I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

15.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 329/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1200/2009 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2009

de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, în ceea ce privește coeficienții de unitate de șeptel și definițiile caracteristicilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 noiembrie 2008 referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 571/88 al Consiliului (1), în special articolul 2 litera (b), articolul 7 alineatul (4) și articolul 11 alineatul (7),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 stabilește un nou cadru pentru elaborarea de statistici comunitare comparabile privind structura exploatațiilor agricole și pentru o anchetă privind metodele de producție agricolă.

(2)	Coeficienții de unitate de șeptel sunt utilizați în locul numărului de animale pentru a se efectua agregări comparabile ale diferitelor categorii de animale.

(3)	Coeficienții de unitate de șeptel ar trebui să se bazeze pe un set comun de valori pentru a se asigura comparabilitatea la nivelul Comunității în ceea ce privește aplicarea cerințelor referitoare la gradul de acoperire și la precizie.

(4)	În conformitate cu articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesar să se adopte coeficienții de unitate de șeptel care să fie utilizați în anchetele privind structura exploatațiilor agricole și în ancheta privind metodele de producție agricolă.

(5)	Pentru comparabilitate, termenii aflați în lista de caracteristici trebuie să fie înțeleși și aplicați într-un mod uniform la nivelul Comunității.

(6)	În conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesară adoptarea definițiilor caracteristicilor care să fie utilizate pentru structura exploatațiilor agricole.

(7)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesară adoptarea definițiilor caracteristicilor care să fie utilizate pentru ancheta privind metodele de producție agricolă.

(8)

Decizia 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definițiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepțiile de la definiții, precum și regiunile și circumscripțiile în care se întreprind anchetele privind structura exploatațiilor agricole (2) pune în aplicare Regulamentul (CEE) nr. 571/88 al Consiliului (3). Este necesar ca respectiva decizie să fie înlocuită de prezentul regulament.

(9)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru statistică agricolă înființat prin Decizia 72/279/CEE a Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Coeficienții de unitate de șeptel care urmează să fie utilizați în vederea aplicării cerințelor legate de gradul de acoperire și de precizie, în anchetele privind structura exploatațiilor agricole și în ancheta privind metodele de producție agricolă, sunt stabiliți în anexa I.

Articolul 2

Definițiile caracteristicilor care trebuie utilizate în anchetele privind structura exploatațiilor agricole comunitare sunt cele stabilite în anexa II.

Articolul 3

Definițiile caracteristicilor care trebuie utilizate în ancheta comunitară privind metodele de producție agricolă sunt cele stabilite în anexa III.

Articolul 4

Decizia 2000/115/CE se abrogă.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2009.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Membru al Comisiei

(1) JO L 321, 1.12.2008, p. 14.

(2) JO L 38, 12.2.2000, p. 1.

(3) JO L 56, 2.3.1988, p. 1.

(4) JO L 179, 7.8.1972, p. 1.

ANEXA I

Coeficienți de unitate de șeptel

Bovine	Având vârsta sub un an	0,400
	Cu vârsta de un an, dar mai mică de doi ani	0,700
	Mascul, doi ani și peste	1,000
	Juninci de doi ani și peste	0,800
	Vaci pentru lapte	1,000
	Alte vaci, de doi ani și peste	0,800
Ovine și caprine		0,100
Ecvidee		0,800
Porcine	Purcei cu greutatea în viu sub 20 kg	0,027
	Scroafe de reproducție de cel puțin 50 kg și peste	0,500
	Alte porcine	0,300
Păsări de curte	Pui de carne	0,007
	Găini ouătoare	0,014
	Struți	0,350
	Alte păsări de curte	0,030
Iepuri, femele de reproducție		0,020

ANEXA II

Definiția caracteristicilor care să fie utilizate în anchetele privind structura exploatațiilor agricole comunitare (1)

I. CARACTERISTICI GENERALE

1.01

Amplasarea exploatației

Amplasarea exploatației agricole este definită la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008.

1.01.01

Latitudine (într-un arc de 5 minute sau mai puțin)

1.01.02

Longitudine (într-un arc de 5 minute sau mai puțin)

1.02

Statutul juridic al exploatației

Statutul juridic al exploatației depinde de statutul titularului.

1.02.01

Responsabilitatea juridică și economică a exploatației este asumată de:

1.02.01.01

o persoană fizică care este unicul titular, în cazul în care exploatația este independentă?

O persoană fizică titular al unei singure exploatații care nu este legată de alte exploatații ale altora nici printr-o gestionare comună, nici prin dispoziții similare.

1.02.01.01.01

În cazul în care răspunsul la întrebarea anterioară este „da”, persoana (titularul) este, de asemenea, și administratorul exploatației?

1.02.01.01.01.a

În cazul în care persoana respectivă nu este administratorul exploatației, administratorul exploatației este un membru al familiei titularului?

1.02.01.01.01.b

În cazul în care administratorul exploatației este un membru al familiei titularului, administratorul exploatației este soțul/soția titularului? (2)

1.02.01.02

una sau mai multe persoane fizice care este (sunt) partener(i), în cazul în care exploatația este un grup de exploatații?

Partenerul (partenerii) într-o exploatație de grup sunt persoane fizice care posedă, dau în arendă sau gestionează împreună o exploatație agricolă sau își gestionează împreună exploatația individuală ca și cum ar fi vorba de o singură și aceeași exploatație. O asemenea cooperare trebuie să se realizeze fie conform legislației fie pe baza unui acord scris.

1.02.01.03

o persoană juridică?

Un subiect de drept diferit de persoana fizică, dar având drepturile și obligațiile normale ale unui particular, de exemplu posibilitatea de a se constitui parte în justiție sau de a fi chemat în justiție (capacitate juridică generală proprie).

1.03

Tipul de posesiune (raportat la titular) și sistemul de exploatare

1.03.01

Suprafața agricolă utilizată:

Suprafața agricolă utilizată reprezintă suprafața totală de teren arabil, pășune permanentă, suprafețe destinate culturilor permanente și grădinilor familiale utilizate de către titular, indiferent de tipul de posesiune sau de faptul că este utilizat ca parte a unui teren comun.

Terenul comun reprezintă suprafața agricolă utilizată de exploatația agricolă, dar care nu îi aparține direct acesteia, și anume asupra căreia se aplică drepturi comune. Alegerea metodei de punere în aplicare pentru acest teren comun este de competența statelor membre.

1.03.01.01

În regim de exploatare directă

Suprafața agricolă utilizată de exploatație care se află în proprietatea titularului sau este exploatată de acesta în calitate de uzufructuar sau ca deținător de arendă pe termen lung ce se poate moșteni sau în baza altui tip echivalent de posesiune.

1.03.01.02

În arendă

Terenul utilizat închiriat de exploatație în schimbul unei chirii agreate dinainte (în lichidități, în natură sau altfel) și pentru care există un contract de închiriere (scris sau verbal). O suprafață agricolă utilizată este atribuită numai unei singure exploatații. Dacă o suprafață agricolă utilizată este închiriată mai multor exploatații pe durata anului de referință, ea este în mod normal alocată exploatației cu care este asociată la data de referință a anchetei sau celei care s-a folosit de ea pe perioada cea mai lungă în cursul anului de referință.

1.03.01.03

Producție partajată sau alte moduri

(a)

Suprafața agricolă în producție partajată reprezintă suprafața agricolă utilizată (eventual o întreagă exploatație) exploatată în parteneriat de către proprietar cu arendașul pe baza unui contract de producție partajată (scris sau verbal). Produsul (fie economic, fie fizic) al suprafeței exploatate în parteneriat se împarte între cele două părți pe baza unui acord.

(b)	Suprafața agricolă utilizată prin alte modalități de posesiune reprezintă suprafața agricolă utilizată care nu se regăsește la niciuna dintre rubricile anterioare.

1.03.02

Agricultură ecologică

Practici agricole care respectă un set de standarde și norme specificate (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (3) sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică.

1.03.02.01

Suprafața agricolă utilizată totală a exploatației pe care sunt aplicate și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare metode de producție ale agriculturii ecologice

Partea din suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care producția respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind certificarea producției ecologice.

1.03.02.02

Suprafața agricolă utilizată totală a exploatației aflate în curs de transformare pentru a respecta metodele agriculturii ecologice care urmează a fi certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare

Partea din suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care se aplică metode ale agriculturii ecologice, dar la care perioada de tranziție necesară pentru a se considera că se respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică, nu s-a finalizat încă.

1.03.02.03

Suprafața exploatației pe care metodele de producție ale agriculturii ecologice sunt fie aplicate și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare, fie în curs de transformare pentru a fi certificat

Suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care metodele de producție ale agriculturii ecologice sunt fie aplicate și certificate, fie în curs de transformare în vederea certificării conform anumitor standarde stabilite și norme specificate (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică care urmează să fie defalcate pe categorii de cultură.

Culturile sunt definite la secțiunea II „Teren”

1.03.02.03.01

Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe)

1.03.02.03.02

Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)

1.03.02.03.03

Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)

1.03.02.03.04

Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)

1.03.02.03.05

Culturi de plante oleaginoase

1.03.02.03.06

Legume proaspete, pepeni și căpșuni

1.03.02.03.07

Pășuni și fânețe, exclusiv cele de pe terenuri accidentate

1.03.02.03.08

Plantații de pomi și arbuști fructiferi

1.03.02.03.09

Plantații de citrice

1.03.02.03.10

Plantații de măslini

1.03.02.03.11

Plantații viticole

1.03.02.03.99

Alte culturi (plante pentru fibre etc.)

1.03.02.04

Metodele de producție ale agriculturii ecologice aplicate producției animale și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare

Numărul de animale care sunt crescute pe exploatația unde toată sau o parte din producția de animale respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind certificarea producției ecologice care să fie defalcată pe categorii de animale.

Șeptelul este definit la secțiunea III „Șeptel”.

1.03.02.04.01

Bovine

1.03.02.04.02

Porcine

1.03.02.04.03

Ovine și caprine

1.03.02.04.04

Păsări de curte

1.03.02.04.99

Alte animale

1.03.03

Destinația producției exploatației:

1.03.03.01

Gospodăria consumă mai mult de 50 % din valoarea producției finale a exploatației

Gospodăria reprezintă unitatea familială de care aparține exploatația și în care membrii gospodăriei împart aceleași condiții de cazare, o parte sau tot din venitul și averea lor și consumă anumite tipuri de bunuri și servicii în mod colectiv, în principal cazare și hrană.

Producția finală la care se face referire la această caracteristică respectă definiția dată pentru producția utilizabilă din conturile economice pentru agricultură, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (4)

1.03.03.02

Vânzarea directă către consumatorii finali reprezintă mai mult de 50 % din vânzările totale ale exploatației (2)

Vânzarea directă către consumatorii finali reprezintă vânzarea de către exploatație a produselor agricole produse de aceasta, prelucrate sau nu, direct către consumatori, în vederea consumului propriu.

II. TEREN

Suprafața totală a exploatației constă în suprafața agricolă utilizată (teren arabil, pășune permanentă, culturi permanente și grădini familiale).

2.01

Teren arabil

Teren lucrat (arat sau cultivat) cu regularitate și care face în general parte dintr-un sistem de rotație a culturilor.

Rotația culturilor reprezintă practica alternării culturilor anuale de pe o anumită parcelă conform unei scheme sau secvențe planificate în ani succesivi de cultură, astfel încât aceleași soiuri să nu fie cultivate fără întrerupere pe aceeași parcelă. În mod normal, culturile se succedă anual, dar se pot succeda și pe perioade de mai mulți ani. Pentru a se distinge între terenurile arabile și culturile permanente sau pășune permanentă, se utilizează un prag de cinci ani. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care o parcelă este utilizată pentru aceeași cultură timp de cinci ani sau mai mult fără a fi distrusă în același timp cultura precedentă prin implantarea uneia noi, aceasta nu este considerată ca fiind un teren arabil.

2.01.01

Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe)

Se înregistrează toate suprafețele cultivate cu cereale recoltate în stare uscată pentru boabe (inclusiv cerealele utilizate în producerea de energie regenerabilă).

2.01.01.01

Grâu comun și alac

Triticum aestivum L. emend. Fiori și Paol., Triticum spelta L. și Triticum monococcum L.

2.01.01.02

Grâu dur

Triticum durum Desf.

2.01.01.03

Secară

Secale Cereale L., inclusiv amestecurile de secară și alte cereale semănate toamna (borceag).

2.01.01.04

Orz

Hordeum vulgare L.

2.01.01.05

Ovăz

Avena sativa L., inclusiv amestecurile de ovăz și alte cereale semănate primăvara.

2.01.01.06

Porumb boabe

Porumb (Zea mays L.) recoltat pentru boabe.

2.01.01.07

Orez

Oryza sativa L.

2.01.01.99

Alte cereale pentru producția de boabe

Cereale semănate în cultură pură, recoltate în stare uscată pentru boabe, neînregistrate la rubricile anterioare.

2.01.02

Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)

Culturi semănate și recoltate în principal pentru conținutul în proteine.

Se înregistrează toate suprafețele cultivate cu leguminoase uscate și de culturi proteice recoltate în stare uscată pentru boabe, indiferent de utilizare (inclusiv culturile utilizate în producerea de energie regenerabilă).

2.01.02.01

dintre care mazăre, fasole boabe și lupin dulce

Pisum sativum L., Vicia faba L., Lupinus spp., semănate în cultură pură și recoltate în stare uscată pentru boabe.

2.01.03

Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)

Solanum tuberosum L.

2.01.04

Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)

Beta vulgaris L. destinate industriei zahărului și producerii de alcool (inclusiv pentru producerea de energie).

2.01.05

Rădăcinoase furajere și brasicaceae (exclusiv semințe)

Sfecla furajeră (Beta vulgaris L.) și plante din familia brasicacee recoltate în principal pentru hrana animalelor, indiferent dacă sunt rădăcină sau tulpină, și alte plante cultivate în principal pentru rădăcinile lor furajere, care nu au fost menționate în altă parte.

2.01.06

Culturi industriale:

Culturi care de obicei nu sunt vândute direct pentru consum, deoarece necesită o prelucrare industrială înainte de utilizarea finală.

Se înregistrează toate suprafețele de pe care se recoltează plante industriale, indiferent de utilizare (inclusiv recoltele utilizate pentru producția de energie regenerabilă).

2.01.06.01

Tutun

Nicotiana tabacum L.

2.01.06.02

Hamei

Humulus lupulus L.

2.01.06.03

Bumbac

Gossypium spp., recoltat pentru fibră precum și pentru semințe oleaginoase.

2.01.06.04

Rapiță și rapiță sălbatică

Brassica napus L. (partim) și Brassica rapa L. var. sylvestris (Lam.) Rapiță, cultivată pentru producția de ulei, recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.05

Floarea-soarelui

Helianthus annuus L., recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.06

Soia

Glycine max L. Merril, recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.07

Semințe de in (in pentru ulei)

Linum usitatissimum L., varietăți cultivate în special pentru producția de ulei, recoltate sub formă de boabe uscate.

2.01.06.08

Alte culturi oleaginoase

Alte plante cultivate în principal pentru conținutul în ulei, recoltate sub formă de boabe uscate, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.06.09

Linum usitatissimum L., varietăți cultivate în principal pentru producția de fibre.

2.01.06.10

Cânepă

Cannabis sativa L.

2.01.06.11

Alte culturi de plante pentru fibre

Alte plante cultivate în principal pentru conținutul în fibră, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.06.12

Plante aromatice, medicinale și culinare

Plante sau părți din plante utilizate în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman.

Plantele culinare se disting de legume prin faptul că sunt utilizate în cantități mici și că asigură mai degrabă aroma decât substanța nutritivă.

2.01.06.99

Alte culturi industriale care nu sunt menționate în altă parte

Alte culturi de plante tehnice care nu sunt menționate în altă parte.

Sunt incluse și suprafețele de culturi utilizate pentru producția de energie regenerabilă.

2.01.07

Legume proaspete, pepeni și căpșuni, din care:

2.01.07.01

În aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

Legume proaspete, pepeni și căpșuni, în aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

2.01.07.01.01

În câmp deschis

Legume proaspete, pepeni și căpșuni cultivate pe teren arabil în rotație cu alte culturi agricole.

2.01.07.01.02

Producție casnică

Legume proaspete, pepeni și căpșuni cultivate pe teren arabil în rotație cu alte culturi horticole.

2.01.07.02

În seră sau sub alt tip de acoperiș protector (accesibil)

Culturi practicate în sere sau sub acoperișuri înalte, fixe sau mobile (sticlă sau plastic rigid sau flexibil) pe tot parcursul sau pe o mare parte a ciclului vegetativ al acestora.

2.01.08

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele)

2.01.08.01

În aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele) cultivate în aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil).

2.01.08.02

În seră sau sub alt tip de acoperiș protector (accesibil)

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele) cultivate în sere sau sub acoperișuri înalte, fixe sau mobile (sticlă sau plastic rigid sau flexibil) pe tot parcursul sau pe o mare parte a ciclului vegetativ al acestora.

2.01.09

Plante recoltate verzi

Totalitatea culturilor „verzi” pe terenuri arabile destinate în principal hranei animalelor, în rotație cu alte culturi și care ocupă aceeași suprafață timp de mai puțin de cinci ani (culturi furajere anuale și multianuale).

Sunt incluse și culturile utilizate pentru producția de energie regenerabilă.

Sunt incluse și culturile neutilizate în exploatație, dar vândute, fie pentru a fi utilizate direct de către alte exploatații, fie pentru industrie.

2.01.09.01

Pășuni temporare

Plante erbacee pentru pășunat, fân sau însilozare incluse ca parte a unei rotații normale a culturilor, care ocupă solul timp de cel puțin o campanie și mai puțin de cinci ani, semănăturile fiind realizate cu graminee simple sau în amestec. Suprafețele se desțelenesc prin arătură sau prin alte lucrări sau plantele se distrug prin alte metode, de exemplu erbicidare, înainte să fie însămânțate din nou.

Sunt incluse amestecurile în care predomină gramineele și alte culturi furajere (în general, leguminoase), pășunate, recoltate sub formă de plante verzi sau fân.

2.01.09.02

Alte plante recoltate verzi

Alte culturi furajere anuale sau multianuale (mai puțin de 5 ani).

2.01.09.02.01

Porumb verde

Toate formele de porumb (Zea mays L.) cultivat în principal pentru însilozare, care nu este recoltat pentru boabe (știuletele întreg, părți sau planta întreagă).

Aceasta include porumbul verde consumat direct de către animale (fără însilozare) și știuleții de porumb (boabe, cocean, pănuși) recoltat ca furaj pentru animale sau în vederea însilozării, precum și pentru producția de energie regenerabilă.

2.01.09.02.02

Plante leguminoase

Plante leguminoase cultivate și recoltate în stare verde ca plantă întreagă, în principal pentru furaj.

Sunt incluse amestecurile în care predomină (în mod normal > 80 %) leguminoasele furajere și gramineele, recoltate verzi sau ca fân.

2.01.09.02.99

Alte plante recoltate verzi care nu sunt menționate în altă parte

Alte culturi pe terenuri arabile destinate în principal hranei animalelor, recoltate verzi, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.10

Semințe și răsaduri pe teren arabil

Suprafețe pentru producția de semințe sau de răsaduri, destinate vânzării, altele decât cele de cereale, orez, legume uscate, cartofi și plante oleaginoase.

2.01.11

Alte culturi pe teren arabil

Culturi pe teren arabil care nu sunt incluse în altă parte.

2.01.12

Teren necultivat

Orice teren arabil inclus în sistemul de rotație a culturilor, lucrat sau nu, dar fără intenția de a se produce o recoltă pe durata unui an agricol.

Caracteristica esențială a terenului necultivat este că acesta se lasă în repaus pentru a se reface, în mod normal pe toată durata unui an agricol.

Terenul necultivat poate fi:

1.	teren gol, fără nicio cultură;

2.	teren cu vegetație naturală spontană, care poate fi utilizată ca hrană pentru animale sau se poate introduce în arătură;

3.	teren însămânțat exclusiv pentru producția de îngrășăminte verzi (teren necultivat verde).

Sunt incluse toate suprafețele de teren arabil păstrat în bune condiții agricole și de mediu, astfel cum sunt definite la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului (5) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă, indiferent dacă sunt parte sau nu a unei rotații a culturilor.

2.01.12.01

Teren necultivat fără niciun fel de subvenții

Teren necultivat pentru care nu se plătește niciun ajutor financiar sau subvenție.

2.01.12.02

Teren necultivat, aflat în regim de subvenții fără exploatație economică

Teren necultivat pentru care titularul poate solicita ajutor financiar.

2.02

Grădini familiale

Suprafețe alocate cultivării de produse agricole destinate consumului propriu al titularului și al familiei sale, în mod normal separate de restul terenului agricol, și recunoscute sub denumirea de grădini familiale.

Sunt vândute de exploatație numai produsele excedentare ocazionale care provin de pe această suprafață. Toate suprafețele ale căror produse sunt vândute cu regularitate pe piață sunt incluse la alte rubrici, chiar dacă o parte din acestea este consumată de către titular și familia sa.

2.03

Pajiște permanentă

Teren consacrat în mod permanent (pentru o perioadă de cinci ani și mai mult) culturii de plante furajere erbacee, fie că acestea sunt cultivate (semănate), fie naturale (autoînsămânțate), care nu intră în sistemul de rotație a culturilor al exploatației.

Terenul poate fi utilizat pentru pășunat sau poate fi cosit pentru însilozare, fân sau pentru producerea de energie regenerabilă.

2.03.01

Pășuni și fânețe, exclusiv cele de pe terenuri accidentate

Pășune permanentă aflată pe soluri de calitate bună sau medie. Aceste suprafețe pot fi utilizate în mod normal pentru pășunatul intensiv.

2.03.02

Pășuni și fânețe pe terenuri accidentate

Pajiștile permanente cu randament slab, cu soluri în general sărace, de exemplu cele situate frecvent pe coline și la altitudine mare, de obicei neameliorate cu îngrășăminte, prin cultură, cu însămânțări sau drenaj.

