(1)

Producția de anumite produse agricole și industriale în Uniunea Europeană este insuficientă pentru a satisface cerințele specifice ale industriilor utilizatoare din Uniune. În consecință, aprovizionarea Uniunii cu produsele respective depinde în mare măsură de importurile din țări terțe. Cerințele cele mai urgente ale Uniunii pentru produsele în cauză ar trebui îndeplinite de îndată și în condițiile cele mai favorabile. Este oportună deschiderea unor contingente tarifare ale Uniunii cu niveluride taxe vamale preferențiale în limita volumelor corespunzătoare, ținând seama de necesitatea de a păstra echilibrul la nivelul piețelor produselor respective și de a nu afecta stabilirea sau dezvoltarea producției în cadrul Uniunii.

(2)

Este necesar să se asigure accesul egal și continuu al tuturor importatorilor din Uniune la aceste contingente, precum și aplicarea neîntreruptă a nivelurilor prevăzute pentru contingente la toate importurile de produse în cauză în toate statele membre, până la epuizarea contingentelor.

(3)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (1) prevede un sistem de gestionare a contingentelor tarifare care asigură accesul egal și continuu la contingente și aplicarea neîntreruptă a nivelurilor și respectă ordinea cronologică a datelor de acceptare a declarațiilor de punere în liberă circulație. Contingentele tarifare deschise prin prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să fie gestionate de Comisie și de statele membre în conformitate cu respectivul sistem.

(4)

Volumele contingentare sunt de obicei exprimate în tone. Pentru anumite produse pentru care se deschide un contigent tarifar autonom, volumul contingentar este exprimat folosind o altă unitate de măsură. În cazul în care pentru aceste produse nu se specifică nicio unitate suplimentară de măsură în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (2), este posibil să apară incertitudini cu privire la unitatea de măsură utilizată. Din motive de claritate și în scopul unei mai bune gestionări a contingentelor, este necesar să se prevadă că, pentru a putea beneficia de respectivele contingente tarifare autonome, cantitatea exactă a produselor importate trebuie prevăzută în declarația de punere în liberă circulație folosind unitatea de măsură a volumului contingentar definită pentru produsele respective în anexa la prezentul regulament.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 2505/96 din 20 decembrie 1996 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare comunitare autonome pentru anumite produse agricole și industriale (3) a fost modificat de mai multe ori. Din motive de transparență, acesta ar trebui, prin urmare, abrogat și înlocuit în întregime.

(6)

Măsurile necesare pentru adoptarea modificărilor la prezentul regulament care decurg din modificările aduse Nomenclaturii combinate și codurilor TARIC ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (4).

(7)

Întrucât contingentele tarifare trebuie să se aplice începând de la 1 ianuarie 2010, prezentul regulament ar trebui să se aplice cu începere de la aceeași dată și să intre în vigoare imediat,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexa la prezentul regulament. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea privește autorizarea preparatului enzimatic din serinprotează produsă de Bacillus licheniformis (DSM 19670) ca aditiv pentru hrana puilor de găină pentru îngrășat, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

În avizul său din 2 și 7 iulie 2009 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că preparatul enzimatic din serinprotează produsă de Bacillus licheniformis (DSM 19670) nu are efecte nocive asupra sănătății animalelor, a sănătății oamenilor sau asupra mediului și că utilizarea preparatului respectiv poate îmbunătăți performanța animalelor. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul comunitar de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform dispozițiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea utilizării aditivilor destinați hranei animalelor, precum și criteriile și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare pentru preparatul menționat în anexa la prezentul regulament. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea preparatului enzimatic din endo-1,4-beta-xilanază produsă de Trichoderma reesei (ATCC PTA 5588) ca aditiv pentru hrana puilor de găină pentru îngrășat, găinilor ouătoare, rațelor și curcanilor pentru îngrășat în vederea clasificării în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat în avizele sale din 12 și 19 septembrie 2007 (2), din 22 noiembrie 2007 (3) și din 2 iulie 2009 (4) că preparatul enzimatic din endo-1,4-beta-xilanază produsă de Trichoderma reesei (ATCC PTA 5588) nu are un efect nociv asupra sănătății animale, a sănătății oamenilor sau asupra mediului și că folosirea preparatului respectiv îmbunătățește performanța animalelor. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul comunitar de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform dispozițiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(1)

Taxele de import în sectorul cerealelor aplicabile începând cu 1 ianuarie 2010 au fost stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1290/2009 al Comisiei (3).

