—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007 (1),

—

având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 – Volumul I [SEC(2008) 2359 – C6-0416/2008] (2),

—

având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară – Exercițiul financiar 2007, Secțiunea I – Parlamentul European (3),

—

având în vedere raportul anual al auditorului său intern privind exercițiul financiar 2007,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4),

—

având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE (5),

—

având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE și articolul 179a din Tratatul Euratom,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6), în special articolele 145, 146 și 147,

—

având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European (7),

—

având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție comunitară are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2006 privind orientările pentru procedura bugetară 2007 – Secțiunile II, IV, V, VI, VII, VIII (A) și VIII (B) – și proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European (Secțiunea I) pentru procedura bugetară 2007 (8),

—

având în vedere articolul 71, articolul 74 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0184/2009),

A.

întrucât, potrivit auditului Curții de Conturi, în ceea ce privește cheltuielile administrative în 2007, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au conținut erori semnificative (9);

B.

întrucât Secretarul General a certificat la 3 iunie 2008 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

1.

reamintește că prezenta procedură de descărcare de gestiune este ultima din legislatura 2004-2009, în timpul căreia s-au produs numeroase schimbări în gestiunea bugetară a UE în general și a Parlamentului, în special;

2.

reamintește că în cursul actualei legislaturi noul Regulament financiar a fost integral pus în aplicare și revizuit din nou în 2008, conducând la schimbări majore în gestiunea financiară, în special prin norme mai stricte privind achizițiile publice, îmbunătățirea structurii lanțului de control din cadrul procedurilor financiare, creșterea responsabilității ordonatorilor de credite și descentralizarea controlului financiar; constată că aceste schimbări au antrenat angajarea de personal calificat suplimentar și sarcini administrative suplimentare, direcțiile generale ale Parlamentului recunoscând eficacitatea schimbărilor în privința ameliorării bunei gestiuni financiare;

3.

observă, totuși, că ar putea fi necesară o revizuire mai detaliată a Regulamentului financiar, deoarece unele proceduri s-au dovedit prea greoaie pentru a putea fi aplicate de serviciile Parlamentului; regretă că acest lucru a dus la o creștere a excepțiilor (astfel cum sunt menționate în anexele la rapoartele de activitate anuale);

4.

reamintește că noul Regulament financiar, care a necesitat o creștere substanțială a personalului specializat, a intrat în vigoare în același timp cu versiunea revizuită a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți (10), impunând astfel o serie de constrângeri administrației Parlamentului;

5.

reamintește că, în 2004, 10 noi state au aderat la UE, urmate în 2007 de Bulgaria și România, acest lucru reprezentând motivul principal pentru creșterea personalului de la 4 662 în 1 ianuarie 2004 (toate categoriile) la 6 101 în 31 decembrie 2008; salută, prin urmare, eforturile depuse de administrația Parlamentului pentru a face față în mod eficace acestei creșteri masive a personalului; constată, de asemenea, că aproape toate posturile suplimentare sunt legate de impactul extinderii, în timp ce creșterea netă a personalului care nu vizează extinderea este de numai 1,2 %;

6.

constată că, în 2007, 99,9 % dintre plățile aferente indemnizației pentru asistență parlamentară au fost justificate în mod corespunzător, creșterea acestui procentaj datorându-se procedurilor mai eficace adoptate de Birou cu privire la documentele justificative, precum și eforturilor considerabile ale administrației și sensibilizării sporite a deputaților;

7.

subliniază faptul că, pentru prima dată de la înființarea Parlamentului, statele membre au convenit asupra unui Statut european pentru deputații din PE; acest statut va permite un nivel egal de remunerare și asigurare a tuturor deputaților, va pune capăt discrepanțelor substanțiale dintre salariile lor naționale și va introduce un sistem transparent pentru toate tipurile de indemnizații și remunerații;

8.

reamintește că adoptarea unui Statut pentru asistenți a fost una dintre prioritățile evidențiate în Rezoluția privind orientările bugetare pentru 2007; în acest context, salută adoptarea de către Consiliu la 19 decembrie 2008 a propunerii Comisiei [COM(2008) 786], astfel cum a fost modificată de Parlament (11); intrarea sa în vigoare în iulie 2009 ar trebui să permită o creștere majoră a transparenței utilizării acestor fonduri și să garanteze respectarea integrală a drepturilor sociale și de muncă ale asistenților;

9.

constată că, în 2007, Parlamentul a înregistrat venituri care se ridică la 144 449 007 EUR (126 126 604 EUR în 2006);

10.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2007, și anume:

11.

constată că, în bugetul inițial al Parlamentului pentru 2007, creditele autorizate se ridicau la 1 397 460 174 EUR, reprezentând o majorare cu 6 % față de bugetul 2006 (1 321 600 000 EUR), și că în 2007 nu s-a introdus niciun buget rectificativ;

12.

subliniază că, în loc să returneze statelor membre sumele necheltuite, Parlamentul a hotărât – la fel ca în anii trecuți – să efectueze la sfârșitul exercițiului un transfer colector de la diferite linii bugetare, în valoare de 25 000 000 EUR (2006: 37 246 425 EUR), destinat achiziționării unei clădiri la Viena pentru amplasarea unei Case a Uniunii Europene, în comun cu Comisia; observă, cu toate acestea, că în Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005 (13) Parlamentul a solicitat ca, pentru asigurarea clarității bugetare, cheltuielile imobiliare să fie înregistrate în buget, și nu să fie finanțate prin intermediul unui transfer colector;

13.

salută faptul că – astfel cum a solicitat în rezoluțiile anterioare referitoare la descărcarea de gestiune – Raportul de gestiune bugetară și financiară a devenit un ghid clar și transparent pentru gestiunea financiară a Parlamentului din cursul exercițiului financiar corespunzător;

14.

ia act de faptul că, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului; ia act în continuare de declarația sa conform căreia nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

15.

reamintește Decizia Președintelui său privind adoptarea conturilor pentru exercițiul financiar 2007;

16.

constată că rezultatul economic al exercițiului financiar 2007 a fost un rezultat negativ de 209 985 279 EUR, explicat în principal de o majorare a pasivelor cu 256 095 000 EUR, corespunzătoare unui provizion pentru pensiile anumitor categorii de deputați, finanțate direct de Parlament în conformitate cu anexa III la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților;

17.

solicită Secretarului General să precizeze care va fi provizionul probabil pentru pensiile deputaților după intrarea în vigoare a Statutului deputaților și cum va fi înregistrat acest provizion din punct de vedere contabil în bilanțul Parlamentului;

18.

constată că, potrivit anexelor la bilanț, valoarea clădirilor aflate în proprietatea Parlamentului este estimată la 1 015 159 978 EUR după amortizare, față de un cost total la achiziționare de 1 650 945 693 EUR; solicită Secretarului General să prezinte o situație a valorii actuale de piață a fiecărei clădiri aflate în proprietatea Parlamentului comparativ cu prețul său de cumpărare;

19.

salută declarația Secretarului General din 3 iunie 2008, în calitatea sa de ordonator de credite delegat principal, referitoare la rapoartele anuale de activitate pentru 2007 ale ordonatorilor de credite, prin care atestă că dispune de asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

20.

constată totuși observația sa inclusă în declarația de asigurare, conform căreia cadrul de reglementare a indemnizațiilor parlamentare, inclusiv a cheltuielilor de asistență parlamentară, a devenit atât de complex, încât prezintă deficiențe grave în ceea ce privește punerea în aplicare și, din acest motiv, a luat inițiativa instituirii unui nou sistem care urmează să intre în vigoare până în luna iulie 2009;

21.

constată cu satisfacție că toți directorii generali au putut emite o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la execuția bugetului de către serviciile lor în 2007;

22.

este conștient că rapoartele de activitate constituie un instrument intern de gestiune destinat în principal să ofere Secretarului General o imagine clară a activității administrației, în special a eventualelor deficiențe;

23.

observă că rapoartele de activitate ale tuturor direcțiilor generale cuprind în anexă o listă cu excepții, specificând derogări de la Regulamentul financiar și de la normele subordonate; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul total al acestor excepții depășește considerabil numărul anual mediu al vizelor refuzate înainte de 2003, în conformitate cu Regulamentul financiar dinaintea reformei, când toate operațiunile trebuiau să fie aprobate de controlorul financiar;

24.

constată că, potrivit constatărilor Curții de Conturi, în ceea ce privește cheltuielile administrative în 2007, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au conținut erori semnificative;

25.

ia act de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții de Conturi pe 2007, precum și de răspunsurile Parlamentului cu privire la factorul de multiplicare aplicabil salariilor personalului ca urmare a adoptării versiunii revizuite a Statutului funcționarilor de la 1 mai 2004 și la plăți efectuate în 2007 din credite reportate din 2006 pentru camerele de televiziune de înaltă definiție care urmau să fie instalate în clădirea D5 în 2008;

26.

ia act, de asemenea, de secțiunea din raportul anual referitoare la măsurile luate ca urmare a observațiilor din rapoartele anterioare cu privire la rambursarea forfetară a cheltuielilor de cazare suportate de funcționari în misiuni, documentele justificative privind utilizarea indemnizației pentru asistență parlamentară și, în ceea ce privește regimul de pensii voluntar complementar, necesitatea stabilirii unor norme clare care să definească obligațiile și responsabilitățile Parlamentului și ale participanților la acest regim în cazul unui deficit;

27.

ia act de răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea de Conturi;

28.

salută deciziile Biroului din 10 martie 2008, 19 mai 2008 și 7 iulie 2008 privind măsurile de aplicare a Statutului deputaților și a indemnizației de asistență parlamentară, prin care se dă curs în mod direct recomandărilor din procedura de descărcare de gestiune 2006; salută, de asemenea, angajamentul Președintelui de a pune în aplicare aceste decizii;

29.

reamintește că, în conformitate cu articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia și celelalte instituții au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului;

30.

îl felicită, prin urmare, pe Secretarul General, pentru că a prezentat rapoartele solicitate din partea administrației în rezoluția anterioară privind descărcarea de gestiune la timp pentru începerea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2007;

31.

ia act de concluzia Serviciului Juridic din 29 aprilie 2008 (SJ 775/06) referitoare la punctele din rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 care vizează fondul voluntar de pensii, și anume: „Biroul dispune de competențe și responsabilități proprii, care sunt definite în Regulamentul de procedură al Parlamentului. Este deci la latitudinea Biroului să decidă dacă dorește să urmeze sau nu voința exprimată de adunarea plenară în rezoluția sa din 22 aprilie 2008”; cu toate acestea, consideră că această concluzie, întemeiată pe Regulamentul de procedură al Parlamentului, nu este în întregime compatibilă cu înțelesul clar al articolului 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, al cărui temei este articolul 276 din Tratatul CE;

32.

ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 20 ianuarie 2009, care a fost o reuniune deschisă transmisă prin web-stream și în cursul căreia auditorul intern și-a prezentat raportul anual, acesta a explicat că în 2007 a adoptat sau a elaborat în formă de proiect 18 rapoarte cu privire la:

33.

evidențiază câteva dintre concluziile cele mai semnificative cuprinse în raportul anual al auditorului intern:

34.

ia act de și sprijină opiniile exprimate de auditorul intern cu privire la:

35.

reamintește că Parlamentul publică informații generale despre contractele atribuite pe site-ul său, prin intermediul „legăturilor rapide” (14), și că, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul financiar, publică (i) informații specifice privind contractele cu o valoare mai mare de 60 000 EUR în Jurnalul Oficial și (ii) o listă de contracte cu o valoare între 25 000 EUR și 60 000 EUR pe site-ul său; salută gradul ridicat de transparență atins în acest domeniu, dar recomandă că, pentru o mai mare accesibilitate, site-ul Parlamentului ar trebui să conțină o singură listă completă și detaliată a tuturor contractelor;

36.

constată că raportul anual al administrației privind contractele, prezentat autorității bugetare, conține următoarele informații privind contractele atribuite în 2007:

37.

salută informațiile potrivit cărora proporția contractelor încheiate prin procedură deschisă a crescut în 2007 față de 2006, atât în ceea ce privește valoarea totală, cât și ca procentaj din numărul total al contractelor încheiate, după cum urmează:

38.

ia act de faptul că administrația a creat baza de date centrală a excluderilor prevăzută la articolul 95 din Regulamentul financiar și că acum așteaptă instrucțiuni din partea Comisiei cu privire la modalitatea de coordonare cu măsurile luate de Comisie în virtutea regulamentului (15) și a deciziei adoptate de aceasta din urmă la 17 decembrie 2008;

39.

constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achizițiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfășoară activitățile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte pe larg secretarii generali și administrațiile celorlalte instituții pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final;

40.

salută angajamentul DG Președinție de a continua îmbunătățirea gestiunii financiare, prin examinarea în detaliu a diverselor aspecte ale execuției bugetului și ale procedurilor asociate; ia act în special de eforturile depuse în domeniul sensibilizării personalului cu privire la operațiunile bugetare;

41.

reamintește, în acest sens, solicitarea sa, formulată pentru prima dată în timpul procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2004, de creare a postului de gestionar de riscuri, care ar trebui să dea dovadă de o experiență profesională îndelungată în acest domeniu, independență și autonomie în procesul decizional, o cunoaștere aprofundată a structurii și guvernării instituției, precum și de autoritate, având în vedere că opiniile persoanei respective ar putea pune sub semnul îndoielii decizii politice sau administrative;

42.

consideră că este esențială plasarea gestionarului de riscuri în cadrul unei structuri administrative care poate garanta respectarea deplină a acestor criterii;

43.

subliniază faptul că securitatea este un domeniu sensibil în orice parlament, cu atât mai mult în cadrul unui parlament multinațional caracterizat de un grad mare de vizibilitate și care primește constant vizite din partea șefilor de state și de guverne din toate părțile lumii; îl invită pe Secretarul General să prezinte situația actuală în acest domeniu comisiei competente; reamintește, în această privință, importanța unor proceduri de comunicare clare în cazurile de amenințări grave la adresa securității Parlamentului;

44.

reamintește Decizia Biroului din 29 noiembrie 2006 de aprobare a strategiei de continuare a activității și de gestionare a crizei, așa cum a fost propusă de Secretarul General; subliniază necesitatea absolută de a pune în sfârșit în aplicare norme clare care să definească ierarhia de conducere și structura de gestionare a crizei în cadrul administrației Parlamentului și speră ca DG Președinție să depună toate eforturile în acest sens;

45.

își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri de infracțiuni minore în localurile Parlamentului, în special cazuri de furt de obiecte personale precum serviete, calculatoare portabile, telefoane mobile etc.; sprijină eforturile administrației de a asigura o mai bună securitate în clădirile Parlamentului;

46.

ia act de faptul că, în 2005, Parlamentul a achiziționat 6 scannere corporale în urma unei analize privind raportul securitate-riscuri și a consultării unui consultant extern; ia act de faptul că, după ce aceste scannere au fost achiziționate, Parlamentul a votat împotriva utilizării unor astfel de scannere în aeroporturi; în consecință, solicită Secretarului General să analizeze posibilitatea vânzării acestor scannere; invită administrația sa ca pe viitor, înainte să facă achiziții similare, să informeze deputații și să îi implice în procesul decizional;

47.

ia act de faptul că, în 2007, departamentele tematice din cadrul DG IPOL și DG EXPO au fost pe deplin operaționale cu un buget total de 6 519 600 EUR; constată cu satisfacție că acestea și-au îndeplinit din ce în ce mai bine sarcina principală de a oferi asistență organelor parlamentare, în activitatea lor; salută strategia acestor departamente tematice, conform căreia calitatea este principalul obiectiv urmărit atunci când se recurge la expertiză externă, și invită aceste departamente să analizeze cu atenție care model de contract poate să ofere comisiei care a lansat cererea cea mai bună calitate în materie de consultanță;

48.

ia act de cererile din ce în ce mai numeroase adresate DG Comunicare în domeniul proiectelor audiovizuale, precum și punerea în practică a centrului pentru vizitatori, care intră în etapa finală; ia act, în acest sens, de procedurile îndelungate și greoaie legate de pregătirile pentru noul centru al vizitatorilor, care au necesitat 13 proceduri de ofertare și 20 de contracte separate;

49.

îl invită pe Secretarul General să asigure ocuparea noilor posturi prevăzute pentru 2009 pentru echipa responsabilă de proiectul centrului pentru vizitatori cât mai curând posibil, astfel încât să asigure că centrul pentru vizitatori poate să își deschidă porțile publicului la începutul anului 2010;

50.

salută activitatea de pregătire desfășurată de DG Comunicare pentru lansarea proiectului WEB-TV, care, după unele dificultăți în faza inițială de ofertare, se află acum în faza de testare; ia act de faptul că această fază de testare a avut loc în perioada septembrie 2008-martie 2009, precum și de faptul că o campanie de sensibilizare a publicului a fost lansată în martie 2009 în vederea informării și atragerii cetățenilor; ia act de dificultățile legate de primul canal de televiziune din lume de tipul Web-TV transmis în peste 20 de limbi;

51.

salută transparența pe care o conferă Web-TV activității Parlamentului, întrucât reuniunile comisiilor, audierile și alte activități sunt transmise online (web-stream), ceea ce permite cetățenilor interesați să urmărească în direct subiecte de interes major;

52.

ia act de adoptarea în unanimitate de către Birou, la 22 octombrie 2007, a Strategiei și planului de acțiune pentru alegerile europene din 2009, care au intrat în prima fază de aplicare în 2008 și vor atinge punctul culminant chiar înainte de alegerile europene;

53.

salută implicarea din ce în ce mai intensă a Parlamentului în viața socială și culturală europeană, așa cum au ilustrat-o evenimente precum Premiul Lux, Premiul Parlamentului pentru Jurnalism, premiul cetățeanului, Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, premiile Energy Globe, AGORA și Zilele Europene ale Jurnalismului, toate lansate în 2007, în plus față de evenimentele tradiționale;

54.

ia act cu satisfacție de utilizarea noii infrastructuri audiovizuale din clădirea JAN de la Bruxelles, creată între 2006 și 2008 pentru a oferi echipamente moderne serviciilor de media și serviciilor interne;

55.

salută progresele înregistrate în gestionarea birourilor de informare, în special în gestiunea financiară, care pare să se fi îmbunătățit potrivit informațiilor oferite de auditorul intern cu ocazia audierii în cadrul comisiei competente, din 20 ianuarie 2009; subliniază importanța noului mandat al birourilor de informare ale Parlamentului, care reprezintă o îmbunătățire a vizibilității și accesibilității pentru cetățeni;

56.

regretă că unele decizii privind posturi cheie în DG Comunicare au fost foarte lente, lăsând posturi de conducere neocupate, ceea ce a determinat un volum de muncă suplimentar pentru cadrele de conducere aflate deja pe posturi;

57.

salută introducerea aplicației „Streamline” de către DG Personal, care permite o creștere semnificativă a eficacității și poate fi foarte ușor utilizată de toți membrii personalului;

58.

salută exercițiul de monitorizare întreprins de DG Personal; invită DG Personal să continue acest proces de monitorizare și să adopte o strategie similară exercițiului de monitorizare întreprins de Comisie, care conduce la îmbunătățiri majore în repartizarea personalului și eficacitatea acestuia;

59.

constată că dispozițiile tranzitorii prin care se introduce factorul multiplicator (anexa XIII la Statutul funcționarilor) puse în aplicare de procesul de reformă sunt extrem de opace și chiar contradictorii (16), încât dau naștere la interpretări divergente ale diferitelor instituții și la nenumărate acțiuni în fața Curții de Justiție; subliniază importanța clarității și simplității în redactarea textelor legislative; insistă asupra faptului că perioada de tranziție de la vechea grilă salarială de dinainte de 2004 la noua grilă de după reformă ar trebui să fie redusă la minimum (documentul explicativ al Comisiei de dinainte de reformă prevedea ca această perioadă să se încheie în 2006) și așteaptă cu interes rezultatul analizei ce trebuie efectuată în acest sens de către grupul de lucru creat de Secretarul General;

60.

reamintește că, în același timp cu creșterea semnificativă a personalului financiar/bugetar necesar ca urmare a aplicării Regulamentului financiar revizuit, capacitatea instituției de a atrage personal financiar calificat s-a redus atunci când, în 2004, Statutul funcționarilor a fost revizuit în mod semnificativ, incluzând o reducere considerabilă a nivelului salariilor și a altor beneficii acordate noilor funcționari la angajare;

61.

constată că cel puțin un director general subliniază, în raportul său de activitate, utilitatea verificărilor ex post în detectarea erorilor sau deficiențelor pentru viitoarele corecții; subliniază că nu toți directorii generali dispun în prezent de un verificator ex post;

62.

solicită o evaluare a impactului general al reformei din 2004 a Statutului funcționarilor, realizată de un organ independent extern, care să analizeze costurile și avantajele reformei și să identifice, în special, toate consecințele nedorite cu un efect negativ asupra funcționării instituțiilor; îl invită pe Secretarul General să dispună în același timp realizarea unui studiu cu privire la nivelul de satisfacție al personalului;

63.

ia act de analiza realizată de Secretarul General privind numărul de candidați la posturile vacante peste nivelul de șef de unitate; este îngrijorat de faptul că pentru o mare parte dintre posturi s-au prezentat puțini candidați (1 sau 2); solicită să se ia măsuri adecvate pentru creșterea numărului de candidați interni pentru astfel de posturi;

64.

regretă că, în urma achiziției clădirilor SDM, WIC și IP3 din Strasbourg, s-a descoperit azbest în cantități mai mari decât cele indicate inițial de expertul francez; ia act de faptul că s-a luat o decizie de îndepărtare a azbestului în vederea protejării pe termen lung a persoanelor care lucrează în clădirile în cauză, precum și a celor care vizitează clădirile respective;

