11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/1

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1659/2005 (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite cărămizi de magnezie originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Măsurile constau în aplicarea unei taxe ad valorem de 39,9 %, cu excepția a șase societăți menționate în mod expres în regulamentul inițial, care fac obiectul unor niveluri individuale ale taxei.

(2)

În urma instituirii măsurilor definitive, Comisia a primit o solicitare de inițiere a unei reexaminări intermediare parțiale a regulamentului inițial (denumită în continuare „reexaminarea intermediară”), în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, din partea unui producător-exportator chinez, Bayuquan Refractories Company Limited (denumit în continuare „solicitantul” sau „BRC”). Solicitantul nu a participat la ancheta care a condus la constatările și concluziile menționate în regulamentul inițial (denumită în continuare „ancheta inițială”) și, prin urmare, i se aplică taxa antidumping reziduală.

(3)

În solicitarea sa de reexaminare intermediară, BRC a afirmat că îndeplinește criteriile pentru tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) și pentru tratamentul individual (denumit în continuare „TI”). BRC a fost cumpărată de grupul Vesuvius, ceea ce a avut ca rezultat modificări în structura societății. Solicitantul a susținut că o comparație între prețurile sale interne și costul de producție, pe de o parte, și prețurile de export către Comunitate, pe de altă parte, indică faptul că marja de dumping este cu mult mai mică decât nivelul actual al măsurii. Prin urmare, se afirmă că aplicarea în continuare a măsurii la nivelul actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa dumpingul.

(4)

Întrucât a ajuns la concluzia, după consultarea comitetului consultativ, că există elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări intermediare, Comisia a decis să inițieze o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei obiect se limitează la examinarea dumpingului referitor la BRC. La 12 iunie 2008, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) și a început o anchetă.

(5)

Produsul vizat de reexaminarea intermediară este același cu cel descris în regulamentul inițial, și anume cărămizi de magnezie aglomerate cu un liant chimic, nearse, compuse din magnezie cu un conținut de MgO de minimum 80 %, fie că conțin, fie că nu conțin magnezită, originare din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”), clasificabile în prezent la codurile NC ex 6815 91 00, ex 6815 99 10 și ex 6815 99 90 (codurile TARIC 6815910010, 6815991020 și 6815999020).

(6)

Produsul fabricat și vândut pe piața internă chineză și cel exportat către Comunitate, precum și cel fabricat și vândut în Statele Unite ale Americii au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a informat în mod oficial industria comunitară, solicitantul și reprezentanții țării exportatoare cu privire la inițierea reexaminării intermediare. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Comisia a trimis solicitantului un formular de cerere de aplicare a TEP și un chestionar, primind răspunsuri în termenele fixate în scopul respectiv. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina dumpingul și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(9)

Ancheta privind dumpingul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”).

(10)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping referitoare la importurile din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv atunci când se dovedește că fabricarea și vânzarea produsului similar se fac în condițiile economiei de piață. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(11)

Solicitantul a cerut aplicarea TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, prezentând un formular de cerere de aplicare a TEP, justificat corespunzător, în termenul stabilit. Informațiile și datele prezentate în această cerere au făcut, ulterior, obiectul unei anchete la fața locului.

(12)

Conform anchetei, s-a stabilit că solicitantul nu a îndeplinit criteriile TEP din articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua și a treia liniuță din regulamentul de bază. Societatea nu a demonstrat că are un set unic și clar de evidențe contabile de bază pregătite și auditate în conformitate cu SIC. Situațiile financiare și conturile individuale ale societății au arătat încălcări ale SIC și ale principiilor contabile, precum contabilizarea și amortizarea incorecte ale activelor corporale și contabilizarea incorectă a conturilor „plătibil” și „plăți în avans”. Auditorul nu a menționat aceste neregularități, concluzionându-se astfel că situațiile financiare nu au fost auditate în conformitate cu SIC. În plus, societatea nu a demonstrat că nu a fost influențată de distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul economic anterior, care nu funcționa conform principiilor economiei de piață, în mod special deoarece dreptul de folosire a terenului a fost obținut la un preț mult sub prețul de pe piață.

(13)

Pe baza elementelor de fapt și a considerațiilor de mai sus, solicitantului nu i s-a putut acorda TEP.

(14)

Industriei comunitare, solicitantului și autorităților din țara exportatoare li s-a acordat posibilitatea să formuleze comentarii asupra constatărilor referitoare la TEP. În consecință, solicitantul și industria comunitară și-au prezentat comentariile.

(15)

Solicitantul a susținut că aspectele evidențiate în înregistrările sale contabile nu sunt importante și/sau au fost corectate ulterior în 2008. Ar trebui menționat faptul că incoerențele constatate în conturile solicitantului pentru 2007 au condus la o imagine deosebit de distorsionată a situației financiare a solicitantului. Verificarea conturilor pentru PA a dezvăluit că problemele întâlnite în 2007 existau încă în 2008. Afirmația solicitantului, conform căreia practicile sale contabile se modificaseră la sfârșitul anului 2008, nu a putut fi acceptată deoarece aceste schimbări au avut loc cu 9 luni după PA și, în plus, nu au putut fi verificate în timpul vizitei la fața locului.