(2)

Având în vedere că media calculată a taxelor de import prezintă o diferență de 5 EUR/t față de taxa stabilită, trebuie să se efectueze ajustarea corespunzătoare a taxelor de import stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1290/2009.

(3)

Este necesară modificarea, în consecință, a Regulamentului (UE) nr. 1290/2009,

(1)

Bulgaria a cerut autorizare de la Comisie să utilizeze conturile naționale pentru anii anteriori penultimului an și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în anexa X partea B punctul 10 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2).

(2)

Pentru defalcarea operațiunilor pe categoriile statistice prevăzute la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Bulgaria nu poate utiliza conturile naționale referitoare la penultimul an dinaintea exercițiului financiar pentru care urmează să fie calculată baza resurselor TVA. Prin urmare, Bulgaria ar trebui autorizată să utilizeze conturile naționale pentru anii anteriori penultimului an.

(3)

Bulgaria este autorizată să scutească o categorie de operațiuni (transportul internațional de pasageri), astfel cum se menționează în anexa X partea B din Directiva 2006/112/CE, pe baza anexei VI secțiunea 6 (Impozitare) punctul 1 din Actul de aderare a Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană (3). Aceste operațiuni ar trebui luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor proprii TVA.

(4)

Bulgaria nu poate face un calcul precis al bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în anexa X partea B punctul 10 din Directiva 2006/112/CE. Este probabil ca astfel de calcule să implice o sarcină administrativă nejustificată pentru Bulgaria în raport cu efectul acestor operațiuni asupra bazei totale a resurselor TVA ale acesteia. Bulgaria poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru această categorie de operațiuni. Prin urmare, Bulgaria ar trebui autorizată să calculeze baza TVA utilizând estimări aproximative în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) a doua liniuță din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.

(5)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

(1)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), anumite state membre pot continua să scutească anumite operațiuni. Aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor proprii TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, Irlanda poate continua să scutească operațiunile enumerate în anexa X partea B punctul 10 la această directivă.

(3)

Irlanda a cerut autorizare de la Comisie să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA întrucât nu poate efectua calculul precis al bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în anexa X partea B punctul 10 la Directiva privind TVA. Este probabil ca astfel de calcule să implice o sarcină administrativă nejustificată pentru Irlanda în raport cu efectul acestor operațiuni asupra bazei totale a resurselor proprii TVA ale acesteia. Irlanda poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru această categorie de operațiuni. Prin urmare, Irlanda ar trebui autorizată să calculeze baza resursei proprii TVA utilizând estimări aproximative în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) a doua liniuță din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

—

transportul de persoane (punctul 10).

(1)

În temeiul articolului 376 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), Spania poate continua să scutească anumite operațiuni. Aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea resurselor proprii TVA.

(2)

În temeiul articolului 376 din Directiva 2006/112/CE, Spania poate continua să scutească prestările de serviciile efectuate de autorii enumerați în anexa X partea B punctul 2 la această directivă.

(3)

Spania a cerut autorizare de la Comisie să nu țină seama de serviciile prestate de autori întrucât nu poate efectua calculul precis al bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în anexa X partea B punctul 2 la Directiva 2006/112/CE. Este probabil ca astfel de calcule să implice o sarcină administrativă nejustificată pentru Spania în raport cu efectul acestor operațiuni asupra bazei totale a resurselor proprii TVA ale acesteia. Prin urmare, Spania ar trebui autorizată să nu țină seama de serviciile prestate de autori în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) prima liniuță din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

—

servicii prestate de autori (punctul 2).

(1)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), anumite state membre pot continua să scutească anumite operațiuni. Aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor proprii TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, Italia poate continua să scutească operațiunile enumerate în anexa X partea B punctul 10 la această directivă.

