22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1487/2005 (2) („regulamentul inițial”), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țesături finite din filamente de poliester („ȚFP” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”). Perioada de desfășurare a anchetei care a dus la adoptarea regulamentului menționat („ancheta inițială”) a fost perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 („PA inițială”).

(2)

În urma unei noi anchete pentru stabilirea unor măsuri, acestea au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 1087/2007 al Consiliului (3). Nivelul taxelor în vigoare în prezent variază între 14,1 % și 74,8 %.

(3)

La 1 aprilie 2008, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a primit o cerere de inițiere a unei reexaminări intermediare parțiale vizând examinarea posibilității ca unele tipuri de produse să intre sub incidența măsurilor antidumping actuale.

(4)

Cererea a fost depusă de Hüpeden GmbH & Co. KG („solicitantul”), un importator din Germania.

(5)

Solicitantul afirmă că produsul pe care îl importă este utilizat numai pentru fabricarea unei benzi adezive speciale destinate izolării firelor care alcătuiesc mănunchiurile de cabluri din motoare, în special motoare de autovehicule (denumită în continuare „produs de tip panglică”), și că proprietățile tehnice și chimice ale acestui produs de tip panglică sunt diferite de acelea ale produsului în cauză, astfel cum a fost el definit în ancheta inițială. În special, rezistența la tracțiune și colorarea produsului de tip panglică par să fie diferite. Solicitantul a afirmat că respectivul produs de tip panglică ar trebui, în consecință, să fie considerat ca fiind în afara domeniului anchetei inițiale și, prin urmare, nefăcând obiectul măsurilor menționate mai sus.

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente dovezi care să justifice inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz de inițiere publicat la 26 iunie 2008 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea definiției produsului în cauză. În mod particular, reexaminarea a trebuit să determine dacă produsul de tip panglică face parte din produsul în cauză astfel cum a fost definit în ancheta inițială.

(7)

Comisia a notificat oficial autoritățile din RPC și toate celelalte părți cunoscute a fi interesate, adică producătorii-exportatori din țara în cauză, producătorii, precum și utilizatorii și importatorii din Comunitate, asupra inițierii anchetei de reexaminare intermediară parțială. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte părți care și-au manifestat interesul în termenele precizate în avizul de inițiere.

(9)

Având în vedere domeniul de aplicare a reexaminării, nu s-a stabilit nicio perioadă de anchetă în sensul prezentei reexaminări. Informațiile primite în răspunsurile la chestionar au acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008 („perioada luată în considerare”). Pentru perioada luată în considerare au fost solicitate informații privind volumul și valoarea vânzărilor/achizițiilor, volumul producției și capacitatea pentru produsele de tip panglică și pentru toate tipurile de ȚFP. În plus, părțile în cauză au fost invitate să prezinte observații cu privire la orice diferențe sau similarități între produsele de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, referitoare la procesul de producție, caracteristicile tehnice, utilizările finale, caracterul interschimbabil etc.

(10)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea solicitantului, din partea unui producător-exportator chinez de produs de tip panglică, a unui producător comunitar de produs de tip panglică, din partea a doi producători comunitari de alte tipuri de ȚFP și din partea unui utilizator de produs de tip panglică.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru evaluarea necesității de modificare a domeniului de aplicare a măsurilor antidumping în vigoare și a efectuat vizite de verificare în sediile următoarelor societăți:

(12)

Toate părțile au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a ajuns la concluziile din prezenta anchetă de reexaminare („comunicarea finală”). De asemenea, li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare.

(13)

Observațiile prezentate oral și scris de către părți au fost luate în considerare în mod corespunzător și li s-a răspuns în considerentele următoare.

(14)

Conform definiției sale din regulamentul inițial, produsul în cauză este alcătuit din țesături de fibre de filamente sintetice, conținând în greutate cel puțin 85 % filamente de poliester texturate și/sau netexturate, vopsite (inclusiv în alb) sau imprimate, originare din RPC și încadrate în prezent la codurile NC ex 5407 51 00, 5407 52 00, 5407 54 00, ex 5407 61 10, 5407 61 30, 5407 61 90, ex 5407 69 10 și ex 5407 69 90.

(15)

În primul rând, s-a examinat dacă produsul de tip panglică se integrează în domeniul de aplicare a măsurilor instituite cu privire la anumite țesături finite din filamente de poliester originare din RPC, astfel cum este descris în regulamentul inițial. Apoi, s-a examinat posibilitatea ca definiția produsului să fie modificată pe motivul că produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP nu constituie un singur produs.

(16)

Se reamintește că ȚFP sunt produse prin țeserea firelor de filamente de poliester și aplicarea unui finisaj pe respectiva țesătură. Firele pot fi vopsite sau nu în prealabil. Finisajul constă în general în imprimarea sau vopsirea țesăturii, cu toate că se pot aplica alte finisaje pentru a produce un efect de coajă de piersică sau pentru a face ca țesătura să fie, de exemplu, hidrofugă.

(17)

În considerentul 8 din regulamentul inițial se menționează că produsul în cauză trebuie să fie diferit de ȚFP obținute din fire de diferite culori, al căror fir prevopsit este țesut în interiorul pânzei și al căror desen este creat prin țeserea modelului. Aceste țesături se încadrează la codurile NC 5407 53 00 și 5407 61 50 și sunt excluse din definiția produsului și prin urmare, nu fac obiectul măsurilor antidumping în vigoare.

(18)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul susține că produsul de tip panglică nu se încadrează în definiția produsului în cauză astfel cum este prezentată în regulamentul inițial, deoarece este alcătuit din fire prevopsite și corespunde, prin urmare, produsului descris la considerentul 17 de mai sus. Solicitantul a explicat, de asemenea, că a declarat întotdeauna importurile sale de produse de tip panglică originare din RPC în cadrul codului NC 5407 53 00, chiar și înainte de instituirea măsurilor de antidumping în 2005. În această privință, ar trebui să se remarce că un regulament antidumping precum cel de față nu este instrumentul juridic adecvat pentru a stabili în cadrul cărui cod NC ar fi trebuit să fie încadrate anumite transporturi. Aceasta este, în primul rând, o chestiune care interesează autoritățile naționale, care pot, dacă este necesar, să se bazeze pe o informație tarifară obligatorie și/sau pe o cerere de decizie preliminară adresată Curții de Justiție a Comunităților Europene. Totuși, dacă niciunul dintre produsele importate de către solicitant nu poate fi supus taxei antidumping instituite prin regulamentul inițial, prezenta anchetă de reexaminare ar părea lipsită de sens. Rezultatele anchetei au revelat, în această privință, că produsul de tip panglică este alcătuit din fire prevopsite, dar că aceste fire nu sunt de culori diferite și că nu se creează un motiv vizibil prin țeserea acestor fire. Prin urmare, în sensul prezentei anchete, se consideră că produsul de tip panglică se poate distinge de produsul descris în considerentul 17 de mai sus.

(19)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut că produsul de tip panglică ar trebui să fie considerat ca fiind alcătuit din fire de diferite culori, deoarece carbonul care nu este topit în mod omogen în firul de poliester creează nuanțe de negru în fir. Solicitantul justifică această afirmație printr-o trimitere la notele de subtitlu din anexa I partea a doua secțiunea XI din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (5), în care definiția țesăturilor din fire de diferite culori include țesătura care este alcătuită din fire de diferite nuanțe ale aceleiași culori, precum și printr-o trimitere la avize ale experților independenți.

(20)

Ca răspuns la această afirmație, se reamintește că prezentul regulament nu are drept scop stabilirea codului NC în cadrul căruia ar trebui declarate importurile de produs de tip panglică. Prin urmare, afirmația a fost considerată irelevantă în sensul prezentei anchete, deoarece, astfel cum s-a menționat anterior, chestiunile privind clasificările vamale țin, în principal, de autoritățile naționale competente.

(21)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul afirmă, de asemenea, că în stadiul inițierii și în stadiul provizoriu ancheta inițială se focaliza numai pe ȚFP destinate fabricării de îmbrăcăminte și că numai aceste tipuri de țesături ar trebui să fie incluse în definiția produsului în cauză și vizate de măsurile antidumping. Solicitantul susține, de asemenea, că definiția produsului vizat de ancheta inițială a fost lărgită doar în regulamentul inițial care a instituit măsurile antidumping definitive pentru a acoperi toate tipurile de utilizări. Acesta a susținut, în plus, că produsul de tip panglică este utilizat pentru o aplicație deosebit de specifică în industria automobilelor și, în consecință, nu ar trebui să fie considerat ca făcând parte din produsul în cauză.

(22)

În această privință, se remarcă faptul că avizul de inițiere al anchetei inițiale (6) făcea referire la ȚFP „destinate, în mod normal, fabricării de îmbrăcăminte”, și nu la ȚFP utilizate exclusiv pentru această utilizare. Aceasta înseamnă că nu a existat o lărgire a definiției produsului în cauză în intervalul dintre inițierea anchetei și instituirea măsurilor definitive, astfel cum pretinde solicitantul. Mai mult, în afara unei clarificări a definiției produsului, vizând includerea ȚFP „vopsite în alb”, nu există nicio altă diferență între produsul în cauză, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 426/2005 al Comisiei (7) („regulamentul provizoriu”) și regulamentul definitiv al anchetei inițiale (și anume regulamentul inițial). În ambele regulamente, nici dispozitivul [articolul 1 alineatul (1)], nici considerentele privind definiția produsului în cauză nu scutesc de taxa antidumping ȚFP importate pentru o utilizare finală specifică. În regulamentul provizoriu, în special considerentul 11 prima teză, produsul în cauză este descris conform caracteristicilor sale fizice. Din nou, se afirmă doar că ȚFP sunt „în mod normal” utilizate la fabricarea îmbrăcămintei, fără ca aceasta să constituie în niciun caz o condiție pentru ca ele să fie acoperite de anchetă și/sau de taxa (provizorie). Ulterior, în lumina numeroaselor utilizări posibile descoperite în cursul anchetei inițiale, cum ar fi mobilierul sau decorațiunile interioare, s-a reamintit în mod explicit, la considerentul 6 din regulamentul inițial, că toate ȚFP sunt incluse în definiția produsului, indiferent de utilizarea lor finală. În consecință, produsul de tip panglică și toate celelalte ȚFP, inclusiv ȚFP utilizate în industria automobilelor, au fost incluse în definiția produsului în cauză din ancheta inițială.