(16)

Industria comunitară a afirmat că solicitantul nu îndeplinește primul criteriu deoarece diversele restricții instituite de guvernul chinez asupra exporturilor principalei materii prime necesare pentru a fabrica produsul în cauză a condus la prețuri distorsionate ale acelei materii prime pe piața internă. În consecință, producătorii chinezi de cărămizi de magnezie pot obține materia primă în condiții mai bune în comparație cu concurenții lor din alte țări.

(17)

Pentru a verifica această afirmație, au fost examinate prețurile de cumpărare ale materiei prime principale, magnezia, de către BRC și prețurile publice pentru magnezia chineză (sursă: Price Watch/Industrial minerals), furnizate de industria comunitară. Comparația a arătat că diferența de preț în PA nu poate fi considerată semnificativă. Mai mult, în decursul anchetei s-a putut verifica faptul că BRC are libertatea de a cumpăra magnezie de la diverși furnizori și că prețurile sunt negociate fără nicio intervenție din partea statului. Ținând cont de cele de mai sus, se pare că orice distorsiuni privind prețurile materiei prime nu au avut un impact semnificativ asupra BRC în decursul PA.

(18)

Pe baza celor de mai sus, se confirmă constatările și concluzia conform cărora TEP nu ar trebui acordat BRC.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența acestui articol, se stabilește o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că îndeplinesc toate criteriile TI prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(20)

Pe lângă cererea de aplicare a TEP, în eventualitatea în care nu ar obține-o, solicitantul a înaintat și o cerere de aplicare a TI.

(21)

Ancheta a arătat că solicitantul îndeplinește toate criteriile de mai sus. În cursul anchetei, nu s-au dezvăluit elemente care să ducă la respingerea cererii de aplicare a TI depusă de solicitant. Prin urmare, se concluzionează că TI poate fi acordat BRC.

(22)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, în cazul importurilor provenite din țări care nu au o economie de piață și din țările menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul în care nu se acordă tratamentul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analogă.

(23)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC, deoarece această țară analogă a fost utilizată în ancheta inițială. Un producător din SUA a fost de acord să coopereze în cadrul anchetei în scopul stabilirii valorii normale pentru BRC. Nu s-au primit observații de la părțile interesate cu privire la prezenta propunere.

(24)

Astfel, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru solicitant a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul cooperant din țara analogă.

(25)

Pentru a asigura că s-ar putea stabili valori normale pentru marea majoritate de tipuri de produse exportate din RPC, în special din cauza folosirii datelor corespunzătoare țării analoge, s-a considerat adecvat să se adapteze în consecință criteriile utilizate pentru a identifica diferitele tipuri de produse. Prin urmare, calculele privind dumpingul au fost revizuite pe baza criteriilor adaptate.

(26)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne în cazul produsului similar al producătorului american care a cooperat este reprezentativ în raport cu volumul său total de vânzări la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total de vânzări efectuate pe piața internă reprezenta cel puțin 5 % din volumul total de vânzări la export către Comunitate corespunzătoare. S-a constatat că toate vânzările producătorului american în cauză pe piața internă au fost realizate în volume reprezentative.

(27)

Ulterior, s-au identificat acele tipuri de produs similar vândute pe piața internă, care sunt identice și direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export în Comunitate.

(28)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorul american care a cooperat pe piața internă a acestuia și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de cărămizi de magnezie vândute de BRC către Comunitate s-a stabilit dacă vânzările interne americane erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de cărămizi de magnezie au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul lor total în SUA în cursul perioadei de anchetă corespundea unui procent de 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor cărămizilor de magnezie de tip comparabil exportate de BRC către Comunitate. S-a constatat că toate tipurile de produse sunt vândute pe piața internă în cantități suficiente pentru a fi considerate reprezentative.

(29)

Comisia a analizat ulterior dacă vânzările interne americane ale fiecărui tip de cărămizi de magnezie vândute pe piața internă în cantități reprezentative pot fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, stabilind proporția vânzărilor rentabile ale tipului respectiv de cărămizi de magnezie spre clienți independenți.

(30)

Vânzările interne au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar pentru un tip de produs specific era egal sau mai mare decât costul de producție. Prin urmare, a fost determinat costul de producție al fiecărui tip vândut pe piața internă americană în cursul perioadei de anchetă.

(31)

Aceste analize au permis să se constate faptul că toate tipurile de produse, cu excepția unuia, au fost vândute în cursul unor operațiuni comerciale normale în SUA. Astfel, valoarea normală pentru aceste tipuri de produse a fost stabilită pe baza tuturor prețurilor plătite sau plătibile pe piața internă americană pentru tipuri de produse comparabile cu cele exportate către Comunitate de BRC. Valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul mediu ponderat al vânzărilor interne care a fost facturat clienților independenți din SUA.

(32)

Majoritatea tipurilor de produse exportate de BRC către Comunitate au fost cele care au fost supuse unui tratament suplimentar și care nu au fost vândute sau care nu au fost vândute în cantități reprezentative de către producătorul american care a cooperat. Astfel, valoarea normală pentru aceste tipuri de produse s-a bazat pe vânzările americane de tipuri de produse corespunzătoare care nu au fost supuse unui tratament suplimentar, astfel cum s-a descris în considerentul 31, după o ajustare care are drept scop luarea în considerare a diferențelor între caracteristicile fizice ale produsului. Nivelul ajustării s-a calculat pe baza datelor referitoare la industria comunitară, furnizate și verificate în cursul anchetei inițiale.

