I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

23.6.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 160/11

DECIZIA COMISIEI

din 21 octombrie 2008

privind ajutorul de stat C 44/07 (ex N 460/07) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea societății FagorBrandt

[notificată cu numărul C(2008) 5995]

(Numai textul în limba franceză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/485/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolele menționate anterior (1) și având în vedere aceste observații,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)	Prin scrisoarea din 6 august 2007, Franța a informat Comisia cu privire la ajutorul de restructurare în favoarea grupului FagorBrandt.

(2)	Prin scrisoarea din 10 octombrie 2007, Comisia a informat Franța cu privire la decizia de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE împotriva ajutorului în cauză.

(3)	Decizia Comisiei de a iniția procedura (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutorul în cauză.

(4)

Comisia a primit observații de la trei părți interesate, și anume din partea a doi dintre concurenți și a beneficiarului ajutorului. Electrolux și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din 14 decembrie 2007. În urma unei întâlniri cu serviciile Comisiei, care a avut loc la 20 februarie 2008, această societate a transmis observații suplimentare prin scrisorile din 26 februarie 2008 și din 12 martie 2008. Un concurent care dorește să își păstreze anonimatul și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din 17 decembrie 2007 (3). FagorBrandt și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din 17 decembrie 2007. Comisia a transmis toate aceste observații Franței prin scrisorile din 15 ianuarie 2008 și din 13 martie 2008, dându-i posibilitatea de a face comentarii pe marginea lor, și a primit observațiile Franței prin scrisoarea din 15 februarie 2008 și printr-un document prezentat cu ocazia reuniunii din 18 martie 2008 (a se vedea în continuare).

(5)

Prin scrisoarea din 13 noiembrie 2007, Franța a comunicat Comisiei observațiile sale cu privire la decizia de inițiere a procedurii. La 18 martie 2008 a avut loc o reuniune între serviciile Comisiei, autoritățile franceze și grupul FagorBrandt. În urma acestei reuniuni, autoritățile franceze au transmis informații prin scrisorile din 24 aprilie 2008 și din 7 mai 2008. La 12 iunie 2008, a avut loc o a doua întrevedere, în urma căreia autoritățile franceze au comunicat informații prin scrisoarea din 9 iulie 2008. La 15 iulie 2008, Comisia a solicitat informații suplimentare, furnizate de autoritățile franceze la 16 iulie 2008.

2. DESCRIERE

(6)	Ajutorul în cauză este un ajutor de restructurare. Suma prevăzută a ajutorului este de 31 de milioane de euro și este furnizată de Ministerul Economiei, Finanțelor și Muncii din Franța.

(7)

Beneficiarul ajutorului este societatea FagorBrandt S.A., care deține mai multe filiale în cadrul cărora se desfășoară activitățile de producție și de comercializare. Acest grup (denumit în continuare „FagorBrandt”) aparține indirect societății Fagor Electrodomésticos S. Coop (denumită în continuare „Fagor”), o cooperativă de drept spaniol. Capitalul acestei societăți cooperative este repartizat între aproximativ 3 500 de membri (salariați-asociați), din care niciunul nu poate deține mai mult de 25 % din capitalul cooperativei.

(8)	La rândul său, Fagor face parte dintr-un grup de cooperative, Mondragón Corporación Cooperativa (denumită în continuare „MCC”), în cadrul căreia fiecare cooperativă își păstrează autonomia juridică și financiară. Fagor aparține diviziei „Gospodărie” din cadrul grupului sectorial „Industrie” al MCC.

(9)

FagorBrandt a realizat o cifră de afaceri de 903 milioane euro în 2007. Este prezentă în toate ramurile de activitate din sectorul de electrocasnice mari, acoperind trei categorii largi de aparate pentru: spălat (mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe, uscătoare de rufe, mașini de spălat cu uscător), răcit (frigidere, lăzi și vitrine frigorifice) și gătit (cuptoare tradiționale, cu microunde, aragazuri, plite, hote).

(10)	În secțiunea 2.1 a deciziei de inițiere a procedurii, Comisia a furnizat mai multe informații cu privire la beneficiar și a explicat motivele dificultăților acestuia.

3. MOTIVE CARE AU CONDUS LA INIȚIEREA PROCEDURII

(11)

Comisia și-a exprimat rezervele, invocând următoarele cinci motive: (i) riscul de eludare a interzicerii ajutorului de restructurare pentru întreprinderile nou înființate; (ii) riscul de eludare a obligației de rambursare a ajutorului incompatibil; (iii) rezerve în ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a societății; (iv) insuficiența măsurilor compensatorii; (v) rezerve față de limitarea ajutorului la minimul necesar și, în special, față de contribuția beneficiarului.

3.1. Riscul de eludare a interzicerii ajutorului de restructurare pentru întreprinderile nou înființate

(12)

FagorBrandt a fost creată în ianuarie 2002, fiind, potrivit punctului 12 din Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurare întreprinderilor aflate în dificultate (denumite în continuare „orientările privind restructurarea”) (4) o întreprindere nou-înființată până în luna ianuarie 2005, adică la trei ani de la constituire. Acest lucru înseamnă că, atât atunci când societatea a beneficiat de scutirea fiscală prevăzută la articolul 44f din Codul fiscal general (Code général des impôts) (denumit în continuare „ajutor acordat în baza articolului 44f”), cât și atunci când, în luna decembrie 2003, Comisia a declarat acest ajutor ca fiind incompatibil și a ordonat recuperarea acestuia (5), FagorBrandt era o întreprindere nou-înființată. Conform punctului 12 din orientările privind restructurarea, societatea nu era, așadar, eligibilă pentru un ajutor de restructurare. În consecință, faptul că Franța a întârziat să recupereze ajutorul declarat incompatibil în decembrie 2003 până în momentul în care societatea nu mai putea fi considerată o întreprindere nou-înființată și devenea astfel eligibilă pentru primirea de ajutoare de restructurare ar putea constitui o eludare a interdicției prevăzute la punctul 12 din orientările privind restructurarea.

3.2. Riscul de eludare a obligației de rambursare a ajutorului incompatibil

(13)

Observând că ajutorul notificat pare că servește, în mare parte, finanțării rambursării ajutorului acordat în baza articolului 44f, Comisia și-a exprimat îngrijorarea că ajutorul notificat constituie o eludare a obligației de rambursare a acestui ajutor incompatibil, ceea ce face ca recuperarea să fie nulă și neavenită.

3.3. Rezerve cu privire la viabilitatea pe termen lung a societății

(14)

În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung a societății, Comisia și-a exprimat două rezerve. Pe de o parte, observând că cifra de afaceri estimată pentru 2007 a crescut cu aproximativ 20 % față de cea din anul precedent, Comisia a întrebat pe ce elemente se bazează această previzionare. Pe de altă parte, Comisia a remarcat că planul de restructurare nu indică modul în care FagorBrandt are de gând să asigure rambursarea ajutorului incompatibil primit de filiala sa din Italia.

3.4. Insuficiența măsurilor compensatorii

(15)

Comisia și-a exprimat, de asemenea, rezervele cu privire la faptul că lipsa punerii în aplicare a unor măsuri compensatorii suplimentare celor deja introduse în cadrul planului de restructurare ar putea fi acceptabilă. Comisia a amintit că:

(i)	Orientările privind restructurarea (punctele 38-41) obligă beneficiarii care îndeplinesc criteriul de „întreprindere mare” să instituie măsuri compensatorii;

(ii)	pe de o parte, în absența ajutorului, FagorBrandt ar ieși de pe piață, iar, pe de altă parte, concurenții săi sunt, în principal, societăți europene. Prin urmare, dispariția FagorBrandt ar permite concurenților europeni să își mărească vânzările și producția în mod semnificativ;

(iii)

se pare că ansamblul de măsuri deja puse în aplicare nu pot fi luate în considerare ca măsuri compensatorii, potrivit punctului 40 din orientările privind restructurarea;

(iv)	în cele din urmă, Comisia a subliniat faptul că orientările în vigoare în momentul examinării cazurilor Bull (6) și Euromoteurs (7) invocate de Franța nu impuneau aplicarea unor măsuri compensatorii. De asemenea, Comisia a evidențiat și alte diferențe majore între aceste cazuri și cazul de față.

3.5. Rezerve cu privire la contribuția beneficiarului

(16)

În cele din urmă, Comisia și-a exprimat rezervele cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolele 43 și 44 din orientările privind restructurarea. Pe de o parte, autoritățile franceze nu au inclus rambursarea ajutorului acordat în baza articolului 44f în costurile de restructurare și, pe de altă parte, acestea nu au explicat proveniența anumitor sume considerate ca „efort propriu al beneficiarului”.

4. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

4.1. Observațiile societății Electrolux

(17)

Electrolux arată că, pentru a răspunde provocărilor concurenței mondiale, a pus în aplicare planuri de restructurare majore și foarte costisitoare. Pentru a rămâne competitivă, societatea a fost obligată să ia măsuri drastice, precum închiderea a opt fabrici din Europa de Vest, a căror producție a fost în principal transferată către alte fabrici existente în Europa și către altele noi din Polonia și din Ungaria. Cea mai mare parte a întreprinderilor din sectorul „electrocasnicelor mari” au desfășurat astfel de operații de restructurare. În consecință, această întreprindere reclamă faptul că FagorBrandt ar putea primi o subvenție pentru a putea face față unei situații pe care celelalte societăți din sector trebuie să o gestioneze fără a primi vreun ajutor asemănător. Ajutorul ar denatura concurența în detrimentul altor societăți.

4.2. Observațiile celui de al doilea concurent

(18)

În primul rând, acest concurent, care dorește să își păstreze anonimatul, estimează că ajutorul planificat nu va permite restabilirea viabilității pe termen lung a societății. Acesta consideră că este necesară o reorganizare industrială substanțială pentru a asigura supraviețuirea societății. Însă tot acesta estimează că FagorBrandt nu va dispune de mijloacele pentru finanțarea investițiilor necesare. De asemenea, ajutorul nu va permite societății FagorBrandt să atingă dimensiunile necesare pentru a-și îmbunătăți poziția în cadrul negocierilor cu marii distribuitori care preferă furnizori cu o prezență mai importantă în Uniunea Europeană.

(19)	În al doilea rând, concurentul consideră că ajutorul nu este limitat la minimul necesar, deoarece FagorBrandt ar putea primi fondurile necesare restructurării sale de la acționarul său și de la cooperativa (respectiv MCC, din care face parte banca Caja Laboral) din care acesta din urmă face parte.