(23)

Solicitantul a afirmat, de asemenea, în aceeași linie de argumentație descrisă mai sus, că nu a putut să-și exercite în mod corespunzător dreptul la apărare în cursul anchetei inițiale, din cauza faptului că definiția produsului în cauză fusese extinsă în intervalul dintre stadiul provizoriu și stadiul definitiv, fără ca vreo informație specifică cu privire la această modificare să fie trimisă părților eventual interesate. Solicitantul a afirmat că acesta este motivul pentru care nici solicitantul, nici furnizorul său chinez nu au cooperat la ancheta inițială.

(24)

Se reamintește că, după cum se menționează în considerentul 22, definiția produsului nu a fost extinsă în cursul anchetei inițiale, dat fiind că utilizările eventuale, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte, erau deja luate în considerare în stadiul de inițiere. În plus, solicitantul este un importator comercial experimentat care a participat la alte anchete antidumping și cunoaște, prin urmare, foarte bine procedurile și sursele de informații (ca, de exemplu, Jurnalul Oficial) referitoare la aceste anchete. În acest context, este de asemenea important să notăm că, după cum se arată în considerentele 9 și 10 din regulamentul inițial, ulterior publicării regulamentului provizoriu, mai multe părți interesate au contestat instituirea de măsuri privind ȚFP destinate unor utilizări, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte (de exemplu: mobilier, decorațiuni interioare, umbrele). Aceasta ne arată că părțile interesate au înțeles că ancheta nu s-a limitat niciodată la ȚFP utilizate pentru fabricarea de îmbrăcăminte. Pe baza celor de mai sus, cererea a trebuit să fie respinsă.

(25)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut și că prezentase observații în cursul anchetei inițiale și că, în paralel, discutase, de asemenea, activ cazul cu mai multe asociații textile implicate în respectiva anchetă. Conform solicitantului, nu a existat în niciun moment vreo indicație din partea Comisiei conform căreia țesăturile produse de tip panglică ar putea să intre sub incidența anchetei sau a măsurilor.

(26)

În primul rând, se remarcă faptul că este clar că solicitantul era informat în totalitate în legătură cu existența anchetei inițiale. În plus, astfel cum s-a explicat anterior, ancheta respectivă se referea la ȚFP chiar de la început. De asemenea, solicitantul nu a adus nicio dovadă conform căreia Comisia a exclus vreodată produsul de tip panglică din domeniul de aplicare a anchetei inițiale sau că vreo parte a sugerat vreodată Comisiei să facă acest lucru. Într-adevăr, observațiile prezentate de solicitant în cursul anchetei inițiale se refereau la aspecte de procedură de interes comunitar general și la aspecte legate de posibila includere a țesăturilor albite sau nealbite în domeniul de aplicare a măsurilor antidumping. Este posibil ca solicitantul să nu se fi considerat vizat de ancheta inițială în ceea ce privește importurile sale de produs de tip panglică. Dacă aceasta era într-adevăr situația, ar părea să fie datorită faptului că solicitantul își declara importurile de produs de tip panglică în cadrul codului NC 5407 53 00, un cod care nu era vizat de ancheta inițială. Cu toate acestea, domeniul de aplicare a unei anchete nu este limitat de faptul că un operator economic poate să fi declarat mărfuri care fac parte din respectivul domeniu de aplicare, în cadrul unui cod NC incorect. Din acest motiv, afirmația solicitantului a trebuit să fie respinsă.

(27)

Ținând seama de cele de mai sus, se confirmă că importurile de produs de tip panglică originare din RPC intră în domeniul de aplicare a măsurilor descrise în regulamentul inițial.

(28)

În scopul de a examina dacă produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP constituie un singur produs, produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP au fost comparate în funcție de caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază. Alte criterii secundare, cum sunt procesul de producție, prețurile, utilizările finale și caracterul interschimbabil, au fost, de asemenea, examinate.

(29)

Ancheta a arătat că fibrele utilizate pentru pregătirea firelor înainte de țeserea produsului de tip panglică conțin o cantitate redusă de carbon (sub 3 %). Pentru producerea acestor fibre, se topesc împreună așchii conținând carbon cu așchii de poliester pur, iar amestecul este proiectat prin orificii mici pentru a produce filamente negre. Respectivele filamente sunt apoi filate în fibre negre.

(30)

Adaosul de carbon la o materie primă conferă produsului de tip panglică o culoare neagră care rezistă la diferitele tratamente de decolorare, fie ele chimice (spălare în săpun sau înmuierea într-o baie de solvent) sau mecanice (frecare umedă sau uscată). Utilizarea acestei materii prime reduce, de asemenea, rezistența la tracțiune a țesăturii fabricate ca produs de tip panglică, în comparație cu alte tipuri de ȚFP alcătuite din același număr de fire.

(31)

Solicitantul afirmă că produsul de tip panglică ar putea, de asemenea, să se distingă de alte tipuri de ȚFP prin faptul că rezistența sa mai mică la tracțiune permite să fie deșirat manual. Această proprietate a produsului de tip panglică constituie o exigență specifică a industriei automobilelor, pentru ca lucrătorii să poată tăia rapid banda adezivă atunci când pregătesc cablurile izolate.

(32)

Totuși, un producător comunitar de produs de tip panglică produce în prezent un alt sortiment de produs de tip panglică utilizat, de asemenea, de industria automobilelor, care nu poate fi deșirat manual. Această țesătură este fabricată, de asemenea, cu fibre conținând carbon, dar proporția de carbon din fibre este inferioară celei din „produsul de tip panglică” importat de solicitant, fabricat de producătorul-exportator chinez care a cooperat. Această activitate de producție și specificațiile produsului vândut de producătorul comunitar au fost constatate în cursul vizitei de verificare efectuate de Comisie. S-a stabilit, de asemenea, că alte tipuri de ȚFP pot fi și ele deșirate manual dacă sunt constituite dintr-un număr redus de fire. Deci, această proprietate nu poate fi considerată ca o caracteristică intrinsecă a produsului de tip panglică prin comparație cu alte tipuri de ȚFP, nici ca o caracteristică care ar permite excluderea produsului de tip panglică din definiția produsului în cauză. Același lucru este valabil pentru comparația bazată pe rezistența la tracțiune.

(33)

În urma comunicării finale, solicitantul a insistat că produsul de tip panglică are o rezistență la tracțiune măsurabil mai mică decât ȚFP, deoarece rezistența la tracțiune a produsului de tip panglică este cu 20 % mai mică decât rezistența la tracțiune a ȚFP cu un număr identic de fire. Solicitantul recunoaște că ȚFP cu un număr redus de fire poate fi deșirat manual, dar că nu este potrivit pentru aplicarea peliculei de clei, deoarece cleiul ar traversa țesătura din cauza densității sale mai mici.

(34)

În ceea ce privește această afirmație, se remarcă faptul că, în cursul anchetei, nicio parte interesată nu a putut identifica un prag clar și obiectiv referitor la rezistența la tracțiune, astfel încât să se poate face distincția între produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, și nu doar de ȚFP cu același număr de fire. Mai mult, ancheta a constatat că se poate produce produsul de tip panglică cu o mai mare rezistență la tracțiune în funcție de specificațiile solicitate de clienții acestui produs. În cele din urmă, solicitantul nu a furnizat niciun prag absolut pentru rezistența la tracțiune și pentru densitatea sub care cleiul ar traversa țesătura. Prin urmare, aceste afirmații au trebuit să fie respinse.

(35)

În ceea ce privește natura materiei prime utilizate pentru produsul de tip panglică, se semnalează faptul că proporția de carbon din fibre este foarte redusă: de la 1 % la 3 %, în funcție de tipul produsului examinat în cursul anchetei. În plus, ancheta a arătat că nu se poate măsura proporția exactă de carbon odată ce fibra a fost pregătită. Este, deci, foarte dificil să se determine conținutul de carbon din țesătură. Acest lucru a fost, de asemenea, confirmat de solicitant în observațiile pe care le-a prezentat în urma comunicării finale.

(36)

În ceea ce privește culoarea produsului de tip panglică, se specifică mai întâi că, în mod contrar afirmațiilor solicitantului, respectivul produs de tip panglică nu poate fi decât negru, țesăturile finite ca produs de tip panglică pot fi fie negre, fie cenușii, în funcție de proporția de carbon din fibre. Se subliniază că ȚFP vopsite în negru sau în cenușiu după țesere au același aspect ca și produsul de tip panglică și că aceste sortimente diferite nu pot fi distinse cu ochiul liber.

(37)

În privința rezistenței culorii produsului de tip panglică, se știe că țesătura de produs de tip panglică rezistă la tratamentele decolorante, dar s-a descoperit, de asemenea, în timpul anchetei, că ȚFP alcătuite din fibre prevopsite pot fi și ele rezistente la decolorare. În plus, pe parcursul anchetei, nu s-a putut identifica un prag măsurabil pentru a face distincția între țesăturile considerate ca susceptibile de decolorare și cele considerate ca rezistente la decolorare, în special în ceea ce privește ȚFP alcătuite din fire prevopsite. Într-adevăr, se remarcă faptul că, în conformitate cu notele de subtitlu din anexa I partea a doua secțiunea XI din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, definiția „țesăturilor vopsite” include țesăturile alcătuite din fire vopsite într-o singură culoare uniformă. Conform aceluiași document, definiția „firului colorat” include fire care sunt colorate în masă, altele decât cele albe. În consecință, rezistența culorii nu poate fi considerată ca o diferență majoră între produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP.

(38)

În urma comunicării finale, solicitantul a prezentat un raport din partea unui institut tehnic specializat în produse textile și chimice, având drept scop să dovedească faptul că rezistența culorii produsului de tip panglică este o caracteristică intrinsecă a acestui produs. Acest raport se bazează pe așa-numita „metodă Baumgarte”, care constă în înmuierea țesăturii într-o baie de solvent precum clorbenzolul. Țesăturile de produs de tip panglică își păstrează culoarea neagră în urma unui astfel de test, în timp ce ȚFP vopsite negru la suprafață se decolorează, culoarea rămânând în baie.

