I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

5.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 203/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 703/2009 AL CONSILIULUI

din 27 iulie 2009

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză și de închidere a procedurii antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Măsuri provizorii

(1)	Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 112/2009 (2) („regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză (RPC) și din Republica Moldova (RM).

(2)	Se menționează că procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri introduse de Eurofer (reclamantul) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de sârmă laminată.

2. Procedura ulterioară

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (comunicarea provizorie), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au solicitat acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În acest sens, a fost efectuată o vizită de verificare suplimentară la următoarea societate:

Producător din Comunitate:

—	Celsa UK Holding Limited, Cardiff, Regatul Unit.

(4)	De asemenea, Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele de interes comunitar și a efectuat analize ale datelor conținute în răspunsurile la chestionar oferite de unii utilizatori din Comunitate.

(5)

Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 (perioada de anchetă sau PA). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele care se referă la perioada cuprinsă între 2004 și sfârșitul PA (perioada luată în considerare).

(6)

Unele dintre părțile interesate au susținut că alegerea de a lua în considerare anul 2004 pentru evaluarea prejudiciului era inadecvată, întrucât, conform acestor părți, anul 2004 a fost un an excepțional în ceea ce privește nivelurile ridicate ale cererii și ale marjelor de profit. Prin urmare, acestea au cerut ca anul 2004 să fie exclus din perioada luată în considerare.

(7)

Ar trebui menționat faptul că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, perioada de anchetă ar trebui să acopere o perioadă imediat anterioară inițierii procedurii. Se amintește că prezenta anchetă a fost inițiată la 8 mai 2008. În ceea ce privește examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului, aceasta acoperă în mod normal o perioadă de trei sau patru ani anterioară inițierii procedurii și se încheie cu perioada de anchetă privind dumpingul. Această practică s-a aplicat în cadrul prezentei proceduri. Prin urmare, faptul că anul 2004 sau orice alt an din perioada luată în considerare a fost excepțional nu pare să fie relevant pentru alegerea perioadei respective.

(8)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat să se recomande instituirea de măsuri antidumping definitive la importurile de sârmă laminată originare din RPC, perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă provizorie, precum și închiderea procedurii privind importurile de sârmă laminată originare din RM și din Turcia. Părților li s-a acordat, de asemenea, un interval de timp în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări.

(9)	Observațiile prezentate oral și în scris de părțile interesate au fost examinate și, după caz, constatările provizorii au fost modificate în consecință.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(10)

Produsul în cauză constă în bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate (fil machine), din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât din oțeluri inoxidabile, originare din RPC, RM și Turcia (produsul în cauză sau sârmă laminată), acest produs fiind încadrat, în mod normal, la codurile NC 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50 și 7227 90 95. Produsul în cauză nu include sârma laminată din oțeluri inoxidabile.

(11)	În urma comunicării provizorii, o parte interesată a susținut că sârma laminată încadrată la codul NC 7213 91 90 nu ar trebui inclusă în definiția produsului în cauză pentru că împuternicirea acordată reclamantului și reprezentantului legal al acestuia nu acoperea acest tip specific de produs.

(12)

În această privință, ar trebui specificat, în primul rând, că plângerea includea codul NC menționat mai sus. În al doilea rând, produsul în cauză este definit, la începutul anchetei, în special în funcție de caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază. Codurile NC relevante la care sunt declarate importurile produsului în cauză sunt stabilite în mod definitiv numai în timpul anchetei și, în special, în momentul impunerii taxelor finale. Acest lucru este clar și din textul avizului de deschidere, conform căruia codurile NC relevante sunt enumerate numai cu titlu informativ (3). În plus, s-a concluzionat că sârma laminată încadrată la codul NC menționat anterior are într-adevăr caracteristicile de bază descrise în avizul de deschidere și că, prin urmare, aceasta se înscrie în sfera produsului în cauză. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(13)

Un producător-exportator și un utilizator au afirmat că un tip specific de sârmă laminată, și anume „inserție pentru anvelope pneumatice”, încadrat la codul NC 7213 91 20, ar prezenta diferențe semnificative față de alte tipuri de sârmă laminată în privința caracteristicilor fizice și tehnice, a utilizărilor finale, a interschimbabilității și a percepției consumatorilor. Prin urmare, aceștia au cerut excluderea inserției pentru anvelope pneumatice din sfera prezentei anchete.

(14)

Cererea menționată anterior și argumentele specifice au fost analizate amănunțit. În primul rând, s-a stabilit că diferitele tipuri de sârmă laminată, inclusiv „inserția pentru anvelope pneumatice”, incluse în definiția produsului au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, ceea ce înseamnă că ele aparțin aceleiași categorii de produse.

(15)

În al doilea rând, chiar dacă se poate argumenta că inserția pentru anvelope pneumatice reprezintă un tip relativ mai sofisticat și mai scump decât celelalte tipuri de sârmă laminată incluse în sfera anchetei în curs, acest fapt nu înseamnă că inserțiile pentru anvelope importate din RPC au caracteristici care diferă în mod semnificativ de cele ale inserțiilor pentru anvelope produse în Comunitate.

(16)

În plus, ancheta a arătat că în cursul perioadei luate în considerare au existat importuri de inserții pentru anvelope pneumatice din țara în cauză. Deși aceste importuri s-au efectuat în cantități limitate, ele au demonstrat că producătorii-exportatori relevanți pentru ancheta în curs au capacitatea de a produce acest tip de sârmă laminată.

(17)	Astfel, pe baza faptelor și a considerațiilor menționate anterior, excluderea din anchetă a inserțiilor pentru anvelope pneumatice nu s-a considerat justificată. Prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(18)	În absența oricăror alte observații cu privire la produsul în cauză sau la produsul similar, se confirmă considerentele 13 și 14 din regulamentul provizoriu.

C. DUMPING

1. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)

1.1. RPC

(19)	În lipsa oricăror alte observații cu privire la TEP acordat producătorilor-exportatori chinezi, se confirmă concluziile considerentelor 27-31 din regulamentul provizoriu.

1.2. RM

(20)

Se amintește că singurul exportator cooperant din Republica Moldova nu a îndeplinit niciunul dintre cele cinci criterii pentru TEP. În urma comunicării provizorii, societatea a continuat să-și susțină observațiile anterioare cu privire la decizia Comisiei de a nu îi acorda TEP, care fuseseră deja analizate și tratate în comunicarea provizorie și în comunicarea privind TEP. Exportatorul din Republica Moldova a contestat constatările cu privire la toate cele cinci criterii TEP, dar nu și-a sprijinit afirmațiile oferind elemente de probă în acest sens.

(21)

În special, exportatorul susține existența unui caz în care Comisia se autocontrazice, și anume faptul că ea consideră că așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM îndeplinesc rolul de „stat” atunci când evaluează criteriul 1, dar nu și când evaluează criteriul 4. În acest sens, se observă că așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM sunt, în mod clar, în măsură să influențeze administrarea societății. Prin urmare, această situație are un impact direct asupra evaluării criteriului 1. Pe de altă parte, așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM, nefiind recunoscute, nu asigură stabilitatea juridică și securitatea juridică cerute de criteriul 4. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(22)

În privința criteriului 1, exportatorul a susținut, în special, că membrii conducerii societății sunt persoane private și că nu s-a stabilit nicio legătură între conducerea societății și așa-numitele autorități din regiunea Transnistria a RM. Cu toate acestea, ancheta a relevat că președintele și alți membri ai conducerii societății participă în mod activ în cadrul organelor legislative ale așa-numitelor autorități din Regiunea Transnistria a RM. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(23)

Cu privire la criteriul 2, societatea a susținut, în special, că avizul rezervat al raportului de audit al situației sale financiare nu era pertinent. Cu toate acestea, avizul rezervat se referă la valoarea tuturor activelor corporale și, prin urmare, nu poate fi considerat ca nefiind pertinent. În timpul verificării, societatea nu a reușit să soluționeze această rezervă. Nu au fost furnizate probe suplimentare în acest sens. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(24)

Cu privire la criteriul 3, societatea a reiterat argumentul că, în urma privatizării sale, ea a fost revândută proprietarilor săi actuali în totală independență și, prin urmare, orice distorsionări anterioare au fost eliminate. Nu a fost însă furnizat niciun element de probă în sprijinul acestui argument, motiv pentru care se confirmă concluzia de la considerentul 45 din regulamentul provizoriu.

(25)

Cu privire la criteriul 5, societatea a susținut în special că, deoarece situația sa financiară este calculată în dolari SUA și nu în așa-numita rublă transnistreană (rubla RMT), acest subiect este irelevant. Cu toate acestea, rămâne valabil faptul că rubla RMT este utilizată în diferite operații curente ale societății și, prin urmare, cursul de schimb al rublei RMT în alte valute nu este irelevant pentru evaluarea acestui criteriu. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(26)	Astfel, aceste cereri nu au determinat modificarea concluziilor provizorii de a nu acorda TEP producătorului-exportator din Republica Moldova care a cooperat, iar concluziile de la considerentele 32-49 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

2. Tratamentul individual (TI)

(27)	În absența oricăror observații cu privire la TI, se confirmă considerentele 50-53 din regulamentul provizoriu.

3. Valoarea normală

3.1. Turcia

(28)

Un producător-exportator a atras atenția că stabilirea valorii normale nu a ținut cont de datele revizuite și verificate cu privire la vânzările sale interne. Un alt producător-exportator a declarat că valoarea normală stabilită a fost calculată în mod greșit ca urmare a unei erori materiale. Aceste afirmații au fost verificate și s-au efectuat corecții, atunci când a fost cazul.

(29)

Un alt producător-exportator a susținut că vânzările sale la export au constat numai într-un tip „non standard” al produsului în cauză, în timp ce vânzările interne au fost o combinație de tipuri „standard” și „non standard”. Acesta a susținut că metodologia utilizată a determinat o comparație inexactă și că valoarea normală ar trebui calculată comparând numai prețurile vânzărilor la export și interne de produse „non-standard”.

(30)

Cu toate acestea, ancheta nu a putut demonstra existența unor diferențe suficiente între produsele „standard” și cele „non-standard”, conform revendicărilor producătorului-exportator, care ar afecta comparabilitatea. Ambele categorii corespund descrierii produsului similar. În plus, în urma anchetei a rezultat că ambele tipuri erau vândute de societate la același preț. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(31)	În absența oricăror alte observații cu privire la metodologia de calcul a valorii normale pentru Turcia, se confirmă concluziile provizorii expuse în considerentele 54-63 din regulamentul provizoriu.

3.2. RPC și RM

(32)	Nu s-au primit observații privind valoarea normală pentru RPC și RM, stabilită conform procedurii descrise în considerentul 64 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, se confirmă concluziile provizorii.

4. Țară analogă

(33)

Turcia a fost desemnată în mod provizoriu ca țară analogă pentru motivele indicate în considerentele 65-74 din regulamentul provizoriu. În urma comunicării provizorii, reclamantul s-a pronunțat împotriva utilizării ca țară analogă a Turciei în locul Braziliei, așa cum se preconizase inițial. Reclamantul a reiterat argumentele oferite în stadiul provizoriu, (a) susținând că concurența de pe piața braziliană este suficientă și (b) pretinzând că, ca urmare a subvențiilor acordate industriei siderurgice turce, aceasta nu este adecvată pentru stabilirea valorii normale. În plus, reclamantul a susținut că, din moment ce ancheta a stabilit existența unui dumping în Turcia, conform practicii Comisiei, ea nu ar trebui utilizată ca țară analogă.

(34)

Se amintește că s-a constatat că prețurile de pe piața internă braziliană depășesc prețurile internaționale publicate. De asemenea, s-a constatat că nivelul profiturilor producătorului brazilian pe piața internă este foarte ridicat, în special în comparație cu nivelul profitului considerat rezonabil pentru industria comunitară. Astfel cum se afirmă în regulamentul provizoriu, acest fapt este considerat un indiciu al nivelului insuficient al concurenței din cadrul pieței braziliene.

(35)

În ceea ce privește Turcia, pare clar că nivelul concurenței din cadrul pieței interne este superior față de cel din Brazilia. Faptul că s-a stabilit existența unui dumping din partea exportatorilor turci nu înseamnă în mod obligatoriu că valoarea normală stabilită pentru țara respectivă nu este fiabilă.

(36)	De asemenea, reclamantul a susținut că, din moment ce pare că societățile turce primesc subsidii, Turcia nu reprezintă o alegere adecvată ca țară analogă. Cu toate acestea, nu a fost furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații.

(37)	Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluziile considerentelor 65-74 din regulamentul provizoriu; prin urmare, Turcia a fost utilizată ca țară analogă în sensul prezentei proceduri, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

5. Prețul de export

(38)

Un producător-exportator a susținut că prețul de export nu ar fi trebuit calculat conform procedurii descrise în considerentul 76 din regulamentul provizoriu. În urma examinării, s-a dovedit că această cerere era justificată în special pentru că funcțiile societății, care își desfășoară activitatea în afara Comunității, nu justificau aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(39)

Alt producător-exportator a susținut că reținerile pentru comisioanele asupra vânzărilor efectuate prin intermediul unei societăți afiliate nu erau justificate. În urma examinării, s-a dovedit că această cerere era justificată, întrucât societatea afiliată nu îndeplinea funcții similare cu cele ale unui agent. Prin urmare, prețurile de export au fost corectate în consecință.

(40)	În absența oricăror alte observații cu privire la metodologia de stabilire a prețurilor de export, se confirmă concluziile provizorii prezentate în considerentul 75 din regulamentul provizoriu.

6. Comparație

(41)

Comparația între valoarea normală și prețul de export s-a efectuat pe baza nivelului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, au fost luate în calcul, sub formă de ajustări, diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(42)	Astfel cum se specifică în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlosire, de asigurare, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

(43)

Diferiți exportatori au contestat calculul ajustărilor pentru transportul intern, costurile de navlosire, taxele bancare, costurile de credit și comisioanele, propunând calcule alternative. Ținând cont de elementele de probă prezentate în răspunsurile acestora la chestionar, precum și de informațiile și probele colectate în timpul vizitelor de verificare, majoritatea acestor cereri nu au fost considerate justificate, ajustările calculate în etapa provizorie fiind menținute. Cu toate acestea, unele dintre cereri au fost acceptate, dacă erau justificate, și s-au efectuat corecții ale ajustărilor corespunzătoare costurilor de credit, comisioanelor și taxelor vamale asupra vânzărilor la export.

7. Marjele de dumping

(44)	Valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

7.1. RPC

(45)

În urma corecțiilor asupra valorilor normale din țara analogă, marjele de dumping definitive pentru producătorii-exportatori chinezi sunt următoarele:

Societate	Marjă de dumping
Valin Group	38,6 %
Toate celelalte	52,3 %

7.2. RM

(46)

În urma instituirii măsurilor provizorii, s-a considerat că utilizarea tuturor datelor disponibile privind exportul din RM ar oferi o imagine mai exactă a dumpingului practicat de țara respectivă. În consecință, marja de dumping definitivă pentru întreaga țară a fost calculată pe baza prețurilor de export ale tuturor producătorilor cunoscuți.

(47)	După corecțiile privind valoarea normală pentru țara analogă, prețul de export și ajustările, astfel cum s-a descris anterior, pentru RM s-a stabilit o marjă definitivă de dumping de 16,2 %.

7.3. Producătorii-exportatori turci

(48)

Ținând seama de cele de mai sus, marjele de dumping definitive pentru producătorii-exportatori turci sunt următoarele:

Denumirea societății	Marjă de dumping
Kroman Çelik Sanayli AS	18,8 %
Çolakoglu Metalurji AS	7,6 %
Iskenderun Demir ve Çelik AȘ	10,5 %
Habas Sinai ve Tibbi Gazlar Istihsal Endustri AS	7,1 %
Icdas Celik Enerji Tersane ve Ulasim Sanayii AS	3,9 %
Toate celelalte	18,8 %

D. PREJUDICIUL

1. Producția comunitară

(49)	În lipsa oricăror observații cu privire la producția comunitară sau a cooperării producătorilor silențioși, astfel cum se menționează în considerentul 91 din regulamentul provizoriu, se confirmă considerentele 89-92 din regulamentul provizoriu.

2. Definiția industriei comunitare

(50)	În lipsa oricăror observații cu privire la definiția industriei comunitare, se confirmă considerentul 93 din regulamentul provizoriu.

(51)

Se amintește că pentru analiza prejudiciului nu s-a recurs la eșantionare, întrucât cei 20 de producători cooperanți erau constituiți din patru grupuri de societăți și doi producători independenți. În urma instituirii măsurilor provizorii, astfel cum se menționează în considerentul 3 de mai sus, s-a efectuat o verificare la fața locului la sediul unui producător comunitar suplimentar, pentru a verifica datele furnizate în răspunsul oferit de acesta la chestionar.

3. Consumul comunitar

(52)

După cum s-a specificat, consumul comunitar a fost stabilit pe baza importurilor totale, provenite din datele Eurostat, a vânzărilor totale pe piața Comunității efectuate de industria comunitară și de ceilalți producători comunitari, inclusiv o estimare a vânzărilor producătorilor silențioși realizată pe baza datelor privind plângerile.

(53)

O parte interesată a contestat metoda utilizată pentru determinarea consumului comunitar, afirmând că producția industriei comunitare destinată utilizării captive și vânzărilor captive ar trebui inclusă în consumul comunitar și în evaluarea prejudiciului, deoarece utilizarea și vânzările captive se aflau în concurență directă cu vânzările de pe piața liberă, inclusiv cu importurile.

(54)

Ar trebui remarcat că, astfel cum se explică în considerentele 119-143 din regulamentul provizoriu, producția captivă a industriei comunitare a fost analizată în cadrul evaluării prejudiciului. Cu toate acestea, conform practicii constante a Comisiei, utilizarea captivă, și anume transferurile interne ale produsului similar între producătorii comunitari integrați în vederea prelucrării ulterioare, nu a fost inclusă în cifra consumului comunitar, pentru că transferurile interne nu se află în concurență cu vânzările efectuate de furnizorii independenți din cadrul pieței libere.

(55)

În privința cererii de a include vânzările captive, și anume vânzările către societăți afiliate, în cifra consumului comunitar, s-a considerat că cererea este justificată, întrucât, conform datelor colectate în cursul anchetei, societățile afiliate de producători comunitari aveau posibilitatea de a cumpăra sârmă laminată și din alte surse. În plus, s-a constatat că prețurile medii de vânzare ale producătorilor comunitari către părțile afiliate corespundeau prețurilor medii de vânzare către părțile neafiliate.

(56)

În urma verificării datelor furnizate de un producător comunitar suplimentar, după cum se arată în considerentele 3 și 51 de mai sus, vânzările totale efectuate pe piața comunitară de către industria comunitară au fost ușor revizuite. Prin urmare, cifrele consumului comunitar din tabelul 1 al regulamentului provizoriu au fost ajustate după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul comunitar	2004	2005	2006	2007	PA
Tone	22 510 446	21 324 498	23 330 122	23 919 163	23 558 858
Indice	100	95	104	106	105
Sursa: Eurostat, datele din plângere și răspunsurile la chestionar.

(57)

Pe ansamblu, în cursul perioadei luate în considerare, consumul comunitar a crescut cu 5 %. Creșterea a început în 2006, după o descreștere temporară de 5 % în 2005. În continuare, consumul s-a redresat și a crescut până în 2007, an urmat de o descreștere ușoară în timpul PA. Încetinirea consumului din 2005 a fost în primul rând cauzată de o scădere a cererii în sectorul construcțiilor.

4. Importuri în Comunitate din RPC, din RM și din Turcia

4.1. Cumulul

(58)

Pentru a efectua evaluarea definitivă a condițiilor de cumul al importurilor din țările în cauză, a fost aplicată metodologia explicată în considerentul 99 din regulamentul provizoriu, ținând cont de observațiile primite de la părți după impunerea măsurilor provizorii. Pentru RM, s-a ținut cont și de faptul că, astfel cum se explică în considerentul 46 de mai sus, alți producători din RM exportau produsul în cauză în Comunitate.

(59)

Astfel cum se explică în considerentul 101 din regulamentul provizoriu, importurile din Turcia nu au fost cumulate cu importurile din RPC și din RM, întrucât condițiile de concurență între operatorii turci și ceilalți operatori relevanți nu au fost considerate similare, în special în ceea ce privește politica lor de prețuri. Într-adevăr, prețurile de vânzare ale tuturor producătorilor-exportatori cooperanți din Turcia nu erau mai mici decât prețurile practicate de industria comunitară și erau relativ ridicate față de cele practicate de alți operatori de pe piața comunitară.

