu numărul NN 24/98, deja examinată de Comisie și considerată compatibilă cu piața comună [scrisoarea SG (99) D/1851 din 11 martie 1999]. |
(15) |
Comisia nu a putut fi de acord cu poziția Italiei, deși se pronunțase, într-adevăr, în favoarea schemei de ajutoare NN 24/98 referitoare la schema stabilită prin decretul din 10 februarie 1998. Măsura de ajutor care fusese examinată de Comisie se referea însă la aplicarea planurilor de restructurare pentru anii 1997-1999 și, prin decizia din 11 martie 1999, Comisia amintise autorităților italiene că, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din tratatul CE, aveau obligația de a-i notifica, încă din stadiul de proiect, orice refinanțare, prelungire sau modificare a măsurii de ajutor în cauză. Din acest motiv, Comisia a considerat că decretul din 18 mai 2001 corespundea unei noi executări sau unei refinanțări a măsurii de ajutor în cauză prin intermediul Fondului central pentru creditare în sectorul pescuitului. |
(16) |
Pe de altă parte, Italia comunicase prin scrisoarea din 12 martie 2003 că aplicarea acestei măsuri nu mai era de competența ministrului, ci a regiunilor, cărora le fuseseră transferate în acest scop fondurile provenite din Fondul central pentru creditare în sectorul pescuitului. În plus, Italia atașase la scrisoarea din 1 iulie 2004 două comunicări transmise de regiunile Sicilia și Puglia, referitoare la măsurile de ajutor puse în aplicare în cadrul schemei în cauză: scrisoarea Siciliei, din 19 iunie 2004, comunica faptul că măsura respectivă fusese pusă în practică prin decretul nr. 158 din 3 decembrie 2003 al ministrului regional pentru pescuit, iar scrisoarea regiunii Puglia, din 19 mai 2004, preciza că măsura fusese aplicată printr-un dosar prezentat regiunii în 2001; scrisoarea regiunii Puglia mai specifica faptul că resursele financiare pentru anul 2003 fuseseră primite doar la sfârșitul anului respectiv. Totuși, Italia nu furnizase nicio informație privind cuantumul fondurilor utilizate în cadrul schemei în cauză. Oricum, scrisorile menționate confirmaseră că anumite fonduri fuseseră puse la dispoziția regiunilor, în conformitate cu articolul 8 din decretul din 18 mai 2001, ceea ce înseamnă că schema de ajutoare fusese pusă efectiv în practică. |
(17) |
Comisia mai considerase că, chiar dacă ar fi fost vorba despre o schemă de ajutoare existentă, iar decretul din 18 mai 2001 nu ar fi reprezentat o modificare a schemei respective, așa cum susținea Italia, la 1 iulie 2001 schema de ajutoare notificată devenise o nouă schemă de ajutoare. |
(18) |
De fapt, schema de ajutoare respectivă fusese aprobată ținând cont de Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat pentru pescuit și acvacultură adoptate în 1997 de Comisie (denumite în continuare „orientările pentru pescuit din 1997”) (3). |
(19) |
Aceste orientări pentru pescuit au fost înlocuite la 1 ianuarie 2001 de Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat pentru pescuit și acvacultură (denumite în continuare „orientările pentru pescuit din 2001”) (4). În conformitate cu punctul 3.2 din orientările pentru pescuit din 2001, prin scrisoarea din 21 decembrie 2000, Comisia propusese statelor membre, în cadrul mecanismului măsurilor oportune, să modifice până la 1 iulie 2001 schemele de ajutoare existente în sectorul pescuitului. Statele membre fuseseră invitate să își exprime în scris acordul cu această propunere până la 1 martie 2001. Fusese precizat faptul că, în conformitate cu paragraful al treilea al punctului 3.2 menționat anterior, Comisia ar fi presupus, în lipsa unui răspuns, că statul membru în cauză a acceptat propunerea. Pe de altă parte, punctul 3.4 din liniile directoare pentru pescuit din 2001 stabilește că orice ajutor ilegal trebuie examinat în conformitate cu orientările aplicabile la momentul intrării în vigoare a actului administrativ prin care este instituit ajutorul. Italia nu răspunsese scrisorii Comisiei din 21 decembrie 2000. Prin scrisoarea din 7 mai 2001, Comisia amintise Italiei termenii scrisorii menționate, informând-o că, din acel moment, pentru Comisie, absența unui răspuns negativ însemna aprobarea propunerii privind măsurile oportune. Așadar, Comisia a considerat că Italia a acceptat propunerea menționată și că schemele de ajutoare existente au fost modificate până la 1 iulie 2001. |
(20) |
În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, în cazul aplicării unor noi orientări acceptate de statele membre, acceptarea măsurilor oportune are drept efect transformarea unor ajutoare existente în ajutoare noi. Schemele de ajutoare existente trebuie adaptate în conformitate cu măsurile oportune sau transformate în scheme de ajutoare noi și supuse obligației de notificare preliminară către Comisie (5). |
(21) |
