ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2009.176.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 176

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 52
7 iulie 2009


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 584/2009 al Comisiei din 6 iulie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

*

Regulamentul (CE) nr. 585/2009 al Comisiei din 6 iulie 2009 de prevedere a unor măsuri excepționale aplicabile certificatelor de restituire pentru acordarea restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa 1 la tratat

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 586/2009 al Comisiei din 6 iulie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1043/2005 în ceea ce privește perioada de valabilitate a anumitor certificate de restituire

5

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2009/523/CE

 

*

Decizia Comisiei din 10 decembrie 2008 privind ajutorul de stat C 52/06 (ex NN 73/06, ex N 340/06) pus în aplicare parțial de Polonia în favoarea Odlewnia Żeliwa Śrem S.A. [notificată cu numărul C(2008) 7049]  ( 1 )

7

 

 

RECOMANDĂRI

 

 

Comisie

 

 

2009/524/CE

 

*

Recomandarea Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice ( 1 )

17

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adaptările și măsurile tranzitorii necesare în sectorul agricol pentru aplicarea acordurilor încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (JO L 349, 31.12.1994) (Ediția specială în limba română, capitolul 11, volumul 11, p. 55)

27

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 584/2009 AL COMISIEI

din 6 iulie 2009

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 7 iulie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 iulie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MA

24,2

TR

44,0

ZZ

34,1

0707 00 05

TR

108,5

ZZ

108,5

0709 90 70

TR

100,7

ZZ

100,7

0805 50 10

AR

53,6

MK

25,1

TR

41,9

ZA

60,5

ZZ

45,3

0808 10 80

AR

94,3

BR

72,3

CL

80,5

CN

93,4

NZ

113,9

US

92,3

UY

116,5

ZA

88,1

ZZ

93,9

0808 20 50

AR

70,3

CL

70,8

NZ

161,4

ZA

100,3

ZZ

100,7

0809 10 00

TR

208,8

XS

116,3

ZZ

162,6

0809 20 95

SY

197,7

TR

323,5

ZZ

260,6

0809 30

TR

140,1

ZZ

140,1

0809 40 05

IL

160,5

ZZ

160,5


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 585/2009 AL COMISIEI

din 6 iulie 2009

de prevedere a unor măsuri excepționale aplicabile certificatelor de restituire pentru acordarea restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa 1 la tratat

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole (1), în special articolul 8 alineatul (3) primul paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, precum și criteriile de stabilire a cuantumurilor sumelor respective (2) prevede că certificatele de restituire pentru care s-a depus cererea în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau cu articolul 38a, cel târziu la 7 noiembrie, sunt valabile până în ultima zi a celei de-a zecea luni următoare celei în cursul căreia s-a depus cererea de certificat.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 prevede, de asemenea, că eliberarea unui certificat de restituire îl obligă pe titularul acestuia să ceară restituiri pentru exporturi efectuate pe durata de valabilitate a certificatului, pentru o sumă egală cu suma pentru care se eliberează certificatul de restituire.

(3)

Atunci când obligația de cerere de restituire nu este respectată, garanția se execută la un nivel egal cu diferența dintre 95 % din suma indicată în certificatul de restituire și suma efectiv cerută. Din cauza crizei economice și financiare de pe piețele țărilor terțe în cursul perioadei bugetare 2009, durata de validitate de 10 luni a anumitor certificate de restituire, eliberate pentru a fi utilizate de la 1 octombrie 2008 pentru mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, implică un grad ridicat de risc și de nesiguranță pentru operatori. Această nesiguranță sporită afectează aproape toate exporturile acoperite de certificate de restituire eliberate pentru a fi utilizate de la 1 octombrie 2008. În comparație cu produsele alimentare de bază, majoritatea mărfurilor neacoperite de anexa I la tratat și beneficiind de restituiri la export nu sunt produse esențiale și sunt deosebit de sensibile la scăderea consumului în țările importatoare.

(4)

Efectele crizei economice și financiare s-au manifestat în mod clar începând de la sfârșitul lunii septembrie 2008. Drept consecință, exportatorii de bunuri acoperite de certificate de restituire eliberate pentru utilizare de la 1 octombrie 2008, cu o perioadă de validitate de zece luni și destinate a acoperi exporturile până la sfârșitul lunii iulie 2009, trebuie să facă față în prezent unei situații în care nu mai pot utiliza pe deplin toate certificatele de restituire eliberate pentru a fi utilizate de la 1 octombrie 2008.

(5)

Prin urmare, pentru a limita consecințele negative asupra exportatorilor, este necesar să se dispună ca, prin derogare de la articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 și de la articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (3), validitatea certificatelor de restituire solicitate în conformitate cu articolul 33, litera (a) sau cu articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 între 8 iulie și 26 septembrie 2008, pentru utilizare începând de la 1 octombrie 2008, ar trebui să se prelungească până la 30 septembrie 2009.

(6)

Dispozițiile articolului 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 nu ar trebui să se aplice în cazul prezent, dat fiind că prelungirea perioadei de validitate a certificatelor de restituire vizate nu este imputabilă unui caz de forță majoră. Prin urmare, este necesară o derogare explicită de la articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 pentru ca articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 să nu se aplice în cazul prezent.

(7)

Anumite certificate de restituire cu o durată de validitate de zece luni solicitate între 8 iulie și 7 noiembrie 2008, în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, au fost poate deja returnate organismului emițător, în conformitate cu primul paragraf al articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Pentru a garanta un tratament egal tuturor titularilor acestor certificate de restituire, se cuvine să se permită organismului emițător să emită din nou certificatele returnate sau extrase din acestea și să reconstituie garanțiile corespunzătoare.

(8)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a problemelor orizontale privind schimburile de produse agricole prelucrate care nu sunt menționate în anexa I la tratat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prin derogare de la al doilea paragraf al articolului 39 alineatul (2) și de la articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, pentru certificatele care au o durată de validitate de zece luni, perioada de validitate a certificatelor de restituire solicitate între 8 iulie și 7 noiembrie 2008 este prelungită până la 30 septembrie 2009, în conformitate cu litera (a) a articolului 33 sau cu articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005.

Articolul 2

La cererea scrisă a titularului, certificatele sau extrasele de certificate cu o durată de validitate de zece luni, solicitate între 8 iulie și 7 noiembrie 2008, în conformitate cu litera (a) a articolului 33 sau cu articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, care au fost returnate organismului emițător înaintea datei de intrare în vigoare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 45 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, sunt emise din nou în valoarea sumelor neutilizate rămase pe certificatele de restituire în momentul constituirii garanției pe lângă organismul emițător.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 iulie 2009.

Pentru Comisie

Günter VERHEUGEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 318, 20.12.1993, p. 18.

(2)  JO L 172, 5.7.2005, p. 24.

(3)  JO L 114, 26.4.2008, p. 3.


7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/5


REGULAMENTUL (CE) NR. 586/2009 AL COMISIEI

din 6 iulie 2009

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1043/2005 în ceea ce privește perioada de valabilitate a anumitor certificate de restituire

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole (1), în special articolul 8 alineatul (3) primul paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului în ceea ce privește regimul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, precum și criteriile de stabilire a cuantumurilor sumelor respective (2) prevede că certificatele de restituire cerute în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau cu articolul 38a, până la 7 noiembrie cel târziu, sunt valabile până în ultima zi a celei de-a zecea luni următoare celei în care a fost depusă cererea de certificat.

(2)

Perioada de valabilitate de zece luni pentru certificatele cerute înainte de 7 noiembrie a fost adoptată pentru a facilita funcționarea sistemului de restituire în situația specială a suspendării anticipate a restituirilor la export pentru zahăr, în urma reformei organizării comune a pieței zahărului. Prin urmare, dispoziția prin care se stabilește o perioadă de valabilitate de zece luni ar trebui să se aplice doar perioadei bugetare 2009 și certificatelor cerute până la 7 noiembrie 2008 cel târziu. Această dispoziție nu mai este necesară și, prin urmare, ar trebui eliminată.

(3)

Întrucât Regulamentul (CE) nr. 585/2009 al Comisiei din 6 iulie 2009 care prevede măsuri excepționale aplicabile certificatelor de restituire pentru acordarea restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat (3), se aplică doar certificatelor de restituire cerute între 8 iulie și 7 noiembrie 2008, în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau cu articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, este necesar să se precizeze că modificările introduse prin prezentul regulament nu aduc atingere Regulamentului (CE) nr. 585/2009.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare pentru probleme orizontale referitoare la comerțul cu produse agricole prelucrate care nu sunt cuprinse în anexa I la tratat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 se modifică după cum urmează:

1.

Primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Sub rezerva celui de-al doilea paragraf, certificatele de restituire sunt valabile până în ultima zi a celei de-a cincea luni următoare celei în cursul căreia s-a depus cererea de certificat sau până în ultima zi a perioadei bugetare, luându-se în considerare termenul cel mai scurt.”;

2.

Al doilea paragraf se elimină.

Articolul 2

Perioada de valabilitate stabilită în Regulamentul (CE) nr. 585/2009 se aplică certificatelor de restituire cerute între 8 iulie și 7 noiembrie 2008, în conformitate cu articolul 33 litera (a) sau cu articolul 38a din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 iulie 2009.

Pentru Comisie

Günter VERHEUGEN

Vicepreședinte


(1)  JO L 318, 20.12.1993, p. 18.

(2)  JO L 172, 5.7.2005, p. 24.

(3)  A se vedea p. 3 din prezentul Jurnal Oficial.


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Comisie

7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/7


DECIZIA COMISIEI

din 10 decembrie 2008

privind ajutorul de stat C 52/06 (ex NN 73/06, ex N 340/06) pus în aplicare parțial de Polonia în favoarea Odlewnia Żeliwa „Śrem” S.A.