(3)

Italia a cerut Comisiei să fie autorizată să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA întrucât nu poate efectua calculul precis al bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în anexa X partea B punctul 10 la Directiva privind TVA. Este probabil ca astfel de calcule să implice o sarcină administrativă nejustificată pentru Italia în raport cu efectul acestor operațiuni asupra bazei totale a resurselor proprii TVA ale acesteia. Italia poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru această categorie de operațiuni. Prin urmare, Italia ar trebui autorizată să calculeze baza resursei proprii TVA utilizând estimări aproximative în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) a doua liniuță din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări,

—

transportul de persoane (punctul 10).

(1)

Compensarea bazei resurselor TVA se aplică în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, în care se prevede că, dacă un stat membru, în temeiul articolului 176 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), restrânge sau exclude dreptul la deducerea TVA-ului în amonte, baza resurselor proprii TVA poate fi stabilită ca și cum dreptul la deducere nu ar fi fost restrâns. Această dispoziție se aplică numai în cazul achiziționării de autoturisme și de combustibil în scopuri profesionale, precum și în cel al leasing-ului, al închirierii, al întreținerii și al reparațiilor aferente acestor autoturisme. Austria a propus un proiect de soluție care cuprinde mai multe părți pentru această compensare aplicată bazei resurselor proprii TVA, care include o metodă pentru șase subcategorii.

(2)

În temeiul articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, soluția propusă de Austria a fost examinată în întregime de Comitetul consultativ privind resursele proprii cu ocazia reuniunii acestuia din 10 decembrie 2009. Examinarea a revelat o diferență de opinie în cadrul comitetului în privința uneia dintre subcategoriile soluției. Această subcategorie vizează metodologia propusă pentru calcularea componentei de utilizare privată a compensării bazei armonizate a resurselor proprii TVA. Un proiect de decizie care respinge această subcategorie a soluției prezentate de Austria a fost transmis Comitetului consultativ privind resursele proprii, care a emis un aviz favorabil la data de 10 decembrie 2009.

(3)

În lipsă de date reale, pentru calcularea utilizării private se pot folosi metode alternative. Pentru a garanta contribuția la uniformitatea calculului compensării, aceste metode ar trebui să se bazeze pe ipoteze general acceptate.

(4)

Austria solicită ca persoanele impozabile să își gestioneze datele reale referitoare la utilizarea privată a autoturismelor de serviciu. Cu toate acestea, din motive de simplitate administrativă, Austria a propus o soluție pentru calcularea utilizării private care încorporează date statistice generale combinate cu normele de depreciere concepute în scopul perceperii impozitului nearmonizat pe profit. Întrucât determină un element de utilizare privată semnificativ inferior proporției utilizate de celelalte state membre, soluția propusă este incompatibilă cu uniformitatea impusă în calculul compensării. În consecință, soluția propusă de Austria privind calcularea proporției destinate utilizării private a autoturismelor achiziționate de întreprinderi trebuie respinsă,

(1)

Directiva 2001/95/CE prevede ca standardele europene să fie stabilite de organismele europene de standardizare. Aceste standarde ar trebui să garanteze că produsele îndeplinesc cerința generală de siguranță prevăzută de directivă.

(2)

În temeiul Directivei 2001/95/CE, un produs este considerat sigur, în ceea ce privește riscurile și categoriile de riscuri reglementate de standardele naționale, atunci când este în conformitate cu standardele naționale neobligatorii de transpunere a standardelor europene.

(3)

În 2006, Comisia a solicitat efectuarea unui studiu (2) de evaluare a siguranței mai multor articole de îngrijire a copiilor utilizate frecvent pentru îngrijirea sugarilor și a copiilor sub 5 ani, în cooperare cu autorități naționale, organisme naționale de standardizare, asociații de consumatori, organizații pentru siguranța produselor, operatori economici și laboratoare de testare.

(4)

Pentru produsele menționate, studiul a colectat statistici relevante privind accidentele și rănirile din UE și din întreaga lume și a efectuat o evaluare exhaustivă a riscurilor, bazată pe identificarea principalelor pericole și pe evaluarea scenariilor de expunere.

