16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/1

(1)

În urma unei anchete (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 (2) („regulamentul inițial”), o taxă antidumping definitivă pentru importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora (denumite în continuare „TM” sau „produsul în cauză”), originare din Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 684/2008 (3), Consiliul a precizat definiția produsului din ancheta inițială.

(3)

În urma anchetei inițiale, elementele de probă aflate la dispoziția Comisiei au indicat că are loc o circumvenție a măsurilor antidumping referitoare la TM originare din RPC prin intermediul operațiilor de asamblare a TM (denumit în continuare „produsul supus anchetei”), efectuate în Thailanda.

(4)

În mod concret, elementele de probă prima facie la dispoziția Comisiei au indicat că:

(5)

Stabilind, după consultarea comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru a justifica deschiderea unei anchete, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, Comisia a deschis din oficiu o anchetă, prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 923/2008 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”), privind circumvenția aparentă a măsurilor antidumping. De asemenea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază și prin intermediul regulamentului de deschidere, Comisia a solicitat autorităților vamale să înregistreze importurile de TM expediat din Thailanda, indiferent dacă produsul este sau nu declarat ca originar din Thailanda, începând cu 21 septembrie 2008.

(6)

Comisia a informat oficial autoritățile chineze și thailandeze, producătorii/exportatorii chinezi și thailandezi, importatorii din Comunitate cunoscuți ca fiind interesați și industria comunitară cu privire la deschiderea anchetei. Au fost trimise chestionare producătorilor/exportatorilor cunoscuți din RPC și din Thailanda, precum și importatorilor din Comunitate cunoscuți de Comisie în urma anchetei inițiale și părților care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite la articolul 3 din regulamentul de deschidere. Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul fixat în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate asupra faptului că lipsa de cooperare poate conduce la aplicarea dispozițiilor articolului 18 din regulamentul de bază și la stabilirea constatărilor pe baza datelor disponibile.

(7)

Nu s-au înregistrat răspunsuri la chestionare din partea producătorilor/exportatorilor din Thailanda, iar Comisia nu a primit nicio observație din partea autorităților thailandeze. Numai un exportator/producător thailandez de TM, care, conform informațiilor aflate la dispoziția Comisiei în momentul deschiderii anchetei, a exportat TM în Comunitate în intervalul de timp cuprins între anul 2005 și PA (conform definiției de la considerentul 10) și care desfășura operațiuni de asamblare a TM în Thailanda, a declarat că din aprilie 2008 și-a încheiat activitatea.

(8)

Un producător-exportator chinez a răspuns la chestionar declarând vânzările la export către CE, precum și exporturi foarte reduse ale produsului în cauză către Thailanda. Nu s-au primit observații din partea autorităților chineze.

(9)

Nouă importatori comunitari au răspuns la chestionare, raportând importurile lor din China și din Thailanda. În general, din răspunsurile primite s-a concluzionat că s-a înregistrat o creștere a importurilor din Thailanda și o descreștere bruscă a importurilor din RPC în anul 2006, și anume după intrarea în vigoare a taxelor antidumping definitive. În anii următori, importurile din RPC au crescut din nou, în timp ce importurile din Thailanda au descrescut ușor, rămânând totuși cu mult superioare nivelurilor din 2005.

(10)

Perioada de anchetă a acoperit intervalul cuprins între 1 septembrie 2007 și 31 august 2008 (denumită în continuare „PA”). Datele au fost colectate începând cu 2005 până la sfârșitul PA în vederea anchetării presupusei schimbări a configurației schimburilor comerciale și a altor aspecte prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază.

(11)

După cum se menționează la considerentul 7, niciun producător/exportator de TM din Thailanda nu a cooperat în cadrul anchetei și nu a furnizat datele necesare. Din acest motiv, Comisia nu a avut posibilitatea de a verifica direct la sursă natura importurilor expediate din Thailanda. În consecință, constatările privind TM expediate din Thailanda către Comunitate au trebuit stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază. În acest context, se precizează că nici informațiile primite din RPC, nici cele furnizate de importatorii comunitari nu au permis Comisiei să determine natura importurilor respective.