[notificată cu numărul C(2008) 7049]

(Numai textul în limba polonă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/523/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

în urma invitației adresate părților interesate de a-și prezenta observațiile în conformitate cu dispozițiile citate mai sus,

întrucât:

I.   PROCEDURA

(1)

La data de 1 iunie 2006, autoritățile poloneze au notificat ajutorul de restructurare pentru Odlewnia Żeliwa „Śrem” (denumită în continuare „Odlewnia Śrem”), în mare parte sub forma unor modalități de plată a datoriilor publice în tranșe. S-a constatat că unele măsuri de ajutor au fost acordate după aderare, fără aprobarea Comisiei. În consecință, acestea au fost considerate ajutor ilegal.

(2)

Prin scrisoarea din 6 decembrie 2006, Comisia a informat Polonia în legătură cu decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE în privința măsurilor.

(3)

Decizia Comisiei de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia a adresat părților interesate invitația de a-și prezenta observațiile privind ajutorul propus.

(4)

La 31 ianuarie 2007, autoritățile poloneze și-au prezentat observațiile privind deschiderea procedurii de investigație. Nu s-a primit nicio observație din partea terților.

(5)

La 15 aprilie 2008, Comisia a transmis autorităților poloneze o cerere de informații suplimentare.

(6)

La 30 aprilie 2008, autoritățile poloneze au formulat un răspuns prin care au informat Comisia în legătură cu retragerea măsurilor planificate. Cu toate acestea, Comisia nu a putut accepta această retragere ca fiind în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 659/99 al Consiliului (1), întrucât amânările deja aplicate la plata datoriei avuseseră deja un efect asupra beneficiarului, oferindu-i un avantaj clar față de alte societăți care își achitaseră datoriile publice la timp.

II.   DESCRIEREA BENEFICIARULUI ȘI A RESTRUCTURĂRII

(7)

Odlewnia Śrem și-a demarat producția în 1968. Societatea produce în principal fontă pentru industria construcțiilor navale. Privatizarea societății a început în 1999, când Trezoreria de Stat și-a vândut 85 % din acțiuni către CENTROZAP (44,9 %), BANK PEKAO (25,1 %) și salariați (15 %). Unul dintre motivele pentru care situația beneficiarului s-a înrăutățit a fost situația financiară dificilă a acționarului principal, CENTROZAP, care deținea, la un moment dat, 71,4 % din acțiunile Odlewnia Śrem. În prezent, Odlewnia Śrem este proprietatea PIOMA-ODLEWNIA, care deține 85,1 % din acțiuni. Conform autorităților poloneze, Odlewnia Śrem deține o cotă de 6-8 % din piața fontei din Polonia. Societatea are sediul într-o regiune eligibilă pentru acordarea ajutorului regional în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE.

(8)

Procesul de restructurare a Odlewnia Śrem a fost demarat în 2003. În 2004 s-a întocmit primul program de restructurare, aprobat de către Președintele Agenției pentru Dezvoltare Industrială (ARP).

(9)

Conform autorităților poloneze, societatea a dorit să valorifice ocazia creată prin modificările aduse Legii din 30 octombrie 2002 privind ajutorul de stat pentru întreprinderile cu importanță deosebită pentru piața muncii, prin care s-a extins domeniul de aplicare a anulării datoriilor publice (capitolul 5a), însă s-au impus cerințe suplimentare asupra societăților, cum ar fi identificarea unei părți a activelor acestora în vederea transferului către un operator independent. Operatorul trebuia să fie o societate deținută în totalitate de ARP sau de către Trezoreria de Stat. Încasările din vânzarea acestor active de către operator urmau să acopere cel puțin o parte din datoriile publice ale societății în curs de restructurare, iar restul datoriilor urmau să fie stinse odată cu finalizarea restructurării. La 19 martie 2006 a expirat termenul de finalizare a procedurii de restructurare în temeiul capitolului 5a din Legea din 19 martie 2006, fără ca vânzarea activelor de către operator să fi avut loc. În ciuda acestui fapt, într-o decizie din 27 iunie 2006, Președintele ARP a declarat că restructurarea a fost finalizată, întrucât Odlewnia Śrem și-a restabilit viabilitatea, iar singurul element care lipsea la acel moment pentru încheierea definitivă a restructurării era acordul Comisiei în legătură cu mecanismul prin care i se permite societății să își plătească datoriile publice în tranșe. În urma încetării nesatisfăcătoare a procedurii prevăzute la capitolul 5a, societatea i-a contactat pe cei cinci creditori publici ai săi pentru a le cere să amâne termenele de plată a datoriilor sale pe baza unor dispoziții cu aplicabilitate mai generală ale legii fiscale, care era mai puțin avantajoasă pentru ei decât modalitatea prevăzută la capitolul 5a.

(10)

Conform autorităților poloneze, costurile de restructurare se ridică la 43,6 milioane PLN. Costurile restructurării financiare constituie aproximativ 75 % din costurile de restructurare totale, restul reprezentând în special cheltuieli legate de modernizarea infrastructurii societății.

(11)

Planul de restructurare se axează, în primul rând, pe modernizarea locului de producție și pe investițiile destinate creșterii calității în ce privește administrarea societății (de exemplu prin introducerea sistemului informațional SAP R/3 ca instrument informatic principal al Odlewnia Śrem).

(12)

În al doilea rând, o mare parte a restructurării constă în restructurarea financiară, adică în principal în modalități de plată în tranșe și de anulare a datoriilor publice. În cadrul unui concordat încheiat cu creditorii la data de 17 mai 2005, s-a convenit de asemenea anularea parțială a obligațiilor civile, care se ridicau la 1,4 milioane PLN.

(13)

În al treilea rând, în 2005, societatea și-a redus numărul angajaților la 1 457, de la 1 776 în 2002, fără a planifica o nouă restructurare a forței de muncă. Cu toate acestea, Polonia a susținut că suspendarea temporară a aplicării contractului colectiv de muncă al societății a reprezentat o reducere a costurilor de personal, întrucât, în mod temporar, societatea nu își plătea contribuțiile la Fondul pentru prestații sociale al întreprinderii.

(14)

Restructurarea activelor a constat în închirierea celor care nu erau legate de producție, cum ar fi un hotel (Ośrodek Wypoczynkowy în Ostrowieczno) și alte proprietăți, pentru prețul total de 0,4 milioane PLN. Vânzarea altor active în valoare de aproximativ 2,6 milioane PLN este, de asemenea, planificată, însă nu a fost încă finalizată.

(15)

Înainte de inițierea procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, Comisia a fost informată în legătură cu faptul că societatea încerca să găsească un investitor nou încă din 2003, iar autoritățile poloneze au subliniat importanța privatizării pentru viabilitatea pe termen lung a societății. Polonia a informat Comisia că acest scop a fost atins, întrucât 85,1 % din acțiunile Odlewnia Śrem au fost vândute societății private PIOMA-ODLEWNIA.

(16)

Odlewnia Śrem și-a redus capacitatea de producție de la 57 000 la 55 000 de tone de fontă pe an și nu are în vedere o nouă reducere, susținând că o astfel de măsură ar pune în pericol viabilitatea societății. Polonia a propus două măsuri compensatorii alternative. În primul rând, societatea și-a redus cu 50 % producția de fontă pentru armături industriale (de la aproximativ 11 000 de tone la 5 500 de tone). În al doilea rând, Polonia afirmă că societatea va înceta să producă fontă pentru centralele eoliene.

III.   DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 88 ALINEATUL (2) DIN TRATATUL CE

(17)

Comisia a decis să inițieze procedura de investigație formală, întrucât avea îndoieli privind compatibilitatea cu piața comună a ajutorului pentru restructurare. Îndoielile se bazau pe patru factori.

(18)

În primul rând, la Comisie se punea întrebarea dacă Odlewnia Śrem putea fi considerată o „întreprindere în dificultate” în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (2) (denumite în continuare „Liniile directoare din 2004”) și, în consecință, dacă putea fi eligibilă pentru ajutorul pentru restructurare, întrucât Odlewnia Śrem avusese un profit net de 3,9 milioane PLN în 2005.

(19)

În al doilea rând, Comisia se întreba dacă planul de restructurare putea să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului, întrucât planul era axat pe serviciul datoriei și acoperirea costurilor de exploatare, iar societatea făcea eforturi să găsească un investitor privat.

(20)

În al treilea rând, Comisia se întreba dacă ajutorul era limitat la minimul necesar și dacă societatea avea o contribuție proprie semnificativă și suficient de mare, mai ales datorită faptului că autoritățile poloneze nu puseseră la dispoziție niciun plan concret de privatizare, în cadrul căruia contribuția proprie ar fi fost semnificativ mai importantă.

(21)

În sfârșit, Comisia avea îndoieli privind măsurile compensatorii, întrucât Polonia nu a arătat că scăderile de producție la care se face referire în considerentul 16 au fost într-adevăr măsuri compensatorii, și nu doar rezultatul factorilor externi, cum ar fi scăderea cererii sau incapacitatea societății de a concura pe piețele relevante.

IV.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR

(22)

Comisia a primit observații doar din partea Poloniei.

(23)

Autoritățile poloneze au informat Comisia cu privire la unele modificări în privința ajutorului acordat după aderare, care ar trebui să se ridice în prezent la 24,2 milioane PLN. Tabelul de mai jos prezintă succint ajutorul de stat pentru restructurare (ajutorul deja aplicat și ajutorul planificat) acordat către Odlewnia Śrem, astfel cum a fost notificat de autoritățile poloneze în observațiile lor privind inițierea procedurii de investigație.

(24)

Valoarea nominală totală a ajutorului de stat este de 43,6 milioane PLN. Aceste măsuri cuprind o garanție de stat, un împrumut acordat în condiții preferențiale, finanțări nerambursabile directe, precum și amânări și anulări ale datoriilor publice. Descrierea detaliată a măsurilor de ajutor de stat este prezentată în tabelul de mai jos (elementele ajutorului, astfel cum au fost indicate de autoritățile poloneze).

Tabelul 1

Ajutorul de stat deja acordat

A

B

C

D

E

F

Nr.