(39)

În această privință, după reexaminarea diferitelor rapoarte prezentate de solicitant în cursul anchetei, se remarcă faptul că experții fac distincția între două modalități de a vopsi ȚFP: fie prin înmuierea firului sau chiar a țesăturii într-o baie de culoare (vopsire la suprafață), fie prin topirea culorii în poliester atunci când este fabricat firul (vopsire în masă). Metodologia propusă în diversele rapoarte face posibilă distincția între ȚFP vopsite negru în masă și alte ȚFP vopsite negru la suprafață. Totuși, aceste rapoarte nu au demonstrat că produsul de tip panglică este singurul tip posibil de ȚFP vopsit negru în masă. Prin urmare, rapoartele nu au furnizat nicio modalitate de a face distincția între produsul de tip panglică și ȚFP alcătuite din fire vopsite negru în masă. Aceste rapoarte au confirmat chiar că ȚFP vopsite în masă ar rezista și la testul de decolorare cu solvent. În consecință, rezistența la solvent nu poate fi considerată ca fiind o caracteristică intrinsecă a produsului de tip panglică prin comparație cu alte ȚFP, iar această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(40)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat că, în pofida unor diferențe, nu există caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice care să permită o distincție clară a produsului de tip panglică față de alte tipuri de ȚFP.

(41)

Ancheta a arătat că aceleași echipamente de producție pot fi utilizate pentru a fabrica produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP, deoarece aceleași războaie de țesut sunt utilizate pentru țeserea tuturor tipurilor de ȚFP, iar procesul de finisaj este, în general, încredințat unor subcontractanți, atât pentru produsele de tip panglică, cât și pentru alte tipuri de ȚFP. De fapt, toți producătorii de produs de tip panglică care au fost vizitați în cursul anchetei produc în același timp și produse de tip panglică și alte tipuri de ȚFP.

(42)

Ancheta a arătat, totuși, că există unele diferențe între finisajul produselor de tip panglică și cel al altor tipuri de ȚFP. În timp ce produsul de tip panglică este acoperit, în final, cu clei, el este aplatizat pe o parte înainte de a fi vândut, astfel încât pelicula de clei să nu adere decât pe partea neaplatizată (așa-numitul proces de „calandrare”). Mai mult, produsul de tip panglică nu are nevoie să fie vopsit sau imprimat pentru a dobândi culoarea neagră, în mod contrar altor tipuri de ȚFP vopsite. Există, totuși, o gamă largă de finisaje posibile pentru celelalte tipuri de ȚFP și, cu toate acestea, toate acele tipuri au fost considerate ca fiind un singur produs în ancheta inițială.

(43)

În urma comunicării finale, solicitantul a susținut că echipamentele de producție comune nu constituie un punct de plecare pentru o constatare conform căreia ȚFP țesute din fire prevopsite ar trebui considerate ca fiind un singur produs.

(44)

În ceea ce privește această afirmație, se reamintește, astfel cum s-a menționat în considerentul 31, că principalul punct de plecare pentru a determina dacă produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP ar trebui considerate ca fiind un singur produs sau două produse diferite sunt, într-adevăr, caracteristicile fizice, tehnice și/sau chimice ale produselor. Cu toate acestea, pot fi examinate alte criterii secundare, cum sunt procesul de producție și caracterul interschimbabil al diferitelor tipuri de produse. De asemenea, se remarcă, referitor la această afirmație, că scopul prezentei anchete nu este de a examina dacă ȚFP țesute din fire prevopsite fac parte din produsul în cauză, ci, mai exact, dacă produsul de tip panglică face parte din produsul în cauză. Din acest motiv, afirmația trebuie să fie respinsă.

(45)

Solicitantul a susținut, în plus, că există diferențe în procesul de producție, deoarece este utilizată o materie primă diferită și nu este necesară vopsire sau imprimare ulterioară pentru a produce produsul de tip panglică, prin comparație cu alte tipuri de ȚFP.

(46)

În ceea ce privește afirmația referitoare la diferența de materie primă utilizată, se indică deja, în considerentul 29, că materia primă utilizată pentru „produsul de tip panglică” este ușor diferită de alte fire prevopsite utilizate pentru a țese ȚFP, deoarece conține o mică proporție de carbon. Cu toate acestea, se reamintește că toate părțile, inclusiv solicitantul, au fost de acord că măsurarea conținutului de carbon în țesătura finală este imposibilă; astfel, această materie primă ușor diferită nu poate fi detectată în produsul final. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(47)

Solicitantul a afirmat, de asemenea, că absența vopsirii sau a imprimării a fost utilizată anterior pentru a exclude așa-numitele țesături gri din domeniul de aplicare al măsurilor și că, astfel, același lucru ar trebui să se aplice produsului de tip panglică.

(48)

În ceea ce privește afirmația referitoare la absența vopsirii sau a imprimării în cursul procesului de producție a produsului de tip panglică finit, se remarcă faptul că același lucru se aplică ȚFP alcătuite din fire prevopsite și că ȚFP alcătuite din fire prevopsite fac parte din produsul în cauză. Într-adevăr, țesătura gri a fost considerată ca fiind un produs diferit de ȚFP, dar produsul de tip panglică nu poate fi considerat drept țesătură gri, deoarece, după țesere, se aplică mai multe operațiuni de finisaj, precum calandrarea (explicată la considerentul 42), întinderea în lățime (operațiune de încălzire care are drept scop evitarea micșorării țesăturii) și descleierea (operațiune de spălare pentru a elimina agentul de consolidare aplicat pe fir înainte de țesere). Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(49)

În contextul celor de mai sus, se concluzionează că procesul de producție al produselor de tip panglică este foarte similar cu cel al altor tipuri de ȚFP.

(50)

Din informațiile verificate colectate pe parcursul anchetei, reiese că nu există o diferență clară de prețuri între produsul de tip panglică și o ȚFP vopsită în negru: costul mai ridicat al materiei prime utilizate pentru produsul de tip panglică pare a fi compensat prin absența costului de vopsire sau de imprimare. În consecință și contrar celor susținute de solicitant în cererea sa de reexaminare, produsul de tip panglică nu poate fi considerat a fi un produs cu înaltă valoare adăugată față de alte tipuri de ȚFP.

(51)

Este recunoscut faptul că produsul de tip panglică este utilizat în special pentru fabricarea benzii adezive pentru izolarea cablurilor în industria automobilelor. Produsul de tip panglică este foarte comun pentru acest tip de utilizare, așa cum confirmă cataloagele principalilor producători de benzi adezive pentru aplicații în industria automobilelor din Comunitate. Alte tipuri de ȚFP pot fi, de asemenea, utilizate pentru a produce benzi adezive colorate destinate industriei automobilelor, dar cu o aplicație diferită, de exemplu pentru marcare.

(52)

Cu toate acestea, în cursul anchetei, s-a constatat cel puțin o altă utilizare posibilă pentru produsul de tip panglică: acesta poate fi acoperit cu o peliculă argintie pentru a fabrica storuri opace pentru ferestre de rulote, iar ancheta a stabilit că, în prezent, au loc vânzări de produs de tip panglică pentru această utilizare specifică. Se amintește că ȚFP pot fi utilizate pentru multe alte aplicații, altele decât fabricarea de îmbrăcăminte, precum țesături pentru perdele ocultante, genți, capitonaje, mobilier de birou etc., conform informațiilor disponibile. În plus, una dintre părțile interesate a susținut că produsul de tip panglică poate fi utilizat pentru fabricarea de îmbrăcăminte, de exemplu pentru confecționarea căptușelilor. Mai mult, dată fiind slaba cooperare din partea producătorilor de produse de tip panglică din RPC, nu se poate exclude existența altor utilizări posibile.

(53)

De asemenea, se cuvine să se noteze că proprietățile tehnice ale produsului de tip panglică permit utilizarea acestuia la capitonarea scaunelor, ceea ce îl fac interschimbabil cu alte tipuri de ȚFP utilizate pentru această aplicație și supus măsurilor antidumping.

(54)

În urma comunicării concluziilor finale, solicitantul a afirmat că proprietățile produsului de tip panglică sunt adaptate unei utilizări specifice în industria automobilelor și că ambalarea în rulouri industriale uriașe de 3 500 de metri face ca acest produs să fie unul pur tehnic, care nu este adecvat pentru a fi utilizat în industria îmbrăcămintei, unde pot fi manipulate doar rulouri cu o lungime maximă de 100 de metri. Solicitantul a susținut, în plus, că țesăturile acoperite cu o peliculă argintie nu fac parte din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping instituite asupra ȚFP și că, prin urmare, nu ar trebui comparate cu produsul de tip panglică în cadrul prezentei reexaminări a definiției produsului.

(55)

În ceea ce privește această afirmație, s-a recunoscut deja, la considerentul 51, că principala utilizare a produsului de tip panglică care a fost observată în cursul anchetei a fost izolarea cablurilor în industria automobilelor. Totuși, cel puțin încă o utilizare a fost observată în cursul anchetei, și anume acoperirea cu o peliculă argintie a produsului de tip panglică pentru a face storuri pentru ferestre de rulote. Într-adevăr, astfel cum a afirmat solicitantul, țesăturile acoperite cu o peliculă argintie nu fac parte din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping instituite asupra ȚFP în același fel în care banda adezivă nu face parte din domeniul de aplicare al acestor măsuri, din moment ce ambele sunt produse cu utilizare finală de produs de tip panglică. Țesătura de produs de tip panglică este, în ambele cazuri, materialul de bază pentru fabricarea de storuri pentru ferestre (o dată acoperite cu o peliculă argintie) sau bandă adezivă (o dată acoperită cu peliculă de clei) și, prin urmare, se confirmă că există cel puțin încă o utilizare posibilă pentru produsul de tip panglică pe lângă izolarea cablurilor în industria automobilelor. În ceea ce privește afirmația referitoare la ambalarea produsului de tip panglică, se remarcă că este posibil, de asemenea, să se fabrice rulouri de produs de tip panglică mai mici, în cazul în care ar fi vizată o altă utilizare finală decât cea a industriei automobilelor. Prin urmare, aceste afirmații au trebuit să fie respinse.