Prin urmare, dispozițiile cuprinse în orientările pentru pescuit din 2001 acceptate de Italia au avut drept efect revocarea autorizării acordate anterior ajutoarelor neadaptate la orientări și clasificarea lor ca ajutoare noi. Acesta a fost cazul ajutoarelor destinate restructurării cooperativelor. Orientările pentru pescuit din 1997 nu includeau nicio dispoziție specifică privind ajutoarele destinate restructurării întreprinderilor din sectorul pescuitului, ci cuprindeau doar, la punctul 1.3 ultimul paragraf ultima liniuță, o dispoziție potrivit căreia ajutoarele pentru funcționare urmau a fi examinate caz cu caz dacă erau legate de un plan de restructurare. În schimb, liniile directoare pentru pescuit din 2001 conțineau, la punctul 2.2.4, o dispoziție specifică privind ajutoarele destinate salvării și restructurării întreprinderilor în dificultate prin care se prevedea aplicarea Orientărilor pentru ajutoarele de stat destinate salvării și restructurării întreprinderilor în dificultate (denumite în continuare „orientările pentru restructurare din 1999”), în vigoare la data respectivă (6). |
(22) |
Prin urmare, deoarece, potrivit primei scrisori a Italiei, datată 17 octombrie 2002, măsura de ajutor prevăzută de decretul din 18 mai 2001 a fost aplicată, aceasta a devenit ilegală în perioada de după 1 iulie 2001, termen prevăzut pentru modificarea schemelor de ajutor de stat existente. |
(23) |
Comisia a început examinarea preliminară a schemei de ajutoare ilegale în cauză din perspectiva orientărilor pentru pescuit atât din 2001, cât și din 2004. În conformitate cu punctul 5.3 paragraful al doilea din Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat pentru pescuit și acvacultură (7) din 2004 (denumite în continuare „orientările pentru pescuit din 2004”), aceste orientări sunt aplicabile în cazul ajutoarelor acordate începând cu 1 noiembrie 2004, iar în cazul ajutoarelor acordate înaintea acestei date se aplică liniile directoare din 2001. |
(24) |
Atât orientările pentru pescuit din 2001 (punctul 2.2.4), cât și orientările pentru pescuit din 2004 (punctul 4.1.2), stabilesc că ajutoarele destinate salvării și restructurării întreprinderilor în dificultate trebuie evaluate în conformitate cu orientările pentru restructurare. În cazul ajutoarelor acordate până la 9 octombrie 2004, se aplică orientările pentru restructurare din 1999, iar în cazul ajutoarelor acordate începând cu 10 octombrie 2004 se aplică Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (8) din 2004 (denumite în continuare „orientările pentru restructurare din 2004”). În ceea ce privește cazul special al întreprinderilor a căror activitate principală este pescuitul pe mare, orientările pentru pescuit din 2001 și cele din 2004 adaugă că pot fi acordate astfel de ajutoare doar dacă Comisiei i-a fost prezentat un plan de reducere a capacității flotei. |
(25) |
Orientările pentru pescuit menționate prevăd că pot beneficia de ajutoare destinate restructurării doar întreprinderile în dificultate. Criteriile pentru recunoașterea existenței unei situații de dificultate sunt prezentate la punctele 4-8 din orientările pentru restructurare din 1999 și la punctele 9-13 din orientările pentru restructurare din 2004. Comisia a observat că decretul din 10 februarie 1998 nu permitea verificarea respectării acestor criterii. Prin urmare, de ajutoarele acordate de Italia puteau beneficia și întreprinderi care nu îndeplineau criteriile prezentate în orientările menționate. |
(26) |
În plus, Comisia a observat că nu dispunea de nicio informație privind respectarea unora dintre criteriile de aplicare a planurilor de restructurare prezentate în orientările menționate: criterii referitoare la refacerea rentabilității pe termen lung a cooperativelor beneficiare (punctele 31-34 din orientările pentru restructurare din 1999 și punctele 34-37 din orientările pentru restructurare din 2004), adoptarea unor măsuri compensatorii când o întreprindere de dimensiuni medii este cea care beneficiază de schema de ajutoare în cauză [punctul 82 litera (b) din orientările pentru restructurare din 2004] sau contribuția beneficiarilor la restructurarea financiară a întreprinderii (punctul 40 din orientările pentru restructurare din 1999 și punctul 43 din orientările pentru restructurare din 2004). De asemenea, Comisia a observat că, în cazul întreprinderilor a căror activitate principală este pescuitul, Italia nu a prezentat niciun plan de reducere a capacității flotei. |
(27) |
Toate acestea sunt motive pentru care Comisia a decis să inițieze procedura de investigare formală. |
4. OBSERVAȚIILE ITALIEI
(28) |
În primul rând, Italia atrage atenția asupra faptului că a aplicat schema de ajutoare în cauză cu deplină bună-credință. Potrivit Italiei, decretul din 18 mai 2001 corespundea cu o simplă reînnoire a măsurii NN 24/98 aprobată deja la nivel comunitar. Nu considera că ar fi vorba despre o schemă de ajutoare ilegală. În mod contradictoriu, Italia remarcă, de asemenea, că nici Direcția generală pentru pescuit maritim și acvacultură, nici regiunile, cărora le-a fost transferată, în anul 2000, competența în domeniu, nu au prevăzut în niciun caz efectuarea unor intervenții pe baza decretului menționat. |
(29) |