65.

solicită președintelui și Secretarului General să se asigure că lucrările de îndepărtare a azbestului sunt efectuate în conformitate cu protocolul de intervenție și rapoartele experților anexate la răspunsul chestionarului privind descărcarea de gestiune și sub supravegherea constantă a experților, astfel încât să se asigure un nivel optim de protecție a tuturor persoanelor care tranzitează sau lucrează în aceste clădiri pe perioada desfășurării lucrărilor;

66.

ia act de faptul că costurile estimative finale pentru extinderea centrului sportiv din Bruxelles vor fi determinate la încheierea actualei proceduri negociate; îl invită pe Secretarul General să prezinte Biroului și Comisiei pentru bugete costurile estimative finale înainte de decizia definitivă de începere a lucrărilor; constată că activitățile desfășurate până acum nu sunt coerente cu interesele deputaților sau ale contribuabililor europeni;

67.

ia act cu îngrijorare de declarația DG Traducere din raportul său de activitate, potrivit căreia Codul privind multilingvismul este respectat numai în 60 % din cazuri și că nerespectarea codului este inacceptabil de gravă în cazul anumitor comisii; consideră că orice îndepărtare de la prevederile cu privire la multilingvism ar avea importante efecte negative asupra democrației și a îndeplinirii normale a sarcinilor de către deputați și solicită Secretarului General să garanteze că respectivul cod este aplicat în mod corect;

68.

sprijină propunerea Secretarului General de a introduce măsuri de sensibilizare în rândul utilizatorilor de servicii de traducere și de interpretariat, inclusiv în rândul comisiilor, al delegațiilor și al grupurilor politice, și sugerează că viitoarele propuneri ar trebui să includă facturarea virtuală a utilizatorilor;

69.

constată că un Cod de conduită revizuit în mod semnificativ a fost adoptat de Birou la reuniunea sa din 17 noiembrie 2008;

70.

felicită DG Traducere și DG Interpretare și Conferințe pentru eforturile lor de a face față cu rapiditate creșterii majore a numărului de limbi de la 11 limbi oficiale în 2004 la 23 de limbi în 2009;

71.

ia act de deteriorarea condițiilor de muncă ale interpreților în această legislatură din cauza presiunii profesionale tot mai mari și a interpretării în mod excesiv a normelor privind misiunile; invită DG Interpretare și Conferințe să analizeze de urgență acest subiect, cu scopul de a îmbunătăți motivația interpreților; atrage atenția asupra faptului că aceste probleme privesc în cea mai mare parte a timpului principalele combinații de limbi care au un program mult mai încărcat din cauza nivelului de solicitări pentru serviciile lor;

72.

solicită Secretarului General să prezinte o situație generală pentru 2007 și, dacă este posibil, pentru 2008 a reuniunilor care au fost anulate atât de târziu, încât interpreții și alte persoane din personalul de sprijin nu au putut fi redistribuite, precizând costurile totale generate și cine le-a acoperit;

73.

ia act de activitatea grupului de lucru privind simplificarea; îl invită pe Secretarul General să prezinte un scurt raport privind concluziile acestui grup de lucru comisiei competente; așteaptă ca, înainte de efectuarea oricăror modificări ale normelor financiare, această comisie să fie invitată să prezinte un aviz oficial;

74.

insistă ca normele de aplicare a Statutului deputaților să fie clare și ușor de respectat;

75.

îl invită pe Secretarul General să creeze un serviciu care să fie la dispoziția tuturor deputaților începând din iulie 2009, care să le ofere consiliere privind aplicarea noului statut, a drepturilor și obligațiilor lor în temeiului acestui nou statut, precum și gestiunea corespunzătoare a contractelor asistenților parlamentari;

76.

consideră că, pentru a-și îndeplini sarcinile parlamentare, deputații ar trebui să aibă dreptul să utilizeze modul de transport cel mai bine adaptat calendarului lor de activități parlamentare, cel mai convenabil, cel mai rapid și mai puțin costisitor pentru Parlament;

77.

îl invită pe Secretarul General să pună la dispoziție toate resursele umane și financiare necesare pentru punerea rapidă în aplicare a noului Statut al asistenților;

78.

solicită efectuarea de un organ independent a unei analize generale a bunei gestiuni financiare, a eficienței și eficacității contractelor cu furnizorii de servicii externi în domenii precum IT, securitate, baruri, restaurante, cantine, oficiul de turism, menținerea curățeniei, în special cu privire la:

79.

recomandă ca auditorul intern al Parlamentului să ia în considerare domeniile și problemele mai sus menționate atunci când efectuează analiza riscurilor pe care se vor baza viitoarele programe de lucru;

80.

reamintește că, potrivit audierii auditorului intern în fața comisiei competente la 20 ianuarie 2009, au existat probleme grave în 2007 în ceea ce privește guvernanța IT în cadrul Parlamentului, care au impus schimbări majore în structurile, tradițiile și administrarea politicii IT a instituției; consideră că este extrem de urgent să se introducă toate normele majore pentru instrumentele de guvernare și planificare IT, care ar determina apropierea sectorului IT al Parlamentului de COBIT (Control Objectives for Information and related Technology);

81.

subliniază că acest obiectiv necesită o analiză detaliată a nevoilor și strategiilor Parlamentului pentru a alinia cerințele politice la instrumentele IT, ținând seama de o realitate globală din ce în ce mai digitalizată, în care orientările politice ar trebui să reprezinte forța călăuzitoare pentru scopul suprem, iar instrumente IT ar trebui să sprijine pe deplin aceste obiective; consideră că această strategie va fi posibilă numai atunci când se vor introduce structurile de guvernanță IT; invită, prin urmare, Biroul să ia deciziile corespunzătoare;

82.

salută realizarea Secretarului General, ca răspuns la rezoluțiile de descărcare de gestiune anterioare și la rapoartele anterioare ale Curții de Conturi și ale auditorului intern, de a fi obținut documentele justificative necesare pentru a regulariza practic aproape toate cererile (99,9 % din sumă) pentru perioada 2004-2007; ia act de simplificarea procedurilor de rambursare introdusă la 13 decembrie 2006, conform căreia deputații nu mai trebuie să prezinte facturile și notele de onorarii emise de agenții plătitori și de furnizorii de servicii, ci trebuie să le păstreze în posesia lor; în schimb, deputații trebuie să prezinte copii ale „declarațiilor de cheltuieli” și ale „declarațiilor privind sumele facturate” emise de agenții plătitori și de furnizorii de servicii;

83.

reamintește punctele 59 și 61 din rezoluția sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 (17); solicită Secretarului General să furnizeze deputaților care au respectat normele privind utilizarea indemnizației de asistență parlamentară o scrisoare din partea administrației în care să se declare acest lucru;

84.

salută angajamentul asumat de Secretarul General la audierea din 20 ianuarie 2009, în fața comisiei competente, de a oferi deputaților, începând din iulie 2009, cel puțin un agent plătitor oficial în fiecare stat membru, contractat de Parlament pentru gestionarea contractelor și a tuturor chestiunilor conexe privind asistenții locali ai deputaților, ținând seama de celelalte opțiuni prevăzute în normele de aplicare;

85.

invită Biroul să garanteze că asistenților locali li se va permite accesul egal în clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității;

86.

salută faptul că grupurile politice au publicat normele financiare interne și conturile pe site-ul Internet al Parlamentului (18); atrage atenția, cu toate acestea, asupra naturii extrem de eterogene a normelor financiare interne elaborate de diferitele grupuri politice;

87.

constată că, în 2007, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0 0 au fost utilizate după cum urmează:

88.

subliniază că, în 2007, conturile a două partide politice au primit un aviz cu rezerve de la auditorii lor externi;

89.

observă că, la reuniunea sa din 7 iulie 2008, când s-a analizat decizia sa privind încheierea exercițiului financiar 2007 pentru grupurile politice, Biroul, fără dezbatere

90.

constată, de asemenea, că conturile fostului Grup ITS, dizolvat la 14 noiembrie 2007, care au fost depuse președintelui Comisiei pentru control bugetar la 4 noiembrie 2008 erau însoțite de un certificat emis de un auditor, care: (i) conținea un aviz cu rezerve referitor la dovezi privind lipsa unor controale interne adecvate, așa cum reiese din plăți salariale către un agent fără existența unui contract, și (ii) menționa proceduri disciplinare împotriva unui fost angajat;

91.

constată că Grupul ITS a rambursat Parlamentului, în aprilie 2008, soldul restant al subvențiilor sale în valoare de 317 310,23 EUR;

92.

observă că, la reuniunea sa din 7 iulie 2008, când s-a analizat decizia sa privind încheierea exercițiului financiar 2007 pentru grupurile politice, Biroul, fără dezbatere, a aprobat rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru ale acestora și situațiile financiare ale partidelor politice care primesc subvenții de la bugetul Parlamentului;

93.

constată că, în 2007, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 0 au fost utilizate după cum urmează:

94.

subliniază faptul că, în toate rapoartele, auditorii au certificat fără rezerve conformitatea conturilor prezentate cu principalele dispoziții statutare ale Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 (21) și faptul că acestea prezentau o imagine reală și fidelă a situației partidelor politice la închiderea exercițiului financiar 2007; constată că auditorul intern al Parlamentului a fost mai critic în evaluarea respectării normelor pertinente;

95.

încredințează Secretarului General sarcina de a publica pe site-ul Parlamentului conturile și rapoartele auditorilor privind partidele politice care primesc subvenții;

96.

solicită informarea comisiei competente privind măsurile luate ca urmare a raportului auditorului intern, publicat în august 2007, referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor privind contribuțiile în favoarea partidelor politice la nivel european (menționat la punctul 55 din rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2006);

97.

constată că, la fel ca în 2005 și 2006, execuția bugetului pentru două partide (AEN și PDE) s-a situat mult sub nivelul bugetelor lor provizorii și că ordonatorul de credite a fost însărcinat să procedeze la recuperarea aferentă anului 2007:

98.

reamintește faptul că, la reuniunea sa din 8 octombrie 2008, Biroul a luat act de codul de conduită propus pentru campaniile electorale ale partidelor politice în contextul alegerilor europene;

99.

reamintește faptul că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1524/2007 (22), cererile de finanțare de la bugetul Parlamentului depuse de fundațiile politice europene au fost analizate pentru prima dată în 2008; încredințează comisiei competente sarcina de a analiza utilizarea acestor fonduri în descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2008;

100.

ia act de faptul că, în primăvara anului 2008, numărul total de afiliați la acest fond era de 1 113, dintre care 478 de deputați în funcție (61 % din numărul total de deputați), 493 de pensionari (dintre care 56 erau persoane aflate în întreținerea deputaților decedați) și 142 de deputați care au părăsit regimul, dar și-au păstrat drepturile obținute;

101.

evidențiază faptul că la 31 decembrie 2007 activele fondului erau în valoare de 214 887 336 EUR; observă că randamentul investițiilor era de 1,2 % în 2007;

102.