Data presupusă a acordului sau deciziei

Autoritatea care acordă ajutorul

Forma ajutorului

Valoarea nominală

(PLN)

Valoarea ajutorului

(PLN)

Ajutorul de stat acordat înainte de aderare și care nu se aplică după aderare

1

19.3.2004

Primăria Śrem

Anularea obligațiilor fiscale pentru proprietăți imobiliare (inclusiv a dobânzii) pentru perioada 1.3.2002-30.6.2002

738 748,02

738 748,02

2

19.3.2004

Primăria Śrem

Anularea obligațiilor fiscale

500 000,00

500 000,00

3

23.4.2004

ARP

Împrumut

4 000 000,00

4 000 000,00

4

28.4.2004

ARP

Garanție pentru credit

14 000 000,00

14 000 000,00

5

30.4.2004

Primăria Śrem

Anularea dobânzii la obligațiile fiscale

200 353,90

200 353,90

Total

19 439 101,92

19 439 101,92

Ajutorul de stat acordat după aderare

6

20.5.2004

Ministerul Științei și Tehnologiei Informației

Finanțare nerambursabilă

435 000,00

352 350,00

7

9.5.2005

ZUS (Agenția pentru Asigurări Sociale)

Plata în tranșe a contribuțiilor la asigurările sociale (inclusiv a dobânzii)

5 385 415,31

134 585,81

8

17.10.2005

Autoritatea teritorială

Amânarea plății

855 438,78

105 369,44

9

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea teritorială

Plata în tranșe a taxelor de mediu datorate până la 30.6.2003

1 272 657,45

247 003,92

10

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea teritorială

Plata în tranșe a dobânzilor la taxele de mediu (în legătură cu punctul de mai sus)

692 185,03

126 365,78

11

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea teritorială

Plata în tranșe a taxelor de mediu datorate până la 30.6.2003

422 946,34

51 018,68

12

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea teritorială

Plata în tranșe a dobânzii la taxele de mediu (în legătură cu punctul de mai sus)

274 950,10

33 167,04

13

Al doilea trimestru 2007

Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON)

Plata în tranșe a contribuțiilor la Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON) datorate până la 30.6.2003

803 221,50

148 274,11

14

Al doilea trimestru 2007

Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON)

Anularea dobânzii la contribuțiile la Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON) datorate până la 30.6.2003

421 085,20

421 085,20

15

Al doilea trimestru 2007

Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON)

Plata în 20 de tranșe trimestriale a contribuțiilor la Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON) pentru perioada iulie 2003-ianuarie 2004

479 156,60

155 721,64

16

Al doilea trimestru 2007

Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON)

Anularea dobânzii la contribuțiile la Fondul de Stat pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap (PFRON) pentru perioada iulie 2003-ianuarie 2004

38 392,87

38 392,87

17

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea districtuală

Achitarea în tranșe a plăților pentru uzufructul perpetuu datorate până la 30.6.2003

263 496,00

34 701,67

18

Al doilea trimestru 2007

Autoritatea districtuală

Anularea dobânzii la plățile pentru uzufructul perpetuu datorate până la 30.6.2003 (în legătură cu punctul de mai sus)

137 890,00

18 159,78

19

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a contribuțiilor la asigurările sociale datorate până la 30.6.2003

4 077 498,51

46 619,38

20

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a dobânzii la contribuțiile la asigurările sociale datorate până la 30.6.2003 (în legătură cu punctul de mai sus)

2 306 780,00

26 341,18

21

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a contribuțiilor la Fondul muncii și la Fondul de garantare a prestațiilor pentru salariați datorate până la 30.6.2003

1 275 873,09

28 618,42

22

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a dobânzii la contribuțiile pentru Fondul muncii și la Fondul de garantare a prestațiilor pentru salariați datorate până la 30.6.2003 (în legătură cu punctul de mai sus)

727 023,00

16 296,744

23

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a contribuțiilor la asigurările sociale datorate până la 30.6.2003

2 085 480,55

29 309,94

24

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Plata în tranșe a dobânzii la contribuțiile la asigurările sociale datorate până la 30.6.2003 (în legătură cu punctul de mai sus)

1 100 260,00

15 463,36

25

Al doilea trimestru 2007

ZUS

Anularea costurilor de executare legate de plata cu întârziere a contribuțiilor la asigurările sociale datorate până la 30.6.2003

641 593,80

641 593,80

26

Al doilea trimestru 2007

Fondul Național pentru Protecția Mediului și Gospodărirea Apelor (NFOSiGW)

Finanțare nerambursabilă

470 000,00

470 000,00

Ajutorul de stat acordat după aderare

24 166 344,12

3 140 438,76

Suma totală a ajutorului de stat acordat și planificat

43 605 446,04

22 579 540,68

(25)

În primul rând, în ceea ce privește viabilitatea societății, autoritățile poloneze au susținut că efectul restructurării s-a dovedit a fi unul pozitiv, întrucât Odlewnia Śrem a reușit să găsească un investitor strategic privat care va aduce capitalul necesar și va permite societății să își recapete credibilitatea pe piață.

(26)

De asemenea, Polonia a subliniat faptul că societatea și-a diversificat producția, concentrându-se asupra produselor mai sofisticate, cu o valoare adăugată mai mare. Trecerea la producția de piese turnate din fontă cu o greutate de peste 300 kg s-a dovedit a fi o măsură bună, întrucât mai mulți concurenți și-au încetat producția pe acest segment al pieței, asigurând astfel o nișă în care să activeze Odlewnia Śrem.

(27)

Autoritățile poloneze au confirmat faptul că societatea nu se mai confruntă cu probleme de lichiditate și că toate datoriile sale comerciale curente se rambursează la timp.

(28)

În al doilea rând, Polonia a susținut că Odlewnia Śrem poate fi considerată o „întreprindere în dificultate” în sensul Liniilor directoare din 2004 și astfel poate fi eligibilă pentru ajutorul pentru restructurare. Autoritățile poloneze au confirmat că perioada de restructurare a început în 2003, atunci când societatea se afla în mod clar în dificultate. Faptul că Odlewnia Śrem a obținut un profit net de 3,9 milioane PLN în 2005 ar trebui considerat un semn că și-a recuperat viabilitatea prin procesul de restructurare.

(29)

În al treilea rând, Polonia a furnizat mai multe informații despre contribuția proprie a societății la costul global al restructurării.

(30)

Conform autorităților poloneze, contribuția proprie a beneficiarului a fost semnificativă. Costurile de restructurare s-au ridicat, în total, la 43,6 milioane PLN, iar sursele de finanțare pentru restructurare care pot fi clasificate drept contribuție proprie pentru restructurare se pot evalua la 23,7 milioane PLN, fiind constituite din aportul de capital asigurat de investitorul privat (16 milioane PLN), venitul din vânzarea sau închirierea de active deja efectuate (0,4 milioane PLN) și suspendarea temporară a aplicării contractului colectiv de muncă al societății (7,3 milioane PLN). În ceea ce privește suspendarea, autoritățile poloneze susțin că ea reprezintă o reducere a costului prestațiilor pentru salariați, întrucât Odlewnia Śrem este temporar scutită de plata contribuțiilor la Fondul pentru prestații de asigurări sociale al societății. Acest fond a fost constituit de Odlewnia Śrem și de sindicatele sale în mod voluntar și nu este impus prin lege. Prin urmare, nu sunt implicate resurse ale statului. Explicația dată a fost că decizia s-a luat cu acordul sindicatelor, care au convenit să sacrifice o parte a prestațiilor pentru salariați ca să susțină restructurarea. Prin urmare, măsura poate fi considerată drept contribuție proprie.

(31)

În plus, Polonia și-a afirmat încă o dată punctul de vedere conform căruia următoarele elemente constituie, de asemenea, contribuții proprii la costurile de restructurare:

anularea obligațiilor civile care se ridică la 2 milioane PLN și modalitatea de plată în tranșe a acestora în cadrul unui concordat încheiat cu creditorii Odlewnia Śrem;

creditele comerciale acordate de furnizori prin care Odlewnia Śrem beneficiază de un termen mai lung decât cel obișnuit pentru plata materialelor și serviciilor, a căror valoare a fost calculată de Polonia la 2,5 milioane PLN;

creanțe de la clienți evaluate la 9 milioane PLN (realizate prin impunerea unor termene de plată mai scurte pentru clienți).

(32)

În sfârșit, în ceea ce privește cerința de limitare a denaturării concurenței, autoritățile poloneze menționează reducerea cu 50 % a producției de fontă pentru armături industriale a societății (de la aproximativ 11 000 de tone la 5 500 de tone). Faptul că societatea și-a încetat producția de fontă pentru centrale eoliene ar trebui considerat o măsură compensatorie valabilă.

(33)

Polonia susține că cererea pentru ambele tipuri de produse a crescut în ultimii ani și că se preconizează o continuare a acestei tendințe. De asemenea, Polonia a subliniat faptul că Odlewnia Śrem dispune de capacitatea tehnică necesară pentru a produce la fel de mult ca înainte de restructurare, însă și-a asumat angajamentul de a limita producția de fontă pentru armături industriale și de a înceta complet producția de fontă pentru centrale eoliene. Prin urmare, conform autorităților poloneze, aceste măsuri pot fi considerate măsuri compensatorii.

(34)

Comisia a trebuit să verifice dacă produsul final al Odlewnia Śrem aparține sectorului siderurgic, întrucât, conform Comunicării Comisiei pentru ajutoare pentru salvare și restructurare și pentru ajutoare pentru închidere în sectorul siderurgic (3), „Comisia consideră că ajutoarele pentru salvare și ajutoarele pentru restructurare acordate întreprinderilor din sectorul siderurgic aflate în dificultate, conform definiției din anexa B la cadrul multisectorial, nu sunt compatibile cu piața comună.”

(35)

Anexa B la cadrul multisectorial privind ajutoarele regionale pentru proiectele mari de investiții (4) (cadrul multisectorial), care era aplicabilă atunci când a fost acordat ajutorul, se referă la codul din Nomenclatura combinată (5) (NC) pentru produsele care se consideră a fi siderurgice. Aceste produse sunt enumerate în două capitole ale NC, respectiv capitolul 72 („Fontă, fier și oțel”) și capitolul 73 („Articole din fontă, din fier și din oțel”).