Italia afirmă că au fost definite criterii riguroase pentru aplicarea schemei de ajutoare în cauză. În special, beneficiarului i-a fost cerută o contribuție semnificativă, drept garanție a limitării ajutorului la cuantumul minim indispensabil pentru refacerea rentabilității întreprinderii, reducând la minimum denaturarea concurenței. Italia adaugă că o mare parte a ajutorului vizează programe de formare profesională și de inovare tehnologică; în plus, mai mult de jumătate din fondurile acordate nu reprezentau subvenții nerambursabile, ci trebuiau restituite, fiind vorba despre împrumuturi pe termen lung supuse unei scheme de garanții speciale. În puls, calcularea intensității ajutorului ar fi demonstrat că acesta se situează cu mult sub pragul ajutoarelor de minimis. |
(30) |
De altfel, este respectat cu strictețe principiul „una tantum”. În conformitate cu orientările pentru restructurare, obiectivul ajutorului în cauză este acela de a permite beneficiarilor să își suporte ei înșiși costurile după refacerea capacității economice pe termen lung. Potrivit Italiei, schema de ajutoare pentru restructurare în cauză permite contribuirea la dezvoltarea activităților economice fără afectarea schimburilor comerciale în sens contrar interesului comun, îndeplinind condițiile stabilite de orientările menționate: reabilitarea întreprinderilor într-un interval de timp rezonabil, prevenirea denaturărilor concurenței, proporționalitatea ajutorului, eșalonarea plăților în funcție de progresele realizate în raport cu planul de restructurare a întreprinderii, monitorizarea realizării respectivului plan. |
(31) |
Italia își încheie seria de observații cu o referire la Comunicarea Comisiei privind îmbunătățirea situației economice a sectorului pescuitului din 9 martie 2006 (denumită în continuare „comunicarea din 6 martie 2006”) (9) și menționează conjunctura nefavorabilă a sectorului pescuitului, agravată de creșterea prețurilor combustibililor. Mai mult, evoluția prețurilor multor specii pescuite nu a urmat evoluția costurilor de producție. Din aceste motive, potrivit Italiei, este necesară păstrarea acestui tip de măsuri și intervenții care au unicul scop de a susține un sector economic în dificultate. |
5. EVALUARE
5.1. Existența unui ajutor de stat ilegal
(32) |
Comisia observă că schema de ajutoare în cauză, care vizează acordarea unei finanțări destinate restructurării unei anumite categorii de întreprinderi care își desfășoară activitatea într-un anumit sector, are drept efect oferirea unui avantaj financiar întreprinderilor respective. Dat fiind că produsele întreprinderilor beneficiare sunt vândute pe piața comunitară, schema de ajutoare menționată consolidează poziția acestor întreprinderi, atât pe piața italiană, în defavoarea întreprinderilor din alte state membre care ar dori să-și introducă produsele pe această piață, cât și pe piețele altor state membre, în defavoarea întreprinderilor care își vând produsele pe aceste piețe. |
(33) |
În plus, de această schemă de ajutoare beneficiază întreprinderile dintr-un anume sector al economiei. Prin urmare, dat fiind că resursele necesare punerii în aplicare a acestei scheme sunt publice, schema în cauză este o schemă de ajutoare de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratatul CE. |
(34) |
Observațiile pe care Italia le-a transmis Comisiei ca reacție la inițierea procedurii de investigare formală nu pun din nou în discuție definirea schemei de ajutoare de stat în cauză ca ajutor ilegal. Într-adevăr, indiferent de interpretarea care poate fi dată observațiilor Italiei, Comisia menționează că, în orice caz, schema de ajutoare în cauză echivalează cu reactivarea schemei de ajutoare instituite prin decretul din 10 februarie 1998, examinată și aprobată de Comisie cu numărul NN 24/98. Așa cum se precizează și în decizia de inițiere a procedurii de investigare formală, această reactivare constituie aplicarea unei scheme de ajutoare noi, adică a unei scheme de ajutoare ilegale. Schimbarea autorității publice care pune în aplicare schema nu afectează caracteristicile ajutorului și definirea pe care i-o poate atribui Comisia; este irelevant dacă reactivarea schemei de ajutoare în cauză, bazată pe decretul din 10 februarie 1998, este efectuată prin intermediul decretului din 18 mai 2001 sau de către regiuni, pe baza altor dispoziții necunoscute Comisiei. |
(35) |
În plus, așa cum s-a stabilit în decizia de inițiere a procedurii de investigare formală, admițând că, așa cum susțineau autoritățile italiene, schema de ajutoare notificată ar fi o schemă de ajutoare existentă, iar decretul legislativ din 18 mai 2001 nu ar constitui o modificare a acestei scheme, Comisia consideră că aceasta a devenit o nouă schemă de ajutoare începând cu 1 iulie 2001, dată de la care, în urma adoptării noilor orientări pentru pescuit aplicabile începând cu 1 ianuarie 2001, schemele de ajutoare existente care fuseseră adaptate la orientările menționate nu mai puteau beneficia de autorizarea acordată anterior și trebuiau transformate în scheme de ajutoare noi, supuse obligației de notificare către Comisie. În conformitate cu punctul 