remarcă, în legătură cu conturile ASBL-ului care gestionează fondul voluntar de pensii al deputaților, declarația auditorului independent, conform căreia, fără a exprima vreo rezervă, deficitul actuarial al activelor ASBL era de 30 917 229 EUR la 31 decembrie 2007 (în 2006 acesta a fost de 26 637 836 EUR);

103.

observă, de asemenea, declarația auditorului extern, conform căreia responsabilitatea finală pentru plata prestațiilor revine Parlamentului, astfel cum este prevăzut la articolul 27 din Statutul deputaților în Parlamentul European adoptat de Parlament, care prevede că „drepturile dobândite se păstrează integral”;

104.

consideră că această interpretare nu corespunde pe deplin ideii inițiale, conform căreia fondul voluntar de pensii trebuia să fie o entitate autonomă în afara structurilor instituției; invită Serviciul său juridic să își prezinte, înainte de intrarea în vigoare a noului statut, punctul de vedere pentru a stabili dacă responsabilitatea financiară finală pentru fondul voluntar de pensii revine fondului și membrilor acestuia sau Parlamentului, ținând seama de interesele contribuabililor europeni;

105.

ia act de intenția de a negocia o convenție între Parlament și fondul de pensii; atrage atenția că, în actuala situație economică, Parlamentul nu va asigura în nici un caz fonduri suplimentare de la buget pentru acoperirea deficitului fondului, așa cum a făcut în trecut, și că, întrucât trebuie să garanteze drepturile de pensie, Parlamentul ar trebui să aibă un control deplin asupra fondului și a politicilor sale de investiții;

106.

reamintește concluziile unei evaluări actuariale independente (23) privind fondul voluntar de pensii, solicitată de Parlament, conform cărora: (i) veniturile din fluxurile de numerar sunt suficiente pentru a acoperi plata pensiilor până în 2015, după această dată fiind necesar să se înceapă lichidarea de active pentru plata pensiilor datorate; și (ii) fondul va prezenta un surplus la data la care ia sfârșit, cu condiția ca ipotezele folosite de actuarul fondului să fi fost corecte; constată că Secretarul General a dispus realizarea unui studiu actuarial actualizat care să analizeze poziția după criza recentă din domeniul financiar/bancar;

107.

salută informațiile conform cărora, astfel cum s-a susținut în rezoluțiile anterioare referitoare la descărcarea de gestiune, deputații își plătesc în prezent cotizația de o treime dintr-un cont privat extern, și nu prin deducerea automată a sumelor respective de către administrația Parlamentului din indemnizația pentru cheltuieli generale;

108.

observă totuși că, în sensul regimului principal de pensii prevăzut în anexa III la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European, cotizațiile deputaților în cauză continuă să fie reținute din indemnizația pentru cheltuieli generale;

109.

constată că, la reuniunea sa din 22 octombrie 2007, Biroul a decis să nu respecte o recomandare a Ombudsmanului European [plângerea 655/2006/(SAB)ID], conform căreia Parlamentul ar trebui să permită accesul la lista deputaților afiliați regimului voluntar de pensii, în pofida unui aviz favorabil din partea Autorității Europene pentru Protecția Datelor; invită Biroul să își reanalizeze poziția și să publice lista în conformitate cu avizul Serviciului Juridic al Parlamentului și cu politica de transparență a Uniunii de a face publici toți beneficiarii finali ai finanțărilor europene;

110.

reamintește faptul că, la 27 noiembrie 2007, Președintele și Secretarul General au semnat un acord privind certificarea în materie de mediu a clădirilor Parlamentului și că, în paralel, Secretarul General a demarat procedurile necesare pentru ca Parlamentul să fie înscris pe lista organismelor care participă la EMAS (Sistemul Comunitar de Management Ecologic) în Belgia, Franța și Luxemburg;

111.

subliniază faptul că toate cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului dețin certificatul EMAS și că Parlamentul este singura instituție UE care dispune de o certificare a politicii din domeniul mediului;

112.

evidențiază faptul că, la 18 iunie 2007, Biroul a stabilit ca obiectiv principal al sistemului de management ecologic o reducere cu 30 % a emisiilor de CO2 până în 2020, în conformitate cu decizia Parlamentului din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005;

113.

solicită Secretarului General să informeze comisiile parlamentare competente, în timp util pentru următoarea descărcare de gestiune, despre măsurile luate pentru a da curs recomandărilor cuprinse în rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005 cu privire la mediu, precizând cu exactitate reducerile de emisii de CO2 realizate până în acel moment;

114.

observă că în 2007 a fost soluționat cazul referitor la diferența de 4 136 125 BEF dintre conturile de numerar și conturile generale din 1982; observă, în plus, că problema conturilor de garanție ale administratorului conturilor de avans și ale contabilului adjunct aflați în funcție la data respectivă a fost, de asemenea, soluționată ulterior.

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007 (1),

—

având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 – Volumul I (C6-0417/2008) (2),

—

având în vedere raportul anual al Consiliului, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—

având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE (4),

—

având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

—

având în vedere Decizia nr. 190/2003 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale delegaților membrilor Consiliului (6),

—

având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (7) (AII),

—

având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0150/2009),

A.

întrucât Consiliul refuză să pună la dispoziția Parlamentului întregul său document privind execuția bugetului și întregul său raport anual de activitate, punându-i la dispoziție doar raportul anual de activitate întocmit de auditorul său intern;

B.

întrucât Consiliul refuză să participe la orice reuniune oficială cu Parlamentul pe tema descărcării sale de gestiune;

C.

întrucât concluziile Consiliului European de la Köln din 3-4 iunie 1999 luau în considerare posibilitatea acordării de capacități operaționale Consiliului în domeniul unei politici europene de securitate și apărare comune (PESAC) consolidate;

D.

întrucât, în Decizia sa nr. 190/2003, Consiliul afirmă foarte clar că execută credite în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene și, în special, că „Secretarul General al Consiliului/Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună […], asistat de Secretarul General adjunct, deține responsabilitatea deplină a gestionării creditelor de la Secțiunea a II-a – Consiliul – a bugetului general al Uniunii Europene și ia toate măsurile necesare pentru a asigura gestionarea eficientă a acestora. Acesta execută creditele în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene”;

E.

întrucât Decizia 2004/197/PESC a Consiliului (8) din 23 februarie 2004 a instituit un mecanism de gestionare a finanțării costurilor comune ale operațiunilor UE care au implicații militare sau de apărare, intitulat ATHENA, iar această decizie, împreună cu Decizia 2004/582/CE a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți la nivel de Consiliu din 28 aprilie 2004 privind privilegiile și imunitățile acordate ATHENA (9) creează un mecanism de gestionare a finanțării costurilor comune ale operațiunilor UE care au implicații militare și de apărare, îi acordă privilegii și imunități și acordă puteri operaționale Consiliului;

F.

întrucât Decizia 2000/178/PESC a Consiliului din 28 februarie 2000 privind regimul aplicabil experților naționali în domeniul militar detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului pe perioada de interimat (10) și Decizia 2001/80/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2001 de instituire a Statului Major al Uniunii Europene (11) precizează că cheltuielile generate de detașarea experților militari se înscriu în bugetul Consiliului;

G.

întrucât raportul anual al Consiliului privind aspectele principale și opțiunile de bază ale PESC, prezentat Parlamentului în aplicarea punctului 43 din AII, se limitează din punctul de vedere al domeniului de aplicare la descrierea activităților din cadrul PESC, cum ar fi pozițiile comune, acțiunile comune și deciziile de aplicare,

1.

constată că în 2007 Consiliul a avut credite de angajament disponibile în valoare totală de 650 milioane EUR (2006: 626 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 81,89 %, mai mică decât rata din 2006 (91,79 %) și sub media ratelor celorlalte instituții (93,82 %);

2.

își reafirmă poziția adoptată în Rezoluția sa din 25 aprilie 2002 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2000, potrivit căreia „[…] Parlamentul European și Consiliul nu au controlat în trecut execuția secțiunilor lor respective din buget; consideră că, având în vedere natura operațională tot mai mare a cheltuielilor finanțate din bugetul administrativ al Consiliului în domeniile afacerilor externe, politicii de securitate și apărare, justiției și afacerilor interne, ar trebui să se clarifice domeniul de aplicare al acestui acord pentru a se face o distincție între cheltuielile administrative tradiționale și operațiunile din aceste noi domenii de politică” (12);

3.

respinge sugestia Consiliului, potrivit căreia faptul că Parlamentul și Consiliul nu și-au controlat în trecut execuția secțiunilor lor respective din buget a fost ca urmare a unei convenții tacite; consideră că, având în vedere natura din ce în ce mai operațională a cheltuielilor Consiliului, aceste cheltuieli ar trebui controlate în același mod ca cele ale celorlalte instituții, ca parte din procedura de descărcare de gestiune prevăzută la articolul 276 din tratat;

4.

își reiterează poziția exprimată la punctul 3 din Rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006, și anume: „regretă că, spre deosebire de celelalte instituții, Consiliul nu prezintă Parlamentului European un raport anual de activitate, invocând acordul tacit din 1970 […] și absența unor dispoziții în acest sens în Regulamentul financiar; invită Consiliul să își reexamineze decizia de a nu publica și de a nu transmite Parlamentului un raport de activitate necesar pentru a-l responsabiliza mai mult în fața publicului larg și a contribuabililor” (13); reamintește că această afirmație este consecventă cu punctele 44 și 45 din Rezoluția sa din 19 februarie 2008 privind transparența financiară (14); solicită Consiliului să își reanalizeze decizia de a nu-și publica raportul anual de activitate pe pagina sa de Internet;

5.

își reiterează poziția exprimată la punctul 12 din Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005, și anume: „solicită o transparență maximă în domeniul politicii externe și de securitate comună (PESC); solicită Consiliului să se asigure că, în conformitate cu punctul 42 din Acordul interinstituțional […], nicio cheltuială operațională legată de PESC nu apare în bugetul Consiliului; își rezervă dreptul de a lua măsurile necesare, atunci când este cazul, în eventualitatea în care acordul nu este respectat” (15);

6.

cere Consiliului să indice natura exactă a cheltuielilor, la fiecare articol și post în parte din cadrul titlului III (Cheltuieli care decurg din realizarea de către instituție a misiunilor sale specifice) pentru a permite Parlamentului să verifice faptul că nicio cheltuială din execuția bugetului Consiliului nu este de natură operațională, în conformitate cu AII;

7.

