I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

17.11.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 301/6

REGULAMENTUL (CE) NR. 1097/2009 AL COMISIEI

din 16 noiembrie 2009

de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru dimetoat, etefon, fenamifos, fenarimol, metamidofos, metomil, ometoat, oxidemeton-metil, procimidon, tiodicarb și vinclozolin din sau de pe anumite produse

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (1), în special articolul 14 alineatul (1) litera (a), împreună cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) și articolul 49 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Pentru dimetoat, etefon, fenamifos, fenarimol, metamidofos, metomil, ometoat, oxidemeton-metil, procimidon, tiodicarb și vinclozolin, conținuturile maxime de reziduuri (CMR) sunt stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

(2)	Au devenit disponibile noi informații privind toxicologia, expunerea consumatorului sau reziduurile de pesticide preconizate, acestea indicând faptul că pot exista preocupări privind protecția consumatorului în legătură cu CMR.

(3)

În avizul său din 20 octombrie 2008 (2) privind dimetoat și ometoat, autoritatea a concluzionat în special că, la CMR actuale pentru varză cu căpățână, salată, conopidă, cireșe, grâu, mazăre păstăi și varză de Bruxelles există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(4)

În avizul său din 15 septembrie 2008 (3), privind etefon, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru ananas, coacăze, struguri și ardei, există riscul ca doza acută de referință (DAR) să fie depășită pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(5)

În avizul său din 15 septembrie 2008 (4), privind fenamifos, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru banane, morcovi, ardei, castraveți cu fruct lung, pepeni (galbeni), varză cu căpățână și sfeclă de zahăr există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(6)

În avizul său din 15 septembrie 2008 (5), privind fenarimol, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru banane, pătlăgele roșii și ardei, există riscul ca doza acută de referință (DAR) să fie depășită pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(7)

În avizul său din 15 septembrie 2008 (6), privind metamidofos, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru caise, fasole păstăi și sfeclă de zahăr, există riscul ca doza acută de referință (DAR) să fie depășită pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(8)

În avizul său din 26 septembrie 2008 (7), privind metomil și tiodicarb, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru struguri, varză cu căpățână, salată, conopidă, cartofi, pătlăgele roșii, pătlăgele vinete, castraveți cu fruct lung, grepfrut, portocale, lămâi, lămâi verzi, mandarine, piersici, prune, ardei, mere, pere, gutui, banane, mango, ananas, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, gulii furajere, pepeni (galbeni), dovleci, porumb dulce, broccoli, varză de frunză, gulie, praz și sfeclă de zahăr există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(9)

În avizul său din 16 septembrie 2008 (8), privind oxidemeton-metil, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru varză de Bruxelles, varză cu căpățână, gulii, salată și alte plante de salată inclusiv brassica, orz, ovăz și sfeclă de zahăr există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. De asemenea, autoritatea a concluzionat că, din punct de vedere tehnic, limita inferioară de detectare analitică (LD) ar putea fi scăzută și astfel, s-ar ameliora controlul. În consecință, CMR actuale pentru varză de Bruxelles, varză, gulii, salată verde și alte plante de salată inclusiv brassica, orz, ovăz și sfeclă de zahăr și LD pentru toate celelalte culturi ar trebui reduse.

(10)

În avizul său din 21 ianuarie 2009 (9), privind procimidon, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru caise, struguri, căpșuni, zmeură, kiwi, fetică, pătlăgele roșii, ardei, pătlăgele vinete, castraveți cu fruct lung, castraveți tip cornișon, dovlecel, piersici, prune, pere, pepeni (galbeni), dovleci, scarolă, ruccola, andivă, fasole păstaie, semințe de floarea soarelui, rapiță, soia și produse de origine animală există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(11)

În avizul său din 16 septembrie 2008 (10), privind vinclozolin, autoritatea a concluzionat că, la CMR actuale pentru mere, pere, struguri de masă, scarole, pătlăgele vinete, varză chinezească, prune, caise, salată, coacăze, andive, căpșuni, fasole, hamei, semințe de rapiță, morcovi, ceapă eșalotă, ceapă verde, dovleac, bamă, creson, arugula și alte plante de salată și pepeni (galbeni) există riscul ca doza zilnică admisă (DZA) și doza acută de referință (DAR) să fie depășite pentru unul sau mai multe grupuri de consumatori. Prin urmare, CMR actuale pentru aceste recolte ar trebui reduse.

(12)

Ar trebui să se stabilească noile CMR ținând seama de avizele autorității. Aceste noi CMR recomandate de autoritate, se bazează pe practicile agricole autorizate existente, care au dus la reducerea reziduurilor sau, în cazul în care acestea nu există, pe LD. Pentru etefon la ananas, prezentul regulament stabilește o CMR care nu a fost recomandată de autoritate, însă care a fost indicată ca fiind sigură în avizul motivat al autorității.

(13)	Partenerii comerciali ai Comunității au fost consultați cu privire la noile CMR prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului, iar observațiile lor legate de aceste niveluri au fost luate în considerare.

(14)	Înainte de aplicarea CMR modificate ar trebui acordat un termen rezonabil pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească pentru îndeplinirea noilor cerințe care decurg din modificarea CMR.

(15)	Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 trebuie modificată în mod corespunzător.

(16)	Pentru a permite comercializarea, procesarea și consumul normal ale produselor, regulamentul prevede un acord provizoriu pentru produsele care s-au produs legal înainte de modificarea CMR și pentru care avizele EFSA confirmă menținerea unui grad ridicat de protecție a consumatorilor.

(17)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent privind lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

În ceea ce privește substanțele active și produsele enumerate în lista de mai jos, Regulamentul (CE) nr. 396/2005, astfel cum era formulat înainte de modificarea adusă prin prezentul regulament, continuă să se aplice produselor care au fost produse anterior de 7 iunie 2010:

(a)	dimetoat: suc de cireșe, grâu după stocare, mazăre păstăi congelată;

(b)	etefon: ananas conservat, suc de ananas, ardei conservați;

(c)	fenarimol: suc de roșii, roșii conservate, ardei conservați;

(d)	metamidofos: suc de caise, caise conservate și fasole păstăi congelată;

(e)	metomil/tiodicarb: stafide și piersici conservate;

(f)	oxidemeton-metil: semințe oleaginoase, cereale, lapte praf, ceai, vin, sucuri, fructe și legume conservate, congelate și uscate, fructe cu coajă;

(g)	procimidon: semințe oleaginoase, piersici conservate, pătlăgele roșii, suc de portocale și stafide;

(h)	vinclozolin: suc de zmeură, suc de mere, jeleu de gutui, suc de pere, caise conservate, suc de caise.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 7 iunie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 noiembrie 2009.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei

(1) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.

(2) Raportul științific EFSA (2008) 172.

(3) Raportul științific EFSA (2008) 159.

(4) Raportul științific EFSA (2008) 160.

(5) Raportul științific EFSA (2008) 161.

(6) Raportul științific EFSA (2008) 162.

(7) Raportul științific EFSA (2008) 173.

(8) Raportul științific EFSA (2008) 227.

(9) Raportul științific EFSA (2008) 163.

(10) Raportul științific EFSA (2008) 166.

ANEXĂ

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 se modifică după cum urmează:

Rândurile pentru dimetoat, etefon, fenamifos, fenarimol, metamidofos, metomil, ometoat, oxidemeton-metil, procimidon, tiodicarb și vinclozolin se înlocuiesc cu următoarele:

„Reziduuri de pesticide și conținuturi maxime de reziduuri (mg/kg)

Număr de cod

Grupe și exemple de produse individuale cărora li se aplică CMR (1)

Dimetoat (sumă de dimetoat și ometoat, exprimată în dimetoat)

Etefon

Fenamifos (sumă de fenamifos, sulfoxidul și sulfona acestuia, exprimată în fenamifos)

Fenarimol

Metamidofos

Metomil și Tiodicarb (sumă de metomil și tiodicarb exprimată în metomil)

Oxidemeton-metil (sumă de oxidemeton-metil și demeton-S-metilsulfonă, exprimată în oxidemeton-metil)

Procimidon (R)

Vinclozolin (sumă de vinclozolin și toți metaboliții care conțin fracțiunea 3,5-dicloranilină, exprimată în vinclozolin) (R)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

0100000

1.	FRUCTE PROASPETE SAU CONGELATE; NUCI

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0110000

(i)	Fructe citrice

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0110010

Grepfruturi [Pomelo (inclusiv «citricul gigant»), sweeties, tangelo, ugli și alți hibrizi]

0110020

Portocale (Bergamotă, portocală amară, chinote și alți hibrizi)

0110030

Lămâi (Chitră, lămâie)

0110040

Lămâi verzi «lime»

0110050

Mandarine (Clementină, tangerină și alți hibrizi)

0110990

Altele

0120000

(ii)	Fructe nucifere (cu sau fără coajă)

0,05 (*1)

0,1

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0120010

Migdale

0120020

Nuci de Brazilia

0120030

Anacard

0120040

Castane

0120050

Nuci de cocos

0120060

Alune (Alună turcească)

0120070

Nuci macadamia

0120080

Nuci de Pecan

0120090

Semințe de pin

0120100

Fistic

0120110

Nuci comune

0120990

Altele

0130000

(iii)

Fructe sămânțoase

0,02 (*1)

0,3

0,01 (*1)

0130010

Mere (Merișor)

0,5

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0130020

Pere (Pară nashi)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0130030

Gutui

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0130040

Moșmoni

(*2)

0130050

Moșmoni japonezi

(*2)

0130990

Altele

0,05 (*1)

0,2

0,05 (*1)

0140000

(iv)	Fructe sâmburoase

0,02 (*1)

0140010

Caise

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,5

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0140020

Cireșe (Cireșe dulci, vișine)

0,2 (+)

0,01 (*1)

0,1

0,5

0140030

Piersici (Nectarine și hibrizi similari)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,5

0,05

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0140040

Prune (Goldan, renglotă, corcodușă)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0140990

Altele

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0150000

(v)	Bace și fructe mici

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0151000

(a)	Struguri de masă și de vin

0,3

0151010

Struguri de masă

0,05 (*1)

0,3

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0151020

Struguri de vin

1 (+)

0,3

0,5

0152000

(b)

Căpșuni

0,05 (*1)

0,3

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0153000

(c)	Fructe de rug

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0153010

Mure

0,02 (*1)

0153020

Mure de câmp (Zmeură varietatea Logan, zmeură varietatea Boysen și mure galbene)

0,02 (*1)

0153030

Zmeură (Fructe de Rubus phoenicolasius)

0,1

0153990

Altele

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0154000

(d)	Alte bace și fructe mici

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0154010

Afine (Afine, merișor de munte)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0154020

Merișoare

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0154030

Coacăze (roșii, albe sau negre)

0,05 (*1)

0154040

Agrișe (Inclusiv hibrizii încrucișați cu alte specii de Ribes)

0,05 (*1)

0154050

Măceș

(*2)

0154060

Dud (Arbatus)

(*2)

0154070

Păducel spaniol

(*2)

0154080

Boabe de soc (Scoruș negru, sorbus, crușin, păducel, scoruș de munte și alte bace ale arborilor)

(*2)

0154990

Altele

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0160000

(vi)	Fructe diverse

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0161000

(a)	Cu coajă comestibilă

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0161010

Curmale

0,02 (*1)

0161020

Smochine

0,02 (*1)

0161030

Măsline de masă

0161040

Kumquat (Kumquat marumi, kumquat nagami)

0,02 (*1)

0161050

Carambola (Bilimbi)

(*2)

0161060

Kaki

(*2)

0161070

Prună de Java [Fruct de Eugenia javanica, Fruct de Syzygium malaccensis, fruct de Syzygium jambos, cireașă de Brazilia (grumicha-ma), fruct de Eugenia uniflora]

(*2)

0161990

Altele

0,02 (*1)

0162000

(b)	Cu coajă necomestibilă, mici

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0162010

Kiwi

0162020

Litchi (Pulasan, rambutan)

0,05 (*1)

0162030

Fructele pasiunii

0,05 (*1)

0162040

Smochine indiene (limba soacrei)

(*2)

0162050

Fructul Chrysophyllum cainito

(*2)

0162060

Plaqueminier (kaki de Virginia) (Sapote negre, sapote albe, sapote verzi, sapote galbene, sapote)

(*2)

0162990

Altele

0,05 (*1)

0163000

(c)	Cu coajă necomestibilă, mari

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0163010

Avocado

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0163020

Banane (Banană pitică, banană pentru gătit, banană măr)

0,05 (*1)

0,05

0,2

0163030

Mango

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0163040

Papaia

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0163050

Rodii

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0163060

Fructe de Annona cherimola [Custard apple, sugar apple, lama (Annona diversifolia) și alte anonacee de talie medie]

(*2)

0163070

Guave

(*2)

0163080

Ananas

0,5 (+)

0,02 (*1)

0163090

Fructul arborelui de pâine (Fructul arborelui Jack)

(*2)

0163100

Durian

(*2)

0163110

Soursop

(*2)

0163990

Altele

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0200000

2.	LEGUME PROASPETE SAU CONGELATE

0,01 (*1)

0210000

(i)	Legume rădăcinoase și cu tuberculi

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0211000

(a)

Cartofi

0,02 (*1)

0212000

(b)	Legume rădăcinoase și cu tuberculi tropicale

0,02 (*1)

0212010

Manioc (Tuberculi de Colocasia esculenta, taro, tannia)

0212020

Batate

0212030

Igname (yam, jicama)

0212040

Arorut

(*2)

0212990

Altele

0213000

(c)	Alte legume rădăcinoase și cu tuberculi cu excepția sfeclei de zahăr

0213010

Sfecle

0,02 (*1)

0213020

Morcovi

0,02 (*1)

0213030

Țeline de rădăcină

0,1

0213040

Hrean

0,02 (*1)

0213050

Topinamburi

0,02 (*1)

0213060

Păstârnaci

0,02 (*1)

0213070

Pătrunjel rădăcină

0,02 (*1)

0213080

Ridichi (Ridiche neagră, ridiche japoneză, ridiche și varietăți similare)

0,02 (*1)

0213090

Barba-caprei (Scorțoneră, salsifi)

0,02 (*1)

0213100

Gulie furajeră

0,02 (*1)

0213110

Napi

0,02 (*1)

0213990

Altele

0,02 (*1)

0220000

(ii)	Legume bulboase

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0220010

Usturoi

0,02 (*1)

0,2

0220020

Ceapă (Ceapă argintie)

0,02 (*1)

0,2

0220030

Ceapă eșalotă

0,02 (*1)

0,2

0,05 (*1)

0220040

Ceapă verde (Ceapă de iarnă și varietăți similare)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0220990

Altele

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0230000

(iii)

Legume fructoase

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0231000

(a)

Solanacee

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0231010

Tomate (Roșii cireșe)

0,05

0,02 (*1)

0231020

Ardei (Ardei iuți)

0,05 (*1)

0,05

0,02 (*1)

0231030

Vinete (Pepino)

0,05 (*1)

0,05

0,02 (*1)

0231040

Bame

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0231990

Altele

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0232000

(b)	Cucurbitacee cu coaja comestibilă

0,05 (*1)

0,2

0,02 (*1)

0232010

Castraveți

0,02 (*1)

0232020

Cornișoni

0,02 (*1)

0232030

Dovleci [Dovlecel (Cucurbita pepo var. melopepo f. clypeiformis)]

0,05

0232990

Altele

0,02 (*1)

0233000

(c)	Cucurbitacee cu coaja necomestibilă

0,05 (*1)

0,05

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0233010

Pepeni galbeni (Kiwano)

0,02 (+)

0233020

Dovleci (Dovleac alb turcesc)

0,02 (*1)

0233030

Pepeni verzi

0,05

0233990

Altele

0,02 (*1)

0234000

(d)	Porumb zaharat

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0239000

(e)	Alte legume fructoase

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0240000

(iv)	Brasicacee

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0241000

(a)	Varză cu inflorescență

0,02 (*1)

0,02

0,02 (*1)

0241010

Broccoli (Broccoli calabrese, broccoli chinezesc, frunze de nap)

0241020

Conopidă

0241990

Altele

0242000

(b)	Varză cu căpățână

0,01 (*1)

0242010

Varză de Bruxelles

0,05

0242020

Varză cu căpățână (Varză cu căpățână, varză roșie, varză creață de Milano, varză albă)

0,02 (*1)

0242990

Altele

0,02 (*1)

0243000

(c)	Varză pentru frunze

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0243010

Varză chinezească [Muștar indian (muștar chinezesc cu frunze de varză), pakchoï, pakchoï sub formă de rozetă (tai goo choi), varză chinezească (petsai), Brassica alba vulgaris)]

0243020

Varză fără căpățână (Varză creață fără căpățână, varză de iarnă)

0243990

Altele

0244000

(d)

Gulii

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0250000

(v)	Legume cu frunze și plante aromatice

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0251000

(a)	Lăptuci și alte salate similare, inclusiv brasicacee

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0251010

Fetică (Fetică italiană)

0,02 (*1)

0251020

Lăptucă (Salată cu căpățână, salată de foi, salată iceberg, marulă)

0,02 (*1)

0,05

0,02 (*1)

0251030

Scarolă (cicoare cu frunze întregi) (Cicoare sălbatică, cicoare cu frunze roșii, radicchio, cicoare creață de grădină, cicoare pentru păpuși)

0,02 (*1)

0251040

Creson

0,02 (*1)

0251050

Barbarea verna

(*2)

0251060

Rucolă (Rucolă sălbatică)

0,02 (*1)

0251070

Muștar vânăt

(*2)

0251080

Frunze și lăstari de Brassica spp. (Mizuna)

0,02 (*1)

0251990

Altele

0,02 (*1)

0252000

(b)	Spanac și similare (frunze)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0252010

Spanac (Spanac din Noua Zeelandă, frunze de napi)

0,02 (*1)

0,05

0252020

Iarbă-grasă (Montia perfoliata, iarbă-grasă de grădină, iarbă- grasă comună, măcriș, salicornie)

(*2)

0252030

Sfeclă pentru pețiol și frunze (Frunze de sfeclă)

0,02 (*1)

0252990

Altele

0,02 (*1)

0253000

(c)	Frunze de viță-de-vie

(*2)

0254000

(d)

Năsturel

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0255000

(e)	Cicoare witloof

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0256000

(f)	Plante aromatice

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0256010

Asmățui

0,02 (*1)

0,3

0256020

Arpagic

0,02 (*1)

0,3

0256030

Frunze de țelină (Frunze de fenicul, frunze de coriandru, frunze de mărar, frunze de chimen, leuștean, angelică, asmățui și alte apiacee)

0,02 (*1)

0,3

0256040

Pătrunjel

0,02 (*1)

0,3

0256050

Salvie (Cimbru sălbatic, cimbru de grădină)

(*2)

0256060

Rozmarin

(*2)

0256070

Cimbru (Măghiran, oregano)

(*2)

0256080

Busuioc (Frunze de roiniță, izmă, izmă-bună)

(*2)

0256090

Frunze de dafin

(*2)

0256100

Tarhon (Isop)

(*2)

0256990

Altele

0,02 (*1)

0,3

0260000

(vi)	Leguminoase (proaspete)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0260010

Fasole (păstăi) (Fasole verde, fasole spaniolă, fasole fideluță, fasoliță)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0260020

Fasole (boabe) [Bob mare, flageolet, mazăre-sabie (de Madagascar), fasole de Lima, fasoliță]

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,5

0260030

Mazăre (păstăi) (Mazăre dulce)