(33)

Pentru unicul tip de produs ale cărui prețuri interne nu au putut fi utilizate astfel cum s-a menționat în considerentul 31 de mai sus a trebuit să se aplice o altă metodă. În acest scop, Comisia a utilizat valoarea normală construită. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită adăugând la costurile de producție ale tipurilor exportate o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și o marjă de profit rezonabilă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele pentru costurile VAG și pentru marja de profit au fost stabilite pe baza costurilor VAG și a marjei de profit medii a vânzărilor practicate în cursul operațiunilor comerciale normale ale produsului similar.

(34)

Deoarece toate vânzările la export ale BRC către Comunitate s-au realizat prin intermediul importatorilor afiliați, prețul de export ex-works a trebuit să fie calculat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pornind de la prețul la care au fost revândute, pentru prima oară, produsele importate către primul cumpărător independent din Comunitate, ajustat pentru toate costurile suportate între import și revânzare, precum și o marjă rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profituri. În această privință, s-au folosit costurile VAG ale importatorilor afiliați.

(35)

În ceea ce privește profitul rezonabil al importatorului care urmează să fie folosit în acest scop, în absența datelor de la importatori independenți, deoarece reexaminarea intermediară actuală se limitează la examinarea dumpingului referitor la o singură societate, marja de profit s-a bazat pe profitul realizat de un importator independent care a cooperat în cadrul anchetei inițiale.

(36)

Pentru fiecare tip de produs în cauză, valoarea normală medie și prețul mediu de export au fost comparate la nivelul ex-works, în aceeași etapă de comercializare și la același nivel de taxare indirectă. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele de factori despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-au făcut ajustări care să țină cont de costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de credit și de taxele antidumping efectiv plătite, în cazurile în care erau aplicabile și justificate.

(37)

Ancheta a stabilit că TVA plătită pe vânzările la export nu a fost rambursată. În comunicarea adresată solicitantului în conformitate cu articolul 20 din regulamentul de bază, s-a indicat, prin urmare, că atât prețul de export, cât și valoarea normală ar fi stabilite ținând cont de TVA plătită sau care urmează să fie plătită. Solicitantul a afirmat că această abordare nu este acceptabilă deoarece ar duce la creșterea valorii normale cu o sumă care depășește valoarea TVA care ar fi trebuit dedusă din prețul de export.

(38)

Referitor la această afirmație, ar trebui să se remarce faptul că în timpul perioadei anchetei de reexaminare nu s-a rambursat TVA asupra vânzărilor la export. Prin urmare, nu a fost necesară nicio ajustare referitoare la TVA, nici în ceea ce privește prețul de export, nici în ceea ce privește valoarea normală. În plus, metoda utilizată este neutră. Într-adevăr, ea are același efect și dacă, de exemplu pentru anumite produse sau tranzacții, societatea vinde către Comunitate la un preț de export care nu are drept rezultat dumpingul. Cu alte cuvinte, chiar dacă se presupune că includerea TVA în ambele cazuri ar duce la creșterea diferenței dintre cele două elemente, aceasta s-ar întâmpla și în cazul acelor modele pentru care nu s-a constatat dumping.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu media ponderată a prețului de export pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Această comparație nu a dovedit existența unui dumping.

(40)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele schimbate pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(41)

În această privință, se reamintește faptul că solicitantul a vândut doar o cantitate limitată de cărămizi de magnezie la sfârșitul PA din regulamentul inițial și, astfel, nu a participat la ancheta inițială; prin urmare, s-a aplicat societății o taxă reziduală de 39,9 %. Ulterior, societatea care exista în cursul anchetei inițiale a fost cumpărată de grupul Vesuvius, ceea ce a avut ca rezultat modificări în structura societății.

(42)

Solicitantul a cooperat în totalitate în cadrul prezentei reexaminări intermediare, iar datele colectate și verificate au permis stabilirea unei marje de dumping pe baza prețurilor sale individuale de export către Comunitate. Rezultatul acestui calcul indică faptul că aplicarea în continuare a măsurii la nivelul actual nu mai este justificată.

(43)

Elementele de probă obținute și verificate în cursul anchetei au arătat, de asemenea, că modificările din structura societății solicitantului trebuie să fie considerate ca fiind durabile. În cursul anchetei nu a apărut niciun element care să sugereze altceva. Este puțin probabil ca circumstanțele care au condus la inițierea prezentei reexaminări intermediare să se modifice, în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările acestei reexaminări. Prin urmare, se concluzionează că modificarea circumstanțelor trebuie să fie considerată ca având un caracter durabil.

(44)

Ținând cont de rezultatele prezentei anchete de reexaminare, se consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabilă importurilor produsului în cauză ale BRC la valoarea de 0 %.

(45)

Părțile interesate au fost informate cu privire la elementele de fapt și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 1659/2005 și li s-a oferit posibilitatea de a formula observații. Observațiile au fost luate în considerare, după caz,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/7

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1659/2005 (2) („regulamentul inițial”), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite cărămizi de magnezie originare din Republica Populară Chineză („RPC”). Măsurile constau în aplicarea unei taxe ad valorem de 39,9 %, cu excepția a șase societăți menționate în mod expres în regulamentul inițial, care fac obiectul unor niveluri individuale ale taxei.