își reiterează poziția exprimată la punctul 58 din Rezoluția din 23 mai 2007 privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte și opțiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicațiile financiare pentru bugetul general al Uniunii Europene – 2005 (16), și anume: „consideră că, până în prezent, o evaluare veritabilă a implicațiilor financiare pentru bugetul UE a fost împiedicată de o lipsă de informații proactive din partea Consiliului, […]; consideră că, odată cu semnarea noului Acord interinstituțional, a sosit clipa să se pună în aplicare atât litera, cât și spiritul acestor dispoziții, care au fost clar formalizate”;

8.

consideră că planificarea, pregătirea și controlarea unei operațiuni de către personalul secretariatului Consiliului responsabil de PESC constituie elemente de bază și fundamentale ale operațiunii și că aceste activități sunt desfășurate în cadrul unei politici și al unor operațiuni, mai degrabă decât ca parte din activitatea normală a secretariatului Consiliului;

9.

este uimit să constate că o parte substanțială (până la 66 %) din linia bugetară 2 2 0 2 a fost transferată de la interpretare la deplasări în cadrul PESC/PESA; constată că în 2006 această valoare era de 12 672 984 EUR și cere să fie informat cu privire la valoarea aceleiași linii bugetare pentru 2007; solicită, pentru o mai mare transparență, crearea unei linii bugetare adecvate pentru aceste scopuri;

10.

solicită transparență în ceea ce privește cheltuielile aferente coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului;

11.

solicită Consiliului să-i prezinte o evaluare ex post a fiecărei acțiuni din cadrul PESA;

12.

își reconfirmă poziția exprimată la punctul 47 din Rezoluția sa din 23 mai 2007, menţionată anterior, și anume: „își reafirmă dezamăgirea […] pentru faptul că Consiliul se limitează numai la a informa Parlamentul și la a înainta o listă descriptivă privind activitățile PESC efectuate în anul anterior, care este inclusă de însuși Consiliul în preambulul rapoartelor anuale, în loc să consulte într-adevăr Parlamentul, la începutul fiecărui an, cu privire la aspectele principale și opțiunile fundamentale care vor fi făcute pentru acel an, inclusiv cu privire la implicațiile financiare, astfel cum se prevede la articolul 28 din Tratatul UE, și ulterior să informeze Parlamentul în ceea ce privește luarea în considerare a contribuției sale și, dacă este cazul, modul în care acest lucru s-a realizat, și insistă asupra faptului că această practică reprezintă o încălcare de facto a înseși esenței articolului 21”;

13.

constată că Consiliul a adoptat o decizie care interzice orice plăți reziduale aferente zilelor compensatorii în momentul pensionării și care introduce un sistem obligatoriu ce vizează lichidarea integrală, până în 2009, a întregului stoc rămas de concedii anuale neluate; încurajează Consiliul să respecte acest termen limită autoimpus;

14.

salută faptul că un nou sistem integrat de gestiune și control financiar (SAP), în funcțiune din 1 ianuarie 2008, a fost elaborat la nivel interinstituțional de Consiliu, Curtea de Conturi și Curtea de Justiție, care, prin urmare, generează economii substanțiale la buget și, de asemenea, aduce beneficii în termeni de eficiență pentru cele trei instituții implicate;

15.

regretă că, conform raportului anual de activitate alcătuit de auditorul intern al Consiliului, Consiliul nu a putut să își ocupe posturile vacante din serviciul său de audit intern;

16.

ia act de faptul că, potrivit aceluiași raport anual de activitate, auditorul intern a recomandat eliminarea completă a conturilor extrabugetare („comptes hors budget”); solicită Consiliului să elimine complet și imediat toate aceste conturi;

17.

solicită Consiliului să soluționeze problema privind verificarea facturilor („vérification des factures”), așa cum recomandă auditorul intern al Consiliului;

18.

consideră că solicitarea repetată a Parlamentului și refuzată mereu până în prezent pentru o mai mare transparență și un control parlamentar mai aprofundat al cheltuielilor Consiliului aferente PESC/PESA ar trebui evidențiată prin amendamente bugetare menite să înscrie în rezervă anumite linii bugetare relevante din bugetul 2010 al Consiliului;

19.

reamintește că, în Rezoluția sa din 4 decembrie 2008 referitoare la Raportul special nr. 8/2007 al Curții de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (17), Parlamentul invita Consiliul să adopte concluzii oficiale privind constatările Curții de Conturi; regretă că Consiliul nu a dat curs acestei solicitări; solicită Consiliului să furnizeze comisiei competente a Parlamentului informații cu privire la motivele pentru care nu a adoptat concluzii oficiale și cu privire la măsurile întreprinse în urma acestui raport special;

20.

solicită Curții de Conturi Europene să acorde o atenție specială în următorul său raport anual execuției bugetului Consiliului;

21.

menționează că motivele amânării sunt următoarele:

22.

solicită Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru PESC să ofere comisiei competente a Parlamentului, până la 15 mai 2009 cel târziu, răspunsuri scrise detaliate la următoarele întrebări:

23.

solicită Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru PESC să ofere comisiei competente a Parlamentului, până la 15 mai 2009 cel târziu:

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007 (1),

—

având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 – Volumul I [SEC(2008) 2359 – C6-0415/2008] (2),

—

având în vedere rapoartele anuale ale Comisiei prezentate Parlamentului European și Consiliului privind măsurile luate ca urmare a deciziilor de descărcare de gestiune 2006 [COM(2008) 629, COM(2008) 628] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc rapoartele în cauză [SEC(2008) 2579, SEC(2008) 2580],

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2007” [COM(2008) 338],

—

având în vedere raportul anual al Comisiei, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne efectuate în anul 2007 [COM(2008) 499] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză [SEC(2008) 2361],

—

având în vedere raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual pe 2006 al Curții de Conturi [COM(2008) 112],

—

având în vedere Cartea verde privind inițiativa europeană în materie de transparență, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 [COM(2006) 194],

—

având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curții de Conturi privind modelul de „audit unic” (și propunerea privind un cadru de control intern comunitar) (3),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru integrat de control intern [COM(2005) 252],

—

având în vedere planul de acțiune al Comisiei pentru instituirea unui cadru integrat de control intern [COM(2006) 9], raportul Comisiei prezentat Consiliului, Parlamentului European și Curții de Conturi Europene privind evoluția planului de acțiune al Comisiei pentru un cadru integrat de control intern [COM(2007) 86] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză [SEC(2007) 311],

—

având în vedere primul raport semestrial privind graficul de realizări în aplicarea planului de acțiune al Comisiei pentru un cadru integrat de control intern, publicat la 19 iulie 2006 [SEC(2006) 1009], conform solicitării formulate de Parlament în rezoluția sa care însoțește decizia privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2004,

—

având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curții de Conturi referitor la situațiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declarațiile naționale” ale statelor membre și la lucrările de audit ale instituțiilor naționale de control financiar cu privire la fondurile comunitare (4),

—

având în vedere planul de acțiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acțiunilor structurale [COM(2008) 97],

—

având în vedere comunicarea membrilor Comisiei Danuta Hübner și Vladimír Špidla adresată Comisiei care conține un raport intermediar privind executarea planului de acțiune pentru întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acțiunilor structurale [SEC(2008) 2756] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește comunicarea în cauză [SEC(2008) 2755],

—

având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Curtea de Conturi privind planul de acțiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat [COM(2008) 110] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză [SEC(2008) 259],

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor (5) și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—

având în vedere declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 248 din Tratatul CE (6),

—

având în vedere Comunicarea din 16 decembrie 2008 pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare [COM(2008) 866] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește comunicarea în cauză [SEC(2008) 3054],

—

având în vedere recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 privind descărcarea de gestiune ce urmează să fie acordată Comisiei pentru execuția bugetului aferent exercițiului 2007 (5587/2009 – C6-0055/2009),

—

având în vedere recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 privind descărcarea de gestiune ce urmează să fie acordată agențiilor executive pentru execuția bugetului aferent exercițiului 2007 (5589/2009 – C6-0056/2009),

—

având în vedere articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE, precum și articolele 179a și 180b din Tratatul Euratom,

—

având în vedere articolul 246 și următoarele din Tratatul CE referitoare la Curtea de Conturi,

—

având în vedere standardele internaționale de audit și standardele internaționale de contabilitate, în special cele aplicabile sectorului public,

—

având în vedere evaluarea internațională la nivel de omologi privind Curtea de Conturi,

—

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 privind Statutul funcționarilor Comunităților Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (7), în special titlul V capitolul 3 privind pensiile și prestațiile de invaliditate, precum și anexa XII privind dispozițiile de aplicare a articolului 83a din statut,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8), în special articolele 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (9), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

—

având în vedere articolul 70 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A6-0168/2009),

A.

întrucât articolul 274 din Tratatul CE prevede că responsabilitatea pentru execuția bugetului comunitar revine Comisiei, care trebuie să o exercite conform principiului bunei gestiuni financiare, în cooperare cu statele membre;

B.

întrucât Comisia trebuie să depună toate eforturile pentru a susține din plin inițiativele privind ameliorarea calității gestiunii financiare pentru a obține o declarație de asigurare (DAS) fără rezerve din partea Curții de Conturi;

C.

întrucât articolul 184 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 prevede o revizuire a Regulamentului financiar ori de câte ori se dovedește a fi necesar și cel puțin la fiecare trei ani și întrucât perioada curentă de trei ani se va încheia la 1 ianuarie 2010; întrucât același articol prevede că Parlamentul poate să solicite recurgerea la procedura de concertare, dacă dorește acest lucru;

D.

întrucât puterea politică a Comunităților Europene asupra agențiilor neexecutive, care este o condiție a includerii conturilor acestor agenții în sfera de consolidare a conturilor Comunităților Europene, pare să se extindă de la an la an și întrucât locul acestora în organigrama politică a structurilor operaționale comunitare este din ce în ce mai puțin vizibil;

E.

întrucât punerea în practică a anumitor politici ale Uniunii se caracterizează prin gestiunea partajată a bugetului comunitar între Comisie și statele membre, ceea ce reprezintă aproximativ 80 % din cheltuielile comunitare gestionate de statele membre;

F.

întrucât, în Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 (10) privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005, Parlamentul a propus ca fiecare stat membru să fie capabil să își asume răspunderea pentru gestionarea fondurilor UE de care a beneficiat, fie printr-o singură declarație națională de gestiune, fie sub forma mai multor declarații făcute într-un cadru național;

G.

întrucât, în raportul său anual privind exercițiul financiar 2007, Curtea de Conturi a subliniat că, în contextul evaluării progreselor privind introducerea unui cadru integrat de control intern, „[c]heltuielile UE sunt de așa natură încât principalul risc de eroare se situează la nivelul beneficiarului final” (punctul 1.47);

H.

întrucât prezentarea de către statele membre a unor situații rezumative anuale ale auditurilor și ale declarațiilor disponibile în domeniul gestiunii partajate în conformitate cu punctul 44 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (11) (AII) ar trebui să fie un prim pas către declarațiile naționale de gestiune și să contribuie în mod clar la îmbunătățirea gestiunii bugetului UE, având drept obiectiv comun fundamental obținerea unei DAS fără rezerve pentru ansamblul cheltuielilor Uniunii;

I.

întrucât noțiunea de risc admisibil de eroare a fost introdusă la nivelul Uniunii de Curtea de Conturi în Avizul său nr. 2/2004 privind modelul de „audit unic” (12) și că aceasta din urmă a declarat că „orice sistem de control este un compromis între costul punerii în aplicare a controalelor la nivelul de intensitate definit, pe de o parte, și beneficiile pe care le pot aduce aceste proceduri, pe de altă parte. În context comunitar, beneficii înseamnă reducerea riscului de risipire a fondurilor și limitarea riscului de eroare până la un nivel acceptabil”;

J.