(60)

O parte interesată a afirmat că argumentele din considerentul 101 din regulamentul provizoriu nu erau coerente cu regulamentul de bază. Această parte a afirmat că marja de dumping a importurilor provenind din Turcia era cu mult peste pragul de minimis și că volumul importurilor nu era neglijabil, astfel încât să justifice cumulul importurilor respective cu alte importuri care fac obiectul unui dumping din RM și din RPC. Ea a afirmat, de asemenea, că neimpunerea măsurilor ar conduce la o creștere bruscă, pe piața comunitară, a importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din Turcia.

(61)

Ar trebui subliniat că articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază cere în mod specific examinarea atentă a condițiilor de concurență între operatorii relevanți de pe piața comunitară în contextul evaluării cumulative a importurilor din țări care fac obiectul unei anchete antidumping. În plus, nivelurile prețurilor practicate de operatorii turci era în orice caz mai ridicat în comparație cu prețurile neprejudiciabile stabilite conform metodologiei descrise în considerentul 179 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, nu existau elemente care să justifice o evaluare cumulativă a importurilor din Turcia și a importurilor din RPC și din RM sau impunerea de măsuri antidumping pentru a împiedica orice presupusă creștere bruscă a importurilor provenind din țara respectivă. Prin urmare, aceste cereri au trebuit să fie respinse.

(62)

O altă parte interesată a contestat constatarea provizorie conform căreia importurile din RM erau cumulate cu cele din RPC, afirmând că, spre deosebire de importurile din RPC, volumul importurilor din RM era foarte scăzut și că, în esență, nu exista o subcotare în raport cu prețurile practicate de industria comunitară în cursul PA.

(63)	În urma comunicării provizorii, s-au primit informații suplimentare privind exporturile din RM către Comunitate, care au determinat revizuirea calculelor privind marjele de subcotare și de prejudiciu pentru RM, astfel cum se explică detaliat în considerentele 71 și 107 de mai jos.

(64)

Calculele revizuite au arătat că importurile din RM nu subcotau prețurile practicate de industria comunitară pe piața comunitară în cursul PA. În plus, s-a constatat că marja de prejudiciu era inferioară pragului de minimis privind prejudiciul aplicat prin analogie cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că importurile de sârmă laminată originare din RM ar trebui evaluate în mod separat.

4.2. Importuri din RPC care fac obiectul unui dumping

(65)

Se amintește că, întrucât cifrele privind consumul au fost ușor adaptate, astfel cum se explică în considerentul 56 de mai sus, cota de piață a importurilor din RPC a fost revizuită în consecință. Prin urmare, în cursul perioadei luate în considerare, importurile din RPC au înregistrat următoarea evoluție:

Tabelul 2

Importurile totale din RPC care au făcut obiectul unui dumping	2004	2005	2006	2007	PA
Volum (tone)	70 816	134 176	633 631	1 459 968	1 174 556
Indice	100	189	895	2 062	1 659
Cotă de piață	0,3 %	0,6 %	2,7 %	6,1 %	5,0 %
Indice	100	200	863	1 940	1 585
Prețuri (EUR/tonă)	374	430	378	409	419
Indice	100	115	101	109	112
Sursa: Eurostat.

(66)

Importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ de la aproximativ 0,07 milioane de tone în 2004 la 1,1 milioane de tone în cursul PA, adică de aproape 17 ori. Aceste importuri au atins valoarea maximă în 2007, după care au înregistrat o ușoară tendință descendentă în paralel cu evoluția consumului comunitar.

(67)

Cu toate că pe parcursul perioadei luate în considerare prețurile medii ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping au crescut cu 12 %, s-a constatat că ele subcotau prețurile practicate de industria comunitară, în special în cursul PA. Prin urmare, cota de piață a crescut semnificativ de la 0,3 % în 2004 la 5,0 % în cursul PA, ceea ce corespunde unei creșteri de 4,7 puncte procentuale.

4.3. Subcotarea prețurilor

(68)

Se confirmă metodologia descrisă în considerentul 106 din regulamentul provizoriu pentru stabilirea subcotării prețurilor. Cu toate acestea, în urma vizitei de verificare la sediul unui producător comunitar, astfel cum se menționează în considerentul 3, prețul mediu pentru industria comunitară a fost reevaluat pentru a se ține cont de datele verificate obținute de la producătorul comunitar respectiv.

(69)	O parte a afirmat că, deoarece niciunui producător din RM nu i s-a acordat TEP sau TI, Comisia ar trebui să calculeze subcotarea și nivelul de eliminare a prejudiciului pentru RM utilizând date Eurostat, și nu date obținute de la producătorii-exportatori din RM.

(70)

În cursul unei anchete antidumping și, în special, în vederea exercițiului de comparare a prețurilor, practica instituției este aceea de a utiliza cele mai fiabile date cu putință, acestea fiind, în general, datele colectate și verificate la sediile părților cooperante. În acest caz, datele privind prețurile colectate la sediul producătorului cooperant din RM erau disponibile și au fost utilizate pentru a stabili marja provizorie de subcotare a prețurilor pentru producătorul cooperant din RM. Prin urmare, cererea de a utiliza date Eurostat se respinge.

(71)

Cu toate acestea, s-a considerat că, pentru a calcula marja definitivă de subcotare pentru RM, trebuie să se țină cont de datele privind prețurile disponibile pentru toate importurile din RM către Comunitate, inclusiv pentru importurile altor producători din RM, așa cum se menționează în considerentul 46 de mai sus. Prin urmare, au fost utilizate toate datele privind prețurile disponibile, ajustate în mod corespunzător pentru a reflecta media ponderată a prețurilor de export către primul client independent, pe baza CIF. Pe această bază, s-a constatat că importurile din RM nu subcotau prețurile practicate de industria comunitară. Într-adevăr, marja definitivă de subcotare a prețurilor este negativă, și anume în medie – 1,2 % pentru RM.

(72)

În privința importurilor din RPC, se amintește că numai un producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei. Pe baza aceleiași metodologii și a acelorași ajustări ale datelor privind industria comunitară descrise anterior, precum și a unor tipuri de produse comparabile, pentru unicul exportator chinez cooperant s-a constatat o marjă medie de subcotare a prețurilor de 4,2 %. Pentru toți ceilalți producători din RPC, subcotarea prețurilor a fost stabilită conform considerentului 108 din regulamentul provizoriu. Pe această bază, pentru importurile din China s-a stabilit o marjă medie de subcotare a prețului de 7,3 %.

5. Situația economică a industriei comunitare

(73)

În urma concluziei că importurile din RM nu ar trebui cumulate cu importurile din RPC și că ele ar trebui evaluate separat, conform considerentului 64, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra situației economice a industriei comunitare se referă la importurile originare din RPC.

(74)

După cum se menționează în considerentul 3, un producător comunitar suplimentar a fost supus unui control la fața locului. Prin urmare, anumiți indicatori privind prejudiciul au fost ajustați în mod corespunzător. Indicatorii respectivi privesc volumele vânzărilor către primul client independent pe piața comunitară, prețurile medii de vânzare franco fabrică efectuate de industria comunitară către clienții neafiliați, cifrele privind stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și ocuparea forței de muncă.

(75)

Tabelul 3 de mai jos arată volumul revizuit vândut primului client independent pe piața comunitară. Trebuie menționat că, în ciuda cifrelor revizuite, tendința este similară cu cea indicată în regulamentul provizoriu.

Tabelul 3

	2004	2005	2006	2007	PA
Volumul vânzărilor (în tone)	7 505 684	6 738 112	7 522 435	7 548 130	7 489 831
Indice	100	90	100	101	100
Cotă de piață	33,4 %	31,6 %	32,2 %	31,6 %	31,8 %
Indice	100	95	97	95	95
Sursa: răspunsurile la chestionare.

(76)

În conformitate cu cele de mai sus, prețurile unitare medii ale vânzărilor efectuate de industria comunitară către clienții neafiliați pe piața comunitară au fost revizuite în mod corespunzător. Prin urmare, prețurile medii de vânzare pentru anii începând cu 2006 până la PA au fost ușor revizuite în comparație cu cifrele oferite în regulamentul provizoriu.

Tabelul 4

	2004	2005	2006	2007	PA
Preț mediu (EUR/tonă)	414	409	434	468	475
Indice	100	99	105	113	115
Sursa: răspunsurile la chestionare.

(77)

În privința stocurilor privind cifrele, trebuie menționat că revizuirile minore ale datelor privind industria comunitară pentru anii începând cu 2006 până la perioada de anchetă nu au modificat analiza tendinței, astfel cum se prevede în considerentul 119 din regulamentul provizoriu.

Tabelul 5

	2004	2005	2006	2007	PA
Stocuri (tone)	657 667	530 578	691 338	699 511	594 420
Indice	100	81	105	106	90
Sursa: răspunsurile la chestionare.

(78)

După regulamentul provizoriu, cifrele privind ocuparea forței de muncă pentru anii începând cu 2004 până la PA au fost, de asemenea, modificate. În absența oricăror observații suplimentare din partea părților interesate, se confirmă considerentele 120-122 din regulamentul provizoriu.

Tabelul 6

	2004	2005	2006	2007	PA
Ocuparea forței de muncă – echivalent normă întreagă (ENI)	4 216	4 029	3 920	4 195	4 310
Indice	100	96	93	100	102
Costul forței de muncă (EUR/ENI)	41 300	43 200	45 400	45 300	44 700
Indice	100	104	110	110	108
Productivitate (Indice)	100	95	107	98	95
Sursa: răspunsurile la chestionare.

(79)

Rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită utilizând metodologia prezentată în considerentul 123 din regulamentul provizoriu. După revizuirile datelor privind industria comunitară ca urmare a verificării la fața locului efectuate asupra unui producător comunitar suplimentar, conform considerentului 3, și aceste cifre au fost ușor revizuite. În cursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea industriei comunitare a descrescut de la 14,2 % în 2004 la 7,3 % în perioada anchetei. În absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele 124-126 din regulamentul provizoriu.

Tabelul 7

	2004	2005	2006	2007	PA
Rentabilitatea	14,2 %	8,0 %	8,4 %	7,9 %	7,3 %
Indice	100	56	59	55	51
Flux de lichidități (în mii de euro)	493 954	272 166	361 573	286 917	278 604
Indice	100	55	73	55	56
Investiții (în mii de euro)	147 897	136 031	231 726	221 808	200 126
Indice	100	92	157	150	135
Randamentul investițiilor	68 %	49 %	50 %	46 %	47 %
Indice	100	72	74	68	68
Sursa: răspunsurile la chestionare.

5.1. Creșterea

(80)

Ca urmare a celor de mai sus, se poate considera că volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară a stagnat între 2004 și PA; prin urmare, industria comunitară nu a putut profita de expansiunea consumului comunitar, care a înregistrat o creștere de 5 % între 2004 și PA. Prin urmare, în perioada respectivă cota sa de piață a scăzut cu 1,6 puncte procentuale.

5.2. Amploarea marjei de dumping efective

(81)	În absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentul 128 din regulamentul provizoriu.

6. Concluzie privind prejudiciul

(82)	Se poate concluziona că revizuirile minore ale anumitor indicatori privind prejudiciul în urma verificării la fața locului a unui producător comunitar suplimentar, astfel cum se arată în tabelele 2-7 de mai sus, nu a modificat concluzia din considerentul 132 din regulamentul provizoriu.

(83)	Pe baza elementelor menționate anterior, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

E. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1. Impactul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping

(84)	S-a examinat dacă importurile din RPC ale produsului în cauză care fac obiectul unui dumping au provocat prejudicii industriei comunitare într-o măsură ce poate fi considerată importantă.

(85)

Ancheta a demonstrat că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în decursul perioadei luate în considerare, și anume de aproape 17 ori, înregistrând o creștere de 1,1 milioane de tone între 2004 și PA. Această creștere a fost foarte pronunțată între 2006 și PA. În privința cotei de piață, în cursul PA cota pe piața comunitară a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping a crescut de la 0,3 % în 2004 la 5,0 % în PA. În practică, această evoluție este echivalentă cu întreaga creștere a consumului comunitar înregistrată în cursul perioadei luate în considerare.

(86)	În cursul aceleiași perioade, deși volumul vânzărilor sale pe piața comunitară a rămas stabil, industria comunitară a pierdut din cota de piață de la 33,4 % în 2004 la 31,8 % în PA, ceea ce înseamnă 1,6 puncte procentuale.

(87)

În ceea ce privește prețurile, în ciuda faptului că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare, ca urmare a creșterii prețurilor materiei prime, ele au continuat să subcoteze prețurile practicate de industria comunitară pe piața Comunității. În consecință, industria comunitară nu a putut să introducă o creștere a prețurilor practicate pentru a compensa în totalitate creșterea prețurilor materiilor prime. Astfel, rentabilitatea vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut de la 14,2 % în 2004 la 7,3 % în cursul PA.

(88)

Se consideră că presiunea continuă exercitată asupra pieței comunitare de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul dumpingului nu a permis industriei comunitare să-și adapteze prețurile de vânzare la creșterea costului de producție. Prin urmare, se concluzionează că înregistrarea unei creșteri rapide a importurilor din RPC, la un preț scăzut și care fac obiectul unui dumping, a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei comunitare.

2. Efectul altor factori

(89)	În absența oricăror observații privind evoluția cererii, producția captivă, vânzările produselor de calitate superioară, importurile provenind din țări terțe și de la alți producători din Comunitate, se confirmă considerentele 139, 143-149 și 151-155 din regulamentul provizoriu.

(90)

Una dintre părți a afirmat că evaluarea creșterii prețurilor materiilor prime, menționată în considerentul 142 din regulamentul provizoriu, este incorectă. Partea respectivă a susținut că este dificil ca mărirea costurilor să fie transferată integral asupra clienților. În plus, ea a afirmat că performanța negativă a exporturilor efectuate de industria comunitară ar explica deteriorarea situației economice a industriei comunitare.

(91)

În privința impactului prețurilor materiilor prime, se amintește că ancheta a indicat o creștere de 25 % a costului de producție a sârmei laminate de către industria comunitară. Acest aspect trebuie analizat în raport cu o creștere de numai 15 % a prețurilor medii de vânzare ale industriei comunitare. Într-adevăr, în cadrul anumitor piețe poate fi dificil să se transfere integral creșterea costurilor către clienți; cu toate acestea, ancheta în curs nu a indicat că pe piața sârmei laminate a existat o astfel de dificultate. Dimpotrivă, piața sârmei laminate poate fi considerată o piață de produse de bază vândute în condiții de transparență, în care toți operatorii cunosc nivelul prețurilor. Prin urmare, condițiile de comerț adecvate ar trebui să permită ca prețurile de vânzare ale sârmei laminate să reflecte creșterile prețului de cost. Astfel, concluzia din considerentul 142 este considerată valabilă și, prin urmare, cererea menționată anterior a trebuit să fie respinsă.

(92)

În privința performanței la export, s-a înregistrat, într-adevăr, o tendință descrescătoare a vânzărilor la export efectuate de industria comunitară, pentru motivele indicate în considerentul 150 din regulamentul provizoriu. Ținând cont de nivelul relativ redus al cotei vânzărilor la export în raport cu vânzările către clienți din Comunitate și de faptul că prețurile la vânzare ale acestora din urmă erau relativ mai scăzute, se consideră că scăderea volumului exporturilor nu poate justifica nivelul prejudiciului suferit. Nu au fost furnizate elemente care să contrazică această concluzie și, prin urmare, se confirmă concluziile prezentate în considerentul 150 din regulamentul provizoriu.

(93)	Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele 156-159 din regulamentul provizoriu.

3. Importurile din Turcia

(94)	Conform considerentelor 60 și 61 și în absența oricăror observații suplimentare privind importurile din Turcia, se confirmă concluziile din considerentele 160-162 din regulamentul provizoriu.

4. Importurile din RM

(95)

În urma revizuirilor datelor privind industria comunitară, pe baza verificării răspunsului unui producător comunitar suplimentar și ținând cont de toate importurile originare din RM, s-a constatat că importurile din RM nu au subcotat prețurile industriei comunitare în cursul PA. În plus, conform considerentului 64 de mai sus, compararea prețului de export practicat în RM cu prețul neprejudiciabil practicat de industria comunitară a indicat o marjă de prejudiciu de minimis.

(96)	Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că nu există nicio legătură clară de cauzalitate între importurile din RM și prejudiciul suferit de industria comunitară.

F. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Observație preliminară

(97)	Având în vedere cele de mai sus, trebuie menționat că analiza interesului comunitar a evaluat numai impactul impunerii de taxe antidumping asupra importurilor originare din RPC.

2. Industria comunitară

(98)	Ulterior regulamentului provizoriu, s-a reevaluat dacă impunerea de măsuri antidumping pentru importurile originare din RPC ar fi în interesul industriei comunitare.

(99)	Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații privind interesul industriei comunitare, se confirmă considerentele 164-167 din regulamentul provizoriu.

3. Importatorii

(100)

În absența oricăror observații privind importatorii, se confirmă considerentele 168 și 169 din regulamentul provizoriu.

4. Utilizatorii

(101)

O parte interesată a întrebat dacă toate importurile pe piața comunitară din țări care fac obiectul prezentei anchete au fost incluse în calculul procentajului din considerentului 171 din regulamentul provizoriu, procentaj care reprezintă importurile de sârmă laminată efectuate de anumiți utilizatori. În plus, unele părți interesate au afirmat că impunerea măsurilor antidumping ar avea drept consecință dispariția surselor alternative disponibile și, prin urmare, un deficit de aprovizionare.

(102)

În urma întrebării privind importurile totale, s-a efectuat o reevaluare cu privire la importurile totale de sârmă laminată. Într-adevăr, analizele au arătat că volumul real al importurilor de sârmă laminată consumată de utilizatorii cooperanți este superior volumului calculat anterior, în etapa provizorie. Prin urmare, importurile totale ale utilizatorilor menționați în considerentul 171 din regulamentul provizoriu au crescut cu 30 %. Astfel, se poate concluziona că, în cursul PA, utilizatorii menționați în considerentul 171 din regulamentul provizoriu au efectuat circa 20 % din totalul importurilor de sârmă laminată din RPC.

(103)

În privința afirmației că, în cazul impunerii măsurilor antidumping, nu ar mai exista surse alternative de aprovizionare, ancheta a indicat, într-adevăr, existența unor perturbări în privința aprovizionării anumitor utilizatori de către producătorii comunitari. Cu toate acestea, din analiză nu a reieșit niciun element care să demonstreze caracterul continuu al acestor perturbări. În plus, trebuie menționată disponibilitatea altor surse de aprovizionare, ținând cont de alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(104)

Pe baza elementelor menționate anterior și în absența oricăror observații suplimentare, se confirmă considerentele 173-175 din regulamentul provizoriu.

5. Concluzii privind interesul comunitar

(105)

Pe baza elementelor menționate anterior, s-a concluzionat că în cazul de față nu există motive întemeiate împotriva instituirii de taxe antidumping pentru importurile de sârmă laminată originară din RPC.

G. MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(106)

În absența observațiilor, s-a confirmat metodologia menționată în considerentul 179 din regulamentul provizoriu utilizată pentru a obține prețurile neprejudiciabile ale industriei comunitare. Cu toate acestea, pentru evaluarea definitivă a nivelurilor de eliminare a prejudiciului s-au aplicat aceleași revizuiri descrise în considerentele 68 și 72 de mai sus. În plus, marja de profit utilizată pentru calculul marjei prejudiciului a fost stabilită la nivelul franco fabrică pentru a obține prețurile neprejudiciabile ale industriei comunitare la nivelul franco fabrică în cursul PA.

(107)

În privința RM, conform considerentului 71 de mai sus, s-a considerat adecvată utilizarea datelor privind prețurile disponibile pentru toate exporturile din RM către Comunitate în vederea calculării nivelului definitiv de eliminare a prejudiciului. Prin urmare, au fost utilizate toate datele privind prețurile disponibile, ajustate în mod corespunzător astfel încât să reflecte media ponderată a prețurilor de export către primul client independent în Comunitate, pe baza CIF. Pe această bază, s-a constatat că nivelul definitiv de eliminare a prejudiciului pentru importurile din RM era inferior pragului de minimis menționat în considerentul 64 de mai sus.

(108)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive pentru importurile din RPC pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(109)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande instituirea unor taxe antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări. Observațiile transmise de părți au fost atent examinate și, acolo unde a fost cazul, constatările au fost modificate în consecință.

2. Măsurile definitive

(110)

Luând în considerare elementele menționate anterior, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping definitive la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, toate nivelurile taxei ar trebui stabilite, în consecință, la nivelul marjelor de prejudiciu constatate. Prin analogie cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, având în vedere faptul că marja de prejudiciu pentru RM și pentru Turcia este sub nivelul de minimis, ar trebui ca ancheta referitoare la aceste țări să fie închisă.