(2)

În 2008, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază (denumită în continuare „reexaminarea intermediară”). Cererea, al cărei obiect s-a limitat la examinarea dumpingului, a fost depusă de un producător-exportator chinez, Dashiqiao Sanqiang Refractory Materials Company Limited (denumit în continuare „DSRM” sau „solicitantul”). Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil produselor fabricate de DSRM este de 27,7 %.

(3)

În cererea sa de reexaminare intermediară, solicitantul a afirmat că circumstanțele pe baza cărora fusese instituită măsura s-au schimbat și că schimbările în cauză sunt de natură durabilă. Solicitantul a susținut că o comparație între prețurile interne și costurile de producție ale solicitantului și prețurile de export către Comunitate ale acestuia arată că marja de dumping se situează cu mult sub nivelul actual al măsurii. Prin urmare, acesta susține că aplicarea în continuare a măsurii la nivelul său actual nu ar mai fi necesară pentru a compensa dumpingul. Solicitantul a furnizat, în mod special, dovezi prima facie conform cărora îndeplinește criteriile pentru a i se acorda tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”).

(4)

Întrucât, după consultarea Comitetului consultativ, a ajuns la concluzia că existau elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări intermediare, Comisia a decis să inițieze o reexaminare intermediară parțială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce privește societatea DSRM. La 12 iunie 2008, Comisia a publicat un aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) și a început o anchetă.

(5)

Produsul vizat de reexaminarea intermediară este același cu cel descris în regulamentul inițial, și anume cărămizi de magnezie legate chimic, nearse, al căror conținut în magnezie reprezintă cel puțin 80 % de MgO, cu sau fără conținut de magnezită, originare din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”), clasificabile în prezent prin codurile NC ex 6815 91 00, ex 6815 99 10 și ex 6815 99 90 (coduri TARIC 6815910010, 6815991020 și 6815999020).

(6)

Produsul fabricat și vândut pe piața internă chineză și cel exportat în Comunitate, precum și cel produs și vândut în SUA prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice fundamentale și este destinat acelorași utilizări și este, în consecință, considerat ca fiind similar, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a informat în mod oficial industria comunitară, solicitantul și autoritățile țării exportatoare cu privire la inițierea reexaminării intermediare. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Un formular de cerere a aplicării tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) și un chestionar au fost adresate societății DSRM și societăților sale afiliate, iar acestea au răspuns toate în termenele stabilite în acest scop. Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru analiză și a întreprins vizite de verificare în localurile următoarelor societăți:

(9)

Ancheta privind dumpingul s-a desfășurat în perioada 1 ianuarie 2007-31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă”).

(10)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping referitoare la importuri din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv atunci când se dovedește că fabricarea și vânzarea produsului similar se fac în condițiile predominante de economie de piață. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(11)

Solicitantul a cerut acordarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, depunând un formular de cerere a tratamentului TEP însoțit de documentele justificative corespunzătoare, în termenele stabilite. Informațiile și datele conținute în respectiva cerere au făcut, ulterior, obiectul unei verificări la fața locului.

(12)

Ancheta a constatat că solicitantul îndeplinea toate cele cinci criterii necesare pentru acordarea tratamentului TEP. În cursul perioadei de anchetă, s-a constatat că societatea DSRM a luat toate deciziile comerciale fără nicio intervenție din partea statului și fără să existe distorsiuni generate de un sistem de economie planificată. DSRM este supusă, fără nici un fel de derogare, legilor statului chinez privind falimentul și proprietatea. Societatea deține un set unic de documente contabile și un sistem contabil care fac obiectul unei auditări independente și s-a constatat că practicile sale sunt conforme cu principiile contabile general acceptate la nivel internațional, precum și cu standardele IAS. S-a constatat, de asemenea, că costurile și prețurile reflectau valorile pieței și că operațiile de schimb erau executate la cursurile pieței.

(13)

Pe baza elementelor și considerațiilor de mai sus, solicitantului i s-a putut acorda tratamentul TEP.

(14)

Industriei comunitare, solicitantului și autorităților din țara exportatoare li s-a acordat posibilitatea să formuleze comentarii asupra constatărilor referitoare la tratamentul TEP. Ulterior, solicitantul și industria comunitară și-au prezentat comentariile lor.

(15)

Industria comunitară a afirmat că solicitantul nu îndeplinea criteriul nr. 1, deoarece diferitele restricții aplicate de guvernul chinez exportului principalei materii prime necesare pentru fabricarea produsului în cauză ar genera o distorsiune a prețurilor materiei prime pe piața internă. Drept rezultat, producătorii chinezi de cărămizi de magnezie pot să-și procure materia primă în condiții mai favorabile decât concurenții acestora din alte țări.