(20)

În al treilea rând, concurentul estimează că ajutorul este de natură să afecteze concurența și schimburile comerciale dintre statele membre. Pe de o parte, majoritatea societăților din sector desfășoară activități de producție în Europa și pot, așadar, să fie considerate europene. Societățile concurente din Asia și Turcia nu reprezintă o prezență semnificativă decât în cazul anumitor produse. Pe de altă parte, FagorBrandt este a cincea cea mai mare societate din sector la nivel european și deține o poziție solidă pe piața franceză, spaniolă și poloneză. Concurentul consideră în consecință că, în lipsa unor măsuri compensatorii, ajutorul nu ar putea fi declarat compatibil de către Comisie.

(21)

În al patrulea rând, acordarea de ajutoare ilegale în trecut de către Franța și Italia conduce la două concluzii: pe de o parte, dificultățile societății FagorBrandt sunt recurente, punându-se problema viabilității acesteia; pe de altă parte, ajutorul notificat va servi, probabil, la rambursarea ajutoarelor ilegale, eludând astfel obligația de rambursare.

4.3. Observațiile societății FagorBrandt

(22)	Observațiile societății FagorBrandt sunt similare cu cele ale autorităților franceze, prezentate în rezumat în continuare.

5. OBSERVAȚIILE FRANȚEI

5.1. Observațiile Franței cu privire la decizia de inițiere a procedurii

(23)

În ceea ce privește posibila eludare a interdicției ajutoarelor de restructurare pentru întreprinderile nou-înființate, autoritățile franceze nu contestă că FagorBrandt trebuie considerată „întreprindere nou înființată” pe durata celor trei ani de la înființarea acesteia, în conformitate cu punctul 12 din orientările privind restructurarea. Totuși, autoritățile franceze observă că problema unui posibil ajutor de restructurare în favoarea FagorBrandt nu s-a pus decât în cursul anului 2006, ca urmare a dificultăților cu care societatea s-a confruntat începând cu anul 2004 și ținând cont de degradarea situației sale financiare începând din 2005, respectiv pe parcursul celui de-al cincilea an de funcționare. Cu alte cuvinte, societatea nu avea motive să solicite un ajutor de restructurare înainte de a se afla într-o situație care să justifice acest ajutor, respectiv în 2006. În consecință, problema unei eventuale eludări a regulii celor „trei ani” nu se aplică.

(24)

În ceea ce privește posibilitatea ca ajutorul notificat să facă nulă și neavenită obligația de rambursare, Franța amintește că societatea nu se află în dificultate numai pentru că a trebui să ramburseze ajutorul. Dificultățile financiare au început de fapt din anul 2004, iar situația s-a degradat considerabil în 2005 și 2006. Conform concluziilor Comisiei din decizia de inițiere a procedurii, societatea se află într-adevăr în dificultate în sensul orientărilor privind restructurarea. Franța conchide că întreprinderea este, din acest motiv, eligibilă pentru a primi un ajutor de restructurare dacă celelalte condiții ale unui asemenea ajutor sunt, de asemenea, îndeplinite. Întrebarea dacă societatea ar putea sau nu să depășească dificultățile din 2007 sau 2008 dacă nu ar trebui să ramburseze ajutorul este fără obiect, deoarece rambursarea ajutorului este obligatorie încă din momentul deciziei negative adoptate de Comisie în 2003 cu privire la schema de ajutor care face obiectul articolului 44f. Așadar, acumularea dificultăților financiare este cea care justifică solicitarea ajutorului, aceste dificultăți fiind cauzate de costurile de restructurare deja suportate de întreprindere, de nefinalizarea restructurării, dar și de toate celelalte cheltuieli de care aceasta trebuie să țină cont, inclusiv rambursarea ajutorului.

(25)

În ceea ce privește restabilirea viabilității pe termen lung și cele două rezerve exprimate în decizia de inițiere, autoritățile franceze remarcă următoarele elemente. Referitor la previzionarea unei creșteri cu 20 % a cifrei de afaceri pentru anul 2007 în comparație cu exercițiul financiar 2006, aceasta poate fi în principal explicată prin modificarea sferei de activitate a societății FagorBrandt, survenită în 2006. În ceea ce privește neluarea în considerare a rambursării ajutorului ilegal primit de filiala sa italiană (acordat în cadrul preluării de către Brandt Italia a activităților din sectorul de aparate electrocasnice ale Ocean Spa), autoritățile franceze arată că rambursarea nu ar trebui să afecteze viabilitatea întreprinderii, ținând cont de faptul că suma pe care trebuie să o plătească în ultimă instanță Brandt Italia ar trebui să fie mai mică de [< 1 milion] (8) de euro, soldul fiind suportat de către vânzătorul activităților respective.

(26)

În ceea ce privește lipsa măsurilor compensatorii, Franța reia ideea că societatea a cedat deja, în 2004, societatea Brandt Components (fabrica din Nevers). Pe de altă parte, societatea și-a redus capacitatea de producție, sistând producția de lăzi frigorifice și de cuptoare cu microunde neîncastrabile. Autoritățile franceze amintesc, de asemenea, că ajutorul a creat o denaturare foarte mică, ceea ce reduce necesitatea măsurilor compensatorii. Într-adevăr, FagorBrandt deține [0-5] % din cota de piață la nivel european, ceea ce înseamnă foarte puțin în comparație cu principalii săi concurenți. Autoritățile franceze consideră, de altfel, că prezența pe piață a societății permite evitarea situațiilor de oligopol. În cursul procedurii de investigație formală, autoritățile franceze au propus punerea în aplicare a unor măsuri compensatorii suplimentare.

(27)

În ceea ce privește rezervele exprimate de Comisie față de limitarea ajutorului la minimul necesar și față de contribuția proprie a beneficiarului, autoritățile franceze remarcă următoarele elemente. Referitor la neluarea în considerare a rambursării ajutorului în costurile de restructurare, ele arată că rambursarea unui ajutor incompatibil nu poate fi considerată, a priori, drept costuri de restructurare. Referitor la „efortul propriu al beneficiarului”, astfel cum este numit în notificare, autoritățile franceze arată că acesta se referă la împrumuturi bancare.

5.2. Comentariile Franței cu privire la observațiile părților interesate

(28)

În ceea ce privește comentariile societății Electrolux, Franța subliniază că măsurile de restructurare adoptate de Electrolux și de alți concurenți nu au avut ca scop restabilirea unei situații economice dificile, ci consolidarea poziției pe piața de aparate electrocasnice mari. În consecință, Franța consideră că situațiile respective nu sunt comparabile pentru FagorBrandt și concurenții săi care, în orice caz, dispun de mijloace financiare mult superioare, dată fiind dimensiunea mult mai mare.

(29)

În ceea ce privește comentariile legate de viabilitatea pe termen lung a FagorBrandt, formulate de societatea care și-a păstrat anonimatul, autoritățile franceze subliniază, în primul rând, că FagorBrandt a luat măsuri menite, în primă instanță, să limiteze pierderile și să consolideze profitul, astfel încât să poată obține, ulterior, o poziție mai bună pe piață, în special prin dezvoltarea […]. În plus, autoritățile franceze estimează că societatea FagorBrandt va continua să dispună de reale capacități de cercetare și dezvoltare (C & D) „care să îi permită să introducă pe piață produse inovatoare cu valoare adăugată ridicată”.

(30)

În ceea ce privește afirmația că ajutorul nu se limitează la minimul necesar deoarece FagorBrandt ar fi putut obține fonduri de la acționarii săi, autoritățile franceze subliniază că MCC nu este o societate holding, ci o cooperativă. În cadrul acestei cooperative, fiecare societate, inclusiv Fagor sau banca Caja Laboral este independentă și se supune numai deciziilor propriilor lucrători-cooperatori, care sunt și proprietarii acesteia. FagorBrandt nu poate, așadar, să conteze decât pe susținerea financiară a Fagor, limitată la capacitățile actuale ale acesteia din urmă. Achiziția FagorBrandt a redus marja de manevră a Fagor din punct de vedere al fluxurilor de trezorerie, iar Fagor nu poate în prezent să accepte finanțări peste un anumit prag.

(31)

În al treilea rând, ca răspuns la presupusele efecte negative asupra concurenței, autoritățile franceze evidențiază unele contradicții în observațiile părții interesate care și-a păstrat anonimatul. Pe de o parte, aceasta afirmă că ajutorul ar afecta condițiile concurenței de pe piața europeană. Pe de altă parte, același anonim afirmă că FagorBrandt este o societate prea mică în comparație cu principalele societăți concurente, ceea ce îi pune în pericol viabilitatea. În plus, referitor la lipsa măsurilor compensatorii, autoritățile franceze amintesc că au pus deja în aplicare măsuri compensatorii valabile și că propun, de asemenea, punerea în aplicare a altora noi.

(32)

În al patrulea rând, ca răspuns la afirmațiile bazate pe acordarea anterioară a unor ajutoare ilegale de către Franța și Italia, Franța amintește că aceste ajutoare ilegale nu vizau un program de restructurare a societății, ci un sistem care să favorizeze menținerea locurilor de muncă pe teritoriul său. Pe de altă parte, Franța subliniază, pe baza informațiilor comunicate Comisiei la 17 decembrie 2007 de către societatea FagorBrandt, că nu există un raport real între valoarea ajutorului acordat (aproximativ 20 milioane euro ajutor net, după impozitare) și valoarea ajutorului incompatibil (aproximativ [25-30] milioane euro după calcularea dobânzii). În plus, cheltuielile de restructurare sunt evaluate la [50-90] milioane euro și deci sunt net superioare ajutorului de restructurare solicitat. În cele din urmă, autoritățile franceze amintesc caracterul fungibil al cheltuielilor.

(33)	În ceea ce privește comentariile transmise Comisiei de către societatea FagorBrandt, autoritățile franceze arată că nu pot decât să fie de acord cu aceste elemente de clarificare, cu atât mai mult cu cât ele vin în completarea propriilor lor observații.

6. EVALUAREA AJUTORULUI

6.1. Existența ajutorului în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE

(34)	În secțiunea 3.1 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a conchis că măsura constituia un ajutor în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Niciuna dintre părți nu a contestat această concluzie.

6.2. Temeiul juridic al evaluării

(35)	Articolul 87 alineatele (2) și (3) din tratat prevăd derogări de la incompatibilitatea generală specificată la alineatul (1) din același articol. Derogările prevăzute la articolul 87 alineatul (2) din tratat nu pot fi, în mod clar, aplicate cazului de față.