Aceste suprafețe pot fi în mod normal utilizate pentru pășunatul extensiv și nu sunt în mod normal cosite sau se practică cositul extensiv; ele nu pot face față unei densități mari de animale.

2.03.03

Pajiști permanente care nu mai sunt folosite pentru producție și care pot beneficia de subvenții

Suprafețele pajiștilor permanente și ale fânețelor care nu mai sunt folosite pentru producție și care, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sau, după caz, cu legislația cea mai recentă, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu și pot beneficia de sprijin financiar.

2.04

Culturi permanente

Culturi care nu sunt cultivate în rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă solul o perioadă lungă de timp și dau recolte timp de mai mulți ani.

2.04.01

Plantații de pomi și arbuști fructiferi

Suprafețe cu pomi fructiferi, arbuști sau plante vivace cu fructe tip bacă altele decât căpșunii, destinate producției de fructe. Livezile pot fi de tip continuu cu spațiere minimă între arbori sau de tip discontinuu cu spațiere mare.

2.04.01.01

Specii de fructe, dintre care:

2.04.01.01.01

Fructe din zone cu climă temperată

Plantații de pomi fructiferi care sunt cultivate în mod tradițional în zonele cu climă temperată în vederea producerii de fructe.

2.04.01.01.02

Fructe din zone cu climă subtropicală

Plantații de pomi fructiferi care nu sunt cultivate în mod tradițional în zonele cu climă subtropicală în vederea producerii de fructe.

2.04.01.02

Specii de bace

Arbuști fructiferi care se plantează în mod tradițional atât în zonele cu climă temperată, cât și în cele cu climă subtropicală în vederea producerii de fructe tip bacă.

2.04.01.03

Fructe cu coajă lemnoasă

Plantații de pomi cu fructe cu coajă lemnoasă care sunt cultivate în mod tradițional în zone cu climă temperată și în zone cu climă subtropicală.

2.04.02

Plantații de citrice

Plantații de Citrus spp.

2.04.03

Plantații de măslini

Plantații de Olea europea L.

2.04.03.01

Care produc în mod curent măsline de masă

Plantații de varietăți cultivate în mod curent în vederea producerii de măsline de masă.

2.04.03.02

Care produc în mod curent măsline pentru producția de ulei de măsline

Plantații de varietăți cultivate în mod curent pentru producerea de ulei de măsline.

2.04.04

Plantații viticole, din care cele care produc în mod curent:

Plantații de Vitis vinifera L.

2.04.04.01

Vin de calitate

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri cu denumire de origine protejată (DOP) care respectă cerințele (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului (6) sau, unde este cazul, din legislația cea mai recentă și (ii) din normele naționale corespunzătoare.

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri cu indicație geografică protejată (IGP) care respectă cerințele (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau, unde este cazul, din legislația cea mai recentă și (ii) din normele naționale corespunzătoare.

2.04.04.02

Alte vinuri

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri, altele decât vinurile DOP și IGP.

2.04.04.03

Struguri de masă

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de struguri proaspeți.

2.04.04.04

Stafide

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de stafide.

2.04.05

Pepiniere

Suprafețe de plante tinere lemnoase cultivate în aer liber destinate replantării:

(a)	pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi;

(b)	pepiniere de pomi și arbuști fructiferi;

(c)	pepiniere de plante ornamentale;

(d)	pepiniere de arbori de pădure (cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită);

(e)	arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe ramblee (de exemplu, plante pentru garduri vii, trandafiri ornamentali și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale), precum și portaltoii acestora și materialul săditor.

2.04.06

Alte culturi permanente

Culturi permanente în aer liber altele decât cele menționate la rubricile precedente și, în special, cele utilizate pentru împletituri și țesături, recoltate în general anual.

2.04.06.01

dintre care pomi de Crăciun (2)

Arbori plantați în scopuri comerciale ca pomi de Crăciun pe suprafața agricolă utilizată.

2.04.07

Culturi permanente în seră

2.05

Alt tip de teren

Acest „alt tip de teren” cuprinde suprafața agricolă neutilizată (suprafață agricolă care nu mai este exploatată din motive economice, sociale sau din alte motive și care nu se mai folosește în sistemul de rotație a culturilor), suprafața împădurită și alt teren ocupat de clădiri, curtea exploatației, drumuri, iazuri, cariere, teren arid, teren stâncos etc.

2.05.01

Suprafață agricolă neutilizată

Suprafață utilizată anterior ca suprafață agricolă, dar care, în cursul anului de referință pentru anchetă, nu mai este lucrată din motive economice, sociale sau din alte motive și care nu participă la sistemul de rotație a culturilor, și anume teren care nu este destinat niciunei utilizări agricole.

Acest teren ar putea fi redat culturii cu ajutorul mijloacelor disponibile în mod normal într-o exploatație.

2.05.02

Suprafețe împădurite

Suprafețe acoperite de copaci sau arbuști de pădure, inclusiv plantații de plopi în interiorul sau în afara pădurii și pepinierele de copaci de pădure cultivate pe teren împădurit pentru nevoile proprii ale exploatației, precum și facilități forestiere (drumuri forestiere, depozite pentru cherestea etc.).

2.05.02.01

dintre care crânguri cu rotație rapidă

Suprafețele împădurite pentru creșterea plantelor de pădure, în cazul în care perioada de rotație este de 20 ani sau mai puțin.

Perioada de rotație este timpul dintre prima semănare/plantare a copacilor și recoltarea produsului final, în cazul în care recoltarea nu include acțiuni curente de gospodărire, cum ar fi rărirea.

2.05.03

Alt tip de teren (teren ocupat de clădiri, curtea exploatației, drumuri, iazuri, cariere, teren arid, teren stâncos etc.)

Toate acele părți din suprafața totală care aparțin exploatației agricole care nu constituie nici suprafață agricolă utilizată, nici suprafață agricolă neutilizată, nici teren împădurit.

2.06

Ciuperci, suprafață irigată, culturi energetice și culturi modificate genetic

2.06.01

Ciuperci

Ciuperci de cultură crescute în clădiri care au fost construite special sau adaptate pentru creșterea ciupercilor, precum și spații subterane, peșteri și pivnițe.

2.06.02

Suprafață irigată

2.06.02.01

Suprafață irigabilă totală

Suprafața agricolă utilizată totală maximă care, în cursul anului de referință, ar putea fi irigată cu instalațiile și cantitatea de apă disponibile în mod curent pe exploatație.

2.06.02.02

Suprafață totală cultivată irigată cel puțin o dată în ultimele 12 luni

Suprafața culturilor care au fost irigate efectiv cel puțin o dată în cursul celor 12 luni anterioare datei anchetei.

2.06.03

Culturi energetice (pentru producerea de biocombustibili sau de alte tipuri de energie regenerabilă)

Suprafața de producție a culturilor energetice care beneficiază de următoarele schemele de sprijin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003:

—	ajutor specific pentru culturi energetice (articolul 88);

—	plățile legate de retragerile din circuitul agricol atunci când producția are loc pe o suprafață retrasă din circuitul agricol (articolul 55 sau 56).

Nu sunt incluse alte suprafețe utilizate pentru producția de culturi energetice (cu precădere cele care beneficiază de plăți legate de drepturi „normale” în cadrul schemei de plată unică sau schemei simplificate de plată pe suprafață).

2.06.03.01

din care pe suprafață retrasă din circuitul agricol

Suprafața de producție a culturilor energetice care beneficiază de plăți legate de drepturile de retragere din circuitul agricol când producția se obține de pe o suprafață retrasă din circuitul agricol [Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, articolul 55 sau 56]

2.06.04

Culturi modificate genetic

„culturi modificate genetic (CMG)” înseamnă orice organism, astfel cum este definit la articolul 2 din Directiva 2001/18/CE a Consiliului (7) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă.

III. ȘEPTEL

Efective de animale de producție care se află în posesia sau gestiunea directă a exploatației la data de referință a anchetei.

Animalele nu aparțin în mod necesar deținătorului exploatației. Aceste animale se pot afla în exploatație (pe suprafețele agricole utilizate sau în adăposturi folosite de exploatație) sau în afara acesteia (pe pășunile comunale sau în curs de migrare etc.).

3.01	Ecvidee Animale domestice care aparțin familiei Equidae, genus Equus (cai, măgari etc.).
3.02	Bovine Animale domestice din specia Bos taurus și Bubalus bubalis, inclusiv hibrizi, cum ar fi Beefalo.
3.02.01		Bovine, sub un an, masculi și femele
3.02.02		Bovine, între unu și doi ani, masculi
3.02.03		Bovine, între unu și doi ani, femele
3.02.04		Bovine, masculi, de doi ani și peste
3.02.05		Juninci de doi ani și peste Bovine femele în vârstă de doi ani și mai mult care nu au fătat.
3.02.06		Vaci pentru lapte Bovine femele care au fătat (inclusiv cele sub doi ani) și care datorită rasei sau unor calități speciale sunt crescute exclusiv sau în mod principal pentru producția laptelui pentru consum uman sau pentru prelucrare în vederea obținerii de produse lactate.
3.02.99		Alte vaci Bovine femele care au fătat (inclusiv cele sub doi ani) și care datorită rasei sau unor calități speciale sunt crescute exclusiv sau în mod principal pentru reproducție și al căror lapte nu este destinat consumului uman sau prelucrării în vederea obținerii de produse lactate.
3.03	Ovine și caprine
3.03.1		Ovine (toate vârstele) Animale domestice din specia Ovis aries.
3.03.01.01			Femele de reproducție Oi și mioare montate.
3.03.01.99			Alte ovine Toate ovinele, altele decât femele de reproducție.
3.03.02		Caprine (toate vârstele) Animale domestice din subspecia Capra aegagrus hircus.
3.03.02.01			Femele de reproducție Capre care au fătat deja o dată și capre care au fost împerecheate.
3.03.02.99			Alte caprine Toate caprinele care nu sunt femele pentru reproducție.
3.04	Porcine Animale domestice din specia Sus scrofa domesticus.
3.04.01		Purcei cu greutatea animalului viu sub 20 de kilograme Purcei care au în general greutatea animalului viu de mai puțin de 20 kilograme.
3.04.02		Scroafe de reproducție de 50 de kilograme și peste Porcine femele pentru reproducție de 50 de kilograme și peste păstrate pentru rasă, indiferent dacă au fătat sau nu.
3.04.99		Alte porcine Porcine care nu au fost menționate în altă parte.
3.05	Păsări de curte
3.05.01		Pui de carne Animale domestice din specia Gallus gallus crescute pentru producția de carne.
3.05.02		Găini ouătoare Animale domestice din specia Gallus gallus crescute pentru producția de ouă.
3.05.03		Alte păsări de curte Păsări de curte care nu au fost menționate la rubrica „Păsări de curte” sau la rubrica „Găini ouătoare”.
3.05.03.01			Curcani (2) Animale domestice din specia Meleagris.
3.05.03.02			Rațe (2) Animale domestice din speciile Anas și Cairina moschata.
3.05.03.03			Gâște (2) Animale domestice din specia Anser anser dom.
3.05.03.04			Struți (2) Struți (Struthio camelus).
3.05.03.99			Alte păsări de curte care nu sunt menționate în altă parte (2)
3.06	Iepuri, femele de reproducție Iepuri femele (din specia Oryctolagus) pentru reproducția de iepuri pentru carne, care au fătat deja.
3.07	Albine Numărul de stupi ocupați cu albine (Apis mellifera) pentru producerea de miere.
3.99	Animale domestice care nu sunt menționate în altă parte Orice animale domestice de producție care nu sunt menționate în această secțiune.

IV. MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE

4.01

IV. (i) MAȘINI (2)

Vehicule cu motor și mașini utilizate de exploatația agricolă în cursul ultimelor douăsprezece luni precedente datei de referință a anchetei.

4.01.01

Care aparțin exclusiv exploatației

Vehicule cu motor, mașini și utilaje care sunt în proprietatea unică a exploatației agricole la data de referință a anchetei.

4.01.01.a

Tractoare cu patru roți, tractoare cu șenile, transportatoare de unelte

Toate tractoarele care au cel puțin două osii și orice alte vehicule cu motor utilizate ca tractoare agricole.

4.01.01.b

Cultivatoare, prășitoare, prășitoare rotative și secerători

Vehicule cu motor cu o singură osie sau fără osie, utilizate în agricultură, horticultură și viticultură.

4.01.01.c

Combine de recoltat

Mașini pentru recoltat și treierat cereale, plante oleaginoase și proteaginoase, semințe de legume și graminee etc., indiferent dacă sunt cu autopropulsie, tractate de sau montate pe tractor.

4.01.01.d

Alte mașini de recoltat complet mecanizate

Mașini, altele decât combinele de recoltat, pentru recoltarea în flux continuu a sfeclei de zahăr, cartofilor sau furajelor, indiferent dacă sunt autopropulsate, tractate de sau montate pe tractor.

4.01.02

Mașini utilizate de mai multe exploatații

Vehicule cu motor și mașini utilizate de exploatația agricolă în ultimele douăsprezece luni care precedă ziua de referință a anchetei, dar care sunt în proprietatea:

—	unei alte exploatații agricole (de exemplu utilizate pe bază de întrajutorare reciprocă sau închiriate de la un sindicat de împrumut de mașini); sau

—	a unei cooperative; sau

—	a două sau mai multe exploatații agricole în coproprietate; sau

—	a unei grupări în vederea utilizării de mașini; sau

—	a unei agenții de furnizare de servicii agricole.

4.01.02.a

Tractoare cu patru roți, tractoare cu șenile, transportatoare de unelte

4.01.02.b

Cultivatoare, prășitoare, prășitoare rotative și secerători

4.01.02.c

Combine de recoltat

4.01.02.d

Alte mașini de recoltat complet mecanizate

4.02

IV. (ii) ECHIPAMENT

4.02.01

Echipament folosit pentru producerea de energie regenerabilă în funcție de tipul de sursă de energie:

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă pe durata a 12 luni care se încheie în ziua de referință a anchetei pentru comercializare (conectată la rețea) sau pentru propria producție agricolă (neconectată la rețea).

Echipamentul situat pe teren care aparține exploatației este exclus dacă fermierul nu este implicat în producerea de energie, fie prin investiții, fie prin participare activă (i.e. doar primește chirie pentru teren).

4.02.01.01

Energie eoliană

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din energie eoliană.

Energia eoliană este energia cinetică a vântului exploatată pentru a produce energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.

Energia mecanică obținută direct din energia eoliană este, de asemenea, inclusă.

4.02.01.02

Biomasă

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din biomasă.

Biomasa este material organic, non-fosil solid, lichid sau gazos, de origine biologică, utilizat pentru producerea de căldură, electricitate sau combustibil pentru transport.

4.02.01.02.01

din care biometan

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din biomasă.

Biogazul este un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei.

4.02.01.03

Energie solară

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din radiația solară.

Radiația solară reprezintă radiațiile solare exploatate pentru producerea de apă caldă și de energie electrică.

4.02.01.04

Energie hidraulică

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din energie hidraulică.

Energia hidraulică reprezintă energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale.

Energia mecanică obținută direct din energia apei este, de asemenea, inclusă.

4.02.01.99

Alte tipuri de surse de energie regenerabilă

Orice alt echipament utilizat de exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă care nu a fost menționat în altă parte la această secțiune.

V. FORȚA DE MUNCĂ

5.01

V. (i) LUCRĂRI AGRICOLE PE EXPLOATAȚIE

Forța de muncă agricolă

Forța de muncă agricolă a exploatației include toate persoanele care au absolvit învățământul obligatoriu (dacă au împlinit vârsta de absolvire a școlii) care au lucrat pe exploatația care a făcut obiectul anchetei în cursul celor 12 luni de dinaintea zilei de referință a anchetei.

În cazul în care legislația națională nu precizează vârsta minimă pentru învățământul obligatoriu la zi sau seral, se consideră ca vârstă convențională de absolvire a școlii vârsta de 15 ani.

Titularii individuali care nu prestează activitate agricolă pe exploatație sunt înregistrați în anchetă, dar nu sunt trecuți la „Forța de muncă agricolă totală”.

Toate persoanele care au vârsta de pensionare și continuă să lucreze pe exploatație se includ în forța de muncă a exploatației.

Nu este cuprinsă forța de muncă care lucrează în cadrul exploatației, dar este utilizată de un terț sau în cadrul unor acorduri de întrajutorare (de exemplu, personalul din întreprinderi agricole sau din cooperative).

Munca agricolă

Este considerată muncă agricolă orice tip de muncă pe exploatație care contribuie fie la (i) activitățile definite în anexa I din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008; fie la (ii) întreținerea mijloacelor de producție; fie la (iii) activități ce decurg în mod direct din aceste activități productive.

Timpul utilizat pentru muncă agricolă pe exploatație

Timpul utilizat pentru muncă agricolă pe exploatație reprezintă timpul de lucru alocat efectiv muncii agricole pentru exploatație, exclusiv munca în gospodăriile titularului sau administratorului.

Unitate anuală de muncă (UAM)

Timpul de ocupare echivalent normă întreagă, și anume numărul total de ore de muncă împărțit la media anuală a orelor de muncă pentru locurile de muncă cu normă întreagă din țară.

Prin normă întreagă se înțelege numărul minim de ore necesar potrivit dispozițiilor naționale care reglementează contractele de angajare. În cazul în care în aceste contracte nu este indicat numărul anual de ore, se ia în considerare un minim de 1 800 de ore pe an (225 de zile lucrătoare de opt ore).

5.01.01

Titularul

Titularul este persoana fizică, grupul de persoane fizice sau persoana juridică în numele și pe seama căreia este exploatată exploatația și care răspunde din punct de vedere juridic și economic de exploatație, adică persoana care își asumă riscurile economice pentru aceasta.

Titularul poate fi proprietar, fermier, emfiteot, uzufructuar sau mandatar.

5.01.01.01

Sex

5.01.01.02

Vârstă

5.01.01.03

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților din gospodărie)

5.01.02

Administratorul

Persoana fizică care se ocupă de gestionarea curentă financiară și a producției care țin de funcționarea exploatației respective.

5.01.02.01

Sex

5.01.02.02

Vârstă

5.01.02.03

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților din gospodărie)

5.01.02.04

Nivelul de instruire al șefului exploatației

5.01.02.04.a

Pregătirea agricolă a șefului exploatației

Numai experiența practică în domeniul agriculturii

Experiența acumulată prin muncă efectivă într-o exploatație agricolă.

Formare elementară în domeniul agriculturii

Orice ciclu de formare încheiat într-un colegiu agricol general și/sau într-o instituție specializată în anumite discipline (horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, științe veterinare, tehnologie agricolă și discipline conexe). Ucenicia agricolă încheiată se consideră de asemenea pregătire de bază.

Pregătire completă în domeniul agriculturii

Orice curs de pregătire cu o durată de cel puțin doi ani compleți de pregătire după încheierea învățământului obligatoriu și încheiat la un colegiu agricol, universitate sau alt institut de învățământ superior în specialitatea agricultură, horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, științe veterinare, tehnologie agricolă sau o disciplină conexă.

5.01.02.04.b

Formarea profesională a administratorului în ultimele 12 luni (8)

Formarea profesională reprezintă o măsură sau o activitate de formare furnizată de un formator sau o instituție de formare care are ca prim obiectiv dobândirea de noi competențe legate de activitățile agricole sau de activități legate direct de exploatație sau dezvoltarea și perfecționarea celor existente.

5.01.03

Membri ai familiei titularului, care desfășoară activități agricole pentru exploatație:

Membrii de familie ai titularului unic, inclusiv soțul/soția, care desfășoară activități agricole pe exploatație, dar care nu locuiesc în mod necesar pe exploatație.

În general, membrii familiei titularului sunt soțul/soția, rudele în linie ascendentă sau descendentă (inclusiv cele prin căsătorie sau prin adopție) și frații și surorile titularului sau soțul/soția său/sa.

Două persoane care locuiesc împreună ca parteneri conjugali, fără a fi căsătoriți, sunt considerate, de asemenea, ca fiind soț și soție.

5.01.03.01

Membri ai familiei titularului unic, care desfășoară activități agricole pentru exploatație: bărbați

—	Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.03.02

Membri ai familiei titularului unic, care desfășoară activități agricole pentru exploatație: femei

—	Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.04

Angajați permanenți nemembri ai familiei

Toate persoanele care efectuează activități agricole și care primesc pentru acesta orice tip de remunerație (salariu, simbrie, profit sau alte plăți, inclusiv plata în natură) de pe exploatația agricolă, altele decât titularul și membrii familiei sale.

Forța de muncă angajată permanent sunt persoanele care au efectuat activități agricole pe exploatație în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei, indiferent de durata săptămânii de lucru.

De asemenea, sunt incluse și persoanele care au muncit cu regularitate o parte din această perioadă, dar care nu au putut munci întreaga perioadă, din următoarele motive:

condițiile speciale de producție în cadrul exploatației (de exemplu, la exploatațiile specializate în cultivarea măslinilor sau a strugurilor sau a fructelor și legumelor în aer liber, sau în îngrășarea vitelor prin hrănirea cu iarbă, în cazul cărora forța de muncă este necesară un număr limitat de luni);

2.	neprezentare la lucru ca urmare a concediilor, a satisfacerii serviciului militar, a unor boli, accidente sau a decesului;

3.	începerea sau încetarea angajării pe exploatație (acoperă, de asemenea, și lucrătorii care încetează lucrul pentru o exploatație agricolă pentru a începe să lucreze pentru o alta, în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei);

4.	încetarea totală a activității în cadrul exploatației din cauze de forță majoră (inundații, incendii etc.).

5.01.04.01

Angajați permanenți nemembri ai familiei: bărbați

—	Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.04.02

Angajați permanenți nemembri ai familiei: femei

—	Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.05

Angajați nepermanenți nemembri ai familiei: bărbați și femei

Persoanele angajate nepermanent sunt lucrătorii „fără contract permanent”care, din alte motive decât cele enumerate la rubrica „Angajați permanenți nemembri ai familiei”, nu au muncit în fiecare săptămână pe exploatația agricolă în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei.