(36)

În conformitate cu anexa B la cadrul multisectorial, următoarele articole din fier sau oțel se consideră a fi siderurgice:

palplanșe;

șine și traverse;

țevi nesudate, conducte și profiluri tubulare, nesudate;

țevi și conducte sudate, cu un diametru exterior de peste 406,4 mm, din fier sau oțel.

(37)

În conformitate cu informațiile furnizate de către autoritățile poloneze, Odlewnia Śrem nu fabrică niciunul dintre aceste produse. În plus, nu fabrică niciunul dintre produsele enumerate în capitolul 72 la poziția „Fontă, fier și oțel”, însă folosește aceste produse – fonta brută, de exemplu – ca materiale pentru producția proprie.

(38)

Odlewnia Śrem fabrică produse finale specifice, sofisticate, care se înscriu la poziția NC 7325, „Alte articole turnate din fontă, din fier sau din oțel” și subpozițiile relevante, precum 7325 10„Din fontă nemaleabilă” și 7325 99 10„Din fontă maleabilă.”

(39)

Anexa B la cadrul multisectorial nu clasifică aceste articole din fier sau oțel ca fiind siderurgice.

(40)

În concluzie, ajutorul pentru restructurare acordat Odlewnia Śrem nu este interzis prima facie, iar compatibilitatea acestui ajutor trebuie evaluată de către Comisie în conformitate cu Liniile directoare din 2004 aplicabile.

(41)

Întrucât unele evenimente relevante pentru acest caz au avut loc înainte de aderarea Poloniei la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, Comisia trebuie să stabilească mai întâi dacă este competentă să acționeze în legătură cu măsurile respective.

(42)

Măsurile de ajutor care au fost puse în aplicare înainte de aderare și nu sunt aplicabile după aderare nu pot fi examinate de Comisie în conformitate cu așa-numita procedură a mecanismului intermediar prevăzută la anexa IV punctul 3 din Tratatul de aderare sau în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE. Nici Tratatul de aderare, nici Tratatul CE nu impun Comisiei să revizuiască aceste măsuri și nu o autorizează să procedeze astfel.

(43)

Pe de altă parte, măsurile puse în aplicare după aderare ar constitui un ajutor nou și ar ține de competența Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 88 din Tratatul CE. Pentru a evalua momentul în care a fost pusă în aplicare o anumită măsură, criteriul relevant este actul obligatoriu din punct de vedere juridic prin care autoritatea națională competentă se angajează să acorde ajutorul (6).

(44)

Măsurile individuale de ajutor nu se consideră aplicabile după aderare în cazul în care la data acordării ajutorului se cunoștea expunerea economică exactă a statului.

(45)

Pe baza informațiilor furnizate de către Polonia, Comisia a putut identifica măsurile acordate înainte de aderare și care nu sunt aplicabile ulterior. Acestea sunt prezentate în prima parte a tabelului 1 și se ridică la 19,4 milioane PLN. S-a stabilit că măsurile rămase nu au fost acordate înainte de aderare. Prin urmare, s-a considerat că măsurile care se ridică la 24,2 milioane PLN au fost acordate după aderare, după cum se explică la considerentul 23 de mai sus.

(46)

În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE, orice ajutor acordat sub orice formă de către un stat membru sau prin resurse de stat, care denaturează sau amenință să denatureze concurența, favorizând anumite întreprinderi sau producția de anumite bunuri și care afectează comerțul între statele membre, este incompatibil cu piața comună.

(47)

Garanția notificată, împrumutul, finanțările nerambursabile, anularea datoriilor, amânările la plată și mecanismele de plată în tranșe a datoriilor publice implică utilizarea resurselor de stat. În plus, acestea conferă un avantaj societății respective prin reducerea costurilor. Fiind o societate în dificultate, Odlewnia Śrem nu ar fi obținut această finanțare pe piață, în condiții similare. Prin urmare, acest avantaj denaturează concurența.

(48)

Trezoreria de Stat era dispusă să renunțe la veniturile din impozite și la taxele de mediu datorate și să creeze pentru societate un avantaj față de concurenții săi prin punerea la dispoziție a finanțărilor nerambursabile și a garanțiilor. Nu a existat nicio dovadă care să indice că autoritățile poloneze au acționat ca un creditor al pieței, iar existența ajutorului de stat a fost recunoscută de către autoritățile poloneze în notificarea ajutorului.

(49)

Beneficiarul funcționează pe piața fontei și își exportă produsele către alte state membre UE. Prin urmare, criteriul de afectare a comerțului intracomunitar este îndeplinit.

(50)

Așadar, măsurile care nu au fost acordate înainte de aderare și constituie un ajutor nou au fost considerate ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Acest lucru nu este contestat de autoritățile poloneze.

(51)

Excepțiile prevăzute la articolul 87 alineatul (2) din Tratatul CE nu se aplică în cazul de față. În ceea ce privește excepțiile prevăzute la articolul 87 alineatul (3) din Tratatul CE, întrucât obiectivul principal al ajutorului este de a restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii, singura excepție care se poate aplica este articolul 87 alineatul (3) litera (c), care permite autorizarea ajutorului de stat pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice în cazul în care un astfel de ajutor nu afectează negativ condițiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun.

(52)

Comisia a evaluat măsurile care reprezintă ajutor nou și planul complet de restructurare în conformitate cu liniile directoare aplicabile pentru salvare și restructurare. Liniile directoare actuale privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate („Liniile directoare din 2004”) au intrat în vigoare la 10 octombrie 2004.

(53)

După cum s-a menționat deja în decizia Comisiei de inițiere a procedurii de investigație formală, pentru a evalua compatibilitatea ajutorului nou pentru restructurare, restructurarea trebuie analizată ca întreg. Nu doar ajutorul nou, ci toate măsurile de ajutor trebuie luate în considerare pentru a stabili dacă planul va avea ca rezultat revenirea la situația de viabilitate și dacă ajutorul se limitează la minimul necesar, precum și pentru a identifica măsurile compensatorii corespunzătoare.

(54)

Întrucât Odlewnia Śrem a obținut un profit net de 3,9 milioane PLN în 2005, Comisia se întreba dacă putea fi considerată o „întreprindere în dificultate” în sensul Liniilor directoare din 2004 și, prin urmare, dacă era eligibilă în vederea ajutorului pentru restructurare. Aceste îndoieli au apărut în special din cauza lipsei de informații privind începutul perioadei de restructurare. Mai precis, Comisia nu știa la ce moment în timp să se raporteze pentru evaluarea eligibilității. Polonia a susținut în mod clar că perioada de restructurare a început în 2003, iar, în consecință, profitul net din 2005 al Odlewnia Śrem ar trebui considerat un semn de viabilitate, fiind obținut în timpul restructurării.

(55)

Comisia acceptă faptul că la începutul perioadei de restructurare din 2003 societatea era în dificultate în sensul punctelor 9 et seq. din Liniile directoare din 2004 și, prin urmare, este eligibilă pentru ajutorul pentru restructurare.

(56)

Liniile directoare din 2004 prevăd că „planul de restructurare, a cărui durată trebuie să fie cât mai scurtă posibil, trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a întreprinderii într-o perioadă acceptabilă de timp și pe baza unor presupuneri realiste privind condițiile viitoare de funcționare. […] Îmbunătățirea situației în ceea ce privește viabilitatea trebuie să derive, în principal, din măsurile interne […]”.

(57)

Prima problemă crucială a Odlewnia Śrem a fost nivelul ridicat al datoriei. Comisia remarcă faptul că restructurarea financiară a fost finalizată.

(58)

Societatea nu mai are probleme de lichiditate și rambursează la timp toate datoriile comerciale curente.

(59)

În decizia sa de a iniția procedura de investigație, Comisia și-a exprimat îndoiala că restructurarea ar fi în principal financiară și că aspectele industriale ale restructurării ar fi insuficiente. În observațiile prezentate ca urmare a deciziei de inițiere a procedurii, autoritățile poloneze au pus la dispoziție dovezi suficiente care indică faptul că s-au luat suficiente măsuri în vederea modernizării echipamentelor și reorientării producției.

(60)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoieli privind posibilitățile de a găsi un investitor privat. Cu toate acestea, societatea a reușit să convingă o societate privată să investească în ea, crescându-și astfel credibilitatea pe piață.

(61)

Majoritatea indicatorilor de analiză financiară indică faptul că societatea se află într-o situație mai bună după restructurare, întrucât și-a sporit lichiditatea, solvabilitatea și profitabilitatea.

(62)

Pe baza acestor elemente, Comisia concluzionează că îndoielile sale privind capacitatea planului de a duce la restabilirea viabilității au fost eliminate.

(63)

Comisia a exprimat îndoiala dacă nu cumva ajutorul pentru restructurare notificat a denaturat concurența în mod necorespunzător. Polonia a trebuit să arate că reducerea cu 50 % de către societate a producției sale de fontă pentru armături industriale și încetarea producției de fontă pentru centrale eoliene reprezintă măsuri compensatorii veritabile și nu sunt doar rezultatul factorilor externi, cum ar fi scăderea cererii și incapacitatea de a concura pe piață, nefiind prin urmare necesare pentru restabilirea viabilității.

(64)

După cum a arătat Polonia, ambele tipuri de produse oferă perspective încurajatoare în ceea ce privește profitabilitatea. Polonia a arătat, de asemenea, că Odlewnia Śrem dispune de capacitatea tehnică de a produce la fel de mult ca înainte de restructurare. Polonia se angajează să limiteze producția de fontă pentru armături industriale a societății Odlewnia Śrem la 50 % din producția inițială și să determine încetarea definitivă a producției de fontă pentru centrale eoliene. Așadar, Comisia este de părere că aceste măsuri pot fi considerate o măsură compensatorie, și nu doar acțiuni necesare pentru a restabili viabilitatea societății.

(65)

Autoritățile poloneze au pus la dispoziție multe informații detaliate privind sumele considerate a fi contribuțiile proprii ale beneficiarului la costurile de restructurare.

(66)

Comisia nu are obligația de a stabili dacă elementele enumerate la considerentul 31 pot fi considerate contribuție proprie la restructurare, însă își exprimă opinia că resursele enumerate la considerentul 30 pot fi considerate contribuție proprie.