0,5

0,05 (*1)

0260040

Mazăre (boabe) (Mazăre pentru consum, mazăre proaspătă, năut)

0,01 (*1)

0,3

0,05 (*1)

0260050

Linte

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0260990

Altele

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0270000

(vii)

Legume cu tulpină (proaspete)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0270010

Sparanghel

0,01 (*1)

0270020

Cardon

0,01 (*1)

0270030

Țelină

0,01 (*1)

0270040

Fenicul

0,01 (*1)

0270050

Anghinare

0,1

0270060

Praz

0,01 (*1)

0270070

Rubarbă

0,01 (*1)

0270080

Lăstari de bambus

(*2)

0270090

Miez de palmier

(*2)

0270990

Altele

0,01 (*1)

0280000

(viii)

Ciuperci

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0280010

Ciuperci de cultură (Ciupercă de gunoi/Șampinion, burete negru de fag, shi-take)

0280020

Ciuperci sălbatice (Gălbiori, trufe, zbârciogi, mânătarcă)

0280990

Altele

0290000

(ix)

Alge

(*2)

0300000

3.	LEGUME PĂSTĂI

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0300010

Fasole (Bob mare, fasole comună, fasole oloagă, mazăre-sabie, fasole de Lima, boabe, fasoliță)

0,02 (*1)

0,5

0300020

Linte

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0300030

Mazăre (Năut, mazăre de câmp, latir)

0,2 (*1)

0,05 (*1)

0300040

Lupin

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0300990

Altele

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0400000

4.	SEMINȚE ȘI FRUCTE OLEAGINOASE

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0401000

(i)	Semințe oleaginoase

0,05 (*1)

0401010

Semințe de in

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401020

Arahide

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,1

0,02 (*1)

0401030

Semințe de mac

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401040

Semințe de susan

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401050

Semințe de floarea-soarelui

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,2

0401060

Semințe de rapiță (Rapiță sălbatică, navetă)

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,05

0401070

Boabe de soia

0,1 (*1)

0,2

0,1

0,05

0401080

Semințe de muștar

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401090

Semințe de bumbac

0,2

0,1

0,02 (*1)

0401100

Semințe de dovleac

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401110

Șofrănel

(*2)

0401120

Limba mielului

(*2)

0401130

Camelină

(*2)

0401140

Cânepă

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0401150

Ricin

(*2)

0401990

Altele

0,1 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0402000

(ii)	Fructe oleaginoase

0,05 (*1)

0,01 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0402010

Măsline pentru ulei

0402020

Nuci de palmier

(*2)

0402030

Fructe de palmier pentru ulei

(*2)

0402040

Kapok

(*2)

0402990

Altele

0,05 (*1)

0500000

CEREALE

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500010

Orz

0,02 (*1)

0,5

0500020

Hrișcă

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500030

Porumb

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500040

Mei (Mei comun, teff)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500050

Ovăz

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500060

Orez

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500070

Secară

0,05

0,5

0500080

Sorg

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0500090

Grâu (Alac, triticale)

0,05

0,2

0500990

Altele

0,02 (*1)

0,05 (*1)

0600000

6.	CEAI, CAFEA, INFUZII ȘI CACAO

0,1 (*1)

0,05 (*1)

0,1 (*1)

0,02 (*1)

0,1 (*1)

0610000

(i)	Ceai (Camellia sinensis frunze și codițe uscate, fermentat sau nu)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0620000

(ii)	Boabe de cafea

(*2)

0630000

(iii)

Infuzii (uscate)

(*2)

0631000

(a)

Flori

(*2)

0631010

Flori de mușețel

(*2)

0631020

Flori de hibiscus

(*2)

0631030

Petale de trandafir

(*2)

0631040

Flori de iasomie

(*2)

0631050

Tei pucios

(*2)

0631990

Altele

(*2)

0632000

(b)

Frunze

(*2)

0632010

Frunze de căpșun

(*2)

0632020

Frunze de rooibos

(*2)

0632030

Maté

(*2)

0632990

Altele

(*2)

0633000

(c)

Rădăcini

(*2)

0633010

Rădăcină de valeriană

(*2)

0633020

Rădăcină de ginseng

(*2)

0633990

Altele

(*2)

0639000

(d)	Alte infuzii

(*2)

0640000

(iv)	Cacao (boabe fermentate)

(*2)

0650000

(v)

Roșcove

(*2)

0700000

7.	HAMEI (deshidratat), inclusiv granulele de hamei și pudra neconcentrată

0,05 (*1)

0,1 (*1)

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,1 (*1)

0,05 (*1)

0800000

8.	CONDIMENTE

(*2)

0810000

(i)

Semințe

(*2)

0810010

Anason

(*2)

0810020

Chimen negru

(*2)

0810030

Semințe de țelină (Semințe de leuștean)

(*2)

0810040

Semințe de coriandru

(*2)

0810040

Semințe de chimen

(*2)

0810060

Semințe de mărar

(*2)

0810070

Semințe de fenicul

(*2)

0810080

Schinduf

(*2)

0810090

Nucșoară

(*2)

0810990

Altele

(*2)

0820000

(ii)	Fructe și bace

(*2)

0820010

Piper de Jamaica

(*2)

0820020

Piper de anason (piper de Sichuan)

(*2)

0820030

Chimen

(*2)

0820040

Cardamom

(*2)

0820050

Fructe de ienupăr

(*2)

0820060

Piper, negru și alb (Piper lung, piper roz)

(*2)

0820070

Păstăi de vanilie

(*2)

0820080

Tamarin

(*2)

0820990

Altele

(*2)

0830000

(iii)

Scoarță

(*2)

0830010

Scorțișoară (Scorțișoară cassia)

(*2)

0830990

Altele

(*2)

0840000

(iv)	Rădăcini sau rizomi

(*2)

0840010

Lemn-dulce

(*2)

0840020

Ghimbir

(*2)

0840030

Curcuma (șofran de India)

(*2)

0840040

Hrean

(*2)

0840990

Altele

(*2)

0850000

(v)

Muguri

(*2)

0850010

Cuișoare

(*2)

0850020

Capere

(*2)

0850990

Altele

(*2)

0860000

(vi)	Stigmate de flori

(*2)

0860010

Șofran

(*2)

0860990

Altele

(*2)

0870000

(vii)

Tegumente accesorii

(*2)

0870010

Nucșoară

(*2)

0870990

Altele

(*2)

0900000

9.	PLANTE UTILIZATE ÎN PRODUCȚIA ZAHĂRULUI

(*2)

0900010

Sfeclă de zahăr

(*2)

0900020

Trestie de zahăr

(*2)

0900030

Rădăcini de cicoare

(*2)

0900990

Altele

(*2)

1000000

10.	PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ – ANIMALE TERESTRE

0,01 (*1)

0,02

1010000

(i)	Carne, preparate din carne, organe comestibile, sânge, grăsimi animale proaspete, refrigerate sau congelate, sărate, în saramură, uscate sau afumate sau transformate în făinuri alte produse transformate având pe bază de aceste produse, precum cârnații și preparatele alimentare

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

1011000

(a)

Porcine

1011010

Carne

1011020

Carne fără grăsime sau macră

1011030

Ficat

1011040

Rinichi

1011050

Organe comestibile

1011990

Altele

1012000

(b)

Bovine

1012010

Carne

1012020

Grăsime

1012030

Ficat

1012040

Rinichi

1012050

Organe comestibile

1012990

Altele

1013000

(c)

Ovine

1013010

Carne

1013020

Grăsime

1013030

Ficat

1013040

Rinichi

1013050

Organe comestibile

1013990

Altele

1014000

(d)

Caprine

1014010

Carne

1014020

Grăsime

1014030

Ficat

1014040

Rinichi

1014050

Organe comestibile

1014990

Altele

1015000

(e)	Animale din specia cabaline, asini sau catâri

(*2)

1015010

Carne

(*2)

1015020

Grăsime

(*2)

1015030

Ficat

(*2)

1015040

Rinichi

(*2)

1015050

Organe comestibile

(*2)

1015990

Altele

(*2)

1016000

(f)	Păsări de curte – pui, gâște, rațe, curci și bibilici –, struți, porumbei

0,02 (*1)

1016010

Carne

1016020

Grăsime

1016030

Ficat

1016040

Rinichi

1016050

Organe comestibile

1016990

Altele

1017000

(g)	Alte animale de crescătorie (Iepuri de casă, canguri)

(*2)

1017010

Carne

(*2)

1017020

Grăsime

(*2)

1017030

Ficat

(*2)

1017040

Rinichi

(*2)

1017050

Organe comestibile

(*2)

1017990

Altele

(*2)

1020000

(ii)	Lapte și smântână, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau îndulcitori, unt și alte grăsimi derivate din lapte, brânză și caș

0,05 (*1)

0,005 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

1020010

Bovine

1020020

Ovine

1020030

Caprine

1020040

Cai

1020990

Altele

1030000

(iii)

Ouă de pasăre, proaspete, conservate sau congelate ouă fără coajă și gălbenușuri de ouă, proaspete, deshidratate, preparate în apă sau la abur, puse în forme, congelate sau altfel conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0,05 (*1)

0,02 (*1)

0,01 (*1)

0,02 (*1)

0,05 (*1)

1030010

Pui

1030020

Rață

(*2)

1030030

Gâscă

(*2)

1030040

Prepeliță

(*2)

1030990

Altele

(*2)

1040000

(iv)	Miere (Lăptișor de matcă, polen)

(*2)

1050000

(v)	Amfibieni și reptile (Pulpe de broască, crocodili)

(*2)

1060000

(vi)

Melci

(*2)

1070000

(vii)

Alte produse derivate din animale terestre

(*2)

(1) Pentru lista completă cu produse de origine vegetală și animală cărora li se aplică CMR, vă rugăm să consultați anexa I.

(*1) Combinația pesticid-cod pentru care se aplică CMR stabilite în anexa III partea B.

(*2) Indică limita inferioară de detectare analitică.

(R) = definiția reziduului diferă în cazul următoarelor combinații pesticid-număr de cod:

Vinclozolin - cod 1000000: Vinclozolin, iprodion, procimidon, suma compușilor și toți metaboliții conținând fracțiunea 3,5-dicloranilină, exprimați în 3,5-dicloranilină.

Procimidon - cod 1000000: Vinclozolin, iprodion, procimidon, suma compușilor și toți metaboliții conținând fracțiunea 3,5-dicloranilină, exprimați în 3,5-dicloranilină.

(+): Etefon - cod 0151020: Limitele maxime de reziduuri au fost stabilite temporar în așteptarea evaluării EFSA.

(+): Etefon - cod 0163080: Limitele maxime de reziduuri au fost stabilite temporar în așteptarea evaluării EFSA.

(+) Fenamifos - cod 0233010: Limitele maxime de reziduuri au fost stabilite temporar în așteptarea finalizării revizuirii în temeiul articolului 12 alineatul (2).

(+): Dimetoat - cod 0140020: Limitele maxime de reziduuri au fost stabilite temporar în așteptarea finalizării revizuirii în temeiul articolului 12 alineatul (2).”

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

17.11.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 301/26

DECIZIA COMISIEI

din 10 decembrie 2008

privind măsura de ajutor C 11/08 (ex N 908/06) pe care Polonia intenționează să o acorde în favoarea BVG Medien Beteiligungs GmbH

[notificată cu numărul C(2008) 7813]

(Numai textul în limba polonă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/837/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu aceste dispoziții (1),

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)

Prin mesajul electronic din 27 decembrie 2006, înregistrat la aceeași dată la Comisie (2), Polonia a efectuat notificarea în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE și în temeiul Cadrului multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (3) (denumit în continuare „CMS”) în ceea ce privește intenția de acordare a unui ajutor regional pentru un proiect de investiții mari în beneficiul societății comerciale BVG Medien Beteiligungs GmbH.

(2)

Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisorile din 2 martie 2007 (D/50921), 15 iunie 2007 (D/52553) și, respectiv, 21 decembrie 2007 (D/55146). Autoritățile poloneze au răspuns prin scrisorile din 13 aprilie 2007 (A/33156), 23 octombrie 2007 (A/38722) și, respectiv, 23 ianuarie 2008 (A/1392).

(3)	Prin scrisoarea din 11 martie 2008, Comisia a notificat Poloniei decizia de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE în ceea ce privește ajutorul.

(4)	Decizia Comisiei de deschidere a procedurii oficiale de investigare („decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(5)	Comisia nu a primit observații de la părțile interesate. Autoritățile poloneze au răspuns prin scrisorile din 9 mai 2008 (A/8753) și, respectiv, 13 mai 2008 (A/8829), ambele fiind înregistrate la Comisie la 13 mai 2008.

2. DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI

2.1. Scopul măsurii

(6)

Măsura susține introducerea unei noi tipografii care oferă servicii de tipărire prin rotogravură, promovând astfel dezvoltarea regională și ocuparea forței de muncă în provincia Silezia inferioară din sud-vestul Poloniei, regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE, cu un plafon pentru ajutor regional de 50 % echivalent subvenție netă (ESN) în baza hărții privind ajutoarele regionale pentru Polonia, aplicabilă de la 1 mai 2004 până la 31 decembrie 2006 (5).

2.2. Beneficiarul ajutorului

(7)	Autoritățile poloneze au susținut că proiectul de investiții urma să fie pus în aplicare și administrat de societatea comercială BDN Sp. z. o.o. Sp. k., societate în comandită simplă („Parteneriatul”).

(8)	Parteneriatul constă în: comanditatul, societatea BDN Sp. z o.o. („BDN”), o societate cu răspundere limitată cu sediul în Polonia, precum și comanditarul, societatea BVG Medien Beteiligungs GmbH („BVG”), o societate cu răspundere limitată cu sediul în Germania.

(9)

De asemenea, autoritățile poloneze au indicat faptul că, în baza Codului Comercial, o societate în comandită simplă nu are personalitate juridică. Prin urmare, impozitul pe profit aferent activității economice a Parteneriatului a fost achitat de partenerii săi. Deoarece ajutorul a fost acordat sub forma unei scutiri de la plata impozitului pe profit, beneficiarii reali sunt partenerii, și anume BDN și BVG.

(10)	Potrivit autorităților poloneze, partenerii împart toate profiturile (și, prin urmare, orice reducere de impozite aplicată profiturilor respective) direct proporțional cu aportul lor la parteneriat, adică peste 99 % pentru BVG și mai puțin de 1 % pentru BDN.

(11)

În plus, deoarece societatea BDN însăși este o filială deținută integral de BVG, Comisia consideră, conform punctului de vedere al autorităților poloneze, că beneficiarul măsurii de ajutor este societatea comercială BVG. Cu toate acestea, luând în considerare valoarea totală a ajutorului (și anume partea care revine BVG, dar și partea care revine BDN), Comisia consideră că beneficiarul final al ajutorului este grupul BVG.

(12)

În momentul calculării cotei de piață a beneficiarului (6), Comisia a ținut cont și de faptul că societatea BVG este o întreprindere mare deținută integral de BVG Medien KG, o societate în comandită simplă aflată în proprietatea unor investitori privați. Mai precis, […] (*1) % din părțile sociale sunt deținute de Heinz H. Bauer și familia acestuia. Domnul Bauer deține, de asemenea, 96 % din părțile sociale ale unui alt grup de capital, Heinrich Bauer Verlag, o editură care deține o serie de filiale în întreaga lume.

2.3. Proiectul de investiții

2.3.1. Produse și tehnologie

(13)	În urma parteneriatului se creează o nouă tipografie cu servicii de tipărire prin rotogravură în Nowogrodziec, în zona economică specială din Kamienna Góra.

(14)	În tehnologia rotogravurii, cerneala tipografică este transferată pe o suprafață (de exemplu, hârtie) prin intermediul unui cilindru de tipar din oțel, care este gravat electromecanic sau cu laser.

(15)

Noua tipografie va avea […] linii de tipărire prin rotogravură, care vor acoperi cele trei etape principale de producție. Producția începe prin pregătirea formularelor de tipărire (cilindrii), pe baza datelor digitale furnizate de client. Următoarea operațiune constă în tipărirea prin tehnologia rotogravurii – hârtia este tipărită în patru culori de bază, crestată, împăturită și capsată pentru a se realiza produsul final. Ca ultimă etapă, produsul final este ambalat și livrat către destinația corespunzătoare.

(16)	Noua unitate se va ocupa mai ales de tipărirea de reviste, cataloage comerciale și suplimente (materiale publicitare furnizate împreună cu reviste și ziare).

2.3.2. Punerea în aplicare a proiectului

(17)

Proiectul de investiții a demarat în 2004 și constă în introducerea a […] linii de producție. Cele […] linii de rotogravură, împreună cu facilitățile lor auxiliare, au fost deja introduse. A fost deja efectuată o comandă pentru o linie […] și se estimează că aceasta va fi pusă în funcțiune în trimestrul […] din anul 2008. Se prevede că această etapă va fi urmată de instalarea unei linii […]. Conform estimărilor realizate de autoritățile din Polonia, întregul proiect va fi finalizat în 2009.

(18)	Tipografia a început producția în iulie 2006. Se estimează că în anul 2010 va fi atinsă întreaga capacitate a tuturor celor […] linii, reprezentând 152 de mii de tone anual.

2.4. Cheltuieli eligibile

(19)

Costurile eligibile pentru investiții sunt calculate pe baza costurilor inițiale de investiție. Cheltuielile eligibile sunt de 857 998 milioane PLN (aproximativ 184,6 milioane EUR (7) la valoarea nominală, adică 734 031 milioane PLN (aproximativ 157,95 milioane EUR) (valoarea actualizată). Tabelul 1 prezintă defalcarea cheltuielilor eligibile asociate proiectului de investiții (exprimate la valoarea nominală).

Tabelul 1

Defalcarea cheltuielilor de proiect aferente investiției inițiale

(milioane PLN, valoare nominală)
Terenuri	[…]
Construcții, clădiri, lucrări civile	[…]
Utilaje, instalații și echipamente	[…]
Total costuri eligibile	858,000

2.5. Finanțarea proiectului

(20)	Autoritățile din Polonia au confirmat că aportul beneficiarului a depășit nivelul de 25 % din costurile eligibile, fără a include vreun sprijin public.

2.6. Temei legal

(21)

A fost menționat următorul temei legal:

—	Legea privind zonele economice speciale, din 20 octombrie 1994;

—	Decretul Cabinetului din 14 septembrie 2004 privind zona economică specială Kamienna Góra.

2.7. Măsura de ajutor

2.7.1. Forma și valoarea ajutorului

(22)

Ajutorul a fost acordat în baza schemei autorizate PL 39/2004 (8). Ajutorul constă în scutirea integrală de la plata impozitului pe profit (care în Polonia este în prezent de 19 %) până la sfârșitul perioadei pentru care a fost instituită zona economică specială (și anume, până la 1 decembrie 2017) sau până în momentul în care este atins plafonul aplicabil pentru ajutor regional.

(23)	În timp ce valoarea reală a scutirii de impozit depinde de venitul beneficiarului înainte de impozitare și poate fi mai mică decât valoarea maximă acceptabilă, atunci când se calculează intensitatea ajutorului, trebuie să fie luat în considerare plafonul pentru care beneficiarul este eligibil.

(24)	Acest plafon corespunde valorii care rezultă din plafonul diminuat pentru ajutor regional și este de 220 057 de milioane PLN (47,35 milioane EUR) (valoarea actualizată). Polonia a confirmat că, în cazul în care costurile eligibile sunt mai mici decât s-a estimat, plafonul va fi redus corespunzător.