Numărul de zile de lucru efectuate de forța de muncă nepermanentă, nemembră a familiei, este orice zi cu o durată care să îl îndreptățească pe lucrător la plata salariului sau a oricărui alt tip de remunerare (profit sau alte plăți, inclusiv plata în natură) pentru o zi completă de muncă în cursul căreia este prestată o muncă de tipul celei efectuate de un lucrător agricol angajat cu normă întreagă. Zilele de concediu și de concediu medical nu se socotesc zile de muncă.

O zi de muncă completă este ziua normală de muncă a lucrătorilor angajați permanenți cu normă întreagă.

5.01.06

Numărul total de zile lucrătoare cu normă întreagă de muncă agricolă în cursul celor 12 luni care precedă ziua anchetei, neincluse în categoriile anterioare, efectuate pe exploatație de persoane neangajate direct de titular (de exemplu persoane angajate de contractori)

Toate tipurile de muncă agricolă desfășurată pe exploatație pentru exploatație de către persoane care nu sunt angajate direct de către exploatație, ci sunt liber întreprinzători sau angajate de terți, de exemplu, contractori sau cooperative.

Numărul de ore de muncă prestate trebuie să fie transformat în numărul echivalent de zile sau săptămâni de muncă cu normă întreagă.

5.02

V. (ii) ALTE ACTIVITĂȚI LUCRATIVE (alte activități decât cele agricole, pe exploatație, și activități în afara exploatației)

Altă activitate lucrativă este orice activitate, alta decât cea privind munca agricolă definită la secțiunea V. punctul (i), desfășurată în schimbul unei remunerații (salariu, simbrie, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în natură, pentru serviciul prestat).

Se include și munca agricolă efectuată de către forța de muncă a unei exploatații agricole pentru o altă exploatație.

Informațiile sunt colectate numai pe exploatația unde titularul este o persoană fizică (acolo unde titularul este și administrator). Persoanele juridice sunt excluse.

Sunt excluse activitățile lucrative secundare neagricole inseparabile desfășurate în cadrul exploatației deoarece acestea sunt incluse la activitate agricolă.

Activitatea principală

Activități care ocupă un timp mai mare decât activitatea agricolă efectuată pentru exploatație.

Activitate secundară

Activități care ocupă un timp mai mic decât activitatea agricolă efectuată pentru exploatație.

5.02.01

Alte activități lucrative ale titularului care este, de asemenea, și administratorul exploatației:

5.02.01.01

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.01.02

Ca activitatea a lui/a ei secundară

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.01.03

Activități direct legate de exploatație

5.02.01.04

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.02

Alte activități lucrative ale soțului/soției titularului unic:

5.02.02.01

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.02.02

Ca activitatea a lui/a ei secundară

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.02.03

Activități direct legate de exploatație

5.02.02.04

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.03

Alte activități lucrative ale celorlalți membri ai familiei titularului unic:

5.02.03.01

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.03.02

Ca activitatea a lui/a ei secundară

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.03.03

Activități direct legate de exploatație

5.02.03.04

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.04

Forță de muncă, persoane nemembre ale familiei, angajate direct în mod permanent și implicate în alte activități lucrative direct legate de exploatație

5.02.04.01

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.04.02

Ca activitatea a lui/a ei secundară

VI. ALTE ACTIVITĂȚI LUCRATIVE ALE EXPLOATAȚIEI (DIRECT LEGATE DE EXPLOATAȚIE)

6.01	VI. (i) Lista celorlalte activități lucrative Alte activități lucrative ale exploatației cuprind toate activitățile, altele decât muncă agricolă, direct legate de exploatație și cu impact economic asupra exploatației. „Activitățile direct legate de exploatație” sunt activitățile care utilizează fie resursele (suprafața, clădirile, echipamentul etc.), fie produsele exploatației. Dacă se folosește numai forța de muncă (din familie sau din afara) și nu se apelează la alte resurse ale exploatației, atunci se consideră că lucrătorii desfășoară activități sub două regimuri diferite și aceste activități sunt, prin urmare, considerate ca nefiind legate direct de exploatație. Se include atât munca agricolă, cât și munca neagricolă pentru o altă exploatație. În acest context activități lucrative înseamnă munca efectivă; investițiile financiare pure fiind excluse. Se exclude, de asemenea, și închirierea terenului pentru activități diverse fără implicarea în continuare în aceste activități.
6.01.01		Turism, cazare și alte activități de agrement Toate activitățile de turism, serviciile de cazare, vizitarea exploatației de către turiști sau alte grupuri, activitățile sportive și recreative etc. care utilizează suprafața, clădirile sau alte resurse ale exploatației.
6.01.02		Artizanat Obiecte artizanale fabricate în cadrul exploatației de către titular sau de către, membrii familiei acestuia sau de către forța de muncă din afara familiei, cu condiția ca aceasta din urmă să efectueze și muncă agricolă, indiferent de modul de vânzare a produselor.
6.01.03		Prelucrarea produselor agricole Orice prelucrare, în cadrul exploatației, a unui produs agricol primar într-un produs secundar prelucrat, indiferent dacă materia primă este produsă în cadrul exploatației sau cumpărată din afară. Aceasta include prelucrarea cărnii, fabricarea brânzei etc. Toate prelucrările produselor agricole din cadrul acestei rubrici, cu condiția ca prelucrarea să fie considerată ca fiind parte a activității agricole. Fabricarea vinului și producția de ulei de măsline sunt, prin urmare, excluse cu condiția ca procentul de vin și ulei cumpărat să nu fie semnificativ.
6.01.04		Producția de energie regenerabilă Producerea de energie regenerabilă destinată vânzării include biogazul, biocombustibilii sau electricitatea obținute prin turbine eoliene, alte instalații sau din materie primă provenită din agricultură. Energia regenerabilă produsă numai pentru nevoile proprii ale exploatației nu se include aici.
6.01.05		Prelucrarea lemnului (de exemplu, tăierea) Prelucrarea lemnului brut destinat vânzării în cadrul exploatației (tăierea de cherestea etc.)
6.01.06		Acvacultură Producția de pește, raci etc. în cadrul exploatației. Se exclud activitățile care țin numai de pescuit.
6.01.07		Lucrări contractuale (folosind mijloacele de producție ale exploatației) Lucrări contractuale, realizate cu ajutorul echipamentului exploatației în interiorul sau în afara sectorului agricol, de exemplu deszăpezire, remorcare, întreținerea peisajului, servicii agricole sau legate de mediu etc.
6.01.07.01			Agricole (pentru alte exploatații)
6.01.07.02			Neagricole
6.01.08		Silvicultură Lucrări de silvicultură care utilizează atât forța de muncă, cât și mașinile și echipamentele exploatației, în general în scopuri agricole.
6.01.99		Altele Alte activități lucrative direct legate de exploatație care nu au fost menționate în altă parte.
6.02	VI. (ii) Importanța celorlalte activități lucrative, direct legate de exploatație
6.02.01		Procentajul producției finale a exploatației Partea de profit a altor activități lucrative direct legate de exploatație raportată la profitul total al exploatației (inclusiv plățile directe).

VII. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

7.01	Exploatația a beneficiat de una din următoarele măsuri de dezvoltare rurală în cursul ultimilor 3 ani Informațiile trebuie colectate și dacă exploatația a beneficiat și dacă nu a beneficiat de una din următoarele măsuri de dezvoltare rurală în cursul ultimilor 3 ani conform unui anumit set de standarde și norme precizate în regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (9) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă.
7.01.01		Utilizarea serviciilor de consiliere Articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Utilizarea serviciilor de consiliere
7.01.02		Modernizarea exploatațiilor agricole Articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Modernizarea exploatațiilor agricole
7.01.03		Creșterea valorii adăugate pentru produsele agricole și forestiere Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Creșterea valorii adăugate pentru produsele agricole și forestiere.
7.01.04		Respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară Articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară
7.01.05		Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentară Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentară.
7.01.06		Plățile Natura 2000 pentru suprafețele agricole Articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți Natura 2000.
7.01.07		Plăți aferente directivei - cadru privind apa Articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți aferente Directivei 2000/60/CE (10).
7.01.08		Plăți pentru agromediu Articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți pentru agromediu
7.01.08.01			din care în cadrul agriculturii ecologice Articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți pentru agromediu și pentru cazurile în care în cadrul exploatației se practică agricultură conform unui anumit set de standarde și norme precizate în Regulamentul (CE) nr. 834/2007.
7.01.09		Plăți în favoarea bunăstării animalelor Articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți în favoarea bunăstării animalelor.
7.01.10		Diversificarea spre activități neagricole Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Diversificarea spre activități neagricole.
7.01.11		Promovarea activităților turistice Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Promovarea activităților turistice.

(1) Definiția de bază pentru exploatațiile agricole și pentru unitatea de șeptel mare sunt stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008.

(2) În 2010, nu se include.

(3) JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

(4) JO L 33, 5.2.2004, p. 1.

(5) JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

(6) JO L 148, 6.6.2008, p. 1.

(7) JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

(8) În 2013, nu se include.

(9) JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

(10) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

ANEXA III

Definiția caracteristicilor care să fie utilizate în anchetele comunitare privind metodele de producție

I. METODE DE ARAT SOLUL

1.01

Lucrări de arătură convenționale (plug cu brăzdar sau plug cu disc)

Terenul arabil arat convențional care presupune aratul solului, în mod normal cu un plug cu brăzdar sau cu disc ca operațiune primară de arat, urmată de aratul secundar cu o grapă cu disc.

1.02

Lucrări de arătură de conservare (arătură redusă)

Teren arabil pe care se efectuează lucrări de arătură de conservare (reduse), care este o practică de arat sau sistem de practici în care sunt lăsate reziduuri vegetale (cel puțin 30 %) la suprafața solului pentru controlul eroziunii și păstrarea umidității, în general prin nerăsturnarea brazdei.

1.03

Fără lucrări de arătură (însămânțare directă)

Teren arabil pe care nu se efectuează lucrări de arătură între recoltare și însămânțare.

II. CONSERVAREA SOLULUI

2.01	Acoperirea solului iarna Practica prin care, iarna, terenul arabil este acoperit cu plante sau reziduuri vegetale sau este lăsat descoperit.
2.01.01		Cultură normală de iarnă Teren arabil pe care culturile sunt semănate toamna și cresc în timpul iernii (culturi normale de iarnă, cum ar fi grâul de iarnă), în general recoltate sau utilizate ca nutreț.
2.01.02		Cultură de acoperire sau cultură intermediară Teren arabil pe care sunt însămânțate în mod special plante pentru a se reduce eroziunea solului, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor în timpul iernii sau în alte perioade când terenul ar fi necultivat și expus pierderilor. Interesul economic al acestor culturi este redus și obiectivul principal rămâne protecția solului și a îngrășămintelor. În mod normal, culturile sunt arate în brazdă primăvara, înainte de semănarea altei culturi și acestea nu sunt nici recoltate, nici folosite ca nutreț.
2.01.03		Reziduuri vegetale Teren arabil acoperit cu reziduuri vegetale și miriște din campania anterioară din iarnă. anterioară Culturile intermediare și cele de acoperire sunt excluse.
2.01.04		Sol necultivat Teren arabil care toamna este arat sau pe care se efectuează alt tip de lucrare, dar nu este însămânțat sau acoperit pe timpul iernii cu niciun fel de reziduuri vegetale, rămânând necultivat până la operațiunile agrotehnice de preînsămânțare sau însămânțare din primăvara următoare.
2.02	Rotația culturilor:
2.02.01		Cota de suprafață arabilă în afara rotației de culturi planificată Teren arabil care este cultivat cu același tip de cultură timp de 3 ani sau mai mult, consecutiv, și care nu face parte din rotația de culturi planificată. Rotația culturilor reprezintă practica alternării culturilor anuale de pe o anumită parcelă conform unei scheme sau secvențe planificate în ani succesivi de cultură astfel încât aceleași soiuri să nu fie cultivate fără întrerupere pe aceeași parcelă. Dacă același tip de cultură este cultivat în mod continuu, pentru a descrie acest fenomen se poate utiliza termenul de monocultură.

III. CARACTERISTICI ALE PEISAJULUI

3.01	Elemente liniare menținute de producătorii agricoli pe durata ultimilor 3 ani Elemente liniare sunt șirurile de copaci amenajate de om, arbuști sau tufișuri, ziduri de piatră etc., care servesc în general la delimitarea unei parcele.
3.01.a		Garduri vii Șiruri de arbuști sau tufișuri care formează un gard viu, uneori având un șir central de copaci.
3.01.b		Rânduri de copaci Vegetație lemnoasă continuă liniară care delimitează de obicei parcele în interiorul terenului agricol sau de-a lungul drumurilor sau cursurilor de apă.
3.01.c		Ziduri de piatră Structuri construite de om din cărămidă sau piatră, cum ar fi ziduri din piatră uscată și mortar.
3.02	Elemente liniare stabilite în cursul ultimilor 3 ani
3.02.a		Garduri vii
3.02.b		Rânduri de copaci
3.02.c		Ziduri de piatră

IV. PĂŞUNAT

4.01	Pășunat pe exploatație
4.01.01		Suprafețe păscute pe durata anului de referință Suprafața totală de pășuni deținute, arendate sau alocate într-un alt mod exploatației agricole, pe care animalele sunt ținute pentru pășunat, pe durata anului de referință.
4.01.02		Timpul pe care animalele îl petrec în aer liber pe pășune Numărul total de luni în care animalele pasc pe pășunile deținute, arendate sau alocate într-un alt mod exploatației agricole, pe durata anului de referință.
4.02	Pășunat pe terenuri comune Terenul comun este terenul care nu aparține direct exploatației agricole dar pe care sunt valabile drepturi de folosință în comun. Poate consta în pășune, teren horticol sau de alt tip. În termeni generali, terenul comun reprezintă suprafața agricolă utilizată deținută de o autoritate publică (statul, municipalitatea etc.) asupra căreia o altă persoană poate exercita un drept de folosință, iar acest drept este în general exercitat în comun cu alții.
4.02.01		Numărul total al animalelor care pasc pe terenuri comune
4.02.02		Timpul pe care animalele pasc pe terenurile comune Numărul de luni în care animalele pasc pe pășunile comune pe durata anului de referință.

V. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE

5.01	Bovine
5.01.01		Staule susținute de stâlpi – cu bălegar solid și gunoi de grajd lichid Adăposturi pentru animale în care acestea sunt legate la locul lor și nu li se permite să se miște liber, iar gunoiul este în general îndepărtat din clădire prin mijloace mecanice ca bălegar solid/gunoi de fermă.
5.01.02		Staule susținute de stâlpi – cu bazin cu dejecții Adăposturi pentru animale în care acestea sunt legate la locul lor și nu li se permite să se miște liber, iar dejecțiile solide și lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala.
5.01.03		Stabulație liberă – cu bălegar solid și gunoi de grajd lichid Adăposturi pentru animale în care acestea se pot mișca liber, iar gunoiul este în general îndepărtat din clădire prin mijloace mecanice ca bălegar solid/gunoi de fermă.
5.01.04		Stabulație liberă – cu tulbureală Adăposturi pentru animale în care acestea se pot mișca liber, iar dejecțiile solide și lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala sau în care pot fi conduse prin șanțuri de beton și colectate în bazine de colectare sau gropi, sau tulbureala este depozitată în curți exterioare.
5.01.99		Altele Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.
5.02	Porcine
5.02.01		Pe podele acoperite parțial cu grătare Adăposturi pentru animale unde podeaua este parțial acoperită cu grătare; și anume o parte a podelei are grătare prin care dejecțiile solide sau lichide se scurg sub podea într-o groapă unde se formează tulbureala.
5.02.02		Pe podele acoperite integral cu grătare de lemn Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită complet cu grătare; și anume podeaua are grătare prin care dejecțiile solide sau lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala.
5.02.03		Pe așternuturi de paie (litieră profundă-stabulație liberă) Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide și lichide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni.
5.02.99		Altele Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.
5.03	Găini ouătoare
5.03.01		Pe așternuturi de paie (litieră profundă-stabulație liberă) Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni.
5.03.02		Baterii (toate tipurile) Adăposturi în care găinile ouătoare sunt ținute în colivii, câte una sau mai multe.
5.03.02.01			Baterii cu bandă rulantă pentru dejecții Baterii în care dejecțiile sunt îndepărtate mecanic printr-o bandă rulantă, aflată sub colivii, în afara clădirii pentru a forma găinațul solid/gunoiul de fermă.
5.03.02.02			Baterii cu gropi adânci Baterii în care dejecțiile cad într-o groapă adâncă, aflată sub colivii, unde formează tulbureala.
5.03.02.03			Baterii înălțate Baterii în care dejecțiile cad pe podea sub cuști unde formează gunoiul solid de grajd care este îndepărtat prin mijloace mecanice în mod regulat.
5.03.99		Altele Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.

VI. APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD

6.01	Suprafața agricolă utilizată pe care se aplică gunoi de grajd/solid
6.01.01		Total Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care s-a aplicat bălegar solid/gunoi de grajd în anul de referință.
6.01.02		Cu absorbție imediată Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care gunoiul a fost încorporat mecanic în sol prin folosirea de tehnici care permit absorbția imediată a acestuia.
6.02	Suprafața agricolă utilizată pe care se aplică tulbureală
6.02.01		Total Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care s-a aplicat tulbureală în anul de referință.
6.02.02		Cu absorbție sau injectare imediată Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care tulbureala a fost încorporată mecanic în sol prin folosirea de tehnici care permit absorbția imediată a acesteia sau prin care tulbureala este injectată în mod direct în cursul aplicării.
6.03	Procentajul de gunoi de grajd produs și exportat de pe exploatație Cantitatea de gunoi de grajd și tulbureală vândute, sau îndepărtate în alt mod de pe exploatație, exprimată ca procentaj din cantitatea totală de gunoi de grajd și tulbureală produse pe exploatație în anul de referință.

VII. STOCAREA GUNOIULUI DE GRAJD ȘI PRELUCRAREA ACESTUIA

7.01	Unități de stocare pentru:
7.01.01		Bălegar solid Unități de stocare a bălegarului solid pe o suprafață impermeabilă cu dispozitiv anti scurgere, acoperită sau nu. Bălegarul solid înseamnă excremente (cu sau fără așternut) de animale domestice care pot să conțină și o cantitate mică de urină.
7.01.02		Gunoi de grajd lichid Rezervor etanș, acoperit sau nu, sau un bazin cu pereți multipli pentru stocarea gunoiului d e grajd lichid. Gunoiul de grajd lichid este urină de animale domestice care poate conține și o mică cantitate de excremente și/sau apă.
7.01.03		Tulbureală Rezervor etanș, acoperit sau nu, sau un bazin cu pereți multipli pentru stocarea tulburelii. Tulbureala este gunoi de grajd în formă lichidă, adică un amestec de excremente și de urină de animale domestice care cuprinde, eventual, apă și/sau așternut.
7.01.03.01			Rezervor de tulbureală Rezervor fabricat de obicei din materiale impermeabile, utilizat pentru stocarea tulburelii.
7.01.03.02			Bazin O groapă în pământ, de obicei cu pereți multiplii, utilizată pentru stocarea tulburelii.
7.02	Sunt unitățile de stocare acoperite? Unități de stocare pentru gunoiul de grajd acoperite astfel încât (de ex.) să fie protejate de ploaie sau alte precipitații și să poată reduce emanațiile de amoniac.
		Bălegar solid
		Gunoi de grajd lichid
		Tulbureală

VIII. IRIGAȚII

8.01	Suprafață irigată
8.01.01		Suprafața medie irigată în ultimii trei ani Suprafața agricolă utilizată medie a exploatației care a fost irigată în ultimii de 3 ani, care includ anul de referință.
8.01.02		Suprafața totală cultivată irigată cel puțin o dată în ultimele 12 luni Suprafața culturilor care au fost irigate efectiv cel puțin o dată în cursul celor 12 luni anterioare zilei de referință a anchetei, care se defalchează pe categorii de cultură. Culturile sunt definite la secțiunea II Teren
8.01.02.01			Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe) (în afară de porumb și orez)
8.01.02.02			Porumb (boabe și verde)
8.01.02.03			Orez
8.01.02.04			Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)
8.01.02.05			Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)
8.01.02.06			Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)
8.01.02.07			Rapiță și rapiță sălbatică
8.01.02.08			Floarea soarelui
8.01.02.09			Plante de fibre (in, cânepă, alte plante de fibre)
8.01.02.10			Legume proaspete, pepeni și căpșuni – în câmp
8.01.02.11			Pășuni și fânețe
8.01.02.12			Alte culturi pe teren arabil
8.01.02.13			Plantații de pomi și arbuști fructiferi
8.01.02.14			Plantații de citrice
8.01.02.15			Plantații de măslini
8.01.02.16			Plantații viticole
8.02	Metodele de irigare folosite
8.02.01		Irigare de suprafață (prin inundare, rigole) Scurgerea apei la suprafața solului prin forța gravitației, fie prin acoperirea întregii suprafețe, fie prin rigole săpate între rândurile de cultură.
8.02.02		Irigare prin aspersiune Irigarea plantelor prin pulverizarea apei cu presiune mare în formă de ploaie deasupra parcelelor.
8.02.03		Irigare prin picurare Irigarea plantelor prin picurare la rădăcină cu ajutorul micro-aspersoarelor sau prin brumizare.
8.03	Sursa apei de irigare folosită pe exploatație: Sursa întregii ape sau a celei mai mari părți din ea, utilizate pe exploatație.
8.03.01		Apele subterane ale exploatației Surse de apă, situate în interiorul sau în apropierea exploatației, care utilizează apă pompată dintr-un puț forat sau săpat sau dintr-un izvor natural sau similar.
8.03.02		Apele de suprafață ale exploatației (iazuri sau captări artificiale) Iazuri mici naturale sau captări artificiale, situate în întregime în cadrul exploatației sau utilizate de către o singură exploatație.
8.03.03		Apele de suprafață din afara exploatației, din lacuri, râuri sau cursuri de apă Râuri/întinderi de apă dulce de suprafață (lacuri, râuri, alte cursuri de apă de suprafață) care nu sunt create artificial în scopul irigațiilor.
8.03.04		Apa din afara exploatației din rețelele comune de aprovizionare cu apă Surse de apă din afara exploatației, altele decât cele menționate la punctul „Apele de suprafață din afara exploatației, din lacuri, râuri sau cursuri de apă”, accesibile pentru cel puțin două exploatații. Accesul la aceste surse se face în general contra cost.
8.03.99.		Alte surse Alte surse de apă pentru irigații, care nu sunt menționate în altă parte. Acestea ar putea fi surse de apă foarte sărată, de exemplu Atlanticul sau Mediterana, caz în care aceasta este tratată, înainte de a fi utilizată, pentru diminuarea concentrației de sare (desalinizare), de asemenea apa salmastră (salinitate limitată) cum este cea din Baltica și din anumite râuri, caz în care este posibilă utilizarea în mod direct, fără tratare. Apa ar putea, de asemenea, proveni din tratarea apelor uzate și să fie furnizată ca atare utilizatorului.
8.04	Cantitatea de apă folosită anual pentru irigații Volumul de apă utilizat pentru irigații pe exploatație în cursul celor de 12 luni care precedă data de referință a anchetei, indiferent de sursă.