3.2 din orientările pentru pescuit din 2001, prin scrisoarea din 21 decembrie 2000, Comisia propusese statelor membre, în cadrul mecanismului măsurilor oportune, să modifice, până la 1 iulie 2001, schemele de ajutoare existente în sectorul pescuitului, precizând că lipsa răspunsului presupunea acceptarea propunerii de către statul membru în cauză. Italia nu a răspuns nici scrisorii Comisiei din 21 decembrie 2000, nici atenționării din 7 mai 2001, prin care era informată că, începând din acel moment, absența unui răspuns negativ reprezenta, pentru Comisie, consimțământul Italiei privind propunerea de măsuri oportune. Așadar, Comisia a considerat că Italia a acceptat propunerea menționată și că schemele de ajutoare existente au fost modificate până la 1 iulie 2001. |
(36) |
Dispozițiile orientărilor pentru pescuit din 2001, acceptate de Italia, au avut efectul de revocare a autorizării acordate anterior unor ajutoare și de clasificare a acestora ca ajutoare noi. Acesta a fost cazul ajutoarelor pentru restructurarea cooperativelor. Spre deosebire de orientările pentru pescuit din 1997, cele din 2001 conțineau la punctul 2.2.4 o dispoziție specifică referitoare la ajutoarele destinate salvării și restructurării întreprinderilor în dificultate, care prevedea aplicarea orientărilor pentru restructurare din 1999. |
(37) |
Prin urmare, așa cum s-a stabilit prin decizia de inițiere a procedurii de investigare formală, schema de ajutoare de stat constituie, cu siguranță, în cazul ajutoarelor acordate începând cu 1 iulie 2001, o schemă de ajutoare nouă pe care Italia ar fi trebuit să o notifice Comisiei înaintea aplicării. |
5.2. Compatibilitatea cu piața comună
(38) |
Schema în cauză poate fi considerată compatibilă cu piața comună doar dacă poate beneficia de una dintre derogările prevăzute de tratat. Deoarece întreprinderile din sectorul pescuitului și acvaculturii sunt cele care beneficiază de schema menționată, aceasta trebuie analizată din perspectiva Orientărilor pentru examinarea ajutoarelor de stat pentru pescuit și acvacultură. Rămâne valabilă analiza formulată în decizia de inițiere a procedurii de investigare formală. |
(39) |
Măsura se prezintă în mod clar ca o schemă de ajutoare destinate restructurării unor întreprinderi, cu punerea în practică, la nivelul întreprinderilor beneficiare, a planurilor de restructurare. Lista costurilor eligibile prezentate în decretul din 10 februarie 1998 arată că operațiunile care pot fi finanțate corespund efectiv cu operațiunile care permit restructurarea întreprinderilor beneficiare. Aceste costuri corespund unor investiții sau unor obligații financiare și costuri de funcționare a întreprinderilor. Este vorba despre cheltuieli care pot fi cu siguranță legate de reconversia activității întreprinderilor beneficiare sau de adaptarea lor la noi condiții economice, cu scopul de a permite refacerea viabilității economice și financiare. |
(40) |
Prin urmare, este oportună examinarea unei astfel de scheme de ajutoare din perspectiva dispozițiilor liniilor directoare și orientărilor pentru pescuit. |
(41) |
Atât orientările pentru pescuit din 2001 (punctul 2.2.4), cât și orientările pentru pescuit din 2004 (punctul 4.1.2), stabilesc că ajutoarele destinate salvării și restructurării întreprinderilor în dificultate trebuie evaluate în conformitate cu orientările pentru restructurare. În cazul în care au mai fost acordate ajutoare după 1 aprilie 2008, ceea ce este posibil, având în vedere că schema de ajutoare a fost instituită fără limite de durată (a se vedea considerentul 2 de mai sus), se aplică Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat pentru pescuit și acvacultură (10) adoptate în 2008 (denumite în continuare „orientările pentru pescuit din 2008”), care fac aceeași trimitere la orientările pentru restructurare. În cazul ajutoarelor acordate până la 9 octombrie 2004, se aplică orientările pentru restructurare din 1999, iar în cazul celor acordate începând cu 10 octombrie 2004 se aplică orientările pentru restructurare din 2004. Este important, de asemenea, să se menționeze că, în ceea ce privește cazul special al întreprinderilor a căror activitate principală este pescuitul pe mare, orientările pentru pescuit adaugă că pot fi acordate astfel de ajutoare doar dacă Comisiei i-a fost prezentat un plan de reducere a capacității flotei. |
(42) |
Prin urmare, este oportun a se evalua în primul rând dacă condițiile de aplicare a acestei scheme de ajutoare corespund celor definite în orientările pentru restructurare. |
(43) |