(67)

În concluzie, în ceea ce privește sursele de finanțare pentru restructurare, suma de 23,7 milioane PLN poate fi considerată drept contribuție pentru restructurare din resursele proprii ale beneficiarului sau din resurse externe nelegate de un ajutor de stat. Costurile totale de restructurare, inclusiv cele suportate înainte de aderare, s-au ridicat la 43,6 milioane PLN. Prin urmare, contribuția proprie a Odlewnia Śrem la costurile de restructurare totale este de 54 %.

(68)

Liniile directoare din 2004 stabilesc la 50 % nivelul minim al contribuției proprii la costurile de restructurare. Prin urmare, Comisia concluzionează că, în realitate, contribuția proprie este semnificativă și că, ținând seama de informațiile puse la dispoziție, ajutorul se limitează la nivelul minim necesar.

(69)

În plus, beneficiarul ajutorului are sediul în localitatea Stalowa Wola, situată într-o regiune eligibilă pentru ajutor în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE. Acesta este considerat în mod expres un factor suplimentar în favoarea compatibilității ajutorului (a se vedea punctul 56 din Liniile directoare din 2004).

(70)

Comisia consideră că Polonia a aplicat ilegal ajutorul respectiv, cu încălcarea articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Cu toate acestea, Comisia concluzionează că ajutorul de stat este compatibil cu piața comună,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat în valoare totală de 43,6 milioane PLN pe care Polonia l-a acordat în favoarea Odlewnia Śrem este compatibil cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 10 decembrie 2008.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei


(1)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(2)  JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(3)  JO C 70, 19.3.2002, p. 21.

(4)  JO C 70, 19.3.2002, p. 8.

(5)  JO L 279, 23.10.2001, p. 1.

(6)  Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță de la 14 ianuarie 2004 în cauza T-109/01 Fleuren Compost/Comisia, punctul 74.


RECOMANDĂRI

Comisie

7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/17


RECOMANDAREA COMISIEI

din 29 iunie 2009

privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/524/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 211,

întrucât:

(1)

Buna funcționare a pieței unice este esențială pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică, precum și pentru promovarea stabilității economice. Cu cât piața unică este mai eficientă, cu atât ea va îmbunătăți mediul de afaceri, încurajând astfel firmele să investească și să creeze locuri de muncă, și cu atât va spori încrederea consumatorilor și cererea. Buna funcționare a pieței unice este, așadar, un element esențial în contextul recesiunii economice pentru a facilita redresarea economiei europene.

(2)

Pentru buna funcționare a pieței unice, este esențial ca transpunerea, aplicarea, garantarea respectării și monitorizarea să se realizeze corect, iar armonizarea normelor comunitare care influențează funcționarea pieței unice (denumite în continuare „normele privind piața unică”) să fie satisfăcătoare.

(3)

În urma consultării și a analizei efectuate pentru a pregăti Comunicarea Comisiei „O piață unică pentru Europa secolului XXI” (1) (denumită în continuare „revizuirea pieței unice”) au fost identificate o serie de deficiențe care indică faptul că piața unică încă nu funcționează atât de eficient cum ar trebui. În multe domenii și sectoare mai trebuie întreprinse acțiuni. De multe ori, cetățenii și întreprinderile nu pot profita de numeroasele oportunități ale pieței unice, deoarece normele nu sunt aplicate și respectarea lor nu este garantată în mod corespunzător.

(4)

În consecință, în revizuirea pieței unice, Comisia a sugerat un set de măsuri concrete pentru a asigura că cetățenii și întreprinderile continuă să beneficieze de avantajele economice create de piața unică (2).

(5)

Măsurile luate de statele membre, precum și cele luate de Comisie ar trebui să se completeze reciproc. O abordare coordonată și bazată pe cooperare – în cadrul unui parteneriat între Comisie și statele membre –, având obiectivul comun de îmbunătățire a transpunerii, aplicării și garantării respectării normelor privind piața unică, este vitală pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței unice. În contextul prezentei recomandări, abordarea pe bază de parteneriat depășește cooperarea deja stabilită într-o serie de domenii ale politicii privind piața unică. Aceasta impune stabilirea și menținerea cooperării mai strânse în interiorul statelor membre și între acestea, precum și cu Comisia, în toate domeniile relevante pentru piața unică. De asemenea, această abordare implică asumarea de către statele membre a unei responsabilități comune și, prin urmare, a unui rol mai proactiv în gestionarea pieței unice.

(6)

Revizuirea pieței unice și, în special, discuțiile ulterioare cu statele membre au identificat unele domenii ca fiind esențiale pentru realizarea bunei funcționări a pieței unice, și anume: asigurarea coordonării în ceea ce privește aspectele legate de piața unică; îmbunătățirea cooperării în interiorul statelor membre și între acestea, precum și cu Comisia; îmbunătățirea transpunerii normelor privind piața unică; monitorizarea piețelor și a sectoarelor cu scopul de a identifica posibile disfuncționalități ale pieței; îmbunătățirea aplicării normelor privind piața unică; consolidarea garantării respectării normelor privind piața unică și promovarea rezolvării problemelor; promovarea evaluării periodice a legislației naționale și informarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la drepturile lor în cadrul pieței unice.

(7)

Prezenta recomandare se inspiră din soluții deja introduse în unele state membre și care s-au dovedit funcționale în practică în aceste state. Fiecare stat membru își alege metodele cele mai adecvate pentru a asigura punerea în aplicare a prezentei recomandări, având în vedere practicile cele mai eficace în contextul statului membru respectiv, deoarece este posibil ca procedurile și practicile care sunt eficace într-un stat membru să nu fie la fel de eficace în alt stat membru.

(8)

Cercetările arată că statele membre trebuie să îmbunătățească procesul de coordonare la nivel intern în ceea ce privește aspectele legate de piața unică, deoarece competențele sunt în prezent împărțite între diferite autorități naționale (3). Deoarece aplicarea normelor privind piața unică poate implica o serie largă de autorități naționale, regionale și locale în fiecare stat membru, cooperarea eficientă dintre acestea trebuie consolidată. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure și să consolideze o funcție de coordonare a pieței unice în cadrul administrațiilor lor naționale, care poate varia în funcție de tradițiile și structurile administrative naționale specifice. Autoritățile responsabile de această funcție ar trebui să dețină responsabilitatea generală de a planifica, supraveghea și evalua punerea în aplicare a prezentei recomandări.

(9)

Cooperarea transfrontalieră strânsă dintre autoritățile competente ale statelor membre în materie de aspecte legate de piața unică permite sporirea încrederii reciproce și are o importanță vitală pentru aplicarea corectă a normelor privind piața unică. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura funcționarea rețelelor sau a sistemelor de informare electronice transfrontaliere create de Comisie [de exemplu, sistemul de informare al pieței interne (IMI), RAPEX (4), SARAF (5) sau rețeaua dedicată cooperării în materie de protecție a consumatorului], prin instituirea unor măsuri corespunzătoare, inclusiv alocarea de resurse.

(10)

Tablourile de bord ale pieței interne au arătat că transpunerea directivelor privind piața unică mai necesită încă îmbunătățiri în termeni de respectare a termenelor și calitate. Deși Recomandarea Comisiei din 12 iulie 2004 privind transpunerea în legislația națională a directivelor care privesc piața internă (6) (denumită în continuare „recomandarea din 2004 a Comisiei”) a fost aplicată la scară largă și deși acest lucru a determinat îmbunătățirea semnificativă a nivelului de transpunere, unele părți din recomandarea respectivă încă trebuie aplicate cu mai mare eficacitate. Prezenta recomandare menționează ca fiind încă necesare și elaborează în continuare acțiunile indicate prin recomandarea din 2004 a Comisiei, care rămâne un reper pentru administrațiile statelor membre responsabile cu transpunerea. Prezenta recomandare se bazează, de asemenea, pe Comunicările Comisiei „Către o Europă a rezultatelor – Aplicarea legislației comunitare” (7) și „Reexaminarea procesului Lamfalussy – Consolidarea convergenței practicilor de supraveghere prudențială” (8).

(11)

Monitorizarea pieței este necesară pentru a identifica sectoarele în care piețele nu funcționează în mod corespunzător pentru consumatori și întreprinderi, precum și pentru a concentra politicile privind piața unică în domeniile respective. Prin urmare, aceasta ar trebui să devină un element integrant al conceperii și monitorizării politicilor privind piața unică (de exemplu, prin intermediul tabloului de bord al piețelor de consum). Cooperarea dintre Comisie și autoritățile statelor membre în ceea ce privește activitățile în materie de monitorizare a pieței și colectare de date va îmbunătăți calitatea datelor și a analizei utilizate la nivel național și comunitar și va ajuta la realizarea unui consens în ceea ce privește aspectele pieței unice. Statele membre sunt încurajate să participe la exerciții de monitorizare a pieței desfășurate de Comisie și să desfășoare exerciții similare, adaptate la nevoile naționale specifice, la nivel național.

(12)

Diverse studii naționale au subliniat importanța formării în sprijinirea funcționarilor, inclusiv a judecătorilor, de la nivelul național, regional și local al administrației, în procesul de transpunere și aplicare corecte, precum și de garantare a respectării normelor privind piața unică. În acest context, este important să se garanteze că aceste norme, precum și impactul asupra competitivității externe a Comunității, în general, sunt întotdeauna luate în considerare la elaborarea legislației naționale. Importanța formării a fost confirmată, de asemenea, de un studiu și de o rezoluție recente privind rolul judecătorilor naționali emise de Parlamentul European și de rezoluția din 2005 a acestuia privind legislația în domeniul concurenței (9), precum și de o rezoluție recentă a Consiliului (10). Funcționarii ar trebui să beneficieze de îndrumare și în ceea ce privește dreptul comunitar, în general, și normele privind piața unică, în special.