15.12.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 329/29

REGULAMENTUL (CE) NR. 1201/2009. AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2009

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice pentru tematici și pentru defalcarea lor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (1), în special articolul 5 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura comparabilitatea datelor provenite din recensămintele populației și ale locuințelor efectuate în statele membre și pentru a permite elaborarea de sinteze fiabile la nivel comunitar, tematicile recensămintelor, astfel cum se solicită în Regulamentul (CE) nr. 763/2008, trebuie definite și defalcate în același mod în toate statele membre. Prin urmare, în Regulamentul (CE) nr. 763/2008 se solicită Comisiei Europene să adopte specificații tehnice pentru aceste tematici și pentru defalcarea lor.

(2)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește specificațiile tehnice pentru tematicile de recensământ și pentru defalcarea lor, necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008. Specificațiile tehnice, care trebuie aplicate datelor care urmează a fi trimise Comisiei Europene pentru anul de referință 2011, sunt enumerate în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2009.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Membru al Comisiei

(1) JO L 218, 13.8.2008, p. 14.

ANEXĂ

Specificații tehnice pentru tematicile de recensământ și pentru defalcarea lor

Specificațiile tehnice sunt prezentate după cum urmează:

—	Fiecare tematică este asociată unei rubrici.

—	Rubrica tematicii poate fi urmată de specificații tehnice referitoare la tematica respectivă în general.

—

Apoi, se specifică defalcarea (defalcările) pentru tematică. Unele tematici au mai multe defalcări, fiecare cu niveluri diferite de detaliu. În acest caz, „H” desemnează defalcările cu cel mai înalt nivel de detaliu, „M” desemnează defalcările cu un nivel mediu de detaliu și „L” desemnează defalcările cu cel mai scăzut nivel de detaliu.

—	Se identifică totalurile cărora li se aplică defalcările. Fiecare defalcare poate fi urmată de alte specificații tehnice care se referă în mod specific la defalcarea respectivă.

Definițiile menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 se aplică, de asemenea, prezentului regulament.

tematică: Locul de reședință obișnuită

Aplicând definiția pentru „reședință obișnuită” care apare la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, statele membre tratează cazurile speciale după cum urmează:

(a)

În cazul în care o persoană locuiește în mod regulat în mai mult de o reședință în cursul anului, reședința unde aceasta petrece cea mai mare parte a anului este considerată ca fiind locul său de reședință obișnuită, indiferent dacă se află în altă parte în țară sau în străinătate. Cu toate acestea, o persoană care lucrează în afara locului de reședință în timpul săptămânii și care se întoarce la locuința familială în week-end consideră locuința familială ca fiind locul său de reședință obișnuită, indiferent dacă locul său de muncă se află în altă parte în țară sau în străinătate.

(b)	Elevii din școala primară și liceu care locuiesc în afara domiciliului lor în cursul perioadei școlare consideră locuința familială ca fiind locul lor de reședință obișnuită, indiferent dacă își continuă studiile în altă parte în țară sau în străinătate.

(c)

Studenții din învățământul terțiar care locuiesc în afara domiciliului lor în cursul perioadei de studii într-o instituție de învățământ superior sau la universitate, consideră locuința pe care o ocupă în timpul anului universitar ca fiind locul lor de reședință obișnuită, indiferent dacă este vorba despre o instituție (de exemplu, un internat) sau de o reședință privată și indiferent dacă își continuă studiile în altă parte în țară sau în străinătate. În mod excepțional, în cazul în care studiază în țară, locul lor de reședință obișnuită poate fi considerat locuința familială.

(d)	O instituție este considerată drept locul de reședință obișnuită al tuturor celor care, la momentul recensământului, au locuit sau este probabil că vor locui 12 luni în acest loc.

(e)	Regula generală în legătură cu locul în care o persoană își petrece perioada de odihnă zilnică se aplică pentru persoanele care își îndeplinesc serviciul militar obligatoriu și pentru membrii forțelor armate care locuiesc în cazărmi sau tabere militare.

(f)	Locul de recensământ este considerat ca fiind locul de reședință obișnuită pentru persoanele fără adăpost, nomazi, vagabonzi și persoanele pentru care nu există noțiunea de „reședință obișnuită”.

(g)

Un copil care locuiește în mod alternativ în două locuri de reședință (de exemplu, în cazul în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să considere locuința unde își petrece cea mai mare a timpului ca fiind locul său de reședință obișnuită. În cazul în care acesta petrece o perioadă de timp egală cu fiecare din părinți, locul de reședință obișnuită este locul în care copilul petrece noaptea recensământului.

Pe baza definiției locului de reședință obișnuită, persoanele care își au reședința în mod normal în locul de recensământ, dar care sunt absente, sau despre care se estimează că sunt absente, la momentul recensământului pentru mai puțin de un an, sunt considerate ca fiind persoane temporar absente și, prin urmare, sunt incluse în populația totală. Pe de altă parte, persoanele care locuiesc sau despre care se estimează că locuiesc în afara locului de recensământ timp de un an sau mai mult nu sunt considerate ca fiind temporar absente și, prin urmare, se exclud din populația totală, indiferent de durata vizitelor pe care aceste persoane le pot face familiilor lor la anumite intervale de timp.

Persoanele care fac obiectul recensământului, dar care nu îndeplinesc criteriile pentru reședința obișnuită în locul de recensământ, și anume, care nu locuiesc sau despre care nu se estimează că locuiesc în locul de recensământ pe o perioadă continuă de cel puțin 12 luni, sunt considerate ca fiind temporar absente și, prin urmare, nu se numără în cadrul populației totale de rezidenți obișnuiți.

Zona geografică (1)					GEO.N.	GEO.L.	GEO.M.	GEO.H.
0.	Total (pe teritoriul statului membru)				0.	0.	0.	0.
x.	Toate regiunile NUTS 1 din statul membru					x.	x.	x.
	x.x.	Toate regiunile NUTS 2 din statul membru				x.x.	x.x.	x.x.
		x.x.x.	Toate regiunile NUTS 3 din statul membru				x.x.x.	x.x.x.
			x.x.x.x.	Toate regiunile LAU 2 din statul membru				x.x.x.x.

Subdiviziunile pentru „zona geografică” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane (locul de reședință obișnuită). Ele pot fi utilizate și pentru a defalca, la nivel regional, orice total căruia nu i se aplică nici tematica „locul de reședință obișnuită”, nici tematica „localizarea locului de muncă”.

În ceea ce privește defalcările pentru „zona geografică”, se utilizează versiunile clasificării unităților teritoriale de statistică (NUTS) și ale clasificării unităților administrative locale (Local Administrative Units - LAU) în vigoare la 1 ianuarie 2011.

tematică: Localizarea locului de muncă

Localizarea locului de muncă este zona geografică în care o persoană care are în prezent un loc de muncă își exercită activitatea profesională.

Locul de muncă al celor care lucrează în principal la domiciliu este același cu locul lor de reședință obișnuită. Termenul „muncă” se referă la activitatea realizată de un „angajat”, conform definiției din cadrul tematicii „statutul din punct de vedere al activității curente”. O persoană care lucrează „în principal” la domiciliu este o persoană care își petrece timpul de lucru în totalitate sau în cea mai mare parte la domiciliu și care petrece mai puțin timp sau deloc la un loc de muncă altul decât cel de la domiciliu.

Localizarea locului de muncă (2)				LPW.N.	LPW.L.
0.	Total			0.	0.
1.	Pe teritoriul statului membru			1.	1.
	1.x.	Toate regiunile NUTS 1 din statul membru			1.x.
		1.x.x.	Toate regiunile NUTS 2 din statul membru		1.x.x.
2.	Nu pe teritoriul statului membru			2.	2.
3.	Nu se aplică (nu lucrează)			3.	3.

Subdiviziunile pentru „localizarea locului de muncă” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

În ceea ce privește defalcările pentru „localizarea locului de muncă”, se utilizează versiunea clasificării unităților teritoriale de statistică (NUTS) în vigoare la 1 ianuarie 2011.

tematică: Localitatea

„Localitatea” este definită ca fiind un grup de populație distinct, și anume o zonă definită de un grup de populație care locuiește în clădiri vecine unele față de altele sau alăturate. Astfel de clădiri:

(a)	fie pot forma o zonă construită compactă, cu o dispunere a străzilor care poate fi identificată în mod clar; sau

(b)	deși nu aparțin unei zone construite de acest tip, pot constitui un ansamblu de clădiri desemnate exclusiv printr-un nume de loc recunoscut la nivel local; sau

(c)	deși nu îndeplinesc niciunul dintre cele două criterii de mai sus, pot constitui un ansamblu de clădiri, dintre care niciuna nu se află la o distanță mai mare de 200 de metri de construcția cea mai apropiată.

În aplicarea acestei definiții, anumite utilizări ale terenurilor nu trebuie considerate ca întrerupând continuitatea unei zone construite. Categoriile în cauză includ: construcții și instalații industriale și comerciale, parcuri publice, terenuri de joacă și grădini, terenuri de fotbal și alte terenuri de sport, cursuri de apă traversate de poduri, căi ferate, canaluri, parcări și alte infrastructuri de transport, precum și cimitire.

Regiunile LAU 2 având o populație totală de mai puțin de 2 000 de persoane pot fi considerate o localitate.

„Locuitorii unei localități” sunt definiți drept persoane care își au reședința obișnuită în localitatea respectivă.

O clădire dispersată trebuie inclusă în categoria care reprezintă numărul de persoane care își au reședința obișnuită în clădire.

Dimensiunea localității		LOC.
0.	Total	0.
1.	1 000 000 de locuitori sau mai mult	1.
2.	500 000 – 999 999 de locuitori	2.
3.	200 000 – 499 999 de locuitori	3.
4.	100 000 – 199 999 de locuitori	4.
5.	50 000 – 99 999 de locuitori	5.
6.	20 000 – 49 999 de locuitori	6.
7.	10 000 – 19 999 de locuitori	7.
8.	5 000 – 9 999 de locuitori	8.
9.	2 000 – 4 999 de locuitori	9.
10.	1 000 – 1 999 de locuitori	10.
11.	500 – 999 de locuitori	11.
12.	200 – 499 de locuitori	12.
13.	mai puțin de 200 de locuitori	13.

Subdiviziunea „dimensiunea localității” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal de unități care pot fi localizate în „localități”, inclusiv orice total sau subtotal care se referă la persoane.

tematică: Sex

Sex		SEX
0.	Total	0.
1.	Bărbați	1.
2.	Femei	2.

Subdiviziunea „sex” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

tematică: Vârstă

Se raportează vârsta atinsă la data de referință (vârsta în ani împliniți).

Vârstă				AGE.L.	AGE.M.	AGE.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	sub 15 ani			1.	1.	1.
	1.1.	sub 5 ani			1.1.	1.1.
		1.1.1	sub 1 an			1.1.1
		1.1.2.	1 an			1.1.2.
		1.1.3.	2 ani			1.1.3.
		1.1.4.	3 ani			1.1.4.
		1.1.5.	4 ani			1.1.5.
	1.2.	între 5 și 9 ani			1.2.	1.2.
		1.2.1.	5 ani			1.2.1.
		1.2.2.	6 ani			1.2.2.
		1.2.3.	7 ani			1.2.3.
		1.2.4.	8 ani			1.2.4.
		1.2.5.	9 ani			1.2.5.
	1.3.	între 10 și 14 ani			1.3.	1.3.
		1.3.1.	10 ani			1.3.1.
		1.3.2.	11 ani			1.3.2.
		1.3.3.	12 ani			1.3.3.
		1.3.4.	13 ani			1.3.4.
		1.3.5.	14 ani			1.3.5.
2.	între 15 și 29 ani			2.	2.	2.
	2.1.	între 15 și 19 ani			2.1.	2.1.
		2.1.1.	15 ani			2.1.1.
		2.1.2.	16 ani			2.1.2.
		2.1.3.	17 ani			2.1.3.
		2.1.4.	18 ani			2.1.4.
		2.1.5.	19 ani			2.1.5.
	2.2.	între 20 și 24 ani			2.2.	2.2.
		2.2.1.	20 de ani			2.2.1.
		2.2.2.	21 de ani			2.2.2.
		2.2.3.	22 de ani			2.2.3.
		2.2.4.	23 de ani			2.2.4.
		2.2.5.	24 de ani			2.2.5.
	2.3.	între 25 și 29 ani			2.3.	2.3.
		2.3.1.	25 de ani			2.3.1.
		2.3.2.	26 de ani			2.3.2.
		2.3.3.	27 de ani			2.3.3.
		2.3.4.	28 de ani			2.3.4.
		2.3.5.	29 de ani			2.3.5.
3.	între 30 și 49 ani			3.	3.	3.
	3.1.	între 30 și 34 ani			3.1.	3.1.
		3.1.1.	30 de ani			3.1.1.
		3.1.2.	31 de ani			3.1.2.
		3.1.3.	32 de ani			3.1.3.
		3.1.4.	33 de ani			3.1.4.
		3.1.5.	34 de ani			3.1.5.
	3.2.	între 35 și 39 ani			3.2.	3.2.
		3.2.1.	35 de ani			3.2.1.
		3.2.2.	36 de ani			3.2.2.
		3.2.3.	37 de ani			3.2.3.
		3.2.4.	38 de ani			3.2.4.
		3.2.5.	39 de ani			3.2.5.
	3.3.	între 40 și 44 ani			3.3.	3.3.
		3.3.1.	40 de ani			3.3.1.
		3.3.2.	41 de ani			3.3.2.
		3.3.3.	42 de ani			3.3.3.
		3.3.4.	43 de ani			3.3.4.
		3.3.5.	44 de ani			3.3.5.
	3.4.	între 45 și 49 ani			3.4.	3.4.
		3.4.1.	45 de ani			3.4.1.
		3.4.2.	46 de ani			3.4.2.
		3.4.3.	47 de ani			3.4.3.
		3.4.4.	48 de ani			3.4.4.
		3.4.5.	49 de ani			3.4.5.
4.	între 50 și 64 ani			4.	4.	4.
	4.1.	între 50 și 54 ani			4.1.	4.1.
		4.1.1.	50 de ani			4.1.1.
		4.1.2.	51 de ani			4.1.2.
		4.1.3.	52 de ani			4.1.3.
		4.1.4.	53 de ani			4.1.4.
		4.1.5.	54 de ani			4.1.5.
	4.2.	între 55 și 59 ani			4.2.	4.2.
		4.2.1.	55 de ani			4.2.1.
		4.2.2.	56 de ani			4.2.2.
		4.2.3.	57 de ani			4.2.3.
		4.2.4.	58 de ani			4.2.4.
		4.2.5.	59 de ani			4.2.5.
	4.3.	între 60 și 64 ani			4.3.	4.3.
		4.3.1.	60 de ani			4.3.1.
		4.3.2.	61 de ani			4.3.2.
		4.3.3.	62 de ani			4.3.3.
		4.3.4.	63 de ani			4.3.4.
		4.3.5.	64 de ani			4.3.5.
5.	între 65 și 84 ani			5.	5.	5.
	5.1.	între 65 și 69 ani			5.1.	5.1.
		5.1.1.	65 de ani			5.1.1.
		5.1.2.	66 de ani			5.1.2.
		5.1.3.	67 de ani			5.1.3.
		5.1.4.	68 de ani			5.1.4.
		5.1.5.	69 de ani			5.1.5.
	5.2.	între 70 și 74 ani			5.2.	5.2.
		5.2.1.	70 de ani			5.2.1.
		5.2.2.	71 de ani			5.2.2.
		5.2.3.	72 de ani			5.2.3.
		5.2.4.	73 de ani			5.2.4.
		5.2.5.	74 de ani			5.2.5.
	5.3.	între 75 și 79 ani			5.3.	5.3.
		5.3.1.	75 de ani			5.3.1.
		5.3.2.	76 de ani			5.3.2.
		5.3.3.	77 de ani			5.3.3.
		5.3.4.	78 de ani			5.3.4.
		5.3.5.	79 de ani			5.3.5.
	5.4.	între 80 și 84 ani			5.4.	5.4.
		5.4.1.	80 de ani			5.4.1.
		5.4.2.	81 de ani			5.4.2.
		5.4.3.	82 de ani			5.4.3.
		5.4.4.	83 de ani			5.4.4.
		5.4.5.	84 de ani			5.4.5.
6.	85 de ani și peste			6.	6.	6.
	6.1.	între 85 și 89 ani			6.1.	6.1.
		6.1.1.	85 de ani			6.1.1.
		6.1.2.	86 de ani			6.1.2.
		6.1.3.	87 de ani			6.1.3.
		6.1.4.	88 de ani			6.1.4.
		6.1.5.	89 de ani			6.1.5.
	6.2.	între 90 și 94 ani			6.2.	6.2.
		6.2.1.	90 de ani			6.2.1.
		6.2.2.	91 de ani			6.2.2.
		6.2.3.	92 de ani			6.2.3.
		6.2.4.	93 de ani			6.2.4.
		6.2.5.	94 de ani			6.2.5.
	6.3.	între 95 și 99 ani			6.3.	6.3.
		6.3.1.	95 de ani			6.3.1.
		6.3.2.	96 de ani			6.3.2.
		6.3.3.	97 de ani			6.3.3.
		6.3.4.	98 de ani			6.3.4.
		6.3.5.	99 de ani			6.3.5.
	6.4.	100 de ani și peste			6.4.	6.4.

Subdiviziunile pentru „vârstă” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

tematică: Starea civilă legală

Starea civilă este definită drept situația conjugală (legală) a unui individ în legătură cu legile (sau obiceiurile) privind căsătoria care sunt în vigoare în țară (și anume, situația de drept).

O persoană este clasificată în funcție de starea sa civilă legală cea mai recentă la data de referință.

Statele membre comunică date privind parteneriatele înregistrate dacă posedă un cadru juridic reglementând parteneriatele care:

(a)	implică obligații conjugale legale între două persoane și

(b)	nu sunt căsătorii și

(c)	împiedică o persoană care este căsătorită sau care are obligații legale ce rezultă dintr-un astfel de parteneriat să se angajeze să contracteze obligații juridice care rezultă dintr-o nouă căsătorie sau dintr-un alt parteneriat de același tip cu o persoană diferită.

Starea civilă legală			LMS.
0.	Total		0.
1.	Nu a fost căsătorit(ă) niciodată și nu a fost niciodată într-un parteneriat înregistrat		1.
2.	Căsătorit(ă)		2.
	2.1.	Căsătorit(ă) cu o persoană de sex opus (opțional)	2.1.
	2.2.	Căsătorit(ă) cu o persoană de același sex (opțional)	2.2.
3.	Văduv(ă) [și nu recăsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat]		3.
4.	Divorțat(ă) [și nu recăsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat]		4.
5.	Într-un parteneriat înregistrat		5.
	5.1.	Într-un parteneriat înregistrat cu o persoană de sex opus (opțional)	5.1.
	5.2.	Într-un parteneriat înregistrat cu o persoană de același sex (opțional)	5.2.
6.	Parteneriat înregistrat încheiat cu decesul partenerului [și nu recăsătorit(ă) sau într-un nou parteneriat înregistrat]		6.
7.	Parteneriat înregistrat dizolvat legal [și nu recăsătorit(ă) sau într-un nou parteneriat înregistrat]		7.
8.	Nu se menționează		8.

Subdiviziunea „starea civilă legală” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

În statele membre în care legislația prevede că partenerii căsătoriți pot fi „separați legal”, aceste persoane sunt clasificate la rubrica „căsătorit(ă)” (LMS.2.).

tematică: Statutul din punct de vedere al activității curente

„Statutul din punct de vedere al activității curente” este raportul care există între o persoană și activitatea economică în cursul unei perioade de referință de o săptămână, care poate fi fie o săptămână calendaristică specificată, recentă, fixă, fie ultima săptămână calendaristică completă, fie ultimele șapte zile anterioare recensământului.

„Populația activă în prezent din punct de vedere economic” cuprinde toate persoanele care îndeplinesc cerințele pentru a fi incluse în categoria persoanelor care au un loc de muncă sau în cea a șomerilor.

„Angajații” reprezintă toate persoanele care au 15 ani sau mai mult și care, în cursul perioadei de referință de o săptămână:

(a)	au efectuat cel puțin o oră de lucru în vederea obținerii unei remunerări sau a unui beneficiu în bani sau în natură sau

(b)	erau temporar absente de la un loc de muncă unde lucraseră deja și în raport cu care au menținut o legătură formală sau de la o activitate independentă.