(111)

Nu urmează să se instituie nicio taxă antidumping definitivă asupra importurilor originare din RM și din Turcia.

(112)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

Societate	Marja de eliminare a prejudiciului	Marjă de dumping	Nivelul taxei antidumping
Valin Group (RPC)	7,9 %	38,6 %	7,9 %
Taxă reziduală pentru RPC	24,0 %	52,3 %	24,0 %

3. Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(113)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate, precum și nivelul prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, în limita taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele depuse provizoriu în plus față de nivelul taxelor antidumping definitive se returnează. Atunci când taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, nu se percep definitiv decât sumele depuse cu titlu de taxe provizorii.

H. ÎNCHIDEREA PROCEDURII

(114)

Ținând cont de constatările privind importurile originare din RM și din Turcia, procedura cu privire la aceste două țări trebuie închisă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate (fil machine), din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât din oțeluri inoxidabile, originare din Republica Populară Chineză, încadrate la codurile NC 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50 și 7227 90 95.

(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile de mai jos se stabilește după cum urmează:

Țara	Societate	Taxa	Coduri adiționale TARIC
Republica Populară Chineză	Valin Group	7,9 %	A930
	Toate celelalte societăți	24,0 %	A999

(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Procedura antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia se închide.

Articolul 3

Sumele depuse sub forma taxei antidumping provizorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 112/2009 al Comisiei asupra importurilor de sârmă laminată originară din Republica Populară Chineză se colectează definitiv la nivelul taxei definitive instituite în conformitate cu articolul 1. Sumele depuse care depășesc nivelul taxei antidumping definitive se returnează. Sumele depuse sub forma taxelor antidumping provizorii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 112/2009 al Comisiei, asupra importurilor de sârmă laminată originare din Republica Moldova se returnează.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 iulie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

C. BILDT

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2) JO L 38, 7.2.2009, p. 3.

(3) JO C 113, 8.5.2008, p. 20.

5.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 203/19

DIRECTIVA 2009/61/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 13 iulie 2009

cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți

(versiune codificată)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95 al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Directiva 78/933/CEE a Consiliului din 17 octombrie 1978 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți (3) a fost modificată de mai multe ori (4) și într-o manieră substanțială. Este astfel necesar, într-un scop de clarificare și de raționalizare, de a realiza codificarea sus-menționatei directive.

(2)

Directiva 78/933/CEE este una dintre directivele speciale ale procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 74/150/CEE a Consiliului din 4 martie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, înlocuită de Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate (5), și stabilește cerințele tehnice pentru proiectarea și fabricația tractoarelor agricole sau forestiere, cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă. Aceste cerințe tehnice vizează apropierea legislațiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispozițiile Directivei 2003/37/CE referitoare la tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și la echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate se aplică prezentei directive.

(3)	Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor incumbând statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivelor menționate la anexa III partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1) Se înțelege prin „tractor agricol sau forestier” orice vehicul cu motor, pe roți sau șenile, care are cel puțin două osii, a cărui funcție constă în mod esențial în forța sa de tracțiune și care este special conceput pentru tractarea, împingerea, purtarea sau acționarea anumitor utilaje, mașini sau remorci destinate să fie folosite în exploatarea agricolă sau forestieră. Acesta poate fi amenajat pentru a transporta o încărcătură și însoțitori.

(2) Prezenta directivă se aplică numai tractoarelor definite la alineatul (1), care sunt prevăzute cu pneuri și au o viteză maximă prin construcție între 6 și 40 km/h.

Articolul 2

(1) Statele membre nu pot refuza eliberarea unei omologări CE de tip, nici a unei omologări naționale de tip a unui tip de tractor din motive privind instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă, obligatorii sau facultative, enumerate la punctele 1.5.7-1.5.21 din anexa I, în cazul în care acestea sunt instalate în conformitate cu dispozițiile ce figurează în acea anexă.

(2) În ceea ce privește vehiculele care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta directivă, din motive legate de obiectul prezentei directive, statele membre:

—	nu mai acordă omologarea CE de tip;

—	pot refuza acordarea omologării naționale de tip.

(3) În ceea ce privește vehiculele noi care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de prezenta directivă, din motive legate de obiectul prezentei directive, statele membre:

—	consideră că certificatele de conformitate care însoțesc aceste vehicule noi în conformitate cu Directiva 2003/37/CE nu mai sunt valabile în sensul articolului 7 alineatul (1) din respectiva directivă;

—	pot refuza înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a unui astfel de vehicul nou.

Articolul 3

Statele membre nu pot refuza înmatricularea sau interzice vânzarea, punerea în circulație sau utilizarea tractoarelor din motive privind instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă, obligatorii sau facultative, enumerate la punctele 1.5.7-1.5.21 din anexa I, în cazul în care acestea sunt instalate în conformitate cu cerințele care figurează în această anexă.

Articolul 4

Statul membru care a acordat omologarea CE de tip ia măsurile necesare pentru a fi informat în legătură cu orice modificare a unuia dintre elementele sau a uneia dintre caracteristicile stabilite la anexa I punctul 1.1. Autoritățile competente din statul membru respectiv apreciază dacă pe tipul de tractor modificat trebuie să se procedeze la noi încercări, însoțite de un nou proces-verbal. În cazul în care din încercări rezultă că dispozițiile prezentei directive nu sunt respectate, modificarea nu este autorizată.

Articolul 5

Modificările necesare pentru a adapta la progresul tehnic dispozițiile din anexele I și II sunt stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 20 alineatul (3) din Directiva 2003/37/CE.

Articolul 6

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 7

Directiva 78/933/CEE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate la anexa III partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivelor prevăzute în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Articolul 8

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2010.

Articolul 9

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 iulie 2009.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

E. ERLANDSSON

(1) JO C 175, 27.7.2007, p. 40.

(2) Avizul Parlamentului European din 19 februarie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 22 iunie 2009.

(3) JO L 325, 20.11.1978, p. 16.

(4) A se vedea anexa III partea A.

(5) JO L 171, 9.7.2003, p. 1.

ANEXA I

INSTALAREA ECHIPAMENTELOR DE ILUMINARE ȘI SEMNALIZARE LUMINOASĂ

1. DEFINIȚII

1.1. Tip de tractor cu privire la instalarea echipamentelor de iluminare și semnalizare luminoasă

Prin „tip de tractor cu privire la instalarea echipamentelor de iluminare și semnalizare luminoasă” se înțelege tractoarele care nu prezintă între ele diferențe esențiale, aceste diferențe putând să se refere, mai ales, la următoarele puncte:

1.1.1.

dimensiunile și forma exterioară a tractorului;

1.1.2.

numărul și amplasamentul echipamentelor.

Nu sunt considerate ca fiind alte tipuri de tractoare tractoarele prezentând diferențe în sensul punctelor 1.1.1 și 1.1.2, dar care nu determină modificarea naturii, numărului, amplasamentului și vizibilității geometrice a luminilor impuse pentru tipul respectiv de tractor, nici tractoarele pe care sunt montate lumini facultative sau de pe care sunt absente.

1.2. Plan transversal

Prin „plan transversal” se înțelege un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al tractorului.

1.3. Tractor neîncărcat

Prin „tractor neîncărcat” se înțelege tractorul aflat în condiție de mers, așa cum este definit la punctul 2.1.1 din anexa I, „model de fișă de informații”, la Directiva 2003/37/CE.

1.4. Tractor încărcat

Prin „tractor încărcat” se înțelege tractorul încărcat până la atingerea greutății maxime admisibile din punct de vedere tehnic declarate de către constructor, care stabilește, de asemenea, repartizarea pe osii.

1.5. Lumini

Prin „lumini” se înțelege echipamentele destinate să ilumineze drumul (proiector) sau să emită un semnal luminos. Echipamentele de iluminare a plăcii de înmatriculare spate și catadioptrii sunt considerați, de asemenea, lumini.

1.5.1. Lămpi echivalente

Prin „lămpi echivalente” se înțelege luminile care au aceeași funcție și sunt admise în țara de înmatriculare a tractorului; aceste lumini pot avea caracteristici diferite de luminile cu care este echipat tractorul în momentul omologării, cu condiția să îndeplinească cerințele impuse de prezenta anexă.

1.5.2. Lămpi independente

Prin „lămpi independente” se înțelege luminile care au dispersoare distincte, surse luminoase distincte și carcase distincte.

1.5.3. Lămpi grupate

Prin „lămpi grupate” se înțelege aparatele care au dispersoare și surse luminoase distincte, dar aceeași carcasă.

1.5.4. Lămpi combinate

Prin „lămpi combinate” se înțelege aparatele care au dispersoare distincte, dar aceeași sursă luminoasă și aceeași carcasă.

1.5.5. Lămpi încorporate reciproc

Prin „lămpi încorporate reciproc” se înțelege aparatele care au surse luminoase distincte (sau o sursă luminoasă unică funcționând în condiții diferite), dispersoare total sau parțial comune și aceeași carcasă.

1.5.6. Faruri de iluminare mascate

Prin „far de iluminare mascat” se înțelege un far care poate fi mascat total sau parțial, atunci când nu este utilizat. Acest rezultat se poate obține fie printr-un capac mobil, fie prin deplasarea farului, fie prin orice alt mijloc convenabil. Prin „lumină escamotabilă” se desemnează în special o lumină mascată care, prin deplasare, poate fi introdusă în interiorul caroseriei.

1.5.6.1. Lumini cu poziție variabilă

Prin „lumini cu poziție variabilă” se înțelege luminile montate pe tractor, care au o mișcare relativă față de acesta și al căror dispersor nu poate fi mascat.

1.5.7. Far cu lumină de drum

Prin „far cu lumină de drum” se înțelege farul utilizat la iluminarea drumului pe o mare distanță în fața tractorului.

1.5.8. Far cu lumină de întâlnire

Prin „far cu lumină de întâlnire” se înțelege farul utilizat la iluminarea drumului înaintea tractorului, fără a-i orbi sau jena într-un mod nepermis pe conducătorii care vin din sens opus sau pe ceilalți participanți la trafic.

1.5.9. Far de ceață

Prin „far de ceață” se înțelege farul utilizat la ameliorarea iluminării drumului în condiții de ceață, de ninsoare, de furtună sau de nor de praf.

1.5.10. Far de mers înapoi

Prin „far de mers înapoi” se înțelege farul utilizat la iluminarea drumului în spatele tractorului și la avertizarea celorlalți participanți la trafic asupra faptului că tractorul merge înapoi sau este pe punctul de a porni înapoi.

1.5.11. Lampă indicatoare de direcție

Prin „lampă indicatoare de direcție” se înțelege lampa utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic intenția conducătorului de a schimba direcția de deplasare spre dreapta sau spre stânga.

1.5.12. Lampă de avarie

Prin „lampă de avarie” se înțelege dispozitivul care permite funcționarea simultană a tuturor indicatoarelor de direcție, destinat să semnaleze pericolul deosebit pe care îl reprezintă în acel moment tractorul pentru ceilalți participanți la trafic.

1.5.13. Lampă de stop

Prin „lampă de stop” se înțelege lampa utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic, aflați în spatele tractorului, că conducătorul acționează frâna de serviciu.

1.5.14. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

Prin „dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate” se înțelege dispozitivul utilizat pentru asigurarea iluminării spațiului destinat plăcii de înmatriculare spate; poate fi compus din diferite elemente optice.

1.5.15. Lampă de poziție față

Prin „lampă de poziție față” se înțelege lampa utilizată pentru indicarea prezenței și lățimii tractorului văzut din față.

1.5.16. Lampă de poziție spate

Prin „lampă de poziție spate” se înțelege lampa utilizată pentru indicarea prezenței și lățimii tractorului văzut din spate.

1.5.17. Lampă de ceață spate

Prin „lampă de ceață spate” se înțelege lampa utilizată pentru a face mai vizibil tractorul văzut din spate în caz de ceață deasă.

1.5.18. Lampă de staționare

Prin „lampă de staționare” se înțelege lampa utilizată pentru a semnala prezența unui tractor fără remorcă, oprit într-o aglomerare. În această situație, ea înlocuiește lămpile de poziție.

1.5.19. Lampă de contur

Prin „lampă de contur” se înțelege lampa instalată în apropierea extremității, la lățimea maximă și cât mai aproape posibil de limita superioară a tractorului, destinată să indice cu claritate lățimea sa maximă. Acest semnal este destinat să completeze, la anumite tractoare, lămpile de poziție ale tractorului, atrăgând în mod special atenția asupra conturului său.

1.5.20. Catadioptru

Prin „catadioptru” se înțelege un dispozitiv care servește la indicarea prezenței unui tractor prin reflectarea luminii emanate de o sursă luminoasă nelegată de acest tractor, observatorul aflându-se aproape de respectiva sursă luminoasă.

Nu sunt considerați catadioptri în sensul prezentei directive:

—	plăcile de înmatriculare retroreflectorizante;

—	celelalte plăci și semnale retroreflectorizante care se folosesc în conformitate cu cerințele de utilizare ale unui stat membru, cu privire la anumite categorii de vehicule sau anumite metode de operare.

1.5.21. Proiector de lucru

Prin „proiector de lucru” se înțelege un dispozitiv destinat să ilumineze un loc de muncă sau un proces de muncă.

1.6. Suprafață iluminantă a unei lămpi

1.6.1. Suprafață iluminantă a unei lămpi de iluminare

Prin „suprafață iluminantă a unei lămpi de iluminare” (punctele 1.5.7-1.5.10) se înțelege proiecția ortogonală a deschiderii totale a oglinzii pe un plan transversal. Dacă dispersorul (dispersoarele) luminii nu acoperă decât o parte din deschiderea totală a oglinzii, nu se ia în considerare decât proiecția acelei părți. În cazul unei faze de întâlnire, suprafața iluminantă este delimitată, pe partea tăieturii, de urma tăieturii aparente pe oglindă. Dacă oglinda și dispersorul sunt reglabile între ele, se utilizează poziția de reglaj medie.

1.6.2. Suprafață iluminantă a unei lămpi de semnalizare, alta decât un catadioptru

Prin „suprafață iluminantă a unei lămpi de semnalizare, alta decât un catadioptru” (punctele 1.5.11-1.5.19), se înțelege proiecția ortogonală a luminii pe un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața exterioară transparentă a luminii, această proiecție fiind delimitată de anvelopa marginilor ecranelor situate în acest plan și nelăsând să rămână decât 98 % din intensitatea totală a luminii în direcția axei de referință. Pentru a stabili marginile inferioară, superioară și laterale ale luminii, nu se iau în considerare decât ecranele cu margine orizontală sau verticală.

1.6.3. Suprafața iluminantă a unui catadioptru

Prin „suprafața iluminantă a unui catadioptru” (punctul 1.5.20) se înțelege proiecția ortogonală a suprafeței reflectorizante a catadioptrului pe un plan perpendicular pe axa sa de referință delimitată de planuri adiacente cu părțile extreme ale opticii catadioptrice și paralele cu această axă. Pentru a stabili marginea inferioară, superioară și marginile laterale ale luminilor, nu se iau în considerare decât planuri orizontale și verticale.

1.6.4. Suprafață aparentă

Prin „suprafață aparentă” într-o direcție de observare stabilită se înțelege proiecția ortogonală a suprafeței de ieșire a luminii pe un plan perpendicular pe direcția de observare (a se vedea desenul din apendicele 1).

1.7. Axă de referință

Prin „axă de referință” se înțelege axa caracteristică a dispozitivului luminos, stabilită de fabricantul luminii pentru a servi de direcție de reper (H = 0°, V = 0°) unghiurilor de câmp la măsurările fotometrice și la instalarea pe tractor.

1.8. Centru de referință

Prin „centru de referință” se înțelege intersecția axei de referință cu suprafața de ieșire a luminii emise de dispozitivul de lumină, indicată de către fabricantul dispozitivului.

1.9. Unghiuri de vizibilitate geometrică

Prin „unghiuri de vizibilitate geometrică” se înțelege unghiurile care determină zona unghiului solid minim în care suprafața aparentă a luminii trebuie să fie vizibilă. Această zonă a unghiului solid este determinată de segmentele unei sfere al cărei centru coincide cu centrul de referință al luminii și al cărei ecuator este paralel cu șoseaua. Aceste segmente se stabilesc pornind de la axa de referință. Unghiurile orizontale β corespund longitudinii; unghiurile verticale α, latitudinii. În interiorul unghiului de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe obstacole în calea propagării luminii, pornind din orice parte a suprafeței aparente a dispozitivului de lumini.

Nu se iau în calcul obstacolele existente în cursul omologării dispozitivului de lumini, dacă aceasta este necesară.

1.10. Extremitate de gabarit

Prin „extremitate de gabarit”, de fiecare parte a tractorului, se înțelege planul paralel cu planul longitudinal median al tractorului, care atinge extremitatea laterală a acestuia, fără a se lua în calcul proeminența (proeminențele) datorate:

1.10.1.

pneurilor, în vecinătatea punctului lor de contact cu solul și de conexiunile indicatoarelor de presiune a pneurilor;

1.10.2.

echipamentelor antiderapante care ar fi montate pe roți;

1.10.3.

oglinzilor retrovizoare;

1.10.4.

lămpilor indicatoare laterale de direcție, lămpilor de gabarit, lămpilor de poziție și lămpilor de staționare;

1.10.5.

sigiliilor vamale aplicate pe tractor și echipamentelor de fixare și de protecție ale acestor sigilii.

1.11. Lățime de gabarit

Prin „lățime de gabarit” se înțelege distanța dintre cele două planuri verticale definite la punctul 1.10.

1.12. Lampă simplă

Prin „lampă simplă” se înțelege orice ansamblu de două sau mai multe lămpi, identice sau nu, având aceeași funcție și emițând o lumină de aceeași culoare, compus din aparate ale căror lumini au suprafețe iluminante care, pe același plan transversal, ocupă cel puțin 60 % din suprafața celui mai mic dreptunghi circumscris acestor suprafețe, sub rezerva ca un asemenea ansamblu să fie omologat ca lampă simplă, atunci când este necesară omologarea.

Această posibilitate de combinare nu este aplicabilă farurilor cu lumină de drum, farurilor cu lumină de întâlnire și farurilor de ceață.

1.13. Două lămpi sau un număr par de lămpi

Prin „două lămpi sau un număr par de lămpi” se înțelege o singură suprafață iluminantă în formă de bandă, atunci când aceasta este situată simetric față de planul longitudinal median al tractorului și se întinde până la cel puțin 400 mm de extremitatea lățimii de gabarit a tractorului, de fiecare parte a acestuia, având o lungime minimă de 800 mm. Iluminarea acestei suprafețe trebuie să fie asigurată de cel puțin două surse luminoase situate cât mai aproape de extremități. Suprafața iluminantă a lămpii poate fi constituită dintr-un ansamblu de elemente juxtapuse, cu condiția ca suprafețele iluminante ale lămpilor elementare pe același plan transversal să ocupe cel puțin 60 % din suprafața celui mai mic dreptunghi care le este circumscris.

1.14. Distanța dintre două lămpi

Prin „distanța dintre două lămpi”, orientate în aceeași direcție, se înțelege distanța dintre proiecțiile ortogonale, pe un plan perpendicular pe axele de referință, ale contururilor celor două suprafețe iluminante, definite așa cum este precizat, după caz, la punctul 1.6.

1.15. Lampă facultativă

Prin „lampă facultativă” se înțelege o lampă a cărei prezență este lăsată la alegerea constructorului.

1.16. Martor de funcționare

Prin „martor de funcționare” se înțelege un indicator care arată dacă un dispozitiv, acționat, funcționează corect sau nu.

1.17. Martor pentru anclanșare

Prin „martor pentru anclanșare” se înțelege un indicator care arată că un dispozitiv a fost acționat, fără a indica dacă acesta funcționează corect sau nu.

2. CERERE DE OMOLOGARE CE DE TIP

2.1.	Cererea de omologare CE pentru un tip de tractor cu privire la instalarea echipamentelor de iluminare și semnalizare luminoasă este prezentată de către constructorul tractorului sau de către reprezentantul acestuia.

2.2.

Ea este însoțită de următoarele documente, în triplu exemplar, și de indicațiile următoare:

2.2.1.

descrierea tipului de tractor cu privire la indicațiile menționate la punctul 1.1;

2.2.2.

borderoul echipamentelor prevăzute de constructor pentru a forma echipamentul de iluminare și semnalizare luminoasă. Borderoul poate conține pentru fiecare funcție mai multe tipuri de echipamente; fiecare tip trebuie să fie identificat în mod corespunzător (în special marca de omologare, numele și adresa fabricantului etc.). În plus, borderoul poate conține, pentru fiecare funcție, următoarea indicație suplimentară: „sau echipamente echivalente”;

2.2.3.

schema de ansamblu a echipamentului de iluminare și semnalizare luminoasă, cu indicarea poziției diferitelor lumini pe tractor;

2.2.4.

schema (schemele) care indică pentru fiecare lumină suprafețele iluminante în sensul punctului 1.6.