(16)

Pentru a verifica justețea acestei afirmații, serviciile Comisiei au examinat prețurile de achiziție ale principalei materii prime, și anume magnezia, de către DSRM și prețurile publice cotate pentru magnezie provenind din China (sursa: Price Watch/Industrial minerals) comunicate de industria comunitară. Comparația a arătat că diferențele de preț existente în cursul perioadei de anchetă nu puteau fi considerate ca fiind importante. Mai mult, în timpul anchetei s-a putut verifica faptul că DSRM avea posibilitatea de a cumpăra magnezie de la mai mulți furnizori și că prețurile erau negociate fără nicio intervenție din partea statului. În acest context, se pare că eventualele distorsiuni privind prețurile materiei prime nu au putut avea o influență semnificativă asupra societății în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(17)

Ținând seama de cele de mai sus, constatările efectuate și concluzia conform căreia DSRM ar trebui să beneficieze de acordarea tratamentului TEP sunt confirmate.

(18)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne în cazul produsului similar al DSRM este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne au fost considerate reprezentative în cazul în care volumul total de vânzări efectuate pe piața internă reprezenta cel puțin 5 % din volumul total de vânzări corespunzătoare la export către Comunitate. S-a constatat că toate vânzările DSRM pe piața internă se realizau în volume reprezentative.

(19)

Ulterior, s-au identificat tipurile de produs similar vândute pe piața internă de către DSRM, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Comunitate.

(20)

Pentru fiecare tip de produs vândut de DSRM pe piața internă și găsit a fi direct comparabil cu tipurile vândute la export către Comunitate, s-a stabilit dacă volumul vânzărilor interne a fost reprezentativ, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne dintr-o categorie dată au fost considerate suficient de reprezentative atunci când, pentru perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor interne din categoria în cauză reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din categoria comparabilă la export către Comunitate.

(21)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă a fiecărui tip exportat din produsul în cauză pe durata perioadei de anchetă.

(22)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și unde media ponderată a prețului pentru acel tip era egală sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(23)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului în cauză, în cursul perioadei de anchetă.

(24)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de DSRM nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În acest scop, Comisia a utilizat o valoare normală construită. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită adăugând la costurile de producție ale tipurilor exportate o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costuri „VAG”), precum și o marjă de profit rezonabilă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, valoarea costurilor VAG, precum și a marjei de profit a fost stabilită pe baza costurilor VAG medii și a marjei de profit a vânzărilor de produs similar practicate de DSRM în cursul operațiunilor comerciale normale.

(25)

Deoarece toate vânzările la export către Comunitate au fost efectuate prin intermediul unor societăți afiliate cu societatea DSRM, situate în Comunitate sau în Elveția, prețul la export franco fabrică a trebuit să fie construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pornind de la prețul la care produsele importate au fost revândute pentru prima oară unui cumpărător independent din Comunitate, după ajustare pentru toate costurile intervenite între import și revânzare și după adăugarea unei marje rezonabile pentru costurile VAG, precum și pentru profituri. În acest sens, au fost utilizate costurile VAG ale importatorilor afiliați.

(26)

În ceea ce privește marja de profit rezonabilă a importatorului, în lipsa informațiilor provenind de la importatori neafiliați, deoarece prezenta reexaminare intermediară se limitează la examinarea dumpingului legat de o singură societate, această marjă a fost calculată pe baza beneficiului realizat de un importator neafiliat care cooperase la ancheta inițială.

(27)

După divulgarea concluziilor definitive, DSRM a afirmat că procentul din costurile VAG utilizat pentru calcularea prețului de export pentru unul dintre importatorii săi afiliați nu corespundea realității, deoarece fusese calculat ca procent din cifra de afaceri totală, fără a lua în considerare faptul că majoritatea vânzărilor acestei societăți erau efectuate pe o bază de comision și că doar valoarea comisionului fusese inclusă în cifra de afaceri.

(28)

În acest sens, Comisia a reexaminat elementele de probă colectate în cursul inspecției efectuate la sediul acestui importator afiliat. Pe această bază, s-a constatat că afirmația societății DSRM era fondată și, prin urmare, s-a revizuit procentul din costurile VAG utilizat pentru calcularea prețului de export prin intermediul acestui importator afiliat. De asemenea, s-a constatat că procentul din costurile VAG revizuit era conform constatărilor realizate în ceea ce privește ceilalți importatori afiliați.

(29)

Pentru fiecare tip de produs în cauză, valoarea normală medie și prețul mediu de export au fost comparate la nivelul franco fabrică, în aceeași etapă de comercializare și la același nivel de impozitare indirectă. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-au efectuat adaptări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru costurile de transport, cheltuielile de asigurare, de manutanță, de încărcare și costurile de credit, precum și de taxele antidumping efectiv achitate.

(30)

Ancheta a stabilit că TVA achitată pentru vânzările la export nu a fost rambursată (nici chiar parțial, cum era cazul în cadrul anchetei inițiale). Prin urmare, în informațiile divulgate solicitantului în temeiul articolului 20 din regulamentul de bază, s-a menționat că atât prețul de export, cât și valoarea normală ar fi stabilite pe baza TVA achitată sau de achitat. Solicitantul susține că această abordare ar fi ilegală. În ceea ce privește argumentele sale, se pot face următoarele observații.