(25)

Pentru a beneficia de scutirea de impozit, beneficiarul a trebuit să solicite eliberarea unei licențe care să îi permită să funcționeze în zona economică specială. Licența a fost eliberată la 21 iunie 2004, dată care, potrivit autorităților din Polonia, poate fi considerată data de acordare a ajutorului.

(26)

Notificarea a avut loc de abia în 2006, când, ca urmare a unor etape de investiție și a creșterii ulterioare a costurilor eligibile, autoritățile din Polonia au înțeles că măsura de ajutor necesita o notificare individuală în baza prevederilor de la punctul 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

(27)

Autoritățile din Polonia au explicat că schema de ajutor în discuție (PL 39/2004) necesită doar o valoare minimă a cheltuielilor cu investiția și conferă dreptul de scutire de la plata impozitului pe profit în limita plafonului admis pentru ajutor regional. În momentul acordării licenței și, prin urmare, a ajutorului, autoritățile nu cunoșteau nici suma exactă a costurilor eligibile și nici valoarea ajutorului.

(28)

Având în vedere cele de mai sus, precum și pentru a respecta clauza suspensivă, autoritățile din Polonia s-au angajat să limiteze valoarea ajutorului de care dispune în prezent beneficiarul la nivelul maxim care nu necesită notificare individuală conform prevederilor de la punctul 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții (și anume valoarea de 37,5 milioane EUR) (valoarea actualizată). Ajutorul care depășește acest nivel nu va fi pus în aplicare până la momentul în care Comisia își dă acordul în acest sens.

(29)	Autoritatea responsabilă care acordă ajutorul este Ministerul Economiei.

2.7.2. Cumularea

(30)

Scutirea de impozit acordată în baza schemei PL 39/2004 poate fi cumulată cu ajutorul primit din alte surse pentru a acoperi aceleași costuri eligibile. Cu toate acestea, Polonia a confirmat că valoarea totală a ajutorului regional nu va depăși, în acest caz, suma care rezultă din plafonul diminuat pentru ajutor regional.

2.8. Menținerea activității asistate

(31)	Autoritățile din Polonia au confirmat că proiectul de investiții trebuie să fie menținut pe o perioadă de cinci ani de la data finalizării sale.

2.9. Efect stimulativ

(32)

În ceea ce privește efectul stimulativ al ajutorului, s-a confirmat faptul că beneficiarul a solicitat obținerea licenței care îi acordă dreptul să folosească ajutorul, iar licența a fost eliberată înainte de demararea lucrărilor la proiect. După cum s-a menționat mai sus, în baza licenței beneficiarul avea dreptul la ajutor sub forma scutirii de la plata impozitului până la nivelul plafonului aplicabil pentru ajutor regional, calculat în funcție de totalul costurilor eligibile ale proiectului.

2.10. Contribuția la dezvoltarea regională

(33)	Silezia inferioară este o regiune care se confruntă cu grave probleme socio-economice, în care nivelul PIB pe cap de locuitor era de doar 51,7 % din media UE-27 din 2004 (9), iar rata șomajului a rămas la 24,9 %, echivalent cu 268 % din media UE-27 și 131 % din media poloneză.

(34)

Investiția în cele […] linii de producție ar putea duce la crearea unui număr de aproximativ 500 de locuri de muncă directe, precum și locuri de muncă suplimentare pentru furnizorii de hârtie și de cerneală tipografică, dar și pentru alți furnizori de servicii conexe. În plus, deoarece utilizează tehnologie de vârf (gravarea formularelor de tipărire cu laser și producție asistată de calculator), proiectul va genera cerere de personal cu studii superioare și va asigura transferul de know-how.

2.11. Obligații generale

(35)

Polonia a garantat că va prezenta Comisiei:

—	un raport intermediar (care să conțină informații cu privire la sumele acordate drept ajutor, la executarea deciziei de acordare a ajutorului și la alte proiecte de investiții demarate la aceeași unitate/întreprindere), la fiecare cinci ani de la data aprobării ajutorului;

—	un raport final detaliat în termen de șase luni de la plata ultimei tranșe a ajutorului, efectuată conform planului de finanțare notificat.

3. MOTIVE PENTRU DESCHIDEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE

3.1. Îndoieli cu privire la definirea pieței geografice relevante

(36)

Pentru ca analiza de piață să fie realizată în baza prevederilor de la punctul 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, Polonia consideră că piața geografică acoperă întregul Spațiu Economic European în măsura în care unitatea din Nowogrodziec și alte tipografii amplasate în Polonia exportă deja pe piețe îndepărtate cum ar fi Regatul Unit (tipografia care beneficiază de ajutor tipărește deja revista britanică „Take a Break”) (10). Acest lucru indică faptul că, pentru tipărirea prin tehnologia rotogravurii, costurile de transport și logistică din cadrul Spațiului Economic European nu reprezintă o piedică reală.

(37)

Autoritățile din Polonia au precizat, de asemenea, că doar [0-10] % din vânzările tipografiei care beneficiază de ajutor vor ajunge pe piața poloneză, în timp ce restul de [90-100] % vor merge către țările din Spațiul Economic European. În 2007, în ceea ce privește valoarea, defalcarea comenzilor de tipărire din străinătate, onorate de beneficiar, a fost următoarea: Germania – [75-85] %; Regatul Unit – [10-15] %; Austria – sub [0-3] %. În plus, au fost demarate negocieri cu companii din Franța, Danemarca și Suedia.

(38)	De asemenea, autoritățile din Polonia s-au referit, în general, la tendința globalizării rapide a pieței materialelor tipărite, operațiunile de tipărire extinzându-se în țări terțe, iar serviciile de tipărire fiind prestate de editori din locații îndepărtate.

(39)

În această etapă a evaluării, Comisia și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește omiterea costurilor de transport și logistică ca obstacol real în furnizarea de servicii de tipărire prin rotogravură pe piețe mai îndepărtate din Spațiul Economic European. Cercetările de pe Internet indică faptul că revista „Take a Break” este, în realitate, publicată de H. Bauer Publishing Ltd, care este o filială britanică a Bauer Verlag Group. Editarea și tipărirea revistelor în cadrul unui singur grup poate oferi avantaje în ceea ce privește integrarea, stabilirea priorităților și flexibilitatea întregului proces, ceea ce compensează dificultățile apărute din punct de vedere al transportului și logisticii.

(40)	În plus, numărul piețelor străine deservite în prezent de tipografia care beneficiază de ajutor pare a fi limitat, Germania reprezentând, cu siguranță, cea mai importantă destinație.

(41)	Prin urmare, atunci când a analizat cota de piață și creșterea capacității la nivelul Spațiului Economic European, conform propunerii făcute de Polonia, Comisia a invitat părțile interesate să precizeze dacă piața relevantă acoperea, într-adevăr, Spațiul Economic European.

3.2. Îndoieli cu privire la capacitatea creată în urma proiectului

(42)

Autoritățile din Polonia au explicat că este greu să prezinte o defalcare finală pe categorii a capacității create prin proiect respectiv tipărirea de reviste și tipărirea de cataloage/suplimente, deoarece revistele și cataloagele/suplimentele sunt tipărite pe aceleași linii de producție. Capacitatea de producție a beneficiarului pentru suplimente și cataloage va depinde semnificativ de volumul de reviste al editurii (articolele neperiodice sunt tipărite pe măsură ce mașinile devin disponibile). Cu toate acestea, conform declarațiilor autorităților din Polonia, o posibilă soluție ar fi estimarea defalcării capacității pe baza ponderii preconizate a revistelor și cataloagelor/suplimentelor în vânzările realizate de unitatea care beneficiază de ajutor.

(43)

Defalcarea planificată, indicată de Polonia, a fost de aproximativ [90-100] % pentru reviste și [0-10] % pentru alte produse. Autoritățile din Polonia au precizat că această situație a reflectat faptul că tipografia avea deja un registru de comenzi stabil pentru reviste, inter alia, de la edituri din cadrul aceluiași grup din care face parte beneficiarul. Cu toate acestea, se estimează că procesul de creștere a cotei pieței de cataloage s-ar putea realiza treptat.

(44)

În baza defalcării de mai sus, creșterea capacității comparativ cu dimensiunea pieței Spațiului Economic European pentru tipărirea de reviste prin rotogravură a fost de [5-10] %, depășind astfel pragul de 5 % prevăzut la punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

4. OBSERVAȚIILE POLONIEI

(45)	Comisia nu a primit observații de la părțile interesate. Observațiile Poloniei pot fi rezumate după cum urmează.

4.1. Tehnologia rotogravurii și tehnologia offset aparțin aceleiași piețe relevante

(46)

Polonia consideră că, în urma celor mai recente evoluții tehnologice în domeniul tipăririi offset, ambele tehnologii ar putea fi utilizate alternativ, fără nicio diferență semnificativă pentru client și la un cost comparabil, chiar și în cazul unor volume de tipărire mai mari pentru reviste și cataloage.

(47)

În special, Polonia s-a referit la următoarele inovații din tipărirea offset:

—

introducerea mașinilor cu un cilindru de tipărire mai mare, ceea ce permite tipărirea unor secțiuni similare cu dimensiunile celor tipărite prin rotogravură (72, 80 și chiar 96 de pagini); tipărirea offset a devenit astfel o alternativă viabilă pentru publicații de până la 96 de pagini, care reprezintă cea mai mare parte din piața țintă asupra căreia se concentrează BVG;

—	o creștere a productivității de tipărire (viteza tipăririi), care este comparabilă cu viteza de tipărire prin rotogravură (viteza unei mașini alimentată cu hârtie în sul ajungând la 15m/sec);

—	o creștere a productivității calculate pe oră, o reducere a pierderilor și o reducere a timpului necesar pentru schimbarea formularelor;

—	punerea în aplicare a aparatului de vălțuire pentru rotogravură (o flexibilitate mai mare în împărțirea secțiunilor);

—	pregătirea formelor pe baza datelor digitale [expunerea plăcilor de tipar sau CTP (computer-to-plate)]. CTP permite reproducerea mult mai rapidă și mai ieftină a formelor, comparativ cu tehnologia precedentă;

—	utilizarea unei mașini alimentate cu hârtie în sul prevăzută cu un registru automat și sisteme de control care reglează mult mai rapid stratul de culoare relevant, iar pierderile de hârtie sunt mai mici.

(48)	Pentru a dovedi că acum clienții nu mai percep diferența între produse în funcție de tehnologia de tipărire utilizată, Polonia prezintă o serie de exemple de clienți care au contractat servicii de tipărire de cataloage și care au trecut de la tehnologia offset la tipărirea prin rotogravură.

(49)

Prin urmare, Polonia consideră că datorită convergenței tehnologiilor de imprimare s-a creat o piață uniformă a materialelor tipărite, în care orice diferențe identificate anterior de Comisie joacă un rol marginal sau nu mai există. Potrivit declarațiilor Poloniei, acest aspect a fost confirmat de o decizie recentă privind fuzionarea (11).

(50)

Polonia a prezentat date pentru piața combinată de tipărire offset și rotogravură, pentru a arăta că rata de creștere anuală compusă („RCAC”), exprimată ca volum, era de 2,54 % în perioada de referință 2001-2006, depășind astfel rata de creștere anuală compusă (RCAC) pentru PIB din Spațiul Economic European (2 %) (12). Datele oferite de Polonia provin de la CEPIPRINT A.S.B.L., o asociație independentă de producători de hârtie, aceste date făcând referire la consumul aparent din Europa (de Vest și de Est) pentru două tipuri clasice de hârtie utilizate pentru tipărirea de reviste și de cataloage, independent de tehnologia de tipografie utilizată. Datele nu permit diferențierea între piața de reviste și cea de cataloage.

(51)

De asemenea, Polonia a prezentat date privind capacitatea creată de proiect în ceea ce privește dimensiunea pieței combinate de publicații tipărite prin tehnologii offset și rotogravură (din nou, fără vreo diferențiere între piețele de reviste și de cataloage), care reprezintă [0-5] % în termeni de volum. Cota de piață a beneficiarului de pe această piață combinată rămâne, de asemenea, cu mult sub pragul de 25 % (13).

4.2. Piața de rotogravură nu este neperformantă

(52)	Autoritățile din Polonia au declarat, de asemenea, că, și dacă piața relevantă ar fi limitată doar la tipărirea prin rotogravură, rata sa de creștere anuală compusă (RCAC) pentru perioada 2001-2006 ar depăși rata de creștere anuală compusă (RCAC) pentru PIB din Spațiul Economic European.

(53)

În această privință, Polonia a oferit noi date prezentate de Asociația Europeană de Rotogravură la „Conferința Premedia” care a avut loc la Napoli în perioada 14-16 ianuarie 2008. Datele acoperă perioada 2002-06 și se referă la consumul de hârtie utilizată pentru tipărirea prin rotogravură. Datele pentru 2001 nu erau disponibile din această sursă și au fost estimate de Polonia în baza datelor CEPIPRINT la care se face referire mai sus.

(54)

Datele CEPIPRINT se referă la consumul de hârtie utilizată pentru tipărirea de reviste și cataloage atât în sistem offset, cât și prin rotogravură. Aceste date indică o creștere de 1 % în 2002, comparativ cu 2001, iar Polonia a estimat aceeași creștere de 1 % pentru tipărire prin rotogravură pentru a completa datele lipsă pentru anul 2001 la setul de date valabile pentru perioada 2002-2006.

(55)	În baza acestor ipoteze, rata de creștere anuală compusă (RCAC) pentru tipărirea prin rotrogravură a revistelor în perioada 2001-2006 este de 2,03 %, și anume puțin peste rata de creștere anuală compusă (RCAC) pentru PIB în Spațiul Economic European (14) pentru aceeași perioadă (2 %).

4.3. Creșterea capacității nu depășește 5 % pe niciuna dintre piețele relevante plauzibile

(56)	Polonia a prezentat, de asemenea, date revizuite care demonstrează că proiectul a generat o capacitate care nu a depășit 5 % din mărimea piețelor de materiale tipărite prin rotogravură, identificate ca fiind relevante în decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare.

(57)

Așa cum reiese din cele de mai sus, este dificil să prezentăm o defalcare definitivă a capacității create de proiect între tipărirea de reviste și tipărirea de cataloage/suplimente, având în vedere faptul că revistele și cataloagele/suplimentele sunt tipărite pe aceleași linii de producție. Decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare se bazează, așadar, pe o defalcare a capacității între cotele prevăzute ale producției totale de reviste tipărite, realizate de noua tipografie ([90-100] %) și respectiv tipărirea de cataloage/suplimente ([0-10] %). Pe această bază, creșterea capacității a depășit ușor pragul de 5 % pentru tipărirea de reviste.

(58)	Autoritățile din Polonia au făcut, din nou, referire la această defalcare, indicând cele mai recente informații disponibile privind încasările curente și cele estimate din vânzare ale tipografiei.

(59)

Polonia a precizat faptul că împărțirea [90-100] %-[0-10] % a fost indicată doar ca o previziune pe termen scurt, în baza unor estimări inițiale din momentul prezentării datelor. În acel moment, comenzile pentru tipărirea de cataloage erau încă în curs de negociere. Polonia a făcut, de asemenea, referire la informațiile prezentate în etapa de investigare inițială, care au indicat faptul că dobândirea unei cote pe piața de cataloage era un proces gradual, în timp ce beneficiarul deținea deja un registru de comenzi bun și stabil pentru reviste. Deoarece BVG este o tipografie nouă, se poate presupune faptul că numărul comenzilor de cataloage va crește lent, dar constant.

(60)

Polonia a remarcat că nu exista nicio tipografie în Spațiul Economic European care să fie specializată exclusiv pe tipărirea de reviste sau tipărirea de cataloage. O tipografie nu se poate specializa doar în tipărirea de reviste, deoarece acest lucru nu i-ar permite să utilizeze, într-o manieră eficientă, capacitatea de producție de care dispune. Pentru a evita scăderea productivității ca urmare a unor întreruperi/opriri tehnologice în tipărirea de diverse reviste, sunt necesare și comenzi pentru tipărirea de cataloage.

(61)

Ca justificare, Polonia a făcut referire la o decizie anterioară privind fuziunea (15) din care reieșea faptul că, pentru a utiliza capacitatea instalată la un nivel cât mai apropiat de maxim, tipografiile vor încerca, în general, să realizeze un mix de diferite produse tipografice, deoarece acestea au caracteristici diferite (periodicitate, durată de tipărire și volum). Având în vedere necesitatea de a păstra o anumită flexibilitate, s-a afirmat că cele trei tipografii cu rotogravură, la care se făcea referire în decizia privind fuziunea, ar avea ca scop asigurarea că tipărirea de reviste nu reprezintă mai mult de 70-85 % din mixul de produse.

(62)	De asemenea, Polonia a confirmat că BVG intenționa să obțină, în timp, un mix de produse mai echilibrat. Acest lucru se va realiza treptat, pe măsură ce se lansează noi linii de producție și în măsura creșterii capacității de producție, și a încrederii clientului.

(63)

Datele mai recente prezentate de Polonia indică o creștere treptată a cotei tipografiei BVG pe piața de cataloage. În perioada cuprinsă între iulie 2007 și iunie 2008 (16) (datele se bazează pe valorile istorice până în martie 2008 și pe comenzile confirmate de client în perioada aprilie-iunie 2008), tipărirea de reviste a reprezentat [90-95] %, iar tipărirea de cataloage/suplimente a fost de [5-10] %.

(64)

O estimare precaută pentru 2008-2009, care ține cont doar de comenzile deja confirmate de clienți și de două comenzi (17) aflate într-o fază destul de avansată a negocierilor, indică o cotă de [85-90] % pentru reviste și de [10-15] % pentru cataloage/suplimente. O a doua variantă pentru 2008/2009 s-a bazat pe ipoteza că, pentru a doua jumătate a acestei perioade, comenzile ar atinge aceleași niveluri ca pentru prima jumătate (abordare orientată). În acest scenariu, cota de piață pentru segmentul de tipărire de reviste se va reduce la [80-85] % în această perioadă, spre deosebire de nivelul de [15-20] % pentru cataloage/suplimente.

(65)

Tabelul 2 de mai jos prezintă modul în care diferite defalcări între tipărirea de reviste, pe de o parte, și tipărirea de cataloage/suplimente, de pe alta, influențează creșterea capacității pe piețele relevante (18).

Tabelul 2

Creșterea capacității comparativ cu dimensiunea pieței de materiale tipărite prin rotogravură

	Capacitate creată (în tone)	Dimensiunea pieței în 2003 (în tone)	Creșterea capacității (în %)
Tipărirea de publicații prin rotogravură (reviste, cataloage și suplimente)	152 000	4 600 000	3,3
Tipărirea de reviste în 2007/2008 (date reale)	[136 800 -152 000 ] ([90-100] %)	2 760 000	[5-10]
Tipărirea de cataloage și suplimente în 2007/2008 (date reale)	[0-15 200 ] ([0-10] %)	1 840 000	[0-5]
Tipărirea de reviste – estimare pentru 2008/2009 (abordare prudentă)	[121 600 -136 800 ] ([80-90] %)	2 760 000	[0-5]
Tipărirea de cataloage și suplimente – estimare pentru 2008/2009 (abordare prudentă)	[15 200 -30 400 ] ([10-20] %)	1 840 000	[0-5]
Tipărirea de reviste – estimări pentru 2008/2009 (abordare orientată)	[121 600 -136 800 ] ([80-90] %)	2 760 000	[0-5]
Tipărirea de cataloage și suplimente – estimare pentru 2008/2009 (abordare orientată)	[15 200 -30 400 ] ([10-20] %)	1 840 000	[0-5]

(66)

În opinia Poloniei, deoarece chiar și previziunile prudente pentru sezonul 2008-2009 indică o cotă așa de semnificativă pentru tipărirea de cataloage, încât estimarea capacității de producție pentru tipărirea de reviste ar scădea sub pragul de 5 %, punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții ar putea fi respectat chiar și în cazul în care piața relevantă s-ar limita exclusiv la tipărirea prin rotogravură.

