29.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 227/1

29.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 227/3

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta (2) stabilește normele privind deplasările acestor animale în ceea ce privește febra catarală ovină din și către zone restricționate. De asemenea, acesta stabilește condițiile de derogare de la interdicția de ieșire, aplicabilă deplasărilor de astfel de animale, de material seminal, ovule și embrioni aparținând acestora, prevăzută de Directiva 2000/75/CE. Respectivele condiții includ protecția acestor animale împotriva atacurilor vectorilor.

(2)

Pentru a permite o mai mare flexibilitate în conceperea programelor de monitorizare și supraveghere a bolii limbii albastre existente în statele membre și, mai ales, în ceea ce privește demarcarea „regiunilor cu risc mai scăzut”, se pot concepe strategii alternative monitorizării cu ajutorul animalelor santinelă, însă care furnizează același nivel de siguranță în demonstrarea absenței circulării virusului. Studiile serologice/virologice pot include, de asemenea, testarea probelor prelevate în alte scopuri, precum probele de la abatoare sau din lapte în vrac.

(3)

Experiența a arătat că cerințele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 având ca scop prevenirea expunerii animalelor la vectori pot fi dificil de aplicat. Totuși, în anumite condiții, în unități precum centre de inseminare artificială sau stații de carantină, poate fi posibilă prevenirea expunerii animalelor la vectori. Protecția împotriva atacurilor vectorilor nu ar trebui să depindă exclusiv de utilizarea insecticidelor și/sau a insectifugelor, ci ar trebui să impună, de asemenea, ca animalele să fie ținute într-o unitate cu protecție împotriva vectorilor unde să se ia măsuri suplimentare, în special o combinație de bariere fizice și tratamente chimice (insecticide și/sau insectifuge) pentru a preveni contactul între animale și vectori. Absența vectorilor poate fi verificată prin funcționarea de capcane de vectori în interiorul acestor unități.

(4)

Avizul științific al Comitetului științific pentru sănătatea și bunăstarea animalelor din cadrul EFSA privind „Riscul transmiterii bolii limbi albastre la animalele în tranzit”, adoptat la 11 septembrie 2008 (3), arată că riscurile rezultate din circularea animalelor în timpul unei perioade dintr-un sezon cu risc scăzut de transmitere, chiar și fără teste suplimentare, rămân semnificativ mai scăzute decât în alte perioade, chiar și atunci când sunt combinate cu testări serologice sau teste PCR. Mai mult, când durata perioadei de tranzit în care animalele sunt expuse la atacurile vectorilor nu depășește o zi, eficiența insecticidelor și/sau insectifugelor ca măsuri de reducere a riscului este considerată ca fiind suficientă pentru a proteja animalele în fața acestor atacuri.

(5)

Tranzitul prin „regiuni cu risc mai scăzut” în care a fost aplicată vaccinarea și în care circulația unuia sau a mai multor serotipuri de virus al bolii limbii albastre este absentă, nu presupune niciun risc de infectare a animalelor.

(6)

În consecință, este adecvat să se stabilească anumite derogări de la cerința generală prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1266/2007, conform căreia animalele și vehiculele trebuie să fie tratate cu insecticide sau insectifuge pentru toate deplasările de tranzit.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 trebuie modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 7 alineatul (2a), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(2a)   Statele membre pot, pe baza rezultatului unei evaluări a riscului care trebuie să ia în calcul o cantitate suficientă de date epidemiologice obținute în urma implementării monitorizării în conformitate cu punctul 1.1.2.1 sau cu punctul 1.1.2.2 din anexa I, să delimiteze o parte a unei zone de protecție ca «zonă cu acces reglementat în care a fost efectuată vaccinarea și în care nu circulă un serotip sau serotipuri specific(e) al(e) virusului bolii limbii albastre» («regiune cu risc mai scăzut»), sub rezerva următoarelor condiții:”.

2.

La articolul 9, alineatul (1) litera (c) și alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

(2)   Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care tranzitul are loc:

(3)   În cazul în care animalele îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile stabilite la punctele 5, 6 și 7 din secțiunea A din anexa III, tratamentul animalelor menționat la alineatul (1) literele (a) și (b) și protecția animalelor menționată la alineatul (1) litera (c) nu se aplică.

(4)   La certificatele sanitar-veterinare prevăzute în Directivele 64/432/CEE, 91/68/CEE și 92/65/CEE sau la care se face referire în Decizia 93/444/CEE, pentru animalele menționate la prezentul articol alineatul (1) ar trebui adăugat următorul text suplimentar:

3.