În primul rând, orientările pentru restructurare prevăd că beneficiarii ajutoarelor destinate restructurării trebuie să fie doar întreprinderile în dificultate care îndeplinesc criteriile specificate la punctele 4-8 din orientările pentru restructurare din 1999 sau la punctele 9-13 din orientările pentru restructurare din 2004. Aceste dispoziții stabilesc criterii riguroase pentru clasificarea unei societăți ca întreprindere în dificultate. Mai precis, în conformitate cu punctul 5 din orientările pentru restructurare din 1999 și cu punctul 10 din orientările pentru restructurare din 2004, pentru a fi considerată în dificultate, o societate cu responsabilitate limitată trebuie să-și fi pierdut mai mult de jumătate din fondurile proprii, din care cel puțin un sfert în ultimele douăsprezece luni, iar o întreprindere de orice alt tip trebuie să îndeplinească condițiile pentru inițierea unei proceduri colective de insolvență. Punctul 11 din orientările pentru restructurare din 2004 mai precizează și că, independent de criteriile respective, o întreprindere poate fi considerată în dificultate dacă sunt prezente simptomele caracteristice, cum ar fi: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, sporirea poverii financiare etc. (în temeiul punctului 18, statele membre pot lua în considerare și acest criteriu pentru ajutoarele destinate restructurării acordate întreprinderilor din sectorul pescuitului în cadrul unei scheme de ajutoare). |
(44) |
Comisia observă că decretul din 10 februarie 1998 nu conține niciun criteriu de același gen sau similar. Prin urmare, de ajutoarele acordate de Italia pot beneficia întreprinderi care nu îndeplinesc criteriile enumerate în orientările menționate și care, așadar, pot să nu fie întreprinderi în dificultate. |
(45) |
În al doilea rând, dat fiind că schema de ajutoare în cauză este adresată întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu punctul 67 litera (a) din orientările pentru restructurare din 1999, se aplică criteriile definite la punctele 31-34 din orientările menționate. Aceleași condiții, în conformitate cu punctul 82 litera (a), se regăsesc la punctele 34-37 din orientările pentru restructurare din 2004. În conformitate cu aceste dispoziții, planul de restructurare trebuie, în special, să permită refacerea rentabilității pe termen lung a întreprinderii într-un interval de timp rezonabil și pe baza unor ipoteze realiste, trebuie să descrie circumstanțele care au generat dificultățile cu care se confruntă întreprinderea și trebuie să propună o transformare în măsură să permită întreprinderii ca, după restructurare, să-și suporte toate costurile. Acordarea ajutorului este posibilă doar dacă planul de restructurare prezentat conține toate aceste elemente. |
(46) |
Comisia observă că Italia nu a instituit nicio procedură care să permită verificarea îndeplinirii acestor condiții. Informațiile comunicate ca reacție la inițierea procedurii de investigare formală menționează doar condițiile generale enumerate în decretul din 10 februarie 1998 pentru acordarea unor astfel de ajutoare. Dar aceste condiții nu definesc criteriile obiective care permit verificarea respectării acestor principii în momentul elaborării efective a planurilor individuale de restructurare a întreprinderilor în cauză. Așadar, nu există nicio garanție privind respectarea condițiilor definite la punctele 31-34 din orientările pentru restructurare din 1999 sau la punctele 34-37 din orientările pentru restructurare din 2004. |
(47) |
În al treilea rând, în conformitate cu punctele 40 și 41 din orientările pentru restructurare din 1999, aplicabile întreprinderilor mici și mijlocii în temeiul punctului 67 litera (c) din orientările menționate, beneficiarii trebuie să contribuie în mod semnificativ la planul de restructurare cu fonduri proprii, pentru ca ajutorul să fie limitat la minimum. Același principiu este enunțat la punctele 43 și 44 din orientările pentru restructurare din 2004, aplicabile în temeiul punctului 82 litera (c). |
(48) |
În conformitate cu decretul din 10 februarie 1998, ajutorul este acordat sub forma unei contribuții nerambursabile care să nu depășească 40 % din cheltuielile eligibile sau sub forma unui credit preferențial, cu un cuantum care să nu depășească 85 % din cheltuielile eligibile. Nu există o distincție în funcție de tipul costurilor eligibile (a se vedea partea a doua a prezentului document, „Descriere”). Astfel, Comisia deduce că această participare se poate referi la oricare dintre costurile în cauză, de exemplu cheltuielile aferente modernizării instalațiilor, acoperirea pierderilor patrimoniale, achitarea datoriilor etc. |
(49) |
Așadar, este posibil ca unii beneficiari să fi contribuit în mod semnificativ la aplicarea planului de restructurare care îi viza. Totuși, Comisia observă că Italia nu a stabilit niciun criteriu care să permită modularea cuantumului ajutorului acordat în funcție de contribuția fiecărui beneficiar. Singurul criteriu cuprins în decretul din 10 februarie 1998 este cel referitor la ordinea depunerii cererilor de ajutor. Din aceste motive, Comisia consideră că Italia nu a definit, în cadrul schemei de ajutoare în cauză, nicio procedură care să permită verificarea respectării condițiilor referitoare la contribuția beneficiarilor cu fonduri proprii și la limitarea la minimum a ajutorului. Prin urmare, este posibil ca unii dintre beneficiarii ajutoarelor să nu fi respectat aceste condiții. |
(50) |