4.4. Piața geografică pentru serviciile de tipărire prin rotogravură este Spațiul Economic European

(67)

Polonia a observat că, în primul rând, costurile de transport nu reprezintă o sumă semnificativă din costurile totale deoarece, conform calculelor efectuate de beneficiar, acestea reprezentau doar [4-15] % din totalul costurilor pentru servicii. Costurile de transport către țări individuale sunt după cum urmează:

—	BVG (editura beneficiarului) până în Franța (client extern): [4-10] %;

—	BVG până în Austria (client extern): [4-10] %;

—	BVG până în Elveția (client extern): [4-10] %;

—	BVG până în Regatul Unit (client asociat): [10-15] %;

—	BDC (Bauer Verlag Publishing în Ciechanów) până în Regatul Unit (client asociat): [10-15] %;

—	BDC până în Rusia (client asociat): [10-15] %.

(68)	În opinia Poloniei, faptul că aceste comenzi pot fi onorate înseamnă că aceste costuri de transport nu reprezintă o piedică importantă. Prin urmare, nu justifică acceptarea unei definiții mai restrictive a pieței geografice decât piața SEE.

(69)

Autoritățile din Polonia au subliniat, de asemenea, faptul că cele mai multe tipografii care realizează reviste și cataloage au clienți din toată Europa (din Uniunea Europeană, dar și din afara acesteia). Aceste tipografii (19) au puncte de vânzare specializate în servicii pentru clienții din străinătate, oferind consultanță și asistență completă pentru contracte și comenzi specifice.

(70)

Una dintre cele mai mari tipografii din Polonia, Winkowski (o tipografie independentă cu trei unități de producție, în Radzymin, Piła și Wyszków), utilizează un birou central pentru comenzi externe, unde sunt angajate 15 persoane a căror sarcină este de a obține comenzi de peste hotare și de a asigura servicii pentru clienți pe piețe străine individuale. Alți angajați oferă servicii pentru piața internă. Tipografia deține și birouri de vânzări în Germania, Suedia, Austria și Regatul Unit. De asemenea, deține propria sa unitate de transport internațional. Winkowski livrează în toată Europa. Cele mai importante piețe ale sale sunt Franța, țările scandinave, Germania și Regatul Unit. Compania livrează, de asemenea, în Ucraina, Rusia, Slovenia, România și alte țări.

(71)

O strategie și o metodă de vânzări similară sunt utilizate de RR Donnelley, o altă mare tipografie, care deține patru sucursale în Polonia (două în Cracovia, una în Starachowice și una în Kielce). Compania deservește cele mai importante piețe din Europa de la sediul său central din Polonia. RR Donnelley deține, de asemenea, birouri de vânzări în țările Benelux, în Germania, Elveția, Regatul Unit, Ungaria, țările scandinave și Rusia. Tipografia sa din Polonia produce reviste și cataloage pentru export către toate aceste țări. RR Donnelley deține și o unitate specializată de transport internațional și logistică.

(72)

Un exemplu de tipografie occidentală care dovedește că transportul pe distanțe mari nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea tranzacțiilor comerciale pe piața materialelor tipărite dacă sunt instituite sisteme corespunzătoare de distribuție este tipografia Prinovis din Germania. Conform informațiilor publice disponibile (20), câteva reviste franceze sunt tipărite pentru Prisma Presse în Germania și trimise la Paris pentru retușare ulterioară sau distribuție, și anume:

—	săptămânalul pentru femei „Femme Actuelle” în Dresda (Polonia a subliniat că distanța dintre Dresda și Paris este de aproximativ 1 035 km. Distanța de la BDN ar însemna încă 120 km);

—	revista lunară pentru femei „Prima” în două formate (revistă și ediția de buzunar) în Itzehoe (distanța dintre Itzehoe și Paris este de 942 km);

—	revistele lunare specializate „Ça m’intéresse”, „Guide Cuisine” și „Cuisine Actuelle” în Itzehoe;

—	ediția specială pentru „Cuisine Actuelle” în Dresda;

—	ediția de buzunar a revistei lunare pentru femei „Bien dans ma vie” în Itzehoe;

—	în plus, Prisma Presse a semnat recent un acord cu Prinovis pentru a tipări o revistă franceză legată de programul TV „Télé Loisirs”, care este publicată o dată pe săptămână cu un tiraj de 1,6 milioane exemplare; fiecare exemplar are în medie 140 de pagini.

(73)

În opinia Poloniei, acest lucru demonstrează că o rețea de distribuție corespunzătoare garantează livrări la timp pentru acele reviste pentru care acest lucru este extrem de important, fără a aduce atingere faptului că în cazul Prinovis clientul francez nu este o entitate externă. Succesul acestei operațiuni se datorează în special creării unor rețele de distribuție la mare distanță și a unor sisteme de monitorizare a livrărilor adecvate. Acestea sunt introduse de toți editorii și tipografii care colaborează de la mari distanțe.

(74)

Având în vedere aceste exemple de entități care deservesc clienți din diverse țări din întregul Spațiu Economic European și Europa de Est, autoritățile din Polonia consideră că problemele legate de timp, costuri și distribuție nu reprezintă obstacole semnificative pentru cooperarea cu editori aflați la mare distanță. Practica generală a tipăririi de reviste și cataloage în Spațiul Economic European pentru piața rusă ar justifica chiar o definiție mai largă a pieței pentru a include Spațiul Economic European și Rusia.

(75)

De asemenea, autoritățile din Polonia au subliniat că editorii cu sedii centrale în afara acestor țări în care se află cea mai mare parte a capacității de tipărire și unde aprovizionarea pieței este mai bună decât în alte regiuni din Europa aleg, de obicei, tipografia dintr-o gamă largă de companii, iar faptul că acestea ar putea aparține aceluiași grup nu este un factor decisiv. Deoarece amplasarea geografică nu este o problemă, editorii aleg, de obicei, tipografia pe baza ofertelor competitive și a beneficiilor pe care le asigură o colaborare permanentă. În ceea ce privește progresul tehnologic al preselor offset și posibilitatea utilizării, în mod interschimbabil, a tehnologiilor de tipărire indiferent de dimensiunea comenzii, numărul de eventuali concurenți care pot participa la aceeași licitație a crescut semnificativ.

5. EVALUAREA AJUTORULUI

5.1. Existența ajutorului de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE

(76)

Ajutorul este oferit sub forma scutirii de la plata impozitului pe profit, care reprezintă o pierdere de încasări pentru Polonia. Acesta reprezintă resurse de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Deoarece ajutorul este acordat unei singure companii, măsura este selectivă. Ajutorul scutește beneficiarul de costurile pe care ar trebui să le suporte în condiții de piață obișnuite, prin urmare compania beneficiază de un avantaj economic în raport cu concurenții săi, ceea ce amenință să denatureze concurența. Atâta timp cât produsele la care face referire proiectul sunt comercializate, există riscul ca ajutorul să poată afecta comerțul dintre statele membre.

(77)	Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare reprezintă ajutor în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

5.2. Obligația de notificare, legalitatea ajutorului și legislația aplicabilă

(78)

Prin notificarea măsurii de ajutor, autoritățile din Polonia au respectat obligația de notificare individuală prevăzută la punctul 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții. Orice ajutor care depășește pragul de notificare individuală nu va fi pus în practică până la aprobarea acestuia de către Comisie.

(79)

În baza punctului 63 și a notei de subsol 58 din Liniile directoare privind ajutoarele regionale pentru 2007-2013 (21), Comisia a evaluat măsura de ajutor în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Liniile directoare privind ajutoarele regionale 1998 (22) (denumite în continuare „Liniile directoare privind ajutoarele regionale”) și Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

5.3. Compatibilitatea ajutorului cu Liniile directoare privind ajutoarele regionale

(80)

Așa cum s-a arătat în decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare, ajutorul a fost acordat în baza schemei autorizate PL 39/2004 și, prin urmare, au fost respectate criteriile standard de compatibilitate prevăzute în Liniile directoare privind ajutoarele regionale (de exemplu, investiții inițiale în regiunile eligibile pentru ajutor regional, costuri eligibile, contribuție proprie, efect stimulativ, menținerea investiției, cumulare).

5.4. Compatibilitatea cu Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții

5.4.1. Intensitatea ajutorului

(81)

Cu cheltuieli eligibile de 734 031 milioane PLN (aproximativ 157,95 milioane EUR) (valoarea actualizată) și un plafon standard al ajutorului regional aplicabil de 50 % în echivalent subvenție netă (ESN), intensitatea maximă ajustată a ajutorului, permisă conform punctului 21 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, este de 29,98 % ESN.

(82)

Valoarea estimată a ajutorului de 220 057 milioane PLN (47,35 milioane EUR) (valoarea actualizată), care reprezintă o intensitate a ajutorului de 29,98 % ESN (23), respectă acest plafon. Prin urmare, intensitatea propusă a ajutorului este conformă cu mecanismul de diminuare prevăzut la punctul 21 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

5.4.2. Compatibilitatea cu normele de la punctul 24 literele (a) și (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții

(83)

Deoarece valoarea totală propusă a ajutorului, de aproximativ 47,35 milioane EUR, depășește pragul de notificare de 37,5 milioane EUR, trebuie să fie evaluată respectarea de către ajutorul propus a prevederilor de la punctul 24 literele (a) și (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

(84)

Decizia Comisiei de a permite ajutor regional pentru proiecte de investiții mari care fac obiectul punctului 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții are impact asupra cotei de piață a beneficiarului înainte și după efectuarea investiției și asupra capacității create prin investiție. Pentru a efectua testele relevante prevăzute la punctul 24 literele (a) și (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, Comisia trebuie să identifice întâi produsele la care se referă investiția și să definească piața produsului relevant și piața geografică.

Piața de produse relevante

(85)

În baza punctului 52 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, „produs vizat” înseamnă produsul la care se face referire în proiectul de investiții și, dacă este cazul, produsele înlocuitoare ale acestuia considerate ca atare, fie de către client (datorită caracteristicilor, prețurilor și uzului produsului), fie de către producător (în ceea ce privește flexibilitatea instalațiilor de producție). Atunci când proiectul se referă la un produs intermediar, iar o parte semnificativă a producției nu este vândută pe piață, se poate considera că produsul în cauză include produse din aval.

Produsele din aval

(86)

Proiectul de investiții analizat se referă la tipărirea de reviste, cataloage comerciale și suplimente care utilizează tehnologia rotogravurii. Beneficiarul aparține de Heinrich Bauer Verlag, o importantă editură, în virtutea structurii acționariatului său. Grupul Heinrich Bauer Verlag va fi cel mai important client al noii tipografii, reprezentând aproximativ […] % din vânzările noii instalații. Prin urmare, trebuie să se stabilească mai întâi dacă vânzările de produse vizate tipărite prin investiția în Heinrich Bauer Verlag se efectuează în condiții de piață.

(87)

Autoritățile din Polonia au confirmat că tranzacțiile dintre Parteneriatul care conduce noua tipografie și Heinrich Bauer Verlag vor avea loc în condiții egale (Bauer Verlag preia cel puțin 3 oferte de la o tipografie europeană de vârf, care folosește tehnologia rotogravurii, iar prețul perceput de Parteneriat este calculat ca media acestora). Autoritățile fiscale au dreptul să verifice acest calcul și să solicite prezentarea unor documente justificative suplimentare.

(88)

În plus, se așteaptă să scadă cota vânzărilor către Heinrich Bauer Verlag Group, odată cu creșterea capacității de producție. Motivul este că, prin instalarea mai multor linii de producție, consecințele unei defecțiuni sunt mai puțin grave, ceea ce permite dobândirea de noi clienți externi pe o piață unde sunt esențiale livrarea la timp și siguranța.

(89)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că produsele BVG vor fi vândute în condiții de piață și că, prin urmare, piața produsului relevant ar trebui să fie, în acest caz, definită ca piața pentru activități de tipărire, nu piața produselor din aval (activitate editorială).

Tehnologie de imprimare

(90)

Proiectul de investiții se referă la imprimare prin rotogravură, în care un cilindru de imprimare din oțel gravat de laser transferă cerneala tipografică pe o suprafață (de exemplu hârtie). Spre deosebire de rotogravură, tipărirea offset este o tehnică în care atât zona de imprimare, cât și cea din afara ei sunt pe același plan cu forme purtătoare de imagine (image carrier). Porțiunile din afara zonei de imprimare nu conțin cerneală deoarece resping cerneala, în timp ce, pe de altă parte, zonele de imprimare receptează cerneala. Acest lucru se realizează prin faptul că cerneala offset este pe bază de ulei, iar zonele neimprimate sunt păstrate curate cu ajutorul unor soluții de apă sau pe bază de apă, cunoscut fiind faptul că apa și uleiul se resping reciproc.

(91)

Există câteva diferențe semnificative între cele două tehnologii. În primul rând, costurile de investiții pentru o presă cu rotogravură sunt de două ori mai ridicate decât costurile pentru presele offset comparabile. Acest lucru este compensat de capacitatea rotogravurii de a asigura o calitate uniformă chiar pe tiraje lungi, în timp ce calitatea la tipărirea offset variază destul de mult ca urmare a dificultății de a menține un echilibru între apă și cerneală pe durata procesului de tipărire. De asemenea, presele de rotogravură sunt mai eficiente (se poate realiza un număr mare de exemplare într-o perioadă de timp mai scurtă pentru presa cu rotogravură decât pe o presă offset), iar durata lor de viață e mai lungă.

(92)

Prin urmare, dincolo de un anumit volum de imprimare, rotogravura implică costuri de producție mai reduse. Cu cât volumul de imprimare este mai ridicat, cu atât costurile de producție sunt mai mici, comparativ cu alte procese. Cu toate acestea, pentru tiraje mai mici, eficiența financiară a procedeului rotogravurii este redusă de costul relativ ridicat al pregătirii cilindrilor, comparativ cu pregătirea unei forme de tipar în tehnologia offset.

(93)	Prin urmare, rotogravura este deosebit de potrivită pentru volume mari de tipărire (24), în timp ce metoda offset se limitează mai ales la volume mai reduse. Ca urmare a calității mai ridicate și mai stabile a tipăririi prin rotogravură, există diferențe și în ceea ce privește cererea.

(94)

Referitor la argumentele prezentate de Polonia în ceea ce privește convergența tehnologiilor rotogravurii și offset, trebuie să remarcăm faptul că analiza de piață realizată într-un caz anterior de fuziune (25) a confirmat creșterea constantă a capacității mașinilor de tipărire offset. Cu toate acestea, pentru moment, acestea reprezintă un substitut credibil în tipărirea de reviste doar pentru acele reviste care sunt acum tipărite cu tehnologia rotogravurii cu cel mai mic număr de exemplare și de pagini.

(95)

Decizia privind fuziunea, menționată anterior, nu definește pragurile exacte, în ceea ce privește volumul sau numărul de pagini, dincolo de sau până la care se preferă utilizarea tehnologiei offset sau a rotogravurii. Definirea exactă a pieței a fost lăsată deschisă, iar piața a fost analizată la cel mai redus nivel posibil (și anume ca fiind limitată la tipărirea prin rotogravură).

(96)

O abordare la fel de prudentă se justifică și în acest caz. Ar trebui să reținem faptul că, în baza informațiilor disponibile pe pagina de Internet a Asociației Europene de Rotogravură (26), rotogravura își menține avantajul în ceea ce privește calitatea: „Ca și gravura, spre deosebire de orice alt proces de imprimare, garantează o calitate ridicată constantă pe parcursul tirajelor lungi, continuând să joace un rol extrem de important, ca proces esențial de imprimare pentru reviste, cataloage și articole de marcă pe o piață cu un caracter internațional din ce în ce mai pronunțat.”

(97)

Prin urmare, în ciuda aparentei concurențe din unele segmente ale pieței publicațiilor tipărite, între tehnologia offset și cea prin rotogravură, Comisia consideră că, în acest caz, analiza de piață ar trebui să se limiteze la tipărirea prin rotogravură în conformitate cu abordarea în cel mai pesimist scenariu.

Tipărire prin rotogravură

(98)

Rotogravura este utilizată pentru tipărirea a două produse grafice majore: publicații și ambalaje flexibile. Deoarece presele create pentru tipărirea de reviste și cataloage nu pot fi utilizate pentru tipărirea materialelor pentru ambalaje și pentru că tipografia care beneficiază de ajutor se va ocupa doar de tipărirea de publicații, piața relevantă în acest caz se limitează la rotogravură pentru publicații.

(99)

Rotogravura pentru publicații aprovizionează piața de reviste și cataloage. O decizie privind fuziunea (27) a concluzionat că există o piață separată de produse pentru tipărirea revistelor cu ajutorul tehnologiei rotogravurii datorită restricțiilor de timp asociate cu imprimarea acestor produse, dar și ca urmare a cerințelor speciale legate de finisare și distribuție. De asemenea, se garantează tratament separat pentru piața de reviste deoarece cea mai mare parte a vânzărilor realizate de tipografia din Nowogrodziec va consta în reviste, ceea ce înseamnă că proiectul vizează mai ales acest segment de piață.

(100)

În baza acestor considerente, analizele de piață vor fi realizate pe trei piețe relevante posibile în acest caz:

—	tipărirea de publicații cu ajutorul tehnologiei rotogravurii (definiție în sens larg a pieței);

—	tipărirea de reviste cu ajutorul tehnologiei rotogravurii;

—	tipărirea de cataloage și suplimente cu ajutorul tehnologiei rotogravurii.

Piața geografică relevantă

(101)

Deși analiza de piață într-un caz anterior de fuzionare (28) nu permitea definirea unui prag exact, sub care toate presele de rotogravură ar fi concurente, s-a confirmat că piața este mai mare decât nivelul național ca urmare a fluxurilor comerciale și concurenței transfrontaliere. Acest lucru este cu atât mai mult evident cu cât, în unele țări, nu există prese de rotogravură (de exemplu Suedia, unde câțiva clienți au arătat faptul că presele poloneze ar putea fi, de asemenea, competitive).

(102)

Prin urmare, decizia privind fuzionarea a concluzionat că, în cazul Belgiei și Suediei (dar și în anumite țări în care fuzionarea conduce la suprapuneri semnificative), definiția pieței geografice pentru tipărirea de reviste cu ajutorul tehnologiei rotogravurii ar trebui să includă toate unitățile de tipărire prin rotogravură, situate în țările învecinate (29). Concluzia a fost că sfera de acoperire a pieței pentru tipărirea de cataloage cu ajutorul tehnologiei rotogravurii ar putea fi chiar mai mare ca urmare a faptului că restricțiile de timp nu erau deosebit de semnificative și nu existau dificultăți specifice de distribuție.

(103)

În acest caz, autoritățile din Polonia au oferit câteva exemple care demonstrează că livrarea la mare distanță de servicii de tipărire de reviste este posibilă dacă sunt puse în practică sistemele de distribuție corespunzătoare. Aceste rețele de distribuție la mare distanță și sisteme de monitorizare a aprovizionării par a favoriza mai mult livrarea de reviste la timp, comparativ cu beneficiile rezultate din structura organizatorică integrată a companiilor respective.