(36)

În ceea ce privește derogările prevăzute la articolul 87 alineatul (3) din tratat, Comisia observă că obiectivul ajutorului nefiind regional, iar derogarea de la același alineat litera (b) fiind, în mod clar, inaplicabilă, se aplică numai derogarea menționată la litera (c). Aceasta prevede autorizarea ajutoarelor de stat destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. În acest context, este cert că ajutoarele au fost acordate în scopul restabilirii viabilității pe termen lung a unei întreprinderi aflate în dificultate. Comisia a expus modul în care evaluează compatibilitatea unor asemenea ajutoare în orientările privind restructurarea. Așadar acestea din urmă vor servi drept temei juridic al evaluării. Comisia consideră că niciun alt cadru comunitar nu se poate aplica la cazul de față. De altfel, Franța nu a invocat nicio altă derogare de la tratat. În plus, niciuna dintre părțile interesate nu a criticat alegerea acestui temei juridic, care a fost deja anunțat în decizia de inițiere a procedurii.

6.3. Eligibilitatea întreprinderii pentru ajutoarele de restructurare

(37)	Pentru a beneficia de ajutor de restructurare, societatea trebuie, în primul rând, să poată fi considerată o societate aflată în dificultate, potrivit definiției din secțiunea 2.1 a orientărilor privind restructurarea.

(38)

La punctul 24 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a indicat că societatea părea a fi în dificultate în sensul punctului 11 din orientările privind restructurarea. La punctul 27 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a mai arătat că, potrivit punctului 13 din orientările privind restructurarea, dificultățile societății deveniseră prea mari pentru a putea fi finanțate de către acționarul său spaniol. Contrar acestei evaluări preliminare, concurentul care și-a păstrat anonimatul consideră că FagorBrandt ar putea obține de la Fagor și de la MCC sprijinul financiar necesar pentru a face față dificultăților. Prin urmare, se pune problema dacă evaluarea preliminară făcută în decizia de inițiere a procedurii trebuie modificată. Comisia remarcă faptul că acest concurent își bazează afirmația pe un articol din presă (9) care pare să indice că Fagor poate obține cu ușurință fonduri de pe piețele financiare. Totuși, Comisia remarcă faptul că acest articol datează din luna aprilie 2005 și că situația financiară a societății Fagor s-a degradat puternic ulterior acestei date. Autoritățile franceze reamintesc, în acest sens, că datoriile financiare ale Fagor (excluzând datoriile FagorBrandt) au […] (10) în 2005, mai ales după achiziția titlurilor FagorBrandt și în urma unor investiții industriale masive la Fagor. În plus, Fagor a infuzat capital în valoare de 26,9 milioane de euro în FagorBrandt în anul 2006. Toate aceste elemente aproape au epuizat capacitatea cooperativei de a-și achita datoriile, nivelul de îndatorare al acesteia depășind cu mult pragul general admis. Comisia estimează, așadar, că nu este necesară revizuirea evaluării făcute în decizia de inițiere privind eligibilitatea firmei în baza punctelor 11 și 13 din orientările privind restructurarea.

(39)

În ceea ce privește eligibilitatea societății în baza condițiilor definite în secțiunea 2.1 din orientările privind restructurarea, decizia de inițiere lasă loc unei singure rezerve, și anume o posibilă eludare a interdicției de a acorda ajutor de restructurare întreprinderilor nou înființate (a se vedea punctul 3 de mai sus, „Motive care au condus la inițierea procedurii”).

(40)

Comisia a analizat situația financiară a societății, prezentată în tabelul 1 de mai jos. Reiese clar că, pe durata primilor trei ani de funcționare, societatea, chiar dacă ar fi rambursat ajutorul acordat în baza articolului 44f, nu ar fi îndeplinit criteriile prevăzute la punctele 10 și 11 din orientările privind restructurarea pentru a putea fi considerată societate aflată în dificultate: în ceea ce privește punctul 10 din orientările privind restructurarea, rezultă că, chiar dacă ar fi rambursat ajutorul de 22,5 milioane de euro încă din 2004 (adică în lunile următoare deciziei finale negative a Comisiei), societatea nu ar fi pierdut nici măcar jumătate din capitalul său propriu în 2004. În ceea ce privește punctul 11 din orientările privind restructurarea, chiar dacă societatea ar fi rambursat ajutorul de 22,5 milioane de euro încă din 2004, aceasta nu ar fi cunoscut decât un singur an de pierderi (2004), ceea ce este insuficient pentru a fi considerată ca fiind în dificultate, potrivit acestui punct. Trebuie așadar, să se constate că dificultățile financiare ale grupului FagorBrandt s-au agravat începând cu anul 2005, astfel încât societatea poate fi considerată ca fiind în dificultate în sensul orientărilor privind restructurarea (adică o societate care, „fără o intervenție externă din partea autorităților publice”, se îndreaptă „către o moarte economică iminentă pe termen scurt sau mediu”) fără îndoială începând cu anul următor (ținând cont de obligația de rambursare a ajutorului acordat în baza articolul 44f) și în mod cert în 2007.

Tabelul 1

(milioane EUR)
	2002	2003	2004	2005	2006	2007
Cifra de afaceri	847,1	857,6	813,2	743,6	779,7	903,0
Marja brută	205,2	215,1	207,0	[…]	[…]	[…]
Rezultatul net al exercițiului	15,5	13,8	(3,6)	[…]	[…]	[…]
Capital propriu	69,8	83,4	79,8	[…]	[…]	[…]

(41)

De asemenea, Comisia a relevat că, în cursul primului trimestru al anului 2005, grupul Fagor a luat decizia de a cumpăra 90 % din acțiunile societății la prețul de [150-200] milioane de euro. Acest lucru arată că piața nu considera că societatea se afla în dificultate în sensul orientărilor privind restructurarea, adică o societate care, în lipsa unei intervenții din partea autorităților publice, se îndreaptă către o moarte economică iminentă, pe termen scurt sau mediu.

(42)

Potrivit celor enunțate anterior, Comisia estimează că societatea, constituită în ianuarie 2002, nu putea fi considerată ca fiind în dificultate în primii trei ani de funcționare, chiar dacă ar fi rambursat imediat ajutorul acordat în baza articolului 44f. Prin urmare, Comisia estimează că întârzierea Franței în a recupera ajutoarele acordate în baza articolului 44f până în ianuarie 2005 – adică la trei ani de la crearea societății FagorBrandt – nu a avut ca efect menținerea în viață, în mod artificial, a unei societăți care, altfel, ar fi ieșit de pe piață. Comisia estimează, de asemenea, că, în această perioadă, societatea nu a avut motive să solicite un ajutor de restructurare. În baza celor arătate anterior, Comisia consideră că amânarea de către Franța a recuperării ajutoarelor acordate în baza articolului 44f până în luna ianuarie 2005 nu constituie o eludare a interdicției de a acorda ajutor de restructurare în favoarea întreprinderilor nou-înființate, în sensul punctului 12 din orientările privind restructurarea.

(43)	În concluzie, rezervele în ceea ce privește eligibilitatea întreprinderii au fost înlăturate, iar Comisia estimează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 2.1 din orientările privind restructurarea.

6.4. Dispoziții privind beneficiarii ajutoarelor ilegale anterioare

(44)

În temeiul punctului 23 din orientările privind restructurarea și dat fiind că ajutorul notificat pare a servi, în principal, finanțării sumei necesare pentru rambursarea ajutoarelor acordate în baza articolului 44f, punctul 30 din decizia de inițiere a procedurii exprimă rezerve cu privire la faptul că ajutorul notificat constituie o eludare a obligației de rambursare și că face nulă și neavenită această obligație.

(45)	În evaluarea acestui aspect, Comisia a luat în considerare următoarele elemente.

(46)

În primul rând, potrivit unei jurisprudențe constante, rambursarea ajutoarelor incompatibile cu dobândă permite restabilirea situației anterioare acordării ajutorului și eliminarea, în acest fel, a denaturării concurenței pe care o provoacă. Prin urmare, în cazul de față, se presupune că rambursarea cu dobândă a ajutorului acordat în baza articolului 44f - care condiționează plata noului ajutor – restabilește situația anterioară acordării acestuia.

(47)

În al doilea rând, societatea este eligibilă pentru a beneficia de ajutoare de restructurare. Într-adevăr, în primul rând, dificultățile financiare ale societății nu provin, în principal, din rambursarea ajutorului incompatibil. Ele provin din alte surse, care sunt cauza pierderilor suportate începând cu anul 2004 (a se vedea tabelul 1 de mai sus). Rambursarea viitoare a ajutorului incompatibil nu va face decât să agraveze aceste dificultăți până la un punct în care societatea nu va mai putea să le facă față fără un ajutor din partea statului. În al doilea rând, a fost pus în aplicare un plan de restructurare a activităților, ale cărui costuri se ridică la [50-90] milioane de euro. Acest lucru arată că restructurarea operațională necesară pentru restabilirea rentabilității activităților presupune costuri foarte importante, mai importante decât rambursarea ajutorului acordat în baza articolului 44f, care se ridică la 22,5 milioane de euro, fără dobânzi. Aceste elemente demonstrează că societatea FagorBrandt este o firmă aflată în dificultate și a cărei existență este în pericol. Așadar, societatea poate, ca orice firmă aflată într-o asemenea situație, să beneficieze de ajutor de restructurare dacă îndeplinește și celelalte condiții prevăzute în orientările privind restructurarea.

(48)

În al treilea rând, în decizia sa din 1991 privind cazul Deggendorf (11), observând că „Ajutoarele acordate ilegal pe care Deggendorf refuză să le restituie din 1986 și ajutoarele noi […] ar avea ca efect cumulat obținerea de către această societate a unui avantaj excesiv și necuvenit, care ar aduce modificări condițiilor schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun”, Comisia a considerat noile ajutoare ca fiind compatibile, cu condiția ca „autoritățile […] să fie obligate să suspende plata ajutoarelor […] către societatea Deggendorf, atât timp cât acestea nu procedează la recuperarea ajutoarelor incompatibile […]”. În hotărârea sa din 15 mai 1997 (12), Curtea de Justiție a validat punctul de vedere al Comisiei. Ulterior, Comisia a adoptat mai multe decizii în care adoptă aceeași abordare, și anume, aceea de a considera un nou ajutor compatibil, impunând totodată suspendarea plății acestuia până la rambursarea ajutorului ilegal (13). Comisia observă că, în cazul de față, din momentul în care noul ajutor răspunde condițiilor prevăzute în orientările privind restructurarea, niciun element nu pare să se opună aplicării abordării Deggendorf, și anume de a considera noul ajutor compatibil, cu condiția ca plata acestuia să fie suspendată până la recuperarea ajutorului acordat în baza articolului 44f.