(56)

Solicitantul a contestat, în continuare, posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru căptușeli și a sugerat consultarea unui institut textil independent în acest sens. Solicitantul a contestat, în același mod, posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru capitonarea scaunelor, din cauza rezistenței reduse la tracțiune și a faptului că ar face ca persoana care stă pe un astfel de scaun să transpire mai mult.

(57)

Se remarcă faptul că, deoarece părțile interesate nu au putut face decât afirmații contradictorii privind posibilitatea de a utiliza produsul de tip panglică pentru căptușeală sau capitonare, faptul că acest produs ar putea fi utilizat pentru îmbrăcăminte nu a fost suficient demonstrat. Totuși, rămâne valabil faptul că s-a observat cel puțin încă o utilizare a produsului de tip panglică, și anume storuri pentru ferestre acoperite cu o peliculă argintie. Se reamintește faptul că măsurile antidumping instituite după ancheta inițială se aplică ȚFP destinate pentru toate tipurile de utilizare, și nu doar pentru îmbrăcăminte. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(58)

Ținând seama de cele de mai sus, se concluzionează că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP sunt cel puțin parțial interschimbabile.

(59)

Ținând seama de constatările precedente, se consideră că diferențele eventuale între produsul de tip panglică și celelalte tipuri de ȚFP nu sunt de natură a duce la concluzia că produsul de tip panglică este un produs diferit care prezintă caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază observabile cu claritate. Trebuie deci să se concluzioneze că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP constituie un singur produs în sensul regulamentului de bază.

(60)

Anumite părți au pretins că examinarea prejudiciului și a interesului comunitar nu au fost realizate în mod corespunzător pentru produsul de tip panglică în ancheta inițială, deoarece niciun producător comunitar de produs de tip panglică nu a fost găsit la momentul respectiv și deoarece industriei automobilelor nu i s-a dat posibilitatea de a reacționa la propunerea de a institui măsuri asupra produsului de tip panglică.

(61)

Ca răspuns la această afirmație, se remarcă faptul că nu s-a demonstrat că nu există niciun producător comunitar de produs de tip panglică în Comunitate și că nu se poate exclude faptul că produsul de tip panglică a fost supus anchetei inițiale fără să fi fost identificat ca atare. În orice caz, se subliniază că pot fi instituite măsuri asupra unui produs chiar dacă nu au fost anchetate separat toate subtipurile produsului.

(62)

În ceea ce privește prezenta anchetă, se reamintește faptul că scopul acesteia este de a determina dacă produsul de tip panglică ar trebui considerat ca un produs diferit față de alte tipuri de ȚFP, și nu de a evalua prejudiciul cauzat industriei comunitare sau de a efectua o evaluare a interesului comunitar. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că rezultatele anchetei au revelat că există cel puțin un producător comunitar de produs de tip panglică care aprovizionează piața din 2008 și care a fost implicat în procesul de producție al produsului de tip panglică nefinit timp de mulți ani. De asemenea, a existat în Comunitate cel puțin încă o societate implicată în producția produsului de tip panglică nefinit în timpul perioadei luate în considerare. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, în cursul prezentei anchete, a fost contactată industria automobilelor (Asociația europeană a producătorilor de automobile), care a declarat că nu este parte interesată. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(63)

Din constatările precedente reiese că, în ciuda anumitor diferențe, produsul de tip panglică și alte tipuri de produse care fac obiectul măsurilor prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază. Mai mult, nu s-a putut face demonstrația că produsul de tip panglică este destinat unei singure utilizări posibile, nici că acest produs și alte tipuri de produse făcând obiectul măsurilor nu sunt interschimbabile. Pe această bază, se concluzionează că produsul de tip panglică și alte tipuri de ȚFP ar trebui considerate ca fiind un singur produs și că reexaminarea intermediară parțială a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite ȚFP originare din RPC ar trebui încheiată fără a modifica măsurile antidumping în vigoare.

(64)

Toate părțile interesate au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a ajuns la concluziile de mai sus. Părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare.

(65)

Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost luate în considerare, dar nu au schimbat concluziile de a nu modifica definiția produselor vizate de măsurile antidumping în vigoare la importurile de ȚFP,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/9

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 533/2007 a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre.

(2)

Cantitățile solicitate în cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii septembrie 2009, pentru subperioada 1 octombrie-31 decembrie 2009, sunt, pentru anumite contingente, superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/13

(1)

Regulamentul (CE) nr. 539/2007 a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul ouălor și al ovalbuminelor.

(2)

Cantitățile solicitate în cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii septembrie 2009, pentru subperioada de la 1 octombrie la 31 decembrie 2009, sunt, pentru anumite contingente, superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/15

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/17

(1)

Anexa I partea C la Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 al Comisiei (2) a definit tipurile de activități agricole. Anumite exploatații specializate în animalele erbivore nu pot fi clasificate pe baza definițiilor respective, iar pentru alte exploatații nu s-a obținut clasificarea cea mai potrivită.

(2)

Anexa II partea B la Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 stabilește norme de grupare a claselor de dimensiuni economice. Aceste norme limitează posibilitatea statelor membre de a elabora planuri de selecție mai adecvate.

(3)

Unele descrieri și denumiri utilizate în anexa I și anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 sunt confuze și, prin urmare, necesită clarificări.

(4)

Descrierea și codul anumitor produse menționate în Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 și enumerate în Regulamentul (CE) nr. 868/2008 al Comisiei din 3 septembrie 2008 privind fișa exploatației care urmează a fi utilizată în scopul determinării veniturilor exploatațiilor agricole și analizării activității economice a acestor exploatații (3) au fost modificate de Regulamentul (CE) nr. 781/2009 din 27 august 2009.

(5)

În plus, denumirile anumitor tipuri de activități agricole utilizate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 ar trebui corectate în unele versiuni lingvistice. Pentru o mai bună coerență, termenul „holding” ar trebui eliminat din denumirea unui tip de activitate agricolă, iar pentru o mai bună înțelegere, în denumirile unor tipuri de activități agricole, ar trebui înlocuiți anumiți termeni care desemnează categorii de păsări de curte.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1242/2008 ar trebui să fie modificat și corectat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului comunitar pentru rețeaua de date contabile agricole,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/21

(1)

Regulamentul (CE) nr. 748/2008 al Comisiei (2) prevede că certificatele de autenticitate pentru carnea originară din Argentina trebuie eliberate înainte de importul cărnii de vită și mânzat în Comunitate. Lista autorităților din Argentina împuternicite să elibereze astfel de certificate figurează în anexa III la respectivul regulament.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 810/2008 al Comisiei (3) stabilește că certificatele de autenticitate trebuie eliberate înainte de importul cărnii de vită și mânzat în Comunitate. Lista autorităților din țările exportatoare împuternicite să elibereze astfel de certificate figurează în anexa II la respectivul regulament.

(3)

Argentina a modificat numele autorității care eliberează certificate de autenticitate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 748/2008 și (CE) nr. 810/2008.

(4)

Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 748/2008 și (CE) nr. 810/2008 trebuie modificate în consecință.

(5)

Pentru a evita neconcordanța dintre numele autorității care este menționată în certificatele de autenticitate eliberate recent și numele autorității care figurează în listele din Regulamentele (CE) nr. 748/2008 și (CE) nr. 810/2008, prezentul regulament trebuie să se aplice începând cu 22 iulie 2009, dată la care Argentina a notificat Comisiei respectivul nume nou.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/23

(1)

Taxele de import în sectorul cerealelor aplicabile începând cu 16 septembrie 2009 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 838/2009 al Comisiei (3).

(2)

Având în vedere că media calculată a taxelor de import prezintă o diferență de 5 EUR/t față de taxa stabilită, trebuie să se efectueze ajustarea corespunzătoare a taxelor de import stabilite de Regulamentul (CE) nr. 838/2009.

(3)

Este necesară modificarea, în consecință, a Regulamentului (CE) nr. 838/2009,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/26

(1)

Regulamentul (CE) nr. 43/2009 al Consiliului din 16 ianuarie 2009 de stabilire, pentru 2009, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în apele în care sunt necesare limitări ale capturilor (3) stabilește cotele pentru 2009.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2009.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării peștelui din acest stoc,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/28

(1)

Înainte de notificarea oficială a acordării ajutorului de stat, la 20 decembrie 2006, a avut loc întâlnirea dintre Comisie și autoritățile olandeze, în scopul discutării investiției efectuate de municipalitatea Rotterdam în complexul Ahoy. Ca urmare a acestei întâlniri, autoritățile olandeze au trimis notificarea oficială a investiției, prin scrisoarea din 22 februarie 2007, care a fost înregistrată la Comisie în aceeași zi.

(2)

La 22 martie 2007, într-un caz conex (CP 91/07), Comisia a primit o plângere comună din partea Mojo Concerts BV („Mojo”) și Amsterdam Music Dome Exploitatie BV („Music Dome”), cu privire la investiția planificată în complexul Ahoy, dar care se referea de asemenea și la alte tranzacții efectuate de municipalitate, și anume la privatizarea exploatării Ahoy Rotterdam NV (denumit în continuare „operator”) și închirierea complexului Ahoy către operator, după privatizare. La 14 septembrie 2007 și 5 octombrie 2007, Mojo și Music Dome au înaintat câteva cereri suplimentare.

(3)

Prin scrisoarea din 16 aprilie 2007, Comisia a solicitat autorităților olandeze să emită observații cu privire la plângerea menționată anterior. Autoritățile olandeze au înaintat observațiile la 20 iunie 2007. La 10 august și 16 noiembrie 2007, Comisia a solicitat în scris autorităților olandeze furnizarea unor informații suplimentare. Autoritățile olandeze au înaintat informațiile suplimentare în cauză la 17 septembrie, 15 noiembrie și 7 decembrie 2007.

(4)

Prin scrisoarea din 30 ianuarie 2008, Comisia a informat Țările de Jos cu privire la decizia acesteia de inițiere a procedurii stipulate în articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, cu privire la măsura notificată.