întrucât potrivit raportului anual pe 2007 al Curții de Conturi „costurile controalelor reprezintă o problemă importantă, atât pentru bugetul UE, cât și pentru statele membre” și „echilibrul între cost și riscul rezidual în anumite domenii de cheltuieli prezintă o importanță atât de mare încât ar trebui aprobat la nivel politic (și anume de autoritățile care acordă descărcarea de gestiune) în numele cetățenilor Uniunii” [punctul 1.52 literele (b) și (c)] și întrucât, la punctul 2.42 litera (c) din raportul său anual pe 2007, Curtea de Conturi recomanda realizarea de progrese în ceea ce privește elaborarea conceptului de risc admisibil;

K.

întrucât în concluziile sale din 8 noiembrie 2005, la punctul 5, Consiliul Ecofin a considerat că introducerea unui sistem integrat de control intern și simplificarea legislației privind controalele sunt de o importanță capitală și a solicitat „Comisiei să evalueze costul controalelor pe domenii de cheltuieli”;

L.

întrucât Președinția slovenă a Consiliului a declarat în iunie 2008 „aliniindu-se concluziilor Consiliului din 2005, […] că Parlamentul European și Consiliul ar trebui să încheie un acord privind riscurile reziduale care pot fi tolerate în operațiunile subiacente, ținându-se seama de costurile și de beneficiile controalelor în cadrul diverselor politici și de cuantumul cheltuielilor aferente” (13);

M.

întrucât, totuși, deși este necesar un dialog între auditorul extern (Curtea de Conturi) și entitatea auditată (Comisia), nu se poate contesta faptul că auditorul extern, în conformitate cu standardele internaționale de audit care trebuie să constituie în continuare cadrul general de control bugetar, este cel care trebuie să evalueze riscurile pe baza cărora își fundamentează raționamentul în ceea ce privește alegerea procedurilor de audit;

N.

întrucât, în plus, costul unui control depinde bineînțeles de nivelul admisibil de eroare, dar și de complexitatea organizării entității auditate și de calitatea controlului intern al acesteia;

O.

întrucât, în conformitate cu standardele internaționale de audit, auditorul extern alege metodele adecvate pentru selecția elementelor ce vor fi controlate în vederea colectării elementelor probante necesare pentru realizarea obiectivelor testelor sale de audit; întrucât, în plus, în timp ce alegerea metodelor depinde de circumstanțe, criteriile principale sunt riscul de audit și obiectivul realizării unor controale eficiente; întrucât, în fine, auditorul extern trebuie să se asigure că metodele utilizate furnizează elemente probante suficiente și adecvate pentru realizarea obiectivelor verificării;

P.

întrucât, în noua generație de programe, Direcția Generală Educație și Cultură (DG EAC) a armonizat programele de acțiune, în special prin introducerea strategiei de audit unic; întrucât, în acest context, declarațiile ex ante și ex post ale statelor membre constituie noi factori suplimentari în supravegherea și controlul sistemelor;

Q.

întrucât procedura de descărcare de gestiune anuală permite Parlamentului să intre în contact direct cu principalii responsabili ai acestei gestiuni și, în urma constatărilor auditului realizat de Curtea de Conturi, să garanteze cetățenilor o îmbunătățire la nivelul gestionării cheltuielilor Uniunii, creând astfel o bază mai solidă pentru luarea deciziilor;

R.

întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 prevede că plata pensiilor este în sarcina bugetului Comunităților și că statele membre garantează colectiv plata prestațiilor respective, în conformitate cu baremul de repartizare stabilit pentru finanțarea acestor cheltuieli; întrucât funcționarii plătesc o contribuție de 10,25 % din salariul lor de bază la bugetul general, aceasta reprezentând contribuția lor la finanțarea sistemului de pensii;

S.

întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 prevede o garanție colectivă din partea statelor membre, ceea ce înseamnă că această garanție poate intra în vigoare în cazul în care unul sau mai multe state membre nu se achită de această obligație, dar nu implică faptul că Comunitățile nu dispun de o creanță față de statele membre care și-au asumat acest angajament;

T.

întrucât 2007 a fost primul an de aplicare a Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD);

U.

întrucât 2007 a fost Anul european al egalității de șanse pentru toți, ceea ce a însemnat o atenție specială acordată numeroaselor forme de discriminare cu care se confruntă cel mai des femeile;

V.

întrucât utilizarea resurselor bugetare are efecte diferite asupra femeilor și bărbaților din cauza inegalităților persistente dintre aceștia;

W.

întrucât Consiliul ar trebui să țină cont, în cadrul viitoarei proceduri bugetare, de rezultatele și recomandările procedurii de descărcare de gestiune 2007 și să susțină propunerile de reformă ce vizează consolidarea responsabilității statelor membre pentru a remedia definitiv problemele identificate de mai mulți ani de Curtea de Conturi;

X.

întrucât Comisia, Consiliul și Parlamentul, în cooperare cu Curtea de Conturi, trebuie să-și stabilească drept obiectiv comun obținerea unei DAS fără rezerve,

1.

salută noile progrese realizate de Comisie și unele state membre în direcția unei utilizări mai eficiente a fondurilor UE și în procesul de instituire a unui mediu global de control, reflectate în aspectele îmbunătățite din DAS emisă de Curtea de Conturi;

2.

salută progresele considerabile ale auditurilor realizate în ceea ce privește gestionarea celui de al șaptelea program-cadru de către personalul Comisiei responsabil cu cercetarea, în comparație cu programele-cadru precedente; reiterează faptul că gestionarea fondurilor aferente politicii agricole comune (PAC) s-a ameliorat, în special datorită funcționării sistemului integrat de administrare și control (IACS); regretă profund că în 2007 Grecia încă nu își îndeplinise obligațiile în ceea ce privește punerea în aplicare a IACS;

3.

constată că 2007 a fost primul exercițiu de închidere al programelor multianuale din perioada 2000-2006 și că numeroase fonduri au fost recuperate;

4.

constată că în gestiunea financiară din domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice (CDT) s-au înregistrat îmbunătățiri considerabile, rata de eroare scăzând cu mai mult de 50 % într-un interval de 3 ani; invită Comisia să își continue eforturile de simplificare pentru a îmbunătăți utilizarea programelor de către beneficiarii finali;

5.

salută eforturile realizate de Comisie în domeniul fondurilor asociate politicii de coeziune în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării partajate a acțiunilor structurale, care a fost adoptat în contextul descărcării de gestiune 2006; speră ca primele rezultate ale planului de acțiune menționat și ale eforturilor de simplificare să fie vizibile în Raportul anual al Curții de Conturi pentru 2008;

6.

este în continuare îngrijorat de lipsa capacității UE de gestionare a crizelor; consideră că UE pierde din orientarea politică, din vizibilitatea și din răspunderea sa atunci când utilizează fonduri fiduciare internaționale care ar fi putut fi gestionate de Comisie dacă aceasta ar fi respectat rapoartele de descărcare de gestiune pentru 2005 și pentru 2006 și și-ar fi elaborat propriul instrument postcriză; este extrem de preocupat de lipsa controlului asupra fondurilor UE utilizate de anumite agenții ale ONU și de reticența agențiilor ONU de a lua măsuri în urma cazurilor de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE;

7.

ia act de îmbunătățirile realizate în părțile individuale care alcătuiesc DAS, dar regretă totuși că, pentru al paisprezecelea exercițiu consecutiv, DAS emisă de Curtea de Conturi în raportul său anual pe 2007 conține o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor; ia act de opinia Curții de Conturi conform căreia, în numeroase domenii de cheltuieli (agricultură și resurse naturale, coeziune, cercetare, energie și transporturi, ajutor extern, dezvoltare, extindere, educație și cetățenie), plățile prezintă în continuare erori semnificative, deși în măsuri diferite;

8.

salută faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi, veniturile, cheltuielile administrative și cele legate de afacerile economice și financiare, precum și cheltuielile legate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) nu conțin erori semnificative;

9.

constată că, mai ales la nivelul sistemelor de control, situația se îmbunătățește, dar insuficient și într-un ritm prea lent;

10.

salută declarația Curții de Conturi potrivit căreia conturile anuale ale Comunităților Europene prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a Comunităților Europene la 31 decembrie 2007, precum și rezultatele operațiunilor acestora și fluxurile de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată (capitolul 1 punctul VII din DAS); invită totuși Comisia să acorde atenția cuvenită observațiilor Curții de Conturi, pentru a spori exhaustivitatea și precizia datelor contabile de bază;

11.

consideră că este anormal ca conturile anuale să prezinte active nete de –58 600 000 000 EUR și se întreabă dacă sumele ce trebuie solicitate statelor membre nu ar trebui înscrise drept active, dat fiind faptul că pensiile personalului în valoare estimată de 33 500 000 000 EUR constituie în mod evident un angajament; solicită mai multe clarificări privind notele anexate referitoare la celelalte sume ce urmează să fie solicitate statelor membre, în valoare totală de 27 900 000 000 EUR; ia act de explicațiile oferite de contabilul Comisiei potrivit cărora au fost respectate standardele internaționale de contabilitate aplicabile sectorului public; propune să se analizeze posibilitatea instituirii unui fond de pensii comunitar pentru a externaliza aceste angajamente financiare față de personal;

12.

nu își explică de ce activele primite de Comunitățile Europene în legătură cu programul Galileo nu au fost înregistrate în conturile anuale, dat fiind faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi, acordurile au fost semnate la sfârșitul anului 2007 între Agenția Spațială Europeană, întreprinderea comună Galileo și Autoritatea de Supraveghere a GNSS (global navigation satellite systems – sistemul global de navigație prin satelit) creată în 2004 și responsabilă de preluarea activităților fostei întreprinderi comune Galileo începând din 1 ianuarie 2007; invită așadar Comisia să prezinte o propunere privind proiectele europene majore (Galileo sau TEN) care necesită finanțări care depășesc cadrul financiar multianual și privind controlul acestora;

13.

solicită să fie analizată posibilitatea constituirii, în cadrul conturilor anuale, a unor provizioane pentru lucrările mari de întreținere sau de revizie pentru parcul imobiliar al Comunităților Europene, dată fiind absența unei amortizări a imobilelor defalcată pe componente specifice care să reia elementele principale de imobilizări corporale ce trebuie să facă obiectul unor înlocuiri la intervale regulate; consideră că aceste provizioane pentru lucrările mari de întreținere sau de revizie ar trebui să fie susținute de programe multianuale de întreținere având ca obiect menținerea în stare bună de funcționare a imobilelor fără a le prelungi durata de viață;

14.

solicită, în absența unui capital imobilizat, să se verifice bine ca nivelul puterii politice a Comunităților Europene în agențiile incluse în perimetrul de consolidare a conturilor să fie conform exigențelor stabilite de standardele internaționale de contabilitate din sectorul public;

15.