(104)

În plus, Polonia a oferit exemple de costuri de transport suportate de beneficiar la expedierea de reviste. Aceste costuri pot fi considerate relativ reduse, chiar și atunci când este vorba de distanțe mai mari. Beneficiarul are, în prezent, clienți care provin chiar din țări cu care nu se învecinează (Austria, Elveția, Regatul Unit și Franța). Acest lucru arată, de asemenea, faptul că beneficiarul poate concura pe o porțiune importantă din Spațiul Economic European.

(105)

Exemple de prese poloneze (altele decât cele ale beneficiarului) care oferă servicii clienților aflați la distanță reprezintă o altă dovadă a faptului că este posibil să se ofere servicii de tipărire de reviste pe piețe îndepărtate, fără costuri de distribuție prohibitive. Tipografiile poloneze pot concura și pe piețe din afara Spațiului Economic European (de exemplu Ucraina sau Rusia).

(106)

Datele obținute de MillwardBrown SMG/KRC (30) și prezentate de autoritățile din Polonia indică faptul că există edituri care utilizează tehnologia rotogravurii în doar 14 din țările Spațiului Economic European. Graficul 1 prezintă defalcarea capacității pe țări.

Graficul 1

Capacitatea de rotogravură din Europa, 1 000 tone/an (estimări pentru 2006)

(107)

Așa cum reiese din graficul 1, Germania reprezintă 43 % din întreaga capacitate de rotogravură din Spațiul Economic European, în timp ce populația sa (și, prin urmare, cota estimativă a consumului de reviste/cataloage) este de doar 17 % din totalul Spațiului Economic European. Capacitatea împărțită între cei mai mari patru producători (Germania, Italia, Franța și Regatul Unit) este de 78 %, în timp ce populațiile lor reprezintă 53 % din totalul Spațiului Economic European. Acest lucru sugerează și că producția este concentrată și că, în cadrul Spațiului Economic European, există un comerț transfrontalier important de servicii de tipărire cu ajutorul tehnologiei rotogravurii.

(108)

Prin urmare, în baza informațiilor disponibile în prezent și având în vedere lipsa unei împărțiri geografice alternative recunoscute, dar și ca urmare a absenței observațiilor de la părțile terțe, Comisia consideră că, în acest caz, piața geografică relevantă este Spațiul Economic European. De asemenea, ar trebui să se remarce faptul că, în conformitate cu prevederile din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, consumul aparent este determinat la nivelul Spațiului Economic European în scopul aplicării prevederilor de la punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

Cota de piață

(109)

Pentru a analiza dacă proiectul este compatibil cu prevederile de la punctul 24 litera (a) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, Comisia trebuie să analizeze cota de piață a beneficiarului la nivel de grup, înainte de și după investiție. Deoarece investiția a demarat în 2004 și ar trebui să se finalizeze în 2009, Comisia va analiza cota de piață a BVG în 2003 și 2010.

(110)

Pentru a stabili cota de piață a BVG la nivel de grup, Comisia a comparat vânzările acesteia, ca și volum, la nivelul SEE, comparativ cu valoarea totală a hârtiei de rotogravură consumată în Spațiul Economic European.

(111)

În lipsa datelor valorice, Polonia a confirmat că prețurile sunt stabilite de beneficiar la sau foarte aproape de prețurile medii de pe piață. Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere al valorii, cotele de piață (și creșterea capacității) sunt foarte asemănătoare cu cotele din punct de vedere al volumului și, prin urmare, există motive pentru ca analiza să se bazeze doar pe datele din punct de vedere al volumului.

(112)

Cifrele aferente consumului din întregul Spațiu Economic European în ceea ce privește volumul (și anume cantitatea de hârtie tipărită prin folosirea tehnologiei rotogravurii) se bazează pe datele obținute de la Asociația Europeană de Rotogravură (31) (ERA), prezentate de Polonia. ERA a confirmat, de asemenea, capacitatea celor […] linii de producție care vor fi instalate de beneficiar. Defalcarea consumului/vânzărilor totale pe sub-segmente pentru reviste și cataloage/suplimente a fost oferită de MillwardBrown SMG/KRC. Această defalcare procentuală (60,2 % pentru reviste și 39,8 % pentru alte publicații) era valabilă pentru anul 2006 și se estima că ar rămâne stabilă.

(113)

Autoritățile din Polonia au prezentat datele ERA pentru perioada 2002-2006. Previziunile globale detaliate pentru 2010 nu sunt disponibile, dar ERA se așteaptă la creșteri moderate de aproximativ 1 % în următorii ani. Cu toate acestea, în cel mai rău caz, se presupune că piața va stagna și, prin urmare, datele pentru 2006 au fost utilizate pentru estimarea consumului total în 2010.

(114)

Cota de piață a BVG a fost evaluată la nivelul Spațiului Economic European pe baza celor trei piețe ale produsului relevante posibile, definite la considerentul 100. Cotele de piață la nivel de grup (incluzând tipografia Heinrich Bauer Verlag) din anul anterior și ulterior investiției sunt prezentate în tabelul 3 de mai jos.

Tabelul 3

Cotele de piață din Spațiul Economic European, în ceea ce privește volumul

(în %)
	2003	2010
Cota de piață pentru tipărirea de publicații cu ajutorul tehnologiei rotogravurii (definiție în sens larg a pieței)	[0-5]	[5-10]
Cota de piață pentru tipărirea de reviste cu ajutorul tehnologiei rotogravurii	[5-10]	[10-15]
Cota de piață pentru tipărirea de cataloage și suplimente cu ajutorul tehnologiei rotogravurii	[0-5]	[0-5]

(115)

Datele compilate de MillwardBrown SMG/KRC privind capacitatea de imprimare prin tehnologia rotogravurii indică și faptul că grupul Bauer deține o cotă modestă pe piața SEE și că are concurenți puternici.

Graficul 2

Capacitatea de imprimare a companiilor care utilizează tehnologia rotogravurii în Europa –% din totalul capacității de rotogravură (estimări pentru 2006)

(116)

Așa cum se arată în tabelul 3, pentru toate definițiile pieței, cota de piață a BVG la nivel de grup rămâne cu mult sub pragul de 25 % indicat la punctul 24 litera (a) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții. Comisia consideră că, și dacă ar accepta marja de eroare inerentă în estimările prezentate mai sus, măsura de ajutor este compatibilă cu prevederile de la punctul 24 litera (a) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

Creșterea capacității

(117)

În baza prevederilor de la punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții, un proiect nu este eligibil pentru ajutor pentru investiții în cazul în care capacitatea creată depășește 5 % din dimensiunea unei piețe neperformante (și anume atunci când creșterea sectorială este sub nivelul creșterii Spațiului Economic European). Capacitatea integrală care va fi creată de proiect va fi atinsă în 2010.

(118)

Deoarece rata de creștere anuală compusă (RCAC) a pieței în perioada 2001-2006 (2,03 %), calculată pe baza cifrelor prezentate de Polonia, depășește rata de creștere anuală compusă (RCAC) pentru PIB în Spațiul Economic European (2 %), nu mai este nevoie să se analizeze dacă, în fapt, capacitatea creată depășește 5 % din piață.

(119)

Cu toate acestea, datele pentru 2001, respectiv cel mai important an pentru calcularea ratei de creștere anuală compusă (RCAC) în perioada 2001-2006, nu erau disponibile direct, ci au fost estimate de Polonia în baza creșterii înregistrate de piața de reviste în ansamblu în perioada 2001-2002. Acest aspect ar putea să nu fie reprezentativ pentru creșterea pe segmentul de tipărire de reviste cu ajutorul tehnologiei rotogravurii și, prin urmare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită. Din acest motiv, Comisia a verificat și dacă proiectul creează o capacitate care reprezintă peste 5 % din piață.

(120)

Capacitatea totală creată de proiect (inclusiv toate cele […] noi linii de producție) reprezintă 152 000 tone pe an, în ipoteza că o linie de producție reprezintă […] mii de tone pe an.

(121)

Această estimare se referă la capacitatea reală, ținând cont de factori cum ar fi opririle necesare pentru reparații și întreținere (timpul maxim de lucru pentru instalațiile de producție a fost estimat la 61 % din timpul total teoretic) și de factori specifici pentru tipărirea cu ajutorul tehnologiei rotogravurii.

(122)

În special, mașinile de tipărire care utilizează această tehnologie au cilindrii cu o anumită lungime maximă, și anume lățimea benzii de hârtie folosite, care corespunde unei anumite cantități de pagini tipărite standard (în cazul mașinilor utilizate de beneficiar, cel mai lat cilindru care poate fi utilizat permite tipărirea unui număr maxim de […] pagini standard). Un cilindru de o anumită lungime permite tipărirea câtorva volume bine definite de reviste/cataloage (și anume pentru cilindrul cu o circumferință de […] utilizat în unitatea asistată, acesta este de […] pagini).

(123)

Capacitatea teoretică se bazează pe capacitatea maximă care poate fi obținută din cilindrul cu cea mai mare circumferință, în cazul beneficiarului, acesta ar corespunde cu capacitatea de tipărire a revistelor cu exact […] de pagini doar. În realitate, sunt tipărite reviste de volume diferite, iar capacitatea mașinilor variază ca atare. Prin urmare, estimarea a ținut cont și de faptul că producția are loc la lățimi diferite ale presei și circumferințe variate ale cilindrilor, nu întotdeauna la capacitate maximă. Estimarea s-a realizat la capacitatea programată de tipărire, pe baza comenzilor contractuale.

(124)

Potrivit autorităților din Polonia, deoarece revistele și cataloagele/suplimentele sunt tipărite pe aceleași linii de producție, este dificil să se realizeze o defalcare precisă a capacității create de proiect între tipărirea de reviste și tipărirea de cataloage/suplimente. Cu toate acestea, așa cum au arătat autoritățile din Polonia, o posibilă soluție ar fi estimarea defalcării capacității pe baza cotei estimate de reviste și respectiv cataloage/suplimente din vânzările realizate de unitatea asistată.

(125)

În această privință, Polonia a prezentat cele mai recente cifre de producție, care susțin afirmația că beneficiarul încearcă să obțină un mix de produse mai echilibrat decât cel care a fost prezentat în etapa de analiză inițială. Cota specificată inițial, de [90-100] % din revistele tipărite la noua tipografie, se baza pe comenzi existente la acel moment. Cu toate acestea, de atunci au fost atrași noi clienți, ceea ce a dus la o creștere treptată a cotei pentru tipărirea de cataloage/suplimente.

(126)

Așa cum se arată în tabelul 2, pe baza defalcării estimative pentru 2008/2009, între tipărirea de reviste și tipărirea de cataloage, creșterea capacității reprezintă mai puțin de 5 % din toate piețele relevante posibile. În plus, analiza s-a bazat pe cel mai pesimist scenariu, conform căruia piața relevantă constă doar din tipărirea cu ajutorul tehnologiei rotogravurii.

(127)

Deoarece cele două condiții prevăzute la punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții au fost îndeplinite (piața nu este neperformantă, iar creșterea capacității reprezintă mai puțin de 5 %), Comisia consideră că măsura de ajutor este compatibilă cu prevederile de la punctul 24 litera (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții.

6. CONCLUZIE

(128)

Având în vedere argumentele prezentate, Comisia consideră că îndoielile sale privind depășirea, de către proiect, a pragurilor prevăzute la punctul 24 literele (a) și (b) din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiții au fost înlăturate și, prin urmare, concluzionează că ajutorul este compatibil cu piața comună,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat pe care Polonia intenționează să îl pună în aplicare în favoarea BVG Medien Beteiligungs GmbH este compatibil cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE.

Acordarea ajutorului până la concurența sumei de 220 057 milioane PLN în valoare actualizată (reprezentând o intensitate a ajutorului de 29,98 % ESN de costuri eligibile în valoare de 734 031 milioane PLN în valoare actualizată) este, prin urmare, autorizată. În cazul în care costurile eligibile sunt mai mici, intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească nivelul de 29,98 % ESN din aceste costuri.

Articolul 2

Autoritățile poloneze vor prezenta un raport final detaliat în termen de șase luni de la plata ultimei tranșe a ajutorului, efectuată conform planului de finanțare notificat.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 10 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei

(1) JO C 159, 24.6.2008, p. 18.

(2) Perioada inițială de două luni, în care trebuie să se finalizeze evaluarea, a început să curgă la 3 ianuarie 2007.

(3) JO C 70, 19.3.2002, p. 8.

(4) A se vedea nota de subsol 1.

(5) PL 1/2004 – Scrisoarea Comisiei din 13 august 2004 [C(2004) 3230/5].

(6) A se vedea secțiunea 5.4.2.

(*1) Informații confidențiale.

(7) În baza cursului de schimb PLN/EUR, în vigoare la data acordării ajutorului, respectiv 4,6474.

(8) Schema de ajutor regional pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în zone economice speciale. Scrisoarea Comisiei din 9 martie 2005 [C(2005) 735].

(9) Măsurat în standardul parității de cumpărare, PPS.

(10) „Take a Break” este un săptămânal de mare succes din Regatul Unit, pentru femei, cu un tiraj de peste 1 milion de exemplare.

(11) COMP/M.4893 – Quebecor World/RSDB.

(12) Date UE-27 utilizate ca date indirecte.

(13) Datele prezentate de Polonia indică cote de piață de [0-5] % în 2003 și de [0-5] % în 2010 pe piața combinată. Aceste cifre nu par să țină cont de vânzările realizate de tipografia offset care aparține de Bauer Verlag. Deoarece, cu toate acestea, Polonia a menționat, în etapa de evaluare inițială, că grupul Bauer Verlag deține doar două tipografii offset cu capacitate redusă de producție (capacitate totală de aproximativ 50 000 de tone pe an), cotele de piață corecte pe piața combinată offset și de rotogravură sunt marginal mai ridicate decât cele indicate de autoritățile din Polonia.

(14) Datele UE-27 utilizate ca date indirecte, PIB în milioane EUR la prețurile din 1995.

(15) COMP/M.3178 – Bertelsmann Springer/JV.

(16) Perioada din an în care sunt lansate cele mai multe comenzi de cataloage începe în luna iulie și se încheie în luna iunie a anului următor.

(17) Prima dintre acestea se referă la WeltBild, iar negocierile cu privire la prețuri sunt încă în derulare. Cu toate acestea, faptul că acest client a colaborat deja cu BVG în trecut face foarte probabilă confirmarea comenzii. A doua se referă la materialele pentru Carrefour pentru care a fost stabilit deja un preț și a fost pregătită o mostră de tipar, dar nu s-a semnat, până la acest moment, niciun contract oficial. În ambele cazuri, procesul de tipărire urma să înceapă în iulie 2008.

(18) Cifrele pentru consumul global din Spațiul Economic European, din punct de vedere al volumului, se bazează pe datele obținute de la Asociația Europeană de Rotogravură (ERA), așa cum au fost prezentate de Polonia. Defalcarea consumului/vânzărilor globale în subsegmente pentru reviste și cataloage/suplimente a fost realizată de MillwardBrown SMG/KRC.

(19) Exemplele prezentate cu referire la distribuția și deservirea piețelor geografice includ, de asemenea, tipografia offset. Cu toate acestea, Polonia consideră că metoda de producție pentru produsul final (reviste) nu este relevantă din punct de vedere al aprovizionării, deoarece tehnologia de producție nu influențează canalele de distribuție.

(20) http://www.prinovis.de/en/unternehmen/aktuelle_nachrichten/2008/03/neuer-frankreich-auftrag-fuer-prinovis.php

(21) JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(22) JO L 74, 10.3.1998, p. 9.

(23) Deoarece ajutorul este oferit sub forma scutirii de la plata impozitului, echivalentul subvenției nete a ajutorului este egal cu echivalentul subvenție brut.

(24) Cu excepția tipăririi ziarelor, unde calitatea slabă a textului tipărit are un impact negativ asupra stării tehnice a utilajelor care sunt create pentru a fi folosite cu materiale de bună calitate (de exemplu, reviste). Prin urmare, ziarele sunt tipărite cu tehnologie rotativă offset la rece sau flexografie.

(25) În conformitate cu nota de subsol 11 de mai sus.

(26) http://www.era.eu.org/upload/File/press_releases/PressReleaseDrupa08_eng(2).doc

(27) Decizia din 3 mai 2005 în Cazul COMP/M.3178 – Bertelsmann/Springer/JV.

(28) Conform notei de subsol 11 de mai sus.

(29) În cazul Belgiei, aceasta a fost definită ca Țările de Jos, Germania de Est și regiunea nordică a Franței, iar în cazul Suediei, cel puțin toate unitățile de rotogravură din Finlanda, regiunea nordică a Germaniei, Danemarca și Țările de Jos.

(30) Biroul din Polonia al companiei Millward Brown International, una dintre cele mai mari companii independente care efectuează studii de piață.

(31) Asociația Europeană de Rotogravură (ERA) este organizația internațională de vârf din industria rotogravurii. Aceasta este o organizație nonprofit care susține utilizatorii tehnologiei rotogravurii.

17.11.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 301/41

DECIZIA COMISIEI

din 17 iunie 2009

privind ajutorul de stat C 33/08 (ex N 732/07) pe care Suedia intenționează să îl acorde întreprinderii Volvo Aero Corporation pentru activități de cercetare-dezvoltare

[notificată cu numărul C(2009) 4542]

(Numai textul în limba suedeză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/838/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate anterior (1) și

ținând seama de observațiile acestora,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)

Prin scrisoarea din 10 decembrie 2007, autoritățile suedeze au informat Comisia asupra unor măsuri privind ajutorul pe care intenționează să îl acorde întreprinderii Volvo Aero Corporation. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 28 ianuarie 2008. Autoritățile suedeze au dat anumite răspunsuri la această cerere, prin scrisoarea din 18 martie 2008.

(2)

La 15 aprilie 2008 a avut loc o întâlnire între autoritățile suedeze și serviciile Comisiei, după care Comisia a trimis încă o scrisoare în care a solicitat informații suplimentare la 21 aprilie 2008. Autoritățile suedeze au răspuns la acea scrisoare și au prezentat noi observații în scrisoarea din 2 iunie 2008, făcând referire la informații suplimentare, printre altele corespondența internă prin poștă electronică între reprezentanții conducerii societății care va beneficia de ajutor. Aceste informații suplimentare au fost depuse la 19 iunie 2008.

(3)

Prin scrisoarea din 16 iulie 2008, Comisia a informat Suedia asupra deciziei sale de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la măsurile sus-menționate. Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile asupra măsurii în cauză. Suedia și-a exprimat observațiile la 17 octombrie 2008.

(4)

Fostul președinte al Consiliului de administrație al Volvo Aero, Fred Bodin, și-a exprimat observațiile prin scrisoarea transmisă prin fax la 28 octombrie 2008. GE Aviation și-a făcut cunoscute observațiile prin scrisoarea din 31 octombrie 2008. Departamentul IF Metall din cadrul Volvo Aero și-a comunicat observațiile prin mesajul electronic din 3 noiembrie 2008.

(5)	Prin scrisoarea din 3 noiembrie 2008, Comisia a transmis aceste observații autorităților suedeze, care și-au prezentat comentariile la 12 decembrie 2008.

(6)	Comisia a cerut informații suplimentare din partea autorităților suedeze prin scrisoarea din 30 martie 2009. Suedia a răspuns acestei scrisori la 3 aprilie 2009.