(13)

Garantarea cu eficacitate a respectării normelor privind piața unică și măsurile adecvate pentru soluționarea problemelor întâmpinate de cetățeni și întreprinderi au o importanță majoră în a ajuta cetățenii și întreprinderile să beneficieze de libertățile garantate prin tratat. Pe baza cooperării deja realizate în domeniul rezolvării problemelor, în special prin SOLVIT (11), statele membre, cu sprijinul Comisiei, ar trebui să dezvolte capacitatea mecanismelor de soluționare a problemelor – fie în instanțele judecătorești naționale, fie prin mecanisme extrajudiciare – pentru a asigura o redresare eficace. Este important să se abordeze circumstanțele care au dat naștere diverselor probleme întâmpinate.

(14)

Monitorizarea și evaluarea cu regularitate a legislației naționale sunt importante, deoarece permit verificarea gradului de eficacitate a aplicării în practică a normelor privind piața unică și identificarea dispozițiilor care ar putea împiedica cetățenii și întreprinderile să beneficieze în totalitate de avantajele acestor norme. Asemenea exerciții ar trebui desfășurate mai sistematic în toate statele membre.

(15)

Recentele sondaje Eurobarometru (12) și solicitări adresate serviciilor Comisiei de informare și de soluționare a problemelor indică necesitatea furnizării mai multor informații cetățenilor și întreprinderilor cu privire la drepturile lor în cadrul pieței unice, pentru ca aceștia să își poată exercita aceste drepturi în practică. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile să obțină sprijin atunci când își exercită aceste drepturi. În acest scop, statele membre, cu sprijinul Comisiei și, atunci când este cazul, în colaborare cu părțile interesate, ar trebui să asigure furnizarea de informați practice și consultanță despre aspectele ce privesc cetățenii și întreprinderile care doresc să trăiască, să studieze, să muncească, să înființeze societăți sau să furnizeze bunuri ori servicii într-un alt stat membru.

(16)

Anexa la prezenta recomandare stabilește măsurile pe care statele membre ar putea să le ia pentru punerea în aplicare a acesteia și prezintă o listă a practicilor unor state membre, pe care se bazează aceste măsuri. Chiar dacă anumite măsuri pot, inițial, să implice costuri, se consideră că ele ar trebui să permită realizarea unor economii, de exemplu prin simplificarea practicilor administrative naționale, și ar trebui să ducă, pe termen lung, la o mai bună funcționare a pieței unice, aducând, astfel, beneficii consumatorilor și întreprinderilor.

(17)

Evoluția punerii în aplicare a prezentei recomandări ar trebui monitorizată printr-o strânsă cooperare între Comisie și statele membre, inclusiv prin discuții în cadrul Comitetului consultativ pentru piața internă (IMAC) pe baza criteriilor de referință și a indicatorilor. Pentru ca Comisia să poată realiza o evaluare privind efectele prezentei recomandări după patru ani de la publicarea acesteia în Jurnalul Oficial, statele membre trebuie să transmită Comisiei rapoarte cu privire la acțiunile întreprinse în vederea punerii în aplicare a prezentei recomandări după trei ani de la publicarea ei în Jurnalul Oficial,

RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE:

1.

Să asigure și să consolideze o funcție de coordonare a pieței unice, în vederea promovării coordonării eficiente în cadrul autorităților responsabile de aspectele legate de piața unică și între acestea, la nivel național, regional și local, și să acționeze ca punct de referință pentru piața unică în cadrul administrației.

2.

Să faciliteze cooperarea activă dintre autoritățile administrative responsabile de aspectele legate de piața unică din diferitele state membre și cu Comisia prin alocarea de resurse suficiente.

3.

Să ia toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți transpunerea directivelor care privesc piața unică.

4.

Să sprijine acțiunile Comisiei în materie de monitorizare a pieței și colectarea de date aferentă, contribuind în mod activ la exercițiul desfășurat la nivel comunitar și, dacă este necesar, luând în calcul exerciții similare la nivel național.

5.

Să se asigure că autoritățile și funcționarii naționali dețin suficiente cunoștințe de drept comunitar, în general, și privind normele pieței unice, în special, pentru a aplica în mod eficient normele privind piața unică și, dacă este cazul, să țină cont de aceste norme la elaborarea și introducerea unei noi legislații naționale.

6.

Să faciliteze și să încurajeze soluționarea promptă și eficientă a problemelor întâmpinate de cetățeni și întreprinderi în exercitarea drepturilor lor în cadrul pieței unice, luând, în general, măsuri pentru a îmbunătăți garantarea respectării normelor privind piața unică și, în special, asigurându-se că magistrații posedă suficiente cunoștințe de drept comunitar, inclusiv normele privind piața unică, precum și asigurând un sprijin suficient mecanismelor de soluționare a problemelor.

7.

Să efectueze evaluări periodice ale legislației naționale pentru a garanta respectarea deplină a normelor privind piața unică și, la realizarea acestui lucru, să examineze utilizarea de scutiri sau derogări prevăzute de normele existente privind piața unică.

8.

Să îmbunătățească furnizarea de informații practice cu privire la aspecte din domeniul pieței unice către întreprinderi și cetățeni.

9.

Să analizeze măsurile și practicile prevăzute în anexă și, în funcție de propriile tradiții instituționale naționale, să adopte acele practici care vor conduce sau se estimează că vor conduce la o îmbunătățire a funcționării pieței unice și care sunt cele mai adecvate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări.

10.

Să coopereze cu Comisia și cu alte state membre în privința monitorizării punerii în aplicare a prezentei recomandări, să informeze periodic Comisia cu privire la acțiunile întreprinse în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări și să furnizeze Comisiei un raport final după trei ani de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial.

Adoptată la Bruxelles, 29 iunie 2009.

Pentru Comisie

Charlie McCREEVY

Membru al Comisiei


(1)  COM(2007) 724 final, 20.11.2007.

(2)  PIB-ul Comunității a crescut cu 2,15 % și au fost create 2,75 milioane de locuri de muncă noi în perioada 1992-2006, iar comerțul intracomunitar a crescut cu 30 % între 1995 și 2005 [SEC(2007) 1521, 20.11.2007].

(3)  Documentul de lucru al Comisiei privind instrumentele pentru o politică modernizată a pieței unice [SEC(2007) 1518, 20.11.2007].

(4)  Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase.

(5)  Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje.

(6)  JO L 98, 16.4.2005, p. 47.

(7)  COM(2007) 502 final, 5.9.2007.

(8)  COM(2007) 727 final, 20.11.2007.

(9)  Rezoluția PE privind rolul judecătorului național în sistemul juridic al Uniunii Europene (INI/2007/2027, 9.7.2008); Rezoluția PE asupra raportului Comisiei cu privire la politica în domeniul concurenței 2004 (INI/2005/2209, 20.3.2006).

(10)  Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului 14757 din 28 octombrie 2008.

(11)  Comunicarea Comisiei „Soluționarea eficientă a problemelor în cadrul pieței interne (SOLVIT)”, [COM(2001) 702 final, 27.11.2001].

(12)  http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/index_en.htm#061204


ANEXĂ

Măsuri și practici pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice

1.   MĂSURI PENTRU ASIGURAREA UNEI MAI BUNE COORDONĂRI ÎN PRIVINȚA ASPECTELOR LEGATE DE PIAȚA UNICĂ

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să atribuie unei autorități noi sau existente din cadrul administrației naționale responsabilitatea coordonării aspectelor legate de piața unică;

(b)

să asigure coordonarea dintre ministerele și agențiile guvernamentale în ceea ce privește aspectele legate de piața unică;

(c)

să asigure coordonarea dintre ministerele și agențiile guvernamentale, pe de o parte, și dintre autoritățile regionale și locale, pe de altă parte, precum și dintre autoritățile regionale și, respectiv, cele locale;

(d)

să se asigure că ministerele și agențiile guvernamentale relevante, precum și alte instituții țin seama de normele privind piața unică;

(e)

să aibă în vedere reunirea în cadrul unei singure autorități a responsabilităților pentru o serie de activități legate de piața unică, ținând seama de organizarea administrației naționale;

(f)

să planifice, să monitorizeze și să evalueze implementarea prezentei recomandări.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Responsabilitatea pentru coordonare în privința aspectelor legate de piața unică

Unele organisme guvernamentale se apropie deja de exercitarea unei funcții de coordonare în domeniul pieței unice. Ele colaborează strâns cu alte autorități în ceea ce privește aspecte legate de piața unică, asigură compatibilitatea legislației naționale cu normele privind piața unică și sunt responsabile pentru o serie de activități în domeniul pieței unice.

Cooperarea interministerială

Grupurile interministeriale de lucru pe aspecte din domeniul pieței unice reunesc reprezentanți ai autorităților relevante.

Coordonarea pe verticală

Există rețele speciale, de exemplu în domeniul achizițiilor publice sau al supravegherii pieței, care asigură legătura între autoritățile regionale și cele locale. Aceste rețele dispun de baze de date sau site-uri web comune.

Reprezentanții regionali și locali sunt implicați, în privința subiectelor de care sunt interesați, în activitatea grupurilor interministeriale.

Vizibilitate politică

Au loc periodic discuții la nivel politic privind aspecte legate de piața unică, de exemplu în subcomisiile consiliului național de miniștri.

Parlamentul național este implicat activ în analizarea aspectelor legate de piața unică, de exemplu prin pregătirea de rapoarte sau realizarea de anchete asupra acestor aspecte.

Armonizarea legislației

Un organism guvernamental asigură compatibilitatea legislației naționale cu normele privind piața unică, între altele prin examinarea proiectelor legislative naționale.

Reunirea activităților privind piața unică

Anumite organisme guvernamentale sunt responsabile pentru o serie de activități legate de piața unică, precum SOLVIT, IMI, notificările în temeiul Directivei 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) și al Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (2), coordonarea înființării ghișeelor unice, conform pachetului bunuri.

