ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.274.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 52 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
||
|
* |
Regulamentul (CE) nr. 975/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare ( 1 ) |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
|
DIRECTIVE |
|
|
* |
Directiva 2009/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a Directivei 87/372/CEE a Consiliului privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice ( 1 ) |
|
|
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE |
|
|
|
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 974/2009 AL COMISIEI
din 19 octombrie 2009
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 20 octombrie 2009.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
54,3 |
MK |
27,3 |
|
TR |
89,8 |
|
ZZ |
57,1 |
|
0707 00 05 |
MK |
31,4 |
TR |
92,8 |
|
ZZ |
62,1 |
|
0709 90 70 |
TR |
81,6 |
ZZ |
81,6 |
|
0805 50 10 |
AR |
53,7 |
CL |
83,5 |
|
TR |
77,6 |
|
US |
56,3 |
|
ZA |
77,9 |
|
ZZ |
69,8 |
|
0806 10 10 |
BR |
220,9 |
EG |
80,3 |
|
TR |
112,4 |
|
US |
205,1 |
|
ZZ |
154,7 |
|
0808 10 80 |
AU |
175,3 |
CL |
86,9 |
|
CN |
78,3 |
|
MK |
16,1 |
|
NZ |
83,2 |
|
US |
103,9 |
|
ZA |
73,6 |
|
ZZ |
88,2 |
|
0808 20 50 |
CN |
60,6 |
TR |
85,0 |
|
ZA |
70,1 |
|
ZZ |
71,9 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/3 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 975/2009 AL COMISIEI
din 19 octombrie 2009
de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (1), în special articolul 5 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Directiva 2002/72/CE a Comisiei din 6 august 2002 privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (2) stabilește o listă comunitară de monomeri și alte materii prime, care se pot utiliza la fabricarea materialelor plastice și a obiectelor din material plastic. Recent, noi monomeri și materii prime au primit o evaluare științifică favorabilă din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „Autoritatea”) și ar trebui adăugați acum pe lista existentă. |
(2) |
Directiva 2002/72/CE conține, de asemenea, o listă comunitară de aditivi care se pot utiliza la fabricarea de materiale plastice și obiecte din material plastic. Recent, noi aditivi au primit o evaluare științifică favorabilă din partea Autorității și ar trebui adăugați acum pe lista existentă. |
(3) |
Prin urmare, Directiva 2002/72/CE ar trebui să fie modificată în consecință. |
(4) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2002/72/CE, lista comunitară de aditivi inclusă în anexa III la directiva menționată va deveni o listă pozitivă de la 1 ianuarie 2010. Prin urmare, titlurile din anexa III la directiva respectivă nu ar trebui să mai facă referire la o listă „incompletă” de aditivi. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexele II, III, IVa, V și VI la Directiva 2002/72/CE se modifică în conformitate cu anexele I-V la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Androulla VASSILIOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
(2) JO L 220, 15.8.2002, p. 18.
ANEXA I
În secțiunea A din anexa II la Directiva 2002/72/CE următoarele rânduri se adaugă în tabel, în ordine numerică:
Nr. ref. |
Nr. CAS |
Denumire |
Restricții și/sau specificații |
(1) |
(2) |
(3) |
(4) |
„14627 |
0000117-21-5 |
anhidridă 3-cloroftalică |
LMS = 0,05 mg/kg exprimat ca acid 3-cloroftalic |
14628 |
0000118-45-6 |
anhidridă 4-cloroftalică |
LMS = 0,05 mg/kg exprimat ca acid 4-cloroftalic |
14876 |
0001076-97-7 |
acid cicloxehan -1,4-dicarboxilic |
LMS = 5 mg/kg A se utiliza doar pentru fabricarea poliesterilor |
18117 |
0000079-14-1 |
acid glicolic |
Poate intra în contact cu produsele alimentare doar în mod indirect, în spatele unui strat de polietilen tereftalat (PET) |
19965 |
0006915-15-7 |
acid malic |
A se utiliza doar în calitate de comonomer în poliesterii alifatici, până la un nivel maxim de 1 % pe o bază molară |
21498 |
0002530-85-0 |
[3-(metacriloxi)propil]trimetoxisilan |
LMS = 0,05 mg/kg A se utiliza numai în calitate de agent de tratare a suprafețelor aditivilor anorganici” |
ANEXA II
Anexa III la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:
1. |
Termenul „incomplet” se elimină din titlul general al anexei III, precum și din titlurile secțiunilor A și B. |
2. |
În secțiunea A, se inserează următoarele rânduri, în ordine numerică:
|
ANEXA III
În anexa IVa la Directiva 2002/72/CE se inserează următoarele rânduri, în ordine numerică:
Nr. ref. |
Nr. CAS |
Denumire |
„49080 |
852282-89-4 |
N-(2,6-Diizopropilfenil)-6-[4-(1,1,3,3-tetrametilbutil)fenoxi]-1H-benzo[de]izochinolin-1,3(2H)-diona |
72141 |
0018600-59-4 |
2,2′-(1,4-fenilen)bis[4H-3,1-benzoxazin-4-ona] |
76807 |
0007308-26-5 |
poliester al acidului adipic cu 1,3-butandiol, 1,2-propandiol și 2-etil-1-hexanol |
92475 |
0203255-81-6 |
3,3′,5,5′-tetrakis(terț-butil)-2,2′-dihidroxibifenil, ester ciclic cu acid [3-(3-terț-butil-4-hidroxi-5-metilfenil)propil]oxifosfonic” |
ANEXA IV
În partea B din anexa V la Directiva 2002/72/CE se inserează următoarele rânduri, în ordine numerică:
Nr. de referință |
Alte specificații |
„60027 |
homopolimeri hidrogenați și/sau copolimeri hidrogenați obținuți din 1-hexena și/sau 1-octena și/sau 1-decena și/sau 1-dodecena și/sau 1-tetradecena (masă moleculară: 440-12 000) Greutate moleculară medie cel puțin egală cu 440 Da Vâscozitate la 100 °C cel puțin egală cu 3,8 cSt (3,8 x 10-6 m2/s) |
77708 |
eteri de polietilenglicol (OE = 1-50) cu alcoolii primari liniari și ramificați (C8-C22) Cantitate reziduală maximă de oxid de etilen în material sau articol = 1 mg/kg |
80350 |
copolimer de poli(acid 12-hidroxistearic) și de polietileneimină Preparat prin reacția între poli(acid 12-hidroxistearic) și polietileneimină |
80480 |
poli(6-morfolino-1,3,5-triazina-2,4-dil)-[(2,2,6,6-tetrametil-4-piperidil)imino)]-hexametilena-[(2,2,6,6-tetrametil-4-piperidil)imino)] Greutate moleculară medie cel puțin egală cu 2 400 Da Conținut rezidual de morfolină ≤ 30 mg/kg, de N,N’-bis(2,2,6,6-tetrametilpiperidin-4-il)hexan-1,6-diamin < 15 000 mg/kg, și de 2,4-dicloro-6-morfolino-1,3,5-triazin ≤ 20 mg/kg |
93450 |
dioxid de titan, acoperit cu un copolimer de n-octiltriclorsilan și [aminotris(acid metilenfosfonic), sare de pentasodiu] Conținutul de copolimer de tratare a suprafeței dioxidului de titan acoperit este mai mic de 1 % m/m” |
ANEXA V
Anexa VI la Directiva 2002/72/CE se modifică după cum urmează:
1. |
Nota 8 se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
Se adaugă următoarele note:
|
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/9 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 976/2009 AL COMISIEI
din 19 octombrie 2009
de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește serviciile de rețea
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (1), în special articolul 16,
întrucât:
(1) |
Directiva 2007/2/CE prevede norme generale pentru instituirea unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană. Statelor membre li se solicită să instituie și să exploateze o rețea de servicii pentru seturile și serviciile de date spațiale pentru care au fost create metadate în conformitate cu respectiva directivă. |
(2) |
Pentru a asigura faptul că astfel de servicii sunt comparabile și utilizabile la nivel comunitar, este necesar să se prevadă, pentru respectivele servicii, specificații tehnice și criterii minime de performanță cu privire la temele enumerate în anexele I, II și III la Directiva 2007/2/CE. |
(3) |
Pentru a garanta că autorităților publice și terților li se oferă posibilitatea tehnică de a conecta seturile și serviciile lor de date spațiale la serviciile de rețea, este necesar să se stabilească cerințele pe care trebuie să le îndeplinească aceste servicii. |
(4) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 22 din Directiva 2007/2/CE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește cerințele privind instituirea și menținerea serviciilor de rețea prevăzute la articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE (denumită în continuare „directiva serviciilor de rețea”), precum și obligațiile privind disponibilitatea acestor servicii care le revin autorităților publice ale statelor membre și terților, în temeiul articolului 12 din respectiva directivă.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în partea A din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008 al Comisiei (2).
De asemenea, se aplică următoarele definiții:
1. |
„capacitate operațională inițială” înseamnă capacitatea unui serviciu de rețea de a oferi funcționalitate deplină fără să garanteze calitatea serviciului în conformitate cu normele stabilite în anexa I la prezentul regulament sau de a furniza accesul la serviciu tuturor utilizatorilor prin geoportalul Inspire; |
2. |
„performanță” înseamnă nivelul minim începând cu care un obiectiv este considerat ca îndeplinit, reprezentând viteza cu care o cerere poate fi satisfăcută într-un serviciu de rețea Inspire; |
3. |
„capacitate” înseamnă numărul limită de cereri simultane de servicii satisfăcute cu performanță garantată; |
4. |
„disponibilitate” înseamnă probabilitatea ca serviciul de rețea să fie disponibil; |
5. |
„timp de răspuns” înseamnă timpul necesar operațiunii serviciului pentru a trimite primul octet al rezultatului, măsurat la locul serviciului din statul membru; |
6. |
„cerere de serviciu” înseamnă o singură cerere privind o singură operațiune a unui serviciu de rețea Inspire; |
7. |
„element de metadate Inspire” înseamnă un element de metadate menționat în partea B din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1205/2008; |
8. |
„a publica” înseamnă operațiunea de a insera, șterge sau actualiza elemente de metadate Inspire ale resurselor în serviciul de căutare; |
9. |
„limbaj natural” înseamnă un limbaj care este vorbit, scris sau un limbaj al semnelor utilizat de oameni în scopul unei comunicări generale; |
10. |
„a colecta” înseamnă operațiunea de extragere a elementelor de metadate Inspire ale resurselor dintr-un serviciu de căutare sursă și de autorizare a creării, ștergerii sau actualizării metadatelor acestor resurse în serviciul de căutare țintă; |
11. |
„strat” înseamnă o unitate elementară de informație geografică care poate fi cerută ca hartă de un server în conformitate cu EN ISO 19128. |
Articolul 3
Cerințele privind serviciile de rețea
Serviciile de rețea trebuie să fie în conformitate cu cerințele privind calitatea serviciilor, stabilite în anexa I.