2. OBIECTIVUL SCHEMEI DE AJUTOR

(7)

Autoritățile suedeze intenționează să acorde societății Volvo Aero (denumită în continuare „societatea”) ajutor pentru activitățile de cercetare-dezvoltare (prescurtate în continuare „CD”) în legătură cu componente pentru așa-numitul motor GEnx, dezvoltat de General Electric (denumită prescurtat în continuare „GE”) pentru tipurile de aeronave Boeing B787 și B747-8. La 15 decembrie 2004, Volvo Aero și GE au încheiat un contract-cadru de parteneriat pentru asumarea în comun a riscurilor, după care a fost inițiat proiectul CD.

(8)

Volvo Aero proiectează și produce componente pentru motoare de aeronave civile și militare și a avut în anul 2008 venituri din exploatare în valoare de 359 milioane SEK [aproximativ 39 milioane EUR (3)] și o rată a creșterii de 4,8 %. Societatea este un actor mic pe așa-numita piață secundară (4) și produce componente pentru toți fabricanții de echipamente originale General Electric (GE) și Pratt & Whitney (denumită prescurtat în continuare „PW”) din America de Nord, precum și pentru Rolls-Royce (denumită prescurtat în continuare „RR”) din Europa.

(9)

Volvo Aero face parte din grupul Volvo (denumit în continuare „grupul”). Grupul își desfășoară activitatea în special în domeniul camioanelor, al echipamentelor pentru construcții și al autobuzelor. Grupul fabrică și motoare pentru ambarcațiuni de agrement și nave comerciale, generatoare Diesel și echipamente pentru industria aviației și cea spațială (prin filiala sa Volvo Aero) (5). În anul 2008, veniturile din exploatare ale grupului s-au ridicat la 15 851 de milioane SEK (aproximativ 1 704 milioane EUR) cu o rată a creșterii de 5,2 %. Volvo Aero contribuie cu 2 % la cifra netă a vânzărilor și la veniturile din exploatare ale grupului.

(10)

GEnx este dezvoltat de GE și de o serie de societăți partenere, cu care GE a încheiat contracte de asumare a riscurilor și distribuire a veniturilor și printre care, în afară de Volvo Aero, se numără următoarele societăți: Avio (Italia), care contribuie cu 12 % și răspunde de construirea și fabricarea de case de schimb pentru accesorii; Techspace Aero (Belgia), care contribuie cu 5 % și răspunde de compresoare de joasă presiune; și alți parteneri din Japonia (IHI și MHI, care reprezintă împreună 15 %) și din SUA.

(11)

Motorul GEnx, dezvoltat pentru aeronava B787, a fost certificat în martie 2008, iar motorul pentru B747-8 se preconizează a fi certificat la mijlocul anului 2009. În total, au fost garantate 1120 de comenzi pentru motoare GEnx destinate modelelor de aeronave B787 și B747-8, dar lansarea modelului B787 a fost amânată cu aproape doi ani de către Boeing și până în prezent nu a fost vândut niciun motor.

(12)

Angajamentul asumat de Volvo Aero prin contractul-cadru de parteneriat pentru asumarea în comun a riscurilor și distribuirea veniturilor aferente motorului GEnx corespunde unei cote de 5,6 % din cheltuielile totale făcute pentru motorul în cauză. Volvo Aero răspunde de dezvoltarea unui număr de piese pentru motorul GEnx, respectiv structura compresorului (fan hub frame), rotorul compresorului de joasă presiune (booster spool), structura posterioară a turbinei (turbine rear frame), carcasa ventilatorului (after fan case) și garnitura de etanșare a turbinei (high pressure turbine root seal), pentru care cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare se ridică la suma de 927 de milioane SEK (aproximativ 100 de milioane EUR).

(13)

Proiectul de cercetare-dezvoltare propus este de patru ori mai mare decât orice alt proiect derulat de societate până în prezent și este pentru prima dată când Volvo Aero își asumă o răspundere atât de mare. De asemenea, riscurile de ordin tehnic și economic legate de motorul GEnx sunt demne de luat în considerare. Motorul GEnx cuprinde elemente complexe cu greutate redusă, care trebuie aplicate într-un mod nou. Ambițioasele obiective tehnice pe care și le-a propus GE în dezvoltarea componentelor pentru motorul GEnx sunt legate de consumul de combustibil, de niveluri scăzute de zgomot și emisii, precum și de reducerea greutății.

(14)

Autoritățile suedeze au decis să acorde societății Volvo Aero un avans rambursabil (6) în sumă de 362 de milioane SEK (aproximativ 39 de milioane EUR la cursul de schimb din momentul aprobării ajutorului), care ar trebui să reprezinte 39 % din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare. Acest ajutor nu a fost încă plătit, deoarece trebuie să fie mai întâi aprobat de către Comisie. Potrivit autorităților suedeze, mecanismul de rambursare ar trebui să garanteze un randament de 7,32 % din suma împrumutată, ceea ce este mai mult decât rata de referință actuală din Suedia (5,49 % în anul 2007).

(15)

Rambursarea avansului se stabilește pe baza veniturilor pe care proiectul le va aduce societății Volvo Aero (sub forma plăților din partea GE către Volvo Aero). Autoritățile suedeze pornesc de la prognoza de 23 de miliarde SEK (7), care se bazează pe vânzarea prevăzută a unui număr de 4 937 de motoare până în anul 2028. Până la atingerea acestui volum, se prevede ca Volvo Aero să plătească […] (*1) % din plățile GE către stat, ceea ce include plăți de la alte modele de motor GEnx ce vor fi dezvoltate ulterior. Când vânzarea va depăși 23 de miliarde SEK, Volvo Aero va continua să plătească redevențe în proporție de […] % din cifra de afaceri anuală aferentă motoarelor GEnx (exclusiv motoarele ce vor fi dezvoltate ulterior), fără limitare în timp.

(16)

Volvo Aero a cerut guvernului suedez acordarea ajutorului în scrisoarea din 7 decembrie 2004, adică înainte de inițierea proiectului. Autoritățile suedeze au asigurat verbal societatea Volvo Aero în decembrie 2004 că ajutorul pentru proiectul de cercetare-dezvoltare va fi aprobat (dar fără a se specifica suma exactă sau forma în care va fi acordat ajutorul). Guvernul a comunicat numai în mod neoficial, într-o convorbire telefonică între ministerul economiei și Volvo Aero, că este în favoarea acordării ajutorului.

(17)

Volvo Aero susține că s-a bazat pe această asigurare verbală și a semnat contractul cu GE la 15 decembrie 2004, cu toate că societatea nu obținuse nicio confirmare scrisă din partea guvernului cu privire la ajutor. Autoritățile suedeze au aprobat oficial ajutorul mai întâi la 14 iunie 2007, când autoritățile suedeze au dispus ca Oficiul Național pentru Împrumuturi de Stat să formalizeze împrumutul, întrucât, potrivit autorităților suedeze, s-a clarificat participarea societății Volvo Aero în cadrul proiectului. La momentul respectiv, o mare parte din proiectul CD fusese finalizată.

3. MOTIVE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII DE INVESTIGAȚIE FORMALĂ

(18)	Comisia a decis să inițieze procedura de investigație formală din considerentele menționate în cele ce urmează.

(19)

Comisia împărtășește opiniile legate de eșecul pieței invocat de Suedia, adică informațiile asimetrice despre finanțarea pentru acest tip de proiect (8). Întrucât Volvo Aero nu este independentă din punct de vedere financiar față de grupul Volvo, iar cheltuielile legate de proiect au fost finanțate de facto cu ajutorul fluxului de lichidități al societății Volvo Aero și din trezoreria comună a grupului, s-a pus întrebarea dacă într-adevăr Volvo Aero nu dispune de mijloacele necesare pentru a participa la proiectul GEnx.

(20)

Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la efectul stimulativ și necesitatea ajutorului de stat și s-a întrebat în ce măsură acest ajutor ar fi fost un factor decisiv în inițierea proiectului de către Volvo Aero, deoarece a fost aprobat oficial atunci când aproape jumătate din proiect era finalizată. Comisia a considerat că înțelegerea verbală dintre guvern și societate nu putea înlocui o procedură oficială de aprobare a ajutorului.

(21)	Regulile de rambursare a avansului au determinat Comisia să pună sub semnul întrebării proporționalitatea ajutorului. Comisia și-a exprimat preocuparea că riscurile legate de cursul de schimb valutar vor fi asumate de stat, și nu de Volvo Aero.

(22)

În decizia sa de a iniția procedura, Comisia consideră că efectele ajutorului asupra concurenței sunt limitate, deoarece beneficiarul ajutorului are o cotă de piață foarte mică (2 % din piața motoarelor pentru aeronave civile de mari dimensiuni). Comisia a invitat între timp concurenții și părțile terțe să își exprime observațiile referitoare la efectele asupra concurenței.

4. OBSERVAȚIILE SUEDIEI ȘI ALE PĂRȚILOR INTERESATE

(23)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (9) și ca răspuns la comunicatul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10), Comisia a primit observații de la autoritățile suedeze, de la fostul președinte al Consiliului de administrație și director adjunct al societății Volvo Aero, de la GE Aviation și de la departamentul IF Metall din cadrul Volvo Aero.

4.1. Observațiile Suediei

4.1.1. Eșecul pieței

(24)

Autoritățile suedeze au pus la dispoziție informații pentru a înlătura îndoielile Comisiei cu privire la eșecul pieței în cazul de față și pentru a explica apariția acestuia. Autoritățile suedeze au făcut referire în principal la accesul la finanțare internă și externă adecvată, precum și la poziția grupului Volvo față de utilizarea surselor de finanțare și a ajutorului public.

(25)

Suedia a furnizat, de asemenea, informații referitoare la politica de finanțare a grupului Volvo, precum și la regulile și condițiile în care urmează să fie acordat întreprinderii Volvo Aero ajutorul intern în cadrul grupului. Aceste informații arată că fondurile comune ale grupului au acordat un ajutor de urgență provizoriu întreprinderii Volvo Aero, în așteptarea ajutorului promis din partea statului, pentru ca Volvo Aero să își poată onora obligațiile contractuale față de GE. Prelungirea acestui împrumut ar crea dezechilibre în finanțarea celorlalte activități ale grupului și, de aceea, nu este sustenabilă.

(26)

În ceea ce privește accesul la finanțare externă, Suedia a explicat de ce proiectul nu a avut acces la finanțare externă. Grupul Volvo nu a beneficiat niciodată de un împrumut asemănător cu avansul rambursabil de la stat, de la nicio bancă comercială sau altă instituție de finanțare. De obicei grupul Volvo nu contractează împrumuturi de la bănci comerciale dacă termenul de rambursare al acestora depășește 10 ani, iar ajutorul rambursabil se derulează pe 20 ani. Nordea, banca la care grupul Volvo apelează cel mai des, nu a fost dispusă să acorde grupului Volvo împrumuturi pe perioade de 20-30 ani.

4.1.2. Efect stimulativ

(27)

Autoritățile suedeze au explicat motivele pentru care a trecut atâta timp între momentul în care guvernul și-a dat asigurarea că va sprijini acordarea ajutorului, inițierea proiectului de cercetare-dezvoltare și aprobarea oficială a ajutorului. Suedia susține că în anul 2004 guvernul a confirmat întreprinderii Volvo Aero că va aproba ajutorul. Din motive obiective, precum faptul că domeniul de aplicare al proiectului a fost clarificat abia în toamna anului 2006 și alegerile care au avut loc în 2006, aprobarea ajutorului a fost dată oficial abia în 2007.

(28)

Suedia a prezentat documentația care dovedește că asigurarea pozitivă și clară din 2004 față de întreprinderea Volvo Aero a avut un efect stimulativ, deoarece a determinat societatea să se angajeze în proiectul GEnx. Autoritățile suedeze au arătat că scopul guvernului a fost ca Volvo Aero să se bazeze pe asigurarea exprimată de acesta și să fie dispusă să încheie un contract cu GE. Documentația internă a fost trimisă Comisiei pentru a arăta că asigurarea dată de guvern a reflectat într-adevăr opiniile autorităților suedeze la momentul respectiv.

(29)

Pe fondul asigurării date de guvern în 2004, care a determinat societatea să își modifice atitudinea, autoritățile suedeze consideră că aprobarea oficială dată în 2007 a fost doar o formalizare a ofertei de ajutor pe care guvernul o făcuse de facto în 2004. Perioada care a trecut între asigurarea dată de guvern și formalizarea acesteia s-a datorat, potrivit autorităților suedeze, faptului că nu a existat nicio incertitudine cu privire la plata efectivă. Autoritățile suedeze au subliniat în mod deosebit faptul că decizia oficială de aprobare a ajutorului a fost adoptată într-un moment în care o mare parte din proiectul CD se afla încă în derulare.

(30)

În continuare, autoritățile suedeze au reiterat faptul că natura excepțională a proiectului GEnx, dimensiunea și conținutul acestuia, precum și riscurile de ordin tehnic și comercial pe care le presupune au făcut ca ajutorul să devină pentru Volvo Aero o condiție pentru încheierea unui contract cu GE. Autoritățile au prezentat informațiile deținute despre riscurile de ordin tehnic și comercial pe care le presupune proiectul, atât în perioada de început, cât și în momentul în care avansul a fost formalizat la mijlocul anului 2007, precum și ulterior. În legătură cu riscurile de ordin tehnic și financiar, GE a avut inițial rețineri în a implica Volvo Aero în proiectul GEnx, întrucât societatea avea experiență limitată în dezvoltarea de piese pentru motoare. Riscurile considerabile de ordin tehnic și comercial au apărut la mijlocul anului 2007 și ulterior, din cauza activității de cercetare-dezvoltare aflate în desfășurare și ca urmare a vânzărilor înregistrate la aeronavele echipate cu motoare GEnx, care au fost mai slabe decât se preconizase inițial.

(31)

Potrivit autorităților suedeze, situația de facto a societății Volvo Aero (și anume că proiectul de cercetare-dezvoltare s-a derulat cu mijloace interne ale societății și ale grupului) presupunea că nu toate societățile din cadrul grupului aveau acces la finanțare pe termen lung sau finanțare care se bazează pe partajarea riscurilor. În momentul în care Volvo Aero a semnat contractul cu GE, Volvo Aero își asumase obligația contractuală de a continua proiectul. Orice neglijență ar fi avut consecințe dramatice, de exemplu încălcări ale contractului și întârzieri ale activității, pierderea bunei reputații și riscul de a fi considerat un partener nedemn de încredere. De aceea a fost absolut necesar să se bazeze pe fondurile grupului, chiar dacă această măsură nu putea înlocui o finanțare pe termen lung. Autoritățile suedeze au subliniat faptul că, din cauza întârzierii ajutorului din partea statului, societatea se confruntă cu cele mai mari probleme de flux de numerar din existența sa.

4.1.3. Proporționalitatea ajutorului

(32)

Autoritățile suedeze au adus argumente care arată că Volvo Aero, și nu statul ar trebui să își asume riscurile legate de cursul de schimb valutar. De asemenea, autoritățile suedeze au susținut că, dacă rambursarea se bazează pe veniturile provenite din vânzări (indiferent de valută), și nu pe numărul de unități vândute, instrumentul utilizat este mai proporțional, deoarece ia în calcul și vânzarea de piese de schimb. Autoritățile suedeze au susținut, de asemenea, că în special regulile de rambursare a avansului fac ca acesta să fie proporțional.

4.1.4. Denaturarea concurenței

(33)

Autoritățile suedeze au fost de acord că denaturarea concurenței și a comerțului sunt limitate. Acestea au subliniat faptul că riscul de a înlătura concurența este limitat, deoarece fiecare proiect de motor cuprinde o nouă posibilitate pentru ca mulți fabricanți de componente să se implice într-un nou proiect de cercetare-dezvoltare. Potrivit autorităților suedeze, ajutorul ar determina doar o creștere minoră a cotei de piață deținute de societate, deoarece proiectul GEnx urmează să înlocuiască programul CF6-80 anterior. Grație acestui ajutor, societatea va putea, în sfârșit, să desfășoare activități în domeniul dezvoltării și producției de componente de motoare pentru aeronave civile.

4.2. Observațiile părților interesate

(34)

Fostul președinte al Consiliului de administrație și director adjunct al Volvo Aero, Fred Bodin, a prezentat informații din negocierile cu GE și guvernul. Pe fondul consecințelor proiectului GEnx asupra fluxului de numerar al societății, conducerea a decis să aprobe încheierea unui contract cu GE, având în vedere că urma să primească ajutorul, ceea ce reiese din contractul de partajare a riscurilor și veniturilor încheiat cu GE la 15 decembrie 2004. Fred Bodin a subliniat faptul că guvernul confirmase cu claritate că va aproba ajutorul și că el personal nu ar fi aprobat încheierea contractului cu GE dacă nu ar fi avut un angajament ferm din partea guvernului.

(35)

Observațiile trimise de GE Aviation au cuprins informații clarificatoare privind negocierile cu GE, care au arătat că GE se îndoia de faptul că Volvo Aero dispunea de suficiente mijloace tehnice și financiare pentru a participa la proiectul GEnx, care era cel mai amplu proiect de cercetare-dezvoltare la care participase vreodată Volvo Aero. Societatea a explicat cu mai multe ocazii întreprinderii GE că sprijinul guvernului pentru proiect a fost decisiv pentru ca Volvo Aero să ia hotărârea de a intra ca partener și a-și asuma riscuri în proiectul GEnx. De asemenea, Volvo Aero a explicat că a încheiat contractul respectiv având în vedere acordul pe care îl avea cu guvernul, potrivit căruia acesta urma să aprobe societății împrumutul respectiv. GE a subliniat, de asemenea, faptul că în continuare există riscuri legate de programul GEnx.

(36)

Observațiile transmise de sindicate arată că programul GEnx este nou și unic atât pentru Suedia, cât și pentru Volvo Aero. Activitatea desfășurată anterior de Volvo Aero în sectorul civil a ajuns până la fabricarea de piese pentru motoare, în timp ce o parte importantă din noul proiect urmează să cuprindă dezvoltarea unor piese de motoare noi. Programul GEnx are o importanță și mai mare decât proiectele de colaborare anterioare cu Rolls Royce.

(37)

Sindicatele și-au exprimat temerile legate de piața aeronavelor pentru un actor atât de mic precum Volvo Aero, pentru care acest tip de program este hotărâtor pentru a-și putea continua existența pe piața mondială. Sindicatele sunt conștiente de consecințele economice și problemele pe care programul le presupune pentru Volvo, dar și de posibilitățile pe care le oferă ajutorul din partea statului. Fără sprijin din partea statului, Volvo Aero nu ar fi putut niciodată să participe la un program atât de amplu.

(38)

În opinia sindicatelor, munca de dezvoltare nu s-a încheiat încă și, de aceea, mai există încă importante riscuri de ordin tehnic. De asemenea, riscurile comerciale continuă să fie semnificative, deoarece comenzile lansate nu se concretizează întotdeauna în vânzări, printre altele din cauza crizei economice. Sindicatele sunt neliniștite de consecințele negative asupra fluxului de numerar al Volvo Aero, care sunt mai grave ca niciodată, dacă statul nu acordă ajutorul promis.