2.3.	Un tractor neîncărcat prevăzut cu echipament de iluminare și semnalizare luminoasă, așa cum este descris la punctul 2.2.2, reprezentativ pentru tipul de tractor ce urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic însărcinat cu încercările de omologare.

2.4.	Informarea prevăzută în anexa II însoțește fișa de omologare.

3. CERINȚE GENERALE

3.1. Echipamentele de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să fie montate astfel încât, în condiții normale de utilizare și în pofida vibrațiilor la care pot fi supuse, să-și păstreze caracteristicile impuse prin prezenta anexă, iar tractorul să poată corespunde dispozițiilor din prezenta anexă. Între altele, trebuie exclusă o dereglare neintenționată a luminilor.

3.1.1.

Tractoarele trebuie să fie echipate cu mijloace de legătură electrice pentru utilizarea unei semnalizări amovibile. Între altele, tractorul trebuie să fie prevăzut cu un soclu fix, preconizat prin normele ISO R 1724 (Legături electrice pentru vehicule cu aparatură electrică de 6 sau 12 V; se aplică mai ales autoturismelor particulare și remorcilor ușoare sau caravanelor) (prima ediție, aprilie 1970) sau ISO R 1185 (Legături electrice între vehicule de tractare și vehicule remorcate, cu aparatură electrică de 24 V, pentru transporturi comerciale internaționale) (prima ediție, martie 1970). În ceea ce privește norma ISO R 1185, funcția de contact 2 se limitează la lampa de poziție spate și la lumina de gabarit din partea stângă.

3.2. Sistemele de iluminare descrise la punctele 1.5.7, 1.5.8 și 1.5.9 trebuie instalate astfel încât reglarea corectă a orientării să se realizeze ușor.

3.3. Pentru toate echipamentele de semnalizare luminoasă, axa de referință a luminii plasate pe tractor trebuie să fie paralelă cu planul de sprijin al tractorului pe drum, precum și cu planul longitudinal al tractorului. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3°. În afară de aceasta, dacă fabricantul a prevăzut cerințe particulare de instalare, acestea trebuie respectate.

3.4. Înălțimea și orientarea luminilor sunt verificate, în afara cazurilor când există dispoziții speciale, cu tractorul neîncărcat și situat pe o suprafață plană și orizontală.

3.5. În afara dispozițiilor speciale, luminile din aceeași pereche trebuie:

3.5.1.

să fie montate simetric față de planul longitudinal median;

3.5.2.

să fie simetrice una față de cealaltă, raportat la planul longitudinal median;

3.5.3.

să corespundă acelorași norme colorimetrice;

3.5.4.

să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice.

3.6. La tractoarele a căror formă exterioară este asimetrică, condițiile de la punctele 3.5.1 și 3.5.2 trebuie respectate în măsura posibilităților. Se admite că aceste condiții sunt îndeplinite dacă distanța celor două lumini față de planul longitudinal median și față de planul de sprijin pe sol este aceeași.

3.7. Lumini cu funcții diferite pot fi independente sau grupate, combinate sau încorporate reciproc în același dispozitiv, cu condiția ca fiecare dintre aceste lumini să corespundă dispozițiilor care îi sunt aplicabile.

3.8. Înălțimea maximă deasupra solului se măsoară pornind de la punctul cel mai de sus al suprafeței iluminante, iar înălțimea minimă, pornind de la punctul cel mai de jos.

3.9. Dacă nu există dispoziții speciale, nici o lampă nu trebuie să fie intermitentă, cu excepția lămpilor de direcție și a semnalului de avarie.

3.10. Nici o lumină roșie nu trebuie să fie vizibilă din față și nici o lumină albă nu trebuie să fie vizibilă din spate, cu excepția luminii de mers înapoi și a proiectoarelor de lucru.

Această condiție se verifică după cum urmează:

3.10.1.

pentru vizibilitatea unei lumini roșii din față: nu trebuie să existe vizibilitate directă a unei lumini roșii pentru ochiul unui observator care se deplasează în zona 1 a unui plan transversal situat la 25 m în fața tractorului (a se vedea desenul din apendicele 2, figura 1);

3.10.2.

pentru vizibilitatea unei lumini albe din spate: nu trebuie să existe vizibilitate directă a unei lumini albe pentru ochiul unui observator care se deplasează în zona 2 a unui plan transversal situat la 25 m în spatele tractorului (a se vedea desenul din apendicele 2, figura 2).

3.10.3.

În planurile respective, zonele 1 și 2 explorate de ochiul observatorului sunt delimitate:

3.10.3.1.

în înălțime, de două planuri orizontale, respectiv la 1 m și la 2,20 m deasupra solului;

3.10.3.2.

în lățime, de două planuri verticale care fac înainte și, respectiv, înapoi un unghi de 15° spre exterior față de planul median al tractorului și trecând prin punctul sau punctele de contact ale planurilor verticale paralele cu planul median și delimitând lățimea de gabarit a tractorului, acesta având gabarit mărit.

Dacă există mai multe puncte de contact, punctul situat cel mai în față este ales pentru zona 1 și cel situat cel mai în spate este ales pentru zona 2.

3.11. Conexiunile electrice trebuie să fie astfel încât lămpile de poziție față, lămpile de poziție spate, lămpile de gabarit, atunci când există, și dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi aprinse și stinse decât simultan.

3.12. Conexiunile electrice trebuie să fie astfel încât farurile cu lumină de drum, farurile cu lumină de întâlnire, farurile de ceață și lămpile de ceață spate să nu se poată aprinde decât dacă lămpile indicate la punctul 3.11 sunt și ele aprinse. Această condiție nu este totuși impusă pentru farurile cu lumină de drum și de întâlnire când avertismentele luminoase ale acestora constau în aprinderea intermitentă la scurte intervale a farurilor cu lumină de întâlnire sau în aprinderea intermitentă a farurilor cu lumină de drum sau în aprinderea alternativă la scurte intervale a farurilor cu lumină de întâlnire și a farurilor cu lumină de drum.

3.13. Culorile luminii emise de echipamentele de lumini sunt următoarele:

—	far cu lumină de drum: alb;

—	far cu lumină de întâlnire: alb;

—	far de ceață: alb sau galben;

—	far de mers înapoi: alb;

—	lampă indicatoare de direcție: galben-auto;

—	semnal de avarie: galben-auto;

—	lampă de stop: roșu;

—	dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate: alb;

—	lampă de poziție față: alb;

—	lampă de poziție spate: roșu;

—	lampă de ceață spate: roșu;

—	lampă de staționare: alb în față, roșu în spate, galben-auto dacă acestea sunt încorporate în lămpile indicatoare de direcție;

—	proiector de lucru: fără dispoziții;

—	lampă de gabarit: alb în față, roșu în spate;

—	catadioptru spate, netriunghiular: roșu.

3.14. Funcționarea martorilor pentru anclanșare se poate înlocui cu martori de funcționare.

3.15. Lămpi mascate

3.15.1.

Mascarea luminilor este interzisă, cu excepția farurilor cu lumină de drum, a farurilor cu lumină de întâlnire și a farurilor de ceață, care pot fi mascate, atunci când nu sunt în funcțiune.

3.15.2.

O lampă pentru iluminare aflată în poziție de utilizare trebuie să rămână în această poziție dacă defecțiunea indicată la punctul 3.15.2.1 se produce singură sau împreună cu una dintre defecțiunile enumerate la punctul 3.15.2.2:

3.15.2.1.

absența forței motrice pentru manevrarea lămpii;

3.15.2.2.

întreruperea involuntară a circuitului, obstacol, scurt-circuit la masă în circuitele electrice, imperfecțiune în conductele hidraulice sau pneumatice, racorduri flexibile, solenoizi sau alte piese care comandă sau transmit forța destinată să acționeze dispozitivul de mascare.

3.15.3.

În caz de defecțiune a comenzii de mascare, un dispozitiv de iluminare mascat trebuie să poată fi pus în poziție de utilizare fără a se folosi unelte.

3.15.4.

Trebuie să fie posibil ca echipamentele de iluminare să se pună în poziție de utilizare și să se aprindă printr-o singură comandă, ceea ce nu exclude posibilitatea de a le pune în poziție de utilizare fără a le aprinde. Cu toate acestea, în cazul farurilor cu lumină de drum și al farurilor cu lumini de întâlnire grupate, comanda menționată anterior nu este obligatorie decât pentru acționarea farurilor cu lumini de întâlnire.

3.15.5.

De pe locul conducătorului, trebuie să fie imposibilă oprirea intenționată a mișcării proiectoarelor aprinse, înainte de atingerea poziției de utilizare. Atunci când există riscul de a-i orbi pe alți participanți la trafic, în timpul mișcării proiectoarelor, acestea nu trebuie să se poată aprinde decât după ce au ajuns la poziția finală.

3.15.6.

La temperaturi cuprinse între – 30 și + 50°C, un dispozitiv de iluminare trebuie să poată atinge poziția finală de deschidere în trei secunde după manevra inițială de comandă.

3.16. Lămpi cu poziție variabilă

3.16.1.

Pentru tractoarele la care distanța dintre roți este mai mică sau egală cu 1 150 mm, lămpile indicatoare de direcție, lămpile de poziție față și spate și lămpile de stop pot fi în poziție variabilă, atunci când:

3.16.1.1.

aceste lumini rămân vizibile, chiar în poziție modificată;

3.16.1.2.

aceste lumini pot fi blocate în poziția impusă de circulația rutieră. Blocarea trebuie să fie automată.

4. CERINȚE PARTICULARE

4.1. Farurile cu lumină de drum

4.1.1. Prezență

Facultativă.

4.1.2. Număr

Două sau patru.

4.1.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.1.4. Amplasament

4.1.4.1. În lățime:

Marginile exterioare ale suprafeței iluminante nu trebuie să se afle în nici un caz mai aproape de extremitatea de lățime maximă a tractorului decât marginile exterioare ale suprafeței iluminante a farurilor cu lumină de întâlnire.

4.1.4.2. În înălțime:

Nicio cerință particulară.

4.1.4.3. În lungime:

Cât mai în fața tractorului; în nici un caz lumina emisă nu trebuie să-l stânjenească pe conducător, nici direct, nici indirect, prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale tractorului.

4.1.5. Vizibilitate geometrică

Vizibilitatea suprafeței iluminante, inclusiv zonele care nu par iluminate în direcția de observare stabilită, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent delimitat de generatoarele care se sprijină pe toată lungimea conturului suprafeței iluminante și care fac un unghi de minimum 5° față de axa de referință a proiectorului.

4.1.6. Orientare

Spre înainte.

În afara echipamentelor necesare pentru a menține un reglaj corect și atunci când există două perechi de faruri cu lumină de drum, una dintre ele, formată din proiectoare având numai funcția de „drum”, poate fi mobilă, în funcție de unghiul de bracare a direcției, rotația producându-se în jurul unei axe sensibil verticale.

4.1.7. Poate fi „grupată”

cu farul cu lumină de întâlnire și cu celelalte lămpi din față.

4.1.8. Nu poate fi „combinată”

cu nici o altă lumină.

4.1.9. Poate fi „încorporată reciproc”

4.1.9.1.

cu farurile cu lumină de întâlnire, cu excepția cazului când farul cu lumină de drum este mobil în funcție de bracarea direcției;

4.1.9.2.

cu lampa de poziție față;

4.1.9.3.

cu farul de ceață;

4.1.9.4.

cu lampa de staționare.

4.1.10. Branșament electric funcțional

4.1.10.1.

Aprinderea farurilor cu lumină de drum se poate efectua simultan sau pe perechi. În timpul trecerii de la fascicolul de lumină de întâlnire la fascicolul de lumină de drum, este necesară aprinderea a cel puțin unei perechi de faruri cu lumină de drum. În timpul trecerii de la fascicolul de lumini de drum la fascicolul de lumini de întâlnire, toate farurile cu lumină de drum trebuie să se stingă simultan.

4.1.10.2.

Farurile cu lumină de întâlnire pot rămâne aprinse în același timp cu farurile cu lumină de drum.

4.1.11. Martor pentru anclanșare

Obligatoriu.

4.1.12. Alte dispoziții

4.1.12.1.

Intensitatea maximă a ansamblului de fascicole de lumini de drum ce pot fi aprinse în același timp nu trebuie să depășească 225 000 cd.

4.1.12.2.

Această intensitate maximă se obține prin adunarea intensităților maxime individuale măsurate în timpul omologării tipului și indicate pe fișele respective de omologare.

4.2. Faruri cu lumină de întâlnire

4.2.1. Prezență

Obligatorie.

4.2.2. Număr

Două.

4.2.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.2.4. Amplasament

4.2.4.1. În lățime:

Nicio cerință particulară.

4.2.4.2. În înălțime, deasupra solului:

4.2.4.2.1.

numai dacă sunt montate două faruri cu lumină de întâlnire:

—	minimum: 500 mm;

—	maximum: 1 200 mm.

Această dimensiune poate fi mărită până la 1 500 mm, dacă înălțimea de 1 200 mm nu poate fi respectată din construcție, ținând seama de condițiile de utilizare a tractorului și de echipamentul său de lucru;

4.2.4.2.2.

în cazul tractoarelor echipate pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, se admite instalarea a două faruri cu lumină de întâlnire, în plus față de lămpile menționate la 4.2.4.2.1, la o înălțime care să nu depășească 3 000 mm, în cazul în care conexiunile electrice sunt astfel proiectate încât două perechi de faruri cu lumină de întâlnire nu pot fi acționate în același timp.

4.2.4.3. În lungime:

Într-un punct cât mai în față pe tractor; în niciun caz lumina emisă nu trebuie să-l stânjenească pe conducător, nici direct, nici indirect, prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectorizante ale tractorului.

4.2.5. Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β, așa cum sunt indicate la punctul 1.9:

α	=	15° în sus și 10° în jos;
β	=	45° spre exterior și 5° spre interior.

În interiorul acestui câmp, cvasitotalitatea suprafeței aparente a luminii trebuie să fie vizibilă.

Prezența unor suprafețe sau a altor echipamente în vecinătatea proiectorului nu trebuie să producă efecte secundare care să-i stânjenească pe participanții la trafic.

4.2.6. Orientare

4.2.6.1.

Orientarea farurilor cu lumină de întâlnire nu trebuie să varieze în funcție de bracarea direcției.

4.2.6.2.

Atunci când înălțimea farurilor cu lumină de întâlnire este mai mare de sau egală cu 500 mm și mai mică sau egală cu 1 200 mm, se poate efectua rabatarea fascicolului de lumină de întâlnire cu 0,5 până la 4 %.

4.2.6.3.

Atunci când înălțimea farurilor cu lumină de întâlnire este mai mare de 1 200 mm și mai mică sau egală cu 1 500 mm, limita de 4 % prevăzută la punctul 4.2.6.2 crește la 6 %; farurile cu lumină de întâlnire menționate la punctul 4.2.4.2.2 trebuie să fie orientate astfel încât, măsurată la 15 m de lumină, linia orizontală care separă zona luminată de zona neluminată să se situeze la o înălțime echivalentă numai cu jumătatea distanței dintre sol și centrul luminii.

4.2.7. Pot fi „grupate”

cu lumina de drum și celelalte lumini față.

4.2.8. Nu pot fi „combinate”

cu nicio altă lumină.

4.2.9. Pot fi „încorporate reciproc”

4.2.9.1.

cu farul cu lumină de drum, cu excepția cazului când acesta este mobil în funcție de bracarea direcției;

4.2.9.2.

cu alte lumini față.

4.2.10. Branșament electric funcțional

Comanda de trecere la lumina de întâlnire trebuie să provoace stingerea simultană a tuturor farurilor cu lumină de drum.

Farurile cu lumină de întâlnire pot rămâne aprinse în același timp cu farurile cu lumină de drum.

4.2.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ.

4.2.12. Alte dispoziții

Dispozițiile de la punctul 3.5.2 nu sunt aplicabile farurilor cu lumină de întâlnire.

4.3. Faruri de ceață

4.3.1. Prezență

Facultativă.

4.3.2. Număr

Două.

4.3.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.3.4 Amplasament

4.3.4.1. În lățime

Nicio cerință particulară.

4.3.4.2. În înălțime

Minimum 250 mm deasupra solului.

Niciun punct al suprafeței iluminante nu trebuie să se găsească deasupra celui mai de sus punct al suprafeței iluminante a farurilor cu lumină de întâlnire.

4.3.4.3. În lungime

4.3.5. Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β, așa cum sunt indicate la punctul 1.9:

α	=	5° în sus și în jos;
β	=	45° spre exterior și 5° spre interior.

4.3.6. Orientare

Orientarea farurilor de ceață nu trebuie să varieze în funcție de bracarea direcției.

Ele trebuie orientate spre față, fără a-i orbi sau stânjeni în mod nepermis pe conducătorii care vin din sens opus sau pe ceilalți participanți la trafic.

4.3.7. Pot fi „grupate”

cu alte lumini față.

4.3.8. Nu pot fi „combinate”

cu alte lumini față.

4.3.9. Pot fi „încorporate reciproc”:

4.3.9.1.

cu farurile cu lumină de drum imobile în funcție de bracarea direcției, atunci când există patru faruri cu lumină de drum;

4.3.9.2.

cu lampa de poziție față;

4.3.9.3.

cu lampa de staționare.

4.3.10. Branșament electric funcțional

Farurile de ceață trebuie să se poată aprinde și stinge separat de farurile cu lumină de drum sau de întâlnire și invers.

4.3.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ.

4.4. Faruri de mers înapoi

4.4.1. Prezență

Facultativă.

4.4.2. Număr

Unul sau două.

4.4.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.4.4. Amplasament

4.4.4.1. În lățime:

Nicio cerință particulară.

4.4.4.2. În înălțime:

Minimum 250 mm și maximum 1 200 mm deasupra solului.

4.4.4.3. În lungime:

În partea din spate a tractorului.

4.4.5. Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β, așa cum sunt indicate la punctul 1.9:

α	=	15° în sus și 5° în jos;
β	=	45° la stânga și la dreapta, dacă nu există decât o singură lumină;
β	=	45° spre exterior și 30° spre exterior, dacă există două lumini.

4.4.6. Orientare

Spre înapoi.

4.4.7. Pot fi „grupate”

cu orice altă lumină spate.

4.4.8. Nu pot fi „combinate”

cu alte lumini.

4.4.9. Nu pot fi „încorporate reciproc”

cu alte lumini.

4.4.10. Branșament electric funcțional

Nu se pot aprinde decât dacă este angajată comanda de marșarier și dacă dispozitivul care comandă mersul sau oprirea motorului se găsește în poziția care permite mersul motorului.

Nu trebuie să se poată aprinde sau să rămână aprinse dacă una sau alta dintre condițiile menționate anterior nu este îndeplinită.

4.4.11. Indicator

Facultativ.

4.5. Lampă indicatoare de direcție

4.5.1. Prezență (a se vedea apendicele 3)

Obligatorie. Tipurile de lămpi indicatoare de direcție sunt împărțite pe categorii (1, 2 și 5), a căror asamblare pe același tractor formează o schemă de montaj (A la D).

Schema A nu este admisă decât pentru tractoarele a căror lungime maximă nu depășește 4,60 m, fără ca distanța dintre laturile exterioare ale suprafețelor iluminante să depășească 1,60 m.

Schemele B, C și D se aplică la toate tractoarele.

Lămpi indicatoare de direcție suplimentare opționale.

4.5.2. Număr

Numărul echipamentelor trebuie să fie astfel încât ele să poată da indicațiile care corespund uneia dintre schemele de montaj la care se referă punctul 4.5.3.

4.5.3. Schemă de montaj (a se vedea apendicele 3)

—	2 lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1);

—	2 lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2).

Aceste lămpi pot fi independente, grupate sau combinate.

—	2 lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1);

—	2 lămpi indicatoare de direcție repetitoare laterale (categoria 5);

—	2 lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2).

Lămpile indicatoare de direcție față și repetitoare laterale pot fi independente, grupate sau combinate.

—	2 lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1);

—	2 lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2);

—	2 lămpi indicatoare de direcție repetitoare laterale (categoria 5).

—	2 lămpi indicatoare de direcție față (categoria 1);

—	2 lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2).

4.5.4. Amplasament

4.5.4.1. În lățime:

Latura suprafeței iluminante cea mai îndepărtată de planul longitudinal median al tractorului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea maximă a tractorului.

Distanța minimă între laturile interioare ale celor două suprafețe iluminante trebuie să fie de 500 mm.