2.   MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A COOPERĂRII DINTRE STATELE MEMBRE ȘI CU COMISIA

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să asigure în mod permanent: cursuri relevante de limbă, IT și alte tipuri de formare și să crească gradul de conștientizare cu privire la rețelele existente și la normele relevante de protecție a datelor, să asigure funcționalitatea deplină a rețelelor comunitare la nivel național [de exemplu, sistemul de informare al pieței interne (IMI), RAPEX, SARAF, rețelele dedicate cooperării în materie de protecție a consumatorului și altele];

(b)

să organizeze – de exemplu, prin intermediul rețelelor existente – schimburi de funcționari responsabili de aspectele privind piața unică între administrațiile naționale;

(c)

să se asigure că această cooperare activă între autoritățile responsabile de aspectele privind piața unică din diferite state membre face parte din cultura administrativă națională;

(d)

să ia măsuri organizatorice pentru a se asigura că pot răspunde cu promptitudine solicitărilor de informații din partea Comisiei, cu privire la aplicarea normelor privind piața unică la nivel național și, în special, în contextul proiectului pilot al UE (3) și al procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Cooperarea dintre autoritățile naționale

Există o cooperare strânsă între țările nordice și cele baltice în ceea ce privește supravegherea pieței, implementarea Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (4) și alte aspecte privind piața unică.

Există o cooperare între autoritățile naționale în domeniul achizițiilor publice (de exemplu prin rețeaua de achiziții publice) și al supravegherii pieței. Autoritățile naționale în domeniul supravegherii pieței în ceea ce privește siguranța produselor (nealimentare) pentru consumatori cooperează îndeaproape prin intermediul rețelei PROSAFE, iar sistemul ICSMS facilitează supravegherea pieței în ceea ce privește produsele tehnice.

Schimburi administrative

Autoritățile naționale în domeniul concurenței sunt implicate în schimburile de funcționari naționali în cadrul Rețelei Europene de Concurență.

Mai multe autorități naționale în domeniul supravegherii pieței și autorități responsabile de punerea în aplicare a legislației privind protecția consumatorului participă la schimburi de funcționari, în cadrul rețelei dedicate protecției consumatorului în conformitate cu Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) și cu Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Sprijin financiar și sprijin în domeniul resurselor umane

Au fost desemnate echipe separate pentru înființarea rețelei de informare a pieței interne (IMI), cărora li s-au acordat suficiente resurse umane și financiare pentru dezvoltarea IMI în cadrul statului membru în cauză.

Formare

Reprezentanții autorităților naționale, după participarea la cursurile de formare ale Comisiei, formează alți membri ai rețelei IMI la nivel național. Această practică funcționează cel mai bine atunci când activitatea de predare este inclusă în fișa postului acestor funcționari.

3.   MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A TRANSPUNERII NORMELOR PRIVIND PIAȚA UNICĂ

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să se pregătească din timp și în mod eficace pentru transpunerea, aplicarea și garantarea respectării la nivel național a directivelor privind piața unică;

(b)

să se asigure că toți funcționarii în discuție cooperează îndeaproape între ei și să faciliteze implicarea funcționarilor responsabili de transpunerea și aplicarea unei directive la nivel național și în negocierile privind respectiva directivă;

(c)

să îmbunătățească cooperarea dintre administrația națională și parlamentele naționale și regionale responsabile și dintre autoritățile regionale și locale implicate în transpunere și să pună la dispoziția acestora, atunci când este necesar, toate informațiile relevante referitoare la negocieri și la procesul de transpunere;

(d)

să furnizeze părților interesate, pe perioada procesului de transpunere, atunci când este util, informații în legătură cu propunerile legislative privind piața unică ce ar putea prezenta interes pentru întreprinderi și pentru cetățeni;

(e)

să evite adăugarea unor dispoziții suplimentare care nu sunt necesare pentru transpunerea unei directive (7);

(f)

să faciliteze dialogul cu Comisia referitor la transpunerea directivelor privind piața unică utilizând diverse mijloace, cum ar fi tabelele de corespondență, care au ca scop creșterea transparenței și utilizarea mai ușoară a legislației naționale.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Pregătirea din timp

Evaluările impactului la nivel național sunt efectuate atunci când o directivă este propusă de Comisie. Acestea includ o analiză detaliată a impactului pentru statul membru în cauză și a posibilelor implicații ale transpunerii sau aplicării. Aceste evaluări sunt actualizate pe parcursul procesului de transpunere.

Continuitatea

Este asigurată o strânsă cooperare între funcționarii implicați în negocierea, transpunerea și garantarea respectării directivelor. Necesitatea acestei continuități este subliniată în orientările naționale privind transpunerea.

Cooperarea cu parlamentele

Într-o fază prealabilă, apoi în mod periodic sunt transmise parlamentelor naționale informații cu privire la evoluția transpunerii directivelor comunitare, între altele prin intermediul unui tablou de bord trimestrial privind transpunerea.

Cooperarea cu autoritățile regionale și locale

Funcționarii autorităților regionale sau responsabile sunt implicați în activitatea grupurilor interministeriale de coordonare a transpunerii.

Se organizează cursuri de formare și conferințe având ca temă procesul de transpunere, pentru administrația publică de la toate nivelurile și pentru ONG-uri.

Comunicarea cu părțile interesate

Publicul are acces la o bază de date simplificată privind transpunerea, prin Internet. Informațiile referitoare la evoluția procesului de transpunere sunt disponibile pe site-urile web ale ministerelor, iar o listă a directivelor care nu au fost transpuse la timp este publicată pe Internet.

Autoritățile naționale sunt obligate să elaboreze orientări pentru cetățeni în legătură cu noile legi de transpunere cu cel puțin 12 săptămâni înainte de intrarea în vigoare a acestora.

Evitarea „cerințelor suplimentare care nu sunt necesare”

Există proceduri specifice pentru gestionarea și controlul riscului ca anumite măsuri care, în mod evident, nu sunt necesare să fie adăugate atunci când sunt transpuse directivele; de exemplu, o comisie guvernamentală desemnată efectuează o verificare sistematică a proiectelor naționale de transpunere care depășesc cerințele directivelor.

Tabele de corespondență

Tabelele de corespondență sunt utilizate în scop informativ și pentru verificare.

4.   MĂSURI PENTRU O MAI BUNĂ MONITORIZARE A PIEȚELOR ȘI A SECTOARELOR PENTRU IDENTIFICAREA UNOR POSIBILE DISFUNCȚIONALITĂȚI ALE PIEȚEI

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să colecteze informații calitative și cantitative cu privire la piețele sau sectoarele monitorizate, de exemplu din analize ale pieței realizate de cadre universitare, consultanți sau părți interesate sau din date colectate de birourile naționale de statistică și de organismele care soluționează plângerile;

(b)

să identifice surse locale de informare și să faciliteze angajarea părților interesate de pe plan local în procesul de monitorizare a pieței; de exemplu, prin organizarea unor consultări sau reuniuni locale între Comisie și principalele părți interesate de pe plan local;

(c)

să ia parte la activitatea de monitorizare în ceea ce privește aspecte specifice, precum analiza concurențială, evaluări ale reglementărilor sau colectarea de date pentru măsurarea modului de funcționare a piețelor în raport cu consumatorii (de exemplu, prin colectarea în mod regulat a prețurilor medii ale produselor de consum și ale serviciilor comparabile, prin clasificarea plângerilor din partea consumatorilor și elaborarea unor indicatori adecvați pentru a măsura calitatea punerii în aplicare).

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Colectarea informațiilor

Statele membre furnizează Comisiei informații cu privire la piețele sau sectoarele monitorizate (de exemplu, în contextul exercițiului de monitorizare a pieței în ceea ce privește comerțul cu amănuntul).

Aspecte specifice de monitorizare

Monitorizarea se efectuează, de asemenea, din perspectiva consumatorului (de exemplu, se publică anual un indice al situației consumatorilor, care compară între ele 57 de piețe, iar metodologia acestuia a fost preluată de alte state membre) sau a concurenței (de exemplu, monitorizarea unui sector național al comerțului cu amănuntul din perspectiva concurenței).

Monitorizarea la nivel național

S-a realizat un exercițiu pilot de verificare în strânsă cooperare cu Comisia, pentru a se vedea dacă metodologia acesteia ar putea fi folosită la nivel de țară și pentru a oferi o orientare pentru alte analize mai detaliate în statele membre.

5.   MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A APLICĂRII NORMELOR PRIVIND PIAȚA UNICĂ

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri în ceea ce privește funcționarii responsabili pentru aplicarea normelor privind piața unică:

(a)

să asigure formarea în domeniul dreptului comunitar, în general, și, în special, în ceea ce privește normele privind piața unică la angajare;

(b)

să introducă programe de formare continuă la locul de muncă în domeniul dreptului comunitar, în general, și al normelor privind piața unică, în special;

(c)

să ofere orientări practice și consiliere în ceea ce privește normele privind piața unică și aplicarea acestora.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Formarea

Se organizează cursuri obligatorii de formare în domeniul dreptului comunitar pentru funcționari; de exemplu, dreptul comunitar este o parte obligatorie a fazei de pregătire pentru accesul la o carieră în administrația publică. Se organizează seminare obligatorii având ca temă probleme de administrație publică, inclusiv o introducere pe tema aspectelor comunitare.

Formarea continuă la locul de muncă

Formarea în domeniul aspectelor comunitare și al celor legate de piața unică este organizată prin module de formare online; sunt elaborate buletine informative regulate; au loc conferințe sau sesiuni de formare periodice în cadrul administrației naționale.

Există programe de formare specifice pentru funcționari în domeniul pieței interne.

Orientări practice și consiliere

Un ghid specific în domeniul pieței interne vine în ajutorul funcționarilor naționali pentru ca aceștia să își poată îmbunătăți cunoștințele și competențele; sunt elaborate și orientări detaliate în ceea ce privește recunoașterea reciprocă, în urma adoptării pachetului bunuri.

Un serviciu de asistență desemnat răspunde întrebărilor funcționarilor referitoare la piața unică.

Pe site-urile web ale ministerelor naționale este publicat un ghid explicativ privind modul de înțelegere și interpretare a unui act legislativ cu scopul de a furniza informații specifice referitoare la aplicare.

Învățământul și testarea în domeniul dreptului comunitar și al normelor privind piața unică

Dreptul comunitar este o parte obligatorie a învățământului juridic.

Pentru a ocupa un post în administrația publică, funcționarii sunt obligați să susțină un examen de cunoștințe în domeniul dreptului comunitar și al normelor privind piața unică.