În plus, fiecare tip de serviciu de rețea trebuie să fie în conformitate cu următoarele:
(a) |
în ceea ce privește serviciile de căutare, cerințele și caracteristicile specifice stabilite în anexa II; |
(b) |
în ceea ce privește serviciile de vizualizare, cerințele și caracteristicile specifice stabilite în anexa III. |
Articolul 4
Accesul la serviciile de rețea
(1) Până la data de 9 mai 2011 cel târziu, statele membre furnizează serviciile de căutare și de vizualizare la o capacitate operațională inițială.
(2) Până la data de 9 noiembrie 2011 cel târziu, statele membre furnizează serviciile de căutare și de vizualizare în conformitate cu prezentul regulament.
Articolul 5
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Stavros DIMAS
Membru al Comisiei
(1) JO L 108, 25.4.2007, p. 1.
(2) JO L 326, 4.12.2008, p. 12.
ANEXA I
CALITATEA SERVICIULUI
Serviciile de rețea ale terților, conectate în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2007/2/CE, nu vor fi luate în considerare în evaluarea calității serviciului, pentru a se evita deteriorarea eventuală datorată efectelor în cascadă.
Criteriile de calitate a serviciului legate de performanță, capacitate și disponibilitate, enunțate în continuare, trebuie să fie îndeplinite.
1. PERFORMANȚĂ
Timpul de răspuns pentru trimiterea unui prim răspuns la cererea unui serviciu de căutare este de maximum 3 secunde în circumstanțe normale.
Pentru o imagine de 470 kiloocteți (de exemplu 800 × 600 pixeli cu o intensitate a culorii de 8 biți), timpul de răspuns pentru trimiterea unui prim răspuns la cererea de obținere a unei hărți a unui serviciu de vizualizare este de maximum 5 secunde în circumstanțe normale.
Prin circumstanțe normale se înțelege perioadele din afara celor cu trafic maxim. Circumstanțele normale sunt fixate la 90 % din timp.
2. CAPACITATE
Numărul minim de cereri simultane adresate unui serviciu de căutare în conformitate cu performanța de calitate a serviciului este de 30 pe secundă.
Numărul minim de cereri simultane de serviciu adresate unui serviciu de vizualizare în conformitate cu performanța de calitate a serviciului este de 20 pe secundă.
3. DISPONIBILITATE
Probabilitatea ca un serviciu de rețea să fie disponibil trebuie să fie de 99 % din timp.
ANEXA II
SERVICII DE CĂUTARE
PARTEA A
Criterii de căutare
Pentru a se conforma setului minim de criterii prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2007/2/CE, serviciul de căutare permite căutarea cu elementele de metadate Inspire incluse în tabelul 1 din prezenta anexă.
Tabelul 1
Criterii minime de căutare |
Elemente de metadate Inspire |
Cuvinte-cheie |
Cuvânt-cheie |
Clasificarea datelor și serviciilor de date spațiale (pentru seturile de date spațiale și seriile de seturi de date spațiale) |
Categorie tematică |
Clasificarea datelor și serviciilor de date spațiale (pentru serviciile de date spațiale) |
Tip de servicii de date spațiale |
Calitatea și validitatea seturilor de date spațiale |
Filiație |
Calitatea și validitatea seturilor de date spațiale |
Rezoluție spațială |
Gradul de conformitate cu normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE |
Specificare |
Gradul de conformitate cu normele de aplicare prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE |
Grad |
Localizare geografică |
Dreptunghi de delimitare geografică |
Condiții de accesare și de utilizare a seturilor și serviciilor de date spațiale |
Condiții aplicabile accesului și utilizării |
Condiții de accesare și de utilizare a seturilor și serviciilor de date spațiale |
Limitarea accesului public |
Autorități publice responsabile de stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale |
Partea responsabilă |
Autorități publice responsabile de stabilirea, administrarea, întreținerea și distribuirea seturilor și serviciilor de date spațiale |
Rolul părții responsabile |
Următoarele elemente de metadate sau seturi de elemente de metadate Inspire trebuie să fie, de asemenea, disponibile în calitatea de criterii de căutare:
(a) |
titlul resursei; |
(b) |
rezumatul resursei; |
(c) |
tipul resursei; |
(d) |
identificatorul unic de resurse; |
(e) |
referința temporală. |
Pentru a permite căutarea resurselor printr-o combinație a criteriilor de căutare, operatorii logici și de comparație trebuie să fie suportați.
Pentru a permite căutarea resurselor pe baza localizării geografice a resursei, operatorii spațiali din tabelul 2 trebuie să fie suportați.
Tabelul 2
Denumirea operatorului |
Proprietate |
Intersecție (Intersects) |
Solicită elementului de metadate Inspire „dreptunghi de delimitare geografică” să intersecteze o anumită zonă de interes |
PARTEA B
Operațiuni
1. LISTA OPERAȚIUNILOR
Pentru a fi în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE, serviciul de căutare furnizează operațiunile enumerate în tabelul 3 din prezenta anexă.
Tabelul 3
Operațiune |
Rol |
Obține metadatele serviciului de căutare (Get Discovery Service Metadata) |
Furnizează toate informațiile necesare despre serviciu și descrie capacitățile acestuia. |
Caută metadatele (Discover Metadata) |
Operațiunea „Caută metadatele” permite cererea de elemente de metadate Inspire ale resurselor pe baza enunțului unei interogări care urmează să fie extras din serviciul de căutare țintă. |
Pentru a fi în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2007/2/CE, serviciul de căutare permite efectuarea operațiunilor enumerate în tabelul 4 din prezenta anexă.
Tabelul 4
Operațiune |
Rol |
Publică metadatele (Publish Metadata) |
Operațiunea „Publică metadatele” permite editarea elementelor de metadate Inspire ale resurselor în serviciul de căutare (mecanisme de inserare sau de extragere de metadate). Prin editare se înțelege inserarea, actualizarea și ștergerea. |
Serviciu de căutare prin legătură (Link Discovery Service) |
Funcția „Serviciu de căutare prin legătură” permite declararea disponibilității unui serviciu de căutare pentru căutarea resurselor prin serviciul de căutare al statului membru, menținând, în același timp, metadatele resursei acolo unde este localizat proprietarul. |
Parametrii cererii și răspunsului pentru fiecare operațiune completează descrierea fiecărei operațiuni și constituie o parte integrantă a specificației tehnice a serviciului de căutare.
2. OPERAȚIUNEA „OBȚINE METADATELE SERVICIULUI DE CĂUTARE”
2.1. Cererea „Obține metadatele serviciului de căutare”
2.1.1. Parametrii cererii „Obține metadatele serviciului de căutare”
Parametrul cererii „Obține metadatele serviciului de căutare” indică limbajul natural pentru conținutul răspunsului la această cerere.
2.2. Răspunsul la cererea „Obține metadatele serviciului de căutare”
Răspunsul la cererea „Obține metadatele serviciului de căutare” conține următoarea serie de parametri:
— |
metadate ale serviciului de căutare; |
— |
metadate ale operațiunilor; |
— |
limbaje. |
2.2.1. Parametrii metadatelor serviciului de căutare
Parametrii metadatelor serviciului de căutare conțin cel puțin elementele de metadate Inspire ale serviciului de căutare.
2.2.2. Parametrii metadatelor operațiunilor
Parametrii metadatelor operațiunilor furnizează metadate despre operațiunile efectuate de serviciul de căutare. Acești parametri de metadate descriu fiecare operațiune. Ei realizează cel puțin următoarele:
1. |
indică, pentru operațiunea „Publică metadatele”, dacă mecanismul de extragere, mecanismul de inserare sau ambele sunt disponibile; |
2. |
descriu fiecare operațiune, furnizând cel puțin o descriere a datelor schimbate și adresa de rețea. |
2.2.3. Parametrul limbajelor
Sunt prevăzuți doi parametri ai limbajelor:
— |
parametrul limbajului răspunsului, care indică limbajul natural folosit în parametrii răspunsului la cererea „Obține metadatele serviciului de căutare”; |
— |
parametrul limbajelor suportate, care conține lista limbajelor naturale suportate de serviciul de căutare. |
3. OPERAȚIUNEA „CAUTĂ METADATELE”
3.1. Cererea „Caută metadatele”
Cererea „Caută metadatele” conține următorii parametri:
— |
limbaj; |
— |
interogare. |
3.1.1. Parametrul limbajului
Parametrul limbajului indică limbajul natural solicitat pentru conținutul răspunsului la cererea „Caută metadatele”.
3.1.2. Parametrul interogării
Parametrul interogării conține o combinație a criteriilor de căutare, astfel cum sunt menționate în partea A.
3.2. Răspunsul la cererea „Caută metadatele”
3.2.1. Parametrul răspunsului la cererea „Caută metadatele”
Parametrul răspunsului la cererea „Caută metadatele” conține cel puțin elementele de metadate Inspire ale fiecărei resurse care corespunde interogării.
4. OPERAȚIUNEA „PUBLICĂ METADATELE”
Funcția „Publică metadatele” permite publicarea elementelor de metadate Inspire ale resurselor în serviciul de căutare. Există două posibilități:
— |
mecanismul de inserare, care permite editarea elementelor de metadate Inspire ale resurselor accesibile de la serviciul de căutare; |
— |
mecanismul de extragere, care permite serviciului de căutare al statului membru să extragă de la distanță elemente de metadate Inspire ale resurselor. |
Cel puțin una dintre cele două posibilități menționate anterior trebuie să fie suportată.
4.1. Mecanism de inserare
4.1.1. Cererea „Editează metadatele” (Edit Metadata)
4.1.1.1.
Parametrul cererii „Editează metadatele” furnizează toate informațiile solicitate pentru a permite inserarea, actualizarea sau ștergerea din serviciul de căutare a elementelor de metadate Inspire ale resurselor.
4.2. Mecanism de extragere
4.2.1. Cererea „Colectează metadatele” (Collect Metadata)
4.2.1.1.
Parametrul cererii „Colectează metadatele” furnizează toate informațiile despre localizarea la distanță necesare pentru a putea extrage metadatele disponibile ale resurselor. Acesta include cel puțin elementele de metadate Inspire ale serviciului de date spațiale specificat.
5. OPERAȚIUNEA „SERVICIU DE CĂUTARE PRIN LEGĂTURĂ”
Operațiunea „Serviciu de căutare prin legătură” permite declararea disponibilității unui serviciu de căutare, care este conform cu prezentul regulament, pentru căutarea resurselor prin serviciul de căutare al statului membru, menținând, în același timp, metadatele resursei acolo unde este localizat proprietarul.
5.1. Cererea „Serviciu de căutare prin legătură”
5.1.1. Parametrul cererii „Serviciu de căutare prin legătură”
Parametrul cererii „Serviciu de căutare prin legătură” furnizează toate informațiile despre serviciul de căutare al autorității publice sau al terțului care respectă prevederile prezentului regulament, permițând serviciului de căutare al statului membru să obțină metadatele resurselor pe baza unei combinații a criteriilor de căutare de la serviciul de căutare al autorității publice sau al terțului și să le grupeze pe acestea cu alte metadate ale resurselor.
ANEXA III
SERVICII DE VIZUALIZARE
PARTEA A
Operațiuni
1. LISTA OPERAțIUNLOR
Pentru a fi în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2007/2/CE, serviciul de vizualizare furnizează operațiunile enumerate în tabelul 1 din prezenta anexă.