În al patrulea rând, în conformitate cu punctul 67 litera (b) din orientările pentru restructurare din 1999, măsurile compensatorii care trebuie luate pentru a preveni denaturări nedorite ale concurenței, descrise la punctele 35-39 din orientările menționate, nu se aplică întreprinderilor mici și mijlocii. Din contră, în conformitate cu punctul 82 litera (b) din orientările pentru restructurare din 2004, măsurile de acest gen, descrise la punctele 38-42 din orientările menționate, trebuie luate când beneficiara ajutorului este o întreprindere medie. Comisia observă că Italia nu a prevăzut aplicarea unor măsuri compensatorii de acest tip când beneficiara schemei de ajutoare în cauză este o întreprindere medie. |
(51) |
În sfârșit, în ceea ce privește cazul în care beneficiarele acestei scheme de ajutoare sunt cooperative a căror activitate principală este pescuitul, Italia nu a prezentat niciun plan care să vizeze reducerea capacității flotei, așa cum prevăd punctul 2.2.5 din orientările pentru pescuit din 2001, punctul 4.1.2 din orientările pentru pescuit din 2004 și punctul 4.2 din orientările pentru pescuit din 2008. |
(52) |
De asemenea, Comisia atrage atenția Italiei asupra faptului că comunicarea din 6 martie 2006 nu a modificat criteriile și condițiile aplicabile schemelor de ajutoare pentru restructurare. Obiectivul a fost acela de a invita statele membre să utilizeze anumite instrumente cu scopul de a lupta împotriva dificultăților cu care se confruntă sectorul pescuitului. Printre instrumentele promovate de Comisie figurează, într-adevăr, și posibilitatea ca statele membre să instituie scheme de ajutoare destinate salvării și restructurării. Intenția Comisiei era aceea de a specifica, prin comunicarea respectivă, modalitățile de aplicare a orientărilor pentru restructurare, dar nu a menționat niciodată posibilitatea existenței vreunei derogări de la acestea. Orientările amintite rămân întru totul aplicabile. |
(53) |
În sfârșit, autoritățile italiene nu au menționat alte argumente și nu au transmis informații suplimentare care să sugereze că ajutoarele în cauză puteau fi compatibile cu piața comună pe baza altor dispoziții ale tratatului CE sau ale unor norme, orientări sau linii directoare privind ajutoarele de stat. |
6. CONCLUZIE
(54) |
Comisia constată că Italia a aplicat în mod ilegal, prin încălcarea articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE, schema de ajutoare pentru restructurarea cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora. |
(55) |
Pe baza analizei detaliate în partea a cincea a prezentei decizii, Comisia consideră că schema de ajutoare în cauză este incompatibilă cu piața comună. |
7. RECUPERARE
(56) |
În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, când un ajutor de stat acordat ilegal este incompatibil cu piața comună, acesta trebuie recuperat de la beneficiari. Obiectivul este îndeplinit atunci când ajutoarele în cauză, eventual majorate prin penalități de întârziere, sunt restituite de beneficiari sau, cu alte cuvinte, de întreprinderile care au beneficiat efectiv de ele. Totuși, la alineatul (1) menționat se precizează că „Comisia nu solicită recuperarea ajutorului în cazul în care aceasta ar contraveni unui principiu general de drept comunitar”. Este oportun să se analizeze dacă ar putea fi aplicat în acest caz un principiu general de drept comunitar, precum cel al încrederii legitime sau cel al securității juridice, cu scopul de a exclude recuperarea de la beneficiari a ajutoarelor ilegale și incompatibile. |
(57) |
Nu trebuie uitat că statelor membre le revine sarcina de a se asigura că măsurile naționale sunt compatibile cu normele comunitare referitoare la ajutoarele de stat, cu scopul de a evita denaturarea concurenței; în plus, statele membre au obligația de a notifica toate ajutoarele de stat Comisiei, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din tratatul CE, și de a nu aplica măsuri înainte ca acestea să fie supuse unei examinări. Din acest motiv, în ceea ce privește posibilitatea ca beneficiarii să se folosească de principiul încrederii legitime cu scopul de a evita recuperarea ajutoarelor ilegale și incompatibile, din jurisprudența Curții rezultă că „este exclus ca beneficiarul unui ajutor să poată avea o încredere legitimă în legalitatea ajutorului atunci când acesta a fost acordat cu încălcarea dispozițiilor referitoare la procedura de verificare prealabilă a ajutoarelor de stat, cu excepția unor circumstanțe extraordinare. Un operator economic conștiincios trebuie, de fapt, în mod normal, să se poată asigura că procedura menționată a fost respectată…” (11). |
(58) |
În cauza 265/85 Van den Bergh en Jurgens BV/Comisia (12), Curtea de Justiție a stabilit că „[…] aplicarea principiului protejării încrederii legitime poate fi impusă de operatorul economic căruia o instituție i-a creat așteptări fondate. Totuși, dacă poate prevedea adoptarea unei dispoziții comunitare în măsură să îi lezeze interesele, operatorul economic prudent și vigilent nu poate invoca acest principiu în cazul în care dispoziția respectivă este adoptată”. |
(59) |