(5)

La 12 februarie 2008, membrii Comisiei s-au întâlnit cu autoritățile olandeze. Prin scrisoarea din 15 februarie 2008, autoritățile olandeze au confirmat faptul că decizia Comisiei din 30 ianuarie 2008 nu conținea informații confidențiale. Prin urmare, decizia a fost trimisă reclamanților prin e-mail, la 18 februarie 2008, și a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(6)

Prin scrisoarea din 28 februarie, autoritățile olandeze au solicitat prelungirea termenului limită până la 1 aprilie 2008, pentru răspunsul cu privire la inițierea deciziei de către Comisie. Prin scrisoarea trimisă și înregistrată la 12 martie 2008, Comisia a fost de acord cu prelungirea în cauză.

(7)

În aprilie 2008, ca parte a procedurii de investigație, a fost contractat un consultant independent, ECORYS Nederland BV, în vederea examinării anumitor aspecte ale cazului. La 30 mai 2008 (3), raportul redactat de consultantul independent a primit aprobarea Comisiei.

(8)

Prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 1 aprilie 2008, autoritățile olandeze au înaintat observațiile privind decizia Comisiei de inițiere a procedurii de investigație formală.

(9)

Ca urmare a inițierii procedurii, Comisia a primit observațiile din partea a trei părți interesate, și anume Ahoy Rotterdam NV, pretinsul beneficiar al ajutorului de stat (4); Mojo și Music Dome, care au înaintat observații comune (5); și o persoană fizică (6). La 17 aprilie 2008, a avut loc o întâlnire cu Ahoy Rotterdam NV. Prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 15 mai 2008, Comisia a înaintat autorităților olandeze observațiile primite de la părțile terțe. Prin scrisoarea din 20 iunie și înregistrată la Comisie la 24 iunie 2008, autoritățile și-au prezentat observațiile.

(10)

Versiunea neconfidențială a raportului redactat de consultantul independent a fost înaintată autorităților olandeze, prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 24 iunie 2008. Autoritățile olandeze și-au prezentat observațiile în scrisoarea înregistrată la Comisie la 14 iulie 2008.

(11)

Complexul Ahoy, care cuprinde arena Ahoy (Ahoy Arena – denumire în limba engleză pentru Sportpaleis sau „palatul sporturilor”), șase săli pentru expoziții și un centru de mari dimensiuni pentru organizarea de întâlniri și congrese, este proiectat să găzduiască o gamă largă de evenimente, care cuprind expoziții, conferințe, târguri comerciale, spectacole, concerte și evenimente sportive și sociale. Operatorul complexului, Ahoy Rotterdam NV, se bucură de asemenea de o prezență activă pe piața internațională și deține drepturi de concesionare a târgurilor proprii (7).

(12)

Până la 1 iulie 2006, complexul Ahoy a fost administrat de Ahoy Rotterdam NV, companie în care municipalitatea era asociat unic. Ca urmare a deciziei de separare a drepturilor de proprietate și a celor de exploatare, municipalitatea a păstrat dreptul de proprietate asupra complexului, dar, la 1 iulie 2006, a vândut drepturile de exploatare către Ahoy Rotterdam NV, prin intermediul preluării de către personalul de conducere, pentru suma de 1,7 milioane EUR. În lipsa unei licitații publice, prețul de vânzare a fost calculat direct în baza valorii de piață stabilite de consultantul independent, Deloitte Financial Advisory Services BV, Real Estate Valuation din Rotterdam („Deloitte”).

(13)

În același timp, municipalitatea a închiriat complexul Ahoy către întreprinderea Ahoy Rotterdam NV, privatizată de curând, pe o perioadă de 15 ani (cu opțiunea de prelungire), cu începere de la 1 iulie 2006. Prin închiriere, locatarului i se impun condiții stricte cu privire la menținerea și promovarea caracterului multifuncțional al complexului Ahoy (8). Valoarea inițială a chiriei stipulată în contractul de închiriere, de 2,6 milioane EUR pe an, s-a bazat în mod direct pe evaluarea de piață pentru stabilirea chiriei complexului Ahoy, efectuată de către Deloitte (9).

(14)

Ca parte a contractului de închiriere, municipalitatea s-a angajat să investească până la 42 milioane EUR în renovarea și modernizarea/extinderea arenei Ahoy. Proiectul notificat are ca obiect investiția în cauză. Investiția municipalității s-a efectuat în parte pentru întreținerea arenei și parțial pentru modernizarea și extinderea acesteia. S-a pus accent pe modificarea următoarelor aspecte legate de arenă: îmbunătățirea nivelului acustic, a sistemului de aer condiționat, a dispunerii și accesibilității, consolidarea plafonului pentru montarea echipamentelor de sunet și a ecranelor video, îmbunătățirea instalațiilor din culise și mărirea numărului de locuri. Inițial, s-a planificat extinderea capacității arenei cu 5 000 de locuri suplimentare. În prezent, acest număr a fost redus la […] locuri.

(15)

Conducerea a considerat că investiția era necesară pentru menținerea valorii complexului, însă nu avea să aducă venituri suplimentare operatorului. Prin urmare, la negocierile care au avut loc cu municipalitatea, conducerea complexului a susținut că acest aspect nu trebuia luat în calcul la stabilirea prețului acțiunilor Ahoy Rotterdam NV sau a chiriei pentru complex.

(16)

Municipalitatea a acceptat acest argument și nu a solicitat ajustarea prețului acțiunilor Ahoy Rotterdam NV sau a chiriei fixe stabilite pentru complexul Ahoy. Cu toate acestea, pentru a asigura, după finalizarea investiției planificate, revenirea chiriei la nivelul pieței, municipalitatea a decis să prevadă în contractul de închiriere un mecanism de împărțire a profitului, prin care operatorul, Ahoy Rotterdam NV, ar plăti o suprataxă la chirie în cazul în care marja brută realizată de acesta ar depăși nivelul prestabilit. Suprataxa se va plăti în cazul în care marja brută, din care se scade chiria de plătit pentru anul respectiv, ar depăși 16,5 milioane EUR. Suprataxa se calculează în conformitate cu tabelul de mai jos:

Cele trei tranșe sunt cumulative. În cazul în care, de exemplu, marja brută realizată într-un an, minus costul chiriei achitate către municipalitate, este de 20 milioane EUR, chiria va fi supusă unei suprataxe de 50 % din 1,5 milioane EUR (prima tranșă) și de 35 % din 2 milioane EUR (suma rămasă reprezentând cea de-a doua tranșă), ajungându-se la o suprataxă totală de 1,45 milioane EUR.

(17)

La 30 ianuarie 2008, Comisia a decis inițierea procedurii de investigație formală din cauza faptului că autoritățile olandeze nu furnizaseră dovezi suficiente pentru a-i permite Comisiei să ajungă la concluzia că investiția notificată de către municipalitatea Rotterdam nu a reprezentat un ajutor de stat sau că un astfel de ajutor era compatibil cu prevederile Tratatului CE.

(18)

În special, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la caracterul adecvat al aranjamentului de împărțire a profitului, stipulat în contractul de închiriere încheiat între Ahoy Rotterdam NV și municipalitate, în vederea asigurării neacordării niciunui avantaj economic operatorului complexului Ahoy, în plus față de condițiile normale de piață, ca rezultat al investiției notificate.

(19)

De asemenea, investigația s-a referit la vânzarea Ahoy Rotterdam NV și la închirierea complexului Ahoy către operatorul privatizat, tranzacții care fuseseră efectuate de către municipalitatea Rotterdam, dar care nu fuseseră notificate Comisiei de către autoritățile olandeze. Având în vedere faptul că tranzacțiile în cauză erau în strânsă legătură cu investiția notificată, Comisia a considerat necesară verificarea existenței elementelor de ajutor de stat în cazul investițiilor realizate. De asemenea, Comisia a ținut cont în cazul de față de faptul că rapoartele de evaluare efectuate de Deloitte, utilizate pentru fundamentarea tranzacțiilor, se bazau într-o oarecare măsură pe informațiile furnizate de conducerea Ahoy Rotterdam NV, care, în calitate de potențial cumpărător și de locatar, se confrunta cu o situație de conflict de interese.

(20)

În cele din urmă, Comisia a inițiat de asemenea procedura de investigație formală pentru a acorda autorităților olandeze și părților terțe oportunitatea de a-și prezenta observațiile privind evaluarea provizorie a măsurii descrise și de a înainta Comisiei informații relevante cu privire la măsura în cauză.

(21)

Ca urmare a inițierii procedurii, Comisia a primit observațiile din partea a trei părți interesate, și anume Ahoy Rotterdam NV, pretinsul beneficiar al ajutorului de stat; Mojo și Music Dome, care au înaintat observații comune; și o persoană privată (10).

(22)

Potrivit Ahoy Rotterdam NV, vânzarea Ahoy Rotterdam NV și închirierea complexului Ahoy s-au efectuat fără respectarea condițiilor pieței și ar putea conferi unele avantaje municipalității. Pretinsul beneficiar a atras atenția asupra restricțiilor și condițiilor incluse în contractele de închiriere și în acordurile privind prețurile, prin intermediul cărora valoarea chiriei și prețul de achiziție au fost limitate în mod considerabil.

(23)

Ahoy Rotterdam NV a declarat că investiția în arena Ahoy a constat în principal din lucrări de întreținere și de renovare și a avut, într-o mai mică măsură, scopul de extindere a capacității (11). În măsura în care extinderea capacității ar conduce la îmbunătățirea capacităților de exploatare, Ahoy Rotterdam NV a afirmat, în baza datelor financiare furnizate, că aranjamentul de împărțire al profitului ar asigura un avantaj mai mare pentru municipalitate, în comparație cu cerințele principiului investitorului în economia de piață.

(24)

Mojo și Music Dome și-au păstrat poziția din plângerea prezentată înainte de inițierea procedurii de investigație formală (12), în sensul că investiția planificată în complexul Ahoy și tranzacțiile conexe (privatizarea activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și închirierea proprietății) au implicat un ajutor de stat ilegal.

(25)

Mojo și Music Dome au susținut că investiția planificată conferea un avantaj operatorului complexului, mai ales datorită faptului că extinderea capacității Arenei Ahoy ar spori veniturile operatorului. Chiar dacă veniturile operatorului nu ar crește, îmbunătățirea instalațiilor ar reprezenta acordarea unui avantaj competitiv în favoarea Ahoy Rotterdam NV, deoarece ar dispune de avantajele unei îmbunătățiri gratuite a instalațiilor, în timp ce orice întreprindere privată ar fi trebuit să suporte cheltuielile pe cont propriu. Îmbunătățirea ar ajuta operatorul în vederea consolidării sau chiar a îmbunătățirii poziției sale pe piață. În plus, investiția nu a fost profitabilă pentru municipalitatea Rotterdam și prin urmare nu a putut trece testul investitorului în economia de piață.