Tabelul 1
Operațiune |
Rol |
Obține metadatele serviciului de vizualizare (Get View Service Metadata) |
Furnizează toate informațiile necesare despre serviciu și descrie capacitățile acestuia. |
Obține harta (Get Map) |
Furnizează o hartă conținând informațiile geografice și tematice care provin de la seturile de date spațiale disponibile. Această hartă este o imagine georeferențiată. |
Pentru a fi în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2007/2/CE, serviciul de vizualizare permite efectuarea operațiunilor enumerate în tabelul 2 din prezenta anexă.
Tabelul 2
Operațiune |
Rol |
Serviciu de vizualizare prin legătură (Link View Service) |
Permite unei autorități publice sau unui terț să declare un serviciu de vizualizare a resurselor sale prin serviciul de vizualizare al statului membru, menținând în același timp capacitatea de vizualizare acolo unde este localizată autoritatea publică sau terțul. |
Parametrii cererii și răspunsului pentru fiecare operațiune completează descrierea fiecărei operațiuni și constituie o parte integrantă a specificației tehnice a serviciului de vizualizare.
2. OPERAȚIUNEA „OBȚINE METADATELE SERVICIULUI DE VIZUALIZARE”
2.1. Cererea „Obține metadatele serviciului de vizualizare”
2.1.1. Parametrii cererii „Obține metadatele serviciului de vizualizare”
Parametrul cererii „Obține metadatele serviciului de vizualizare” indică limbajul natural solicitat pentru conținutul răspunsului la această cerere.
2.2. Parametrii răspunsului „Obține metadatele serviciului de vizualizare”
Răspunsul la cererea „Obține metadatele serviciului de vizualizare” conține următoarea serie de parametri:
— |
metadate ale serviciului de vizualizare; |
— |
metadate ale operațiunilor; |
— |
limbaje; |
— |
metadate ale straturilor. |
2.2.1. Parametrii metadatelor serviciului de vizualizare
Parametrii metadatelor serviciului de vizualizare conțin cel puțin elementele de metadate Inspire ale serviciului de vizualizare.
2.2.2. Parametrii metadatelor operațiunilor
Parametrii metadatelor operațiunilor descriu operațiunile serviciului de vizualizare și conțin cel puțin o descriere a datelor schimbate și adresa de rețea pentru fiecare operațiune.
2.2.3. Parametrii limbajelor
Sunt prevăzuți doi parametri ai limbajelor:
— |
parametrul limbajului răspunsului, care indică limbajul natural folosit în parametrii răspunsului la cererea „Obține metadatele serviciului”; |
— |
parametrul limbajelor suportate, care conține lista limbajelor naturale suportate de serviciul de vizualizare. |
2.2.4. Parametrii metadatelor straturilor
Elementele de metadate enumerate în tabelul 3 trebuie să fie furnizate pentru fiecare strat.
Tabelul 3
Elemente de metadate |
Descriere |
Titlul resursei |
Titlul stratului, folosit pentru comunicarea umană, în vederea prezentării stratului, de exemplu într-un meniu |
Rezumatul resursei |
Rezumatul stratului |
Cuvânt-cheie |
Cuvinte-cheie suplimentare |
Dreptunghi de delimitare geografică |
Dreptunghiul minim de delimitare în toate sistemele de coordonate de referință suportate, din zona acoperită de strat |
Identificator unic de resurse |
Identificatorul unic de resurse al resursei, utilizat la crearea stratului |
Parametrii specifici ai stratului enumerați în tabelul 4 trebuie să fie furnizați pentru fiecare strat.
Tabelul 4
Parametri |
Descriere |
Denumire |
Denumirea armonizată a stratului |
Sisteme de coordonate de referință |
Lista sistemelor de coordonate de referință în care stratul este disponibil |
Stiluri |
Lista stilurilor de redactare disponibile pentru strat |
Un stil este compus dintr-un titlu și un identificator unic |
|
URL-ul legendei |
Localizarea legendei pentru fiecare stil, limbaj și pereche de dimensiuni |
Perechi de dimensiuni |
Indică perechile unui sistem de axe bidimensional suportate pentru seturile de date spațiale și seriile de seturi de date spațiale multidimensionale |
3. OPERAȚIUNEA „OBȚINE HARTA”
3.1. Cererea „Obține harta”
3.1.1. Parametrii cererii „Obține harta”
Parametrii cererii „Obține harta” enumerați în tabelul 5 trebuie să fie furnizați.
Tabelul 5
Parametri |
Descriere |
Straturi |
Lista denumirilor straturilor care urmează a fi incluse în hartă |
Stiluri |
Lista stilurilor care urmează a fi utilizate pentru fiecare strat |
Sisteme de coordonate de referință |
Sistemele de coordonate de referință ale hărții |
Dreptunghiul de delimitare |
Coordonatele celor 4 colțuri ale hărții bidimensionale pentru perechea de dimensiuni selectată și care figurează în sistemul de coordonate de referință selectat |
Lărgimea imaginii |
Lărgimea hărții exprimată în pixeli |
Înălțimea imaginii |
Înălțimea hărții exprimată în pixeli |
Formatul imaginii |
Formatul de ieșire al imaginii |
Limbaj |
Limbajul care urmează a fi utilizat pentru răspuns |
Pereche de dimensiuni |
Sistemul de axe bidimensional care urmează a fi utilizat pentru hartă. De exemplu o dimensiune spațială și timpul |
4. OPERAȚIUNEA „SERVICIU DE VIZUALIZARE PRIN LEGĂTURĂ”
4.1. Cererea „Serviciu de vizualizare prin legătură”
4.1.1. Parametrul cererii „Serviciu de vizualizare prin legătură”
Parametrul cererii „Serviciu de vizualizare prin legătură” furnizează toate informațiile despre serviciul de vizualizare al autorității publice sau al terțului care respectă prevederile prezentului regulament, permițând serviciului de vizualizare al statului membru să obțină o hartă de la serviciul de vizualizare al autorității publice sau al terțului și să o grupeze pe aceasta cu alte hărți.
PARTEA B
Alte caracteristici
Serviciul de vizualizare trebuie să dețină următoarele caracteristici:
1. Sisteme de coordonate de referință
Straturile sunt vizualizate simultan cu ajutorul unui singur sistem de coordonate de referință iar serviciul de vizualizare suportă cel puțin sistemele de coordonate de referință de la punctul 1 al anexei I la Directiva 2007/2/CE.
2. Formatul imaginii
Serviciul de vizualizare trebuie să suporte cel puțin unul dintre formatele următoare de imagini:
— |
formatul Portable Network Graphics (PNG); |
— |
formatul Graphics Interchange Format (GIF), fără compresie. |
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/19 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 977/2009 AL COMISIEI
din 19 octombrie 2009
de aprobare a unor modificări minore ale caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în registrul de specialități tradiționale garantate [Boerenkaas (STG)]
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (1), în special articolul 9 alineatul (4) primul paragraf,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 509/2006, Comisia a analizat cererea Țărilor de Jos de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al specialității tradiționale garantate „Boerenkaas”, înregistrată prin Regulamentul (CE) nr. 149/2007 al Comisiei (2). |
(2) |
Cererea are ca scop modificarea caietului de sarcini astfel încât, atunci când fabricarea brânzei „Boerenkaas” este sezonieră, controalele să se efectueze în timpul perioadei de fabricare o dată la șase-opt săptămâni. Iar în cazul în care o întreprindere produce mai puțin de 25 000 kilograme de „Boerenkaas” pe an, controalele se efectuează de două ori pe an. Aceste modificări se propun pentru a evita ca întreprinderile mici să se confrunte cu costuri de control ridicate. |
(3) |
Comisia a examinat modificarea în cauză și a hotărât că este justificată. Deoarece modificarea este minoră în sensul articolului 11 alineatul (1) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 509/2006, Comisia o poate aproba fără a recurge la procedura prezentată la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 9 din respectivul regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Caietul de sarcini al specialității tradiționale garantate „Boerenkaas” se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Caietul de sarcini actualizat figurează în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(2) JO L 46, 16.2.2007, p. 18.
ANEXA I
Caietul de sarcini al specialității tradiționale garantate „Boerenkaas” se modifică după cum urmează:
Următoarele fraze se adaugă la punctul 3.9 din caietul de sarcini cu privire la cerințele minime și procedurile de control al specificității:
„Atunci când fabricarea brânzei «Boerenkaas» este sezonieră, controalele se efectuează în timpul perioadei de fabricare o dată la șase-opt săptămâni. În cazul în care o întreprindere produce mai puțin de 25 000 kilograme de «Boerenkaas» pe an, controalele se efectuează de două ori pe an.”
ANEXA II
„3. Caietul de sarcini actualizat
3.1. Denumirea (denumirile) care trebuie înregistrată (înregistrate) [articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
«Boerenkaas» (numai în olandeză)
3.2. Denumirea
|
Este specifică în sine |
|
Exprimă specificitatea produsului agricol sau alimentar |
Denumirea «Boerenkaas» este corelată în mod specific cu un produs fabricat în mod tradițional la fermă din lapte crud provenit în cea mai mare parte de la șeptelul propriu al fermei. Cuvântul «Boeren» înseamnă fermier, prin urmare Boerenkaas e produsă de către fermieri la fermă.
3.3. Rezervarea denumirii solicitată în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006
|
Înregistrare cu rezervarea denumirii |
|
Înregistrare fără rezervarea denumirii |
3.4. Tipul de produs [a se vedea anexa II]
Clasa 1.3. |
Brânză |
3.5. Descrierea produsului agricol sau alimentar căruia i se aplică denumirea de la punctul 3.1 [articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
«Boerenkaas» e o brânză (semi)tare produsă din lapte crud de bovine, caprine, ovine sau bivolițe. Conținutul de grăsime al «Boerenkaas» variază în funcție de conținutul de grăsime al laptelui utilizat.
Brânza poate conține chimion sau alte semințe, plante aromatice și/sau condimente. Brânza devine mai densă și mai uscată pe măsură ce devine mai veche și se maturează mai îndelung, obținându-se astfel o brânză tare.
Câteva exemple de denumiri ale produselor sunt: «Goudse Boerenkaas», «Goudse Boerenkaas met kruiden», «Edammer Boerenkaas», «Leidse Boerenkaas», «Boerenkaas van geitenmelk» și «Boerenkaas van schapenmelk».
3.6. Descrierea metodei de fabricare a produsului agricol sau alimentar căruia i se aplică denumirea de la punctul 3.1 [articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
Materia primă utilizată poate fi:
(a) |
lapte crud; |
(b) |
smântână sau lapte parțial sau integral degresat obținute direct din laptele menționat la litera (a); |
(c) |
apă. |
Laptele utilizat nu trebuie să fi fost supus unui tratament termic la peste 40 °C; activitatea fosfatazei trebuie să fie compatibilă cu cea a laptelui crud utilizat.
Laptele trebuie să fie prelucrat în brânză într-un interval de maximum 40 de ore de la mulgere.