La articolul 9a se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   La certificatele sanitar-veterinare prevăzute în Directivele 64/432/CEE, 91/68/CEE și 92/65/CEE sau la care se face referire în Decizia 93/444/CEE, pentru animalele menționate la prezentul articol alineatul (1) ar trebui adăugat următorul text suplimentar:

4.

Anexele I și III se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

29.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 227/7

(1)

Decizia 2004/211/CE a Comisiei din 6 ianuarie 2004 de elaborare a listei țărilor terțe și a părților din teritoriile acestor țări din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și embrioni din specia ecvină (3) prevede o listă cu țări terțe sau părți ale acestora din care statele membre autorizează admiterea temporară a cailor înregistrați, reintrarea după exportarea temporară a cailor înregistrați, importarea de ecvidee în scop de sacrificare, de ecvidee înregistrate și de ecvidee de reproducție, precum și producerea și importarea de material seminal, ovule și embrioni provenite de la specii ecvine.

(2)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (c) din Directiva 90/426/CEE și cu punctul 2 partea A capitolul II din anexa D la Directiva 92/65/CEE, ecvideele și materialul seminal, ovulele și embrionii aparținând speciilor ecvine trebuie să provină din țări terțe sau părți ale teritoriului acestora din care morva a fost absentă timp de cel puțin 6 luni.

(3)

La data de 5 septembrie 2008, Brazilia a notificat Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) cu privire la confirmarea unui caz de morvă la un cal dintr-o zonă suburbană a orașului São Paulo, statul São Paulo. Pentru a se permite continuarea importării de ecvidee, material seminal, ovule și embrioni din părți ale teritoriului Braziliei neafectate de boli, Comisia a adoptat Decizia 2008/804/CE (4), care a exclus statul São Paulo din lista teritoriilor Braziliei prevăzută în anexa I la Decizia 2004/211/CE.

(4)

Ținând cont de informațiile și garanțiile oferite de Brazilia, precum și de faptul că au trecut cel puțin șase luni de la detectarea cazurilor de morvă și de la sacrificarea în consecință a animalelor infectate, statul São Paulo ar trebui reintrodus în lista teritoriilor Braziliei din anexa I la Decizia 2004/211/CE, pentru a se permite reluarea importurilor de ecvidee, material seminal, ovule și embrioni din această parte a teritoriului Braziliei. Prin urmare, mențiunea privind Brazilia din anexa I la Decizia 2004/211/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)

O misiune de inspecție veterinară efectuată în Mauritius a constatat neajunsuri care impun restrângerea introducerii în Comunitate de ecvidee din această țară la caii înregistrați care respectă condițiile de sănătate animală prevăzute în anexa II litera E din Decizia 93/197/CEE a Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și ecvidee pentru reproducție și producție (5). Condițiile respective impun, printre altele, o perioadă de ședere continuă de trei luni și izolarea înainte de exportare într-un centru de izolare aprobat, ferit de vectori din categoria insectelor, pentru a se evita introducerea de boli în Comunitate. Prin urmare, mențiunea privind Mauritius din anexa I la Decizia 2004/211/CE ar trebui modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

Mențiunea privind Brazilia se înlocuiește cu următorul text:

2.

Mențiunea privind Mauritius se înlocuiește cu următorul text:

29.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 227/9

(1)

La 20 decembrie 2007, Comisia a adoptat comunicarea intitulată „O abordare europeană a competenței mediatice în mediul digital” (2), axată pe educația media pentru comunicarea comercială, care acoperă chestiuni legate de publicitate, pe educația media pentru operele audiovizuale, care constă în parte în informarea cu privire la filmul european și în sporirea abilităților creatoare, și pe educația media pentru conținutul online, care, de exemplu, ar permite cetățenilor să înțeleagă mai bine modul în care funcționează motoarele de căutare pe internet.

(2)

În raportul său asupra competenței mediatice în lumea digitală (3), Parlamentul European a invitat Comisia să își dezvolte politica de promovare a educației media, în colaborare cu toate instituțiile europene și cu autoritățile locale și regionale.

(3)

Concluziile Consiliului privind competența mediatică (4) adoptate de Consiliul Educație, Tineret și Cultură din 21-22 mai 2008 aprobă viziunea strategică propusă de Comisia Europeană asupra educației media ca factor esențial al cetățeniei active în societatea informațională de astăzi.