(26)

Conform Mojo și Music Dome, mecanismul de împărțire a profitului nu a eliminat avantajul operatorului. Era clar faptul că aranjamentul final de împărțire a profitului nu fusese testat de către un consultant independent. În plus, mecanismul nu respecta regulile pieței: chiar dacă operatorul ar rambursa în totalitate investiția în baza mecanismului de împărțire a profitului, ar beneficia în continuare de un avantaj economic, deoarece municipalitatea Rotterdam urma să suporte întregul risc economic al investiției. În cazul în care investiția nu ar determina creșterea veniturilor, municipalitatea nu va avea nici un avantaj. Municipalitatea își va recupera o parte din investiție doar în cazul în care va exista un excedent de venituri. Aceste condiții nu ar fi fost acceptate de niciun investitor privat.

(27)

În ceea ce privește prețul acțiunilor Ahoy Rotterdam NV și chiria pentru complexul Ahoy, Mojo și Music Dome au susținut că, în momentul înaintării informațiilor către Deloitte, conflictul de interese cu care s-au confruntat conducerea și potențialul cumpărător avusese drept consecință o evaluare prea joasă a acțiunilor Ahoy Rotterdam NV. Din nou, a fost pusă sub semnul îndoielii exactitatea previziunilor efectuate de conducerea Ahoy Rotterdam, în temeiul cărora Deloitte a evaluat valoarea acțiunilor companiei.

(28)

Conform Mojo și Music Dome, în raportul conducerii care a însoțit situația conturilor financiare pentru perioada 2004-2005 s-a sugerat existența unei fluctuații a cifrei de afaceri a Ahoy, în care anii „buni” alternau cu ani cu rezultate „moderate”. Operatorul semnalase existența acestei tendințe și companiei Deloitte, dar, din perspectiva unor diferențe nesemnificative între numărul de evenimente programate pentru fiecare an, fluctuația invocată nu putea fi considerată credibilă (13). Fluctuația respectivă nu a corespuns cifrei de afaceri efective, din cauza faptului că exercițiul financiar 2005-2006, care se aștepta a fi un an „moderat”, a fost de fapt un an „bun”. Presupunerea că operatorul nu a putut să fi prevăzut cifra ridicată de afaceri din anul 2005-2006 nu a fost realistă, mai ales având în vedere faptul că evenimentele organizate în arena Ahoy erau rezervate cu mult timp în prealabil.

(29)

Seria teoretică de fluxuri de numerar viitoare din raportul Deloitte a fost artificială. Previziunea din raportul Deloitte a început cu un an „prost” și s-a terminat cu un an „bun”. În cazul în care ar fi început cu un an „bun” și s-ar fi terminat cu un an „prost”, valoarea actuală a fluxului de numerar viitor și, prin urmare, valoarea acțiunilor ar fi fost mult mai ridicată.

(30)

În cele din urmă, în cazul în care Deloitte ar fi făcut o previziune exactă a rezultatului prevăzut pentru exercițiul financiar 2005-2006, valoarea companiei ar fi fost considerată cu mult mai ridicată. Se poate argumenta că, în condițiile unei situații similare din alte puncte de vedere, diferența dintre valoarea efectivă a EBITDA, 5,745 milioane EUR și valoarea previzionată a EBITDA, 1,252 milioane EUR, a reprezentat un supliment de flux de numerar, în primul an al previziunii, care ar avea drept consecință creșterea cu 4,493 milioane EUR a valorii orientative a companiei (14).

(31)

Prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 1 aprilie 2008, autoritățile olandeze și-au înaintat observațiile privind decizia Comisiei de inițiere a procedurii de investigație formală. De asemenea, autoritățile olandeze au răspuns la observațiile din partea părților terțe, privind decizia de inițiere a procedurii și au înaintat observațiile privind versiunea neconfidențială a raportului ECORYS NV.

(32)

În documentele înaintate, autoritățile olandeze și-au menținut poziția adoptată înainte de inițierea investigației formale (15), în sensul că investiția efectuată de municipalitatea Rotterdam în beneficiul complexului Ahoy și vânzarea Ahoy Rotterdam NV și închirierea complexului nu constituie cazuri de ajutor de stat.

(33)

În cea mai mare parte, autoritățile olandeze au făcut referire la informațiile înaintate înainte de decizia de inițiere a procedurii și și-au menținut poziția, conform căreia investiția planificată nu prezenta niciun element de ajutor de stat. Autoritățile au reiterat faptul că investiția ar trebui considerată drept o investiție în infrastructura publică, prin intermediul căreia nu s-a oferit un avantaj selectiv niciunei întreprinderi și s-a garantat multifuncționalitatea complexului. Contractorul care va efectua investiția urma să fie selecționat printr-o procedură de licitație deschisă. Investiția, care cuprinde și extinderea capacității, era necesară pentru menținerea valorii complexului Ahoy; din totalul de 42 milioane EUR, doar 7 milioane EUR urmau a fi folosite pentru creșterea capacității arenei Ahoy.

(34)

Chiria și prețul acțiunilor, calculate în rapoartele Deloitte, ar asigura obținerea unui preț la nivelul pieței. Autoritățile olandeze au declarat că Deloitte a confirmat efectuarea unor analize proprii în baza informațiilor disponibile și că aceste concluzii erau diferite de cele ale conducerii, din perspectiva mai multor aspecte. În consecință, rapoartele Deloitte au reprezentat un fundament solid pentru atingerea unor concluzii privind o chirie și un preț al acțiunilor la valoarea pieței.

(35)

Mecanismul de împărțire a profitului a reprezentat o modalitate eficace de asigurare a neacordării niciunui avantaj nejustificat, chiar și după finalizarea investiției. Pragul de declanșare a mecanismului de împărțire a profitului a fost stabilit ca valoare nominală și nu a reprezentat o valoare indexată. În cazul în care cele mai recente rezultate ale Ahoy Management NV erau înmulțite cu o rată preconizată anuală a inflației de 2 %, chiria suplimentară ar fi fost încasată în temeiul mecanismului de împărțire a profitului cu începere din perioada 2010-2011. În conformitate cu acest scenariu, din 2013-2014, chiria plătită de Ahoy Management NV ar depăși chiria calculată de reclamanții Mojo și Music Dome. În acest fel, mecanismul de împărțire a profitului a reprezentat un instrument eficace de asigurare a unei valori a chiriei care corespunde condițiilor pieței.

(36)

Autoritățile olandeze au reiterat în mod expres, contrar opiniilor exprimate de Mojo și Music Dome, existența unei tendințe de fluctuație a cifrei de afaceri din fiecare an a Ahoy Rotterdam NV. Fluctuația în cauză nu depindea de numărul de evenimente, deoarece nu ținea cont de valoarea comercială a evenimentelor individuale. Un număr semnificativ de evenimente erau organizate o dată la doi ani, iar unele dintre acestea produceau venituri suplimentare semnificative (16). În plus, este foarte probabil ca cifra de afaceri a unui eveniment să fie diferită față de cifra preconizată. Prin urmare, autoritățile olandeze au respins opinia exprimată de Mojo și Music Dome.

(37)

Cu privire la raportul consultantului independent, autoritățile olandeze au semnalat faptul că observațiile din raport corespundeau, în mare parte, cu cele din rapoartele Deloitte. În special, raportul concluziona că mecanismul de împărțire a profitului asigura condițiile ca operatorul să nu beneficieze de un avantaj economic de pe urma investiției planificate. Prin urmare, raportul a confirmat faptul că acordurile încheiate corespundeau condițiilor pieței.

(38)

Ca parte a procedurii de investigație, Comisia a ales un consultant independent, ECORYS Nederland BV, pentru efectuarea unei analize a rapoartelor de evaluare elaborate de către Deloitte (17), care au reprezentat fundamentul în baza căruia municipalitatea a vândut activitățile de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și a închiriat complexul Ahoy. De asemenea, consultantul a fost solicitat să examineze raportul de evaluare al DTZ Zadelhoff („DTZ”), care fusese înaintat de către reclamanți înainte de inițierea procedurii de investigație (18) și să evalueze dacă aranjamentul de împărțire a profitului stipulat în contractul de închiriere dintre Ahoy Rotterdam NV și municipalitate corespunde condițiilor pieței. Cu privire la toate aceste rapoarte de evaluare, consultantul a fost solicitat să își exprime opinia cu privire la corectitudinea metodologiei utilizate.

(39)

Consultantul a concluzionat că metodologia utilizată în rapoartele Deloitte de evaluare a acțiunilor Ahoy Rotterdam NV și de stabilire a valorii chiriei pentru complexul Ahoy a fost corectă. A fost rezonabil ca Deloitte să utilizeze, printre altele, informațiile furnizate de către conducere, dar Deloitte își întemeiase evaluarea finală pe propriile previziuni, care erau diferite de așteptările conducerii.

(40)

Conform consultantului, discrepanța dintre evaluările chiriei pentru complexul Ahoy, efectuate de Deloitte și DTZ s-a datorat utilizării unor metode diferite. Consultantul a aprobat abordarea adoptată de către Deloitte (19). Subliniind strânsa corelație dintre evaluarea acțiunilor Ahoy Rotterdam NV, efectuată de Deloitte și stabilirea chiriei complexului, consultantul independent a confirmat că, având în vedere corectitudinea evaluării acțiunilor de către Deloitte, metoda utilizată de aceasta furnizase estimarea cea mai corectă a nivelului de piață pentru chiria complexului Ahoy.

(41)

Raportul consultantului independent a confirmat că presupunerea din raportul Deloitte, conform căreia sporirea capacității arenei Ahoy ca urmare a investiției preconizate nu ar produce în mod automat o valoare adăugată pentru operator, este justificabilă (20). În ceea ce privește aranjamentul de împărțire a profitului, consultantul a concluzionat că mecanismul garanta o creștere rezonabilă a chiriei, în conformitate cu condițiile pieței, ca urmare a investiției planificate de către municipalitatea Rotterdam. Având în vedere faptul că pragurile stabilite în aranjamentul de împărțire a profitului nu au fost supuse indexării, municipalitatea, în calitate de locator, poate obține câștiguri excepționale chiar dacă operatorul, în calitate de locatar, nu a exploatat investiția efectuată în complex.