(a) |
Culturi de microorganisme care produc acid lactic, acid propionic și arome (nemodificate genetic) |
(b) |
Cheag [în sensul articolului 5 litera (a) din Decretul privind produsele lactate] |
(c) |
Clorură de calciu |
(d) |
Azotat de sodiu |
(e) |
Semințe, plante aromatice și/sau condimente |
(f) |
Clorură de sodiu (prin cufundare în saramură) |
— |
Laptele crud coagulează într-un interval de maximum 40 de ore de la mulgere la o temperatură de aproximativ 30 °C. |
— |
Acidificarea are loc sub acțiunea unei culturi de tulpini mixte de bacterii de acid lactic. |
— |
După tăiere, amestecare și scurgerea parțială a zerului, amestecul de zer și coagul se spală o dată sau de două ori cu apă fierbinte, astfel încât temperatura amestecului să nu depășească 37 °C. |
— |
După prelucrare, coagulul se pune în forme pentru brânză. |
— |
Înaintea sau în timpul presării se imprimă pe brânză o marcă de cazeină cu numele «Boerenkaas», precum și, în măsura posibilului, tipul de lapte. |
— |
După presare și acidificare timp de mai multe ore, brânza se cufundă într-o soluție de saramură conținând sare de bucătărie (clorură de sodiu) în proporție de 18-22 %. |
— |
Perioada minimă de maturare la fermă, la o temperatură de cel puțin 12 °C, este de 13 zile, calculate începând cu a doua zi de la începerea prelucrării. |
— |
Pentru a dobândi pe deplin aroma sa caracteristică, «Boerenkaas» se lasă în continuare la maturat, fie în sala de maturare de la fermă, fie în localurile comercianților de brânzeturi. Durata procesului de maturare variază de la câteva săptămâni până la un an sau mai mult. |
3.7. Specificitatea produsului agricol sau alimentar [articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
«Boerenkaas» e o brânză produsă la fermă din lapte crud de bovine, caprine, ovine sau bivolițe. Cel puțin jumătate din cantitatea de lapte trebuie să provină de la șeptelul propriu al fermei. Laptele poate fi cumpărat de la cel mult două alte ferme producătoare de lactate, dar cantitatea totală cumpărată nu poate să fie mai mare decât producția proprie.
Proprietăți |
«Goudse Boerenkaas» |
«Leidse Boerenkaas» |
«Edammer Boerenkaas» |
«Boerenkaas (van geitenmelk)», «Boerenkaas (van schapenmelk)», «Boerenkaas (van buffelmelk)» |
Materia primă |
lapte de vacă |
lapte de vacă |
lapte de vacă |
lapte de capră, lapte de oaie, lapte de bivoliță |
Prezentare |
în formă de Gouda (cilindru plat cu marginile rotunjite) |
în formă de Leiden (cilindru plat cu marginile unghiulare) |
în formă rotundă sau alungită |
|
Crustă |
crustă albă spre galbenă, acoperită, dacă este necesar, cu un înveliș |
crustă roșie, acoperită, dacă este necesar, cu un înveliș |
crustă albă spre galbenă, acoperită, dacă este necesar, cu un înveliș |
crustă albă spre galbenă, acoperită, dacă este necesar, cu un înveliș |
Textură |
de la semitare la moale și maleabilă |
de la semitare la tare, ușor de feliat |
de la moale la semitare sau tare, ușor de feliat |
de la semitare la moale și maleabilă |
Formarea găurilor |
găuri răspândite regulat prin brânză, cu diametrul de 2 până la aproximativ 15 mm; fără fisuri (mai lungi de 1 cm) |
găuri mici în număr limitat, apărute în timpul fabricării, răspândite regulat prin brânză, cu diametrul de 1-3 mm; fără fisuri |
număr limitat de găuri, răspândite regulat prin brânză, cu diametrul de 2 până la aproximativ 8 mm; fără fisuri |
găuri răspândite uniform sau textură omogenă |
pH |
între 5,20 și 5,40 după 12 zile |
între 5,20 și 5,30 după 12 zile |
între 5,20 și 5,30 după 12 zile |
între 5,10 și 5,30 după 12 zile |
Conținutul de grăsime al substanței uscate (%) |
foarte grasă, cel puțin 48 % |
30 % +, conținut de grăsime în substanța uscată de mai mult de 30 %, dar mai puțin de 35 %; sau 35 % +, conținut de grăsime în substanța uscată de mai mult de 35 %, dar mai puțin de 40 % |
40 % +, conținut de grăsime în substanța uscată de mai mult de 40 %, dar mai puțin de 45 % |
cel puțin 45 % + |
Conținut maxim de apă |
42,5 % (la 12 zile de la fabricare) |
45 % (la 12 zile de la fabricare) |
47 % (la 12 zile de la fabricare) |
46 % (la 12 zile de la fabricare) |
Conținutul de sare (%) |
0,4 % până la maximum 4 % sare în brânza uscată |
0,4 % până la maximum 4 % sare în brânza uscată |
0,4 % până la maximum 5 % sare în brânza uscată |
0,4 % până la maximum 4 % sare în brânza uscată |
Ingrediente adiționale |
eventual chimion, semințe, plante aromatice și/sau condimente |
chimion |
eventual chimion |
eventual semințe, plante aromatice și/sau condimente |
Durată minimă de maturare |
13 zile, calculate începând cu a doua zi de la începerea fabricării |
13 zile, calculate începând cu a doua zi de la începerea fabricării |
13 zile, calculate începând cu a doua zi de la începerea fabricării |
13 zile, calculate începând cu a doua zi de la începerea fabricării |
Temperatura minimă de maturare |
12 °C |
12 °C |
12 °C |
12 °C |
Activitatea fosfatazei |
nivel normal pentru laptele crud |
nivel normal pentru laptele crud |
nivel normal pentru laptele crud |
nivel normal pentru laptele crud |
3.8. Caracterul tradițional al produsului agricol sau alimentar [articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
Denumirea «Boerenkaas» este corelată în mod specific cu un produs fabricat în mod tradițional la fermă din lapte crud provenit în cea mai mare parte de la șeptelul propriu al fermei.
Laptele a fost prelucrat în totalitate la fermă până în 1874, după care s-a introdus progresiv prelucrarea industrială. Laptele utilizat la fabricarea brânzei a început să fie pasteurizat în primii ani ai secolului al douăzecilea. Pasteurizarea a însemnat pierderea caracterului de brânză fabricată artizanal la fermă. Dar metodele tradiționale de prelucrare a laptelui crud au fost folosite în continuare în ferme.
Brânza fabricată pe bază de lapte crud este mai gustoasă, fiind caracterizată printr-un gust mai pronunțat, mai întreg și mai puternic, datorat enzimelor prezente în mod natural în lapte, de exemplu lipaza laptelui, și florei bacteriene care se dezvoltă în lapte în timpul mulgerii și după aceea. Aceasta diferențiază, în opinia a numeroși consumatori, gustul «Boerenkaas» de cel al brânzei fabricate în mod industrial. În plus, gustul se accentuează pe măsură ce avansează maturarea.
În 1982, hotărârea și decretul privind brânzeturile, stabilite pe baza Legii privind calitatea produselor agricole, au introdus norme noi referitoare la calitatea brânzei, la originea laptelui și la metodele de fabricare. Marca națională respectivă furnizează garanția că «Boerenkaas» este produsă la fermă din lapte crud care este păstrat doar pentru o scurtă perioadă și care provine în cea mai mare parte de la șeptelul propriu al fermei.
Această legislație oferă de asemenea posibilitatea de a utiliza, pe lângă laptele de vacă, și lapte de capră, oaie și bivoliță, precum și posibilitatea de a fabrica brânza din lapte crud cu un conținut redus de grăsime.
Elementele de mai sus ilustrează în mod clar caracterul specific atât al materiei prime utilizate, cât și al metodei de producție.
3.9. Cerințe minime și proceduri de control al specificității [articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]
Cerințele din prezentul caiet de sarcini, așa cum au fost prezentate în secțiunea 3.6 (Descrierea metodei de fabricare a produsului agricol sau alimentar căruia i se aplică denumirea de la punctul 3.1) și în tabelul din secțiunea 3.7 {Specificitatea produsului agricol sau alimentar [articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1216/2007]}, se aplică «Boerenkaas» ca specialitate tradițională garantată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 509/2006.
Fiecare fermă este controlată o dată la șase-opt săptămâni pentru a se garanta folosirea laptelui crud proaspăt (vechi de cel mult 40 de ore) la fabricarea brânzei și pentru a se verifica utilizarea mărcii de cazeină. O dată pe an se efectuează controale administrative pentru a se verifica din ce ferme provine laptele utilizat. Controalele privind respectarea cerințelor privind compoziția se referă la conținutul de grăsime în substanța uscată, conținutul de apă și conținutul de sare în substanța uscată și se efectuează simultan o dată la șase-opt săptămâni (1).
În plus, prin procedura de control se verifică respectarea celorlalte proprietăți caracteristice ale diferitelor tipuri de «Boerenkaas» prezentate în tabelul din secțiunea 3.7. Controalele proprietăților caracteristice se efectuează vizual, simultan o dată la șase-opt săptămâni.
(1) Atunci când fabricarea brânzei «Boerenkaas» este sezonieră, controalele se efectuează în timpul perioadei de fabricare o dată la șase-opt săptămâni. În cazul în care o întreprindere produce mai puțin de 25 000 kilograme de «Boerenkaas» pe an, controalele se efectuează de două ori pe an.”