(4)

În octombrie 2008, Comitetul Regiunilor a adoptat un aviz general cu privire la conținutul creativ online și la competența mediatică (5).

(5)

Consiliul European de la Lisabona (6) a afirmat că „industriile din domeniul conținutului creează valoare adăugată prin exploatarea și organizarea în rețea a diversității culturale europene”. Agenda europeană pentru cultură lansată în 2007 stabilește un cadru strategic pentru a răspunde principalelor provocări din domeniul cultural, iar concluziile Consiliului din mai 2009 cu privire la cultură în calitate de catalizator al creativității și inovării subliniază contribuția specifică pe care o poate avea cultura în aceste domenii și preconizează un concept mai general de inovare ca parte a strategiei Lisabona de după 2010. Acest lucru este deosebit de important în contextul inițiativei i2010 a Comisiei Europene pentru impulsionarea competitivității în sectorul TIC și crearea unui spațiu informațional european unic.

(6)

Un nivel mai ridicat de educație media ar avea un rol considerabil în atingerea obiectivelor fixate de Uniunea Europeană la Consiliul European de la Lisabona și în cadrul inițiativei i2010, în special în privința unei economii a cunoașterii mai competitive, contribuind totodată la crearea unei societăți informaționale mai integratoare.

(7)

Consultarea publică organizată la sfârșitul anului 2006 a scos în evidență diferențele dintre practicile și nivelurile de educație media din Europa. În același timp, este recunoscut faptul că nu există criterii sau standarde convenite pentru evaluarea educației media și că este nevoie urgentă să se întreprindă lucrări de cercetare la scară largă și de lungă durată pentru stabilirea unor astfel de criterii.

(8)

Așa cum s-a afirmat în studiul „Tendințe și abordări curente ale educației media în Europa” realizat pentru Comisie în a doua jumătate a anului 2007, există unele bariere în calea dezvoltării în domeniul educației media la nivel european. Printre acestea se numără lipsa unei viziuni comune, lipsa vizibilității europene a inițiativelor naționale, regionale și locale și absența unor rețele europene și a coordonării între părțile interesate.

(9)

Ar fi extrem de important ca bunele practici din acest domeniu să poată fi analizate, puse în valoare și difuzate în întreaga Uniune Europeană și să se creeze și promoveze rețele europene între părțile interesate.

(10)

Capacitatea cetățenilor europeni de a face alegeri diversificate și în cunoștință de cauză, în calitate de consumatori de media, ar contribui la competitivitatea industriei europene a audiovizualului și a conținutului.

(11)

Educația media se referă la capacitatea de a accesa mijloacele de informare, de a înțelege și de a evalua cu spirit critic diferite aspecte ale acestora și ale conținutului lor și de a crea comunicări într-o varietate de contexte.

(12)

Difuzarea conținutului creativ digital și multiplicarea platformelor de distribuție online și mobile dau naștere la noi provocări pentru educația media. În lumea de astăzi, cetățenii trebuie să își dezvolte abilități analitice care să le permită o mai bună înțelegere intelectuală și emoțională a mass-mediei digitale.

(13)

Educația media include toate mijloacele de informare. Scopul ei este de a crește nivelul de informare a cetățenilor cu privire la diversele forme ale mesajelor media pe care le întâlnesc în viața de zi cu zi. Aceste mesaje sunt programele, filmele, imaginile, textele, sunetele și site-urile web oferite de diferite forme de comunicare.

(14)

Educația media joacă un rol important în creșterea nivelului de informare a opiniei publice cu privire la patrimoniul audiovizual și la identitățile culturale europene și în sporirea cunoștințelor și a interesului pentru acest patrimoniu și pentru operele culturale europene recente.

(15)

În societatea informațională actuală, educația media este legată de incluziune și de cetățenie. Este vorba de o competență fundamentală nu numai pentru tineri, ci și pentru adulți și persoanele în vârstă, părinți, profesori și profesioniști din domeniul mass-media. Datorită internetului și tehnologiilor digitale, un număr tot mai mare de cetățeni europeni pot crea și difuza imagini, informații și conținut. Educația media este privită astăzi ca fiind o cerință prealabilă esențială pentru o cetățenie deplină și activă și pentru prevenirea și diminuarea riscurilor de excludere din viața socială.