Atunci când distanța verticală între lampa indicatoare de direcție spate și lampa de poziție spate corespunzătoare este mai mică sau egală cu 300 mm, distanța între extremitatea maximă în lățime a tractorului și latura exterioară a lămpii indicatoare de direcție spate nu trebuie să depășească cu mai mult de 50 mm distanța dintre extremitatea maximă în lățime a tractorului și lampa de poziție spate corespunzătoare.

Pentru lămpile indicatoare de direcție față, suprafața iluminantă trebuie să fie la cel puțin 40 mm de suprafața iluminantă a farurilor cu lumină de întâlnire sau a farurilor de ceață, dacă acestea există. Se admite o distanță mai mică, dacă intensitatea luminoasă pe axa de referință a lămpii indicatoare de direcție este cel puțin egală cu 400 cd.

4.5.4.2. În înălțime:

Deasupra solului:

—	minimum 500 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 5;

—	minimum 400 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1 și 2;

—

maximum 1 900 mm pentru toate categoriile,

în cazul în care structura tractorului nu permite respectarea acestei limite maxime, punctul cel mai de sus al suprafeței iluminante se va putea găsi la 2 300 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 5, pentru cele din categoriile 1 și 2 din schema A, pentru cele din categoriile 1 și 2 din schema B și pentru cele din categoriile 1 și 2 din schema D; el se va putea găsi la 2 100 mm pentru cele din categoriile 1 și 2 din celelalte scheme;

—	până la 4 000 mm pentru lămpile indicatoare de direcție suplimentare opționale.

4.5.4.3. În lungime:

Distanța între centrul de referință al suprafeței iluminante a lămpii indicatoare de direcție repetitoare laterale (schemele B și C) și planul transversal care delimitează în față lungimea maximă a tractorului nu poate fi mai mare de 1 800 mm. Dacă structura tractorului nu permite respectarea unghiurilor minime de vizibilitate, această distanță poate fi mărită la 2 600 mm.

4.5.5. Vizibilitate geometrică

Unghiuri orizontale

A se vedea apendicele 3

Unghiuri verticale

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul vertical de dedesubtul orizontalei poate fi redus la 10° pentru lămpile indicatoare de direcție repetitoare laterale din schemele B și C, dacă înălțimea lor este mai mică de 1 500 mm. Același lucru este valabil și pentru luminile din categoria 1 din schemele B și D.

4.5.6. Orientare

Dacă fabricantul a prevăzut cerințe particulare de montaj, acestea trebuie respectate.

4.5.7. Poate fi „grupată”

cu una sau mai multe lumini care nu pot fi mascate.

4.5.8. Nu poate fi „combinată”

cu o altă lumină, decât în conformitate cu schemele menționate la punctul 4.5.3.

4.5.9. Nu poate fi „încorporată reciproc”

decât cu lampa de staționare, dar numai referitor la lămpile indicatoare de direcție din categoria 5.

4.5.10. Branșament electric funcțional

Aprinderea lămpilor indicatoare de direcție este independentă de aprinderea celorlalte lumini. Toate lămpile indicatoare de direcție situate pe aceeași latură a tractorului sunt aprinse și stinse de la aceeași comandă și trebuie să lumineze intermitent în mod sincronizat.

4.5.11. Martor de funcționare

Obligatoriu pentru toate lămpile indicatoare de direcție care nu sunt direct vizibile pentru conducător. Poate fi optic sau acustic sau și una, și alta.

Dacă este optic, trebuie să fie intermitent și să se stingă sau să rămână aprins fără a clipi sau a prezenta o schimbare puternică de frecvență în caz de funcționare defectuoasă a vreuneia dintre lămpile indicatoare de direcție, altele decât lămpile indicatoare de direcție repetitoare laterale. Dacă este exclusiv acustic, trebuie să se audă clar și să prezinte o schimbare puternică de frecvență în aceleași condiții ca acelea indicate anterior pentru indicatorul optic.

Dacă un tractor este echipat pentru a tracta o remorcă, trebuie echipat cu un indicator optic special de funcționare pentru lămpile indicatoare de direcție ale remorcii, cu excepția cazului în care indicatorul vehiculului de tractare permite detectarea defecțiunii oricărei lămpi indicatoare de direcție din ansamblul tractorului astfel format.

4.5.12. Alte dispoziții

Lumină intermitentă cu o frecvență de 90 ± 30 perioade pe minut.

Acționarea comenzii de semnal luminos trebuie să fie urmată de aprinderea luminii după maximum o secundă și de prima stingere a luminii după maximum o secundă și jumătate.

Atunci când un tractor este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcție ale vehiculului de tractare trebuie să poată acționa și luminile de direcție ale remorcii.

În cazul unei funcționări defectuoase, alta decât un scurtcircuit, a unei lămpi indicatoare de direcție, celelalte lumini trebuie să continue să lumineze intermitent, dar, în aceste condiții, frecvența poate fi diferită de cea stabilită.

4.6. Semnal de avarie

4.6.1. Prezență

Obligatorie.

4.6.2.

Număr

În conformitate cu dispozițiile rubricilor corespunzătoare de la punctul 4.5.

4.6.3.

Schemă de montaj

4.6.4.

Amplasament

4.6.4.1.

În lățime:

4.6.4.2.

În înălțime:

4.6.4.3.

În lungime:

4.6.5.

Vizibilitate geometrică

4.6.6.

Orientare

4.6.7.

Poate/nu poate fi „grupat”

4.6.8.

Poate/nu poate fi „combinat”

4.6.9.

Poate/nu poate fi „încorporat reciproc”

4.6.10. Branșament electric funcțional

Acționarea semnalului trebuie să se realizeze printr-o comandă distinctă care să permită funcționarea sincronizată a tuturor lămpilor indicatoare de direcție.

4.6.11. Martor de funcționare

Obligatoriu. Bec indicator intermitent care poate funcționa în același timp cu martorul sau martorii prevăzuți la punctul 4.5.11.

4.6.12. Alte dispoziții

În conformitate cu dispozițiile punctului 4.5.12. Atunci când un tractor este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să poată acționa și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. Semnalul de avarie trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă mersul sau oprirea motorului se află într-o poziție care face imposibil mersul motorului.

4.7. Lampă de stop

4.7.1. Prezență

Obligatorie.

4.7.2. Număr

Două.

4.7.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.7.4. Amplasament

4.7.4.1. În lățime:

Minimum 500 mm între cele două lumini. Această distanță se poate reduce la 400 mm, când lățimea maximă a tractorului este mai mică de 1 400 mm.

4.7.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: minimum 400 mm, maximum 1 900 mm sau 2 300 mm, dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1 900 mm.

4.7.4.3. În lungime:

În partea din spate a tractorului.

4.7.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

45° spre exterior și spre interior.

Unghi vertical

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul vertical de dedesubtul orizontalei se poate limita la 10°, dacă lumina este situată deasupra solului la o înălțime mai mică de 1 500 mm, la 5° dacă înălțimea luminii deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.7.6. Orientare

Spre spatele tractorului.

4.7.7. Poate fi „grupată”

cu una sau mai multe lumini spate.

4.7.8. Nu poate fi „combinată”

cu o altă lumină.

4.7.9. Poate fi „încorporată reciproc”

cu lampa de poziție spate sau cu lampa de staționare.

4.7.10. Branșament electric

Trebuie să se aprindă când este acționată frâna de serviciu.

4.7.11. Martor de funcționare

Facultativ. Dacă există, trebuie să fie un bec indicator neintermitent și să se aprindă în caz de funcționare defectuoasă a lămpilor de stop.

4.7.12. Alte dispoziții

Intensitatea luminoasă a lămpilor de stop trebuie să fie net mai mare decât cea a lămpilor de poziție spate.

4.8. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.8.1. Prezență

Obligatorie.

4.8.2.

Număr

Astfel încât dispozitivul să poată asigura iluminarea amplasamentului plăcii.

4.8.3.

Schemă de montaj

4.8.4.

Amplasament

4.8.4.1.

În lățime

4.8.4.2.

În înălțime:

4.8.4.3.

În lungime:

4.8.5.

Vizibilitate geometrică

4.8.6.

Orientare

4.8.7. Poate fi „grupat”

cu una sau mai multe lumini spate.

4.8.8. Poate fi „combinat”

cu lampa de poziție spate.

4.8.9. Nu poate fi „încorporat reciproc”

cu o altă lumină.

4.8.10. Branșament electric funcțional

Dispozitivul trebuie să se aprindă numai în același timp cu lămpile de poziție spate.

4.8.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ. Dacă există, funcția sa trebuie să fie asigurată de indicatorul prevăzut pentru lămpile de poziție față și spate.

4.9. Lampă de poziție față

4.9.1. Prezență

Obligatorie.

4.9.2. Număr

Două sau patru (a se vedea punctul 4.2.4.2.2).

4.9.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.9.4. Amplasament

4.9.4.1. În lățime:

Punctul suprafeței iluminante care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al tractorului nu trebuie să se găsească la o distanță mai mare de 400 mm de extremitatea de lățime maximă a tractorului.

Distanța minimă între marginile inferioare ale celor două suprafețe iluminante trebuie să fie de minimum 500 mm.

4.9.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: minimum 400 mm, maximum 1 900 mm sau maximum 2 300 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1 900 mm.

4.9.4.3. În lungime:

Nu există cerințe, cu condiția ca luminile să fie orientate spre față și ca unghiurile de vizibilitate geometrică să corespundă dispozițiilor care urmează.

4.9.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

Pentru lămpile de poziție față, 10° spre interior și 80° spre exterior. Totuși, în mod excepțional, unghiul de 10° spre interior se poate reduce până la 5°, dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 10°. Pentru tractoarele a căror lățime maximă nu depășește 1 400 mm, dacă forma caroseriei nu permite 10°, acest unghi se poate reduce la 3°.

Unghi vertical

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul vertical de dedesubtul orizontalei se poate reduce la 10°, dacă înălțimea luminii deasupra solului este mai mică de 1 500 mm, și la 5°, dacă această înălțime este mai mică de 750 mm.

4.9.6. Orientare

Spre față.

4.9.7. Poate fi „grupată”

cu orice altă lumină față.

4.9.8. Nu poate fi „combinată”

cu alte lumini.

4.9.9. Poate fi „încorporată reciproc”

cu orice altă lumină față.

4.9.10. Branșament electric funcțional

Nici o cerință particulară.

4.9.11. Indicator

Obligatoriu. Acest indicator nu trebuie să lumineze intermitent. Nu este necesar, dacă dispozitivul de iluminare de la tabloul de bord nu poate fi aprins decât simultan cu lămpile de poziție față.

4.10. Lampă de poziție spate

4.10.1. Prezență

Obligatorie.

4.10.2. Număr

Două.

4.10.3. Schemă de montaj

Nici o cerință particulară.

4.10.4. Amplasament

4.10.4.1. În lățime:

Distanța minimă între laturile interioare ale celor două suprafețe iluminante trebuie să fie de 500 mm. Această distanță se poate reduce la 400 mm, atunci când lățimea maximă a tractorului este sub 1 400 mm.

4.10.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: 400 mm minimum, 1 900 mm maximum sau 2 300 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1 900 mm.

4.10.4.3. În lungime:

În partea din spate a tractorului.

4.10.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

Pentru cele două lămpi de poziție spate:

—	fie 45° spre interior și 80° spre exterior,

—	fie 80° spre interior și 45° spre exterior.

Unghi vertical

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul de dedesubtul orizontalei se poate reduce la 10°, dacă înălțimea luminii deasupra solului este mai mică de 1 500 mm, la 5°, dacă această înălțime este mai mică de 750 mm.

4.10.6. Orientare

Spre spate.

4.10.7. Poate fi „grupată”

cu orice altă lumină spate.

4.10.8. Poate fi „combinată”

cu dispozitivul de iluminare a plăcii de înmatriculare spate.

4.10.9. Poate fi „încorporată reciproc”

cu lampa de stop, lampa de ceață spate sau lampa de staționare.

4.10.10. Branșament electric funcțional

Nicio cerință particulară.

4.10.11. Martor pentru anclanșare

Obligatoriu. Trebuie să fie același cu cel al lămpilor de poziție față.

4.11. Lumină de ceață

4.11.1. Prezență

Facultativă.

4.11.2. Număr

Una sau două.

4.11.3. Schemă de montaj

Trebuie să corespundă condițiilor de vizibilitate geometrică.

4.11.4. Amplasament

4.11.4.1. În lățime:

Când lampa de ceață spate este unică, ea trebuie să se situeze de partea planului longitudinal median al tractorului, opusă sensului de circulație prevăzut în țara de înmatriculare.

În orice caz, distanța între lampa de ceață spate și lampa de stop trebuie să fie de peste 100 mm.

4.11.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: minimum 400 mm, maximum 1 900 mm sau 2 100 mm, dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1 900 mm.

4.11.4.3. În lungime:

În partea din spate a tractorului.

4.11.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

25° spre interior și spre exterior.

Unghi vertical

5° deasupra și dedesubtul orizontalei.

4.11.6. Orientare

Spre spate.

4.11.7. Poate fi „grupată”

cu orice altă lumină spate.

4.11.8. Nu poate fi „combinată”

cu alte lumini.

4.11.9. Poate fi „încorporată reciproc”

cu lămpile de poziție spate sau cu lampa de staționare.

4.11.10. Branșament electric funcțional

Nu trebuie să se poată aprinde decât atunci când farurile cu lumină de întâlnire sau de ceață sunt în funcțiune.

Dacă există faruri de ceață, stingerea lămpii de ceață spate trebuie să fie posibilă independent de cea a farurilor de ceață.

4.11.11. Martor pentru anclanșare

Obligatoriu. Bec indicator independent, cu intensitate fixă.

4.12. Lampă de staționare

4.12.1. Prezență

Facultativă.

4.12.2. Număr

În funcție de schema de montaj.

4.12.3. Schemă de montaj

—	fie două lumini în față și două lumini în spate;

—	fie o lumină de fiecare parte.

4.12.4. Amplasament

4.12.4.1. În lățime:

Punctul suprafeței iluminante care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al tractorului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea de lățime maximă a tractorului. În plus, dacă luminile sunt în număr de două, ele trebuie să se situeze pe laturile tractorului.

4.12.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: minimum 400 mm, maximum 1 900 mm sau 2 100 mm, dacă forma caroseriei nu permite respectarea celor 1 900 mm.

4.12.4.3. În lungime:

Nicio cerință particulară.

4.12.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

45° spre exterior, spre față și spre spate.

Unghi vertical

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul vertical de dedesubtul orizontalei se poate reduce la 10°, dacă înălțimea luminii deasupra solului este mai mică de 1 500 mm, la 5°, dacă această înălțime este mai mică de 750 mm.

4.12.6. Orientare

Astfel încât luminile să îndeplinească condițiile de vizibilitate spre față și spre spate.

4.12.7. Poate fi „grupată”

cu orice altă lumină.

4.12.8. Nu poate fi „combinată”

cu alte lumini.

4.12.9. Poate fi „încorporată reciproc”

—	în față: cu lampa de poziție față, farul cu lumină de întâlnire, farurile cu lumină de drum și farul de ceață;

—	în spate: cu lampa de poziție spate, lampa de stop și lampa de ceață spate;

—	cu lampa indicatoare de direcție din categoria 5.

4.12.10. Branșament electric funcțional

Branșamentul trebuie să permită aprinderea luminii sau a lămpilor de staționare situate de aceeași parte a tractorului, fără a antrena aprinderea vreunei alte lumini.

4.12.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ. Dacă există, nu trebuie să poată fi confundat cu indicatorul pentru lămpile de poziție.

4.12.12. Alte dispoziții

Funcția acestei lumini poate fi realizată și prin aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate, situate de aceeași parte a tractorului.

4.13. Lumina de contur

4.13.1. Prezență

Facultativă pe tractoarele având o lățime mai mare de 2,10 m.

Interzisă pe oricare alt tractor.

4.13.2. Număr

Două vizibile din față și două vizibile din spate.

4.13.3. Schemă de montaj

Nici o cerință particulară.

4.13.4. Amplasament

4.13.4.1. În lățime:

Cât mai aproape de punctul de lățime maximă a tractorului.

4.13.4.2. În înălțime:

La înălțimea maximă compatibilă cu necesitatea amplasamentului în lățime și a simetriei luminilor.

4.13.4.3. În lungime:

Nici o cerință particulară.

4.13.5. Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal

80° spre exterior.

Unghi vertical

5° deasupra și 20° dedesubtul orizontalei.

4.13.6. Orientare

Astfel încât luminile să îndeplinească condițiile de vizibilitate spre față și spre spate.

4.13.7.

Nu poate fi „grupată”

cu alte lumini, cu excepția cazului stabilit la punctul 4.2.4.2.2.

4.13.8.

Nu poate fi „combinată”

4.13.9.

Nu poate fi „încorporată reciproc”

4.13.10. Branșament electric funcțional

Nicio cerință particulară.

4.13.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ.

4.13.12. Alte dispoziții

Sub rezerva îndeplinirii tuturor celorlalte condiții, lumina vizibilă din față și lumina vizibilă din spate de aceeași parte a tractorului pot fi unite într-un singur dispozitiv.

Poziția luminii de gabarit față de lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie astfel încât distanța între proiecțiile pe un plan vertical transversal ale punctelor celor mai apropiate de plajele luminoase ale celor două lumini stabilite nu poate fi mai mică de 200 mm.

4.14. Catadioptru spate, netriunghiular

4.14.1. Prezență

Obligatorie.

4.14.2. Număr

Doi sau patru (a se vedea punctul 4.14.5.2).

4.14.3. Schemă de montaj

Nicio cerință particulară.

4.14.4. Amplasament

4.14.4.1. În lățime:

Punctul suprafeței iluminante care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al tractorului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea de maximă lățime a tractorului.

Distanța între laturile interioare ale catadioptrilor: minimum 600 mm. Această distanță se poate reduce la 400 mm atunci când lățimea maximă a tractorului este mai mică de 1 300 mm.

4.14.4.2. În înălțime:

Deasupra solului: minimum 400 mm și maximum 900 mm. Limita maximă se poate mări până la 1 200 mm atunci când nu este posibilă respectarea înălțimii de 900 mm fără a recurge la echipamente de montaj care riscă să fie cu ușurință deteriorate sau deformate.

4.14.4.3. În lungime:

Nicio cerință particulară.

4.14.5. Vizibilitate geometrică

4.14.5.1.

Unghi orizontal

30° spre interior și spre exterior.

Unghi vertical

15° deasupra și dedesubtul orizontalei. Unghiul vertical de dedesubtul orizontalei se poate reduce la 5° dacă înălțimea luminii este mai mică de 750 mm.

4.14.5.2.

Dacă nu este posibil să se respecte cerințele de amplasament și de vizibilitate menționate anterior, se pot instala 4 catadioptri care să corespundă următoarelor reguli de montaj:

4.14.5.2.1.

doi catadioptri trebuie să fie la o înălțime maximă de 900 mm deasupra solului, să respecte o distanță între laturile interioare de cel puțin 400 mm și să aibă un unghi vertical de vizibilitate deasupra orizontalei de 15°;

4.14.5.2.2.

ceilalți doi trebuie să fie la o înălțime maximă de 2 300 mm deasupra solului și să respecte dispozițiile de la punctele 4.14.4.1 și 4.14.5.1.

4.14.6. Orientare

Spre spate.

4.14.7. Poate fi „grupat”

cu orice altă lumină.

4.14.8. Alte dispoziții

Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a oricărei alte lumini situate în spate.

4.15. Proiector de lucru

4.15.1. Prezență

Facultativă.

4.15.2. Număr

Nici o cerință particulară.

4.15.3.

Schemă de montaj

Nici o cerință particulară.

4.15.4.

Amplasament

4.15.4.1.

În lățime:

4.15.4.2.

În înălțime:

4.15.4.3.

În lungime:

4.15.5.

Vizibilitate geometrică

4.15.6.

Orientare

4.15.7.

Poate fi „grupat”

Cu o altă lumină.

4.15.8

Nu poate fi „combinat”

4.15.9.

Nu poate fi „încorporat reciproc”

4.15.10. Branșament electric funcțional

Aprinderea acestui proiector trebuie să fie independentă de aprinderea tuturor celorlalte lumini, înțelegându-se că el nu servește la iluminarea drumului sau la semnalizare în traficul rutier.

4.15.11. Martor pentru anclanșare

Facultativ.

5. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.	Orice tractor din serie trebuie să fie în conformitate cu tipul de tractor omologat referitor la instalarea echipamentelor de iluminare și semnalizare luminoasă și la caracteristicile lor stabilite de prezenta directivă.