DIRECTIVE
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/25 |
DIRECTIVA 2009/114/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 septembrie 2009
de modificare a Directivei 87/372/CEE a Consiliului privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),
întrucât:
(1) |
Directiva 87/372/CEE a Consiliului (3), completată de Recomandarea Consiliului din 25 iunie 1987 privind introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (4) și de Rezoluția Consiliului din 14 decembrie 1990 privind stadiul final al introducerii coordonate în Comunitate a comunicațiilor mobile digitale celulare publice terestre paneuropene (GSM) (5), a recunoscut necesitatea de a utiliza în mod optim, pentru dezvoltarea economică a Comunității, resursele oferite de rețelele moderne de telecomunicații, în special de radiotelefonia mobilă. De asemenea, a fost recunoscută oportunitatea unică de a stabili comunicații mobile cu adevărat paneuropene prin trecerea la sistemul de comunicații mobile digitale celulare din a doua generație. |
(2) |
Benzile de frecvențe de 890-915 MHz și 935-960 MHz au fost rezervate pentru un serviciu paneuropean de comunicații mobile publice digitale celulare care să fie furnizat în fiecare stat membru, pe baza unei specificații comune, cunoscută sub numele de GSM. Ulterior, așa-numita bandă de extindere (880-890 MHz și 925-935 MHz) a devenit disponibilă pentru GSM și, împreună, aceste benzi de frecvență sunt cunoscute sub denumirea de banda de 900 MHz. |
(3) |
Începând cu 1987, au fost dezvoltate noi tehnologii radio digitale, capabile să asigure comunicații electronice paneuropene inovatoare, care pot funcționa alături de GSM în banda de 900 MHz într-un context reglementar mai neutru din punct de vedere tehnologic decât înainte. Banda de 900 MHz are bune caracteristici de propagare, acoperind distanțe mai mari decât cele acoperite de benzile de frecvență mai ridicată și permițând extinderea serviciilor moderne de voce, date și multimedia în regiuni mai puțin populate și în zonele rurale. |
(4) |
În paralel cu menținerea accesului la GSM pentru utilizatorii din întreaga Europă, pentru a contribui la realizarea obiectelor pieței interne și ale Comunicării Comisiei din 1 iunie 2005 intitulată „Inițiativa i2010 – O societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă” și pentru a favoriza creșterea la maximum a concurenței prin punerea la dispoziția utilizatorilor a unei game largi de servicii și tehnologii, utilizarea benzii de 900 MHz ar trebui să fie disponibilă și pentru alte tehnologii care să furnizeze noi servicii paneuropene compatibile și avansate care să funcționeze alături de GSM. |
(5) |
Utilizarea viitoare a benzii de 900 MHz și, în special, perioada pentru care GSM va rămâne tehnologia de referință pentru coexistența tehnică în această bandă reprezintă o chestiune de importanță strategică pentru piața internă. Aceasta ar trebui analizată împreună cu alte aspecte ale politicii comunitare privind accesul fără fir în cadrul viitoarelor programe în domeniul spectrului de frecvențe radio, care urmează să fie adoptate în conformitate cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva-cadru) (6). Aceste programe vor stabili obiectivele și orientările de politică în ceea ce privește planificarea strategică a utilizării spectrului radio, în strânsă cooperare cu Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (RSPG), înființat prin Decizia 2002/622/CE a Comisiei (7). |
(6) |
Liberalizarea utilizării benzii de 900 MHz ar putea genera denaturări ale concurenței. În special, anumiți operatori cărora nu li s-a atribuit nicio frecvență în banda de 900 MHz ar putea fi dezavantajați în materie de costuri și eficiență față de operatorii care vor avea posibilitatea de a furniza servicii 3G în această bandă. În conformitate cu cadrul de reglementare privind comunicațiile electronice, în special cu Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (8), statele membre pot modifica și/sau revizui drepturile de utilizare a spectrului de frecvențe și dispun, prin urmare, de instrumentele necesare pentru a soluționa eventualele denaturări, dacă se impune acest lucru. |
(7) |
În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive statele membre ar trebui să transpună Directiva 87/372/CEE, astfel cum a fost modificată, în legislația națională. Chiar dacă aceasta nu necesită în sine ca statele membre să modifice drepturile de utilizare existente sau să inițieze o procedură de autorizare, statele membre trebuie să respecte cerințele Directivei 2002/20/CE de îndată ce banda de 900 MHz este disponibilă în conformitate cu prezenta directivă. În această acțiune, statele membre ar trebui în special să analizeze dacă punerea în aplicare a prezentei directive ar putea genera denaturări ale concurenței pe piețele de comunicații mobile în cauză. Dacă răspunsul este afirmativ, statele membre trebuie să analizeze dacă se justifică în mod obiectiv și dacă modificarea drepturilor operatorilor cărora li s-au acordat drepturi de utilizare a frecvențelor din banda de 900 MHz este proporțională, iar acolo unde această măsură se dovedește a fi proporțională, să revizuiască aceste drepturi de utilizare și să le redistribuie pentru a soluționa denaturările apărute. Orice decizie în acest sens trebuie să fie precedată de o consultare publică. |
(8) |
Orice spectru de frecvență pus la dispoziție în baza prezentei directive ar trebui să se aloce într-o manieră transparentă și astfel încât să se asigure că nu au loc denaturări ale concurenței pe piețele relevante. |
(9) |
Pentru ca și alte sisteme să poată funcționa alături de sistemele GSM în aceeași bandă, ar trebui evitate interferențele dăunătoare prin aplicarea condițiilor tehnice de utilizare aplicabile în cazul altor tehnologii decât GSM care utilizează banda de 900 MHz. |
(10) |
Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (9) permite Comisiei să adopte măsuri tehnice de aplicare pentru a asigura condiții armonizate în ceea ce privește disponibilitatea și utilizarea eficientă a spectrului de frecvențe radio. |
(11) |
La cererea Comisiei, Conferința Europeană a Administrațiilor Poștei și Telecomunicațiilor (CEPT) a elaborat rapoarte tehnice care au demonstrat că sistemele UMTS (sistemul universal de comunicații mobile) pot funcționa alături de sistemele GSM în banda de 900 MHz. Prin urmare, banda de 900 MHz ar trebui deschisă pentru UMTS, sistem care poate funcționa alături de sistemele GSM, precum și pentru alte sisteme, imediat ce se poate demonstra că acestea pot funcționa alături de sistemele GSM, în conformitate cu procedura prevăzută de decizia privind spectrul de frecvențe radio, în vederea adoptării unor condiții armonizate în ceea ce privește disponibilitatea și utilizarea eficientă a spectrului de frecvențe radio. În cazul în care un stat membru decide să aloce drepturi de utilizare sistemelor care folosesc specificația UMTS 900, aplicarea Deciziei privind spectrul de frecvențe radio și a dispozițiilor Directivei 2002/21/CE va garanta că aceste sisteme sunt protejate de interferențele dăunătoare ale altor sisteme operaționale. |
(12) |
Ar trebui să se garanteze o protecție adecvată pentru utilizatorii benzilor care fac obiectul prezentei directive și pentru utilizatorii actuali ai benzilor adiacente. De asemenea, ar trebui să se țină cont și de sistemele potențiale pentru comunicațiile din aviație de peste 960 MHz, care contribuie la atingerea obiectivelor politicilor comunitare din acest sector. În această privință, CEPT a elaborat un aviz tehnic. |
(13) |
Flexibilitatea în cadrul gestionării spectrului de frecvențe și accesul la spectrul de frecvențe ar trebui îmbunătățite pentru a contribui la atingerea obiectivelor pieței interne a comunicațiilor electronice. Prin urmare, banda de 900 MHz ar trebui să fie deschisă altor sisteme pentru furnizarea altor servicii paneuropene, de îndată ce se poate demonstra că aceste sisteme pot funcționa alături de sistemele GSM. |
(14) |
Pentru a permite implementarea de noi tehnologii digitale în banda de 900 MHz alături de sistemele GSM, Directiva 87/372/CEE ar trebui să fie modificată și ar trebui eliminate dispozițiile care rezervă această bandă în exclusivitate pentru GSM, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Modificări ale Directivei 87/372/CEE
Directiva 87/372/CEE se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1 (1) Statele membre pun benzile de frecvență de 880-915 MHz și 925-960 MHz (banda de 900 MHz) la dispoziția sistemelor GSM și UMTS, precum și la dispoziția altor sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care pot funcționa alături de sistemele GSM, în conformitate cu măsurile tehnice de aplicare adoptate în temeiul Deciziei nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (10). (2) La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre analizează dacă alocarea existentă a benzii de 900 MHz în beneficiul operatorilor de comunicații mobile care activează pe teritoriile lor este de natură să denatureze concurența pe piețele respective și, acolo unde acest lucru este justificat și proporțional, statele membre soluționează aceste denaturări în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (11). |
2. |
Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
|
3. |
Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 3 (1) Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare conformării la prezenta directivă până la 9 mai 2010. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor măsuri, precum și un tabel de corespondență între măsurile respective și prezenta directivă. Atunci când statele membre adoptă măsurile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitățile de efectuare a acestei trimiteri. (2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.” |
4. |
Articolul 4 se elimină. |
Articolul 2
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Strasbourg, 16 septembrie 2009.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. BUZEK
Pentru Consiliu
Președintele
C. MALMSTRÖM
(1) Avizul din 25 februarie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) Avizul Parlamentului European din 6 mai 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 27 iulie 2009.
(3) JO L 196, 17.7.1987, p. 85.
(4) JO L 196, 17.7.1987, p. 81.
(5) JO C 329, 31.12.1990, p. 25.
(6) JO L 108, 24.4.2002, p. 33.
(7) JO L 198, 27.7.2002, p. 49.
(8) JO L 108, 24.4.2002, p. 21.
(9) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
(10) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
(11) JO L 108, 24.4.2002, p. 21.”
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
DECIZII
Parlamentul European și Consiliu
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/28 |
DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 septembrie 2009
privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară
(2009/764/CE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (1), în special punctul 28,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (2), în special articolul 12 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei,
întrucât:
(1) |
Fondul european de ajustare la globalizare („fondul”) a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii. |
(2) |
Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 permite mobilizarea fondului în limita unui plafon anual de 500 de milioane EUR. |
(3) |
La 29 decembrie 2008, Spania a prezentat o solicitare de mobilizare a fondului în ceea ce privește concedierile din sectorul produselor textile. Solicitarea îndeplinește condițiile pentru fixarea contribuțiilor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. În consecință, Comisia propune mobilizarea unei sume de 3 306 750 EUR. |
(4) |
La 23 ianuarie 2009, Portugalia a prezentat o solicitare de mobilizare a fondului în ceea ce privește concedierile din sectorul produselor textile. Solicitarea îndeplinește condițiile pentru fixarea contribuțiilor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. În consecință, Comisia propune mobilizarea unei sume de 832 800 EUR. |
(5) |
Prin urmare, fondul ar trebui să fie mobilizat pentru a oferi o contribuție financiară pentru solicitările depuse de Spania și Portugalia, |
DECID:
Articolul 1
În cadrul bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2009, Fondul european de ajustare la globalizare este mobilizat pentru a se acorda suma de 4 139 550 EUR în credite de angajament și de plată.
Articolul 2
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Strasbourg, 16 septembrie 2009.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. BUZEK
Pentru Consiliu
Președintele
C. MALMSTRÖM
(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
Comisie
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/30 |
DECIZIA COMISIEI
din 15 octombrie 2009
privind o cerere de scutire de la taxa pe vehicule, depusă de Franța în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) din Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri
[notificată cu numărul C(2009) 7761]
(Numai textul în limba franceză este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/765/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (1), în special articolul 6,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Directiva 1999/62/CE, statele membre pot aplica tarife reduse sau scutiri pentru vehiculele care circulă numai ocazional pe drumurile publice ale statului membru în care au fost înmatriculate și care sunt utilizate de către persoane fizice sau juridice a căror ocupație principală nu este transportul de mărfuri, cu condiția ca activitățile de transport desfășurate de aceste vehicule să nu provoace denaturări ale concurenței. Aplicarea acestor tarife reduse sau scutiri este supusă acordului Comisiei. |
(2) |
Franța a solicitat Comisiei reînnoirea, până la 31 decembrie 2014, a acordului său, dat prin Decizia 2005/449/CE (2), pentru scutirea de la taxa pe vehicule în conformitate cu Directiva 1999/62/CE, a vehiculelor de 12 tone sau mai mult, care sunt utilizate exclusiv pentru lucrări publice și industriale în Franța. |
(3) |
Condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Directiva 1999/62/CE sunt îndeplinite având în vedere că vehiculele respective nu utilizează drumurile publice în mod permanent, nu sunt folosite pentru transportul de mărfuri și, în plus, aplicarea, în cazul acestora, a unei scutiri de la taxa pe vehicule nu conduce la denaturarea concurenței deoarece ele nu pot fi utilizate pentru transportul niciunei mărfi în afara celei instalate permanent pe vehicul și utilizate de acesta pentru propria activitate. |
(4) |
Acordul trebuie dat pentru o perioadă limitată, pentru a permite Comisiei revizuirea scutirii de la taxa pe vehicule. |
(5) |
Prin urmare, scutirea solicitată de Franța trebuie aprobată, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Comisia aprobă acordarea până la 31 decembrie 2014 a unei scutiri de la taxa pe vehicule în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Directiva 1999/62/CE pentru vehiculele enumerate în continuare, de 12 tone sau mai mult, care sunt folosite exclusiv pentru transportarea unor echipamente instalate permanent, destinate lucrărilor publice și industriale în Franța:
1. |
echipamente de ridicat și manipulat cu autopropulsie (macarale montate pe un șasiu cu roți); |
2. |
pompe sau stații de pompare mobile montate permanent pe un șasiu cu roți; |
3. |
grupuri motocompresoare mobile montate permanent pe un șasiu cu roți; |
4. |
betoniere și pompe de beton montate permanent pe un șasiu cu roți (cu excepția betonierelor cu tambur pentru transportul betonului); |
5. |
grupuri electrogene mobile montate permanent pe un șasiu cu roți; |
6. |
mașini de găurit mobile montate permanent pe un șasiu cu roți. |
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.