(31)

În primul rând, în ceea ce privește argumentul că în cadrul anchetei inițiale s-a utilizat o altă metodologie (și anume deducerea TVA atât din valoarea normală, cât și din prețul de export), trebuie subliniat faptul că circumstanțele aplicabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare („PAR”) nu erau aceleași cu cele aplicabile în cursul perioadei anchetei inițiale. În timp ce în cursul perioadei anchetei inițiale, astfel cum s-a indicat mai sus, TVA a fost parțial rambursată, ceea ce a necesitat efectuarea unei ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10), în cursul PAR nu s-a rambursat TVA cu privire la vânzările la export. Prin urmare, nici prețul de export și nici valoarea normală nu au trebuit să facă obiectul unei ajustări în ceea ce privește TVA. Chiar dacă acest fapt ar putea fi calificat drept o schimbare de metodologie, el este justificat în temeiul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, datorită modificării circumstanțelor.

(32)

Al doilea argument al solicitantului este că metoda utilizată în cadrul prezentei reexaminări ar crește artificial marja de dumping. Acest argument nu poate fi acceptat. Metoda utilizată este neutră, ea având același efect, chiar dacă, de exemplu în cazul anumitor produse sau tranzacții, vânzările societății către Comunitate se efectuează la un preț de export care nu are drept rezultat dumpingul. Cu alte cuvinte, chiar dacă se presupune că includerea TVA în ambele cazuri ar duce la creșterea diferenței dintre cele două elemente, aceasta s-ar întâmpla și în cazul acelor modele pentru care nu s-a constatat dumping.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu media ponderată a prețului de export pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Această comparație a dovedit existența unui dumping.

(34)

Marja de dumping a DSRM exprimată ca procent al prețului net, franco-frontieră comunitară, înainte de plata taxei, a fost determinată ca fiind de 14,4 %.

(35)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, eventualitatea în care circumstanțele modificate constatate să poată fi considerate în mod rezonabil durabile.

(36)

În acest sens, se amintește că, în ancheta inițială, DSRM nu a obținut tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, deoarece contabilitatea sa nu era conformă cu principiile contabile acceptate la nivel internațional, nici cu standardele IAS. Societății i-a fost totuși acordat un tratament individual.

(37)

La 8 decembrie 2006, deci după ancheta inițială, DSRM a devenit o societate mixtă sino-străină, având ca acționar străin, deținător a 25 % din acțiuni, grupul Duferco. Prezenta anchetă a arătat că această participare la capital a generat modificări fundamentale în gestionarea și în practicile contabile ale DSRM. Într-adevăr DSRM beneficiază acum de expertiza și de sprijinul grupului Duferco privind contabilitatea de gestiune și controlul financiar și a devenit membră a rețelei de vânzări internaționale a grupului Duferco. Elementele de probă obținute și verificate în cadrul anchetei arată, de asemenea, că aceste modificări ale structurii sociale a solicitantului sunt de natură durabilă.

(38)

În mod contrar față de ancheta inițială, atunci când valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor provenind din țara analoagă, datele colectate și verificate în cursul actualei reexaminări au arătat că DSRM putea să beneficieze de tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și că, prin urmare, calculul dumpingului se putea baza pe propriile sale date. Rezultatul acestui calcul arată că menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este justificată.

(39)

În lumina celor de mai sus, se consideră, prin urmare, că este improbabil ca circumstanțele care au condus la inițierea prezentei reexaminări să se modifice, în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările prezentei reexaminări. Prin urmare, se concluzionează că modificările sunt considerate a fi de natură durabilă.

(40)

În lumina rezultatelor anchetei, se consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabilă importurilor produsului în cauză provenind de la DSRM la valoarea de 14,4 %.

(41)

Părțile interesate au fost informate cu privire la elementele de fapt esențiale și considerațiile pe baza cărora s-a intenționat recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 1659/2005 și li s-a oferit posibilitatea să formuleze observații. Observațiile acestora au fost luate în considerare, după caz,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/12

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/14

(1)

Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 elimină, de la 1 octombrie 2009, taxele la import aplicate produselor încadrate la poziția tarifară 1701 pentru regiunile și statele enumerate în anexa I la respectivul regulament. Dacă importurile ating însă pragul dublu indicat la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, acest regim preferențial poate fi suspendat în cazul regiunilor sau statelor enumerate în anexa I la respectivul regulament, care nu sunt statele cel mai puțin dezvoltate enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 732/2008. În conformitate cu articolul 9 alineatul (2), trebuie stabilit un prag regional de salvgardare.

(2)

Articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 suspendă în totalitate, începând cu 1 octombrie 2009, taxele din Tariful vamal comun aplicabile produselor încadrate la poziția tarifară 1701 în cazul țărilor care, în conformitate cu anexa I la respectivul regulament, beneficiază de regimul special în favoarea țărilor cel mai puțin dezvoltate.

(3)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008, pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2009 și 30 septembrie 2015, importurile de produse încadrate la poziția tarifară 1701 necesită o licență de import.

(4)

Pentru a simplifica procedura de acordare a licențelor, fiecare număr de referință trebuie să corespundă unei țări enumerate în anexa I la prezentul regulament. Pentru a evita cererile frauduloase, această listă trebuie să se limiteze la țările identificate drept exportatori de zahăr actuali sau potențiali către Uniunea Europeană. Orice țară care nu este enumerată în prezent în anexa I la prezentul regulament, dar care este enumerată în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 sau în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 732/2008, este eligibilă pentru includerea în anexa I la prezentul regulament. În acest scop, respectiva țară trebuie să solicite Comisiei includerea în lista din anexa I la prezentul regulament.