Cu scopul de a adapta ajutoarele existente la noile orientări privind pescuitul din 2001, Comisia a propus statelor membre să modifice, până la 1 iulie 2001, schemele de ajutoare existente în sectorul pescuitului. Jurisprudența (13) a confirmat că o astfel de propunere prezentată în orientări reprezintă un element de cooperare regulată și periodică în cadrul căreia Comisia și statele membre examinează întotdeauna schemele de ajutoare existente, Comisia propunând statelor membre măsurile oportune care se impun. Astfel, un acord între Comisie și toate statele membre în legătură cu o listă completă a tuturor schemelor de ajutoare existente ar fi puțin practic și este normal ca statelor membre să le revină responsabilitatea de a adapta schemele care au nevoie de adaptare. Acest lucru este cu atât mai justificat cu cât statele membre participă la elaborarea noilor orientări și sunt conștiente, înainte de intrarea în vigoare a acestora, de repercusiunile lor asupra schemelor de ajutoare existente. |
(60) |
Italia susține că a considerat că măsura în cauză este doar o reînnoire a măsurii NN 24/98 aprobată de Comisie la 11 martie 1999 și că, prin urmare, aceasta constituie un ajutor existent. Potrivit Comisiei, măsura a constituit un ajutor existent doar până la 30 iunie 2001. În această privință, așa cum s-a arătat anterior, Comisa observă că, în cadrul mecanismului măsurilor oportune, Italia a acceptat propunerea de modificare a schemelor de ajutoare existente în sectorul pescuitului și acvaculturii, atât după adoptarea orientărilor pentru pescuit din 2001, cât și după adoptarea celor din 2004. Prin urmare, de la 1 iulie 2001, ajutorul în cauză a devenit un ajutor nou, având în vedere că ar fi trebuit să fie adaptat la noile orientări pentru pescuit din 2001. |
(61) |
În temeiul articolului 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, se poate admite faptul că nepublicarea de către Comisie a acceptării de către guvernul italian a orientărilor pentru pescuit din 2001 i-a putut determina pe unii beneficiari să creadă, sincer, că măsura națională în cauză trebuia considerată un ajutor existent. Într-adevăr, articolul 26 prevede obligația Comisiei de a publica „o comunicare succintă privind deciziile adoptate în temeiul […] articolului 18 coroborat cu articolul 19 alineatul (1)”. În temeiul articolului 18 din regulamentul menționat, „în cazul în care […] ajunge la concluzia că schema de ajutoare existentă nu este sau nu mai este compatibilă cu piața comună, Comisia emite o recomandare prin care propune statului membru în cauză adoptarea de măsuri adecvate”. Articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 stabilește că, în momentul în care statul membru acceptă măsurile oportune propuse, Comisia „consemnează acest fapt” și informează statul membru asupra acestui fapt. |
(62) |
Comisia nu a publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene acceptarea de către fiecare stat membru a măsurilor oportune pe care le-a propus în vederea aplicării noilor orientări pentru pescuit din 2001. Așadar, Comisiei îi este greu să dovedească faptul că beneficiarii au fost corect informați în legătură cu acceptarea de către guvernul italian și cu consecința aferentă acesteia, și anume schimbarea de statut a ajutorului. Această informare a avut, însă, loc în cazul orientărilor pentru pescuit din 2004, prin intermediul unui anunț (14). |
(63) |
Așadar, deși există un principiu conform căruia operatorii economici nu pot, în general, să se folosească de argumentul așteptărilor legitime în legătură cu ajutoarele de stat ilegale, Comisia evidențiază, totuși, că în cazul de față, înaintea publicării, la 11 noiembrie 2005, a anunțului privind acceptarea măsurilor oportune, un operator economic vigilent și prudent putea considera în mod legitim că schema de ajutoare de stat în cauză constituia o schemă existentă și că nu devenise, deci, o schemă de ajutoare nouă. |
(64) |
Prin urmare, în cazul de față Comisia consideră că recuperarea ajutoarelor acordate până la 11 noiembrie 2005 ar putea contraveni principiului încrederii legitime sau celui al securității juridice. Așadar, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, se solicită recuperarea doar în cazul ajutoarelor acordate după 12 noiembrie 2005. |
(65) |
Prezenta decizie se referă la schema de ajutoare în cauză și trebuie pusă în aplicare imediat, mai ales în ceea ce privește recuperarea tuturor ajutoarelor individuale acordate în cadrul schemei menționate, cu excepția celor acordate unor proiecte specifice care, la momentul acordării ajutoarelor respective, îndeplineau toate condițiile stabilite de regulamentul de minimis sau a celor acordate în temeiul unei derogări aplicabile sau în cadrul unei scheme de ajutoare aprobate de Comisie, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Schema de ajutoare instituită pentru restructurarea cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora și aplicată în mod ilegal în Italia, cu încălcarea articolului 88 alineatul (3) din tratat, este incompatibilă cu piața comună.