6.   MĂSURI DE CONSOLIDARE A PUNERII ÎN APLICARE A NORMELOR PRIVIND PIAȚA UNICĂ ȘI DE PROMOVARE A MECANISMELOR DE SOLUȚIONARE A PROBLEMELOR

(1)   Mecanisme extrajudiciare de soluționare a problemelor

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să se asigure că cetățenii și întreprinderile dispun de proceduri transparente, simple și necostisitoare pentru soluționarea alternativă a litigiilor (SAL);

(b)

să participe și să contribuie în mod activ – în special prin asigurarea de resurse suficiente – la funcționarea și dezvoltarea în continuare a mecanismelor de soluționare a problemelor la nivel comunitar, cum ar fi SOLVIT și proiectul pilot al UE;

(c)

să furnizeze suficiente informații cetățenilor și întreprinderilor – pe site-urile web care privesc piața unică – cu privire la mecanismele existente de soluționare a problemelor la nivel național și comunitar;

(d)

să analizeze cauzele aflate la originea problemelor care determină utilizarea mecanismelor de soluționare a problemelor.

(2)   Sistemul juridic național

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să asigure judecătorilor o formare de bază în domeniul dreptului comunitar, în general, și al normelor privind piața unică, în special, atunci când aceștia sunt angajați, precum și programe de formare continuă la locul de muncă, inclusiv prin Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (8), care organizează și finanțează schimbul de judecători;

(b)

să asigure accesul ușor la informații complete și actualizate cu privire la legislația comunitară în domeniul pieței unice și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, inclusiv prin viitorul portal comunitar e-justiție (9), care va pune la dispoziție „un ghișeu (electronic) unic” de informare în materie de justiție europeană și de acces la procedurile juridice europene;

(c)

să încurajeze instanțele judecătorești și tribunalele naționale să colecteze și să pună la dispoziție informații referitoare la hotărâri naționale importante în domeniul pieței unice, în special hotărârile naționale care aplică hotărârile preliminare ale Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Mecanisme SAL

Există o rețea a instanțelor judecătorești de drept civil de mici dimensiuni, destinată litigiilor mărunte, având ca scop pronunțarea hotărârilor într-o manieră mai promptă, mai eficientă și mai puțin costisitoare. Rețeaua include metode judiciare și extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

Participarea la mecanismele comunitare SAL

Atunci când cooperarea unei autorități naționale competente se dovedește nesatisfăcătoare, centrele SOLVIT înaintează cazul la un nivel superior din cadrul administrației, care acționează ca a doua instanță în vederea găsirii unei soluții.

Informații privind mecanismele SAL

SOLVIT este promovat prin cooperarea mai strânsă cu grupurile de părți interesate și prin transmiterea de fișe informative către acestea.

Formarea

Ministerul Justiției organizează cursuri de formare speciale pentru judecători în domeniul normelor privind piața unică.

Programele de formare în domeniul dreptului comunitar sunt obligatorii pentru judecătorii stagiari.

Accesul ușor la informații

O unitate specifică a unui minister național, specializată în normele privind piața unică, pregătește sinteze ale jurisprudenței comunitare pentru a fi utilizate în cadrul sistemului juridic.

Într-un buletin legislativ sunt publicate rezumate ale hotărârilor semnificative.

Informarea cu privire la hotărârile naționale importante în legătură cu aplicarea normelor privind piața unică

Instanțele naționale sunt obligate să raporteze hotărârile importante referitoare la dreptul comunitar și deciziile privind hotărârile preliminare. Aceste rapoarte sunt publicate într-un buletin informativ.

7.   MĂSURI DE PROMOVARE A EVALUĂRII PERIODICE A LEGISLAȚIEI NAȚIONALE

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să elaboreze o abordare sistematică privind monitorizarea și evaluarea legislației naționale de punere în aplicare a normelor privind piața unică pentru a identifica posibilele neconcordanțe în aplicarea acesteia, inclusiv prin consultare cu părțile interesate, feedback primit de la mecanismele existente de soluționare a problemelor etc.;

(b)

să revizuiască, atunci când este posibil, normele și practicile administrative naționale existente, pentru a identifica acele dispoziții care ar putea împiedica cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de oportunitățile pieței unice; și să adapteze cadrul de reglementare național atunci când este necesar;

(c)

să ia măsuri organizatorice pentru a asigura monitorizarea atentă a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene și, în acest context, să evalueze periodic compatibilitatea legislației naționale și a practicilor administrative cu normele privind piața unică.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Evaluarea punerii în aplicare

Se elaborează rapoarte de evaluare ex post a impactului și se efectuează audituri pentru monitorizarea punerii în aplicare a directivelor privind piața unică.

Se dezvoltă un proces sistematic de consultare a părților interesate pentru a discuta modul în care (și dacă) pachetele selectate de norme interdependente privind piața unică sunt puse în aplicare și impactul pe care acestea îl au asupra întreprinderilor și cetățenilor.

Examinarea normelor și procedurilor naționale

Se efectuează examinări cuprinzătoare ale legislației naționale în domeniul liberei circulații a mărfurilor și serviciilor.

Verificarea impactului hotărârilor preliminare ale Curții Europene de Justiție

Autoritățile naționale analizează sistematic dacă este necesară modificarea legislației naționale ca urmare a hotărârilor recente ale Curții de Justiție.

8.   MĂSURI VIZÂND MAI BUNA INFORMARE A CETĂȚENILOR ȘI A ÎNTREPRINDERILOR CU PRIVIRE LA DREPTURILE LOR PRIVIND PIAȚA UNICĂ

Statele membre sunt invitate să ia următoarele măsuri:

(a)

să promoveze și să sporească gradul de conștientizare în ceea ce privește serviciile de informare comunitare (10) în cadrul administrației naționale și în exterior, la nivel național, regional și local, în conformitate cu activitatea Comisiei, în special pentru serviciile comunitare de asistență pentru piața unică (SMAS);

(b)

să asigure o coordonare sporită între punctele naționale de contact responsabile pentru furnizarea de servicii de informare comunitare;

(c)

să pună la dispoziție informații de ordin practic cu privire la drepturile și obligațiile în cadrul pieței unice în alte limbi și să faciliteze accesul la acestea cu ajutorul unui site web, precum și să introducă referințe încrucișate clare între toate portalurile relevante naționale și comunitare care conțin informații referitoare la piața unică, în special prin portalul „Europa ta”;

(d)

să organizeze campanii și programe de informare privind avantajele și oportunitățile pieței unice.

Practici existente în unele state membre, care au legătură cu măsurile propuse

Promovarea serviciilor comunitare de informare

Informații specifice pentru grupurile cele mai relevante de părți interesate sunt furnizate prin intermediul internetului, al broșurilor, al pliantelor, al seminarelor și al campaniilor de sensibilizare.

Coordonarea serviciilor de informare comunitare la nivel național

Un grup de coordonare reunește punctele de contact Europe Direct, Rețeaua întreprinderilor europene, Eurojus, Centrul european al consumatorilor (ECC Net) și FIN-NET.

Informații ușor accesibile

O cantitate mare de informații și recomandări referitoare la piața unică pentru întreprinderile sau cetățenii străini, precum și pentru resortisanții care doresc să plece în străinătate este disponibilă pe portalurile orizontale e-guvernare, pe site-uri web naționale dedicate aspectelor comunitare sau pe site-uri web specifice dedicate întreprinderilor sau cetățenilor.

Este planificată o resursă națională de informare online privind piața unică. Aceasta ar urma să fie sponsorizată de o autoritate guvernamentală, iar întreținerea ei va fi asigurată de toate celelalte autorități interesate.

Campanii de informare

Este în curs de elaborare un program de informare privind piața unică, program care va include asigurarea de materiale pentru publicare, cursuri de formare și conferințe deschise pentru informarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la oportunitățile pieței unice.


(1)  Directiva din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (JO L 204, 21.7.1998, p. 37).

(2)  Regulamentul din 7 decembrie 1998 privind funcționarea pieței interne în legătură cu libera circulație a mărfurilor între statele membre (JO L 337, 12.12.1998, p. 8).

(3)  Faza de testate a proiectului „Pilot UE”, care are ca scop obținerea unor răspunsuri mai prompte la întrebările și plângerile privind interpretarea și punerea în aplicare corecte ale dreptului comunitar, printr-o metodă de lucru mai informală între Comisie și statele membre, a fost lansată în aprilie 2008 în 15 state membre.

(4)  JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(5)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(6)  JO L 364, 9.12.2004, p. 1.

(7)  Fără a aduce atingere transpunerii dispozițiilor de stabilire a cerințelor minime în directive, ca rezultat al competențelor partajate, în conformitate cu Tratatul CE (în special articolul 137 din tratat).

(8)  http://www.ejtn.net/www/en/html/index.htm

(9)  Portalul european e-justiție va fi lansat la 14 decembrie 2009.

(10)  Cum ar fi, între altele, Europe Direct, Serviciul de orientare pentru cetățeni, Europa ta, EURES, Centrele europene ale consumatorilor, Rețeaua întreprinderilor europene.


Rectificări

7.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 176/27


Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adaptările și măsurile tranzitorii necesare în sectorul agricol pentru aplicarea acordurilor încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay

( Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 349 din 31 decembrie 1994 )

(Ediția specială în limba română, capitolul 11, volumul 11, p. 55)

La pagina 121, anexa XII partea B punctul 3 articolul 3 alineatul (1) rândul al treilea:

în loc de:

„la rata taxei stabilită în articolul 10”,

se va citi:

„la rata taxei stabilită în Tariful vamal comun”.

La pagina 122, anexa XII partea B punctul 4 articolul 4 alineatul (3):

în loc de:

„(3)   Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 300 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export.”,

se va citi:

„(3)   Metoda de gestionare ține seama, după caz, de necesitățile de aprovizionare ale pieței comunitare și de necesitatea menținerii echilibrului acesteia și se poate baza pe metode utilizate în trecut pentru cote similare celor menționate la alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul Rundei Uruguay de negocieri comerciale multilaterale.”