(12)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, ancheta privind existența unei circumvenții a controlat dacă a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările terțe și Comunitate, dacă această modificare rezultă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există o altă motivație sau justificare economică suficientă decât impunerea taxei, dacă există elemente de probă care să ateste existența unui prejudiciu sau dacă efectele corective ale taxei au fost compromise, în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile produselor similare, precum și dacă există elemente de probă, conforme, dacă este cazul, cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază, care să ateste existența unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsele similare.

(13)

Produsele în cauză sunt transpaletele manuale și componentele de bază ale acestora, și anume șasiurile și sistemele hidraulice („TM”), încadrate, în mod normal, la codurile NC ex 8427 90 00 și ex 8431 20 00, originare din RPC. TM sunt definite ca fiind cărucioare cu roți pe care sunt instalate brațe de furcă mobile pentru manipularea paletelor, proiectate pentru a fi împinse, trase și ghidate manual, pe suprafețe netede, plane, dure, de către un operator pedestru care acționează un braț articulat. TM sunt proiectate exclusiv pentru ridicarea unei sarcini, prin acționarea brațului ca o pompă, până la o înălțime suficientă pentru a permite transportarea acesteia și nu au nicio altă funcție sau utilizare, cum ar fi de exemplu (i) deplasarea și ridicarea sarcinilor pentru depunerea lor la o înălțime mai mare sau facilitarea stocării sarcinilor (transpalete), (ii) stivuirea paletelor una peste alta (stivuitoare), (iii) ridicarea sarcinilor la nivelul de lucru (platforme de ridicare) sau (iv) ridicarea și cântărirea sarcinilor (paletizoare cu sistem de cântărire).

(14)

Produsele supuse anchetei sunt transpaletele manuale (cu aceeași definiție ca cea a produselor în cauză) și părțile lor esențiale, și anume șasiurile și sistemele hidraulice, expediate din Thailanda („produsele supuse anchetei”), indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca provenind din Thailanda, încadrate, în mod normal, la aceleași coduri NC ca produsul în cauză.

(15)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a concluzionat că TM exportate din RPC către Comunitate și cele expediate din Thailanda către Comunitate au aceleași caracteristici fizice de bază și sunt destinate acelorași scopuri. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

Deoarece nicio societate thailandeză nu a cooperat, volumul și valoarea exporturilor produsului în cauză originar din Thailanda către Comunitate au fost determinate pe baza informațiilor disponibile, în cazul de față, datele statistice colectate de statele membre și compilate de Comisie, în conformitate cu dispozițiile articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, precum și datele Eurostat. În privința datelor furnizate de răspunsurile importatorilor comunitari, ancheta a stabilit că numărul de exporturi thailandeze raportate de importatorii comunitari reprezenta numai o parte foarte mică a exporturilor totale de TM ale Thailandei din PA, și anume mai puțin de 5 %. În acest context, s-a considerat că datele statistice la dispoziția Comisiei oferă o imagine mai exactă a realității în ceea ce privește volumul și valoarea exporturilor thailandeze față de informațiile limitate furnizate de importatorii comunitari.

(17)

După impunerea măsurilor antidumping, importurile de TM din Thailanda au crescut de la 7 458 de transpalete în 2005 la 64 706 transpalete în 2007 și au descrescut la 42 056 de transpalete în cursul PA.

(18)

În ceea ce privește China, importurile de TM către CE au crescut de la 240 639 de transpalete în 2005 la 538 271 în 2007 și 584 786 în cursul PA. Conform informațiilor disponibile, această creștere rezultă în special din creșterea exporturilor efectuate de singurul producător-exportator chinez care beneficiază de cel mai mic nivel al taxei antidumping. Într-adevăr, exporturile din China efectuate de importatorul respectiv reprezintă o proporție dominantă a creșterii importurilor de TM din RPC către Comunitate în perioada cuprinsă între 2005 și sfârșitul PA.

(19)

Ținând seama de situația expusă mai sus, se concluzionează că s-a produs o schimbare a configurației schimburilor comerciale între CE, RPC și Thailanda. Importurile din RPC au continuat să crească, dar această creștere este determinată în principal de activitatea unuia dintre producătorii-exportatori chinezi care a cooperat în cadrul anchetei inițiale și căruia i s-a acordat cel mai mic nivel al taxei antidumping. Pe de altă parte, importurile din Thailanda au crescut cu 868 % din 2005 în 2007 și s-au stabilizat în cursul PA la o creștere de 564 % față de 2005.