Apendicele 1

Apendicele 2

Apendicele 3

Lampa indicatoare de direcție: vizibilitate geometrică

ANEXA II

MODEL

Denumirea autorității administrative

ANEXĂ LA FIȘA DE OMOLOGARE CE DE TIP A UNUI TIP DE TRACTOR CU PRIVIRE LA INSTALAREA ECHIPAMENTELOR DE ILUMINARE ȘI SEMNALIZARE LUMINOASĂ

Articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate și de abrogare a Directivei 74/150/CEE

Număr de omologare CE de tip …

1. Marcă (marcă de fabrică): …

2. Tip și denumire comercială: …

3. Numele și adresa constructorului: …

…

4. Dacă este cazul, numele și adresa reprezentantului: …

…

5. Echipamente de iluminare existente pe tractorul prezentat la omologare (1): …

5.1.	Faruri cu lumină de drum: da/nu (2)

5.2.	Faruri cu lumină de întâlnire: da/nu (2)

5.3.	Faruri de ceață: da/nu (2)

5.4.	Faruri de mers înapoi: da/nu (2)

5.5.	Lămpi indicatoare de direcție față: da/nu (2)

5.6.	Lămpi indicatoare de direcție spate: da/nu (2)

5.7.	Lămpi indicatoare de direcție repetitoare laterale: da/nu (2)

5.8.	Semnal de avarie: da/nu (2)

5.9.	Lampă de stop: da/nu (2)

5.10.

Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate: da/nu (2)

5.11.

Lămpi de poziție față: da/nu (2)

5.12.

Lămpi de poziție spate: da/nu (2)

5.13.

Lămpi de ceață spate: da/nu (2)

5.14.

Lămpi de staționare: da/nu (2)

5.15.

Lumină gabarit: da/nu (2)

5.16.

Catadioptri spate, netriunghiulari: da/nu (2)

5.17.

Proiector de lucru: da/nu (2)

6. Lumini echivalente: da/nu (2) (a se vedea punctul 15)

…

7. Data prezentării tractorului la omologare:

…

8. Serviciul tehnic însărcinat cu încercările de omologare:

…

9. Data procesului-verbal eliberat de acest serviciu: …

10. Numărul procesului-verbal eliberat de acest serviciu: …

11. Omologarea CE de tip cu privire la echipamentele de iluminare și semnalizare luminoasă este acordată/refuzată (2)

12. Locul: …

13. Data: …

14. Semnătura:

15. Se anexează documentele următoare, care poartă numărul de omologare indicat anterior: … listă (liste) a (ale) echipamentelor prevăzute de constructor pentru a forma echipamentul de iluminare și semnalizare luminoasă; pentru fiecare dispozitiv sunt indicate marca de fabrică și marca de omologare de tip.

Această listă (liste) cuprinde (cuprind) un borderou al luminilor echivalente (2)

16. Eventuale observații:

…

(1) Se anexează schemele tractorului, așa cum este indicat la punctul 2.2.3 din anexa I la Directiva 2009/61/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți.

(2) Se șterg mențiunea sau mențiunile necorespunzătoare.

ANEXA III

PARTEA A

Directiva abrogată cu lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 7)

Directiva 78/933/CEE a Consiliului (JO L 325, 20.11.1978, p. 16)
Directiva 82/890/CEE a Consiliului (JO L 378, 31.12.1982, p. 45)	numai în ceea ce privește referirile din articolul 1 alineatul (1) la dispozițiile Directivei 78/933/CEE
Directiva 97/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 277, 10.10.1997, p. 24)	numai în ceea ce privește referirile din articolul 1 la dispozițiile Directivei 78/933/CEE
Directiva 1999/56/CE a Comisiei (JO L 146, 11.6.1999, p. 31)
Directiva 2006/26/CE a Comisiei (JO L 65, 7.3.2006, p. 22)	numai în ceea ce privește referirile din articolul 3 și din anexa III la Directiva 78/933/CEE

PARTEA B

Lista termenelor de transpunere în dreptul intern și de aplicare

(menționate la articolul 7)

Directiva	Termen de transpunere	Data de aplicare
78/933/CEE	25 aprilie 1980	—
82/890/CEE	22 iunie 1984	—
97/54/CE	22 septembrie 1998	23 septembrie 1998
1999/56/CE	30 iunie 2000 (1)	—
2006/26/CE	31 decembrie 2006 (2)	—

(1) În conformitate cu articolul 2 din Directiva 1999/56/CE:

„(1) De la 1 iulie 2000, statele membre nu pot:

—	refuza, pentru un tip de tractor, acordarea omologării CE de tip, eliberarea documentului prevăzut la articolul 10 alineatul (1) a treia liniuță din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării naționale de tip și nici

—	interzice punerea în circulație a tractoarelor,

în cazul în care tractoarele în cauză corespund cerințelor Directivei 78/933/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă.

(2) De la 1 ianuarie 2001, statele membre:

—	nu mai pot elibera documentul prevăzut la articolul 10 alineatul (1) a treia liniuță din Directiva 74/150/CEE pentru un tip de tractor care nu corespunde cerințelor Directivei 78/933/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă;

—	pot refuza acordarea omologării naționale de tip pentru un tip de tractor care nu corespunde cerințelor Directivei 78/933/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă.”

(2) În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/26/CE:

„(1) Cu efect de la 1 ianuarie 2007, în ceea ce privește vehiculele care îndeplinesc cerințele prevăzute de Directivele 74/151/CEE, 78/933/CEE, 77/311/CEE și, respectiv, 89/173/CEE, astfel cum sunt modificate prin prezenta directivă, statele membre nu pot, din motive legate de obiectul directivei în cauză:

(a)	să refuze acordarea omologării CE de tip sau a omologării naționale;

(b)	să interzică înregistrarea, vânzarea sau intrarea în circulație a unui astfel de vehicul.

(2) Cu efect de la 1 iulie 2007, în ceea ce privește vehiculele care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de Directivele 74/151/CEE, 78/933/CEE, 77/311/CEE și, respectiv, 89/173/CEE, astfel cum sunt modificate prin prezenta directivă, și din motive legate de obiectul directivei în cauză, statele membre:

(a)	nu mai acordă omologarea CE de tip;

(b)	pot refuza acordarea omologării naționale.

(3) Cu efect de la 1 iulie 2009, în ceea ce privește vehiculele care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de Directivele 74/151/CEE, 78/933/CEE, 77/311/CEE și, respectiv, 89/173/CEE, astfel cum sunt modificate prin prezenta directivă, și din motive legate de obiectul directivei în cauză, statele membre:

(a)	consideră că certificatele de conformitate care însoțesc vehiculele noi în conformitate cu dispozițiile Directivei 2003/37/CE nu mai sunt valabile în sensul articolului 7 alineatul (1);

(b)	pot refuza înregistrarea, vânzarea sau intrarea în circulație a unui astfel de vehicul nou.”

ANEXA IV

Tabel de corespondență

Directiva 78/933/CEE	Directiva 2006/26/CE	Prezenta directivă
Articolul 1		Articolul 1
Articolul 2		—
—	Articolul 5	Articolul 2
Articolele 3-5		Articolele 3-5
Articolul 6		—
Articolul 7 alineatul (1)		—
Articolul 7 alineatul (2)		Articolul 6
—		Articolul 7
—		Articolul 8
Articolul 8		Articolul 9
Anexa I		Anexa I
Anexa II		Anexa II
—		Anexa III
—		Anexa IV

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

5.8.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 203/65

DECIZIA COMISIEI

din 9 iulie 2009

de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru saltelele de pat

[notificată cu numărul C(2009) 4597]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/598/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice (1), în special articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf,

după consultarea Comitetului Uniunii Europene pentru etichetare ecologică,

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 prevede că eticheta ecologică comunitară poate fi acordată unui produs care prezintă caracteristici care îi permit să contribuie semnificativ la îmbunătățirea unor aspecte de mediu esențiale.

(2)	Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 prevede stabilirea unor criterii specifice de etichetare ecologică pe grupe de produse, elaborate pe baza criteriilor prevăzute de Comitetul Uniunii Europene pentru etichetare ecologică.

(3)	Regulamentul prevede, de asemenea, că revizuirea criteriilor de etichetare ecologică și a cerințelor asociate de evaluare și verificare trebuie să aibă loc în timp util, înainte de expirarea perioadei de valabilitate a criteriilor stabilite pentru grupa de produse respectivă.

(4)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, a avut loc revizuirea în timp util a criteriilor ecologice și a cerințelor de evaluare și verificare aferente prevăzute de Decizia 2002/740/CE a Comisiei din 3 septembrie 2002 de stabilire a criteriilor ecologice revizuite de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru saltelele de pat (2). Aceste criterii ecologice și cerințele de evaluare și verificare aferente sunt valabile până la 31 martie 2010.

(5)	Având în vedere această revizuire, pentru a reflecta progresele științifice și evoluția pieței, este necesară modificarea definiției grupei de produse și stabilirea unor noi criterii ecologice.

(6)	Este necesar ca criteriile ecologice, precum și cerințele de evaluare și verificare aferente să fie valabile pe o perioadă de patru ani de la data adoptării prezentei decizii.

(7)	Prin urmare, Decizia 2002/740/CE trebuie înlocuită.

(8)

Trebuie să se acorde o perioadă de tranziție producătorilor ale căror produse au primit eticheta ecologică pentru saltele de pat pe baza criteriilor stabilite în Decizia 2002/740/CE, astfel încât aceștia să aibă suficient timp să își adapteze produsele în sensul îndeplinirii criteriilor și cerințelor revizuite. De asemenea, producătorilor trebuie să li se permită să depună cereri conform criteriilor stabilite prin Decizia 2002/740/CE, până la expirarea perioadei de valabilitate a respectivei decizii, sau criteriilor stabilite prin prezenta decizie.

(9)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1980/2000,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Grupa de produse „saltele de pat” cuprinde:

(a)	saltele de pat, definite ca produse care servesc drept suprafață de dormit sau odihnă în spații interioare. Produsele constau într-un înveliș de pânză umplut cu materiale de umplere, putând fi așezate pe o structură de pat existentă;

(b)	materiale de umplutură pentru saltele de pat, precum: spumă de latex, spumă din poliuretan și arcuri de pat;

(c)	cadre de pat din lemn, care servesc drept suport pentru saltelele de pat.

(2) Grupa de produse include saltelele cu arcuri, definite ca somiere tapițate constând în arcuri și materiale de umplere, precum și saltelele prevăzute cu huse de protecție detașabile și lavabile.

(3) Grupa de produse nu cuprinde saltelele gonflabile și saltelele cu apă, nici saltelele clasificate în conformitate cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului (3).

Articolul 2

Pentru a i se acorda eticheta ecologică comunitară pentru produsele care se încadrează în grupa de produse saltele de pat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, o saltea de pat trebuie să respecte criteriile stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 3

Criteriile ecologice pentru grupa de produse „saltele de pat”, precum și cerințele de evaluare și verificare aferente acestora sunt valabile pe o perioadă de patru ani de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 4

În scopuri administrative, grupei de produse „saltele de pat” i s-a atribuit numărul de cod „014”.

Articolul 5

Decizia 2002/740/CE se abrogă.

Articolul 6

(1) Cererile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele care se încadrează în grupa de produse saltele de pat, depuse înainte de data adoptării prezentei decizii, se evaluează în conformitate cu condițiile stabilite în Decizia 2002/740/CE.

(2) Cererile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele care se încadrează în grupa de produse saltele de pat, depuse după data adoptării prezentei decizii, dar până cel târziu la 31 martie 2010, se pot baza fie pe criteriile prevăzute în Decizia 2002/740/CE, fie pe criteriile prevăzute de prezenta decizie.

Respectivele cereri se evaluează conform criteriilor pe care au fost fondate.

(3) Dacă se acordă pe baza unei cereri evaluate în conformitate cu criteriile stabilite în Decizia 2002/740/CE, eticheta ecologică poate fi utilizată pe o perioadă de douăsprezece luni de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 9 iulie 2009.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei

(1) JO L 237, 21.9.2000, p. 1.

(2) JO L 236, 4.9.2002, p. 10.

(3) JO L 169, 12.7.1993, p. 1.

ANEXĂ

CADRU

Obiectivele criteriilor

Aceste criterii vizează în special:

—	utilizarea de materiale fabricate de o manieră mai sustenabilă (într-o abordare care ia în considerare analiza ciclului de viață);

—	limitarea utilizării de compuși ecotoxici;

—	limitarea nivelurilor de reziduuri toxice;

—	limitarea contribuției saltelelor de pat la poluarea aerului din spațiile interioare;

—

promovarea unui produs mai sustenabil și conform cu cele șase principii RE (UNEP 2007):

—	REgândiți produsul și funcțiile sale. De exemplu, produsul poate fi utilizat în mod mai eficient.

—	REduceți consumul de energie și de materiale, precum și impacturile socioeconomice de-a lungul întregului ciclu de viață.

—	REfolosire. Concepeți produsul având în vedere demontarea sa ulterioară pentru refolosirea părților componente.

—	REciclare. Alegeți materiale care pot fi reciclate.

—	REparare. Faceți produsul ușor de reparat, de exemplu prin intermediul unor module ușor de înlocuit.

—	ÎnlocuiRE. Înlocuiți substanțele periculoase prin alternative mai sigure.

Criteriile sunt stabilite la niveluri care promovează etichetarea saltelelor de pat produse cu impact redus asupra mediului.

Cerințe de evaluare și verificare

În cadrul fiecărui criteriu sunt indicate cerințele specifice de evaluare și verificare.

În cazul în care solicitantului i se cere să furnizeze documente, analize, rapoarte de încercare sau alte dovezi ale îndeplinirii criteriilor, se înțelege că acestea pot fi furnizate de solicitant și/sau, după caz, de furnizorul/furnizorii săi și/sau furnizorii acestuia (acestora) etc.

În limita posibilităților, încercările trebuie efectuate de laboratoare acreditate corespunzător, care respectă cerințele generale prevăzute de norma EN ISO 17025.

După caz, organismele competente pot solicita documente justificative sau pot efectua verificări independente.

La evaluarea solicitărilor și la monitorizarea îndeplinirii criteriilor, se recomandă organismelor competente să ia în considerare implementarea sistemelor recunoscute de management de mediu, precum EMAS sau ISO 14001, precum și a declarațiilor de mediu pentru produse. (Notă: implementarea acestor declarații și sisteme de management de mediu nu are caracter obligatoriu.)

CRITERII ECOLOGICE

Notă: Pentru următoarele materiale, sunt definite criterii specifice: spumă de latex, spumă de poliuretan, sârme și arcuri, fibre de nucă de cocos, lemn, fibre și materiale textile. Sunt permise și alte materiale pentru care nu s-au stabilit criterii specifice. Criteriile pentru spuma de latex, spuma de poliuretan sau fibrele de nucă de cocos sunt obligatorii numai dacă materialul reprezintă mai mult de 5 % din greutatea totală a saltelei.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze informații detaliate cu privire la materialele care intră în compoziția saltelelor.

1. Spuma de latex

Notă: Următoarele criterii sunt obligatorii numai dacă spuma de latex reprezintă mai mult de 5 % din greutatea totală a saltelei.

1.1. Metale grele de extracție:

Concentrațiile metalelor enumerate mai jos nu trebuie să depășească valorile indicate:

—	Antimoniu	0,5 ppm
—	Arsenic	0,5 ppm
—	Plumb	0,5 ppm
—	Cadmiu	0,1 ppm
—	Crom (total)	1,0 ppm
—	Cobalt	0,5 ppm
—	Cupru	2,0 ppm
—	Nichel	1,0 ppm
—	Mercur	0,02 ppm

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de încercare folosind metoda de încercare următoare: eșantion măcinat extras conform DIN 38414-S4, L/S = 10. Filtrare prin membrană filtrantă de 0,45 μm. Analiză folosind spectroscopia atomică de emisie cu plasmă cuplată inductiv (ICP-AES) sau cu hidruri sau cu vapori reci.

1.2. Formaldehidă

Concentrația de formaldehidă nu trebuie să depășească 20 ppm, măsurată conform standardului ISO 14184-1. Dacă măsurarea se face cu metoda încercării în cameră, concentrația nu trebuie să depășească 0,005 mg/m3.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de testare folosind metoda de încercare următoare: EN ISO 14184-1. Eșantion de 1 g cu 100 g de apă încălzită la 40 °C timp de o oră. Conținutul de formaldehidă din extract se determină cu metoda fotometrică folosind acetilacetonă.

Se poate utiliza și metoda încercării în cameră de emisie: ENV 13419-1, cu EN ISO 16000-3 sau VDI 3484-1 pentru eșantionarea și analiza aerului. Eșantionul se prelevează în mai puțin de o săptămână de la producerea spumei. Ambalarea eșantionului: ambalaj ermetic, individual, din folie de aluminiu sau folie de polietilenă. Condiționare: eșantionul ambalat se păstrează la temperatura camerei timp de cel puțin 24 de ore, după care eșantionul se dezambalează și se introduce imediat în camera de încercare. Condiții de încercare: eșantionul se amplasează pe un suport care permite accesul aerului din toate direcțiile; factorii climatici, conform ENV 13419-1; pentru compararea rezultatelor încercărilor, indicele specific de ventilare a aerului (q = n/l) trebuie să fie 1; indicele de ventilare trebuie să aibă valoarea între 0,5 și 1; eșantionarea aerului trebuie să înceapă la 24 de ore de la încărcarea camerei și să se încheie în cel mult 30 de ore de la încărcare.

1.3. Compuși organici volatili (COV)

Concentrația de COV nu trebuie să depășească 0,5 mg/m3. În acest context, se consideră COV orice compus organic care la 293,15 K are o presiune a vaporilor de cel puțin 0,01 kPa sau care are o volatilitate echivalentă în condiții de utilizare diferite.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de încercare folosind metoda de încercare următoare: testare în cameră (aceleași condiții ca și cele descrise la criteriul 1.2 pentru formaldehidă), utilizând DIN ISO 16000-6 pentru eșantionarea și analiza aerului.

1.4. Coloranți, pigmenți, substanțe ignifuge și substanțe chimice auxiliare

Coloranții, pigmenții, substanțele ignifuge și substanțele chimice auxiliare folosite trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare (enumerate mai jos):

(a) Impurități în coloranți: Substanțe colorante care prezintă afinitate față de fibre (solubile sau insolubile)

Nivelul de impurități ionice din coloranții utilizați nu trebuie să depășească: Ag 100 ppm; As 50 ppm; Ba 100 ppm; Cd 20 ppm; Co 500 ppm; Cr 100 ppm; Cu 250 ppm; Fe 2 500 ppm; Hg 4 ppm; Mn 1 000 ppm; Ni 200 ppm; Pb 100 ppm; Se 20 ppm; Sb 50 ppm; Sn 250 ppm; Zn 1 500 ppm.

Orice metal care face parte integrantă din molecula de colorant (de exemplu, coloranți pe bază de compuși metalici, anumiți coloranți reactivi etc.) nu se ia în considerare la evaluarea respectării acestor valori, care se referă exclusiv la impurități.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de conformitate.

(b) Impurități în pigmenți: Substanțe colorante insolubile fără afinitate față de fibre

Nivelul de impurități ionice din pigmenții utilizați nu trebuie să depășească: As 50 ppm; Ba 100 ppm; Cd 50 ppm; Cr 100 ppm; Hg 25 ppm; Pb 100 ppm; Se 100 ppm; Sb 250 ppm; Zn 1 000 ppm.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de conformitate.

Este interzisă folosirea mordansării cu coloranți de crom.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație de neutilizare.

(d) Coloranți azoici

Nu se folosește nici un colorant azoic care poate produce prin scindare una dintre aminele aromatice următoare:

4-aminodiphenyl	(92-67-1)
Benzidine	(92-87-5)
4-chloro-o-toluidine	(95-69-2)
2-naphthylamine	(91-59-8)
o-amino-azotoluene	(97-56-3)
2-amino-4-nitrotoluene	(99-55-8)
p-chloroaniline	(106-47-8)
2,4-diaminoanisol	(615-05-4)
4,4′-diaminodiphenylmethane	(101-77-9)
3,3′-dichlorobenzidine	(91-94-1)
3,3′-dimethoxybenzidine	(119-90-4)
3,3′-dimethylbenzidine	(119-93-7)
3,3′-dimethyl-4,4′-diaminodiphenylmethane	(838-88-0)
p-cresidine	(120-71-8)
4,4′-oxydianiline	(101-80-4)
4,4′-thiodianiline	(139-65-1)
o-toluidine	(95-53-4)
2,4-diaminotoluene	(95-80-7)
2,4,5-trimethylaniline	(137-17-7)
4-aminoazobenzene	(60-09-3)
o-anisidine	(90-04-0)
2,4-Xylidine
2,6-Xylidine

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte declarația de neutilizare a acestor coloranți. Dacă această declarație se verificării, se vor utiliza normele EN 14 362-1 și EN 14 362-2. (Notă: la verificarea 4-aminoazobenzenului sunt posibile reacții fals pozitive, de aceea se recomandă confirmarea.)