(49)	În baza considerațiilor anterioare, rezervele Comisiei au fost înlăturate.

(50)

În acest context Comisia dorește să facă următoarea precizare. Punctul 23 din orientările privind restructurarea obligă Comisia, în cadrul examinării unui ajutor de restructurare, „să ia în considerare, în primul rând, efectul cumulat al ajutorului anterior și al celui nou și, în al doilea rând, faptul că ajutorul anterior nu a fost rambursat.” Astfel cum se arată la nota de subsol corespunzătoare din orientările privind restructurarea, această dispoziție se bazează pe hotărârea Deggendorf menționată mai sus. În cazul de față, Franța s-a angajat să recupereze ajutorul acordat în baza articolului 44f înainte de a proceda la plata noului ajutor. În prezenta decizie, Comisia are obligația, în virtutea jurisprudenței Deggendorf citată anterior, să transforme acest angajament în condiție de compatibilitate a ajutorului notificat. În acest mod, Comisia se asigură că nu există un cumul între ajutorul anterior și noul ajutor și că ajutorul anterior este rambursat. Astfel, nu va mai fi necesar să se țină seama de efectul cumulat al ajutoarelor și nici de lipsa rambursării în restul evaluării noului ajutor.

6.5. Restabilirea viabilității întreprinderii

6.5.1. Perspectivele pieței și credibilitatea previziunilor incluse în planul de restructurare

(51)

În secțiunea 2.2 a deciziei de inițiere a procedurii, Comisia a descris principalele măsuri ale planului de restructurare (14). În secțiunea 3.3.3 din aceeași decizie, Comisia estima că acest plan părea să corespundă cerințelor prevăzute la punctele 35-37 din orientările privind restructurarea. Cu alte cuvinte, planul de restructurare pare să permită restabilirea viabilității pe termen lung a societății. În cadrul procedurii de investigație formală încheiată prin prezenta decizie, Comisia a analizat mai amănunțit elementele pe care se bazează planul, pentru a putea valida sau nu această evaluare inițială.

(52)	Comisia a evaluat previziunile din planul de restructurare, în special în privința perspectivelor de creștere, comparându-le cu tendințele recente.

(53)

Potrivit CECED (15), creșterea în volum a pieței europene între 2005 și 2007 arată o evoluție moderată în Europa de Vest (aproximativ 2 % pe an) și o evoluție susținută în Europa de Est (7 % pe an, cu aproximație). Cu toate acestea, acest ultim procent de creștere este aleatoriu, deoarece depinde de fluctuațiile economiei, o creștere de două cifre putând alterna cu ușurință cu o scădere similară.

(54)

Dacă, pe termen lung, se poate anticipa o convergență a comportamentelor de cumpărare din Europa de Est și de Vest, slaba putere de cumpărare a acestor țări conduce la o concentrare a cererii pentru produse de primă necesitate (mașini de spălat rufe sau frigidere) și de început de gamă. Or, tocmai pe aceste piețe au intrat concurenții turci și asiatici.

(55)

Piețele cu potențial pentru societatea FagorBrandt sunt deci în Europa de Vest, deoarece ele sunt mai importante ca valoare, dar și ca volum, și sunt mai puțin susținute de produsele de început de gamă, pe piața cărora FagorBrandt nu mai poate fi competitivă și care se află la originea puternicei creșteri în Europa de Est.

(56)

Mai precis, piața de referință a societății FagorBrandt este piața franceză, unde grupul realizează [50-80] % din vânzări, produce [75-100] % din volumul de producție și de pe care recrutează [75-100] % din angajații grupului. Potrivit GIFAM (16), în Franța, piața electrocasnicelor mari a crescut în anul 2007 cu 1 % față de 2006, atât ca volum, cât și ca valoare. Mai precis, piața aparatelor […] pe care FagorBrandt dorește să se concentreze a cunoscut o creștere de […] % față de 2006, în timp ce în cazul aparatelor […] vânzările au scăzut cu […] %.

(57)

Evoluțiile pe tip de produse arată că piețele cu creșteri importante care se dezvoltă în Europa și, în special, în Franța sunt, în esență, cele ale produselor […]. Creșterea produselor […] este semnificativă, în timp ce sectorul aparatelor de răcit este aproape în stagnare, după cum se arată în tabelul următor, extras din studiul GIFAM:

[…]

(58)	În consecință, alegerea societății FagorBrandt, pe de o parte, de a se reorienta, în special pe […] și, pe de altă parte, de a dezvolta […], pare coerentă cu evoluția diferitelor segmente și produse.

(59)

După analizarea celorlalte elemente fundamentale ale planului de restructurare care vizează justificarea caracterului pertinent al previziunilor privind rentabilitatea operațională a societății FagorBrandt în timp, Comisia estimează că aceste previziuni sunt realiste. În consecință, restul analizei se va limita la două rezerve precise în ceea ce privește caracterul realist și suficient al planului de restructurare, care au fost exprimate în decizia de inițiere a procedurii.

(60)

În primul rând, Comisia a cerut explicații cu privire la previzionata creștere de 20 % a cifrei de afaceri în anul 2007. Autoritățile franceze au explicat că sfera de activitate a societății FagorBrandt s-a modificat în 2006 prin transferarea de către Fagor la FagorBrandt a distribuției de aparate marca Fagor pe piețele engleză și franceză, și apoi a totalității activităților franceze ale Fagor (17). Cifra de afaceri corespunzătoare acestor activități a fost estimată la [50-100] milioane euro pentru 2007 și a fost inclusă în cifra de afaceri a societății FagorBrandt pentru anul 2007. În aceeași sferă, creșterea prevăzută a cifrei de afaceri nu era decât de [5-10] %. În consecință, Franța a comunicat Comisiei cifra de afaceri efectiv realizată în 2007. Aceasta se ridică la 903 milioane de euro față de 779,7 milioane de euro în 2006, respectiv o creștere de 16 % de la un an la altul.

(61)

În al doilea rând, Comisia a observat că planul de restructurare nu indica modul în care societatea FagorBrandt avea de gând să ramburseze ajutorul incompatibil primit de filiala sa italiană, ceea ce făcea să planeze un semn de întrebare asupra restabilirii viabilității întreprinderii. Autoritățile franceze au precizat că recuperarea ajutorului incompatibil de către autoritățile italiene nu ar trebui să afecteze situația financiară a grupului. Într-adevăr, prețul de achiziție a activităților cu echipamente electrocasnice a societății Ocean SpA de către Brandt Italia a crescut cu valoarea estimată a ajutorului care urma să fie primit de Brandt Italia, adică [5-10] milioane de euro (pentru un ajutor efectiv primit de Brandt Italia de [5-10 milioane] de euro). În consecință, autoritățile franceze constată că beneficiul ajutorului ilegal a fost aproape în totalitate transferat vânzătorului Ocean SpA (cu o diferență de [< 1 milion] de euro). Autoritățile franceze adaugă că această presupunere este coroborată de o decizie a Tribunalului din Brescia din 5 iulie 2004 care, sesizată de Brandt Italia în urma deciziei negative a Comisiei din 30 martie 2004 privind schema de ajutor italiană, a ordonat punerea sub sechestru a ultimei tranșe de plată a prețului de achiziție plătit de Brandt Italia, adică [5-10] milioane de euro. În consecință, valoarea ajutorului italian care trebuie rambursat de către Brandt Italia ar trebui să fie, după toate probabilitățile, mai mică de [< 1 milion] de euro.

(62)	În baza considerațiilor anterioare, Comisia a conchis că rezervele privind restabilirea viabilității, exprimate în decizia de inițiere a procedurii, au fost înlăturate.

6.5.2. Rezervele cu privire la restabilirea viabilității exprimate de o parte interesată

(63)

Astfel cum s-a arătat anterior, concurentul care și-a păstrat anonimatul contestă faptul că restructurarea ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a societății. În primul rând, acesta consideră că societatea ar fi trebuit să transfere o parte din producție către zone de producție cu costuri reduse, unde poate beneficia de economii de scară. În al doilea rând, societatea nu ar putea face investițiile necesare pentru a-și îmbunătăți produsele având în vedere că este vorba de o industrie care, an de an, necesită investiții importante în echipamente industriale, proiectare, cercetare și dezvoltare. În ultimul rând, concurentul anonim subliniază că societatea rămâne prea mică în comparație cu concurenții săi. În punctele următoare Comisia va încerca să verifice dacă aceste observații ale concurentului care a solicitat anonimatul repun în discuție concluziile sale cu privire la restabilirea viabilității.

(64)

În ceea ce privește necesitatea de a transfera o parte din producție în țări cu costuri mai reduse de producție, Comisia observă că autoritățile franceze au răspuns de fapt la acest punct. Ele reamintesc că dezvoltarea vizată de FagorBrandt (produse cu valoare adăugată mare și produse inovatoare), ca și cea a unora dintre concurenții săi strict europeni, este incompatibilă cu o sistematizare a producției lor în țările cu costuri reduse de producție. […]. Pentru concurenții importanți, implantarea de unități de producție în țările cu costuri reduse de producție reflectă și dorința acestora de a-și dezvolta și vânzările în aceste locații.

(65)

În ceea ce privește afirmațiile concurentului rămas anonim despre imposibilitatea ca societatea FagorBrandt să facă față investițiilor importante necesare pentru a rămâne competitivă și despre dimensiunea prea mică a acestei societăți față de concurenții săi importanți, Comisia observă că ea însăși a arătat la punctul 8 din decizia de inițiere a procedurii că aceste elemente au contribuit la dificultățile societății. Comisia remarcă, totuși, că planul de restructurare pare să răspundă acestor provocări. Într-adevăr, societatea intenționează […]. În plus, Comisia remarcă faptul că unele societăți din sector, în ciuda dimensiunii reduse comparativ cu principalii concurenți și a producției importante din țările din Europa de Vest, reușesc să rămână competitive concentrându-se pe anumite produse și segmente. Pe de altă parte, Comisia remarcă faptul că integrarea din ce în ce mai accentuată a societății FagorBrandt în grupul Fagor contribuie, de asemenea, la rezolvarea acestor probleme legate de mărimea societății. Pe scurt, Comisia recunoaște că punctele evidențiate de concurent constituie provocări pentru FagorBrandt, dar consideră că planul de restructurare este în măsură să le facă față și prezintă o probabilitate suficientă de restabilire a viabilității.

(66)	În baza celor arătate anterior, Comisia consideră comentariile concurentului anonim ca incapabile de a repune în discuție evaluarea sa conform căreia planul de restructurare permite restabilirea viabilității pe termen lung a societății FagorBrandt.