își exprimă îngrijorarea și îndoielile privind posibilitatea numirii unor înalți funcționari „fără categorie”, cu excepția cazului în care se precizează acest lucru în schemele de personal, pe ultima treaptă a gradului AD 16, în toate cazurile, și solicită Comisiei să clarifice posibilitățile din Statutul funcționarilor având în vedere această poziție bugetară specifică;

16.

constată cu satisfacție că domeniile în care Comisia a pus în practică sisteme de supraveghere și control adecvate (veniturile, angajamentele și plățile aferente cheltuielilor administrative și altele, precum și aferente afacerilor economice și financiare) nu conțin erori semnificative în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (capitolul 1 punctul IX din DAS);

17.

regretă totuși faptul că, în domenii foarte importante ale gestiunii bugetului UE (cheltuieli în domeniul agriculturii, cu excepția FEGA, coeziunea, cercetarea, energia și transporturile, acțiunile externe, educația și cultura), Curtea de Conturi constată, încă o dată, că obligațiile juridice complicate sau inexacte, pe de o parte, generează un număr semnificativ de erori la nivelul beneficiarului final și, pe de altă parte, afectează eficacitatea parțială a sistemelor de supraveghere și control și că această complexitate conduce la imposibilitatea emiterii de către Curtea de Conturi a unei declarații de asigurare fără rezerve (capitolul 1 punctele X și XI din DAS); în consecință, solicită Comisiei să facă o analiză pentru a determina dimensiunea problemelor și soluțiile care se pot găsi la acestea; subliniază așadar necesitatea simplificării normelor și reglementărilor de bază pentru a obține o DAS fără rezerve;

18.

invită Comisia să consolideze și mai mult supravegherea pe care o efectuează asupra controalelor delegate statelor membre și să le pună la dispoziție orientări clare privind modul în care pot să prevină, să identifice și să corecteze erorile și insistă ca, atunci când sistemele de control ale statelor membre rămân ineficiente, aceasta să facă tot posibilul pentru a obliga statele membre să-și respecte obligațiile și să realizeze îmbunătățirile necesare, în special impunând suspendări ale plăților și corecții financiare;

19.

ia act de constatarea Curții de Conturi conform căreia, față de începutul programării anterioare, utilizarea creditelor de angajament s-a ameliorat simțitor în 2007, primul exercițiu din noua perioadă de programare 2007-2013;

20.

consideră totuși că, în materie de gestiune partajată sau descentralizată, Comisia trebuie să aplice întru totul Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și să își asume responsabilitatea finală în execuția bugetului și subliniază necesitatea efectuării unor corecții financiare imediat ce sunt depistate nereguli necorectate de statele membre, fără să se aștepte sfârșitul ciclului multianual;

21.

constată cu îngrijorare problemele legate de sumele recuperate din fondurile comunitare plătite nejustificat și proasta calitate a datelor furnizate privind mecanismele de corecție aplicate la nivelul statelor membre în materie de politică de coeziune, uneori contradictorii și incomplete, și ia act de faptul că, în ceea ce privește agricultura, Curtea de Conturi își exprimă îndoiala cu privire la fiabilitatea informațiilor furnizate (punctele 3.26 și 5.44 din raportul anual 2007);

22.

semnalează, de asemenea, importanța deciziilor și a măsurilor corective finale în scopul excluderii de la finanțare comunitară a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu legislația comunitară și își reînnoiește solicitarea de a se preciza linia bugetară exactă și exercițiul la care face trimitere fiecare sumă recuperată în parte, astfel cum se procedează în sectorul agriculturii și al resurselor naturale;

23.

solicită Comisiei să îmbunătățească eficiența și eficacitatea sistemelor de recuperare multianuale, inclusiv la nivelul statelor membre, și să consolideze datele privind sumele recuperate și corecțiile financiare, în special în domeniile acoperite de fondurile structurale, pentru a furniza cifre fiabile și comparabile între diferitele domenii de politică și modalitățile de gestionare a fondurilor; solicită Comisiei să îi raporteze Parlamentului în cadrul notelor care însoțesc conturile anuale, pentru a-i oferi acestuia o imagine de ansamblu;

24.

solicită o evaluare a sistemului dată fiind persistența problemelor legate de sumele recuperate;

25.

asigură Comisia de sprijinul său deplin în aplicarea strictă a legislației privind suspendarea plăților și salută acțiunile deja întreprinse pentru a nu transfera fonduri atunci când Comisia nu dispune de o garanție absolută privind fiabilitatea sistemelor de gestiune și control ale statului membru beneficiar al fondurilor în cauză;

26.

salută punerea la dispoziție, de către statele membre, a situațiilor rezumative anuale ale auditurilor începând cu 2008, precum și a evaluării și a declarațiilor prezentate în rapoartele anuale de activitate (RAA) pe 2007 de către direcțiile generale implicate în gestiunea fondurilor structurale și invită Comisia să depună eforturi pentru ca aceste situații rezumative anuale să poată fi publicate împreună cu răspunsul Comisiei; consideră că situațiile rezumative anuale întocmite de statele membre sunt documente publice și ar trebui prin urmare să fie transmise și comisiei competente a Parlamentului în cursul procedurii de descărcare de gestiune;

27.

observă cu îngrijorare că, din cauza diferențelor de prezentare și din cauza absenței de valoare adăugată, Curtea de Conturi consideră că aceste situații rezumative nu oferă încă o evaluare fiabilă a funcționării și a eficacității sistemelor de control; salută, în acest context, nota orientativă a Comisiei menită să asigure o calitate mai bună a situațiilor rezumative anuale pe 2008 și solicită așadar Comisiei să amelioreze asistența oferită statelor membre pentru elaborarea situațiilor rezumative anuale; consideră că elaborarea unor situații rezumative anuale pertinente va reduce numărul auditurilor la fața locului;

28.

în acest context, solicită Comisiei să analizeze situațiile rezumative primite în 2009 cu scopul de a optimiza valoarea lor adăugată din punctul de vedere al asigurării oferite cu privire la funcționarea sistemelor de control intern utilizate de statele membre; invită, de asemenea, Comisia să includă o analiză a situațiilor rezumative anuale prezentate de statele membre în raportul anual elaborat în conformitate cu articolul 86 alineatul (4) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, utilizând drept elemente de referință dispozițiile AII;

29.

regretă că nu s-a dat curs de către Comisie solicitării exprimate în Rezoluția din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 (14), de elaborare și transmitere către Parlament și Consiliu a unui document specific în care să se analizeze, pe baza situațiilor rezumative anuale primite, pentru fiecare stat membru în parte, punctele slabe și forte ale sistemelor naționale de administrare și control al fondurilor comunitare, precum și rezultatele auditurilor efectuate; regretă, de asemenea, că nu a primit până în prezent informații detaliate din partea Comisiei privind evaluarea și analiza comparativă a primelor situații rezumative anuale prezentate; consideră că este de o importanță capitală să se prezinte un raport privind calitatea acestor situații rezumative anuale pentru a se asigura valoarea adăugată a procesului, de exemplu prin identificarea problemelor comune, a soluțiilor posibile și a celor mai bune practici;

30.

solicită Comisiei să prezinte periodic această evaluare calitativă și cantitativă a situațiilor rezumative anuale în rapoartele de activitate și să pună aceste informații la dispoziția tuturor părților interesate, precum și a publicului în timpul procesului de descărcare de gestiune; preconizează să primească prima din aceste evaluări până în septembrie 2009 și solicită ca, pe lângă o prezentare anuală oficială adresată Parlamentului, această analiză a situațiilor rezumative naționale să fie transmisă și tuturor comisiilor parlamentare responsabile de finanțele publice de la nivel național;

31.

invită Comisia să efectueze după trei ani o evaluare completă în care să analizeze valoarea adăugată a situațiilor rezumative anuale pentru buna gestiune financiară a fondurilor UE în statele membre, precum și gradul de independență a auditorilor implicați;

32.

consideră că situațiile rezumative pe care statele membre trebuie să le întocmească în fiecare an, cu o sinteză a auditurilor și declarațiilor disponibile, în conformitate cu punctul 44 din AII, ar trebui să constituie un prim pas către instituirea declarațiilor naționale de gestiune în toate statele membre; solicită Comisiei să declare ceea ce a întreprins în această direcție ținând cont de rezoluțiile precedente privind descărcarea de gestiune și să depună cât mai curând cu putință toate eforturile necesare pentru a ameliora situațiile rezumative anuale astfel încât să dobândească aceeași greutate politică ca declarațiile naționale de gestiune; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să-și folosească dreptul de inițiativă legislativă pentru a propune o decizie a Consiliului prin care declarațiile naționale să devină obligatorii;

33.

salută inițiativa câtorva state membre (Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit) de a aproba adoptarea unei declarații naționale privind gestiunea fondurilor comunitare, însă regretă faptul că, în ciuda acestor inițiative, majoritatea celorlalte state membre se opun introducerii acestei declarații; regretă, de asemenea, că Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Finlanda nu au luat încă măsuri în vederea elaborării unui sistem eficace de declarații naționale;

34.

solicită ca, în conformitate cu articolul 248 alineatul (3) din Tratatul CE, pentru controlul gestiunii partajate să se intensifice cooperarea dintre instituțiile naționale de control și Curtea de Conturi Europeană; propune să se examineze posibilitatea eliberării, de către instituțiile naționale de control, în calitate de auditori externi independenți și cu respectarea normelor internaționale de audit, a unor certificate naționale de audit privind gestiunea fondurilor comunitare, care să fie transmise guvernelor statelor membre pentru ca acestea să le prezinte în cursul procesului de descărcare de gestiune, conform unei proceduri interinstituționale adecvate care urmează să fie stabilită;

35.

ia act cu satisfacție de progresele generale realizate în dezvoltarea planului de acțiune și de faptul că au fost puse în aplicare majoritatea acțiunilor și au fost soluționate cele mai multe dintre lacunele identificate în planul de acțiune;

36.