(e) Coloranți carcinogeni, mutageni sau toxici pentru reproducere

Nu se folosesc următorii coloranți:

—	C.I. Basic Red 9;

—	C.I. Disperse Blue 1;

—	C.I. Acid Red 26;

—	C.I. Basic Violet 14;

—	C.I. Disperse Orange 11;

—	C. I. Direct Black 38;

—	C. I. Direct Blue 6;

—	C. I. Direct Black 28;

—	C. I. Disperse Yellow 3.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

Este interzisă folosirea substanțelor colorante sau a preparatelor colorante conținând mai mult de 0,1 % în greutate din substanțele care, la momentul depunerii cererii, corespund criteriilor de atribuire a oricărei fraze de risc enumerată mai jos (sau a unor combinații ale acestora):

—	R40 (posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente);

—	R45 (poate cauza cancer);

—	R46 (poate provoca anomalii genetice ereditare);

—	R49 (poate cauza cancer prin inhalare);

—	R60 [poate altera funcția de reproducere (fertilitatea)];

—	R61 (poate provoca efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R62 [posibil risc de alterare a funcției de reproducere (fertilității)];

—	R63 (posibil risc de efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R68 (posibil risc de efecte ireversibile),

conform prevederilor Directivei 67/548/CEE a Consiliului (1).

Ca alternativă, clasificarea poate fi realizată conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (2). În acest caz, la materiile prime nu pot fi adăugate nicio substanță și niciun preparat cărora, la momentul aplicării, li se atribuie sau li se pot atribui frazele de pericol de mai jos (sau combinații ale acestora): H351, H350, H340, H350i, H360F, H360D, H361f, H361d H360FD, H361fd, H360Fd, H360Df, H341.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

(f) Coloranți cu potențial iritant

Nu este permisă folosirea următorilor coloranți:

—	C.I. Disperse Blue 3

C.I. 61 505

—	C.I. Disperse Blue 7

C.I. 62 500

—	C.I. Disperse Blue 26

C.I. 63 305

—	C.I. Disperse Blue 35

—	C.I. Disperse Blue 102

—	C.I. Disperse Blue 106

—	C.I. Disperse Blue 124

—	C.I. Disperse Brown 1

—	C.I. Disperse Orange 1

C.I. 11 080

—	C.I. Disperse Orange 3

C.I. 11 005

—	C.I. Disperse Orange 37

—	C.I. Disperse Orange 76 (denumit anterior Orange 37)

—	C.I. Disperse Red 1

C.I. 11 110

—	C.I. Disperse Red 11

C.I. 62 015

—	C.I. Disperse Red 17

C.I. 11 210

—	C.I. Disperse Yellow 1

C.I. 10 345

—	C.I. Disperse Yellow 9

C.I. 10 375

—	C.I. Disperse Yellow 39

—	C.I. Disperse Yellow 49

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

1.5. Coloranți pe bază de complecși metalici

Nu este permisă utilizarea de coloranți pe bază de complecși de cupru, plumb, crom sau nichel.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare.

1.6. Clorfenoli

Nu este admisă prezența nici unui clorfenol (săruri sau esteri) cu concentrație mai mare de 0,1 ppm, cu excepția fenolilor mono- sau diclorurați (săruri sau esteri), care nu trebuie să depășească 1 ppm.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de încercare folosind metoda de încercare următoare: măcinarea a 5 g de eșantion, extragerea de clorfenol sau a sării de sodiu. Analiză cu ajutorul cromatografiei cu gaz (CG), detectarea cu spectrometru de masă sau cu ECD (detector cu captură de electroni).

1.7. Butadienă

Concentrația de butadienă nu trebuie să depășească 1 ppm.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de încercare folosind metoda de încercare următoare: măcinare și cântărire a eșantionului. Eșantionare cu un dispozitiv de eșantionare tip „headspace”. Analiză cu ajutorul cromatografiei cu gaz, detectare cu ajutorul detectorului cu ionizare prin flacără.

1.8. Nitrozamine

Concentrația de N-nitrozamine nu trebuie să depășească 0,0005 mg/m3 la măsurarea prin metoda încercării în cameră.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să furnizeze un raport de testare folosind metoda de încercare următoare: încercare în cameră (aceleași condiții ca și cele descrise la criteriul 1.2 pentru formaldehidă), conform normelor Hauptverband der gewerblichen Berufgenossenschaften ZH 1/120.23 (sau cu altă metodă echivalentă) pentru eșantionarea și analiza aerului.

2. Spumă de poliuretan (PUR)

Notă: Următoarele criterii sunt obligatorii numai dacă spuma de poliuretan reprezintă mai mult de 5 % din greutatea totală a saltelei.

2.1. Metale grele de extracție

Concentrațiile metalelor enumerate la punctul 1.1 trebuie să corespundă cerințelor valabile pentru spuma de latex prezentate la punctul menționat.

Evaluare și verificare: Aceleași cerințe ca cele specificate la punctul 1.1.

2.2. Formaldehidă

Concentrația de formaldehidă trebuie să corespundă cerințelor valabile pentru spuma de latex prezentate în detaliu la punctul 1.2.

Evaluare și verificare: Aceleași cerințe ca cele specificate la punctul 1.2.

2.3. Compuși organici volatili (COV)

Spuma din poliuretan (PUR) trebuie să corespundă cerințelor valabile pentru spuma de latex prezentate în detaliu la punctul 1.3.

Evaluare și verificare: Aceleași cerințe ca cele specificate la punctul 1.3.

2.4. Coloranți, pigmenți, substanțe ignifuge și substanțe chimice auxiliare

Spuma din poliuretan (PUR) trebuie să corespundă cerințelor valabile pentru spuma de latex prezentate în detaliu la punctul 1.4.

Evaluare și verificare: Aceleași cerințe ca cele specificate la punctul 1.4.

2.5. Coloranți pe bază de complecși metalici

Spuma din poliuretan (PUR) trebuie să corespundă cerințelor valabile pentru spuma de latex prezentate în detaliu la punctul 1.5.

Evaluare și verificare: Aceleași cerințe ca cele specificate la punctul 1.5.

2.6. Staniu organic

Nu este permisă folosirea compușilor de staniu mono, bi și triorganici.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare. Încercarea nu este obligatorie. Dacă totuși se efectuează un test (de exemplu în scop de verificare sau de monitorizare), se utilizează următoarea metodă de încercare: orice metodă care permite măsurarea compușilor de staniu organic fără a măsura însă și prezența staniului anorganic, cum este octoatul de staniu.

2.7. Agenți de gonflare

Este interzisă utilizarea compușilor organici halogenați ca agenți de gonflare sau ca agenți de gonflare auxiliari.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație că nu s-au utilizat acești agenți de gonflare.

3. Sârme și arcuri

Notă: Acest criteriu trebuie îndeplinit numai dacă fibrele de cocos reprezintă mai mult de 5 % din greutatea totală a saltelei.

3.1. Degresare

Dacă degresarea și/sau curățarea sârmelor și/sau a arcurilor se efectuează cu solvenți organici, se recomandă utilizarea unui sistem de curățare/degresare închis.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație corespunzătoare.

3.2. Galvanizare

Suprafața arcurilor nu trebuie să fie acoperită cu un strat metalic galvanizat.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație corespunzătoare.

4. Fibre de nucă de cocos

Dacă materialul din fibră de nucă de cocos este cauciucat, el trebuie să respecte criteriile aplicabile spumei de latex.

Notă: Acest criteriu trebuie îndeplinit numai dacă fibrele de cocos reprezintă mai mult de 5 % din greutatea totală a saltelei.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează fie o declarație de neutilizare a fibrelor de nucă de cocos cauciucate, fie raportul de încercare, așa cum este descris la criteriul aplicabil spumei de latex.

5. Material lemnos

5.1. Gestionarea durabilă a pădurilor

Dacă degresarea și/sau curățarea sârmelor și/sau a arcurilor se efectuează cu solvenți organici, se recomandă utilizarea unui sistem de curățare/degresare închis.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație corespunzătoare.

(a)

Totalitatea lemnului de pădure masiv neprelucrat provine din pădurile gestionate prin implementarea principiilor și măsurilor care vizează asigurarea gestionării durabile a pădurilor. În Europa, principiile și măsurile menționate anterior trebuie să corespundă cel puțin definiției gestionării durabile a pădurilor adoptată în prima rezoluție a celei de-a 2-a Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Helsinki, 16-17 iunie 1993), orientărilor operaționale la nivel paneuropean pentru gestionarea durabilă a pădurilor adoptate la cea de-a 3-a Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa (Lisabona, 2-4 iunie 1998) și indicatorilor paneuropeni ameliorați pentru gestionarea durabilă a pădurilor, elaborați la reuniunea la nivel de experți MCPEE din 7-8 octombrie 2002 și adoptați la cea de-a 4-a Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa (Viena, 28-30 aprilie 2003). În afara Europei, acestea trebuie să corespundă cel puțin principiilor UNCED de gestiune a pădurilor (Rio de Janeiro, iunie 1992) și, unde este aplicabil, criteriilor sau orientărilor pentru gestiunea durabilă a pădurilor adoptate în conformitate cu inițiativele internaționale și regionale respective (ITTO, Procesul de la Montreal, Procesul de la Tarapoto, Inițiativa UNEP/FAO pentru zonele aride din Africa).

(b)

Cel puțin 60 % din lemnul de pădure masiv neprelucrat, definit conform criteriului specificat la litera (a) provine din păduri gestionate în mod durabil certificate prin sisteme independente de certificare a pădurilor, care corespund criteriilor enumerate la punctul 15 din Rezoluția Consiliului din 15 decembrie 1998 privind strategia forestieră în Uniunea Europeană și dezvoltarea sa ulterioară.

(c)

Lemnul provenit din păduri necertificate ca fiind gestionate în mod durabil nu trebuie să provină din:

—	păduri care fac obiectul unui contencios de ordin funciar sau din păduri primitive;

—

exploatări forestiere ilegale: lemn recoltat, comercializat sau transportat cu încălcarea dispozițiilor reglementare naționale pertinente sau a tratatelor internaționale (asemenea dispoziții se pot referi, de exemplu, la specii protejate prin Convenția de la Washington privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, la spălare de bani, corupție și mită (3) și la alte reglementări naționale pertinente);

—	păduri necertificate care beneficiază de un regim de protecție ridicat: păduri declarate zone de protecție a naturii, în care sunt interzise activitățile forestiere, cum ar fi păduri care nu pot fi exploatate datorită unor regimuri de protecție speciale.

Evaluare și verificare: Solicitantul indică tipul, cantitatea și originea lemnului utilizat în fabricarea produsului care poartă eticheta ecologică comunitară. Originea lemnului masiv neprelucrat trebuie indicată cu suficientă precizie pentru a permite să se întreprindă verificări, ori de câte ori se consideră necesar.

—

Pentru lemnul masiv neprelucrat provenit din păduri gestionate în mod durabil, este solicitat controlul lanțului de custodie, drept dovadă a originii din resurse forestiere durabile. Fabricantul furnizează dovezi că au fost întreprinse măsuri pentru a obține un certificat de lanț de custodie fiabil, de exemplu o procedură de trasabilitate, o cerere de apartenență la un sistem anume, o cerere scrisă pentru efectuarea controlului lanțului de către o firmă de audit externă.

—

Pentru lemn neprelucrat masiv provenit din păduri care nu beneficiază de gestionare durabilă certificată, solicitantul și/sau furnizorul său indică specia, cantitatea și originea materialului lemnos utilizat. Originea trebuie indicată cu suficientă precizie, pentru a se putea stabili dacă materialul lemnos provine din păduri gestionate în mod corespunzător. Trebuie puse la dispoziție declarațiile corespunzătoare, documentul de închiriere a mijlocului de transport, codul produsului sau o declarație prin care se atestă faptul că cerințele enunțate la literele (a) și (c) sunt îndeplinite. De asemenea, trebuie furnizate dovezi provenind din sistemele de certificare forestieră existente, care să ateste punerea în aplicare a cerințelor menite să evite folosirea de materii prime din surse controversate.

5.2. Emisii de formaldehidă provenind din materiale pe bază de lemn netratat

Materialele pe bază de lemn pot fi utilizate într-o saltea, dacă îndeplinesc cerințele următoare:

—	Plăci aglomerate: emisiile de formaldehidă provenite din plăci aglomerate în stare brută, deci înainte de prelucrare și acoperire cu strat protector, nu trebuie să depășească 50 % din valoarea limită care i-ar permite încadrarea în clasa E1 conform normei EN 312-1.

Evaluare și verificare: Solicitantul și/sau furnizorul său aduc dovezi care atestă faptul că materialele pe bază de lemn îndeplinesc această cerință conform normei europene EN 312-1.

—

Panourile de fibre: pentru orice panou de fibre utilizat, conținutul de formaldehidă poate fi de maximum 50 % din valoarea limită care i-ar permite încadrarea în clasa de calitate A, în conformitate cu standardul EN 622-1. Cu toate acestea, panourile de fibră încadrate în clasa A pot fi acceptate dacă nu reprezintă mai mult de 50 % din cantitatea totală de lemn și materiale pe bază de lemn utilizate în produs.

Evaluare și verificare: Solicitantul și/sau furnizorul său aduc dovezi care atestă faptul că materialele pe bază de lemn îndeplinesc această cerință conform normei europene EN 13986 (aprilie 2005).

6. Textile (fibre și țesături)

Materialele textile folosite pentru acoperirea saltelelor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în privința coloranților și a altor produse chimice, cât și a adecvării la utilizare (materialele textile cărora li s-a acordat eticheta ecologică comunitară corespund acestor cerințe):

6.1. Substanțe biocide

Clorfenolii (sărurile și esterii acestora), PCB și compușii organostanici nu trebuie utilizați în timpul transportului sau depozitării saltelelor sau a saltelelor semifabricate.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație de neutilizare a acestor substanțe sau compuși în firele textile, în țesături sau în produsele finite. În cazul în care declarația sa este supusă verificării, se folosește următoarea metodă de încercare și următoarea valoare limită: extracție corespunzătoare, derivare cu anhidridă acetică, analiză prin cromatografie gaz-lichid cu detectare prin captură de electroni, valoare limită 0,05 ppm.

6.2. Substanțe chimice auxiliare

Nu trebuie folosiți și nu trebuie să intre în compoziția niciunui preparat sau formule alchilfenoletoxilații (APEO), sulfonații liniari ai alchilbenzenului (LAS), clorura de bis(alchilstearină hidrogenată) dimetilamoniu (DTDMAC), clorura de dimetil distearil amoniu (DSDMAC), clorură de di(stearină solidificată) dimetilamoniu, acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA) și acidul dietilentriaminopentaacetic (DTPA).

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare.

6.3. Detergenți, emolienți pentru țesături și agenți de chelatizare

În toate amplasamentele în care se desfășoară procesare umedă, cel puțin 95 % în greutate din emolienții pentru țesături, agenții de chelatizare și detergenții utilizați trebuie să fie suficient de degradabili sau eliminabili prin instalațiile de epurare a apelor reziduale.

Această condiție nu este valabilă pentru surfactanții din detergenți, care, în orice amplasament în care se desfășoară procesarea umedă, trebuie să fie prezinte biodegradabilitate finală aerobă.

Evaluare și verificare: Termenul „suficient de biodegradabil și eliminabil” este cel definit anterior pentru criteriul privind produsele auxiliare și agenții de finisare pentru fibre și fire textile. Solicitantul trebuie să furnizeze documentația adecvată, fișe de date privind siguranța, rapoarte de încercare și/sau declarații privind metodele de încercare și rezultatele acestora în conformitate cu datele prezentate mai sus și demonstrând respectarea acestui criteriu pentru toți detergenții, emolienții și agenții de chelatizare utilizați.

Pentru „degradarea finală aerobă” este valabilă definiția din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Solicitantul trebuie să furnizeze documentația adecvată, fișe de date privind siguranța, rapoarte de încercare și/sau declarații privind metodele de încercare și rezultatele acestora în conformitate cu datele de mai sus și demonstrând respectarea acestui criteriu pentru toți detergenții, emolienții și agenții de chelatizare utilizați.

6.4. Agenți de înălbire

Pentru înălbirea firelor, a țesăturilor sau a produselor finite nu trebuie să se utilizeze niciun fel de agenți care conțin clor.

Această cerință nu se aplică producției de fibre celulozice artificiale.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație de neutilizare a agenților de înălbire clorurați.

6.5. Impurități în coloranți

Substanțe colorante care prezintă afinitate față de fibre (solubile sau insolubile)

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de conformitate.

6.6. Impurități în pigmenți

Substanțe colorante insolubile fără afinitate față de fibre

Nivelul de impurități ionice din pigmenții utilizați nu trebuie să depășească: As 50 ppm; Ba 100 ppm; Cd 50 ppm; Cr 100 ppm; Hg 25 ppm; Pb 100 ppm; Se 100 ppm; Sb 250 ppm; Zn 1 000 ppm.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de conformitate.

6.7. Vopsire prin mordansare cu coloranți de crom

Este interzisă folosirea mordansării cu coloranți de crom.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare.

6.8. Coloranți pe bază de compuși metalici

Dacă se folosesc coloranți cu conținut de compuși metalici pe bază de cupru, crom sau nichel:

—

În cazul colorării celulozei, unde coloranții pe bază de compuși metalici fac parte din rețeta colorantului, sub 20 % din fiecare dintre coloranții pe bază de compuși metalici aplicați (intrați în proces) sunt deversați în stații de epurare a apelor reziduale (în interiorul sau în afara fabricii).

În cazul tuturor celorlalte procese de colorare, unde coloranții pe bază de compuși metalici fac parte din rețeta colorantului, sub 7 % din fiecare dintre coloranții pe bază de compuși metalici (intrați în proces) sunt deversați în stații de epurare a apelor reziduale (în interiorul sau în afara fabricii).

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte fie o declarație de neutilizare, fie documentația sau rapoarte de încercare folosind următoarele metode de încercare: ISO 8288 pentru Cu, Ni; EN 1233 pentru Cr.

—

Emisiile în apă după tratare nu trebuie să depășească: Cu 75 mg/kg (fibră, fir textil sau țesătură); Cr 50 mg/kg; Ni 75 mg/kg.

6.9. Coloranți azoici

Nu trebuie folosit niciun colorant azoic care poate produce prin scindare una dintre aminele aromatice următoare:

4-aminodiphenyl	(92-67-1)
Benzidine	(92-87-5)
4-chloro-o-toluidine	(95-69-2)
2-naphthylamine	(91-59-8)
o-amino-azotoluene	(97-56-3)
2-amino-4-nitrotoluene	(99-55-8)
p-chloroaniline	(106-47-8)
2,4-diaminoanisol	(615-05-4)
4,4′-diaminodiphenylmethane	(101-77-9)
3,3′-dichlorobenzidine	(91-94-1)
3,3′-dimethoxybenzidine	(119-90-4)
3,3′-dimethylbenzidine	(119-93-7)
3,3′-dimethyl-4,4′-diaminodiphenylmethane	(838-88-0)
p-cresidine	(120-71-8)
4,4′-oxydianiline	(101-80-4)
4,4′-thiodianiline	(139-65-1)
o-toluidine	(95-53-4)
2,4-diaminotoluene	(95-80-7)
2,4,5-trimethylaniline	(137-17-7)
4-aminoazobenzene	(60-09-3)
o-anisidine	(90-04-0)
2,4-Xylidine
2,6-Xylidine

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte declarația de neutilizare a acestor coloranți. Dacă această declarație este supusă verificării, se vor utiliza normele EN 14 362-1 și EN 14 362-2. (Notă: la verificarea 4-aminoazobenzenului sunt posibile reacții fals pozitive, de aceea se recomandă confirmarea rezultatelor.)

6.10. Coloranți carcinogeni, mutageni sau toxici pentru reproducere

(a)

Nu trebuie folosiți coloranții următori:

—	C.I. Basic Red 9;

—	C.I. Disperse Blue 1;

—	C.I. Acid Red 26;

—	C.I. Basic Violet 14;

—	C.I. Disperse Orange 11;

—	C.I. Direct Black 38;

—	C.I. Direct Blue 6;

—	C.I. Direct Black 28;

—	C.I. Disperse Yellow 3.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

(b)

Este interzisă folosirea substanțelor colorante sau a preparatelor colorante conținând mai mult de 0,1 % în greutate din substanțele care, în momentul depunerii cererii, corespund criteriilor de atribuire a oricăreia dintre frazele de risc enumerate mai jos (sau a unor combinații ale acestora):

—	R40 (posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente);

—	R45 (poate cauza cancer);

—	R46 (poate provoca anomalii genetice ereditare);

—	R49 (poate cauza cancer prin inhalare);

—	R60 [poate altera funcția de reproducere (fertilitatea)];

—	R61 (poate provoca efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R62 [posibil risc de alterare a funcției de reproducere (fertilității)];

—	R63 (posibil risc de efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R68 (posibil risc de efecte ireversibile),

conform definițiilor din Directiva 67/548/CEE.