6.5.3. Efectul măsurilor compensatorii suplimentare asupra restabilirii viabilității

(67)

În cele din urmă, tot în privința restabilirii viabilității pe termen lung, astfel cum se prevede în ultima propoziție de la punctul 38 din orientările privind restructurarea, Comisia trebuie să verifice dacă măsurile compensatorii prevăzute nu pun în pericol viabilitatea societății. După cum se va analiza în continuare, autoritățile franceze au propus, după inițierea procedurii, măsuri compensatorii suplimentare care nu erau prin urmare incluse în previziunile financiare anexate notificării. Întrucât Comisia consideră aceste măsuri suplimentare ca fiind necesare, ele vor trebui puse în aplicare. În ceea ce privește aceste măsuri – sistarea comercializării de aparate de răcit, de gătit și de spălat vase care poartă marca Vedette, timp de cinci ani – care atrag o deteriorare a rezultatelor financiare ale societății, trebuie să existe garanția că acestea pot fi suportate de întreprindere.

(68)

Potrivit autorităților franceze, cele două tabele următoare prezintă rezultatele financiare ale societății, luând în calcul punerea în aplicare a măsurilor compensatorii suplimentare descrise anterior. Primul tabel prezintă un scenariu optimist, iar cel de al doilea un scenariu pesimist.

(milioane EUR)
Încetarea comercializării de aparate de răcit, de gătit și de spălat vase marca Vedette	Scenariu optimist
	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Cifra de afaceri	903,0	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Marja brută	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul din exploatare înaintea elementelor nerecurente	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul din exploatare (EBIT)	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul înaintea impozitării	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul net	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Free Cash Flow (fluxul de trezorerie disponibil)	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Fluxul de trezorerie disponibil cumulat	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]

(milioane EUR)
Încetarea comercializării de aparate de răcit, de gătit și de spălat vase marca Vedette	Scenariu pesimist
	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Cifra de afaceri	903,0	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Marja brută	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul din exploatare înaintea elementelor nerecurente	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul din exploatare (EBIT)	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul înaintea impozitării	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Rezultatul net	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Fluxul de trezorerie disponibil	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]
Fluxul de trezorerie disponibil cumulat	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]

(69)

Aceste tabele se bazează pe ipotezele următoare privind reducerile cifrei de afaceri, care vor antrena retragerea de pe piață a mai multor game de aparate comercializate sub marca Vedette. O astfel de retragere poate determina:

(a)	o reducere a vânzărilor în gama de aparate marca Vedette, a cărei comercializare este suspendată;

(b)	o reducere a vânzărilor celorlalte game de aparate comercializate sub marca Vedette (18) (efect de gamă negativ asupra aparatelor marca Vedette);

(c)	o reducere a vânzărilor celorlalte mărci (efect de portofoliu negativ asupra tuturor mărcilor grupului FagorBrandt).

(70)

Scenariul optimist nu ține cont decât de efectele (a) și (b) menționate anterior, iar pierderea legată de sistarea comercializării unui produs va reprezenta [60-90] % din cifra de afaceri a liniei de produse sistate […] și [20-30] % din cifra de afaceri a celorlalte produse comercializate sub marca Vedette. Scenariul pesimist ține cont de elementul (c) menționat anterior, care presupune o pierdere de [110-140] % pentru linia de produse sistată (pierderea nu numai că poate afecta […] și […]. Autoritățile franceze explică faptul că o asemenea ipoteză pesimistă corespunde unei experiențe cunoscute a întreprinderii: aceasta a decis în 2003 să abandoneze […] în Franța pentru a se concentra pe […] care avea o forță de vânzare specifică. Această sistare a avut un efect catalizator foarte negativ, deoarece nu numai că s-a pierdut în totalitate cifra de afaceri realizată […], dar pierderea a atins și […] (pierderea totală la aceste două mărci de […] aparate în 2 ani, față de vânzările inițiale de […] unități, din care […] […], adică o pierdere de [120-140] % din volumele abandonate) (19).

(71)

Pe baza analizei datelor incluse în cele două tabele precedente și a celorlalte date furnizate de autoritățile franceze, Comisia remarcă faptul că măsurile compensatorii selectate vor slăbi societatea, deoarece vor cauza o deteriorare a rezultatului întreprinderii începând cu 2009, anul punerii lor în aplicare. Cu toate acestea, societatea va reveni la un rezultat net pozitiv începând cu 2010, profit care va crește în anii următori. Comisia estimează, așadar, că măsurile compensatorii, chiar dacă slăbesc societatea, nu împiedică restabilirea viabilității acesteia.

6.6. Prevenirea oricărei denaturări excesive a concurenței

6.6.1. Analiza necesității măsurilor compensatorii

(72)

Punctul 38 din orientările privind restructurarea prevăd că, pentru aprobarea de către Comisie a ajutoarelor de restructurare, trebuie adoptate măsuri compensatorii pentru a atenua efectele negative ale ajutoarelor asupra condițiilor schimburilor comerciale. În lipsa acestor măsuri, ajutoarele trebuie considerate ca fiind „contrare interesului comun” și declarate incompatibile cu piața comună. Această condiție se traduce adesea printr-o limitare a prezenței pe care societatea și-o poate menține pe piața sau piețele sale, la sfârșitul perioadei de restructurare.

(73)

În notificarea sa, Franța afirma că măsurile compensatorii nu păreau necesare în cazul de față, mai cu seamă pentru că ajutorul nu ar avea efecte de denaturare excesivă. La punctele (37), (38) și (40) din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a prezentat pe scurt motivele pentru care a respins această afirmație.

(74)	În următoarele puncte Comisia explică mai detaliat de ce consideră că ajutorul generează o denaturare și de ce este necesară punerea în aplicare a unor măsuri compensatorii, contrar celor exprimate de autoritățile franceze.

(75)

După cum s-a arătat deja, societatea FagorBrandt este prezentă în sectorul producției și comercializării prin distribuitori (spre deosebire de distribuție și vânzare către persoane particulare) de aparate electrocasnice mari. În ceea ce privește dimensiunea geografică a pieței de echipamente electrocasnice mari, Comisia a estimat anterior că aceasta este cel puțin comunitară, dată fiind, în special, lipsa barierelor la intrare, a armonizării tehnice și a costurilor de transport relativ scăzute (20). Datele furnizate de FagorBrandt și de cei doi concurenți care și-au transmis comentariile confirmă că piața este de dimensiune comunitară.

(76)

Comisia consideră că un ajutor de restructurare creează automat o denaturare a concurenței prin împiedicarea ieșirii de pe piață a beneficiarului și prin frânarea, în acest fel, a dezvoltării întreprinderilor concurente. Așadar, aceasta împiedică retragerea de pe piață a societăților mai puțin eficiente, ceea ce „reprezintă un fapt normal al funcționării pieței”, după cum se arată la punctul 4 din orientările privind restructurarea. Ajutorul notificat pentru societatea FagorBrandt provoacă, deci, denaturarea concurenței menționată anterior. Comisia remarcă, totuși, că următoarele elemente tind să limiteze consecințele negative ale acestei denaturări a concurenței. În primul rând, pe piața europeană de electrocasnice mari, FagorBrandt deține o cotă de piață de maxim 5 % (21). În al doilea rând, pe această piață există patru concurenți cu cote de piață de 10 % sau mai mari de 10 % (Indesit, Whirlpool, BSH și Electrolux) (22). Concurentul care și-a păstrat anonimatul recunoaște, de altfel, că FagorBrandt este un jucător relativ mic pe piața europeană (a se vedea mai sus rezervele emise de acest concurent cu privire la restabilirea viabilității societății și la dimensiunea redusă a acesteia), a cărui cotă de piață se diminuează (23). În al treilea rând, cuantumul ajutorului este limitat în raport cu cifra de afaceri europeană a societății FagorBrandt (ajutorul reprezintă mai puțin de 4 % din cifra de afaceri pe anul 2007), și, mai mult decât atât, în raport cu cifra de afaceri a celor patru actori principali din piață, a căror cifră de afaceri este mai mare decât cea a societății FagorBrandt (24).

(77)

Punctul precedent analizează denaturarea concurenței create de ajutor, dar, astfel cum se arată la punctul 38 din orientările privind restructurarea care reflectă, la rândul său, articolul 87 alineatul (3) litera (c) din tratat, acest punct analizează și amploarea „efectelor nefavorabile asupra condițiilor schimburilor” între statele membre. După cum s-a indicat deja la punctul 38 din decizia de inițiere a procedurii, ajutorul denaturează localizarea activităților economice între statele membre și, în consecință, schimburile comerciale dintre acestea. FagorBrandt este o întreprindere care are majoritatea activităților de producție și a angajaților în Franța ([75-100] % din volumele produse de societate sunt fabricate în Franța). Fără ajutorul statului francez, FagorBrandt ar fi ieșit rapid de pe piață. Or aparatele fabricate în unitățile de producție ale societății FagorBrandt concurează, în principal, cu aparate pe care concurenții le fabrică în celelalte state membre (25). În consecință, dispariția societății FagorBrandt ar fi permis creșterea sensibilă a vânzărilor și, astfel, a producției acestor concurenți europeni. Ajutorul are ca scop menținerea în Franța a activităților de producție care altfel ar fi fost parțial transferate în alte state membre. Ajutorul are, deci, un efect nefavorabil asupra condițiilor schimburilor, reducând posibilitățile de export către Franța ale concurenților cu fabrici în alte state membre (26). Ajutorul reduce, de asemenea, posibilitățile de vânzare către țările în care societatea FagorBrandt va continua să își exporte produsele. Având în vedere procentul vânzărilor societății FagorBrandt și numărul corespunzător de locuri de muncă, aceste efecte nefavorabile asupra condițiilor schimburilor nu sunt neglijabile.

(78)	În baza analizei anterioare, Comisia estimează că sunt necesare măsuri compensatorii reale (care nu pot fi ignorate), dar totuși de o amploare limitată.

6.6.2. Analiza măsurilor deja puse în aplicare

(79)

La punctul 39 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat rezervele în ceea ce privește faptul că măsurile notificate de autoritățile franceze pot fi considerate drept măsuri compensatorii, punctul 40 din orientările privind restructurarea arătând că „Anularea datoriilor și sistarea activităților deficitare, care ar fi, în orice caz, necesare pentru restabilirea viabilității, nu vor fi considerate drept o reducere a capacității sau a prezenței pe piață atunci când se evaluează măsurile compensatorii”. Se pare că toate măsurile descrise de autoritățile franceze făceau obiectul acestei excluderi. În cadrul procedurii de investigare formală, Franța a reiterat faptul că ea consideră că sistarea producției de lăzi frigorifice și cuptoare cu microunde neîncastrabile, ca și vânzarea Brandt Components, constituie trei măsuri compensatorii valabile. În consecință, Comisia a procedat la analizarea în detaliu a acestor măsuri și a ajuns la concluziile următoare.