își exprimă preocuparea cu privire la critica repetată a Curții de Conturi referitoare la calitatea insuficientă a controalelor din statele membre; ia act cu îngrijorare de plângerile beneficiarilor și ale instanțelor de control naționale cu privire la numărul controalelor și la costuri;

37.

de asemenea, ia act cu îngrijorare de criticile beneficiarilor cu privire la numărul de manuale, „note de orientare”, documente de lucru și norme de participare aplicabile subvențiilor; solicită consolidarea acestor documente și organizarea unei discuții cu Parlamentul în vederea simplificării acestor norme de aplicare;

38.

subliniază că sistemele de control reflectă complexitatea normelor și reglementărilor existente la diferitele niveluri care uneori se suprapun; îndeamnă așadar Comisia să accelereze procesul de simplificare și să implice îndeaproape Parlamentul; solicită statelor membre și regiunilor să facă aceleași eforturi;

39.

solicită Comisiei să revadă condițiile de utilizare a metodei forfetare, în vederea realizării unei fiabilități sporite în favoarea beneficiarilor; consideră inacceptabilă repunerea în discuție ex post a alegerii sumelor forfetare;

40.

regretă că acțiunea 4 din planul de acțiune pentru instituirea unui cadru integrat de control intern, referitoare la lansarea unei inițiative interinstituționale privind principiile de bază care trebuie luate în considerare în ceea ce privește riscurile admisibile în operațiunile subiacente, a fost pusă în aplicare cu întârziere;

41.

reamintește, de asemenea, importanța în acest context a acțiunii 10 din planul de acțiune menționat anterior, care vizează efectuarea unei „analize a costurilor controalelor” având în vedere că „trebuie să se ajungă la un echilibru corespunzător între costurile și beneficiile controalelor”;

42.

se așteaptă, de asemenea, ca RAA ale direcțiilor generale să conțină din nou informații privind calitatea controalelor din statele membre și ameliorarea acesteia și solicită elaborarea unei clasificări de către Comisie a tuturor agențiilor de plată și a organismelor de certificare;

43.

solicită Comisiei să prezinte periodic o evaluare a sistemului de control intern integrat și solicită ca în RAA și în raportul de sinteză să se regăsească mai bine sistemele serviciilor Comisiei și ale statelor membre în gestiune partajată, în special în ceea ce privește calitatea tehnică și considerentele etice, de exemplu cu privire la nivelul de independență al autorităților de audit naționale;

44.

solicită Comisiei să realizeze o evaluare completă și mai cuprinzătoare a costului resurselor consacrate sistemelor de control pe domenii de cheltuieli, pentru toate domeniile de cheltuieli ale Uniunii, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune din anii precedenți și având în vedere conceptul „obținerii de rezultate”;

45.

solicită, de asemenea, Comisiei, ca, pentru fiecare stat membru și pe baza situațiilor rezumative anuale primite, să analizeze punctele slabe și forte ale sistemelor naționale de administrare și control al fondurilor comunitare și să întocmească o estimare a costului sistemelor naționale de control al fondurilor comunitare; reamintește Comisiei angajamentul său de a ameliora calitatea situațiilor rezumative anuale ale statelor membre pentru a le transforma în instrumente utile de reducere a riscului de eroare în anii următori; solicită Comisiei să își respecte angajamentul luat;

46.

consideră că această analiză comparativă ar trebui transmisă Parlamentului, Consiliului și Curții de Conturi la sfârșitului anului 2009-începutul anului 2010 și ar trebui să servească drept bază pentru un dialog interinstituțional cu privire la riscul de eroare admisibil;

47.

constată că, deși „nivelul de risc admisibil” este o noțiune fundamentală într-un cadru de control intern integrat care trebuie luat în considerare de Curtea de Conturi în momentul în care emite DAS, în conformitate cu Avizul nr. 4/2006 al Curții de Conturi privind proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (15), rămâne să se definească modul de stabilire a acestui nivel de risc admisibil;

48.

salută Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 privind o interpretare comună a noțiunii de risc de eroare admisibil ca bază metodologică solidă pentru analiza economică a nivelului de risc admisibil și se așteaptă ca aceste lucrări să fie completate de Comisie cu ocazia pregătirii propunerii sale privind nivelul de risc admisibil pe domenii bugetare; recunoaște, în acest context, importanța acestei comunicări ca primă bază de reflecție din punct de vedere strict economic asupra „nivelului de risc admisibil” pentru două domenii de cheltuieli ale Uniunii, și anume fondurile structurale și FEADR; solicită, cu toate acestea, ca dialogul dintre auditorul extern și entitatea auditată să respecte normele internaționale de audit, conform cărora este de competența auditorului extern să evalueze riscurile pe baza cărora își fundamentează raționamentul în ceea ce privește alegerea procedurilor de audit;

49.

regretă că, în comunicarea menționată, Comisia denunță problemele întâlnite în ceea ce privește obținerea de informații suficient de fiabile din partea statelor membre și consideră că această afirmație dăunează imaginii Uniunii;

50.

are îndoieli cu privire la fiabilitatea datelor furnizate de statele membre și solicită, în consecință, Comisiei să efectueze o nouă culegere de date și, cu sprijinul tehnic al Curții de Conturi, o analiză aprofundată a acestora imediat ce efectele normelor pentru perioada 2007-2013 vor fi perceptibile și să transmită această analiză Parlamentului și Consiliului până la sfârșitul anului 2011;

51.

consideră că stabilirea unui nivel de risc admisibil este extrem de importantă și de o mare complexitate; consideră că nivelul de risc admisibil ar trebui să fie strâns legat de un studiu aprofundat privind echilibrul cost/eficacitate al sistemelor de control ale Comisiei și ale statelor membre pentru fiecare dintre domeniile de cheltuieli comunitare;

52.

solicită Comisiei, având în vedere necesitatea urgentă de a analiza în continuare costurile și beneficiile controlului, să efectueze, cu sprijinul tehnic al Curții de Conturi, o analiză aprofundată în domeniile cercetare, relații externe și cheltuieli administrative și să prezinte un raport pe această temă până la sfârșitul anului 2010;

53.

consideră că valoarea fondurilor europene pierdute din cauza erorilor ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare atunci când se stabilește rata de eroare admisibilă;

54.

consideră că ar trebui să se formuleze propuneri concrete privind ameliorarea gestiunii și a controlului cheltuielilor comunitare, chiar o anumită armonizare a unor aspecte, și propune ca Parlamentul să acorde Comisiei, în cadrul următoarei proceduri bugetare, resursele necesare pentru realizarea unui studiu;

55.

solicită Comisiei să-și prezinte fără întârziere propunerile pentru a atinge obiectivul unei DAS fără rezerve;

56.

reamintește decizia Comisiei de a institui mai întâi un sistem de înregistrare voluntară a grupurilor de interese și de a evalua sistemul după un an; este conștient de faptul că Tratatul de la Lisabona prevede temeiul juridic pentru un registru obligatoriu; reamintește faptul că registrul actual al Parlamentului este deja obligatoriu și că un eventual registru comun ar fi obligatoriu de facto, înregistrarea fiind, în ambele cazuri, o condiție necesară pentru a obține accesul în Parlament;

57.

regretă că nu s-a dat curs invitației sale de elaborare a unui nou cod de conduită pentru membrii Comisiei, cu scopul de a îmbunătăți și a defini mai clar responsabilitatea lor politică individuală și colectivă și răspunderea pentru deciziile lor, precum și pentru aplicarea politicilor lor de către serviciile pe care le conduc;

58.

reamintește din nou responsabilitatea Comisiei de a se asigura că datele furnizate cu privire la beneficiarii fondurilor UE sunt complete, consultabile și comparabile și regretă că acest obiectiv nu a fost încă realizat;

59.

reamintește din nou importanța asigurării unei transparențe și a unei publicități complete cu privire la personalul din cabinetele membrilor Comisiei, care nu este recrutat în conformitate cu Statutul funcționarilor;

60.

constată că publicarea beneficiarilor fondurilor europene este obligatorie începând cu exercițiul bugetar 2007; constată cu regret că Parlamentul nu are o imagine globală nici asupra publicării, nici asupra detaliilor referitoare la beneficiari și la proiectele acestora; invită Comisia să evalueze utilitatea datelor publicate de statele membre în lumina obiectivelor politice enunțate;

61.

este surprins de oferta Comisiei de a contribui la centrul sportiv al Parlamentului cu 1 500 000 EUR din conturile bancare extrabugetare ale fostului magazin Economat al Comisiei [COM(2008) 692] și nu este de acord cu acest mod prin care se încearcă obținerea acordului Parlamentului pentru utilizarea de fonduri; reamintește punctul 6 din Rezoluția sa din 24 aprilie 2007, menționată anterior, privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005, și punctele 6 și 7 din Rezoluția sa din 27 aprilie 2006 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2004 (16); invită Comisia să înscrie în bugetul normal sumele din conturile bancare extrabugetare ale fostului magazin Economat înainte de a face propuneri privind utilizarea lor;

62.

reamintește Comisiei că o bază de date completă, ușor de accesat și deschisă publicului larg cu informații privind toți beneficiarii finali ai fondurilor UE ar trebui să fie disponibilă înainte de următoarele alegeri europene;

63.

constată cu satisfacție că simplificarea inițiată cu ocazia ultimei revizuiri a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 și-a arătat efectele dorite în privința achizițiilor publice;

64.

observă, totuși, că măsurile adoptate în privința subvențiilor nu și-au demonstrat eficacitatea decât în parte; solicită Comisiei să îi prezinte până la 1 ianuarie 2010 o serie de propuneri pentru un Regulament financiar revizuit și consolidat integral, care să conțină capitole specifice pentru programele individuale de cheltuieli, în care să se regăsească toate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarul unui program într-o sursă unică exhaustivă și dispoziții simplificate privind atribuirea și controlul subvențiilor; solicită, în temeiul articolului 184 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, să se recurgă la procedura de concertare pentru viitoarea revizuire trienală a respectivului Regulament (CE, Euratom) nr. 1605/2002;

65.

invită Comisia să lanseze din timp consultările cu celelalte instituții cu privire la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002;

66.

constată cu îngrijorare condițiile de muncă din cadrul OLAF; solicită Comisiei să asigure OLAF accesul imediat la bazele sale de date în cazul unei necesități legate de o anchetă, pentru a permite deschiderea și gestionarea anchetelor fără întârziere;

67.

solicită, de asemenea, să se asigure faptul că țările beneficiare acordă OLAF toată asistența necesară în timpul controalelor și verificărilor la fața locului, precum și toate informațiile pertinente privind măsurile luate în urma anchetelor efectuate; solicită Comisiei să se asigure că toate contractele viitoare prevăd că autoritățile din țările implicate au obligația de a coopera pe deplin cu OLAF;

68.

este extrem de îngrijorat de faptul că numai 6,7 % din toate recomandările OLAF de „urmărire judiciară” au avut drept rezultat proceduri judiciare efective; este conștient că în 2007 60 % din cazurile OLAF prezentau recomandări de „urmărire judiciară”; consideră că această situație este intolerabilă și subminează statul de drept și încrederea cetățenilor, de pe urma sa putând beneficia doar presupușii autori ai fraudelor; îndeamnă așadar insistent Comisia să facă uz de toate mijloacele prevăzute în tratate pentru a asigura o cooperare efectivă a autorităților naționale în lupta împotriva fraudei comunitare;

69.

constată cu îngrijorare că între 2006 și 2008, numai 37 din 222 de cazuri interne au atras proceduri disciplinare și că, din aceste 37 de cazuri, numai 2 au avut consecințe veritabile, în timp ce 3 cazuri au fost oprite din lipsă de probe, iar celelalte 32 – adică 87 % – nu au avut niciun rezultat până în prezent; solicită Comisiei să se angajeze să trateze cazurile disciplinare cu aceeași rigoare cu care tratează cazurile externe și să obțină rezultate în cazurile care nu au atras încă proceduri disciplinare efective;