(42)

Comisia a analizat dacă măsura constituie ajutor de stat, în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, care stipulează că „orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența, prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, este incompatibil cu piața comună, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(43)

În cazul în care va fi calificată drept ajutor de stat, investiția care a fost notificată de municipalitatea Rotterdam trebuie să îndeplinească toate condițiile de mai jos: 1. măsura trebuie finanțată din resurse de stat; 2. măsura trebuie să confere un avantaj economic întreprinderilor în cauză; 3. avantajul trebuie să fie selectiv și să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența; și 4. măsura trebuie să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(44)

Municipalitatea Rotterdam planifică să investească până la 42 milioane EUR în activitățile de renovare și de extindere a arenei Ahoy, care face parte din complexul Ahoy. Având în vedere faptul că municipalitatea este autoritate publică, investiția trebuie considerată ca o investiție care utilează resurse de stat, în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(45)

Celelalte tranzacții efectuate de municipalitate, și anume vânzarea activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV către conducere și contractul de închiriere încheiat cu operatorul privat, ar putea, în aceeași măsură, să fi implicat resurse de stat, în sensul articolului 87 alineatul (1).

(46)

Astfel cum s-a arătat în decizia de inițiere a procedurii, vânzarea activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și închirierea complexului Ahoy ar conferi un avantaj economic cumpărătorului/locatarului doar în cazul în care prețul acțiunilor Ahoy Rotterdam NV sau valoarea chiriei pentru complexul Ahoy ar fi stabilite sub nivelul de piață pentru acestea. În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a observat că prețul pentru Ahoy Rotterdam NV și nivelul chiriei pentru complexul Ahoy fuseseră stabilite direct în baza rapoartelor de evaluare elaborate de un evaluator independent, și anume Deloitte. Totuși, din perspectiva legăturii strânse dintre aceste tranzacții și investiția notificată, Comisia a considerat necesară verificarea condițiilor în care s-au efectuat tranzacțiile și, în acest fel, luarea în considerare a faptului că, într-o oarecare măsură, rapoartele Deloitte s-au bazat pe informațiile furnizate de către conducerea Ahoy Rotterdam NV, care, în calitate de potențial cumpărător/locatar, se afla într-o situație de conflict de interese.

(47)

Ca parte a investigației, Comisia a decis să recurgă la opinia unui consultant independent cu privire la exactitatea rapoartelor Deloitte, pe care municipalitatea își fundamentase hotărârea de efectuare a tranzacțiilor în cauză. În conformitate cu explicațiile din considerentele 38, 39 și 40, studiul efectuat de consultantul independent a confirmat corectitudinea metodologiei utilizate în rapoarte și faptul că Deloitte își fundamentase evaluarea finală pe propriile previziuni (21). De asemenea, autoritățile olandeze au specificat faptul că Deloitte a confirmat adoptarea propriei analize a informațiilor disponibile și că aceste concluzii erau diferite de cele ale conducerii, cu privire la o serie de puncte.

(48)

Comisia a efectuat propria evaluare aprofundată a acestor rapoarte și a concluzionat că Deloitte a aplicat corect metoda fluxului de numerar actualizat (22) în evaluarea acțiunilor Ahoy Rotterdam NV și metoda veniturilor în stabilirea chiriei pentru complex. În aceeași măsură, Comisia stabilește că rapoartele au luat în mod corect în considerare caracteristicile speciale ale activității companiei, din cauza cărora a fost dificilă realizarea unei comparații adecvate cu alte companii și tranzacții. În cele din urmă, Comisia a concluzionat că evaluările efectuate de Deloitte au ținut în mod corect cont de legătura strânsă dintre vânzarea activităților de exploatare și închirierea complexului Ahoy. În baza propriei evaluări și a concluziilor consultantului independent, Comisia consideră că nu există motive întemeiate pentru contestarea rapoartelor Deloitte.

(49)

Atât înainte, cât și după inițierea procedurii de investigație formală, Mojo și Music Dome au argumentat că rezultatele rapoartelor Deloitte erau viciate, deoarece Deloitte aplicase o metodologie greșită și utilizase informații părtinitoare oferite de către conducere; Comisia consideră că aceste argumente nu au fost susținute în mod corespunzător. În conformitate cu explicațiile anterioare, Comisia a concluzionat că Deloitte a aplicat metodologia corectă și că și-a fundamentat evaluarea pe propriile previziuni, care erau diferite de așteptările conducerii.

(50)

Mai mult, Mojo și Music Dome susțin că anumite rezultate obținute efectiv de către Ahoy Rotterdam NV diferă de rezultatele preconizate de evaluarea efectuată de Deloitte asupra acțiunilor Ahoy Rotterdam NV (23) și că, în cazul în care previziunile în cauză ar fi fost actualizate, rezultatul evaluării și, prin urmare, prețul acțiunilor Ahoy Rotterdam NV, ar fi fost semnificativ mai mare. Ar trebui specificat faptul că evaluarea s-a efectuat în temeiul previziunilor Deloitte, fundamentate pe informațiile disponibile la momentul respectiv. Nu există nicio dovadă a faptului că Deloitte a utilizat informații incorecte pentru evaluarea valorii de piață a Ahoy Rotterdam NV. Diferența dintre o serie de indicatori financiari existenți și cei preconizați nu a afectat condițiile și informațiile disponibile, în baza cărora Deloitte a elaborat rapoartele de evaluare și, prin urmare, nu a putut afecta rezultatul evaluării în cauză. Prin urmare, Comisia constată că diferențele dintre previziuni și indicatorii financiari reali furnizați ex post de către Mojo și Music Dome nu viciază corectitudinea evaluării efectuate de către Deloitte.

(51)

În baza evaluării în cauză, Comisia consideră că rapoartele de evaluare a pieței elaborate de Deloitte au reprezentat o bază solidă pentru stabilirea prețurilor, în scopul vânzării activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și în scopul închirierii complexului Ahoy de către municipalitate. Având în vedere obligațiile relevante impuse de către municipalitate în cazul închirierii, Comisia concluzionează că tranzacțiile în cauză au fost efectuate în conformitate cu condițiile de piață și nu au conferit operatorului complexului niciun avantaj economic necuvenit.

(52)

În ceea ce privește partea din investiția notificată care se referă în mod expres la modernizarea și extinderea capacității arenei Ahoy, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia a declarat că nu putea exclude posibilitatea ca investiția în cauză să confere operatorului complexului un avantaj selectiv care să depășească condițiile standard de piață, chiar și în momentul în care s-a ținut cont de protecția oferită prin intermediul mecanismului de împărțire a profitului, stabilit prin contractul de închiriere încheiat între municipalitate și Ahoy Rotterdam NV.

(53)

În special, în conformitate cu evaluarea inițială a Comisiei, argumentația înaintată de autoritățile olandeze nu a evidențiat faptul că elaborarea aranjamentului de împărțire a profitului era efectuată în asemenea mod astfel încât valoarea chiriei ar fi la un nivel al pieței ulterior momentului investiției; prin urmare, această argumentație nu a evidențiat lipsa unui avantaj economic pentru operatorul complexului după finalizarea investiției.

(54)

Ca parte a procedurii de investigație, Comisia a efectuat o analiză aprofundată a mecanismului de împărțire a profitului din perspectiva informațiilor suplimentare furnizate de către autoritățile olandeze și de către părțile terțe. De asemenea, Comisia a solicitat consultantului independent să evalueze dacă aranjamentul de împărțire a profitului specificat în contractul de închiriere corespunde condițiilor pieței.

(55)

În conformitate cu explicațiile din considerentele 15 și 16, privatizarea activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și închirierea complexului se bazau pe presupunerea că investiția planificată (24) era necesară în vederea menținerii valorii complexului, dar nu ar fi adus venituri suplimentare operatorului (25). În acest sens, Comisia precizează că acest consultant independent a confirmat că este justificabilă presupunerea din raportul Deloitte, conform căreia sporirea capacității Arenei Ahoy ca urmare a investiției preconizate nu ar produce în mod automat o valoare adăugată pentru operator, din perspectiva dinamicii pieței evenimentelor, a posibilității apariției unor noi companii concurente și a riscurilor și incertitudinilor conexe. Comisia își exprimă acordul față de constatările consultantului independent și concluzionează că presupunerea în cauză era justificată, luând în considerare, printre altele, poziția unică pe piață de care se bucură Ahoy, prezența și comportamentul altor operatori de pe piață (26) și faptul că exploatarea complexului ar putea fi împiedicată pentru o perioadă destul de lungă de timp, din cauza activităților de renovare.

(56)

De asemenea, Comisia precizează că municipalitatea a inclus în contractul de închiriere, ca metodă de protecție, mecanismul de împărțire a profitului. Aranjamentul respectiv a fost proiectat pentru a asigura creșterea nivelului chiriei pentru complex, în cazul în care investiția notificată ar spori valoarea complexului pentru operator. Potrivit consultantului independent, aranjamentul de împărțire a profitului garantează o creștere rezonabilă a chiriei, în conformitate cu condițiile pieței, în schimbul investiției planificate de către municipalitatea Rotterdam. Consultantul independent a confirmat că structura degresivă a mecanismului și diferențierea ritmului de stabilire a chiriei erau rezonabile. De asemenea, consultantul independent a precizat că, deoarece pragurile stabilite în aranjamentul de împărțire a profitului nu sunt supuse indexării, municipalitatea, ca locator, poate asigura un câștig excepțional chiar dacă operatorul, în calitate de locatar, nu exploatează investiția în complex.

(57)

Prin intermediul mecanismului, valoarea chiriei crește pe măsură ce marja brută a operatorului, definită în acest scop, depășește pragul de 16,5 milioane EUR. Pentru evaluarea caracterului adecvat al acestui prag, Comisia a efectuat o comparație a acestuia, pe durata perioadei de închiriere, cu marjele brute ale operatorului, conform previziunilor din raportul Deloitte (27), după deducerea, în baza mecanismului, a chiriei plătibile către municipalitate pe durata exercițiului financiar respectiv.