Ca alternativă, clasificarea poate fi realizată conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008. În acest caz, la materiile prime nu poate fi adăugată nicio substanță sau preparat cărora, la momentul aplicării, li se atribuie sau li se pot atribui frazele de pericol de mai jos (sau combinații ale acestora): H351, H350, H340, H350i, H360F, H360D, H361f, H361d H360FD, H361fd, H360Fd, H360Df, H341.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

6.11. Coloranți cu potențial iritant

Nu trebuie folosiți coloranții următori:

—	C.I. Disperse Blue 3

C.I. 61 505

—	C.I. Disperse Blue 7

C.I. 62 500

—	C.I. Disperse Blue 26

C.I. 63 305

—	C.I. Disperse Blue 35

—	C.I. Disperse Blue 102

—	C.I. Disperse Blue 106

—	C.I. Disperse Blue 124

—	C.I. Disperse Brown 1

—	C.I. Disperse Orange 1

C.I. 11 080

—	C.I. Disperse Orange 3

C.I. 11 005

—	C.I. Disperse Orange 37

—	C.I. Disperse Orange 76 (anterior denumit Orange 37)

—	C.I. Disperse Red 1

C.I. 11 110

—	C.I. Disperse Red 11

C.I. 62 015

—	C.I. Disperse Red 17

C.I. 11 210

—	C.I. Disperse Yellow 1

C.I. 10 345

—	C.I. Disperse Yellow 9

C.I. 10 375

—	C.I. Disperse Yellow 39

—	C.I. Disperse Yellow 49

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de neutilizare a acestor coloranți.

6.12. Rezistența culorii la transpirație (acidă, alcalină)

Rezistența culorii la transpirație (acidă și alcalină) trebuie să se situeze cel puțin între nivelurile 3-4 (pentru modificarea culorii și pete).

Cu toate acestea, nivelul 3 este admis în cazul materialelor de culoare închisă (intensitatea culorii > 1/1) din lână regenerată sau cu peste 20 % mătase.

Criteriul nu se aplică produselor albe sau celor necolorate și neimprimate.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte rapoarte de încercare folosind norma EN: ISO 105 E04 (acidă și alcalină, comparație cu țesăturile multifibră).

6.13. Rezistența culorii la frecare umedă

Rezistența culorii la frecare umedă trebuie să se situeze cel puțin între nivelurile 2-3. Cu toate acestea, nivelul 2 este admis pentru denim colorat în indigo.

Criteriul nu se aplică produselor albe sau celor necolorate și neimprimate.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte rapoarte de testare folosind norma EN: ISO 105 X12.

6.14. Rezistența culorii la frecare uscată

Rezistența culorii la frecare uscată trebuie să se situeze cel puțin la nivelul 4.

Cu toate acestea, nivelul 3-4 este admis pentru denim colorat în indigo.

Criteriul nu se aplică produselor albe sau celor necolorate și neimprimate.

Evaluare și verificare: Solicitantul trebuie să prezinte rapoarte de testare folosind norma EN: ISO 105 X12.

7. Cleiuri

Nu trebuie folosite cleiurile care conțin solvenți organici. (Acest criteriu nu se aplică cleiurilor utilizate la reparații ocazionale.) În acest context, se consideră COV orice compus organic care la 293,15 K are o presiune a vaporilor de cel puțin 0,01 kPa sau care are o volatilitate echivalentă în condițiile de utilizare date.

Nu se folosește niciun adeziv care, în momentul depunerii cererii, corespunde criteriilor de atribuire a oricăreia dintre frazele de risc enumerată mai jos (sau a unor combinații ale acestora):

—	Cancerigen (R45, R49, R40);

—	Dăunător pentru sistemul de reproducere (R46, R40);

—	Genetic dăunător (R60-R63);

—	Toxic (R23-R28),

în conformitate cu dispozițiile legislative privind clasificarea și etichetarea substanțelor chimice periculoase în orice sistem de clasificare din Uniunea Europeană [Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5)]

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează o declarație în care se arată că cleiurile utilizate îndeplinesc acest criteriu și documentația corespunzătoare.

8. Emisii de COV și COVS ale întregii saltele

Prin analogie cu „procedura de evaluare a riscurilor pentru sănătate a compușilor organici volatili (COV)”, elaborată în 2005 de către AgBB, emisiile de COV ale întregii saltele nu trebuie să depășească valorile de emisie enumerate mai jos măsurate în camera de încercare (informații disponibile la adresa www.umweltbundesamt.de/building-products/agbb.htm).

Substanța	Valoare finală în a 7-a zi	Valoare finală în a 28-a zi
Formaldehidă	< 60 μg/m3 (< 0,05 ppm)	< 60 μg/m3 (< 0,05 ppm)
Alte aldehide	< 60 μg/m3 (< 0,05 ppm)	< 60 μg/m3 (< 0,05 ppm)
Total compuși organici (domeniu de retenție: C6-C16)	< 500 μg/m3	< 200 μg/m3
Total compuși organici (domeniul de retenție peste C16)	< 100 μg/m3	< 40 μg/m3

Evaluare și verificare: Solicitantul prezintă o analiză a încercării în cameră bazată pe normele EN 13419-1 și EN 13419-2. Analiza COV trebuie să fie conformă cu standardul ISO 16000-6.

9. Substanțe ignifuge utilizate în întreaga masă a saltelei

Se pot utiliza în produs numai substanțele ignifuge legate chimic în materialul saltelei sau la suprafața materialelor (substanțe ignifuge reactive). Dacă substanțele ignifuge utilizate poartă una dintre mențiunile R enumerate mai jos, aceste substanțe ignifuge reactive trebuie modificate în structura lor chimică, astfel încât, la momentul cererii, niciuna dintre mențiunile periculoase respective să nu mai fie valabilă pentru materialul utilizat (mai puțin de 0,1 % din materialul ignifug poate să subziste în forma sa anterioară cererii).

—	R40 (posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente);

—	R45 (poate cauza cancer);

—	R46 (poate provoca anomalii genetice ereditare);

—	R49 (poate cauza cancer prin inhalare);

—	R50 (foarte toxic pentru organismele acvatice);

—	R51 (toxic pentru organismele acvatice);

—	R52 (nociv pentru organismele acvatice);

—	R53 (poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic);

—	R60 [poate altera funcția de reproducere (fertilitatea)];

—	R61 (poate provoca efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R62 (posibil risc de alterare a funcției de reproducere (fertilității)];

—	R63 (posibil risc de efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii);

—	R68 (posibil risc de efecte ireversibile),

conform definițiilor din Directiva 67/548/CEE a Consiliului.

Sunt interzise substanțele ignifuge care sunt doar amestecate mecanic în materialele saltelei sau în huse (substanțe ignifuge adiționale).

Ca alternativă, clasificarea poate fi realizată conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008. În acest caz, la materiile prime nu poate fi adăugată nicio substanță sau preparat cărora, la momentul aplicării, li se atribuie sau li se pot atribui frazele de pericol de mai jos (sau combinații ale acestora): H351, H350, H340, H350i, H400, H410, H411, H412, H413, H360F, H360D, H361f, H361d H360FD, H361fd, H360Fd, H360Df, H341.

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează fie o declarație care specifică faptul că nu s-au utilizat substanțe ignifuge, fie indică substanțele ignifuge utilizate și furnizează documentație (precum fișele de date privind siguranța) și/sau declarații care demonstrează că substanțele în cauză respectă acest criteriu.

10. Substanțe biocide prezente în produsul final

Este permisă doar utilizarea produselor biocide care conțin substanțe active biocide incluse în anexele I, IA și IB la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (6) și numai acelea a căror substanță activă este autorizată pentru utilizarea la saltelele de pat în conformitate cu anexa V la Directiva 98/8/CE.

Evaluare și verificare: Solicitantul prezintă o declarație de neutilizare a produselor biocide sau o listă a produselor biocide utilizate.

11. Durabilitate

Durata de viață a unei saltele de pat de uz casnic este estimată la 10 ani. Speranța de viață a unei saltele poate fi totuși diferită pentru saltelele utilizate în alte condiții, de exemplu în închisori, hoteluri etc.

—

Saltele pentru adulți:

—	pierderea în grosime: < 15 %

—	pierderea în fermitate: < 20 %

—

Saltele pentru bebeluși:

—	pierderea în grosime: < 15 %

—	pierderea în fermitate: < 20 %

Evaluare și verificare: Solicitantul furnizează un raport de încercare, utilizând următoarea metodă de încercare: EN 1957. Pierderile în grosime și în fermitate se calculează în funcție de diferența dintre măsurătorile inițiale (100 de cicluri) și măsurătorile de la finalizarea (30 000 de cicluri) a testului de durabilitate.

12. Cerințe referitoare la ambalaj

Ambalajul utilizat trebuie să fie:

—	confecționat din material reciclabil;

—	marcat pentru a se putea identifica tipul de material plastic în conformitate cu ISO 11469.

Pe ambalaj trebuie să figureze următorul text:

„Pentru mai multe informații privind motivele pentru care acestui produs i s-a acordat «floarea ecologică», vă rugăm să vizitați site-ul web: http://www.ecolabel.eu

Vă rugăm să vă adresați autorităților locale pentru informații cu privire la modul cel mai adecvat de eliminare a vechii dumneavoastră saltele.”

Evaluare și verificare: Solicitantul prezintă o mostră de ambalaj al produsului și de informații furnizate împreună cu produsul, împreună cu o declarație de îndeplinire a acestui criteriu.

13. Informații care figurează pe eticheta ecologică

Caseta 2 de pe eticheta ecologică include următorul text:

—	„Minimizează poluarea aerului la interior”;

—	„Este limitată utilizarea substanțelor periculoase”;

—	„Durabilitate și calitate superioare”.

Evaluare și verificare: Solicitantul prezintă o mostră a ambalajului produsului, pe care figurează eticheta, însoțită de o declarație de îndeplinire a acestui criteriu.

(1) JO 196, 16.8.1967, p. 1.

(2) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(3) Acestea sunt temele abordate în comunicarea Comisiei cu privire la planul de acțiune al Uniunii Europene pentru aplicarea reglementărilor în domeniul forestier, guvernanță și schimburi comerciale (FLEGT).

(4) JO L 104, 8.4.2004, p. 1.

(5) JO L 200, 30.7.1999, p. 1.

(6) JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.203.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 203

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 5 august 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE) nr. 703/2009 al Consiliului din 27 iulie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite la importurile de sârmă laminată originare din Republica Populară Chineză și de închidere a procedurii antidumping privind importurile de sârmă laminată originare din Republica Moldova și din Turcia	1
		Regulamentul (CE) nr. 704/2009 al Comisiei din 4 august 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	14
		Regulamentul (CE) nr. 705/2009 al Comisiei din 4 august 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 696/2009 de stabilire a taxelor de import în sectorul cerealelor începând cu 1 august 2009	16
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2009/61/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți (versiune codificată) ( 1 )	19
	*	Directiva 2009/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la omologarea dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (versiune codificată) ( 1 )	52
	*	Directiva 2009/98/CE a Comisiei din 4 august 2009 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește includerea oxidului boric ca substanță activă în anexa I la directivă ( 1 )	58
	*	Directiva 2009/99/CE a Comisiei din 4 august 2009 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește includerea clorofacinonului ca substanță activă în anexa I la directivă ( 1 )	62

	III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE
	ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE
*	Decizia 2009/599/PESC a Consiliului din 4 august 2009 de punere în aplicare a Poziției comune 2006/795/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene	81

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MK	27,8
	XS	22,4
	ZZ	25,1
0707 00 05	MK	23,0
	TR	89,6
	ZZ	56,3
0709 90 70	TR	100,0
0709 90 70	ZZ	100,0
0805 50 10	AR	57,6
	UY	66,6
	ZA	58,9
	ZZ	61,0
0806 10 10	EG	163,3
	MA	135,1
	TR	155,7
	ZA	125,8
	ZZ	145,0
0808 10 80	AR	109,5
	BR	68,7
	CL	79,4
	CN	81,7
	NZ	95,4
	ZA	83,1
	ZZ	86,3
0808 20 50	AR	79,7
	CL	73,4
	TR	147,2
	ZA	102,6
	ZZ	100,7
0809 20 95	TR	279,8
	US	318,7
	ZZ	299,3
0809 30	TR	145,3
0809 30	ZZ	145,3
0809 40 05	BA	39,5
0809 40 05	ZZ	39,5

Cod NC	Descrierea mărfurilor	Taxa la import (1) (în EUR/t)
1001 10 00	GRÂU dur de calitate superioară	0,00
	de calitate medie	0,00
	de calitate inferioară	0,00
1001 90 91	GRÂU comun, pentru sămânță	0,00
ex 1001 90 99	GRÂU comun de calitate superioară, altul decât pentru sămânță	0,00
1002 00 00	SECARĂ	65,86
1005 10 90	PORUMB pentru sămânță, altul decât hibrid	27,91
1005 90 00	PORUMB, altul decât pentru sămânță (2)	27,91
1007 00 90	SORG cu boabe, altul decât hibrid, destinat însămânțării	70,85

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Comisie
	2009/598/CE
*	Decizia Comisiei din 9 iulie 2009 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru saltelele de pat [notificată cu numărul C(2009) 4597] ( 1 )	65

Directiva 79/532/CEE	Prezenta directivă
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2 teza introductivă și cuvintele de încheiere	Articolul 2 teza introductivă
Articolul 2 liniuțele	Articolul 2 literele (a)–(l)
Articolul 3 teza introductivă și cuvintele de încheiere	Articolul 3 teza introductivă
Articolul 3 liniuțele	Articolul 3 literele (a)–(l)
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 5 alineatul (1)	—
Articolul 5 alineatul (2)	Articolul 5
—	Articolul 6
—	Articolul 7
Articolul 6	Articolul 8
Anexă	Anexa I
—	Anexa II
—	Anexa III

	Nume	Alias	Data nașterii	Data desemnării	Alte informații
1.	Yun Ho-jin	cunoscut și sub numele de Yun Ho-chin	13.10.1944	16.7.2009	Director al Namchongang Trading Corporation; supraveghează importul elementelor necesare pentru programul de îmbogățire a uraniului
2.	Ri Je-son	cunoscut și sub numele de Ri Che-son	1938	16.7.2009	Director al Biroului General pentru Energie Atomică (BGEA), principala agenție care conduce programul nuclear al Republicii Populare Democrate Coreene; facilitează o serie de inițiative nucleare, printre care gestionarea de către BGEA a Centrului de Cercetare Nucleară de la Yongbyon și a Namchongang Trading Corporation.
3.	Hwang Sok-hwa			16.7.2009	Director în cadrul Biroului General pentru Energie Atomică (BGEA); implicat în programul nuclear al Republicii Populare Democrate Coreene; în calitate de șef al Biroului pentru orientare științifică din cadrul BGEA, a făcut parte din Comitetul științific din cadrul Institutului Comun pentru Cercetare Nucleară.
4.	Ri Hong-sop		1940	16.7.2009	Fost director al Centrului de Cercetare Nucleară de la Yongbyon, a supravegheat trei instalații majore care contribuie la producția de plutoniu de uz militar: instalația de fabricare a combustibilului, reactorul nuclear și uzina de reprelucrare.
5.	Han Yu-ro			16.7.2009	Director al Korea Ryongaksan General Trading Corporation; implicat în programul privind rachetele balistice al Republicii Populare Democrate Coreene.

	Nume	Alias	Locația	Data desemnării	Alte informații
1.	Korea Mining Development Trading Corporation	cunoscută și sub denumirea CHANGGWANG SINYONG CORPORATION; cunoscută și sub denumirea EXTERNAL TECHNOLOGY GENERAL CORPORATION; cunoscută și sub denumirea DPRKN MINING DEVELOPMENT TRADING COOPERATION; cunoscută și sub denumirea «KOMID»	Central District, Phenian, RPDC.	24.4.2009	Cel mai important traficant de armament și exportator principal al produselor și echipamentelor aferente rachetelor balistice și armelor convenționale.
2.	Korea Ryonbong General Corporation	cunoscută și sub denumirea KOREA YONBONG GENERAL CORPORATION; cunoscută anterior sub denumirea LYONGAKSAN GENERAL TRADING CORPORATION	Pot’onggang District, Phenian, RPDC; Rakwon-dong, Pothonggang District, Phenian, RPDC.	24.4.2009	Concern în domeniul apărării, specializat în achiziții pentru industria de apărare a RPDC și asistență în vânzările cu caracter militar ale acestei țări.
3.	Tanchon Commercial Bank	cunoscută anterior sub denumirea CHANGGWANG CREDIT BANK; cunoscută anterior sub denumirea KOREA CHANGGWANG CREDIT BANK	Saemul 1-Dong Pyongchon District, Phenian, RPDC.	24.4.2009	Principala entitate financiară din RPDC pentru vânzarea de armament convențional, rachete balistice și produse aferente asamblării și fabricării unor astfel de arme.
4.	Namchongang Trading Corporation	cunoscută și sub denumirea NCG; cunoscută și sub denumirea NAMCHONGANG TRADING; cunoscută și sub denumirea NAM CHON GANG CORPORATION; cunoscută și sub denumirea NAMCHONGANG TRADING CO.; cunoscută și sub denumirea NAM CHONG GAN TRADING CORPORATION	Phenian, RPDC.	16.7.2009	Namchongang este o societate comercială din RPDC subordonată Biroului General pentru Energie Atomică (BGEA). Namchongang a fost implicată în achiziția pompelor de vid de origine japoneză care au fost identificate într-o instalație nucleară din RPDC, precum și în achiziții cu caracter nuclear asociate cu un cetățean german. A fost de asemenea implicată în achiziția de tuburi de aluminiu și alte echipamente destinate în mod special unui program de îmbogățire a uraniului începând din a doua jumătate a anilor 1990. Reprezentantul său este un fost diplomat care a activat ca reprezentant al RPDC pentru inspecția instalațiilor nucleare de la Yongbyon de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din 2007. Activitățile de proliferare ale Namchongang constituie un motiv serios de îngrijorare, având în vedere activitățile de proliferare din trecut ale RPDC.
5.	Hong Kong Electronics	cunoscută și sub denumirea HONG KONG ELECTRONICS KISH CO	Sanaee St., Kish Island, Iran.	16.7.2009	Aflată în proprietatea Tanchon Commercial Bank și KOMID sau controlată de acestea, sau acționează sau urmărește să acționeze pentru acestea sau în numele lor. Hong Kong Electronics a transferat milioane de dolari din fonduri legate de proliferare în numele Tanchon Commercial Bank și KOMID (ambele desemnate de comitet în aprilie 2009) începând din anul 2007. Hong Kong Electronics a facilitat transferul banilor din Iran spre RPDC în numele KOMID.
6.	Korea Hyoksin Trading Corporation	cunoscută și sub denumirea KOREA HYOKSIN EXPORT AND IMPORT CORPORATION	Rakwon-dong, Pothonggang District, Phenian, RPDC.	16.7.2009	Societate din RPDC cu sediul la Phenian, subordonată Korea Ryonbong General Corporation (desemnată de comitet în aprilie 2009) și implicată în dezvoltarea armelor de distrugere în masă.
7.	Biroul General pentru Energie Atomică (BGEA);	cunoscut și sub denumirea Departamentul General pentru Energie Atomică (DGEA)	Haeudong, Pyongchen District, Phenian, RPDC.	16.7.2009	BGEA răspunde de programul nuclear al RPDC, incluzând Centrul de Cercetare Nucleară de la Yongbyon și reactorul său de cercetare privind producția de plutoniu cu o putere de 5 MWe (25 MWt), precum și instalațiile de fabricare a combustibilului și de reprelucrare. BGEA a organizat reuniuni și discuții pe teme nucleare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. BGEA este principala agenție guvernamentală a RPDC care supraveghează programe nucleare, inclusiv funcționarea Centrului de Cercetare Nucleară de la Yongbyon.
8.	Korean Tangun Trading Corporation		Phenian, RPDC.	16.7.2009	Korea Tangun Trading Corporation este subordonată celei de a doua Academii de Științe Naturale a RPDC și răspunde în principal de achiziția de produse de bază și tehnologii în sprijinul programelor de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării ale RPDC, inclusiv - dar nu limitate la - programele privind armele de distrugere în masă și vectorii lor și achiziția acestora, incluzând materiale controlate sau interzise în cadrul regimurilor de control multilateral relevante.”