Angajații care lipsesc temporar de la locul lor de muncă sunt considerați ca având un loc de muncă remunerat, cu condiția ca aceștia să aibă o legătură formală cu locul de muncă. Posibile motive pentru astfel de absențe temporare sunt:

(a)	boală sau accident; sau

(b)	concediu sau vacanță; sau

(c)	conflict de muncă sau grevă; sau

(d)	concediu de studii sau de formare; sau

(e)	concediu de maternitate sau parental; sau

(f)	reducerea activității economice; sau

(g)	dezorganizarea sau suspendarea temporară a lucrului din diverse cauze: condiții meteorologice defavorabile, defecțiuni mecanice sau electrice sau lipsa de materii prime sau combustibil; sau

(h)	orice altă absență temporară, autorizată sau nu.

Legătura formală cu locul de muncă este determinată pe baza unuia sau mai multora dintre criteriile următoare:

(a)	plata neîntreruptă a salariului; sau

(b)	o asigurare de revenire la locul de muncă la sfârșitul situației de excepție sau un acord cu privire la data revenirii; sau

(c)	durata absenței de la locul de muncă care, după cum este cazul, poate fi perioada în care lucrătorii primesc o indemnizație fără obligația de a accepta un alt loc de muncă.

Persoanele care exercită o activitate independentă (cu excepția lucrătorilor familiali care colaborează în cadrul întreprinderii familiale) sunt considerate ca fiind „angajate” dacă au lucrat ca atare în cursul săptămânii de referință sau dacă sunt temporar absente de la locul de muncă și, în acest timp, întreprinderea lor continuă să existe.

Lucrătorii familiali care colaborează în cadrul întreprinderii familiale sunt considerați ca fiind „angajați” dacă au lucrat ca atare în cursul săptămânii de referință.

„Șomerii” reprezintă toate persoanele în vârstă de 15 ani sau mai mult care erau:

(a)	„fără un loc de muncă”, și anume, care nu aveau un loc de muncă remunerat și nici nu desfășurau o activitate independentă în cursul săptămânii de referință; precum și

(b)	„în prezent disponibile să muncească”, și anume, erau disponibile pentru un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă în cursul săptămânii de referință și în cursul celor două săptămâni ulterioare; precum și

(c)	„în căutarea unui loc de muncă”, și anume, care luaseră măsuri specifice pentru căutarea unui loc de muncă remunerat sau unei activități independente în cursul celor patru săptămâni care se încheiau cu săptămâna de referință.

Categoria „Inactiv în prezent din punct de vedere economic” include persoane care nu au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică.

Atribuind fiecărei persoane un singur tip de statut din punct de vedere al activității, se acordă prioritate statutului „persoanelor care au un loc de muncă”, față de cel al „șomerilor”, și statutului „șomerilor”, față de cel al „persoanelor inactive din punct de vedere economic”.

Statutul din punct de vedere al activității curente				CAS.L.	CAS.H.
0.	Total			0.	0.
1.	Persoane active în prezent din punct de vedere economic			1.	1.
	1.1.	Angajați		1.1.	1.1.
	1.2.	Șomeri		1.2.	1.2.
		1.2.1.	Șomeri care au ocupat anterior un loc de muncă		1.2.1.
		1.2.2.	Șomeri care nu au lucrat niciodată		1.2.2.
2.	Persoane inactive în prezent din punct de vedere economic			2.	2.
	2.1.	Persoane care nu au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică			2.1.
	2.2.	Pensionari și rentieri			2.2.
	2.3.	Studenți (inactivi din punct de vedere economic)			2.3.
	2.4.	Persoane casnice și altele			2.4.
		2.4.1.	Persoane casnice (opțional)		2.4.1.
		2.4.2.	Altele (opțional)		2.4.2.
3.	Nu se menționează			3.	3.

Subdiviziunile pentru „statutul din punct de vedere al activității curente” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Atribuind fiecărei persoane inactive în prezent din punct de vedere economic un singur tip de statut din punct de vedere al activității, se acordă prioritate statutului „persoanelor care nu au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică”, față de cel al „pensionarilor și rentierilor”, statutului „pensionarilor și rentierilor” față de cel al „studenților (inactivi din punct de vedere economic)” și statutului „studenților (inactivi din punct de vedere economic)” față de cel al „persoanelor casnice și altor tipuri de persoane”.

Categoria „studenți (inactivi din punct de vedere economic)” (CAS.H.2.3.) cuprinde, prin urmare, studenții din învățământul secundar și terțiar care:

—	au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică sau au depășit această vârstă și

—	sunt inactivi din punct de vedere economic și

—	nu primesc o pensie și nici o rentă.

tematică: Ocupația

„Ocupația” se referă la tipul de activitate efectuată la locul de muncă. „Tipul de activitate” este definit de principalele sarcini și îndatoriri la locul de muncă.

Clasificarea unei persoane în cadrul defalcărilor tematicilor „Ocupația”, „Sectorul” și „Statutul profesional” se bazează pe același loc de muncă. Persoanelor care au mai mult de un loc de muncă li se atribuie o ocupație pe baza locului lor de muncă principal, care trebuie identificat în funcție de:

(1)	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

(2)	veniturile primite.

Ocupația		OCC.
0.	Total	0.
1.	Membri ai corpului legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice	1.
2.	Specialiști cu ocupații intelectuale și științifice	2.
3.	Tehnicieni, maiștri și asimilați	3.
4.	Funcționari administrativi	4.
5.	Lucrători operativi în servicii și comerț	5.
6.	Agricultori și lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit	6.
7.	Meșteșugari și lucrători în meserii de tip artizanal	7.
8.	Operatori și asamblori la mașini și instalații	8.
9.	Muncitori necalificați	9.
10.	Forțele armate	10.
11.	Nu se menționează	11.
12.	Nu se aplică	12.

Subdiviziunea „ocupația” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau:

—	angajate în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere în cursul săptămânii de referință, dar care au ocupat deja un loc de muncă

sunt clasificate într-o singură categorie între OCC.1. și OCC.11., în funcție de ocupația exercitată în cadrul celui mai recent loc de muncă. Categoriile OCC.1. - OCC.10. din defalcarea „ocupația” enumeră cele 10 grupe majore din clasificarea ISCO-08 (COM).

În cazul în care denumirea categoriilor din clasificarea ISCO (COM) în vigoare la 1 ianuarie 2011 diferă de cea utilizată în categoriile OCC.1. - OCC.10., se utilizează denumirea clasificării ISCO (COM) în vigoare la 1 ianuarie 2011.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	inactive din punct de vedere economic în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere, care nu au mai lucrat niciodată (și anume, nu au avut niciodată un loc de muncă)

sunt clasificate în categoria „nu se aplică” (OCC.12.).

tematică: Sectorul (ramura de activitate economică)

„Sectorul (ramura de activitate economică)” se referă la tipul de producție sau activitate al instituției sau al unității similare în care se află locul de muncă al unei persoane active în prezent din punct de vedere economic. Pentru persoanele care sunt recrutate sau angajate de o întreprindere dar care au își locul de muncă într-o altă întreprindere („lucrători interimari”, „lucrători detașați”), se declară sectorul (ramura de activitate economică) instituției sau unității similare unde se află efectiv locul de muncă.

Clasificarea unei persoane în cadrul defalcărilor tematicilor „Ocupația”, „Sectorul” și „Statutul profesional” se bazează pe același loc de muncă. Persoanelor care au mai mult de un loc de muncă li se atribuie un sector (ramură de activitate economică) pe baza locului lor de muncă principal, care trebuie identificat în funcție de:

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	veniturile primite.

Sectorul (ramura de activitate economică)			IND.L.	IND.H.
0.	Total		0.	0.
1.	Agricultură, silvicultură și pescuit		1.	1.
2.	Industria manufacturieră, minieră și extractivă și alte industrii		2.	2.
	2.1.	Industria minieră și extractivă		2.1.
	2.2.	Industria manufacturieră		2.2.
	2.3.	Furnizarea energiei electrice, a gazelor naturale, a aburului și aerului condiționat		2.3.
	2.4.	Furnizarea apei; lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare		2.4.
3.	Construcții		3.	3.
4.	Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, activități legate de servicii de cazare și alimentație publică		4.	4.
	4.1.	Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor		4.1.
	4.2.	Transporturi și depozitare		4.2.
	4.3.	Activități legate de servicii de cazare și alimentație publică		4.3.
5.	Informare și comunicare		5.	5.
6.	Activități financiare și de asigurări		6.	6.
7.	Activități imobiliare		7.	7.
8.	Activități profesionale, științifice, tehnice, de servicii administrative și de asistență		8.	8.
	8.1.	Activități specializate, științifice și tehnice		8.1.
	8.2.	Activități de servicii administrative și de asistență		8.2.
9.	Administrație publică, apărare, educație, activități privind sănătatea umană și asistența socială		9.	9.
	9.1.	Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii		9.1.
	9.2.	Educație		9.2.
	9.3.	Activități privind sănătatea umană și asistența socială		9.3.
10.	Alte servicii		10.	10.
	10.1.	Arte, spectacole și activități recreative		10.1.
	10.2.	Alte activități de servicii		10.2.
	10.3.	Activități ale gospodăriilor în calitate de angajatori; activități nediferențiate ale gospodăriilor în calitate de producători de bunuri și servicii pentru uz propriu		10.3.
	10.4.	Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale		10.4.
11.	Nu se menționează		11.	11.
12.	Nu se aplică		12.	12.

Subdiviziunea „sectorul (ramura de activitate economică)” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau:

—	angajate în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere în cursul săptămânii de referință, dar care au ocupat deja un loc de muncă

sunt clasificate în categoriile IND.L.1. - IND.L.10. și, respectiv, IND.H.1. - IND.H.10.4., în funcție de sectorul în care au lucrat în cadrul celui mai recent loc de muncă. Categoriile IND.H.1. - IND.H.10.4. din defalcarea „sectorul (ramura de activitate economică)” reiau cele 21 de secțiuni din clasificarea NACE Rev. 2, precum și agregatele adecvate.

În cazul în care denumirea secțiunilor din clasificarea NACE în vigoare la 1 ianuarie 2011 diferă de cea utilizată în defalcarea „sectorul (ramura de activitate economică)”, se utilizează denumirea clasificării NACE în vigoare la 1 ianuarie 2011.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	inactive din punct de vedere economic în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere, care nu au mai lucrat niciodată (și anume, nu au avut niciodată un loc de muncă)

sunt clasificate în categoria „nu se aplică” (IND.L.12., IND.H.12.).

tematică: Statutul profesional

Un „angajat” este o persoană care ocupă „un loc de muncă remunerat”, și anume un loc de muncă pentru care contractul de angajare explicit sau implicit asigură titularului său o remunerație de bază, care este independentă de venitul unității pentru care acesta (aceasta) lucrează (această unitate poate fi o societate, o instituție non-profit, o administrație publică sau o gospodărie). Persoanele care ocupă „un loc de muncă remunerat” își primesc în mod normal remunerația sub formă de indemnizații și salarii, însă pot fi plătite și prin comisioane din vânzări, plată la normă, prime sau plată în natură, cum ar fi alimente, cazare sau formare. Instrumentele, mijloacele de producție, sistemele de informare și/sau sediile utilizate de salariat pot aparține în totalitate sau parțial altora și salariatul poate lucra sub supravegherea directă a proprietarului (proprietarilor) sau a persoanelor angajate de acesta (aceștia) sau în conformitate cu orientările stricte stabilite de acesta (aceștia).

Un „angajator” este o persoană care, lucrând pe cont propriu sau cu un număr mic de parteneri, ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” și, în această calitate, a angajat pe o bază continuă (care include săptămâna de referință), una sau mai multe persoane care să lucreze pentru el/ea ca „angajați”. Angajatorul adoptă deciziile operaționale care afectează întreprinderea sau deleagă adoptarea deciziilor respective, păstrând însă responsabilitatea pentru bunăstarea întreprinderii.

Dacă o persoană este în același timp angajator și angajat, el/ea va fi încadrat(ă) într-o singură categorie, în funcție de:

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	veniturile primite.

Un „lucrător independent” este o persoană care, lucrând pe cont propriu sau cu unul sau câțiva parteneri, ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” și care nu a angajat pe o bază continuă (care include săptămâna de referință), niciun „angajat”.

Un „lucrător familial care colaborează la întreprinderea familială” este o persoană care

—	ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” într-o întreprindere orientată către piață, gestionată de o persoană înrudită care locuiește în aceeași gospodărie și

—

nu poate fi considerată drept partener (și anume, un angajator sau un lucrător pe cont propriu), deoarece gradul său de angajament în funcționarea întreprinderii, raportat la timpul de lucru sau alți factori care trebuie determinați în funcție de situația națională, nu este comparabil cu cel al persoanei care conduce întreprinderea.

Un „membru al unei cooperative de producție” este o persoană care ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” într-o unitate organizată sub formă de cooperativă, în care fiecare membru participă pe picior de egalitate cu alți membri la luarea de decizii privind organizarea producției, vânzările și/sau alte activități, investițiile și repartizarea beneficiilor între membri.

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	veniturile primite.

Statutul profesional			SIE.
0.	Total		0.
1.	Angajați		1.
2.	Angajatori		2.
3.	Lucrători pe cont propriu		3.
4.	Alții („Lucrători familiali care colaborează la întreprinderea familială” și „Membri ai unor cooperative de producție”)		4.
	4.1.	Lucrători familiali care colaborează la întreprinderea familială (opțional)	4.1.
	4.2.	Membri ai unor cooperative de producție (opțional)	4.2.
5.	Nu se menționează		5.
6.	Nu se aplică		6.

Subdiviziunea „statutul profesional” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau:

—	angajate în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere în cursul săptămânii de referință, dar care au ocupat deja un loc de muncă

sunt clasificate într-o singură categorie între SIE.1. și SIE.5., în funcție de statutul profesional în cadrul celui mai recent loc de muncă.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	inactive din punct de vedere economic în cursul săptămânii de referință sau

—	șomere, care nu au mai lucrat niciodată (și anume, nu au avut niciodată un loc de muncă)

sunt clasificate în categoria „nu se aplică” (SIE.6.).

tematică: Nivelul de studii

Nivelul de studii se referă la cel mai înalt nivel atins cu succes în sistemul educativ al țării în care a avut lor procesul educativ. Orice educație relevantă pentru atingerea unui nivel se ia în considerare, chiar dacă procesul educativ a avut loc în afara școlilor și a universităților.

Nivelul de studii (cel mai înalt nivel atins)		EDU.
0.	Total	0.
1.	Nicio educație formală	1.
2.	Nivelul 1 ISCED. Învățământ primar	2.
3.	Nivelul 2 ISCED. Învățământ secundar inferior	3.
4.	Nivelul 3 ISCED. Învățământ secundar superior	4.
5.	Nivelul 4 ISCED. Învățământ post-liceal non-universitar	5.
6.	Nivelul 5 ISCED. Primul ciclu de învățământ superior	6.
7.	Nivelul 6 ISCED. Al doilea ciclu de învățământ superior	7.
8.	Nu se menționează (persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult)	8.
9.	Nu se aplică (persoane cu vârsta sub 15 ani)	9.

Subdiviziunea „nivelul de studii (cel mai înalt nivel atins)” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Persoanele în vârstă de 15 ani sau mai mult sunt clasificate doar în una dintre categorii între EDU.1. și EDU.8., în funcție de nivelul lor de studii (cel mai înalt nivel atins). Persoanele cu vârsta sub 15 ani sunt clasificate la rubrica „nu se aplică” (EDU.9.).

În cazul în care denumirea categoriilor din clasificarea ISCED în vigoare la 1 ianuarie 2011 diferă de cea utilizată în categoriile EDU.2. - EDU.7., se utilizează denumirea clasificării ISCED în vigoare la 1 ianuarie 2011.

tematică: Țara/locul nașterii

Informațiile privind „locul nașterii” se colectează în funcție de locul de reședință obișnuită al mamei în momentul nașterii sau, dacă nu sunt disponibile informații în acest sens, în funcție de locul în care a survenit nașterea.

Informațiile privind țara nașterii se colectează pe baza frontierelor internaționale existente la 1 ianuarie 2011.

„Stat membru al UE” înseamnă o țară care este membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2011.