Articolul 2
Ajutoarele individuale acordate unei cooperative din sectorul pescuitului sau unuia dintre consorțiile acesteia în temeiul schemei menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezenta decizie nu constituie un ajutor dacă, la momentul acordării lor, acestea îndeplineau condițiile stabilite de regulamentul adoptat în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului (15) și aplicabil la momentul respectiv.
Articolul 3
Ajutoarele individuale acordate în temeiul schemei menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezenta decizie și care, la momentul acordării, îndeplineau condițiile stabilite de un regulament adoptat în temeiul articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 sau de oricare altă schemă de ajutoare aprobată sunt compatibile cu piața comună până la atingerea intensității maxime aplicate în cazul acestui gen de ajutor.
Articolul 4
(1) Italia are obligația de a recupera de la beneficiari ajutoarele incompatibile menționate la articolul 1 acordate începând cu 12 noiembrie 2005.
(2) Cuantumurile de recuperat generează dobânzi de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarilor și până la momentul recuperării lor definitive.
(3) Dobânzile se calculează conform formulei de calcul a dobânzii compuse, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 (16).
(4) De la data adoptării prezentei decizii, Italia anulează toate plățile suspendate din cadrul schemei de ajutoare menționate la articolul 1.
Articolul 5
(1) Recuperarea ajutoarelor menționate la articolul 1 este imediată și efectivă.
(2) Italia garantează aplicarea prezentei decizii în termen de patru luni de la data notificării.
Articolul 6
(1) În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Italia comunică următoarele informații:
(a) |
lista cooperativelor din sectorul pescuitului și a consorțiilor acestora care au primit un ajutor în temeiul articolelor 2 și 3 și cuantumul total primit de la fiecare dintre acestea; |
(b) |
cuantumul total (suma principală și dobânzile) de recuperat de la fiecare beneficiar; |
(c) |
o descriere detaliată a măsurilor deja întreprinse și a celor prevăzute pentru a se conforma prezentei decizii; |
(d) |
documentele care atestă că beneficiarilor le-a fost impusă rambursarea ajutorului. |
(2) Până la recuperarea completă a ajutoarelor menționate la articolele 1, 2 și 3, Italia informează regulat Comisia în legătură cu progresele realizate prin măsurile naționale adoptate în vederea aplicării prezentei decizii. Italia transmite imediat, la simpla solicitare a Comisiei, orice informație referitoare la măsurile deja întreprinse și la cele prevăzute pentru a se conforma prezentei decizii. De asemenea, furnizează informații detaliate privind cuantumurile ajutoarelor și dobânzilor deja recuperate de la beneficiari.
Articolul 7
Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.
Adoptată la Bruxelles, 28 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Joe BORG
Membru al Comisiei
(2) Scrisoare publicată în JO C 202, 25.8.2006, p. 11.
(3) JO C 100, 27.3.1997, p. 12.
(5) Efectul acceptării de către un stat membru a măsurilor oportune este stabilit în mod clar prin hotărârea Curții din data de 24 martie 1993 adoptată în cauza C-313/90, Comité international de la rayonne et des fibres synthétiques și alții/Comisia, Rec., 1993, p. 1-1125: „… normele enunțate în orientări și acceptate de statele membre au, în special, efect de revocare a autorizării acordate anterior anumitor ajutoare aflate în domeniul de aplicare al orientărilor, clasificându-le, astfel, ca ajutoare noi și supunându-le obligației de notificare prealabilă.” (punctul 35).
(6) JO C 288, 9.10.1999, p. 2.
(7) JO C 229, 14.9.2004, p. 5.
(8) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.
(9) COM(2006) 103 final.
(10) JO C 84, 3.4.2008, p. 10.
(11) Cauza C-5/89, Comisia/Republica Federală Germania, Rec., 1990, p. I-3437, punctul 14 și cauza C-169/95 Spania/Comisia, Rec., 1997, p. I-135, punctul 51; cauza T-55/99 CETM/Comisia, Rec. 2000, p. II, punctul 121.
(12) Rec., 1987, p. 1155, punctul 44.
(13) Cauza C-311/94, Ijssel-Vliet Combinatie BV/Minister van Economische Zaken, Rec., 1996, p. I-5023, punctele 36-44.
(14) JO C 278, 11.11.2005, p. 14.
(15) JO L 142, 14.5.1998, p. 1.
(16) JO L 140, 30.4.2004, p. 1.