[…]

(58)

[…] Pe durata închirierii, marjele brute previzionate de Deloitte (mai puțin chiria) depășesc, în medie, pragul de 16,5 milioane EUR în exercițiile financiare ulterioare momentului finalizării preconizate a investiției, chiar și când nu se ține cont de marja brută suplimentară posibilă generată de creșterea în valoare a complexului. Comisia concluzionează că este probabil ca nivelul pragului să ia în considerare creșterile potențiale ale marjei brute a operatorului care pot apărea în cazul în care investiția ar crește valoarea pentru operator, decât doar să o mențină neschimbată.

(59)

În momentul depășirii pragului marjei brute de 16,5 milioane EUR, chiria suplimentară pentru municipalitate crește în mod substanțial, deși într-un ritm descrescător, până în momentul în care activitățile de exploatare ating o marjă brută de 25 milioane EUR (28). În momentul respectiv, chiria percepută de municipalitate este de 5,2 milioane EUR, dublu față de cifra stabilită de Deloitte (29). Având în vedere faptul că nu se așteaptă ca efectul activităților de modernizare/extindere a arenei Ahoy asupra veniturilor operatorului să fie nelimitat, Comisia consideră că, în cazul acesta, este întemeiată diferențierea ritmului de creștere a chiriei și în același timp plafonarea valorii maxime a suprataxei de chirie (30).

(60)

Prin urmare, Comisia acceptă opinia exprimată de consultantul independent și concluzionează că mecanismul de împărțire a profitului prevăzut în contractul de închiriere este în concordanță cu condițiile pieței și oferă o protecție eficace, garantând că valoarea chiriei percepută pentru complex ca urmare a investițiilor planificate este o valoare de piață.

(61)

Mojo și Music Dome au argumentat că, în condițiile în care veniturile operatorului nu ar fi crescut prin intermediul investiției (și mai ales extinderea arenei Ahoy), îmbunătățirea instalațiilor ar fi conferit în continuare un avantaj competitiv pentru Ahoy Rotterdam NV, deoarece ar fi beneficiat gratuit de îmbunătățirea instalațiilor, în timp ce o întreprindere privată ar fi trebuit să suporte costul pe cont propriu; Comisia nu a considerat că argumentul în cauză este convingător. În evaluările sale, Deloitte s-a bazat pe un scenariu conform căruia investiția nu ar genera venituri suplimentare, dar, cu toate acestea, era necesară pentru păstrarea valorii complexului. Investiția a fost luată în considerare în momentul în care au fost stabilite prețul pentru Ahoy Rotterdam NV și valoarea chiriei pentru complex. Prin urmare, investiția nu conferă operatorului un avantaj economic.

(62)

De asemenea, Mojo și Music Dome au argumentat că aranjamentul nu corespunde condițiilor pieței, deoarece, chiar dacă operatorul ar fi rambursat investiția în totalitate, în baza mecanismului de împărțire a profitului, operatorul ar continua să beneficieze de un avantaj economic, în condițiile în care riscul presupus de investiție din punct de vedere economic ar fi fost suportat în totalitate de municipalitatea Rotterdam. Potrivit Mojo și Music Dome, municipalitatea nu ar primi nimic în cazul în care investiția nu ar genera venituri suplimentare: investiția va fi recuperată doar în cazul generării de venituri suplimentare. În ceea ce privește argumentul susținut de Mojo și Music Dome în prezentul document, Comisia nu poate exclude posibilitatea inexistenței unui comportament din partea municipalității, de investitor privat concentrat pe maximizarea profiturilor, în cazul deciziei de a face investiții în proiectul în cauză. De fapt, condițiile impuse operatorului cu privire la multifuncționalitatea complexului și la tipurile de evenimente care se vor organiza în locație, diminuează valoarea investiției. Totuși, Comisia a demonstrat că operatorul nu a beneficiat de niciun avantaj nejustificat de pe urma relației sale contractuale cu municipalitatea, având în vedere restricțiile impuse în cadrul contractelor. În conformitate cu explicațiile anterioare, nivelul chiriei și prețul acțiunilor Ahoy Rotterdam NV erau în concordanță cu valorile pieței. Mecanismul de împărțire a profitului reprezintă o protecție suplimentară pentru excluderea oricărui potențial avantaj nejustificat în cazul în care investiția, în locul păstrării efective a valorii, ar genera valoare suplimentară pentru operator.

(63)

În consecință, ținând cont de gradul de incertitudine care decurge de pe urma avantajului potențial pentru operator ca urmare a activităților de modernizare/extindere ale arenei Ahoy, precum și de protecția eficace sub forma aranjamentului de împărțire a profitului implementat de către municipalitate, Comisia concluzionează că investițiile planificate nu conferă operatorului un avantaj economic în afara condițiilor normale de piață.

(64)

Autoritățile olandeze și-au luat angajamentul că întreprinderea sau întreprinderile care pun în aplicare proiectul de investiții vor fi selectate prin licitație publică, cu respectarea în totalitate a prevederilor Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31). În conformitate cu prevederile deciziei de inițiere a procedurii de investigație, în cazul respectării angajamentului în cauză, Comisia poate elimina posibilitatea conferirii unui avantaj economic întreprinderii sau întreprinderilor respective, în afara condițiilor normale de piață.

(65)

Concluzia este că investiția nu conferă un avantaj economic peste condițiile standard de piață pentru întreprinderile care utilizează serviciile furnizate de către operatorul arenei Ahoy. Ținând cont de faptul că investiția se concentrează pe lucrările de renovare și de dezvoltare a complexului Ahoy, întreprinderile respective vor fi organizatori de concerte, festivaluri și de evenimente sportive și sociale. Având în vedere caracterul privat al complexului Ahoy, nu există niciun motiv pentru care clienții acestuia să nu plătească prețul pieței.

(66)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a făcut o constatare inițială, în baza informațiilor deținute, în conformitate cu care nicio întreprindere sau niciun grup de întreprinderi sau nicio activitate nu va beneficia de un avantaj selectiv, în condițiile multitudinii de destinații ale complexului și obligațiilor impuse operatorului, prin contractul de închiriere, privind natura și promovarea multifuncționalității complexului.

(67)

Observațiile înaintate de către autoritățile olandeze pe durata procedurii de investigație au confirmat multifuncționalitatea și caracterul variat al activităților desfășurate în cadrul complexului Ahoy. Contractul de închiriere obligă operatorul să garanteze că instalațiile vor continua să fie disponibile pentru utilizatori variați și activități diverse. Comisia observă că investiția în arena Ahoy are drept scop menținerea caracterului multifuncțional al complexului, pentru furnizarea de facilități pentru diferite tipuri de activități care nu sunt în avantajul anumitor întreprinderi sau activități. În plus, prin intermediul investiției în arenă, se dorește oferirea unei locații de desfășurare a unor activități destinate publicului larg. Existența unei locații sportive de acest tip poate fi privită ca o responsabilitate a autorităților față de publicul larg, în condițiile păstrării caracterului multifuncțional al locației respective. În plus, nu există niciun motiv care să indice faptul că exploatarea altor activități și evenimente organizate în complexul Ahoy nu s-ar face în condițiile pieței.

(68)

Prin urmare, Comisia consideră că investițiile efectuate nu vor favoriza anumite întreprinderi sau activități economice și, prin urmare, nu sunt investiții selective.

(69)

Prin urmare, Comisia constată că investițiile planificate în cazul complexului Ahoy și vânzarea exploatării și închirierea complexului Ahoy de către municipalitate nu conferă operatorului complexului sau unei alte întreprinderi un avantaj economic peste condițiile standard de piață. De asemenea, Comisia constată că investiția nu favorizează în mod selectiv anumite întreprinderi sau activități economice.

(70)

Din momentul inițierii procedurii de investigație formală, autoritățile olandeze și consultantul independent au răspuns în mod satisfăcător îndoielilor exprimate de Comisie. În special, au fost furnizate informații suplimentare cu privire la elaborarea aranjamentului de împărțire a profitului, care a permis Comisiei să evalueze mecanismul în profunzime. În plus, Comisia a evaluat exactitatea evaluărilor efectuate de Deloitte, pe care s-a fundamentat în mod direct vânzarea activităților de exploatare a Ahoy Rotterdam NV și închirierea complexului Ahoy și a confirmat că tranzacțiile în cauză corespundeau condițiilor pieței.

(71)

Prin urmare, Comisia concluzionează că investiția notificată, cu privire la renovarea și modernizarea/extinderea complexului Ahoy și vânzarea activităților de exploatare a Ahoy NV și închirierea complexului, nu constituie ajutor de stat, în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE,

22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 248/38

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (1), este necesar ca un comitet tehnic de contabilitate să pună la dispoziția Comisiei sprijinul și competența sa pentru evaluarea standardelor internaționale de contabilitate. Rolul acestui comitet tehnic de contabilitate este îndeplinit de Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG).

(2)

EFRAG a fost înființat în 2001 de organizații europene reprezentând emitenți, investitori și profesioniști din domeniul contabilității implicați în procesul de raportare financiară.

(3)

Ca urmare a reformelor structurii de guvernare a EFRAG, Consiliul de supraveghere al acestui organism include patru membri specializați în politici publice, selectați anume pe baza experienței lor în elaborarea de politici publice, la nivel național sau la nivel european. În conformitate cu secțiunea 3.2 din apendicele 1 la Statutul EFRAG, în vigoare de la 11 iunie 2009, Comisiei îi revine misiunea de a-i desemna pe membrii responsabili cu politicile publice. Membrii Consiliului de supraveghere al EFRAG sunt numiți de Adunarea generală a EFRAG.

(4)

În urma unei cereri publice de candidaturi (2), Comisia a selectat candidații în vederea desemnării membrilor responsabili cu politicile publice în cadrul Consiliului de supraveghere al EFRAG.

(5)

Prin Decizia 2009/549/CE a Comisiei din 13 iulie 2009 privind desemnarea unui membru responsabil cu politicile publice în cadrul Consiliului de supraveghere al Grupului consultativ european pentru raportarea financiară (3) a fost desemnat un candidat,