(80)

În ceea ce privește închiderea fabricii de lăzi frigorifice în anul 2005 (fabrica de la Lesquin), Franța a arătat, în notificarea sa din 6 august 2007, că această uzină, „care producea lăzi frigorifice și răcitoare de vinuri pentru tot grupul FagorBrandt, ajunsese într-o situație […] care nu îi mai permitea să își acopere nici costurile variabile, nici costurile fixe și înregistrase pierderi din exploatare de [5-10] milioane de euro în 2004”. Nu există, deci, nicio îndoială că în acest caz este vorba de încetarea unei activități deficitare, necesară pentru restabilirea viabilității (27) și că, în conformitate cu dispozițiile punctului 40 din orientările privind restructurarea, aceasta nu ar putea fi luată în considerare ca măsură compensatorie.

(81)

În ceea ce privește producția de cuptoare cu microunde neîncastrabile la fabrica din Azenay, era, de asemenea, vorba de încetarea unei activități deficitare, necesară pentru restabilirea viabilității, ceea ce autoritățile franceze au recunoscut, de altfel, în mod explicit, în observațiile lor (28). Lipsa de rentabilitate a acestei activități nu este surprinzătoare, dat fiind faptul că respectivele cuptoare cu microunde neîncastrabile reprezintă unul dintre segmentele de piață în care produsele de proveniență din țări cu costuri reduse de producție au pătruns cel mai mult (29). În plus, fabrica Azenay a pierdut contracte importante de producție de cuptoare cu microunde în favoarea altor grupuri (30). În concluzie, în baza punctului 40 din orientările privind restructurarea, această măsură nu ar putea fi luată în considerare ca măsură compensatorie.

(82)

În schimb, în luna martie 2004, societatea a vândut filiala sa Brandt Components (fabrica de la Nevers) grupului austriac ATB, la prețul de [2-5] milioane de euro. În acest caz, nu este vorba de o scoatere din contabilitate (31) și nici de o încetare a activității. Această măsură nu este exclusă prin dispoziția menționată anterior de la punctul 40 din orientările privind restructurarea. Activitatea vândută în martie 2004 (32) a realizat în 2003 o cifră de afaceri de [25-45] milioane de euro – echivalentul a [2-5] % din cifra de afaceri din 2003 a societății – și număra [250-500] salariați – echivalentul a [5-10] % din angajații societății. Uzina respectivă era implicată în proiectarea, dezvoltarea, producția și comercializarea de motoare electrice pentru mașini de spălat. Această vânzare a atras, așadar, reducerea prezenței societății pe piața de componente pentru mașini de spălat.

(83)

Acceptând că această măsură constituie o măsură compensatorie, Comisia consideră că singură nu poate contrabalansa efectele nefavorabile ale ajutorului prezentat anterior. Comisia remarcă, în special, că această măsură nu reduce prezența societății FagorBrandt pe piața electrocasnicelor mari (33), care este principala piață pe care FagorBrandt va rămâne prezentă.

6.6.3. Măsuri compensatorii suplimentare propuse de autoritățile franceze

(84)

Pentru a răspunde rezervelor exprimate în decizia de inițiere a procedurii cu privire la insuficiența măsurilor compensatorii notificate, autoritățile franceze propun încetarea comercializării aparatelor de răcit și a celor de gătit marca Vedette pe o perioadă de cinci ani. În plus, se propune fie încetarea comercializării mașinilor de spălat vase marca Vedette, fie cesiunea mărcii […].

(85)

După cum s-a precizat anterior, FagorBrandt realizează [50-80] % din vânzări pe piața franceză, unde în anul 2006 societatea avea o cotă de piață de [10-20] % ca valoare și de [10-20] % ca volum. Aceasta înseamnă că dacă FagorBrandt și-ar fi încetat activitățile, de acest lucru ar fi beneficiat în principal concurenții săi de pe piața franceză, care și-ar fi putut crește vânzările. Așadar, aceste societăți sunt cele mai afectate de supraviețuirea FagorBrandt pe piața prin ajutorul respectiv. În schimb, vânzările FagorBrandt pe piața italiană sunt foarte limitate. Ca măsură compensatorie, Comisia este mai degrabă în favoarea încetării comercializării mașinilor de spălat vase sub marca Vedette, decât cesiunii mărcii […], aparatele marca Vedette (34) fiind comercializate exclusiv pe piața franceză, în timp ce aparatele […] sunt în principal vândute […].

(86)	Prin urmare, trebuie analizată amploarea acestor măsuri compensatorii suplimentare, pentru a stabili dacă ele sunt suficiente.

(87)	Vânzările de aparate de răcit (frigidere și congelatoare) marca Vedette reprezentau în anul 2007 [10-20] milioane de euro, adică [1-3] % din cifra de afaceri a grupului FagorBrandt.

(88)

Încetarea comercializării aparatelor de răcit pe o perioadă de cinci ani va permite concurenților prezenți pe piața franceză să își consolideze poziția în acest sector. Potrivit studiului GfK din 2007, principalii concurenți ai societății FagorBrandt – care deține o cotă de piață de […] % – pe piața de frigidere din Franța sunt Whirlpool ([…] %), Indesit ([…] %) și Electrolux ([…] %). Pe piața de congelatoare principalii concurenți ai FagorBrandt ([…] %) sunt Whirlpool ([…] %), Liebherr ([…] %) și Electrolux ([…] %).

(89)	Vânzările de aparate de gătit marca Vedette reprezentau în 2007 [5-10] milioane de euro, adică [0,5-1,5] % din cifra de afaceri a grupului FagorBrandt.

(90)

Încetarea comercializării aparatelor de gătit pe o perioadă de cinci ani va permite, în consecință, concurenților să își consolideze poziția pe piața de aragazuri. Potrivit studiului GfK din 2007, principalii concurenți ai societății FagorBrandt (care deține o cotă de piață de […] %) pe piața de aragazuri din Franța sunt Indesit ([…] %), Electrolux ([…] %) și Candy ([…] %).

(91)	Vânzările la mașini de spălat vase marca Vedette reprezentau, în 2007, [5-10] milioane de euro, adică [0,5-1,5] % din cifra de afaceri a grupului FagorBrandt.

(92)

Potrivit studiului GfK din 2007, principalii concurenți ai FagorBrandt (care deține o cotă de piață de […] %) pe piața mașinilor de spălat vase din Franța sunt BSH ([…] %), Whirlpool ([…] %) și Electrolux ([…] %). În consecință, sistarea comercializării mașinilor de spălat vase marca Vedette va permite concurenților să își extindă prezența pe piață.

(93)	Pe scurt, aparatele Vedette a căror comercializare va fi sistată reprezintă [3-5] % din cifra de afaceri a grupului (35). Autoritățile franceze afirmă că acest lucru va necesita modificări semnificative în cadrul întreprinderii […].

6.6.4. Concluzii privind ansamblul măsurilor compensatorii

(94)

Măsurile compensatorii constau în sistarea pe o durată de cinci ani a comercializării anumitor aparate (de gătit, răcit și spălat vase) marca Vedette (36) și cesiunea Brandt Components. Este vorba despre o reducere reală a prezenței pe piață (adică deloc neglijabilă), dar de o amploare limitată. Această reducere este proporțională cu amploarea denaturării concurenței și schimburilor, astfel cum s-a analizat anterior.

(95)	În consecință, Comisia estimează că aceste măsuri permit evitarea denaturărilor excesive ale concurenței, în sensul punctelor 38-40 din orientările privind restructurarea.

6.7. Limitarea ajutorului la minimul necesar: contribuție reală, în absența ajutorului

(96)

Pentru ca ajutorul să poată fi aprobat, în conformitate cu punctele 43–45 din orientările privind restructurarea, se recomandă ca valoarea și intensitatea ajutorului să fie limitate strict la valoarea minimă necesară pentru a permite restructurarea în funcție de disponibilitățile financiare ale societății, ale acționarilor acesteia sau ale grupului din care face parte. Beneficiarii ajutorului trebuie să contribuie substanțial la planul de restructurare cu propriile resurse, inclusiv prin vânzarea de active care nu sunt indispensabile supraviețuirii societății sau printr-o finanțare externă obținută în condițiile pieței.

(97)

După cum s-a arătat la punctul 43 din decizia de inițiere a procedurii, costurile de restructurare, prezentate în notificarea autorităților franceze, se ridică la [50-90] milioane de euro. Acestea sunt finanțate după cum urmează (37):

	Milioane euro	%
Costuri de restructurare	[50-90]	100
Finanțate prin:
Efortul propriu al beneficiarului	[0-10]	[…]
Aport al acționarilor	26,9	[…]
Ajutor de stat	31	[40-50]

(98)

La punctul 44 din decizia de inițiere, Comisia formulează două rezerve în ceea ce privește aceste date. Pe de o parte, Comisia solicită autorităților franceze să justifice de ce nu au inclus rambursarea ajutorului în costurile de restructurare. Pe de altă parte, Comisia solicită să se explice natura „efortului propriu al beneficiarului”.

(99)

Autoritățile franceze au răspuns acestei a doua rezerve, precizând că „efortul propriu al beneficiarului” este reprezentat de împrumuturile bancare obținute de FagorBrandt pe piață. Autoritățile franceze precizează că întreprinderea a contractat în 2006 împrumuturi bancare în valoare de [25-30] milioane de euro, majorate la [30-35] milioane de euro în 2007 (38). Aceste împrumuturi au fost garantate cu stocuri de produse finite. Comisia remarcă faptul că este vorba despre o „finanțare externă obținută în condițiile pieței”, astfel cum este definită la punctul 43 din orientările privind restructurarea, și constituie, prin urmare, o contribuție valabilă.