(5)

Țarcurile de îmbăiat, suporturile pentru îmbăiat și căzile pentru îmbăiat, combinate sau nu cu suporturi, fac parte din produsele evaluate de studiu. Aceste produse sunt utilizate pentru îmbăierea sugarilor și a copiilor mici și au fost identificate ca produse care prezintă riscuri grave, în special de înecări accidentale și deseori fatale din cauza vârstei foarte mici a utilizatorilor.

(6)

Dovezile și statisticile colectate cu ocazia accidentelor arată în mod constant că riscul de înecare este cauzat de avertismente și instrucțiuni privind utilizarea în siguranță a produselor care sunt insuficiente, neconvingătoare și discrete, precum și de integritatea structurală și rezistența insuficientă a acestor produse. De asemenea, accidentele și statisticile au arătat existența riscurilor de cădere, rănire și înghițire a pieselor mici, asociate cu utilizarea acestor produse și supravegherea inadecvată din partea îngrijitorilor.

(7)

Deși în întreaga lume există informații cuprinzătoare referitoare la înecările accidentale în cursul îmbăierii, nu a fost confirmată o corelație directă între utilizarea suporturile pentru îmbăiat și decesele sau accidentele care au loc în baie. Cercetătorii și literatura de specialitate din întreaga lume arată că nu există dovezi concrete care să demonstreze o legătură între creșterea numărului de accidente și utilizarea suporturilor pentru îmbăiat (3). Unii cercetători, care au observat recent o tendință de creștere a vânzărilor de țarcuri de îmbăiat și de scădere a accidentelor care au loc în baie și a înecărilor, au afirmat chiar că ar exista un „ușor efect de protecție” datorat utilizării țarcurilor de îmbăiat (4).

(8)

În prezent nu există un standard european pentru aceste trei tipuri de produse. Prin urmare, este necesară determinarea unor cerințe specifice în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2001/95/CE, în vederea solicitării elaborării de către organismele de standardizare a unor standarde de reducere a riscurilor asociate cu utilizarea țarcurilor de îmbăiat, a suporturilor pentru îmbăiat și a căzilor pentru îmbăiat (combinate sau nu cu suporturi) pentru îmbăierea sugarilor sau a copiilor mici. Aceste standarde ar trebui elaborate în conformitate cu procedura descrisă în Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (5) și cu regulile privind serviciile societății informaționale. Trimiterea la standardul adoptat ar trebui să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/95/CE.

(9)

Când standardele relevante vor fi disponibile și după ce Comisia va hotărî publicarea trimiterii la aceste standarde în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu procedura stabilită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/95/CE, țarcurile de îmbăiat, suporturile pentru îmbăiat și căzile pentru îmbăiat (combinate sau nu cu suporturi) fabricate în conformitate cu aceste standarde ar trebui să fie considerate ca fiind conforme cerinței generale de siguranță a Directivei 2001/95/CE în ceea ce privește cerințele de siguranță care fac obiectul standardelor.

(10)

În vederea ameliorării nivelului actual de siguranță a utilizării acestor produse, este necesară atât o acțiune în ceea ce privește standardele, cât și furnizarea de informații părinților și îngrijitorilor adulți privind scopul și utilizarea în siguranță a acestor produse.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 din Directiva 2001/95/CE,

—

„țarcuri de îmbăiat” („scaun pentru îmbăiat”) înseamnă produse care permit menținerea copilului în poziție șezândă în timpul îmbăierii. Aceste produse sunt destinate numai pentru utilizarea la copiii care pot să stea singuri în poziție șezândă și nu trebuie utilizate la copiii care au început să se ridice în picioare;

—

„ suporturi pentru îmbăiat destinate sugarilor ” înseamnă produse care permit menținerea copilului în poziție semișezândă sau culcată în timpul îmbăierii. Aceste produse sunt destinate utilizării pentru nou-născuți, până la vârsta la care copilul poate să stea singur în poziție șezândă;

—

„ căzi pentru îmbăiat destinate sugarilor și copiilor mici ” înseamnă produse destinate îmbăierii copiilor sub vârsta de 12 luni. Aceste produse pot fi utilizate ca produse independente, pot fi plasate într-o cadă obișnuită, pe marginile acesteia sau pe podea, sau pot fi combinate cu suporturi.