(16)

O societate educată în domeniul mass-media ar fi în același timp un stimulent și o condiție prealabilă pentru pluralismul și independența mass-mediei. Exprimarea unor opinii și idei diverse, în limbi diferite, reprezentând grupuri diferite, într-o societate sau între mai multe societăți are un impact pozitiv asupra diversității, toleranței, transparenței, echității și dialogului. Dezvoltarea educației în domeniul mass-media în toate categoriile sociale trebuie așadar promovată, iar evoluția ei trebuie urmărită îndeaproape.

(17)

Democrația depinde de participarea activă a cetățenilor la viața comunității din care fac parte, iar educația în domeniul mass-media le poate oferi acestora abilitățile de care au nevoie pentru a înțelege fluxul zilnic de informații diseminate prin intermediul noilor tehnologii de comunicare.

(18)

Educația media trebuie abordată diferit și la mai multe niveluri. Responsabilitatea pentru stabilirea modalităților de includere a acesteia în programele școlare la toate nivelurile revine în primul rând statelor membre. Rolul jucat de autoritățile locale este de asemenea foarte important, deoarece acestea sunt aproape de cetățeni și susțin inițiative în sectorul învățământului non-formal. Societatea civilă ar trebui să aibă la rândul său o contribuție activă la promovarea educației în domeniul mass-media printr-o abordare de la bază spre vârf.

(19)

Inițiativele Comisiei, precum MEDIA 2007 [Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) (7)] și Directiva privind serviciile media audiovizuale [Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (8)], care vizează creșterea competitivității industriei europene a audiovizualului și a conținutului ar putea contribui la educarea în domeniul mass-media.

(20)

Comisia intenționează să monitorizeze eforturile depuse în materie de educație media pentru audiovizual și de educație media pentru comunicarea comercială, așa cum se prevede în considerentul 37 din Directiva privind serviciile media audiovizuale, în special în cadrul Comitetului de contact SMAV și în temeiul obligației de raportare prevăzute la articolul 26 din directivă.

(21)

Comisia va încuraja proiectele de cercetare pe tema educației media în cadrul programelor existente. Mai concret, ea intenționează să lanseze un studiu cu privire la gradul de conștientizare a riscurilor legate de diseminarea datelor cu caracter personal în mediul online și un studiu despre utilizarea mai eficientă a motoarelor de căutare.

(22)

Inițiativele din domeniul educației media ar trebui să includă și o dimensiune de informare cu privire la rolul drepturilor de autor.

(23)

Procesarea datelor personale în rețelele de informare și comunicare, în special cu scopul de a propune oferte adaptate consumatorilor, și problemele pe care aceasta le ridică din perspectiva protecției datelor cu caracter personal și a respectării vieții private trebuie abordate în cadrul inițiativelor din domeniul educației media. Rețelele de informare și comunicare oferă într-adevăr noi posibilități utilizatorilor, însă pot prezenta și noi riscuri, precum furturile de identitate, crearea de profiluri discriminatorii sau supravegherea continuă. Comisia a abordat aceste preocupări și soluțiile posibile în comunicarea cu privire la promovarea protecției datelor prin intermediul tehnologiilor de protecție a vieții private (9).

(24)

Este important ca la inițiativele din domeniul educației cu privire la media digitale să participe editorii tradiționali, dată fiind experiența extrem de prețioasă a industriei de editare în educația media în mediul offline și trecerea rapidă a acestui sector către producerea și distribuirea de conținut digital.

(25)

Comisia intenționează să promoveze un consens mai larg asupra aspectelor esențiale ale educației media (definiții, obiective) și să sprijine analiza și schimbul de bune practici în materie de educație în domeniul mass-media în mediul digital, inclusiv cu privire la economia sectorului mass-media din Europa, în special prin organizarea de întruniri ale Comitetului de contact SMAV (10), promovarea și sprijinirea evenimentelor din cadrul MEDIA 2007 (11), cooperarea cu celelalte instituții europene și cu organizații internaționale precum Consiliul Europei, UNESCO și Alianța Civilizațiilor din cadrul Națiunilor Unite și promovarea unui parteneriat public-privat pentru educația media,

I.

Statele membre, în cooperare cu autoritățile responsabile de reglementarea audiovizualului și a comunicațiilor electronice și în colaborare cu autoritățile de supraveghere a protecției datelor, dacă este cazul:

II.

Industria mass-media se angajează mai ferm să furnizeze instrumentele necesare pentru îmbunătățirea nivelului de educație media prin:

III.

Prezenta recomandare se adresează statelor membre.