Țara/locul nașterii					POB.L.	POB.M.	POB.H.
0.	Total				0.	0.	0.
1.	Locul nașterii în țara declarantă				1.	1.	1.
2.	Locul nașterii în afara țării declarante				2.	2.	2.
	2.1.	Alt stat membru al UE			2.1.	2.1.	2.1.
		2.1.01.	Belgia				2.1.01.
		2.1.02.	Bulgaria				2.1.02.
		2.1.03.	Republica Cehă				2.1.03.
		2.1.04.	Danemarca				2.1.04.
		2.1.05.	Germania				2.1.05.
		2.1.06.	Estonia				2.1.06.
		2.1.07.	Irlanda				2.1.07.
		2.1.08.	Grecia				2.1.08.
		2.1.09.	Spania				2.1.09.
		2.1.10.	Franța				2.1.10.
		2.1.11.	Italia				2.1.11.
		2.1.12.	Cipru				2.1.12.
		2.1.13.	Letonia				2.1.13.
		2.1.14.	Lituania				2.1.14.
		2.1.15.	Luxemburg				2.1.15.
		2.1.16.	Ungaria				2.1.16.
		2.1.17.	Malta				2.1.17.
		2.1.18.	Țările de Jos				2.1.18.
		2.1.19.	Austria				2.1.19.
		2.1.20.	Polonia				2.1.20.
		2.1.21.	Portugalia				2.1.21.
		2.1.22.	România				2.1.22.
		2.1.23.	Slovenia				2.1.23.
		2.1.24.	Slovacia				2.1.24.
		2.1.25.	Finlanda				2.1.25.
		2.1.26.	Suedia				2.1.26.
		2.1.27.	Regatul Unit				2.1.27.
	2.2.	În afara UE			2.2.	2.2.	2.2.
		2.2.1.	În afara UE, însă în Europa			2.2.1.	2.2.1.
			2.2.1.01.	Albania			2.2.1.01.
			2.2.1.02.	Andora			2.2.1.02.
			2.2.1.03.	Belarus			2.2.1.03.
			2.2.1.04.	Croația			2.2.1.04.
			2.2.1.05.	Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (3)			2.2.1.05.
			2.2.1.06.	Gibraltar			2.2.1.06.
			2.2.1.07.	Guernesey			2.2.1.07.
			2.2.1.08.	Islanda			2.2.1.08.
			2.2.1.09.	Insula Man			2.2.1.09.
			2.2.1.10.	Jersey			2.2.1.10.
			2.2.1.11.	Kosovo (Rezoluția 1244/99 a Consiliului de securitate al ONU)			2.2.1.11.
			2.2.1.12.	Liechtenstein			2.2.1.12.
			2.2.1.13.	Moldova			2.2.1.13.
			2.2.1.14.	Monaco			2.2.1.14.
			2.2.1.15.	Muntenegru			2.2.1.15.
			2.2.1.16.	Norvegia			2.2.1.16.
			2.2.1.17.	Bosnia și Herțegovina			2.2.1.17.
			2.2.1.18.	Federația Rusă			2.2.1.18.
			2.2.1.19.	San Marino			2.2.1.19.
			2.2.1.20.	Sark			2.2.1.20.
			2.2.1.21.	Serbia			2.2.1.21.
			2.2.1.22.	Elveția			2.2.1.22.
			2.2.1.23.	Ucraina			2.2.1.23.
			2.2.1.24.	Cetatea Vaticanului			2.2.1.24.
			2.2.1.25.	Insulele Feroe			2.2.1.25.
		2.2.2.	Africa			2.2.2.	2.2.2.
			2.2.2.01.	Algeria			2.2.2.01.
			2.2.2.02.	Angola			2.2.2.02.
			2.2.2.03.	Benin			2.2.2.03.
			2.2.2.04.	Botswana			2.2.2.04.
			2.2.2.05.	Burkina Faso			2.2.2.05.
			2.2.2.06.	Burundi			2.2.2.06.
			2.2.2.07.	Camerun			2.2.2.07.
			2.2.2.08.	Capul Verde			2.2.2.08.
			2.2.2.09.	Republica Centrafricană			2.2.2.09.
			2.2.2.10.	Ciad			2.2.2.10.
			2.2.2.11.	Comore			2.2.2.11.
			2.2.2.12.	Congo			2.2.2.12.
			2.2.2.13.	Côte d’Ivoire			2.2.2.13.
			2.2.2.14.	Republica Democratică Congo			2.2.2.14.
			2.2.2.15.	Djibouti			2.2.2.15.
			2.2.2.16.	Egipt			2.2.2.16.
			2.2.2.17.	Guineea Ecuatorială			2.2.2.17.
			2.2.2.18.	Eritreea			2.2.2.18.
			2.2.2.19.	Etiopia			2.2.2.19.
			2.2.2.20.	Gabon			2.2.2.20.
			2.2.2.21.	Gambia			2.2.2.21.
			2.2.2.22.	Ghana			2.2.2.22.
			2.2.2.23.	Guineea			2.2.2.23.
			2.2.2.24.	Guineea Bissau			2.2.2.24.
			2.2.2.25.	Kenya			2.2.2.25.
			2.2.2.26.	Lesotho			2.2.2.26.
			2.2.2.27.	Liberia			2.2.2.27.
			2.2.2.28.	Libia			2.2.2.28.
			2.2.2.29.	Madagascar			2.2.2.29.
			2.2.2.30.	Malawi			2.2.2.30.
			2.2.2.31.	Mali			2.2.2.31.
			2.2.2.32.	Mauritania			2.2.2.32.
			2.2.2.33.	Mauritius			2.2.2.33.
			2.2.2.34.	Mayotte			2.2.2.34.
			2.2.2.35.	Maroc			2.2.2.35.
			2.2.2.36.	Mozambic			2.2.2.36.
			2.2.2.37.	Namibia			2.2.2.37.
			2.2.2.38.	Niger			2.2.2.38.
			2.2.2.39.	Nigeria			2.2.2.39.
			2.2.2.40.	Rwanda			2.2.2.40.
			2.2.2.41.	Sfânta Elena			2.2.2.41.
			2.2.2.42.	São Tomé și Principe			2.2.2.42.
			2.2.2.43.	Senegal			2.2.2.43.
			2.2.2.44.	Seychelles			2.2.2.44.
			2.2.2.45.	Sierra Leone			2.2.2.45.
			2.2.2.46.	Somalia			2.2.2.46.
			2.2.2.47.	Africa de Sud			2.2.2.47.
			2.2.2.48.	Sudan			2.2.2.48.
			2.2.2.49.	Swaziland			2.2.2.49.
			2.2.2.50.	Togo			2.2.2.50.
			2.2.2.51.	Tunisia			2.2.2.51.
			2.2.2.52.	Uganda			2.2.2.52.
			2.2.2.53.	Tanzania			2.2.2.53.
			2.2.2.54.	Zambia			2.2.2.54.
			2.2.2.55.	Zimbabwe			2.2.2.55.
		2.2.3.	Caraibi, America de sud sau centrală			2.2.3.	2.2.3.
			2.2.3.01.	Anguilla			2.2.3.01.
			2.2.3.02.	Antigua și Barbuda			2.2.3.02.
			2.2.3.03.	Argentina			2.2.3.03.
			2.2.3.04.	Aruba			2.2.3.04.
			2.2.3.05.	Bahamas			2.2.3.05.
			2.2.3.06.	Barbados			2.2.3.06.
			2.2.3.07.	Belize			2.2.3.07.
			2.2.3.08.	Bermuda			2.2.3.08.
			2.2.3.09.	Bolivia			2.2.3.09.
			2.2.3.10.	Brazilia			2.2.3.10.
			2.2.3.11.	Insulele Virgine Britanice			2.2.3.11.
			2.2.3.12.	Insulele Caiman			2.2.3.12.
			2.2.3.13.	Chile			2.2.3.13.
			2.2.3.14.	Columbia			2.2.3.14.
			2.2.3.15.	Costa Rica			2.2.3.15.
			2.2.3.16.	Cuba			2.2.3.16.
			2.2.3.17.	Dominica			2.2.3.17.
			2.2.3.18.	Republica Dominicană			2.2.3.18.
			2.2.3.19.	Ecuador			2.2.3.19.
			2.2.3.20.	El Salvador			2.2.3.20.
			2.2.3.21.	Insulele Falkland (Malvine)			2.2.3.21.
			2.2.3.22.	Teritoriile Australe Franceze			2.2.3.22.
			2.2.3.23.	Grenada			2.2.3.23.
			2.2.3.24.	Guatemala			2.2.3.24.
			2.2.3.25.	Guyana			2.2.3.25.
			2.2.3.26.	Haiti			2.2.3.26.
			2.2.3.27.	Honduras			2.2.3.27.
			2.2.3.28.	Jamaica			2.2.3.28.
			2.2.3.29.	Mexic			2.2.3.29.
			2.2.3.30.	Montserrat			2.2.3.30.
			2.2.3.31.	Antilele Olandeze			2.2.3.31.
			2.2.3.32.	Nicaragua			2.2.3.32.
			2.2.3.33.	Panama			2.2.3.33.
			2.2.3.34.	Paraguay			2.2.3.34.
			2.2.3.35.	Peru			2.2.3.35.
			2.2.3.36.	Saint Barthélemy			2.2.3.36.
			2.2.3.37.	Saint Kitts și Nevis			2.2.3.37.
			2.2.3.38.	Saint Lucia			2.2.3.38.
			2.2.3.39.	Saint Martin			2.2.3.39.
			2.2.3.40.	Saint-Pierre și Miquelon			2.2.3.40.
			2.2.3.41.	Saint Vincent și Grenadine			2.2.3.41.
			2.2.3.42.	Suriname			2.2.3.42.
			2.2.3.43.	Trinidad și Tobago			2.2.3.43.
			2.2.3.44.	Insulele Turks și Caicos			2.2.3.44.
			2.2.3.45.	Uruguay			2.2.3.45.
			2.2.3.46.	Venezuela			2.2.3.46.
		2.2.4.	America de Nord			2.2.4.	2.2.4.
			2.2.4.01.	Canada			2.2.4.01.
			2.2.4.02.	Groenlanda			2.2.4.02.
			2.2.4.03.	Statele Unite ale Americii			2.2.4.03.
		2.2.5.	Asia			2.2.5.	2.2.5.
			2.2.5.01.	Afghanistan			2.2.5.01.
			2.2.5.02.	Armenia			2.2.5.02.
			2.2.5.03.	Azerbaidjan			2.2.5.03.
			2.2.5.04.	Bahrain			2.2.5.04.
			2.2.5.05.	Bangladesh			2.2.5.05.
			2.2.5.06.	Bhutan			2.2.5.06.
			2.2.5.07.	Brunei			2.2.5.07.
			2.2.5.08.	Cambodgia			2.2.5.08.
			2.2.5.09.	China			2.2.5.09.
			2.2.5.10.	Georgia			2.2.5.10.
			2.2.5.11.	India			2.2.5.11.
			2.2.5.12.	Indonezia			2.2.5.12.
			2.2.5.13.	Irak			2.2.5.13.
			2.2.5.14.	Iran			2.2.5.14.
			2.2.5.15.	Israel			2.2.5.15.
			2.2.5.16.	Japonia			2.2.5.16.
			2.2.5.17.	Iordania			2.2.5.17.
			2.2.5.18.	Kazahstan			2.2.5.18.
			2.2.5.19.	Coreea de Nord			2.2.5.19.
			2.2.5.20.	Coreea de Sud			2.2.5.20.
			2.2.5.21.	Kuweit			2.2.5.21.
			2.2.5.22.	Kârgâzstan			2.2.5.22.
			2.2.5.23.	Laos			2.2.5.23.
			2.2.5.24.	Liban			2.2.5.24.
			2.2.5.25.	Malaysia			2.2.5.25.
			2.2.5.26.	Maldive			2.2.5.26.
			2.2.5.27.	Mongolia			2.2.5.27.
			2.2.5.28.	Myanmar			2.2.5.28.
			2.2.5.29.	Nepal			2.2.5.29.
			2.2.5.30.	Oman			2.2.5.30.
			2.2.5.31.	Pakistan			2.2.5.31.
			2.2.5.32.	Filipine			2.2.5.32.
			2.2.5.33.	Qatar			2.2.5.33.
			2.2.5.34.	Arabia Saudită			2.2.5.34.
			2.2.5.35.	Singapore			2.2.5.35.
			2.2.5.36.	Sri Lanka			2.2.5.36.
			2.2.5.37.	Siria			2.2.5.37.
			2.2.5.38.	Taiwan, provincia chineză			2.2.5.38.
			2.2.5.39.	Tadjikistan			2.2.5.39.
			2.2.5.40.	Thailanda			2.2.5.40.
			2.2.5.41.	Timorul de Est			2.2.5.41.
			2.2.5.42.	Turcia			2.2.5.42.
			2.2.5.43.	Turkmenistan			2.2.5.43.
			2.2.5.44.	Emiratele Arabe Unite			2.2.5.44.
			2.2.5.45.	Uzbekistan			2.2.5.45.
			2.2.5.46.	Vietnam			2.2.5.46.
			2.2.5.47.	Yemen			2.2.5.47.
		2.2.6.	Oceania			2.2.6.	2.2.6.
			2.2.6.01.	Australia			2.2.6.01.
			2.2.6.02.	Statele Federate ale Microneziei			2.2.6.02.
			2.2.6.03.	Fiji			2.2.6.03.
			2.2.6.04.	Polinezia Franceză			2.2.6.04.
			2.2.6.05.	Kiribati			2.2.6.05.
			2.2.6.06.	Insulele Marshall			2.2.6.06.
			2.2.6.07.	Nauru			2.2.6.07.
			2.2.6.08.	Noua Caledonie			2.2.6.08.
			2.2.6.09.	Noua Zeelandă			2.2.6.09.
			2.2.6.10.	Palau			2.2.6.10.
			2.2.6.11.	Papua Noua Guinee			2.2.6.11.
			2.2.6.12.	Samoa			2.2.6.12.
			2.2.6.13.	Insulele Solomon			2.2.6.13.
			2.2.6.14.	Tonga			2.2.6.14.
			2.2.6.15.	Tuvalu			2.2.6.15.
			2.2.6.16.	Insulele Pitcairn			2.2.6.16.
			2.2.6.17.	Vanuatu			2.2.6.17.
			2.2.6.18.	Insulele Wallis și Futuna			2.2.6.18.
3.	Alte categorii				3.	3.	3.
	3.1.	Informații care nu pot fi clasificate în funcție de frontierele actuale (opțional)				3.1.	3.1.
		3.1.01.	Cehoslovacia (opțional)				3.1.01.
		3.1.02.	Uniunea Sovietică (opțional)				3.1.02.
		3.1.03.	Iugoslavia (opțional)				3.1.03.
		3.1.04.	Altă entitate (opțional)				3.1.04.
	3.2.	În afara oricărei țări (opțional)				3.2.	3.2.
4.	Nu se menționează				4.	4.	4.

Subdiviziunile pentru „țara/locul nașterii” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Lista țărilor care figurează în defalcarea „țara/locul nașterii” se aplică doar în scopuri statistice.

Pentru țări declarante care sunt state membre ale UE, subcategoria din cadrul categoriei „alt stat membru al UE” (POB.H.2.1.) care corespunde statului lor membru nu se aplică. Pentru țări declarante care nu sunt state membre ale UE, categoria „alt stat membru al UE” (POB.L.2.1., POB.M.2.1., POB.H.2.1.) devine „stat membru al UE”.

Categoria „informații care nu pot fi clasificate în funcție de frontierele actuale” (POB.M.3.1., POB.H.3.1.) include persoanele ale căror țări ale nașterii existau la momentul nașterii, însă nu mai există în momentul recensământului și cărora nu li se poate atribui doar o țară care există la momentul recensământului, și anume în funcție de frontierele actuale.

Categoria „în afara oricărei țări” (POB.M.3.2, POB.H.3.2.) include persoanele pentru care reședința obișnuită a mamei la momentul nașterii este necunoscută și care s-au născut în afara frontierelor oricărei țări, de exemplu, pe mare sau în spațiul aerian.

tematică: Țara cetățeniei

„Cetățenie” înseamnă legătura juridică specială între o persoană și statul său, dobândită prin naștere sau prin naturalizare, indiferent dacă acest fapt s-a realizat prin declarație, opțiune, căsătorie ori alte mijloace, în conformitate cu dispozițiile de drept intern.

Unei persoană cu două sau mai multe cetățenii i se va atribui o singură țară a cetățeniei, care urmează a fi determinată în următoarea ordine ierarhică:

1.	țara declarantă sau

2.	dacă persoana nu are cetățenia țării declarante: alt stat membru al UE; sau

3.	dacă persoana nu are cetățenia unui alt stat membru al UE: altă țară din afara Uniunii Europene.

În cazul în care o persoană are cetățenia a două țări din cadrul Uniunii Europene, însă niciuna dintre acestea nu este țara declarantă, statele membre determină țara cetățeniei care i se va atribui persoanei respective.

„Stat membru al UE” înseamnă o țară care este membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2011.

Țara cetățeniei					COC.L.	COC.M.	COC.H.
0.	Total				0.	0.	0.
1.	Cetățenia țării declarante				1.	1.	1.
2.	Altă cetățenie decât a țării declarante				2.	2.	2.
	2.1.	Altă cetățenie decât cea a țării declarante, dar din alt stat membru al UE			2.1.	2.1.	2.1.
		2.1.01.	Belgia				2.1.01.
		2.1.02.	Bulgaria				2.1.02.
		2.1.03.	Republica Cehă				2.1.03.
		2.1.04.	Danemarca				2.1.04.
		2.1.05.	Germania				2.1.05.
		2.1.06.	Estonia				2.1.06.
		2.1.07.	Irlanda				2.1.07.
		2.1.08.	Grecia				2.1.08.
		2.1.09.	Spania				2.1.09.
		2.1.10.	Franța				2.1.10.
		2.1.11.	Italia				2.1.11.
		2.1.12.	Cipru				2.1.12.
		2.1.13.	Letonia				2.1.13.
		2.1.14.	Lituania				2.1.14.
		2.1.15.	Luxemburg				2.1.15.
		2.1.16.	Ungaria				2.1.16.
		2.1.17.	Malta				2.1.17.
		2.1.18.	Țările de Jos				2.1.18.
		2.1.19.	Austria				2.1.19.
		2.1.20.	Polonia				2.1.20.
		2.1.21.	Portugalia				2.1.21.
		2.1.22.	România				2.1.22.
		2.1.23.	Slovenia				2.1.23.
		2.1.24.	Slovacia				2.1.24.
		2.1.25.	Finlanda				2.1.25.
		2.1.26.	Suedia				2.1.26.
		2.1.27.	Regatul Unit				2.1.27.
	2.2.	Cetățenia unei țări care nu este membră a UE			2.2.	2.2.	2.2.
		2.2.1.	Altă țară europeană			2.2.1.	2.2.1.
			2.2.1.01.	Albania			2.2.1.01.
			2.2.1.02.	Andora			2.2.1.02.
			2.2.1.03.	Belarus			2.2.1.03.
			2.2.1.04.	Croația			2.2.1.04.
			2.2.1.05.	Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (4)			2.2.1.05.
			2.2.1.06.	neutilizat			2.2.1.06.
			2.2.1.07.	Guernesey			2.2.1.07.
			2.2.1.08.	Islanda			2.2.1.08.
			2.2.1.09.	Insula Man			2.2.1.09.
			2.2.1.10.	Jersey			2.2.1.10.
			2.2.1.11.	neutilizat			2.2.1.11.
			2.2.1.12.	Liechtenstein			2.2.1.12.
			2.2.1.13.	Moldova			2.2.1.13.
			2.2.1.14.	Monaco			2.2.1.14.
			2.2.1.15.	Muntenegru			2.2.1.15.
			2.2.1.16.	Norvegia			2.2.1.16.
			2.2.1.17.	Bosnia și Herțegovina			2.2.1.17.
			2.2.1.18.	Federația Rusă			2.2.1.18.
			2.2.1.19.	San Marino			2.2.1.19.
			2.2.1.20.	Sark			2.2.1.20.
			2.2.1.21.	Serbia			2.2.1.21.
			2.2.1.22.	Elveția			2.2.1.22.
			2.2.1.23.	Ucraina			2.2.1.23.
			2.2.1.24.	Cetatea Vaticanului			2.2.1.24.
			2.2.1.25.	Non-cetățeni recunoscuți			2.2.1.25.
			2.2.1.26.	Alte categorii			2.2.1.26.
		2.2.2.	Țară din Africa			2.2.2.	2.2.2.
			2.2.2.01.	Algeria			2.2.2.01.
			2.2.2.02.	Angola			2.2.2.02.
			2.2.2.03.	Benin			2.2.2.03.
			2.2.2.04.	Botswana			2.2.2.04.
			2.2.2.05.	Burkina Faso			2.2.2.05.
			2.2.2.06.	Burundi			2.2.2.06.
			2.2.2.07.	Camerun			2.2.2.07.
			2.2.2.08.	Capul Verde			2.2.2.08.
			2.2.2.09.	Republica Centrafricană			2.2.2.09.
			2.2.2.10.	Ciad			2.2.2.10.
			2.2.2.11.	Comore			2.2.2.11.
			2.2.2.12.	Congo			2.2.2.12.
			2.2.2.13.	Côte d’Ivoire			2.2.2.13.
			2.2.2.14.	Republica Democratică Congo			2.2.2.14.
			2.2.2.15.	Djibouti			2.2.2.15.
			2.2.2.16.	Egipt			2.2.2.16.
			2.2.2.17.	Guineea Ecuatorială			2.2.2.17.
			2.2.2.18.	Eritreea			2.2.2.18.
			2.2.2.19.	Etiopia			2.2.2.19.
			2.2.2.20.	Gabon			2.2.2.20.
			2.2.2.21.	Gambia			2.2.2.21.
			2.2.2.22.	Ghana			2.2.2.22.
			2.2.2.23.	Guineea			2.2.2.23.
			2.2.2.24.	Guineea Bissau			2.2.2.24.
			2.2.2.25.	Kenya			2.2.2.25.
			2.2.2.26.	Lesotho			2.2.2.26.
			2.2.2.27.	Liberia			2.2.2.27.
			2.2.2.28.	Libia			2.2.2.28.
			2.2.2.29.	Madagascar			2.2.2.29.
			2.2.2.30.	Malawi			2.2.2.30.
			2.2.2.31.	Mali			2.2.2.31.
			2.2.2.32.	Mauritania			2.2.2.32.
			2.2.2.33.	Mauritius			2.2.2.33.
			2.2.2.34.	Mayotte			2.2.2.34.
			2.2.2.35.	Maroc			2.2.2.35.
			2.2.2.36.	Mozambic			2.2.2.36.
			2.2.2.37.	Namibia			2.2.2.37.
			2.2.2.38.	Niger			2.2.2.38.
			2.2.2.39.	Nigeria			2.2.2.39.
			2.2.2.40.	Rwanda			2.2.2.40.
			2.2.2.41.	Sfânta Elena			2.2.2.41.
			2.2.2.42.	São Tomé și Principe			2.2.2.42.
			2.2.2.43.	Senegal			2.2.2.43.
			2.2.2.44.	Seychelles			2.2.2.44.
			2.2.2.45.	Sierra Leone			2.2.2.45.
			2.2.2.46.	Somalia			2.2.2.46.
			2.2.2.47.	Africa de Sud			2.2.2.47.
			2.2.2.48.	Sudan			2.2.2.48.
			2.2.2.49.	Swaziland			2.2.2.49.
			2.2.2.50.	Togo			2.2.2.50.
			2.2.2.51.	Tunisia			2.2.2.51.
			2.2.2.52.	Uganda			2.2.2.52.
			2.2.2.53.	Tanzania			2.2.2.53.
			2.2.2.54.	Zambia			2.2.2.54.
			2.2.2.55.	Zimbabwe			2.2.2.55.
		2.2.3.	Țară din Caraibi, America de Sud sau Centrală			2.2.3.	2.2.3.
			2.2.3.01.	Anguilla			2.2.3.01.
			2.2.3.02.	Antigua și Barbuda			2.2.3.02.
			2.2.3.03.	Argentina			2.2.3.03.
			2.2.3.04.	Aruba			2.2.3.04.
			2.2.3.05.	Bahamas			2.2.3.05.
			2.2.3.06.	Barbados			2.2.3.06.
			2.2.3.07.	Belize			2.2.3.07.
			2.2.3.08.	Bermuda			2.2.3.08.
			2.2.3.09.	Bolivia			2.2.3.09.
			2.2.3.10.	Brazilia			2.2.3.10.
			2.2.3.11.	Insulele Virgine Britanice			2.2.3.11.
			2.2.3.12.	Insulele Caiman			2.2.3.12.
			2.2.3.13.	Chile			2.2.3.13.
			2.2.3.14.	Columbia			2.2.3.14.
			2.2.3.15.	Costa Rica			2.2.3.15.
			2.2.3.16.	Cuba			2.2.3.16.
			2.2.3.17.	Dominica			2.2.3.17.
			2.2.3.18.	Republica Dominicană			2.2.3.18.
			2.2.3.19.	Ecuador			2.2.3.19.
			2.2.3.20.	El Salvador			2.2.3.20.
			2.2.3.21.	Insulele Falkland (Malvine)			2.2.3.21.
			2.2.3.22.	Teritoriile Australe Franceze			2.2.3.22.
			2.2.3.23.	Grenada			2.2.3.23.
			2.2.3.24.	Guatemala			2.2.3.24.
			2.2.3.25.	Guyana			2.2.3.25.
			2.2.3.26.	Haiti			2.2.3.26.
			2.2.3.27.	Honduras			2.2.3.27.
			2.2.3.28.	Jamaica			2.2.3.28.
			2.2.3.29.	Mexic			2.2.3.29.
			2.2.3.30.	Montserrat			2.2.3.30.
			2.2.3.31.	Antilele Olandeze			2.2.3.31.
			2.2.3.32.	Nicaragua			2.2.3.32.
			2.2.3.33.	Panama			2.2.3.33.
			2.2.3.34.	Paraguay			2.2.3.34.
			2.2.3.35.	Peru			2.2.3.35.
			2.2.3.36.	Saint Barthélemy			2.2.3.36.
			2.2.3.37.	Saint Kitts și Nevis			2.2.3.37.
			2.2.3.38.	Saint Lucia			2.2.3.38.
			2.2.3.39.	Saint Martin			2.2.3.39.
			2.2.3.40.	Saint-Pierre și Miquelon			2.2.3.40.
			2.2.3.41.	Saint Vincent și Grenadine			2.2.3.41.
			2.2.3.42.	Suriname			2.2.3.42.
			2.2.3.43.	Trinidad și Tobago			2.2.3.43.
			2.2.3.44.	Insulele Turks și Caicos			2.2.3.44.
			2.2.3.45.	Uruguay			2.2.3.45.
			2.2.3.46.	Venezuela			2.2.3.46.
		2.2.4.	Țară din America de Nord			2.2.4.	2.2.4.
			2.2.4.01.	Canada			2.2.4.01.
			2.2.4.02.	neutilizat			2.2.4.02.
			2.2.4.03.	Statele Unite ale Americii			2.2.4.03.
		2.2.5.	Țară din Asia			2.2.5.	2.2.5.
			2.2.5.01.	Afghanistan			2.2.5.01.
			2.2.5.02.	Armenia			2.2.5.02.
			2.2.5.03.	Azerbaidjan			2.2.5.03.
			2.2.5.04.	Bahrain			2.2.5.04.
			2.2.5.05.	Bangladesh			2.2.5.05.
			2.2.5.06.	Bhutan			2.2.5.06.
			2.2.5.07.	Brunei			2.2.5.07.
			2.2.5.08.	Cambodgia			2.2.5.08.
			2.2.5.09.	China			2.2.5.09.
			2.2.5.10.	Georgia			2.2.5.10.
			2.2.5.11.	India			2.2.5.11.
			2.2.5.12.	Indonezia			2.2.5.12.
			2.2.5.13.	Irak			2.2.5.13.
			2.2.5.14.	Iran			2.2.5.14.
			2.2.5.15.	Israel			2.2.5.15.
			2.2.5.16.	Japonia			2.2.5.16.
			2.2.5.17.	Iordania			2.2.5.17.
			2.2.5.18.	Kazahstan			2.2.5.18.
			2.2.5.19.	Coreea de Nord			2.2.5.19.
			2.2.5.20.	Coreea de Sud			2.2.5.20.
			2.2.5.21.	Kuweit			2.2.5.21.
			2.2.5.22.	Kârgâzstan			2.2.5.22.
			2.2.5.23.	Laos			2.2.5.23.
			2.2.5.24.	Liban			2.2.5.24.
			2.2.5.25.	Malaysia			2.2.5.25.
			2.2.5.26.	Maldive			2.2.5.26.
			2.2.5.27.	Mongolia			2.2.5.27.
			2.2.5.28.	Myanmar			2.2.5.28.
			2.2.5.29.	Nepal			2.2.5.29.
			2.2.5.30.	Oman			2.2.5.30.
			2.2.5.31.	Pakistan			2.2.5.31.
			2.2.5.32.	Filipine			2.2.5.32.
			2.2.5.33.	Qatar			2.2.5.33.
			2.2.5.34.	Arabia Saudită			2.2.5.34.
			2.2.5.35.	Singapore			2.2.5.35.
			2.2.5.36.	Sri Lanka			2.2.5.36.
			2.2.5.37.	Siria			2.2.5.37.
			2.2.5.38.	Taiwan, provincia chineză			2.2.5.38.
			2.2.5.39.	Tadjikistan			2.2.5.39.
			2.2.5.40.	Thailanda			2.2.5.40.
			2.2.5.41.	Timorul de Est			2.2.5.41.
			2.2.5.42.	Turcia			2.2.5.42.
			2.2.5.43.	Turkmenistan			2.2.5.43.
			2.2.5.44.	Emiratele Arabe Unite			2.2.5.44.
			2.2.5.45.	Uzbekistan			2.2.5.45.
			2.2.5.46.	Vietnam			2.2.5.46.
			2.2.5.47.	Yemen			2.2.5.47.
		2.2.6.	Țară din Oceania			2.2.6.	2.2.6.
			2.2.6.01.	Australia			2.2.6.01.
			2.2.6.02.	Statele Federate ale Microneziei			2.2.6.02.
			2.2.6.03.	Fiji			2.2.6.03.
			2.2.6.04.	Polinezia Franceză			2.2.6.04.
			2.2.6.05.	Kiribati			2.2.6.05.
			2.2.6.06.	Insulele Marshall			2.2.6.06.
			2.2.6.07.	Nauru			2.2.6.07.
			2.2.6.08.	Noua Caledonie			2.2.6.08.
			2.2.6.09.	Noua Zeelandă			2.2.6.09.
			2.2.6.10.	Palau			2.2.6.10.
			2.2.6.11.	Papua Noua Guinee			2.2.6.11.
			2.2.6.12.	Samoa			2.2.6.12.
			2.2.6.13.	Insulele Solomon			2.2.6.13.
			2.2.6.14.	Tonga			2.2.6.14.
			2.2.6.15.	Tuvalu			2.2.6.15.
			2.2.6.16.	Insulele Pitcairn			2.2.6.16.
			2.2.6.17.	Vanuatu			2.2.6.17.
			2.2.6.18.	Insulele Wallis și Futuna			2.2.6.18.
3.	Apatrizi				3.	3.	3.
4.	Nu se menționează				4.	4.	4.