(100)

În ceea ce privește prima rezervă exprimată de Comisie, autoritățile franceze menționează că rambursarea unui ajutor incompatibil nu poate fi considerată, a priori, ca reprezentând costuri de restructurare (sau efort propriu al întreprinderii beneficiare în sensul punctelor 43 și 44 din orientările privind restructurarea). Din acest motiv autoritățile franceze nu le-au luat în calcul drept costuri de restructurare. Totuși, ele arată că, bineînțeles, această rambursare, evaluată la aproximativ [25-30] milioane de euro (inclusiv dobânzi), este integrată în planul de afaceri anexat notificării, ca oricare alte cheltuieli financiare normale. Comisia consideră că este indispensabil ca rambursarea să fie luată în calcul în planul de afaceri, ceea ce este cazul aici (39). În ceea ce privește problema dacă această rambursare trebuie considerată în mod oficial ca reprezentând un cost de restructurare în sensul punctului 43 din orientările privind restructurarea, Comisia remarcă faptul că, într-un astfel de caz, aceasta nu ar avea ca efect diminuarea contribuției proprii a beneficiarului sub 50 %, procent prevăzut la punctul 44 din orientările privind restructurarea. Într-adevăr, chiar dacă rambursarea ajutorului cu dobândă ar fi inclusă drept costuri de restructurare – acestea ridicându-se la aproximativ [75-100] milioane de euro –, acest lucru ara avea ca efect diminuarea și mai mare a procentului de costuri de restructurare finanțat prin ajutor și creșterea proporției acelorași costuri finanțată de beneficiar (40) și acționarii acestuia. În consecință, Comisia nu trebuie să se pronunțe asupra acestei chestiuni.

(101)

Rezervele exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii sunt, prin urmare, înlăturate și Comisia conchide că „efortul propriu al beneficiarului” și al acționarului acestuia este mai mare de 50 % din costurile de restructurare, astfel cum se prevede pentru întreprinderile mari la punctul 44 din orientările privind restructurarea.

(102)

În ceea ce privește afirmația concurentului rămas anonim conform căruia ajutorul nu este limitat la valoarea minimă deoarece FagorBrandt poate obține finanțări din partea acționarului său și a grupului din care face parte, Comisia a oferit deja un răspuns în acest sens în analiza eligibilității societății.

(103)

În cele din urmă, pe lângă verificarea respectării criteriului formal al unei contribuții proprii mai mari de 50 %, Comisia a evaluat, de asemenea, măsura în care ajutorul s-a limitat strict la valoarea minimă, în special pe baza criteriilor definite la punctul 45 din orientările privind restructurarea. Comisia estimează că acest lucru se aplică și că valoarea ajutorului nu permite societății să dispună „de lichidități excedentare pe care să le orienteze către activități agresive, care ar putea provoca denaturări pe piață și care să nu aibă legătură cu procesul de restructurare.” Comisia remarcă faptul că, după acordarea ajutorului și la sfârșitul perioadei de restructurare, grupul va avea încă datorii importante.

6.8. Punerea în aplicare integrală a planului

(104)

Planul de restructurare a societății FagorBrandt, inclusiv totalitatea angajamentelor Franței, trebuie să fie pus în aplicare integral (41). Comisia solicită să fie informată cu privire la evoluția punerii în aplicare a planului, precum și privind angajamentele aferente.

7. CONCLUZII

(105)

Ajutorul poate fi declarat compatibil cu piața comună, cu condiția să fie îndeplinite toate condițiile impuse,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea societății FagorBrandt în valoare de 31 milioane euro este compatibil cu piața comună, în condițiile prevăzute la articolul 2.

Articolul 2

(1) Autoritățile franceze sunt obligate să suspende plata ajutorului menționat la articolul 1 din prezenta decizie către întreprinderea FagorBrandt, până la recuperarea efectivă de la FagorBrandt a ajutorului incompatibil la care se face referire în Decizia 2004/343/CE.

(2) Planul de restructurare a societății FagorBrandt, astfel cum a fost comunicat Comisiei de Franța la 6 august 2006 (42), va fi executat integral.

(3) FagorBrandt va sista comercializarea aparatelor de răcit, gătit și spălat vase marca Vedette pentru o perioadă de cinci ani care trebuie să înceapă cel târziu la șapte luni de la data notificării prezentei decizii.

(4) Pentru a asigura respectarea condițiilor prevăzute la alineatele (1)-(3) ale prezentului articol, Franța informează Comisia, prin rapoartele anuale, cu privire la evoluția restructurării societății FagorBrandt, recuperarea ajutorului incompatibil menționat la alineatul 1, plata ajutorului compatibil și punerea în aplicare a măsurilor compensatorii.

Articolul 3

Franța informează Comisia, în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii, cu privire la măsurile adoptate pentru a se conforma.

Articolul 4

Prezenta decizie este adresată Republicii Franceze.

Adoptată la Bruxelles, 21 octombrie 2008.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei

(1) JO C 275, 16.11.2007, p. 18.

(2) A se vedea nota de subsol numărul 1.

(3) Partea interesată în cauză a solicitat prelungirea termenului cu o lună pentru a transmite observațiile, prin telefon și prin scrisoarea din 16 decembrie 2007, solicitare acceptată de Comisie.

(4) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(5) Decizia 2004/343/CE a Comisiei din 16 decembrie 2003 privind schema de ajutoare de stat pusă în aplicare de Franța pentru preluarea societăților aflate în dificultate (JO L 108, 16.4.2004, p. 38).

(6) Decizia 2005/941/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 privind ajutorul de stat pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea societății Bull (JO L 342, 24.12.2005, p. 81), punctele 55-63.

(7) Decizia 2006/747/CE a Comisiei din 26 aprilie 2006 privind ajutorul de stat pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea societății Euromoteurs [C 1/05 (ex N 426/04)] (JO L 307, 7.11.2006, p. 213), punctele 30-31 și 42.

(8) ) Informații cu caracter de secret profesional.

(9) Ziarul „La Tribune” din 14 aprilie 2005.

(10) A se citi „au crescut semnificativ”.

(11) Decizia 91/391/CEE a Comisiei din 26 martie 1991 privind ajutoarele acordate de guvernul german societății Deggendorf GmbH (JO L 215, 2.8.1991, p. 16).

(12) Hotărârea Curții de Justiție din 15 mai 1997 în cauza C-355/95 P TWD/Comisia, Rep., p. I-2549 (hotărârea „Deggendorf”), punctele 25-26. Această hotărâre confirmă temeiul hotărârii din 13 septembrie 1995 a Tribunalului de Primă Instanță, TWD/Comisia, T-244/93 și T-486/93, Rep., p. II-2265.

(13) În legătură cu aceasta, Comunicarea Comisiei „În direcția unei aplicări efective a deciziilor Comisiei de obligare a statelor membre la recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile cu piața comună” (JO C 272, 15.11.2007, p. 4) arată că „jurisprudența Deggendorf a […] început să fie aplicată de către Comisie […] într-o manieră mai sistematică. În virtutea acestei jurisprudențe, în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții, Comisia poate obliga un stat membru să suspende plata unui nou ajutor compatibil cu piața comună către o societate, până când aceasta rambursează vechiul ajutor ilegal și incompatibil cu piața comună care a făcut obiectul unei decizii de recuperare”.

(14) Planul de restructurare prevedea, în esență, o reorientare și o dezvoltare axată pe produse cu valoare adăugată mare și produse inovatoare, o raționalizare a politicii de achiziții și o politică de externalizare (produse fabricate de terți pentru FagorBrandt). FagorBrandt a adoptat trei categorii de măsuri de restructurare: (a) încetarea activității și închiderea de fabrici; (b) reduceri de efective; (c) măsuri care să asigure continuarea activității societății.

(15) CECED: Comitetul European al Producătorilor de Aparate Casnice, organizație care reunește 15 producători de dimensiuni cel puțin europene și 26 de asociații din sector, prezente în mai multe țări europene (membre sau nu ale Uniunii Europene).

(16) GIFAM: Gruparea Interprofesională a Producătorilor de Aparate și Echipamente Casnice, alcătuită din aproximativ 50 de societăți prezente pe piețele de electrocasnice.

(17) Comisia a analizat dacă această integrare crescută a FagorBrandt în Fagor repune în discuție concluziile exprimate la punctul 27 din decizia de inițiere a procedurii privind eligibilitatea societății FagorBrandt de a beneficia de ajutor. Comisia a conchis că nu este cazul, deoarece majoritatea elementelor invocate la acest punct rămâne valabilă.

(18) Această reducere rezultă din efectele induse de încetarea comercializării produselor precedente asupra vizibilității mărcii Vedette față de distribuitori.

(19) Comisia estimează, în baza informațiilor furnizate de autoritățile franceze, că este puțin probabil ca scenariul pesimist să se realizeze. Într-adevăr, autoritățile franceze se bazează pe experiența privind cuptoarele cu microunde Vedette. Ori, după cum se va arăta, acesta este un produs pe a cărui piață FagorBrandt nu mai era competitivă (motiv pentru care a decis să oprească producția internă) și pe care se impun puternic producători din țări cu costuri reduse de producție. Ipoteza reținută de autoritățile franceze, și anume că decizia de stopare a comercializării cuptoarelor cu microunde sub marca Vedette este singura responsabilă pentru întregul declin al vânzărilor de cuptoare cu microunde observat în acești doi ani, pare așadar o ipoteză extremă.

(20) Decizia Comisiei din 21 iunie 1994, Electrolux/AEG (JO C 187, 9.7.1994) a conchis că dimensiunea geografică a piețelor de electrocasnice mari este Europa Occidentală. Decizia 2000/475/CE a Comisiei din 24 ianuarie 1999 privind procedura de aplicare a articolului 81 din Tratatul CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE cu privire la CECED (JO L 187, 26.7.2000, p. 47) a conchis că dimensiunea geografică este SEE. Acest ultim caz se referea la sectorul mașinilor de spălat rufe.

(21) Cota de piață combinată a societăților FagorBrandt și Fagor Electrodomesticos este de maximum 8 %.

(22) Comisia nu poate reține argumentul invocat de Franța, potrivit căruia menținerea prezenței pe piață a societății FagorBrandt are un efect pozitiv deoarece evită crearea unei situații de oligopol. Autoritățile franceze nu și-au justificat afirmația în mod precis. În plus, această afirmație contrazice notificarea lor care prezenta o piață foarte competitivă, cu concurență multiplă, mai ales în ceea ce privește mărcile proprii. În cele din urmă, punctul 39 din orientările privind restructurarea arată că vor fi luate în considerare situațiile „de monopol sau de oligopol limitat”, ceea ce nu este cazul aici, având în vedere că, dacă ar fi să se rețină numai concurenții majori, numărul acestora se ridică deja la patru.

(23) […].