(5)

Este oportun ca Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (4) să se aplice licențelor de import eliberate în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazului în care acesta conține dispoziții contrare.

(6)

Pentru a asigura tratamentul uniform și echitabil al tuturor operatorilor, trebuie stabilită perioada în care se pot depune cererile de licență și se pot elibera licențe.

(7)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (5), operatorii trebuie să prezinte statelor membre în care sunt înregistrați ca plătitori de TVA dovada că au desfășurat activități de comerț cu zahăr într-o anumită perioadă. Cu toate acestea, operatorilor autorizați în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 952/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește gestionarea pieței interne a zahărului și regimul cotelor (6) trebuie să li se permită participarea la comerțul cu zahăr preferențial.

(8)

Zahărul importat pentru rafinare necesită o monitorizare specifică din partea statelor membre. Prin urmare, operatorii trebuie să specifice, din momentul depunerii cererii de licență de import, dacă zahărul importat este destinat rafinării sau nu.

(9)

Pentru a evita specula sau comerțul cu licențe de import și pentru a avea garanția că solicitantul are relații comerciale cu țara terță exportatoare, cererile de licențe de import trebuie să fie însoțite de un document de export eliberat de o autoritate competentă a țării terțe exportatoare, pentru o cantitate egală cu cea indicată în licența de import.

(10)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 și cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, importatorul trebuie să se angajeze să achiziționeze produsele încadrate la codul NC 1701 la un preț de minimum 90 % din prețul de referință (la nivelul c.i.f.) prevăzut la articolul 8 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(11)

În cazul în care cantitățile indicate în cererile de licențe de import le depășesc pe cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, eliberarea de licențe de către statele membre trebuie să facă obiectul aplicării unui coeficient de alocare care urmează să fie fixat de Comisie în mod asemănător cu cel prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1301/2006. În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007, respectivul coeficient trebuie calculat la nivel regional.

(12)

Articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 amplifică posibilitatea depășirii cantităților prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007. Prin urmare, Comisia trebuie să elaboreze un raport cu privire la aplicarea mecanismului de salvgardare tranzitoriu pentru zahăr și, după caz, să prezinte propuneri adecvate. Este necesar ca raportul să includă o prezentare generală a fluxurilor de import din primii ani de piață în care se aplică prezentul regulament, să analizeze evoluția viitoare a schimburilor comerciale și să evalueze orice posibil risc de depășire și cantitățile aferente acesteia.

(13)

Pragurile stabilite pentru gestionarea mecanismului de salvgardare tranzitoriu aplicabil zahărului se bazează pe importurile dintr-un anumit an de piață. Prin urmare, licențele de import trebuie să fie valabile între 1 octombrie și 30 septembrie.

(14)

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 limitează avantajul eliminării taxelor la import la importatorii care plătesc un preț de minimum 90 % din prețul de referință la nivelul c.i.f. În comerțul internațional, contractele de acest fel implică responsabilitatea integrală a importatorului de zahăr începând cu data încărcării. În cazul licențelor valabile până la 30 septembrie pentru care zahărul a fost încărcat cel târziu la 15 septembrie, orice mici întârzieri în lanțul logistic, diferite de cazurile de forță majoră, ar putea avea ca rezultat efectuarea importurilor fizice după data de 30 septembrie. Pentru a evita riscul achitării întregii taxe la import, de 419 EUR pe tonă, și al reținerii garanției, trebuie să se acorde importatorilor posibilitatea de a importa zahărul încărcat cel târziu până la data de 15 septembrie a unui an de piață pe baza unei licențe de import eliberate pentru respectivul an de piață. Prin urmare, este necesar ca statele membre să extindă perioada de valabilitate a licenței de import dacă importatorul prezintă dovada că zahărul a fost încărcat până cel târziu la 15 septembrie.

(15)

Distincția care se face între „zahărul destinat rafinării” și „zahărul care nu este destinat rafinării” nu are legătură cu distincția care se face între zahărul alb și cel brut definite în partea II punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Prin urmare, trebuie identificate codurile NC autorizate pentru importurile din cadrul fiecărei grupe de licențe de import.

(16)

În scopul asigurării bunei gestionări a acordurilor, Comisia trebuie să primească informațiile pertinente în timp util.

(17)

Articolul 153 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 restricționează, pe parcursul primelor trei luni ale fiecărui an de piață și până la limitele menționate la articolul 153 alineatul (1) din respectivul regulament, eliberarea licențelor de import la rafinăriile cu activitate permanentă. În această perioadă, numai rafinăriilor cu activitate permanentă trebuie să li se permită să depună cereri de licențe de import pentru zahăr destinat rafinării. Respectivele licențe trebuie să fie valabile până la sfârșitul anului de piață pentru care au fost eliberate.

(18)

Îndeplinirea obligației de rafinare a zahărului trebuie verificată de statele membre. Dacă nu poate prezenta o dovadă în acest sens, titularul inițial al licenței de import trebuie să plătească o penalizare.