Adoptată la Bruxelles, 15 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Antonio TAJANI
Vicepreședinte
(1) JO L 187, 20.7.1999, p. 42.
(2) JO L 158, 21.6.2005, p. 23.
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/32 |
DECIZIA COMISIEI
din 16 octombrie 2009
privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii paneuropene de comunicații electronice în cadrul Comunității
[notificată cu numărul C(2009) 7801]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/766/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (1), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
Benzile de frecvențe cuprinse între 890-915 MHz și cele cuprinse între 935-960 MHz au fost rezervate și urmau să fie ocupate pentru serviciul de comunicații mobile digitale celulare paneuropene publice, asigurat în fiecare dintre statele membre conform unei specificații comune, prevăzut de Directiva 87/372/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (2), completată de Recomandarea Consiliului din 25 iunie 1987 privind introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (3) și de Rezoluția Consiliului din 14 decembrie 1990 privind stadiul final al introducerii coordonate în Comunitate a comunicațiilor mobile digitale celulare publice terestre pan-europene (GSM) (4). |
(2) |
Directiva 2009/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) modifică Directiva 87/372/CEE și deschide benzile de frecvențe 880-915 MHz și 925-960 MHz (banda de 900 MHz) pentru Sistemul universal de telecomunicații mobile (Universal Mobile Telecommunications System – UMTS) și pentru alte sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care pot coexista alături de Sistemul global de comunicații mobile (Global System for Mobile communications – GSM), în conformitate cu măsurile tehnice de implementare adoptate în temeiul Deciziei nr. 676/2002/CE (denumită în continuare „Decizia privind spectrul de frecvențe radio”). Prin urmare, trebuie adoptate măsuri tehnice care să permită coexistența GSM și a altor sisteme în banda de frecvențe de 900 MHz. |
(3) |
Benzile de frecvențe 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz (banda de 1 800 MHz) au devenit disponibile pentru operare în sistemul GSM și sunt utilizate în prezent de sistemele GSM din întreaga Europă. Banda de 1 800 MHz trebuie, de asemenea, deschisă, în aceleași condiții ca banda de 900 MHz, pentru alte sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care pot coexista alături de sistemele GSM. |
(4) |
Utilizarea actuală a GSM în banda de 1 800 MHz trebuie protejată la nivelul Comunității în condițiile în care există o cerere rezonabilă pentru acest serviciu, conform principiului de protejare a utilizării GSM în banda de 900 MHz, enunțat în Directiva 87/372/CEE. |
(5) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia privind spectrul de frecvențe radio, Comisia a emis un mandat la data de 5 iulie 2006 în favoarea Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (denumită în continuare „CEPT”) pentru a stabili condiții tehnice cât mai puțin restrictive pentru benzile de frecvențe vizate în contextul WAPECS (Wireless Access Policy for Electronic Communications Services) și care cuprind benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz. |
(6) |
Neutralitatea tehnologică și neutralitatea serviciilor reprezintă obiective de politică, susținute de statele membre în avizul Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio – Radio Spectrum Policy Group (denumit în continuare RSPG) cu privire la WAPECS din 23 noiembrie 2005, în vederea unei utilizări mai flexibile a spectrului. În avizul său cu privire la WAPECS, RSPG consideră că aceste obiective de politică trebuie introduse gradual, și nu în mod brusc, astfel încât să se evite perturbarea pieței. Comisia și-a prezentat punctele de vedere referitoare la utilizarea mai flexibilă a spectrului în comunicarea sa privind „Accesul rapid la spectrul de frecvențe pentru serviciile de comunicații electronice fără fir prin mărirea flexibilității” (6), care subliniază, printre altele, necesitatea unei soluții coerente și proporționale cu privire la benzile pentru comunicații mobile de generația a doua și a treia, în contextul introducerii unei utilizări flexibile a spectrului pentru serviciile de comunicații electronice. |
(7) |
În conformitate cu abordarea adoptată prin Directiva 87/372/CEE cu privire la deschiderea benzii de 900 MHz, banda de 1 800 MHz utilizată în prezent pentru GSM trebuie desemnată atât pentru acest sistem, cât și pentru alte sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care să poată coexista alături de sistemele GSM, iar statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a proteja continuitatea funcționării sistemelor GSM în eventualitatea unor interferențe prejudiciabile. |
(8) |
Orice alt sistem implementat în benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz trebuie să fie compatibil din punct de vedere tehnic atât cu rețelele adiacente exploatate de alți titulari de drepturi asupra acestor benzi, cât și cu utilizarea benzilor de frecvențe adiacente celor de 900 MHz și de 1 800 MHz. |
(9) |
Pentru măsurile de armonizare în temeiul Deciziei privind spectrul de frecvențe radio, compatibilitatea tehnică se dovedește prin studii de compatibilitate realizate de CEPT pe baza unui mandat din partea Comisiei. Aceste studii ar trebui să contribuie la definirea condițiilor tehnice necesare asigurării coexistenței unui număr din ce în ce mai mare de sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice. Este necesar să se întocmească o listă a sistemelor care dau dovadă de o astfel de compatibilitate tehnică, listă care să fie, în funcție de situație, modificată de Comisie, cu sprijinul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio și conform principiilor WAPECS, mărindu-se astfel în timp numărul sistemelor cu acces armonizat la benzile de 900 și 1 800 MHz. |
(10) |
Pornind de la o serie de investigații tehnice, în special Rapoartele 82 și 96 elaborate de Comitetul pentru comunicații electronice (CCE) al CEPT, și de la răspunsul la mandatul din 5 iulie 2006 inclus în Raportul 19, CEPT a ajuns la concluzia că rețelele UMTS/900/1 800 pot fi implementate în zone urbane, suburbane și rurale alături de rețelele GSM/900/1 800, utilizându-se valori corespunzătoare pentru separarea frecvențelor purtătoare. |
(11) |
Rezultatele mandatului CEPT trebuie să devină aplicabile în Comunitate și să fie implementate imediat de către statele membre, având în vedere cererea pieței în favoarea introducerii UMTS în aceste benzi. De asemenea, statele membre trebuie să garanteze că UMTS oferă protecție adecvată sistemelor existente în benzile adiacente. |
(12) |
Pentru a dispune de o flexibilitate mai mare păstrând în același timp acoperirea paneuropeană necesară prin servicii de comunicații electronice în benzi de frecvențe armonizate, este necesar ca statele membre să fie, de asemenea, abilitate să permită introducerea în benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz a altor sisteme alături de GSM, precum și a altor sisteme terestre identificate capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice, cu condiția să asigure coexistența unor astfel de sisteme terestre. |
(13) |
Gestionarea tehnică a spectrului de frecvențe radio include armonizarea și asignarea frecvențelor. Această armonizare trebuie să reflecte cerințele care rezultă din principiile politicii generale adoptate la nivel comunitar. Cu toate acestea, gestionarea tehnică a spectrului de frecvențe radio nu acoperă procedurile de asignare și de acordare a licențelor (inclusiv coordonarea acestora în timp), nici deciziile de utilizare a procedurilor de selecție concurențială în vederea asignării frecvențelor radio. |
(14) |
Diferențele dintre situațiile existente la nivel național ar putea duce la denaturări ale concurenței. Cadrul de reglementare existent oferă statelor membre mijloacele necesare pentru a rezolva aceste probleme într-un mod proporțional, nediscriminatoriu și obiectiv, în conformitate cu legislația comunitară, în special cu Directiva 87/372/CEE, Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (7) și cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) (8). |
(15) |
Utilizarea spectrului trebuie să răspundă cerințelor dreptului comunitar privind protecția sănătății publice, în special cerințelor Directivei 2004/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (9) și ale Recomandării 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz până la 300 GHz) (10). În ceea ce privește echipamentele radio, protecția sănătății este asigurată prin respectarea în cazul acestor echipamente a cerințelor esențiale ale Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora (11). |
(16) |
Pentru a asigura utilizarea eficace a benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz și pe termen lung, este indicat ca administrațiile să realizeze în continuare studii destinate să contribuie la creșterea eficienței și la promovarea utilizării inovatoare. În vederea revizuirii prezentei decizii astfel încât să se includă și alte tehnologii, aceste studii, dar și alte studii realizate de CEPT pe baza unor noi mandate, ar putea demonstra că și alte sisteme în afară de GSM și UMTS au capacitatea de a furniza servicii terestre de comunicații electronice cu acoperire paneuropeană și de a asigura compatibilitatea tehnică cu GSM ȘI UMTS prin mijloace adecvate. |
(17) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prezenta decizie vizează armonizarea condițiilor tehnice pentru punerea la dispoziție și utilizarea eficientă a benzii de 900 MHz, în conformitate cu Directiva 87/372/CEE, și a benzii de 1 800 MHz pentru sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice.
Articolul 2
În sensul prezentei decizii:
(a) |
„sistem GSM” înseamnă o rețea de comunicații electronice conformă cu standardele GSM publicate de ETSI, mai exact EN 301 502 și EN 301 511; |
(b) |
„banda de 900 MHz” înseamnă benzile 880-915 MHz și 925-960 MHz; |
(c) |
„banda de 1 800 MHz” înseamnă benzile 1 710-1 785 MHz și 1 805-1 880 MHz. |
Articolul 3
Sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice care coexistă alături de sistemele GSM în banda de 900 MHz în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 87/372/CEE sunt enumerate în anexă. Acestea vor trebui să respecte condițiile și termenele de implementare prevăzute în anexa menționată.
Articolul 4
(1) Banda de 1 800 MHz va fi desemnată și pusă la dispoziția sistemelor GSM până la 9 noiembrie 2009.