Subdiviziunile pentru „țara cetățeniei” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Lista țărilor care figurează în subdiviziunea „țara cetățeniei” se aplică doar în scopuri statistice.

Pentru țări declarante care sunt state membre ale UE, subcategoria din cadrul categoriei „altă cetățenie decât cea a țării declarante, dar din alt stat membru al UE” (COC.H.2.1.) care corespunde statului lor membru nu se aplică. Pentru țările declarante care nu sunt state membre ale UE, categoria „altă cetățenie decât cea a țării declarante, dar din alt stat membru al UE” (COC.L.2.1. COC.M.2.1. COC.H.2.1.) devine „cetățenia unui stat membru al UE”.

Persoanele care nu sunt nici cetățeni ai unei țări, nici apatrizi și care exercită anumite drepturi și obligații asociate cu cetățenia, însă nu toate, se clasifică în categoria „non cetățeni recunoscuți” (COC.H.2.2.1.25.).

tematică: Domiciliul eventual în străinătate și anul sosirii în țara respectivă (începând cu 1980)

Anul sosirii este anul calendaristic în cursul căruia persoana în cauză și-a stabilit cel mai recent reședința obișnuită în țară. Anul celei mai recente sosiri în țară este cel declarat, iar nu anul primei sosiri (de exemplu, tematica „anul sosirii în țară” nu furnizează informații privind șederile întrerupte).

Anul sosirii în țară începând cu 2000		YAT.
0.	Total	0.
1.	A avut deja domiciliul în străinătate înainte și a imigrat în 2000 sau după aceea	1.
2.	A avut domiciliul în străinătate și a sosit în 1999 sau înainte, sau nu a avut niciodată domiciliul în străinătate	2.
3.	Nu se menționează	3.

Subdiviziunea „anul sosirii în țară începând cu 2000” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Subdiviziunea „anul sosirii în țară începând cu 2000” privește migrația internațională începând cu anul 2000.

Anul sosirii în țară începând cu 1980				YAE.L.	YAE.H.
0.	Total			0.	0.
1.	A avut deja domiciliul în străinătate înainte și a imigrat în 1980 sau după aceea			1.	1.
	1.1.	2010 - 2011		1.1.	1.1.
		1.1.1.	2011		1.1.1.
		1.1.2.	2010		1.1.2.
	1.2.	2005 - 2009		1.2.	1.2.
		1.2.1.	2009		1.2.1.
		1.2.2.	2008		1.2.2.
		1.2.3.	2007		1.2.3.
		1.2.4.	2006		1.2.4.
		1.2.5.	2005		1.2.5.
	1.3.	2000 - 2004		1.3.	1.3.
		1.3.1.	2004		1.3.1.
		1.3.2.	2003		1.3.2.
		1.3.3.	2002		1.3.3.
		1.3.4.	2001		1.3.4.
		1.3.5.	2000		1.3.5.
	1.4.	1995 - 1999		1.4.	1.4.
		1.4.1.	1999		1.4.1.
		1.4.2.	1998		1.4.2.
		1.4.3.	1997		1.4.3.
		1.4.4.	1996		1.4.4.
		1.4.5.	1995		1.4.5.
	1.5.	1990 - 1994		1.5.	1.5.
		1.5.1.	1994		1.5.1.
		1.5.2.	1993		1.5.2.
		1.5.3.	1992		1.5.3.
		1.5.4.	1991		1.5.4.
		1.5.5.	1990		1.5.5.
	1.6.	1985 - 1989		1.6.	1.6.
		1.6.1.	1989		1.6.1.
		1.6.2.	1988		1.6.2.
		1.6.3.	1987		1.6.3.
		1.6.4.	1986		1.6.4.
		1.6.5.	1985		1.6.5.
	1.7.	1980 - 1984		1.7.	1.7.
		1.7.1.	1984		1.7.1.
		1.7.2.	1983		1.7.2.
		1.7.3.	1982		1.7.3.
		1.7.4.	1981		1.7.4.
		1.7.5.	1980		1.7.5.
2.	A avut domiciliul în străinătate și a sosit în 1979 sau înainte, sau nu a avut niciodată domiciliul în străinătate			2.	2.
	2.1.	A avut deja domiciliul în străinătate înainte și a sosit în 1979 sau înainte (opțional)		2.1.	2.1.
	2.2.	Nu a avut niciodată domiciliul în străinătate (opțional)		2.2.	2.2.
3.	Nu se menționează			3.	3.

Subdiviziunile „anul sosirii în țară începând cu 1980” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Subdiviziunile „anul sosirii în țară începând cu 1980” privesc migrația internațională începând cu anul 1980.

Datele pentru 2011 se raportează la intervalul de timp între 1 ianuarie 2011 și data de referință.

tematică: locul de reședință obișnuită anterior și data sosirii la locul actual; sau locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ

Se declară legătura dintre locul actual de reședință obișnuită și locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ.

Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ				ROY.
0.	Total			0.
1.	Reședință obișnuită neschimbată			1.
2.	Reședință obișnuită schimbată			2.
	2.1.	Mutare în interiorul țării declarante		2.1.
		2.1.1.	Reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ în cadrul aceleiași zone NUTS 3 considerată ca reședință obișnuită actuală	2.1.1.
		2.1.2.	Reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ în afara zonei NUTS 3 a reședinței obișnuite actuale	2.1.2.
	2.2.	Mutare din exteriorul țării declarante		2.2.
3.	Nu se menționează			3.
4.	Nu se aplică			4.

Subdiviziunea „locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

În subdiviziunea „locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ” orice schimbare de reședință se referă la intervalul de timp scurs între un an înainte de data de referință și data de referință.

Copiii mai mici de un an sunt clasificați la rubrica „nu se aplică” (ROY.4.).

Țările care colectează informații privind tematica „locul de reședință obișnuită anterior și data sosirii la locul actual” clasifică toate persoanele care și-au schimbat reședința obișnuită mai mult decât o dată în cursul anului precedent datei de referință în funcție de locul de reședință obișnuită anterior, adică locul de reședință obișnuită din care s-au mutat în locul de reședință obișnuită actual.

tematică: Statutul gospodăriei

Statele membre aplică „conceptul de menaj” pentru a identifica gospodăriile private sau, dacă nu este posibil, conceptul de „gospodărie-locuință”.

1. Conceptul de menaj

Conform conceptului de menaj, o gospodărie privată este fie:

(a)

o gospodărie de o persoană, ceea ce înseamnă o persoană care locuiește singură într-o unitate de locuit sau care ocupă, în calitate de chiriaș, una sau mai multe camere separate dintr-o unitate de locuit, dar care nu formează împreună cu alți ocupanți ai unității de locuit o gospodărie multiplă, astfel cum este definită mai jos; sau

(b)

o gospodărie multiplă, adică un grup de două sau mai multe persoane care se asociază pentru a ocupa o unitate de locuit, în totalitate sau parțial, și pentru a achiziționa în comun alimente și eventual alte produse de primă necesitate. Membrii grupului își pot pune veniturile în comun, într-o măsură variabilă.

2. Conceptul de gospodărie-locuință

În acest caz, toate persoanele care locuiesc într-o unitate de locuit sunt considerați membri ai aceleiași gospodării, astfel încât există o gospodărie per unitate de locuit ocupată. Atunci când se utilizează acest concept, numărul de unități de locuit ocupate și numărul de gospodării care le ocupă sunt astfel egale, iar localizările unităților de locuit și ale gospodăriilor sunt identice.

Categoria „persoane care locuiesc într-o gospodărie privată” cuprinde „membrii unui nucleu familial” (categoria 1.1.) și „persoane care nu sunt membri ai unui nucleu familial” (categoria 1.2.). Categoria „membrii unui nucleu familial” cuprinde toate persoanele care aparțin unei gospodării private care conține un nucleu familial din care acestea fac parte. „Persoanele care nu sunt membri ai unui nucleu familial” cuprind toate persoanele care aparțin fie unei gospodării non-familiale, fie unei gospodării familiale, fără a fi membrii unui nucleu familial în cadrul acelei gospodării.

Statutul gospodăriei					HST.L.	HST.M.	HST.H.
0.	Total				0.	0.	0.
1.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată				1.	1.	1.
	1.1.	Persoane membre ale unui nucleu familial				1.1.	1.1.
		1.1.1.	Persoane într-un cuplu căsătorit				1.1.1.
			1.1.1.1.	Persoane într-un cuplu soț/soție (opțional)			1.1.1.1.
			1.1.1.2.	Persoane într-un cuplu căsătorit de același sex (opțional)			1.1.1.2.
		1.1.2.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat				1.1.2.
			1.1.2.1.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat de persoane de sex diferit (opțional)			1.1.2.1.
			1.1.2.2.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex (opțional)			1.1.2.2.
		1.1.3.	Parteneri într-o uniune consensuală				1.1.3.
			1.1.3.1.	Parteneri într-o uniune consensuală de persoane de sex diferit (opțional)			1.1.3.1.
			1.1.3.2.	Parteneri într-o uniune consensuală de persoane de același sex (opțional)			1.1.3.2.
		1.1.4.	Părinți singuri				1.1.4.
		1.1.5.	Fii/fiice				1.1.5.
			1.1.5.1.	Care nu au părinți singuri (opțional)			1.1.5.1.
			1.1.5.2.	Care au părinți singuri (opțional)			1.1.5.2.
	1.2.	Persoane care nu sunt membre ale unui nucleu familial				1.2.	1.2.
		1.2.1.	Persoane care locuiesc singure				1.2.1.
		1.2.2.	Persoane care nu locuiesc singure				1.2.2.
			1.2.2.1.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie împreună cu o rudă sau mai multe (opțional)			1.2.2.1.
			1.2.2.2.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie exclusiv împreună cu o persoană (persoane) cu care nu au legături de rudenie (opțional)			1.2.2.2.
	1.3.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată, dar a cărei categorie nu a fost declarată				1.3.	1.3.
2.	Persoane care nu locuiesc într-o gospodărie privată				2.	2.	2.
	2.1.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie instituțională				2.1.	2.1.
		2.1.1.	Persoane care nu sunt membre ale unui nucleu familial (opțional)				2.1.1.
		2.1.2.	Persoane membre ale unui nucleu familial (opțional)				2.1.2.
			2.1.2.1.	Parteneri (opțional)			2.1.2.1.
			2.1.2.2.	Părinți singuri (opțional)			2.1.2.2.
			2.1.2.3.	Fii/fiice (opțional)			2.1.2.3.
	2.2.	Persoane fără adăpost				2.2.	2.2.
	2.3.	Persoane care nu locuiesc într-o gospodărie privată, dar a cărei categorie nu a fost declarată				2.3.	2.3.

Subdiviziunile pentru „statutul gospodăriei” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

O gospodărie non-familială poate fi o gospodărie cu o singură persoană [o persoană care „locuiește singură” (HST.H.1.2.1.)] sau o gospodărie multiplă fără niciun nucleu familial. Categoria „persoane care nu locuiesc singure” (HST.H.1.2.2.) cuprinde persoane care locuiesc fie într-o gospodărie multiplă fără niciun nucleu familial sau care locuiesc într-o gospodărie familială fără a fi membre ale vreunui nucleu familial în gospodăria respectivă. Persoanele care aparțin unei gospodării cu salt între generații și care nu sunt membre ale niciunui nucleu familial din gospodăria respectivă se clasifică în categoria opțională „persoane care locuiesc într-o gospodărie împreună cu o rudă sau mai multe” (HST.H.1.2.2.1.).

Termenul „fiu/fiică” se definește sub termenul de „copil” în specificațiile tehnice pentru tematica „situația familială”.

Prin „cuplu soț/soție” se înțelege un cuplu de persoane de sex diferit căsătorite.

Definiția „parteneriatului înregistrat” este cea care figurează în specificațiile tehnice pentru tematica „starea civilă legală”. Definiția „uniunii consensuale” este cea care figurează în specificațiile tehnice pentru tematica „situația familială”.

Categoria „parteneri” (HST.H.2.1.2.1.) cuprinde „persoane într-un cuplu căsătorit”, „parteneri într-un parteneriat înregistrat” și „parteneri într-o uniune consensuală”.

„Persoane fără adăpost” (HST.H.2.2) sunt persoane care locuiesc pe stradă și care nu dispun de un adăpost care intră în categoria de spații de locuit definită în specificațiile tehnice pentru tematica „tipul spațiilor de locuit”.

tematică: Situația familială

Nucleul familial se definește într-un sens restrâns ca două sau mai multe persoane care aparțin aceleiași gospodării și ale căror legături de rudenie sunt cele de soț și soție, de parteneri într-un parteneriat înregistrat, de parteneri într-o uniune consensuală, sau de părinte și copil. Familia se compune astfel dintr-un cuplu fără copii, sau un cuplu cu unul sau mai mulți copii, sau dintr-un părinte singur cu unul sau mai mulți copii. Acest concept de familie limitează relațiile între copii și adulți la relații directe (de primul grad), adică între părinți și copii.

Prin copii se înțeleg fiicele sau fiii biologici, proveniți dintr-o căsătorie anterioară sau adoptați (indiferent de vârsta sau de starea lor civilă) care locuiesc în mod obișnuit în gospodăria unuia dintre părinți cel puțin și care nu au un partener sau propriii copii în aceeași gospodărie. Copiii vitregi nu sunt incluși. Un fiu sau o fiică care locuiește cu un soț, cu un partener în parteneriat înregistrat, cu un partener în uniune consensuală sau cu unul sau mai mulți din proprii săi copii nu este luat în considerare ca un copil. Un copil care locuiește în mod alternativ în două gospodării (de exemplu, în cazul în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să considere locuința unde își petrece cea mai mare a timpului ca fiind gospodăria sa. În cazul în care acesta petrece o perioadă de timp egală cu fiecare din părinți, gospodăria este locul în care copilul petrece noaptea recensământului.

Termenul de cuplu trebuie să includă cuplurile căsătorite, cuplurile care locuiesc în parteneriat înregistrat și cuplurile care locuiesc în uniune consensuală. Definiția „parteneriatului înregistrat” este cea care figurează în specificațiile tehnice pentru tematica „starea civilă legală”.

Două persoane sunt considerate parteneri într-o „uniune consensuală” atunci când

—	fac parte din aceeași gospodărie și

—	întrețin o relație de cuplu marital și

—	nu sunt căsătorite și nici partenere într-un parteneriat înregistrat.

„Gospodăriile cu salt între generații” (gospodării alcătuite din unul sau mai mulți bunici și unul sau mai mulți nepoți, dar nu și părinți ai respectivilor nepoți) nu sunt incluse în definiția unei familii.

Distincția între persoane care trăiesc în cupluri de sex diferit și persoane care trăiesc în cupluri de același sex este opțională. Prin „cuplu soț/soție” se înțelege un cuplu de persoane de sex diferit căsătorite.

Situația familială				FST.L.	FST.H.
0.	Total			0.	0.
1.	Parteneri			1.	1.
	1.1.	Persoane într-un cuplu căsătorit			1.1.
		1.1.1.	Persoane într-un cuplu soț/soție (opțional)		1.1.1.
		1.1.2.	Persoane într-un cuplu căsătorit de același sex (opțional)		1.1.2.
	1.2.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat			1.2.
		1.2.1.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat de persoane de sex diferit (opțional)		1.2.1.
		1.2.2.	Parteneri într-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex (opțional)		1.2.2.
	1.3.	Parteneri într-o uniune consensuală			1.3.
		1.3.1.	Parteneri într-o uniune consensuală de persoane de sex diferit (opțional)		1.3.1.
		1.3.2.	Parteneri într-o uniune consensuală de persoane de același sex (opțional)		1.3.2.
2.	Părinți singuri			2.	2.
3.	Fii/fiice			3.	3.
	3.1.	Care nu au părinți singuri (opțional)			3.1.
	3.2.	Care au părinți singuri (opțional)			3.2.
4.	Nu se menționează			4.	4.
5.	Nu se aplică			5.	5.

Subdiviziunile pentru „situația familială” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Categoria „parteneri” (FST.L.1.) cuprinde „persoane într-un cuplu căsătorit”, „parteneri într-un parteneriat înregistrat” și „parteneri într-o uniune consensuală”.

Persoanele care nu locuiesc într-un nucleu familial se clasifică în rubrica „nu se aplică” (FST.L.5., FST.H.5.).

tematică: Tipul de nucleu familial

Specificațiile pentru conceptele de familie și definițiile termenilor „nucleu familial”, „copil”, „cuplu” și „uniune consensuală” prevăzute pentru tematica „situația familială” se aplică, de asemenea, pentru tematica „tipul de nucleu familial”.

Tipul de nucleu familial				TFN.L.	TFN.H.
0.	Total			0.	0.
1.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit			1.	1.
	1.1.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit fără copii care să locuiască împreună			1.1.
		1.1.1.	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție (opțional)		1.1.1.
		1.1.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane căsătorite de același sex (opțional)		1.1.2.
	1.2.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			1.2.
		1.2.1.	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție (opțional)		1.2.1.
		1.2.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane căsătorite de același sex (opțional)		1.2.2.
	1.3.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			1.3.
		1.3.1.	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție (opțional)		1.3.1.
		1.3.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane căsătorite de același sex (opțional)		1.3.2.
2.	Familii constituite dintr-un cuplu în parteneriat înregistrat			2.	2.
	2.1.	Cuplu în parteneriat înregistrat fără copii care să locuiască împreună cu acesta			2.1.
		2.1.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.1.1.
		2.1.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.1.2.
	2.2.	Cuplu în parteneriat înregistrat având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			2.2.
		2.2.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.2.1.
		2.2.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.2.2.
	2.3.	Cuplu în parteneriat înregistrat, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			2.3.
		2.3.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.3.1.
		2.3.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.3.2.
3.	Familii constituite dintr-un cuplu în uniune consensuală			3.	3.
	3.1.	Cupluri în uniune consensuală fără copii care locuiesc împreună cu acestea			3.1.
		3.1.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		3.1.1.
		3.1.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		3.1.2.
	3.2.	Cupluri în uniune consensuală având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			3.2.
		3.2.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		3.2.1.
		3.2.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		3.2.2.
	3.3.	Cupluri în uniune consensuală, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			3.3.
		3.3.1.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		3.3.1.
		3.3.2.	Familii constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		3.3.2.
4.	Familii constituite dintr-un tată singur			4.	4.
	4.1.	Familii constituite dintr-un tată singur având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			4.1.
	4.2.	Familii constituite dintr-un tată singur, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			4.2.
5.	Familii constituite dintr-o mamă singură			5.	5.
	5.1.	Familii constituite dintr-o mamă singură având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			5.1.
	5.2.	Familii constituite dintr-o mamă singură, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			5.2.