4.3. Comentariile Suediei în legătură cu observațiile părților terțe

(39)

Prin scrisoarea din 12 decembrie 2008, autoritățile suedeze au prezentat, pe de o parte, comentarii în legătură cu observațiile părților terțe și, pe de altă parte, au oferit informații în completarea celor obținute de la Volvo Aero, pentru a arăta că avansul rambursabil acordat de stat este esențial pentru finalizarea de către Volvo Aero a contractului cu GE.

(40)

Autoritățile suedeze au fost de acord cu opiniile GE și ale sindicatelor, potrivit cărora GEnx constituie o provocare deosebită pentru Volvo Aero și că munca de cercetare-dezvoltare continuă, cu provocări tehnice frecvente. În opinia autorităților suedeze, aceste observații sunt compatibile cu informațiile puse la dispoziție de fostul președinte al Consiliului de administrație și director adjunct al Volvo Aero, Fred Bodin. Aceste informații arată de asemenea, în mod corect, corespondența dintre negocierile cu GE și asigurarea primită din partea guvernului că va aproba ajutorul financiar.

4.4. Alte informații din partea Suediei

(41)

În răspunsul său la scrisoarea Comisiei din 30 martie 2009, Suedia a pus la dispoziție noi informații despre finanțarea internă a grupului pentru a explica de ce compania AB Volvo nu a contribuit la finanțarea pe termen lung a proiectului GE. Având în vedere faptul că eșecul pieței și efectul stimulativ ar putea fi puse sub semnul întrebării ca urmare a aprobării cu întârziere a ajutorului, autoritățile suedeze au arătat că sunt dispuse să modifice suma comunicată inițial pentru acest ajutor.

(42)

La 14 iunie 2007, adică în ziua în care guvernul a luat decizia oficială de acordare a ajutorului, Volvo Aero plătise deja de facto aproximativ 66,5 % din costurile eligibile, ceea ce depășea contribuția planificată inițial, de 60 %. De aceea ar trebui ca ajutorul să fie diminuat până la aproximativ 33,5 % din costurile eligibile, ceea ce înseamnă în cifre absolute aproximativ 304 milioane SEK (aproximativ 33 milioane EUR), față de 362 milioane SEK (aproximativ 39 milioane EUR) planificate inițial.

5. EXISTENȚA AJUTORULUI DE STAT

5.1. Existența ajutorului de stat

(43)	Așa cum rezultă din decizia de inițiere a procedurii, evaluarea măsurii se va face în conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din tratat. Această concluzie nu a fost contestată de niciuna dintre părți.

(44)

Măsura notificată se referă la un împrumut pe care Oficiul Național pentru Împrumuturi de Stat l-a aprobat în favoarea societății Volvo Aero. Este vorba de fonduri de stat, întrucât acestea au fost puse la dispoziție de parlamentul suedez, iar instrucțiunile pentru utilizarea lor au fost elaborate de guvernul Suediei. Măsura este selectivă, deoarece se adresează unei singure societăți, respectiv Volvo Aero, care este o mare societate care desfășoară activități de comerț cu alte state membre. Măsura oferă societății Volvo Aero acces la mijloace pe care piața nu i le poate oferi. Măsura constituie, așadar, ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

5.2. Legalitatea măsurii

(45)

Întrucât au notificat măsura înainte de a o aplica, autoritățile suedeze și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Măsura notificată va fi pusă în aplicare după aprobarea sa de către Comisie, în conformitate cu prevederile articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

6. COMPATIBILITATEA CU PIAȚA COMUNĂ

(46)

Comisia a evaluat măsura în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat, având în vedere dispozițiile privind ajutorul pentru activități de cercetare-dezvoltare în vigoare de la 1 ianuarie 2007, care constituie cadrul comunitar adoptat pentru ajutoarele de stat acordate pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare (11) (în continuare „cadrul pentru CDI”).

6.1. Eșecul pieței

(47)

Pentru a evalua corect un ajutor acordat unui amplu proiect de CD, este necesară evaluarea obiectivelor urmărite de această măsură, în special ce eșecuri ale pieței se dorește să fie contracarate. Numai în cazul în care forțele pieței nu pot ajunge la un rezultat eficient din punct de vedere economic se consideră că este vorba de un eșec al pieței. În notificarea lor, autoritățile suedeze au arătat că, din cauza persistenței unor informații incomplete și asimetrice, societatea nu a putut obține finanțare privată care să se bazeze pe împărțirea riscurilor legate de proiectul GEnx, întrucât acesta presupune mari riscuri de ordin tehnic și profiturile sunt așteptate să apară peste mult timp.

(48)

În deciziile anterioare, Comisia a constatat că asemenea eșecuri ale pieței apar în legătură cu programe ample din sectorul aviatic și spațial (12). Aceasta nu înseamnă însă că toate proiectele din acest sector de activitate trebuie să fie afectate de eșecurile pieței. Este evident că diverse societăți din sector au reușit cu diverse ocazii să își finanțeze noile proiecte, fie cu mijloace proprii, fie apelând la piața financiară. Comisia trebuie să aprecieze apariția unui eșec al pieței și efectul acestuia asupra domeniului specific analizat.

(49)

În decizia sa de a iniția procedura, Comisia s-a întrebat dacă există un eșec al pieței, deoarece decizia oficială a guvernului prin care a fost aprobat ajutorul a survenit foarte târziu în cursul derulării programului – într-o perioadă în care Volvo Aero finanțase deja proiectul cu ajutorul lichidităților societății și fondurilor comune ale grupului. De aceea Comisia s-a întrebat dacă finanțarea de facto din fondurile comune ale grupului putea asigura pe termen lung finanțarea proiectului GEnx.

(50)

Comisia ia notă de informațiile pe care autoritățile suedeze le-au pus la dispoziție cu privire la politica financiară a grupului Volvo, inclusiv regulile și condițiile în care a fost acordat împrumutul intern societății Volvo Aero. Prin aceste informații s-a încercat să se arate că finanțarea din fondurile comune ale grupului nu poate fi considerată ca o modalitate de finanțare pe termen lung a proiectului GEnx. Finanțarea în acest mod a fost mai degrabă o soluție de urgență, pentru ca Volvo Aero să poată să își îndeplinească obligațiile contractuale pe care și le-a asumat față de GE, dar continuarea finanțării în acest fel ar putea cauza dezechilibre în finanțarea celorlalte activități ale grupului.

(51)

Astfel cum rezultă din explicațiile Suediei, politica financiară a grupului prevede ca filiala să fie finanțată prin fondurile sale operaționale sau prin fondurile comune ale grupului, care, la rândul lor, sunt finanțate prin societățile grupului și cu mijloace externe. Volvo Treasury răspunde de administrarea fondurilor grupului pentru a se asigura că există suficiente rezerve pentru continuarea finanțării activității Volvo. Societatea răspunde de evaluarea trimestrială a nevoilor excedentare și a posibilităților pe care le oferă diversele domenii de activitate ale grupului și decide asupra limitărilor (împrumuturilor luate și acordate) din fondurile grupului Volvo.

(52)

Astfel cum au arătat în continuare autoritățile suedeze, finanțarea internă în cadrul grupului nu este prevăzută a fi utilizată ca mod de finanțare a proiectelor. Filiala răspunde de finanțarea cheltuielilor sale proprii de cercetare-dezvoltare. De asemenea, împrumuturile din fondurile grupului pot fi folosite numai pe termen scurt, în condiții stricte de rambursare și în funcție de contribuția pe care societatea respectivă o aduce la veniturile din exploatare ale grupului, astfel încât finanțarea internă în cadrul grupului să nu se extindă asupra altor domenii de activitate din cadrul grupului. Potrivit autorităților suedeze, împrumuturile interne din fondurile grupului se acordă în condițiile pieței.

(53)

Comisia ia notă de faptul că dependența societății Volvo Aero de trezoreria comună timp de aproape 4 ani este o excepție de la politica de finanțare a grupului. Potrivit Suediei, Volvo Aero este singura societate care s-a bucurat în mod constant de credit de la trezoreria grupului, limitat negativ la sume situate între […] și […] milioane SEK (aproximativ […] milioane EUR) între anii 2004 și 2008. Pe de altă parte, limitele de creditare din trezoreria grupului nu se mai stabilesc o dată pe an, ci trimestrial. Având în vedere contribuția limitată a societății la veniturile din exploatare ale grupului, de numai 2 %, dependența acesteia de finanțarea internă a fost disproporționată față de importanța relativă a societății în cadrul grupului (13).

(54)

Comisia ia notă de explicația autorităților suedeze potrivit căreia o asemenea dependență excepțională de trezoreria grupului amenință să submineze posibilitățile grupului de a-și păstra diversele domenii de activitate. Volvo Aero s-a bazat pe trezoreria grupului într-o măsură care a depășit finanțarea altor domenii de activitate din cadrul grupului, ceea ce amenință continuitatea și dezvoltarea armonioasă a celorlalte domenii de activitate ale grupului (14). Acest lucru înseamnă că apar dezechilibre în repartizarea riscurilor între divizia spațială și cea aviatică și celelalte divizii din cadrul grupului Volvo. O asemenea situație ar limita capacitatea grupului de a finanța alte proiecte, care presupun mai puține riscuri și aduc mai mult profit.

(55)

Comisia consideră că dependența continuă de fondurile comune ale grupului nu este sustenabilă pe termen lung, deoarece grupul exercită o puternică presiune economică asupra societății Volvo Aero în vederea rambursării împrumutului, în pofida problemelor mari de lichidități cu care se confruntă aceasta. Volvo Aero a avut un flux de numerar negativ în urma impozitării, în sumă de […] milioane de SEK (aproximativ […] milioane EUR) în anul 2008. De aceea Volvo Aero a fost obligată să ia o serie de măsuri interne pentru a genera un flux de numerar suficient, cum ar fi […] (15).

(56)

Pe baza acestor argumente, Comisia poate formula concluzia că trezoreria comună a pus la dispoziția Volvo Aero lichiditățile necesare pentru a face posibilă îndeplinirea obligațiilor asumate de aceasta față de GE. Această finanțare nu poate totuși să susțină derularea pe termen lung a proiectului, deoarece aceasta ar putea submina unitatea finanțării interne din cadrul grupului și ar putea crea riscuri pentru echilibrul dintre domeniile de activitate ale grupului.

(57)

Având în vedere faptul că tehnica aerospațială este unul dintre domeniile de activitate ale grupului, chiar dacă nu contribuie decât cu 2 % la rezultatul din exploatare al grupului, acesta din urmă ar trebui să contribuie totuși, într-o anumită măsură, la finanțarea pe termen lung a proiectului, chiar dacă societatea, potrivit autorităților suedeze, nu are dreptul de a solicita de la Volvo Treasury o finanțare structurată pe termen lung în legătură cu GEnx. Pe baza informațiilor pe care le deține Comisia, sfera și caracterul eșecurilor pieței în legătură cu proiectul GEnx sunt destul de limitate, ceea ce ar sugera faptul că suma propusă drept ajutor nu este proporțională cu proiectul.

(58)

Având în vedere că Volvo Aero nu dispune de autonomie financiară suficientă pentru a solicita finanțare pentru asemenea investiții precum cele sprijinite prin decizie, Comisia s-a întrebat dacă este necesară inițierea unei proceduri prin care să se stabilească dacă într-adevăr grupul Volvo nu are posibilități să garanteze finanțarea externă pentru proiectul GEnx.

(59)

În observațiile exprimate de autoritățile suedeze, acestea au confirmat în primul rând faptul că societățile din cadrul grupului Volvo nu pot primi direct finanțare externă de la bănci și alte instituții financiare. Înainte de a solicita sprijinul statului, grupul a căutat fără succes alte surse de capital de risc din exterior. Cu toate că AB Volvo are posibilitatea de a primi finanțare externă, finanțarea externă disponibilă este foarte limitată pentru acest tip de proiecte pe termen lung, de cercetare-dezvoltare aerospațială, deoarece sunt considerate proiecte cu grad ridicat de risc.

(60)

Autoritățile suedeze au adus și un argument care explică de ce împrumutul nu ar fi un mod potrivit pentru finanțarea de proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnicii aerospațiale, care necesită mult capital și prezintă mari riscuri de ordin tehnic și comercial și o perioadă foarte mare de rambursare.

(61)

Autoritățile suedeze au explicat modul în care grupul Volvo a încercat, fără succes, să obțină finanțare externă pe baza repartizării riscurilor legate de proiectul GEnx. În acest sens, grupul Volvo a contactat banca Nordea, dar aceasta nu i-a putut oferi finanțare în funcție de repartizarea riscurilor. Grupul Volvo a contactat, de asemenea, instituții de capital de risc, tot fără succes. În cele din urmă, Volvo Aero a reușit să obțină o contribuție mai mică de la un subcontractant (Carlton ForgeWorks) pentru a acoperi taxa inițială către GE.

(62)	Comisia poate formula astfel concluzia că nu a existat finanțare externă pentru proiectul GEnx.

(63)

De asemenea, în decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a observat că politica financiară a grupului Volvo pare să fie bazată pe finanțare de la stat, deoarece grupul ar trebui să poată asigura finanțare pentru filialele sale. Autoritățile suedeze au arătat, în observațiile lor, că finanțarea de către stat nu este o condiție pentru posibilitatea grupului de a-și finanța filialele. În politica financiară a grupului sunt definite procedurile de căutare a surselor de finanțare alternative, fie prin împrumuturi luate din afara grupului Volvo, fie prin credite comerciale și alte forme de produse structurate, inclusiv finanțare publică.

(64)

Pe baza observațiilor care i-au fost transmise, Comisia consideră și că, în pofida faptului că lipsa ajutorului a determinat Volvo Aero să apeleze intens la finanțarea internă din cadrul grupului, grupul pare să nu mai poată susține acest tip de finanțare pe termen lung fără a-și periclita celelalte activități pe care le desfășoară. Pe fondul noilor elemente și al diminuării ajutorului din partea autorităților suedeze, pentru a observa care este contribuția efectivă a grupului la proiect în momentul aprobării oficiale a ajutorului, Comisia poate considera că ajutorul are drept obiectiv remedierea unui eșec al pieței.

6.2. Efectul stimulativ

(65)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat opinia cu privire la efectul stimulativ al ajutorului, deoarece decizia oficială a guvernului suedez cu privire la aprobarea ajutorului a fost luată după ce mare parte din proiect fusese deja finalizată, cel puțin în ceea ce privește aeronavele Boeing B787. Întrucât decizia a fost luată în momentul în care proiectul era aproape finalizat, acesta a părut că ar viza diminuarea unor riscuri care nu erau legate de conținutul proiectului de cercetare-dezvoltare.

(66)

Conform capitolului 6 din dispozițiile-cadru pentru cercetare, dezvoltare și inovare, Comisia trebuie să controleze în primul rând dacă cererea de ajutor a fost depusă înainte de demararea proiectului. Astfel cum rezultă deja din decizia de inițiere a procedurii, Volvo Aero a solicitat ajutor înainte de demararea proiectului, ceea ce arată că societatea a respectat dispozițiile din capitolul 6 paragraful al doilea din cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare.

(67)

Comisia dorește să sublinieze că în mod normal pune sub semnul întrebării efectul stimulativ al unei măsuri atunci când decizia de aprobare a ajutorului este luată de către stat în momentul în care un proiect este în linii mari finalizat și finanțat de facto de către beneficiarul ajutorului. În ceea ce privește activitatea de cercetare-dezvoltare, este foarte important ca ajutorul să influențeze imaginea societății, astfel încât aceasta să determine creșterea și accelerarea investițiilor în proiect. Fără un asemenea efect, ajutorul nu ar avea niciun efect stimulativ și, prin urmare, nu ar fi necesar.

(68)

Pentru ca ajutorul să aibă un asemenea efect, statul trebuie să ia decizia de acordare a ajutorului fie în mod oficial, însă cu condiția constatării de către Comisie a compatibilității ajutorului cu legislația comunitară în temeiul articolului 88 alineatul (3) din tratat, fie printr-o declarație de intenție transmisă în scris, care nu ar trebui să creeze așteptări privind acordarea ajutorului, ci să indice cu claritate intenția statului de a sprijini proiectul (16).

(69)

Comisia notează și faptul că o condiție necesară pentru ca ajutorul acordat unui proiect de cercetare-dezvoltare să fie compatibil cu legislația comunitară este ca ajutorul să fie anunțat din timp, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din tratat. Declararea ajutorului acordat unui proiect care este pe cale să se încheie ar presupune că statul nu este convins cu privire la ajutorul pe care intenționează să îl acorde sau nu poate da o asigurare cu privire la un astfel de ajutor. Dacă, în pofida acestei incertitudini, societatea nu numai că poate executa proiectul, dar îl poate și finaliza, este posibil ca ajutorul în mare parte să nu fie necesar pentru societate.

(70)

În conformitate cu capitolul 6 din cadrul privind activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare, Comisia va evalua de la caz la caz efectul stimulativ al ajutorului, pentru a vedea dacă ajutorul duce la o creștere a dimensiunii, conținutului sau intensității proiectului sau dacă au crescut cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale beneficiarului. Pentru evaluarea efectului stimulativ, Comisia a pornit de la punctul 7.3.3 din cadru.

(71)

În evaluarea efectului stimulativ al ajutorului asupra comportamentului întreprinderii, Comisia a pus sub semnul întrebării valoarea asigurării verbale date de guvern societății Volvo Aero în decembrie 2004. În observațiile lor, autoritățile suedeze și părțile terțe au reiterat faptul că asigurarea pe care a dat-o guvernul că va acorda acest ajutor a constituit un factor decisiv pentru ca Volvo Aero să hotărască să participe la proiect. Contactele pe care societatea Volvo Aero le-a avut cu ministerul economiei în toamna anului 2004 au întărit convingerea societății că mijloacele puse la dispoziție de parlament vor fi utilizate pentru sprijinirea proiectului în vederea cercetării și dezvoltării GEnx (17).

(72)

Autoritățile suedeze au furnizat și documente interne care arată că societatea a primit aceste asigurări încă dinainte de implicarea sa în proiect (18). Potrivit fostului director adjunct al societății, contractul cu GE nu ar fi fost încheiat dacă Volvo Aero nu ar fi primit acele asigurări din partea guvernului, deoarece proiectul presupunea un nivel de risc inacceptabil și investiții mult prea mari pentru societate și pentru grup.

(73)

În opinia Suediei, este clar faptul că nu a existat un proiect alternativ (adică unul pe care societatea să îl fi putut desfășura dacă nu primea ajutor de stat) pentru care Volvo Aero se aștepta să primească ajutor, ca în cazul proiectului Trent 900 (19). În observațiile exprimate de GE, aceasta a confirmat, de asemenea, că perspectiva de a primi sprijin din partea statului a determinat Volvo Aero să ia hotărârea de a intra ca partener alături de GE, cu care să împartă riscurile. În contractul încheiat între GE și Volvo Aero la 15 decembrie 2004, este menționat și sprijinul din partea statului suedez.

(74)

Comisia a analizat argumentele economice invocate de autoritățile suedeze în sprijinul opiniei că proiectul GEnx nu ar fi putut fi realizat fără ajutor de stat. În primul rând cheltuielile preliminare ar fi periclitat situația financiară a societății într-un mod inacceptabil. Astfel cum rezultă din documentația financiară, Volvo Aero a putut finanța cel mult 60 % din costurile proiectului din fluxul de numerar din activitatea sa curentă, iar restul de 40 % din aceste costuri au fost suportate, în așteptarea finanțării oficiale, din fondurile comune ale grupului.