(2) Banda de 1 800 MHz va fi desemnată și pusă la dispoziția altor sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice enumerate în anexă, sub rezerva respectării condițiilor și termenelor de implementare prevăzute în aceasta.
Articolul 5
(1) Statele membre pot desemna și pune la dispoziție benzile de 900 MHz și de 1 800 MHz și pentru alte sisteme terestre care nu sunt enumerate în anexă, cu condiția să garanteze că:
(a) |
aceste sisteme pot coexista alături de sistemele GSM; |
(b) |
aceste sisteme pot coexista alături de alte sisteme enumerate în anexă, atât pe teritoriul lor, cât și în statele membre vecine. |
(2) Statele membre garantează că celelalte sisteme menționate la articolul 3 și la articolul 4 alineatul (2), precum și la alineatul (1) din prezentul articol oferă protecție corespunzătoare sistemelor din benzile adiacente.
Articolul 6
Statele membre supraveghează utilizarea benzilor de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru a garanta utilizarea eficientă a acestora și raportează în special Comisiei orice eventuală necesitate de revizuire a anexei.
Articolul 7
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Viviane REDING
Membru al Comisiei
(1) JO L 108, 24.4.2002, p. 1.
(2) JO L 196, 17.7.1987, p. 85.
(3) JO L 196, 17.7.1987, p. 81.
(4) JO C 329, 31.12.1990, p. 25.
(5) A se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial.
(6) COM(2007) 50.
(7) JO L 108, 24.4.2002, p. 21.
(8) JO L 108, 24.4.2002, p. 33.
(9) JO L 159, 30.4.2004, p. 1.
(10) JO L 199, 30.7.1999, p. 59.
(11) JO L 91, 7.4.1999, p. 10.
ANEXĂ
LISTA SISTEMELOR TERESTRE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3 ȘI LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (2)
Următorii parametri tehnici urmează să se aplice ca una dintre condițiile indispensabile în vederea asigurării coexistenței, în absența unor acorduri bilaterale sau multilaterale între rețele învecinate, fără a împiedica aplicarea unor parametri tehnici mai puțin riguroși în cazul unui acord în acest sens între operatorii rețelelor respective.
Sisteme |
Parametri tehnici |
Termene-limită de implementare |
||||
UMTS conform standardelor UMTS publicate de ETSI, în special conform standardelor EN 301 908-1, EN 301 908-2, EN 301 908-3 și EN 301 908-11 |
|
9 mai 2010 |
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/36 |
DECIZIA COMISIEI
din 16 octombrie 2009
de stabilire a unor măsuri de facilitare a utilizării procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul „ghișeelor unice” în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne
[notificată cu numărul C(2009) 7806]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/767/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (1), în special articolul 8 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
Obligațiile de simplificare administrativă impuse statelor membre prin capitolul II din Directiva 2006/123/CE, în special articolele 5 și 8, includ obligația de a simplifica procedurile și formalitățile aplicabile accesului la o activitate de servicii și exercitării acesteia și obligația de a garanta că procedurile și formalitățile pot fi îndeplinite cu ușurință de către prestatorii de servicii, la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul „ghișeelor unice”. |
(2) |
Îndeplinirea procedurilor și a formalităților prin intermediul „ghișeelor unice” trebuie să fie posibilă între statele membre, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2006/123/CE. |
(3) |
Pentru a respecta obligația de a simplifica procedurile și formalitățile și pentru a facilita utilizarea transfrontalieră a „ghișeelor unice”, procedurile prin mijloace electronice trebuie să se bazeze pe soluții simple, inclusiv în ceea ce privește utilizarea semnăturilor electronice. În cazurile în care, în urma evaluării adecvate a riscurilor în legătură cu proceduri și formalități concrete, se consideră că este necesar un nivel ridicat de siguranță sau echivalența cu o semnătură de mână, prestatorilor de servicii li s-ar putea solicita, pentru anumite proceduri și formalități, să prezinte semnături electronice avansate, bazate pe un certificat calificat, cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii. |
(4) |
Cadrul comunitar pentru semnăturile electronice a fost stabilit în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (2). Pentru a facilita utilizarea transfrontalieră eficace a semnăturilor electronice avansate bazate pe un certificat calificat, este necesar ca încrederea în aceste semnături electronice să fie ameliorată, indiferent de statul membru în care este stabilit semnatarul sau prestatorul de servicii de certificare care eliberează certificatul calificat. Acest obiectiv poate fi atins prin facilitarea accesului la o formă fiabilă a informațiilor necesare pentru validarea semnăturilor electronice, în special a informațiilor referitoare la prestatori de servicii de certificare care sunt supravegheați/acreditați într-un stat membru și la serviciile furnizate de aceștia. |
(5) |
Este necesar să se garanteze că statele membre publică aceste informații folosind un model comun, pentru a facilita utilizarea lor și pentru a asigura un nivel adecvat de detaliere care permite destinatarului să valideze semnătura electronică, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Utilizarea și acceptarea semnăturilor electronice
(1) Dacă se justifică pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor implicate și în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (3) din Directiva 2006/123/CE, statele membre pot solicita, pentru îndeplinirea anumitor proceduri și formalități prin intermediul ghișeelor unice prevăzute la articolul 8 din Directiva 2006/123/CE, utilizarea de către prestatorul de servicii a unor semnături electronice avansate bazate pe un certificat calificat, cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, în conformitate cu definițiile și dispozițiile Directivei 1999/93/CE.
(2) Statele membre acceptă toate semnăturile electronice avansate bazate pe certificate calificate, cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, pentru îndeplinirea procedurilor și a formalităților menționate la alineatul (1), fără a aduce atingere posibilității statelor membre de a limita această acceptare la semnăturile electronice avansate bazate pe un certificat calificat și create printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, dacă o astfel de măsură este în conformitate cu evaluarea riscurilor menționată la alineatul (1).
(3) Statele membre nu impun pentru acceptarea semnăturilor electronice avansate bazate pe un certificat calificat, cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, condiția respectării unor cerințe care creează obstacole în calea utilizării de către prestatorii de servicii a procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul ghișeelor unice.
(4) Dispozițiile de la alineatul (2) nu împiedică statele membre să accepte semnături electronice, altele decât semnăturile electronice avansate bazate pe un certificat calificat, cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Articolul 2
Crearea, păstrarea și publicarea listelor sigure
(1) Fiecare stat membru creează, menține și publică, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în anexă, o „listă sigură” care conține un minim de informații referitoare la prestatorii de servicii de certificare care eliberează certificate calificate publicului, pe care statele membre îi supraveghează/acreditează.
(2) Statele membre creează și publică cel puțin o listă sigură într-o formă lizibilă pentru om în conformitate cu specificațiile din anexă.
(3) Statele membre transmit Comisiei o notificare cu privire la organismul responsabil pentru crearea, menținerea și publicarea listei sigure, locația unde este publicată lista sigură și orice modificări aduse acesteia.
Articolul 3
Aplicare
Prezenta decizie se aplică de la 28 decembrie 2009.
Articolul 4
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 octombrie 2009.
Pentru Comisie
Charlie McCREEVY
Membru al Comisiei
(1) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
(2) JO L 13, 19.1.2000, p. 12.
Banca Centrală Europeană
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/38 |
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 6 octombrie 2009
de modificare a Deciziei BCE/2007/7 privind termenii și condițiile TARGET2-ECB
(BCE/2009/22)
(2009/768/CE)
COMITETUL EXECUTIV AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 105 alineatul (2) prima și a patra liniuță,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 11.6 și articolele 17, 22 și 23,
întrucât:
(1) |
Banca Centrală Europeană (BCE) participă la TARGET2 în scopul procesării plăților proprii și a plăților clienților săi efectuate în TARGET2 și pentru a furniza, prin intermediul TARGET2, servicii de decontare pentru organizațiile prestatoare de servicii de compensare și de decontare, inclusiv pentru entitățile stabilite în afara Spațiului Economic European (SEE), cu condiția ca acestea să fie supuse supravegherii de către o autoritate competentă și accesul lor la TARGET2-ECB să fi fost aprobat de către Consiliul guvernatorilor. |
(2) |
Comitetul executiv al BCE a adoptat Decizia BCE/2007/7 din 24 iulie 2007 privind termenii și condițiile TARGET2-ECB (1). |
(3) |
Este necesar să fie aduse modificări Deciziei BCE/2007/7: (a) având în vedere noua versiune a platformei comune unice; (b) pentru a clarifica principiile specifice de supraveghere cu privire la localizare pe care entitățile care oferă servicii în euro sunt obligate să le respecte; (c) pentru a reflecta o serie de alte îmbunătățiri tehnice și editoriale și clarificări; și (d) pentru a elimina dispozițiile referitoare la migrarea la TARGET2 care nu mai sunt aplicabile, |
DECIDE:
Articolul 1
La articolul 1 alineatul (1) din Decizia BCE/2007/7, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
„(c) |
furniza servicii de decontare pentru entitățile care administrează sisteme auxiliare, inclusiv pentru entitățile stabilite în afara SEE, cu condiția ca acestea să fie supuse supravegherii de către o autoritate competentă, să respecte cerințele privind supravegherea pentru localizarea infrastructurilor care oferă servicii în euro, așa cum sunt acestea revizuite din când în când și publicate pe site-ul (2) BCE, și accesul lor la TARGET2-ECB să fi fost aprobat de Consiliul guvernatorilor. |
Articolul 2
Anexa la Decizia BCE/2007/7 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Intrarea în vigoare
(1) Articolul 1 din prezenta decizie și punctele 1 litera (a) și 2 din anexa la prezenta decizie intră în vigoare la 23 octombrie 2009.
(2) Celelalte prevederi ale prezentei decizii intră în vigoare la 23 noiembrie 2009.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 6 octombrie 2009.
Președintele BCE
Jean-Claude TRICHET
(1) JO L 237, 8.9.2007, p. 71.
(2) Politica actuală a Eurosistemului pentru localizarea infrastructurii este prevăzută în următoarele declarații, disponibile pe site-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu: (a) «Policy statement on euro payment and settlement systems located outside the euro area» din 3 noiembrie 1998; (b) «The Eurosystem’s policy line with regard to consolidation in central counterparty clearing» din 27 septembrie 2001; (c) «The Eurosystem policy principles on the location and operation of infrastructures settling in euro-denominated payment transactions» din 19 iulie 2007; și (d) «The Eurosystem policy principles on the location and operation of infrastructures settling euro-denominated payment transactions: specification of „legally and operationally located in the euro area”» din 20 noiembrie 2008.”