(24) Dacă analiza se face la nivel mondial, diferența este cu atât mai mare, deoarece grupuri precum Electrolux și Whirlpool desfășoară activități foarte importante în afara Europei. De exemplu, în 2005, cifra de afaceri combinată a societăților FagorBrandt și Fagor Electrodomesticos se ridica la mai puțin de 2 miliarde de euro, în timp ce cifra de afaceri mondială în sectorul de electrocasnice mari a societăților Whirlpool, Electrolux, BSH și Indesit, exprimată în euro, a fost de 11,8 miliarde, 10,8 miliarde, 7,3 miliarde și, respectiv, 3,1 miliarde.

(25) […].

(26) [50-80] % din vânzările FagorBrandt se realizează pe piața franceză. În acest sens, Curtea a indicat în mod repetat că „atunci când un stat membru acordă un ajutor unei societăți, producția internă poate să se mențină la același nivel sau să crească, având drept consecință faptul că șansele societăților stabilite în alte state membre de a-și exporta produsele pe piața acestui stat membru se reduc”. Hotărârea din 13 iulie 1988, Franța/Comisie, C-102/87, Rec., p. 04067 (cf. punctul 19); Hotărârea din 14 septembrie 1994, Spania/Comisie, C-278/92, C-279/92 și C-280/92, Rec., p. I-4103) (cf. punctul 40); Hotărârea din 7 martie 2002, Italia/Comisia, C-310/99, Rec., p. I-2289) (cf. punctele 84-86); Hotărârea din 11 iulie 2002, HAMSA/Comisia, T-152/99, Rec., p. II-3049) (cf. punctele 220-221).

(27) Presa franceză a dedicat un spațiu amplu lipsei de rentabilitate a activității de producere de congelatoare. Un articol din Ouest France apărut la 8 iulie 2004 arăta, de exemplu: „ElcoBrandt, grupul francez producător de echipamente electrocasnice, va închide în 2005 uzina din Lesquin (Nord), specializată în fabricarea de congelatoare, pentru că aceasta «nu mai este rentabilă». Elco preluase fabrica de la Brandt în urmă cu doi ani. Cei 600 salariați acceptase un plan social care prevedea menținerea a 150 de angajați, ulterior disponibilizați.” Mai precis, reprezentanți ai Brandt afirmau în ziarul „Les Echos”, într-un articol apărut la 7 iulie 2004, că „În ciuda unor eforturi mari de menținere a competitivității, prin achiziția a 35 % din componente din China sau prin îmbunătățirea calității și productivității, scăderea costurilor pieței a fost mai rapidă decât noi” și că „Menținerea unei activități de producție de lăzi frigorifice nu mai are sens din punct de vedere economic în cadrul grupului ElcoBrandt. Într-adevăr, de acum înainte, de fiecare dată când vindem unul dintre aceste produse generăm 25 % pierderi.”

(28) În notificare, autoritățile franceze arată că unul dintre obiectivele planului de restructurare este „raționalizarea producției, prin abandonarea unor segmente de început de gamă devenite deficitare din punct de vedere structural, pentru a limita pierderile legate de câștigarea unor cote de piață de către producătorii din țări cu costuri reduse de producție (cuptoare cu microunde neîncastrabile, congelatoare și frigidere de dimensiuni mici)”. În scrisoarea din 15 februarie 2008 în care comentează observațiile părților interesate, autoritățile franceze afirmă: „Autoritățile franceze amintesc faptul că […] diferitele măsuri deja adoptate vizează în primul rând stoparea pierderilor (închiderea unei unități de producție deficitare – Lesquin, și abandonarea producției anumitor produse nerentabil – cuptoarele cu microunde neîncastrabile).” Aceste două citate confirmă, de altfel, concluziile precedente în legătură cu închiderea fabricii de la Lesquin.

(29) Acest fapt a fost subliniat de autoritățile franceze, în special în anexa 7 la notificare.

(30) A se vedea, de exemplu, articolul „Brandt: fin du contrat Miele confirmée. Après le retrait d’Électrolux, autre coup dur à Aizenay” („Brandt: încetarea contractului cu Miele se confirmă. După retragerea Electrolux, altă lovitură pentru Aizenay”) apărut în Ouest France la 3 martie 2005.

(31) Și aceasta cu atât mai puțin cu cât societatea a realizat o plus-valoare ca urmare a cesiunii de [0-1 milioane] de euro.

(32) Astfel cum se arată în secțiunea 2.2 din decizia de inițiere a procedurii, FagorBrandt a început restructurarea din 2004, atunci când au apărut lipsa de competitivitate și primele dificultăți financiare. Comisia consideră, așadar, că această cesiune „face parte din aceeași restructurare”, conform dispozițiilor punctului 40 din orientările privind restructurarea.

(33) Autoritățile franceze arată că activitatea Brandt Components permitea întreprinderii să beneficieze de o puternică integrare a producției de mașini de spălat rufe cu încărcare verticală, ceea ce reprezintă în mod istoric o poziție solidă a grupului FagorBrandt. Potrivit autorităților franceze, acest tip de integrare se adresează în mod special produselor novatoare sau care necesită o anumită pricepere și este practicat de actorii principali din sector (de exemplu BSH sau Miele). Cu toate acestea, Comisia observă că, în afară de afirmațiile precedente, autoritățile franceze nu au adus argumente care să îi permită să stabilească dincolo de orice îndoială – și cu atât mai puțin să cuantifice acest efect – că cesiunea Brandt Components va limita capacitatea FagorBrandt de a produce mașini de spălat competitive și va reduce, astfel, prezența acestei societăți pe piața mașinilor de spălat. Comisia nu poate, așadar, să concluzioneze că cesiunea Brandt Components are un efect real asupra pieței de electrocasnice mari.

(34) Pe piața franceză, Vedette este o marcă poziționată în partea superioară a celui de al doilea cuartil și în cel de al treilea cuartil al pieței aparatelor neîncastrabile. Măsurile propuse nu reduc deci prezența FagorBrandt pe piața aparatelor încastrabile. Totuși, majoritatea grupurilor concurente cu FagorBrandt pe piața aparatelor încastrabile posedă și mărci concurente ale mărcii Vedette pe piața aparatelor neîncastrabile. Aceste grupuri vor beneficia de retragerea aparatelor Vedette descrise anterior.

(35) În 2007 ele reprezentau [30-40] % din cifra de afaceri a mărcii Vedette și [4-6] % din vânzările FagorBrandt de electrocasnice mari pe piața franceză.

(36) Scopul acestei măsuri este retragerea de pe piață a aparatelor Vedette respective. Este așadar clar că efectul măsurii ar dispărea dacă FagorBrandt ar acorda unei alte societăți o autorizație pentru producția și/sau comercializarea acestor aparate sub marca Vedette.

(37) Decizia de inițiere a procedurii arăta în mod eronat că „efortul propriu al beneficiarului” se ridica la 4,6 %, în timp ce notificarea indica în mod clar 4,6 milioane de euro.

(38) Scrisoarea autorităților franceze din 15 februarie 2008.

(39) În Decizia 2006/747/CE, Comisia a considerat că faptul că planul de restructurare propus nu lua în calcul rambursarea unui ajutor incompatibil primit de întreprindere confirmă concluzia conform căreia acest plan nu permitea restabilirea viabilității pe termen lung a societății.

(40) Totalitatea împrumuturilor bancare menționate de [30-35] milioane ar fi atunci considerată drept contribuție proprie.

(41) Astfel cum s-a arătat anterior, planul de restructurare a început în 2004 și majoritatea măsurilor de restructurare a fost deja pusă în aplicare.

(42) Eroare materială: a se citi „2007” în loc de „2006”.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.160.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 160

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 23 iunie 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
		Regulamentul (CE) nr. 538/2009 al Comisiei din 22 iunie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 539/2009 al Comisiei din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2008 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare pentru carnea de vită și mânzat de calitate superioară, proaspătă, refrigerată sau congelată și pentru carnea de bivol congelată și a Regulamentului (CE) nr. 748/2008 privind deschiderea și modul de gestionare a unui contingent tarifar de import pentru mușchiulețul congelat de vită și mânzat care intră sub incidența codului NC 02062991	3
	*	Regulamentul (CE) nr. 540/2009 al Comisiei din 22 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1450/2004 privind producția și dezvoltarea statisticilor comunitare privind inovarea ( 1 )	8

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Consiliu
	2009/484/CE
*	Decizia Consiliului din 6 aprilie 2009 privind încheierea Protocolului adițional la Acordul privind comerțul, dezvoltarea și cooperarea între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană	9
	Comisie
	2009/485/CE
*	Decizia Comisiei din 21 octombrie 2008 privind ajutorul de stat C 44/07 (ex N 460/07) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea societății FagorBrandt [notificată cu numărul C(2008) 5995] ( 1 )	11
	2009/486/CE
*	Decizia Comisiei din 22 iunie 2009 privind achiziționarea antigenilor virusului febrei aftoase	27

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	CL	55,0
	MA	32,7
	MK	35,9
	TR	57,2
	ZZ	45,2
0707 00 05	JO	156,8
	MK	29,2
	TR	114,0
	ZZ	100,0
0709 90 70	TR	105,3
0709 90 70	ZZ	105,3
0805 50 10	AR	58,5
	BR	104,3
	TR	53,8
	ZA	95,8
	ZZ	78,1
0808 10 80	AR	83,6
	BR	73,4
	CL	79,2
	CN	92,1
	NZ	106,2
	US	102,6
	ZA	86,0
	ZZ	89,0
0809 10 00	TR	210,5
	US	174,4
	ZZ	192,5
0809 20 95	TR	351,3
0809 20 95	ZZ	351,3
0809 30	MA	405,8
	TR	166,2
	US	203,1
	ZZ	258,4
0809 40 05	AU	289,7
	CL	108,6
	ZZ	199,2

Nr. de ordine	Categoria sau categoriile de produse (1)	Cantitate (greutatea în kg a produsului)	Țara de origine
09.4001			Australia
09.4450			Argentina
09.4451			Australia
09.4452			Uruguay
09.4453			Brazilia
09.4454			Noua Zeelandă
09.4455			Paraguay

Nr. de ordine	Categoria sau categoriile de produse (2)	Cantitate neutilizată (greutatea în kg a produsului)	Țara de origine
09.4001			Australia
09.4450			Argentina
09.4451			Australia
09.4452			Uruguay
09.4453			Brazilia
09.4454			Noua Zeelandă
09.4455			Paraguay

Nr. de ordine	Categoria sau categoriile de produse (3)	Cantitate pusă în liberă circulație (greutatea în kg a produsului)	Țara de origine
09.4001			Australia
09.4450			Argentina
09.4451			Australia
09.4452			Uruguay
09.4453			Brazilia
09.4454			Noua Zeelandă
09.4455			Paraguay