(75)

Comisia ia notă de faptul că ajutorul pare să fi avut un rol limitat în privința lichidităților (proiectul a fost finanțat totuși din fondurile proprii ale Volvo Aero și din fondurile comune ale grupului) și a avut în mod evident un efect limitat asupra profitabilității, precum și a rentabilității interne și a ratei profitului. În schimb, ajutorul a condus la o diminuare a expunerii financiare a Volvo Aero, ceea ce a micșorat riscurile legate de proiect în cazul în care acesta ar fi reprezentat un eșec din punct de vedere tehnic sau economic.

(76)

Comisia ia notă de faptul că proiectul GEnx este mai amplu decât proiectele de cercetare-dezvoltare anterioare ale Volvo Aero (Trent 900). În special, acesta a dat societății posibilitatea de a-și asuma răspunderea pentru un alt proiect de cercetare-dezvoltare. Activitatea de cercetare-dezvoltare în cadrul proiectului GEnx a presupus mai multe riscuri decât cele legate de programul CF6-80, care a fost un program de producție, fără componente de cercetare-dezvoltare.

(77)

În decizia sa de a iniția o procedură, Comisia a pus sub semnul întrebării efectul stimulativ care ar apărea în momentul în care proiectul se va apropia de finalizare, iar riscurile de ordin tehnic și economic își vor schimba caracterul. În observațiile exprimate de autoritățile suedeze, acestea au arătat în mod clar că riscurile de ordin tehnic și economic au fost însemnate, chiar dacă proiectul de cercetare-dezvoltare se afla într-o fază avansată. Aceste riscuri au fost legate de tehnica nouă și de experiența limitată a Volvo Aero în legătură cu acest tip de proiecte.

(78)

Pe fondul celor de mai sus, Comisia poate formula concluzia că atât motivele interne care au determinat luarea deciziei, cât și punctele de vedere exprimate de GE arată că ajutorul de stat a fost un element determinant în decizia luată de Volvo Aero de a participa la proiect, deoarece ajutorul reduce riscurile până la niveluri acceptabile și permite societății să ducă proiectul la bun sfârșit. Având în vedere aceste considerente, Comisia poate afirma că ajutorul a avut un efect stimulativ, deoarece s-a considerat că Volvo Aero trebuia să poată să participe la proiectul GEnx.

6.3. Proporționalitatea

(79)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a menționat că nu este pe deplin convinsă că ajutorul este proporțional în ceea ce privește rambursarea avansului. Având în vedere faptul că rambursarea avansului depinde de rezultatele din vânzări, calculate în SEK, în timp ce veniturile din vânzările către GE sunt exprimate în USD, Comisia are temerea că statul va trebui să suporte riscurile legate de cursul de schimb valutar, și nu societatea.

(80)

Comisia a luat notă de argumentul autorităților suedeze potrivit căruia Volvo Aero, și nu statul își asumă riscul în legătură cu rata de schimb valutar, deoarece Volvo Aero este plătită de GE în USD, în timp ce avansul i se plătește în SEK. Întrucât rambursarea ajutorului se va face în funcție de veniturile obținute din vânzările viitoare (indiferent de valută), și nu de numărul de unități vândute, instrumentul utilizat este mai proporțional, chiar dacă este constituit și din vânzarea de piese de schimb.

(81)	Regulile privind rambursarea par să sublinieze faptul că ajutorul este proporțional: dobânda este stabilită la 7,32 %, ratele nu sunt stabilite la date fixate în timp și rambursarea se face trimestrial, din sumele încasate de la GE.

(82)

Comisia a luat notă de faptul că societatea trebuie să își asume riscul de schimb valutar, dar constată în același timp că, deoarece rambursarea se face din toate veniturile, și nu numai din vânzarea de motoare, este diminuat avantajul potențial reprezentat de diferențele de curs valutar favorabile pentru societate. În plus, rambursarea se face în conformitate cu cadrul comunitar privind activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare și constituie un instrument care denaturează mai puțin concurența. Având în vedere rata relativ mare a dobânzii practicate în Suedia, ajutorul poate fi considerat proporțional și din punctul de vedere al riscurilor de curs valutar.

(83)

Comisia subliniază, de asemenea, faptul că un avans rambursabil este un instrument de distribuire a riscurilor care, în caz de reușită a proiectului, permite o rambursare mai mult decât proporțională de la beneficiar. Dacă se adeveresc prognozele referitoare la vânzări, ajutorul va fi rambursat în întregime, împreună cu dobânda. Dacă vânzările se vor situa sub așteptări, rambursarea se va reduce proporțional (20). Dacă vânzările depășesc prognoza, suma rambursată va fi mai mare decât cea primită de către societate.

(84)

În aprecierea sa referitoare la proporționalitatea ajutorului în raport cu caracterul și componența eșecului pieței, Comisia trebuie să se asigure că ajutorul este limitat la un minim necesar. Prin scrisoarea din 12 noiembrie 2008, Comisia a pus sub semnul întrebării dacă întreaga sumă este necesară, având în vedere că aprobarea oficială a ajutorului a venit mult mai târziu, într-un moment în care Volvo Aero reușise să finanțeze costurile din fondurile descrise mai sus.

(85)

În răspunsul său privind preocupările Comisiei, potrivit cărora ajutorul poate să nu fie limitat la un minim necesar, autoritățile suedeze au fost de acord că procedura de aprobare a ajutorului și situația financiară a grupului au demonstrat că suma poate fi diminuată față de suma stabilită inițial. Acestea au propus o micșorare a sumei, având în vedere situația în care se afla Volvo Aero în momentul în care autoritățile au aprobat ajutorul, la 14 iunie 2007. La acea dată, Volvo Aero acoperise aproximativ 66,5 % din costurile eligibile, din care 60 % au provenit din fluxurile de lichidități interne ale societății Volvo Aero. Restul de 6,5 %, corespunzător sumei de 58 de milioane SEK (aproximativ 6 milioane EUR), a fost finanțat din fondurile comune ale grupului. În total, Suedia propune o diminuare a sumei stabilite inițial, de la 362 de milioane SEK (aproximativ 39 de milioane EUR) până la aproximativ 304 milioane SEK (aproximativ 33 de milioane EUR).

(86)

Comisia consideră că o diminuare a sumei oferite ca ajutor până la 304 milioane SEK (aproximativ 33 de milioane EUR), ceea ce reprezintă 33,5 % din costurile eligibile, față de 39 % din costurile eligibile, astfel cum se stabilise inițial, presupune că ajutorul va fi acordat la un nivel minim necesar. Aceasta se bazează pe faptul că suma propusă corespunde nevoilor efective de finanțare ale Volvo Aero din momentul în care ajutorul a fost aprobat oficial și de aceea reflectă mai bine amplitudinea eșecului pieței. Comisia poate astfel să formuleze concluzia că reducerea sumei presupune ca aceasta să rămână proporțională și să nu depășească un minim absolut.

(87)	Prin urmare, Comisia poate să formuleze concluzia că regulile pentru rambursarea ajutorului și reducerea sumei ajutorului până la 33,5 % din costurile eligibile sunt proporționale cu nivelul și amplitudinea eșecului pieței.

6.4. Efectele asupra concurenței

(88)

În decizia sa de a iniția procedura, Comisia a considerat că piața relevantă este cea a motoarelor pentru aeronave civile mari. Comisia a considerat inițial că efectul ajutorului asupra concurenței este limitat, datorită cotei limitate de piață deținute și mărimii investiției. Concurența a fost îndemnată să își exprime observațiile și să descrie eventualele efecte semnificative asupra concurenței.

(89)

Autoritățile suedeze au fost de acord că, pe piața globală a pieselor de schimb pentru motoare de aeronave, Volvo Aero este un actor de mică importanță, în comparație cu competitorii săi din Europa, de exemplu Rolls Royce, Snecma, Avio și MTU. Având în vedere că Volvo Aero deține doar 2 % din piața motoarelor pentru aeronave civile mari, ajutorul ar trebui să aibă o influență foarte limitată. Piesele dezvoltate și produse de Volvo pot fi considerate fără nicio dificultate ca făcând parte dintr-o piață secundară, ele putând fi dezvoltate fie de marii producători de echipamente originale, fie de alte societăți.

(90)

Comisia ia notă de faptul că niciun competitor nu și-a exprimat observațiile după ce Comisia a inițiat procedura de investigație formală. În absența acestor puncte de vedere și dat fiind că luarea deciziei privind inițierea procedurii s-a bucurat de multă publicitate, că cota de piață a Volvo Aero pe piața motoarelor pentru aeronave civile mari este foarte limitată și că se pare că lipsesc societăți partenere europene care să fabrice aceleași piese, Comisia concluzionează că nu există niciun concurent care să se teamă că ajutorul ar putea denatura inițiativele dinamice, ar putea avea o influență puternică asupra pieței sau ar contribui la rămânerea unor structuri ineficiente pe piață. Comisia a analizat și observațiile GE Aviation în sprijinul Volvo Aero, precum și ale fostului director adjunct al Volvo Aero și ale sindicatelor din cadrul Volvo.

(91)

Se consideră că ajutorul propus nu are un efect denaturant asupra inițiativelor dinamice ale concurenței (producători de piese pentru motoare) de a investi și a concura. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că mulți producători de pe piețele secundare și terțiare caută să stabilească relații pe termen lung cu un singur producător de echipamente originale, pe care îl preferă ca partener. Volvo Aero este o societate independentă care se implică în proiecte cu diverși producători de echipamente originale, dintre care cei mai importanți sunt Rolls-Royce și GE.

(92)

În ceea ce privește concurența pe piețele de produse, ajutorul se referă doar la un număr limitat de piese pentru motoare pentru aeronave, mai precis structura compresorului (fan hub frame), rotorul compresorului de joasă presiune (booster spool) și structura posterioară a turbinei (turbine rear frame). Pe de altă parte, aceste piese sunt concepute special pentru motorul GEnx și de aceea nu vizează alte tipuri de motoare. În plus, investițiile sunt mai reduse față de investițiile necesare pentru dezvoltarea unui motor nou. De aceea, ajutorul nu afectează în mod semnificativ influența societății pe piață. Aceasta presupune că ajutorul are un efect limitat asupra concurenței de pe piața pieselor pentru motoare de aeronave.

(93)	În fine, ajutorul nu se raportează la o anumită contribuție legată de anumite produse sau la o anumită localizare a activității de cercetare-dezvoltare.

(94)

Ținând seama de considerentele de mai sus, având în vedere faptul că nici concurența, nici alte părți terțe nu și-au expus punctele de vedere și având în vedere că Volvo Aero deține o cotă de piață foarte mică, Comisia poate formula concluzia că influența exercitată asupra concurenței este foarte limitată.

6.5. Test comparativ

(95)

Având în vedere factorii pozitivi și negativi expuși mai sus, în conformitate cu punctul 7.5 din cadrul comunitar privind activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare, Comisia trebuie să facă o evaluare a efectelor ajutorului și să decidă dacă denaturările apărute influențează mediul comercial într-o măsură care să dăuneze intereselor comune.

(96)

În cazul de față, Comisia apreciază că ajutorul are un efect pozitiv în măsura în care încearcă să repare un eșec al pieței, că ajutorul are un efect stimulativ pentru beneficiar și că este aprobat sub forma unui instrument potrivit care face ca ajutorul să fie proporțional, iar concurența să fie afectată într-o mică măsură.

(97)	Comisia consideră, de asemenea, că efectele negative ale acestei măsuri sunt limitate, deoarece denaturarea concurenței cauzată de acordarea acestui ajutor este nesemnificativă, având în vedere că nu îngrădește investițiile întreprinderilor concurente și nu are o influență puternică asupra pieței.

(98)	În urma analizei acestor factori, Comisia ia notă de faptul că autoritățile suedeze au redus suma ajutorului pentru a o limita la minimul necesar.

(99)	Autoritățile suedeze vor prezenta un raport anual cu privire la acordarea ajutorului, pentru a da Comisiei posibilitatea să supravegheze această măsură.

(100)

În rezumat, Comisia poate constata că rezultatul testului de verificare a ajutorului pus în discuție este pozitiv.

7. CONCLUZII

(101)

Pe baza factorilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că trebuie să adopte o decizie favorabilă în legătură cu ajutorul de stat în sumă de 304 milioane SEK (aproximativ 33 de milioane EUR) pe care Suedia intenționează să îl acorde societății Volvo Aero pentru dezvoltarea de piese pentru motorul GEnx dezvoltat de GE pentru aeronavele Boeing B787 și Boeing B747-8,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat în sumă de 304 milioane SEK (aproximativ 33 de milioane EUR) pe care Suedia intenționează să îl acorde societății Volvo Aero este compatibil cu piața comună.

În consecință, se aprobă acordarea acestui ajutor.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 17 iunie 2009.

În numele Comisiei

Neelie KROES

Membru al Comisiei

(1) JO C 253, 4.10.2008, p. 31.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

(3) Potrivit Băncii Centrale Europene, cursul de schimb dintre coroana suedeză și euro era de aproximativ 9,3 la data notificării, 10 decembrie 2007.

(4) Piața secundară cuprinde, de exemplu, următorii fabricanți de structuri pentru aeronave: Hamilton (SUA), Honeywell (SUA), IHI (Japonia), MTU (Germania), Snecma (Franța), Avio (Italia) și ITP (Spania).

(5) Grupul oferă și alte servicii, precum finanțare, leasing, asigurări, servicii pentru acționari, garanții, închirieri, soluții IT și sisteme logistice.

(6) Avans rambursabil: un împrumut pentru un proiect, care se plătește în una sau mai multe tranșe și în care condițiile de rambursare depind de rezultatul proiectului de cercetare-dezvoltare-inovare.

(7) Veniturile prognozate a fi obținute de Volvo Aero din vânzările de motoare și piese de schimb.

(*1) Secret comercial.

(8) Informația asimetrică depinde de mărimea investițiilor care se plătesc anticipat, care sunt deosebit de importante, iar profitul apare după un timp îndelungat. Echilibrul economic va fi atins, de regulă, după 15-20 ani. De asemenea, riscurile de ordin tehnic și economic joacă un rol important.

(9) JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(10) A se vedea nota de subsol 1.

(11) JO C 323, 30.12.2006, p. 1.

(12) A se vedea, de exemplu, deciziile Comisiei în cazurile N 165/03 (Spania, ajutor acordat societății ITP pentru motorul Trent 900), N 372/05 (Franța, ajutor acordat societății Snecma pentru motorul SaM 146), N 120/01 (Regatul Unit, ajutor acordat societății Rolls-Royce pentru dezvoltarea motoarelor Trent 600 și Trent 900) și, relativ recent, în cazul N 195/07 (Germania, ajutor acordat societății Rolls-Royce Deutschland) și N 447/07 (Franța, ajutor acordat societății Turbomeca), precum și, cel mai recent, în cazul C 9/2007 (Spania, ajutor acordat societății ITP).

(13) Societății Volvo Construction Equipment i s-a aprobat un credit cu un plafon generos din fondurile grupului, dar numai pe o perioadă de un an, iar contribuția acestei societăți la cifra de afaceri a grupului se ridica la 11 %.

(14) Acest lucru rezultă dintr-o scrisoare trimisă la 27 noiembrie 2008 de grupul Volvo filialei sale Volvo Aero.

(15) Trebuie menționat că Volvo Aero a anunțat că, în ianuarie 2009, societatea urmează să inițieze negocieri cu sindicatele pentru a diminua numărul de lucrători cu 250 de persoane și numărul de funcționari cu aproximativ 100 de persoane. Aceasta arată clar cu ce probleme economice se confruntă pentru moment Volvo Aero.

(16) A se vedea, de exemplu, punctul 38 din Orientările privind ajutorul regional de stat pentru anii 2007-2013 (JO C 54, 4.3.2006, p. 13).

(17) În anul 2002, parlamentul suedez a decis să pună la dispoziție mijloace pentru viitoare contribuții în activitatea de cercetare-dezvoltare din industria aviatică suedeză.

(18) Prezentarea făcută de fostul director adjunct în fața conducerii, la sfârșitul anului 2004.

(19) Ajutor de stat N 301/03.

(20) Pe de altă parte, denaturarea a fost mai redusă, deoarece produsul nu a avut succes.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.301.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 301

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 17 noiembrie 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
		Regulamentul (CE) nr. 1095/2009 al Comisiei din 16 noiembrie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 1096/2009 al Comisiei din 16 noiembrie 2009 privind autorizarea unui preparat enzimatic de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Aspergillus niger (CBS 109.713) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășat și autorizarea unei noi utilizări a acestui preparat ca aditiv pentru hrana rațelor (titularul autorizației: BASF SE) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1458/2005 ( 1 )	3
	*	Regulamentul (CE) nr. 1097/2009 al Comisiei din 16 noiembrie 2009 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru dimetoat, etefon, fenamifos, fenarimol, metamidofos, metomil, ometoat, oxidemeton-metil, procimidon, tiodicarb și vinclozolin din sau de pe anumite produse ( 1 )	6
	*	Regulamentul (CE) nr. 1098/2009 al Comisiei din 16 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor de lapte și produse lactate și deschiderea unor contingente tarifare	23

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	32,0
	MK	38,6
	TR	58,8
	ZZ	43,1
0707 00 05	EG	171,8
	JO	161,3
	MA	69,5
	TR	96,9
	ZZ	124,9
0709 90 70	MA	67,9
	TR	113,4
	ZZ	90,7
0805 20 10	MA	79,8
	ZA	117,3
	ZZ	98,6
0805 20 30 , 0805 20 50 , 0805 20 70 , 0805 20 90	CN	52,3
	HR	64,7
	MA	58,8
	TR	73,1
	ZZ	62,2
0805 50 10	AR	55,7
	TR	73,1
	ZA	72,0
	ZZ	66,9
0806 10 10	AR	196,3
	BR	249,9
	LB	279,3
	TR	125,5
	US	288,8
	ZZ	228,0
0808 10 80	AU	171,8
	CA	69,4
	NZ	100,7
	US	91,0
	ZA	89,8
	ZZ	104,5
0808 20 50	CN	62,9
	TR	84,0
	US	72,0
	ZZ	73,0

Număr contingent	Cod NC	Denumirea mărfurilor (1)	Țara de origine	Contingent anual de la 1 ianuarie la 31 decembrie (în tone)	Rata aplicabilă a taxei (EUR/100 kg greutate netă)
09.0243	0406 90 29	Cașcaval	Turcia	2 300	0
	0406 90 50	Brânză din lapte de oaie sau de bivoliță, în recipiente conținând saramură sau în burduf din piele de oaie sau de capră
	ex 0406 90 86 ex 0406 90 87 ex 0406 90 88	Tulum peyniri fabricată din lapte de oaie sau de bivoliță, în ambalaje din material plastic sau în alte ambalaje de mai puțin de 10 kg

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Comisie
	2009/837/CE
*	Decizia Comisiei din 10 decembrie 2008 privind măsura de ajutor C 11/08 (ex N 908/06) pe care Polonia intenționează să o acorde în favoarea BVG Medien Beteiligungs GmbH [notificată cu numărul C(2008) 7813] ( 1 )	26
	2009/838/CE
*	Decizia Comisiei din 17 iunie 2009 privind ajutorul de stat C 33/08 (ex N 732/07) pe care Suedia intenționează să îl acorde întreprinderii Volvo Aero Corporation pentru activități de cercetare-dezvoltare [notificată cu numărul C(2009) 4542] ( 1 )	41
	2009/839/CE
*	Decizia Comisiei din 13 noiembrie 2009 de modificare a Deciziei 2004/4/CE de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecție împotriva răspândirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt [notificată cu numărul C(2009) 8702]	52