ANEXĂ
Anexa la Decizia BCE/2007/7 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 1 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Article 4 Access criteria Entities managing ancillary systems (including entities established outside the EEA) and acting in that capacity, whose access to TARGET2-ECB has been approved by the Governing Council, shall be the only entities that are eligible for participation in TARGET2-ECB.” |
3. |
Articolul 7 se modifică după cum urmează: Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „2. Unless otherwise requested by the participant, its BIC(s) shall be published in the TARGET2 directory.” Se adaugă alineatul (5), după cum urmează: „5. Participants acknowledge that the ECB and other CBs may publish participants’ names and BICs.” |
4. |
La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „1. The ECB shall open and operate at least one PM account for each participant. Upon request by a participant acting as a settlement bank, the ECB shall open one or more sub-accounts in TARGET2-ECB to be used for dedicating liquidity.” |
5. |
La articolul 12 se introduce alineatul (3), după cum urmează: „3. The SSP determines the timestamp for the processing of payment orders on the basis of the time when it receives and accepts the payment order.” |
6. |
Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text: „Article 13 Priority rules 1. Instructing participants shall designate every payment order as one of the following:
If a payment order does not indicate the priority, it shall be treated as a normal payment order. 2. Highly urgent payment orders may only be designated by:
All payment instructions submitted by an ancillary system through the Ancillary System Interface to debit or credit the participants’ PM accounts shall be deemed to be highly urgent payment orders. 3. Liquidity transfer orders initiated via the ICM are urgent payment orders. 4. In the case of urgent and normal payment orders, the payer may change the priority via the ICM with immediate effect. It shall not be possible to change the priority of a highly urgent payment order.” |
7. |
La articolul 15, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „4. After receipt of the reservation request the ECB shall check whether the amount of liquidity on the participant’s PM account is sufficient for the reservation. If this is not the case, only the liquidity available on the PM account shall be reserved. The rest of the requested liquidity shall be reserved if additional liquidity becomes available.” |
8. |
Se introduce articolul 15a, după cum urmează: „Article 15a Standing instructions for liquidity reservation and dedication of liquidity 1. Participants may predefine the default amount of liquidity reserved for highly urgent or urgent payment orders via the ICM. Such standing instruction or a change to such instruction shall take effect from the next business day. 2. Participants may predefine via the ICM the default amount of liquidity set aside for ancillary system settlement. Such standing instruction or a change to such instruction shall take effect from the next business day. Participants shall be deemed to have instructed the ECB to dedicate liquidity on their behalf if the relevant ancillary system so requests.” |
9. |
Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text: „Article 19 Settlement and return of queued payment orders 1. Payment orders that are not settled immediately in the entry disposition shall be placed in the queues in accordance with the priority to which they were designated by the relevant participant, as referred to in Article 13. 2. To optimise the settlement of queued payment orders, the ECB may use the optimisation procedures described in Appendix I. 3. Except for highly urgent payment orders, the payer may change the queue position of payment orders in a queue (i.e. reorder them) via the ICM. Payment orders may be moved either to the front or to the end of the respective queue with immediate effect at any time during daytime processing, as referred to in Appendix V. 4. At the request of a payer, the ECB may decide to change the queue position of a highly urgent payment order (except for highly urgent payment orders in the context of settlement procedures 5 and 6) provided that this change would not affect the smooth settlement by ancillary systems in TARGET2 or would not otherwise give rise to systemic risk. 5. Liquidity transfer orders initiated in the ICM shall be immediately returned as non-settled if there is insufficient liquidity. Other payment orders shall be returned as non-settled if they cannot be settled by the cut-off times for the relevant message type, as specified in Appendix V.” |
10. |
La articolul 31, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text: „2. The ECB shall freeze the balance on the sub-account of the participant upon communication by the ancillary system (via a «start-of-cycle» message). Where applicable, the ECB shall thereafter increase or reduce the frozen balance by crediting or debiting cross-system settlement payments to or from the sub-account or crediting liquidity transfers to the sub-account or crediting liquidity transfers to the sub-account. Such freezing shall expire upon communication by the ancillary system (via an «end-of-cycle» message). 3. By confirming the freezing of the balance on the participant’s sub-account, the ECB guarantees to the ancillary system payment up to the amount of this particular balance. By confirming, where applicable, the increase or reduction of the frozen balance upon crediting or debiting cross-system settlement payments to or from the sub-account or crediting liquidity transfers to the sub-account, the guarantee is automatically increased or reduced in the amount of the payment. Without prejudice to the abovementioned increase or reduction of the guarantee, the guarantee shall be irrevocable, unconditional and payable on first demand. If the ECB is not the ancillary system’s CB, the ECB shall be deemed instructed to issue the abovementioned guarantee to the ancillary system’s CB.” |
Apendicele I se modifică după cum urmează:
1. |
Punctul 2 se modifică după cum urmează:
|
2. |
Punctul 8 se modifică după cum urmează: La subpunctul 4, litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) User-to-application mode (U2A) U2A permits direct communication between a participant and the ICM. The information is displayed in a browser running on a PC system (SWIFT Alliance WebStation or another interface, as may be required by SWIFT). For U2A access the IT infrastructure has to be able to support cookies and JavaScript. Further details are described in the ICM User Handbook.” Subpunctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
|
Apendicele II se modifică după cum urmează:
La punctul 2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) |
A payer may submit a claim for an administration fee and interest compensation if, due to a technical malfunction of TARGET2, a payment order was not settled on the business day on which it was accepted.” |
Apendicele III se modifică după cum urmează:
În cadrul termenilor de referință pentru opiniile juridice referitoare la țară pentru participanții la TARGET2 din afara SEE, punctul 3.6.a se înlocuiește cu următorul text:
„3.6.a Assignment of rights or deposit of assets for collateral purposes, pledge and/or repo
Assignments for collateral purposes will be valid and enforceable under the laws of [jurisdiction]. Specifically, the creation and enforcement of a pledge or repo under the Rules will be valid and enforceable under the laws of [jurisdiction].”
Apendicele IV se modifică după cum urmează:
La punctul 1, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) |
All references to specific times in this Appendix are to the local time at the seat of the ECB, i.e. Central European Time (CET) (2). |
Apendicele V se înlocuiește cu următorul text:
„Appendix V
OPERATING SCHEDULE
1. |
TARGET2 is open on all days, except Saturdays, Sundays, New Year’s Day, Good Friday and Easter Monday (according to the calendar applicable at the seat of the ECB), 1 May, Christmas Day and 26 December. |
2. |
The reference time for the system is the local time at the seat of the ECB, i.e. CET. |
3. |
The current business day is opened during the evening of the previous business day and operates to the following schedule:
|
4. |
The ICM is available for liquidity transfers from 19.30 (6) until 18.00 the next day, except during the technical maintenance period from 22.00 until 1.00. |
5. |
The operating hours may be changed in the event that business continuity measures are adopted in accordance with paragraph 5 of Appendix IV. |
(1) The Eurosystem’s current policy for the location of infrastructure is set out in the following statements, which are all available on the ECB website at www.ecb.europa.eu: (a) the «Policy statement on euro payment and settlement systems located outside the euro area» of 3 November 1998; (b) «The Eurosystem’s policy line with regard to consolidation in central counterparty clearing» of 27 September 2001; (c) «The Eurosystem policy principles on the location and operation of infrastructures settling in euro-denominated payment transactions» of 19 July 2007; and (d) „The Eurosystem policy principles on the location and operation of infrastructures settling euro-denominated payment transactions: specification of «legally and operationally located in the euro area”» of 20 November 2008.”
(2) CET takes into account the change to Central European Summer Time.”
(3) Daytime operations means daytime processing and end-of-day processing.
(4) Ends 15 minutes later on the last day of the Eurosystem reserve maintenance period.
(5) Starts 15 minutes later on the last day of the Eurosystem reserve maintenance period.
(6) Starts 15 minutes later on the last day of the Eurosystem reserve maintenance period.”
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE
20.10.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 274/45 |
ACȚIUNEA COMUNĂ 2009/769/PESC A CONSILIULUI
din 19 octombrie 2009
de modificare a Acțiunii comune 2007/405/PESC privind misiunea de poliție a Uniunii Europene organizată în cadrul reformei sectorului de securitate (RSS) și interfața sa cu justiția în Republica Democratică Congo (EUPOL RD Congo)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 14,
întrucât:
(1) |
La 12 iunie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/405/PESC privind misiunea de poliție a Uniunii Europene organizată în cadrul reformei sectorului de securitate (RSS) și interfața sa cu justiția în Republica Democratică Congo (EUPOL RD Congo) (1). |
(2) |
La 23 iunie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/485/PESC (2) de modificare și prelungire a Acțiunii comune 2007/405/PESC, prelungind misiunea până la 30 iunie 2009. |
(3) |
La 15 iunie 2009, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2009/466/PESC (3) de modificare și prelungire a Acțiunii comune 2007/405/PESC, prelungind misiunea până la 30 iunie 2010. Acțiunea comună 2009/466/PESC a prevăzut că o nouă sumă de referință va fi stabilită de Consiliu pentru acoperirea cheltuielilor aferente misiunii în perioada 1 noiembrie 2009-30 iunie 2010. |
(4) |
Sunt necesare eforturi reînnoite și mai puternice pentru a combate persistența violenței sexuale și a impunității în Republica Democratică Congo, în special în regiunea de est. În acest scop, ar trebui prevăzută, în cadrul misiunii, desfășurarea de personal specializat pentru a intensifica lupta împotriva violenței sexuale și a impunității. |
(5) |
Mandatul acestei misiuni este pus în aplicare într-un context de securitate care se poate deteriora și care poate dăuna obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC), astfel cum sunt definite la articolul 11 din tratat. |
(6) |
Acțiunea comună 2007/405/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA ACȚIUNE COMUNĂ:
Articolul 1
Acțiunea comună 2007/405/PESC se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 2 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Misiunea sprijină RSS în domeniul poliției și interfața sa cu justiția. Printr-o acțiune de monitorizare, de gestiune și de consiliere și punând accentul pe dimensiunea strategică, EUPOL RD Congo:
|
2. |
Articolul 2 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Misiunea are o celulă-proiect pentru identificarea și punerea în aplicare a proiectelor. Misiunea furnizează consiliere statelor membre și statelor terțe și coordonează și facilitează, sub responsabilitatea acestora, punerea în aplicare a proiectelor lor în domeniile de interes pentru misiune și în sprijinul obiectivelor sale.” |
3. |
Articolul 3 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Misiunea are o prezență permanentă în Goma și Bukavu, în partea estică a RDC, astfel încât să acorde asistență și expertiză procesului de stabilizare din partea estică a RDC. În Goma și Bukavu, se desfășoară personal suplimentar specializat în domeniul cercetării penale, inclusiv în lupta împotriva violenței sexuale, însă domeniul de competență al acestuia acoperă întreg teritoriul RDC, iar postul de lucru al acestuia poate varia în funcție de schimbările intervenite în situația locală și la nivelul condițiilor de securitate. Personalul se află sub autoritatea directă a șefului adjunct al misiunii responsabil de operații.” |
4. |
La articolul 3 alineatul (3), se adaugă următoarea literă:
|
5. |
La articolul 9 alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Suma de referință destinată acoperirii cheltuielilor aferente misiunii în perioada 1 noiembrie 2009-30 iunie 2010 este de 5 150 000 EUR.” |
Articolul 2
Prezenta acțiune comună intră în vigoare la data adoptării sale.
Articolul 3
Prezenta acțiune comună se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Luxemburg, 19 octombrie 2009.
Pentru Consiliu
Președintele
E. ERLANDSSON
(1) JO L 151, 13.6.2007, p. 46.
(2) JO L 164, 25.6.2008, p. 44.
(3) JO L 151, 16.6.2009, p. 40.