Subdiviziunile pentru „tipul de nucleu familial” servesc la defalcarea totalului de „nuclee familiale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Mărimea nucleului familial

Definiția termenului „nucleu familial” prevăzut pentru tematica „situația familială” se aplică, de asemenea, tematicii „mărimea nucleului familial”.

Mărimea nucleului familial				SFN.L.	SFN.M.	SFN.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	2 persoane			1.	1.	1.
2.	de la 3 la 5 persoane			2.	2.	2.
	2.1.	3 persoane			2.1.	2.1.
	2.2.	4 persoane			2.2.	2.2.
	2.3.	5 persoane			2.3.	2.3.
3.	6 sau mai multe persoane			3.	3.	3.
	3.1.	de la 6 la 10 persoane			3.1.	3.1.
		3.1.1.	6 persoane			3.1.1.
		3.1.2.	7 persoane			3.1.2.
		3.1.3.	8 persoane			3.1.3.
		3.1.4.	9 persoane			3.1.4.
		3.1.5.	10 persoane			3.1.5.
	3.2.	11 sau mai multe persoane			3.2.	3.2.

Subdiviziunile pentru „mărimea nucleului familial” servesc la defalcarea totalului de „nuclee familiale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Tipul gospodăriei private

Specificațiile prevăzute pentru tematica „statutul gospodăriei” se aplică, de asemenea, tematicii „tipul gospodăriei private”.

Tipul gospodăriei private					TPH.L.	TPH.H.
0.	Total				0.	0.
1.	Gospodării non-familiale				1.	1.
	1.1.	Gospodării de o persoană			1.1.	1.1.
	1.2.	Gospodării multiple			1.2.	1.2.
2.	Gospodării unifamiliale				2.	2.
	2.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu căsătorit				2.1.
		2.1.1.	Cupluri căsătorite fără copii care să locuiască împreună			2.1.1.
			2.1.1.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.1.1.1.
			2.1.1.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.1.1.2.
		2.1.2.	Cupluri căsătorite având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună			2.1.2.
			2.1.2.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.1.2.1.
			2.1.2.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.1.2.2.
		2.1.3.	Cupluri căsătorite, a căror fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu cuplul			2.1.3.
			2.1.3.1	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.1.3.1.
			2.1.3.2	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.1.3.2.
	2.2.	Gospodării constituite din persoane care locuiesc în parteneriat înregistrat				2.2.
		2.2.1.	Cuplu în parteneriat înregistrat fără copii care să locuiască împreună cu acesta			2.2.1.
			2.2.1.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.2.1.1.
			2.2.1.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.2.1.2.
		2.2.2.	Cuplu în parteneriat înregistrat având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu acesta			2.2.2.
			2.2.2.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.2.2.1.
			2.2.2.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.2.2.2.
		2.2.3.	Cuplu în parteneriat înregistrat, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu cuplul			2.2.3.
			2.2.3.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.2.3.1.
			2.2.3.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.2.3.2.
	2.3.	Gospodării constituite dintr-un cuplu în uniune consensuală				2.3.
		2.3.1.	Cupluri în uniune consensuală fără copii care locuiesc împreună cu acestea			2.3.1.
			2.3.1.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.3.1.1.
			2.3.1.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.3.1.2.
		2.3.2.	Cupluri în uniune consensuală având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			2.3.2.
			2.3.2.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.3.2.1.
			2.3.2.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.3.2.2.
		2.3.3.	Cupluri în uniune consensuală, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu familia			2.3.3.
			2.3.3.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de sex diferit (opțional)		2.3.3.1.
			2.3.3.2.	Gospodării constituite dintr-un cuplu de persoane de același sex (opțional)		2.3.3.2.
	2.4.	Gospodării constituite dintr-un tată singur				2.4.
		2.4.1.	Gospodării constituite dintr-un tată singur având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu acesta			2.4.1.
		2.4.2.	Gospodării constituite dintr-un tată singur, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu acesta			2.4.2.
	2.5.	Gospodării constituite dintr-o mamă singură				2.5.
		2.5.1.	Gospodării constituite dintr-o mamă singură având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu aceasta			2.5.1.
		2.5.2.	Gospodării constituite dintr-o mamă singură, a cărui fiu/fiică cel mai (cea mai) mic(ă) în vârstă de 25 de ani sau mai mult locuiește împreună cu aceasta			2.5.2.
3.	Gospodării multifamiliale				3.	3.

Subdiviziunile pentru „tipul gospodăriei private” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Mărimea gospodăriei private

Specificațiile prevăzute pentru tematica „statutul gospodăriei” se aplică, de asemenea, tematicii „mărimea gospodăriei private”.

Mărimea gospodăriei private				SPH.L.	SPH.M.	SPH.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	1 persoană			1.	1.	1.
2.	2 persoane			2.	2.	2.
3.	de la 3 la 5 persoane			3.	3.	3.
	3.1.	3 persoane			3.1.	3.1.
	3.2.	4 persoane			3.2.	3.2.
	3.3.	5 persoane			3.3.	3.3.
4.	6 sau mai multe persoane			4.	4.	4.
	4.1.	de la 6 la 10 persoane			4.1.	4.1.
		4.1.1.	6 persoane			4.1.1.
		4.1.2.	7 persoane			4.1.2.
		4.1.3.	8 persoane			4.1.3.
		4.1.4.	9 persoane			4.1.4.
		4.1.5.	10 persoane			4.1.5.
	4.2.	11 sau mai multe persoane			4.2.	4.2.

Subdiviziunile pentru „mărimea gospodăriei private” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Statutul de ocupare a locuințelor

Tematica „statutul de ocupare a locuințelor” se referă la aranjamentele prin care o gospodărie privată ocupă în întregime sau parțial o unitate de locuit.

Statutul de ocupare a locuințelor		TSH.
0.	Total	0.
1.	Gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul unității de locuit	1.
2.	Gospodării în care cel puțin un membru este chiriașul întregii unități de locuit sau a unei părți din aceasta	2.
3.	Gospodării care ocupă sub o altă formă o unitate de locuit în întregime sau parțial	3.
4.	Nu se menționează	4.

Subdiviziunile pentru „statutul de ocupare a locuințelor” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

Gospodăriile care sunt în curs de rambursare a unei ipoteci pe care au contractat-o pentru a achiziționa unitatea de locuit în care locuiesc sau care își achiziționează unitatea de locuit sub alte forme de aranjamente financiare cu plata eșalonată se clasifică sub categoria „gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul unității de locuit” (TSH.1.).

Gospodăriile în care cel puțin un membru este proprietarul unității de locuit și cel puțin un membru este chiriașul întregii unități de locuit sau a unei părți din aceasta se clasifică în categoria „gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul unității de locuit” (TSH.1.).

tematică: Aranjamente locative

Tematica „aranjamente locative” privește ansamblul populației și se referă la tipul de locuință în care o persoană locuiește în mod obișnuit la data recensământului. Această tematică se referă la toate persoanele care au reședința obișnuită în diferitele tipuri de spații de locuit, sau care nu au o reședință obișnuită și locuiesc temporar într-un anumit tip de spațiu de locuit, sau care sunt persoane fără adăpost, trăiesc pe stradă sau în adăposturi de urgență la data recensământului.

Ocupanții sunt persoane care își au reședința obișnuită în locurile enumerate în categoria respectivă.

„Locuințele convenționale” sunt spații distincte și independente din punct de vedere structural aflate în locuri fixe, cu destinație de locuințe fiind, la data de referință,

(a)	utilizate ca reședință; sau

(b)	neocupate; sau

(c)	rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare.

„Distincte” înseamnă înconjurate de pereți și acoperite cu un acoperiș sau plafon astfel încât o persoană sau un grup de persoane se pot izola. „Independente” înseamnă că dispun de acces direct din stradă sau o scară, un culoar, o galerie sau un teren.

„Alte unități de locuit” sunt colibe, cabane, barăci, căsuțe, rulote, ambarcațiuni de locuit, hambare, mori, pivnițe sau orice alt adăpost utilizat ca locuință umană la momentul recensământului, indiferent dacă au fost concepute sau nu ca locuințe.

„Spații de locuit colective” sunt spațiile destinate a fi locuite de grupuri mari de persoane sau mai multe gospodării și utilizate ca reședință obișnuită de cel puțin o persoană la data recensământului.

„Locuințe convenționale ocupate”, alte unități de locuit și spațiile de locuit colective constituie „spații de locuit”. Orice „spațiu de locuit” trebuie să fie reședința obișnuită a unei persoane cel puțin.

Locuințele convenționale ocupate și alte unități de locuit reprezintă împreună „unități de locuit”.

Persoanele fără adăpost (persoanele care nu sunt rezidenți obișnuiți ai niciunei categorii de spații de locuit) pot fi persoanele care trăiesc pe stradă și care nu dispun de un adăpost care intră în categoria spațiilor de locuit (lipsa unui adăpost) sau persoanele care se mută frecvent de la un spațiu de cazare temporară la altul (lipsa unui domiciliu stabil).

Aranjamente locative			HAR.L.	HAR.H.
0.	Total		0.	0.
1.	Ocupanți ai unei locuințe convenționale sau a unui spațiu de locuit colectiv		1.	1.
	1.1.	Ocupanți ai unei locuințe convenționale	1.1.	1.1.
	1.2.	Ocupanți ai unui spațiu de locuit colectiv	1.2.	1.2.
2.	Ocupanți ai unei alte unități de locuit și persoane fără adăpost		2.	2.
	2.1.	Ocupanți ai unei alte unități de locuit		2.1.
	2.2	Persoane fără adăpost		2.2.
3.	Nu se menționează		3.	3.

Subdiviziunile pentru „aranjamente locative” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

În subdiviziunea HAR.L., categoriile „total” (HAR.L.0.), precum și „ocupanți ai unei alte unități de locuit și persoane fără adăpost” (HAR.L.2.) sunt opționale.

tematică: Tipul spațiilor de locuit

Un spațiu de locuit este o locuință care servește drept reședință obișnuită pentru una sau mai multe persoane. Termenii „locuințe convenționale”, „alte unități de locuit” și „spații de locuit colective” sunt definiți la fel ca pentru tematica „aranjamente locative”.

Tipul de spațiu de locuit		TLQ.
0.	Total	0.
1.	Locuințe convenționale ocupate	1.
2.	Alte unități de locuit	2.
3.	Spații de locuit colective	3.
4.	Nu se menționează	4.

Subdiviziunile pentru „tipul de spațiu de locuit” servesc la defalcarea totalului de „spații de locuit” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Regimul de ocupare a locuințelor convenționale

„Locuințele convenționale ocupate” sunt locuințe convenționale care servesc drept reședință obișnuită pentru una sau mai multe persoane la data recensământului. „Locuințele convenționale neocupate” sunt locuințe convenționale care nu servesc drept reședință obișnuită pentru nicio persoană la data recensământului.

Regimul de ocupare a locuințelor convenționale			OCS.
0.	Total		0.
1.	Locuințe convenționale ocupate		1.
2.	Locuințe convenționale neocupate		2.
	2.1.	Locuințe rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare (opțional)	2.1.
	2.2.	Locuințe neocupate (opțional)	2.2.
3.	Nu se menționează		3.

Subdiviziunile pentru „regimul de ocupare a locuințelor convenționale” servesc la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Locuințele convenționale ale căror rezidenți nu sunt incluși în recensământ se clasifică în categoria „locuințe rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare” (OCS.2.1.).

tematică: Tipul de proprietate

Tematica „tipul de proprietate” se referă la proprietatea locuinței și nu a terenului pe care aceasta este construită.

„Locuințele ocupate de proprietar” sunt acelea în care cel puțin un ocupant al locuinței este proprietarul întregii locuințe sau a unei părți din aceasta.

Prin „proprietate în regim de locație comună” se înțelege proprietatea în cadrul unei cooperative de locuințe.

„Locuințe închiriate” sunt acelea în care cel puțin un ocupant plătește o chirie pentru ocuparea locuinței și în care niciun ocupant nu este proprietarul întregii locuințe sau a unei părți din aceasta.

Tipul de proprietate		OWS.
0.	Total	0.
1.	Locuințe ocupate de proprietar	1.
2.	Locuințe în proprietate în regim de locație comună	2.
3.	Locuințe închiriate	3.
4.	Locuințe în alte tipuri de proprietate	4.
5.	Nu se menționează	5.
6.	Nu se aplică	6.

Subdiviziunile pentru „tipul de proprietate” servesc la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Locuințele convenționale neocupate se clasifică la rubrica „nu se aplică” (OWS.6.).

tematică: Numărul ocupanților

Numărul ocupanților unei unități de locuit corespunde numărului de persoane pentru care unitatea de locuit este reședința obișnuită.

Numărul ocupanților				NOC.L.	NOC.M.	NOC.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	1 persoană			1.	1.	1.
2.	2 persoane			2.	2.	2.
3.	de la 3 la 5 persoane			3.	3.	3.
	3.1.	3 persoane			3.1.	3.1.
	3.2.	4 persoane			3.2.	3.2.
	3.3	5 persoane			3.3.	3.3.
4.	6 sau mai multe persoane			4.	4.	4.
	4.1.	de la 6 la 10 persoane			4.1.	4.1.
		4.1.1.	6 persoane			4.1.1.
		4.1.2.	7 persoane			4.1.2.
		4.1.3.	8 persoane			4.1.3.
		4.1.4.	9 persoane			4.1.4.
		4.1.5.	10 persoane			4.1.5.
	4.2.	11 sau mai multe persoane			4.2.	4.2.

Subdiviziunile pentru „numărul ocupanților” servesc la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Spațiul locuibil și/sau numărul de camere pe unitate de locuit

Spațiul locuibil se definește ca:

—	suprafața măsurată în interiorul pereților exteriori, excluzând pivnițele și mansardele nelocuibile iar, în blocurile de locuințe, toate spațiile comune; or

—	suprafața totală a camerelor care intră sub incidența definiției de „cameră”.

Prin „cameră” se înțelege un spațiu limitat într-o unitate de locuit de pereți care se întind de la podea la plafon sau acoperiș, având o dimensiune suficientă pentru a conține un pat de adulți (cel puțin 4 metri pătrați) și având o înălțime de cel puțin de 2 metri sub plafon peste cea mai mare parte a suprafeței acestuia.

Statele membre comunică datele privind „suprafața locuibilă” sau, dacă acest lucru nu este posibil, privind „numărul de camere”.

Spațiul locuibil		UFS.
0.	Total	0.
1.	Sub 30 de metri pătrați	1.
2.	De la 30 de metri pătrați la mai puțin de 40 de metri pătrați	2.
3.	De la 40 de metri pătrați la mai puțin de 50 de metri pătrați	3.
4.	De la 50 de metri pătrați la mai puțin de 60 de metri pătrați	4.
5.	De la 60 de metri pătrați la mai puțin de 80 de metri pătrați	5.
6.	De la 80 de metri pătrați la mai puțin de 100 de metri pătrați	6.
7.	De la 100 de metri pătrați la mai puțin de 120 de metri pătrați	7.
8.	De la 120 de metri pătrați la mai puțin de 150 de metri pătrați	8.
9.	150 de metri pătrați și peste	9.
10.	Nu se menționează	10.

Subdiviziunile pentru „suprafața locuibilă” servesc la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Număr de camere		NOR.
0.	Total	0.
1.	1 cameră	1.
2.	2 camere	2.
3.	3 camere	3.
4.	4 camere	4.
5.	5 camere	5.
6.	6 camere	6.
7.	7 camere	7.
8.	8 camere	8.
9.	9 sau mai multe camere	9.
10.	Nu se menționează	10.

Subdiviziunile pentru „număr de camere” servesc la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Standardul densității

Tematica „standardul densității” divizează suprafața utilă în metri pătrați sau numărul de camere la numărul de ocupanți, astfel cum se menționează la tematica „numărul ocupanților”.

Statele membre comunică datele privind „standardul densității” măsurate prin intermediul „spațiului locuibil” sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin intermediul „numărului de camere”.

Standardul densității (suprafață)		DFS.
0.	Total	0.
1.	Mai puțin de 10 metri pătrați per ocupant	1.
2.	De la 10 metri pătrați la mai puțin de 15 metri pătrați per ocupant	2.
3.	De la 15 metri pătrați la mai puțin de 20 metri pătrați per ocupant	3.
4.	De la 20 metri pătrați la mai puțin de 30 metri pătrați per ocupant	4.
5.	De la 30 metri pătrați la mai puțin de 40 metri pătrați per ocupant	5.
6.	De la 40 metri pătrați la mai puțin de 60 metri pătrați per ocupant	6.
7.	De la 60 metri pătrați la mai puțin de 80 metri pătrați per ocupant	7.
8.	80 de metri pătrați și peste per ocupant	8.
9.	Nu se menționează	9.

Subdiviziunea „standardul densității (suprafață)” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri.

Standardul densității (număr de camere)		DRM.
0.	Total	0.
1.	Mai puțin de 0,5 camere per ocupant	1.
2.	De la 0,5 camere la mai puțin de 1,0 camere per ocupant	2.
3.	De la 1,0 camere la mai puțin de 1,25 camere per ocupant	3.
4.	De la 1,25 camere la mai puțin de 1,5 camere per ocupant	4.
5.	De la 1,5 camere la mai puțin de 2,0 camere per ocupant	5.
6.	De la 2,0 camere la mai puțin de 2,5 camere per ocupant	6.
7.	De la 2,5 camere la mai puțin de 3,0 camere per ocupant	7.
8.	3,0 camere sau mai multe per ocupant	8.
9.	Nu se menționează	9.

Subdiviziunea „standardul densității (număr de camere)” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Sistemul de furnizare a apei

Sistemul de furnizare a apei		WSS.
0.	Total	0.
1.	Apă curentă în unitatea de locuit	1.
2.	Fără apă curentă în unitatea de locuit	2.
3.	Nu se menționează	3.

Subdiviziunea „sistem de furnizare a apei” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Instalațiile sanitare

Instalațiile sanitare		TOI.
0.	Total	0.
1.	Toaletă cu sistem de tragere a apei în unitatea de locuit	1.
2.	Fără toaletă cu sistem de tragere a apei în unitatea de locuit	2.
3.	Nu se menționează	3.

Subdiviziunea „instalații sanitare” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Instalațiile de igienă

Prin instalație de igienă se înțelege orice instalație care permite spălarea întregului corp și include o instalație de baie sau de duș.

Instalațiile de igienă		BAT.
0.	Total	0.
1.	Instalație fixă de baie sau de duș în unitatea de locuit	1.
2.	Fără instalație fixă de baie sau de duș în unitatea de locuit	2.
3.	Nu se menționează	3.

Subdiviziunea „instalații de igienă” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tipul de încălzire

Se consideră că o locuință este echipată cu încălzire centrală în cazul în care încălzirea este furnizată fie de o centrală de încălzire comună, fie de o instalație montată în clădire sau în locuință, destinată încălzirii, oricare ar fi sursa energiei utilizate.

Tipul de încălzire		TOH.
0.	Total	0.
1.	Încălzire centrală	1.
2.	Fără încălzire centrală	2.
3.	Nu se menționează	3.

Subdiviziunea „tipul de încălzire” servește la defalcarea totalului de „unități de locuit” și a oricăror subtotaluri. Poate fi utilizată, de asemenea, la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Locuințele în funcție de tipul clădirii

Tematica „locuințe în funcție de tipul clădirii” se referă la numărul de locuințe din clădirea în care se află locuința.

Locuințele în funcție de tipul clădirii			TOB.
0.	Total		0.
1.	Locuințe convenționale în clădiri rezidențiale		1.
	1.1.	Locuințe convenționale în clădiri cu o locuință	1.1.
	1.2.	Locuințe convenționale în clădiri cu două locuințe	1.2.
	1.3.	Locuințe convenționale în clădiri cu trei sau mai multe locuințe	1.3.
2.	Locuințe convenționale în clădiri nerezidențiale		2.
3.	Nu se menționează		3.

Subdiviziunea „locuințe în funcție de tipul clădirii” servește la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

tematică: Locuințele în funcție de perioada de construcție

Tematica „locuințele în funcție de perioada de construcție” se referă la anul în care clădirea în care se află locuința a fost terminată.

Locuințele în funcție de perioada de construcție		POC.
0.	Total	0.
1.	Înainte de 1919	1.
2.	1919 – 1945	2.
3.	1946 – 1960	3.
4.	1961 – 1970	4.
5.	1971 – 1980	5.
6.	1981 – 1990	6.
7.	1991 – 2000	7.
8.	2001 – 2005	8.
9.	2006 și ulterior	9.
10.	Nu se menționează	10.

Subdiviziunea „locuințe în funcție de perioada de construcție” servește la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

(1) Codurile „x”, „x.x.” și „x.x.x.” depind de clasificarea NUTS, codul „x.x.x.x.” depinde de clasificarea LAU, valabile pentru statul membru la 1 ianuarie 2011. Adnotarea „N” identifică defalcarea care se referă la nivelul național.

(2) Codurile „1.x.” și „1.x.x.” depind de clasificarea NUTS valabilă pentru statul membru la 1 ianuarie 2011. Adnotarea „N” identifică defalcarea care se referă la nivelul național.

(3) Denumire provizorie care nu afectează denumirea definitivă care va fi atribuită țării după încheierea negocierilor în derulare în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

(4) Denumire provizorie care nu afectează denumirea definitivă care va fi atribuită țării după încheierea negocierilor în derulare în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.329.rum
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 329

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 15 decembrie 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE) nr. 1200/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, în ceea ce privește coeficienții de unitate de șeptel și definițiile caracteristicilor ( 1 )	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 1201/2009. al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice pentru tematici și pentru defalcarea lor ( 1 )	29