(19)

Pentru toate cantitățile de zahăr importat rafinate de un operator autorizat trebuie să existe o licență de import pentru zahăr destinat rafinării. Cantitățile pentru care nu poate fi prezentată o astfel de dovadă trebuie să facă obiectul unei penalizări.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(a)

articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1528/2007;

(b)

articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008.

(a)

„greutate propriu-zisă” înseamnă greutatea zahărului în stare naturală;

(b)

„rafinare” înseamnă prelucrarea zaharurilor brute în zaharuri albe, astfel cum sunt definite în partea II punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, precum și orice operațiune tehnică echivalentă aplicată zahărului alb în vrac.

(a)

în căsuța 8: țara de origine (una dintre țările enumerate în anexa I la prezentul regulament). Mențiunea „da” se marchează cu un X;

(b)

în căsuța 16, un singur cod NC format din opt cifre;

(c)

în căsuțele 17 și 18: cantitatea de zahăr, exprimată în echivalent zahăr alb;

(d)

în căsuța 20:

(e)

în căsuța 24: cel puțin una dintre mențiunile enumerate în anexa V partea B.

(a)

dovada că solicitantul a constituit o garanție de 20 EUR pe tonă din cantitatea de zahăr indicată în căsuța 17 a licenței;

(b)

licențele de export în original eliberate de autoritățile competente din țara terță exportatoare, în conformitate cu modelul din anexa III, pentru o cantitate egală cu cea menționată în cererile de licență;

(c)

în cazul zahărului destinat rafinării, angajamentul solicitantului de a rafina cantitățile de zahăr în cauză înainte de sfârșitul celei de a treia luni următoare celei în care expiră respectiva licență de import;

(d)

pentru anii de piață 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012, angajamentul solicitantului de a achiziționa zahărul la un preț de minimum 90 % din prețul de referință (la nivelul c.i.f.) prevăzut la articolul 8 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pentru anul de piață corespunzător, precum și un document referitor la tranzacție, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să fie semnat atât de cumpărător, cât și de furnizor.

(a)

cantitățile de zahăr corespunzătoare licențelor de import pentru zahăr destinat rafinării;

(b)

cantitățile de zahăr produse în Comunitate, precizând datele de referință ale întreprinderii desemnate care a produs zahărul;

(c)

celelalte cantități de zahăr, precizând proveniența acestora.

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/26

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 și 2010, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (3) stabilește cotele pentru 2009 și 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2009.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării peștelui din acest stoc,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/28

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 și 2010, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime (3) stabilește cotele pentru 2009 și 2010.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2009.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării peștelui din acest stoc,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/30

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 676/2009 al Comisiei (2), s-a deschis o licitație pentru reducerea maximă a taxei la importul de porumb provenind din țări terțe în Spania.

(2)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și, respectiv, de porumb în Portugalia (3), Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, stabilirea unei reduceri maxime a taxei la import. Pentru stabilirea acestei reduceri, trebuie să se țină cont în special de criteriile prevăzute la articolele 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008.

(3)

Contractul se atribuie oricărui ofertant a cărui ofertă este mai mică sau egală cu reducerea maximă a taxei la import.

(4)

Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole nu a emis niciun aviz în termenul stabilit de președinte,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/31

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 677/2009 al Comisiei (2), s-a deschis o licitație pentru reducerea maximă a taxei la importul de porumb provenind din țări terțe în Portugalia.

(2)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și, respectiv, de porumb în Portugalia (3), Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, stabilirea unei reduceri maxime a taxei la import. Pentru stabilirea acestei reduceri, trebuie să se țină cont în special de criteriile prevăzute la articolele 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008.

(3)

Contractul se atribuie oricărui ofertant a cărui ofertă este mai mică sau egală cu reducerea maximă a taxei la import.

(4)

Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole nu a emis niciun aviz în termenul stabilit de președinte,

11.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 240/32

(1)

Directiva 91/414/CEE prevede elaborarea unei liste comunitare cu substanțe active a căror includere în produsele de protecție a plantelor este autorizată.

(2)

Bayer CropScience a înaintat autorităților din Regatul Unit, la 8 octombrie 2008, un dosar privind substanța activă bixafen, însoțit de o cerere în vederea obținerii includerii acesteia în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Autoritățile Regatului Unit au informat Comisia că, în urma unei examinări preliminare, rezultă că dosarul privind substanța activă în cauză pare să îndeplinească cerințele în materie de date și de informații prevăzute în anexa II la Directiva 91/414/CEE. De asemenea, dosarul transmis îndeplinește cerințele referitoare la date și informații prevăzute în anexa III la Directiva 91/414/CEE în ceea ce privește un produs de protecție a plantelor care conține substanța activă în cauză. În conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, dosarul a fost transmis ulterior de către solicitantul în cauză Comisiei și celorlalte state membre și a fost înaintat Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

(4)

Prin prezenta decizie, ar trebui să se confirme în mod oficial la nivel comunitar că dosarul este considerat ca îndeplinind, în principiu, cerințele referitoare la date și informații menționate în anexa II și, cel puțin în cazul unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă în cauză, cerințele prevăzute în anexa III la Directiva 91/414/CEE.

(5)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere dreptului Comisiei de a cere solicitantului să prezinte date sau informații suplimentare în scopul clarificării anumitor aspecte din dosar.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,