(20)

În concluzie, configurația schimburilor comerciale constatată indică o menținere a exporturilor din RPC, dar și o creștere semnificativă a exporturilor din Thailanda. Menținerea sau creșterea continuă a exporturilor din RPC, deși mult mai mică între anul 2007 și PA decât cele constatate în ancheta inițială, se pot explica observând că marea majoritate a exporturilor provin de la societatea chineză cu cel mai scăzut nivel al taxei antidumping. Pe de altă parte, configurația referitoare la Thailanda se poate explica numai ca rezultat al acțiunilor care urmăresc circumvenția măsurilor.

(21)

Importurile în Comunitate din Thailanda au început să crească în cursul perioadei în care Comunitatea desfășura ancheta inițială. Se amintește că autoritățile thailandeze, precum și potențialii producători/exportatori thailandezi, au fost informați asupra anchetei în curs. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun element de probă care ar putea explica această creștere semnificativă și nu a existat nicio societate thailandeză care să coopereze în cadrul anchetei prin comunicarea răspunsurilor solicitate în chestionar. În acest sens, se subliniază că, astfel cum este menționat la considerentul 7, informațiile la dispoziția Comisiei în momentul deschiderii anchetei sugerau că în Thailanda se desfășoară un număr semnificativ de operațiuni de asamblare de TM. Pe de altă parte, nu s-a primit niciun element de probă care să indice că în Thailanda exista o producție reală de TM. Prin urmare, s-a concluzionat, pe baza informațiilor disponibile, că, în lipsa unei motivații sau justificări economice suficiente în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, modificarea configurației schimburilor comerciale rezultă din impunerea taxei antidumping asupra TM originare din RPC.

(22)

Ancheta a stabilit că importurile din Thailanda compromit efectele corective ale taxei antidumping atât în ceea ce privește prețul, cât și cantitățile.

(23)

Se amintește că modificarea fluxurilor comerciale a luat forma unei creșteri neobișnuite a importurilor din Thailanda. Aceasta a compromis în primul rând efectele corective ale măsurilor antidumping în ceea ce privește cantitățile importate pe piața comunitară. Într-adevăr, dacă importurile comunitare s-ar fi efectuat din RPC în loc de Thailanda, este mai mult decât probabil că importurile efectuate ar fi fost mult mai reduse decât cele importate din Thailanda, ținând cont de necesitatea de a plăti, printre altele, o taxă antidumping cuprinsă între 7,6 % și 46,7 %.

(24)

În plus, în ceea ce privește prețurile produsului în cauză expediat din Thailanda, a fost necesar, în lipsa cooperării, să se facă apel la datele furnizate de Eurostat [confirmate de datele menționate la articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază], care reprezentau cele mai bune informații disponibile. Informațiile furnizate de importatorii comunitari nu au fost considerate pe deplin fiabile din motivele descrise la considerentul 16. În acest sens, s-a stabilit că în timpul PA prețul mediu la import al exporturilor thailandeze către Comunitate a fost mult mai mic decât nivelul de eliminare a prejudiciului pentru prețurile comunitare stabilit de ancheta inițială. Mai exact, s-a constatat că prețul mediu la import al exporturilor thailandeze către Comunitate era cu 48,9 % mai mic decât nivelul de eliminare a prejudiciului pentru prețurile comunitare stabilit de ancheta inițială. În consecință, efectele corective ale taxei impuse în ceea ce privește prețul erau compromise.

(25)

Din acest motiv, s-a concluzionat că importurile produsului în cauză originar din Thailanda compromit efectele corective ale taxei, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și prețul.

(26)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 7 și 16, ca urmare a lipsei de cooperare, pentru stabilirea prețurilor de export către Uniunea Europeană, în scopul de a determina existența, în decursul perioadei de anchetă, a elementelor de probă ale unui dumping în cazul exporturilor produsului în cauză originar din Thailanda către CE, au fost utilizate datele Eurostat la nivel NC, în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, aceste prețuri de export au fost comparate cu valoarea normală stabilită anterior, în acest caz cu valoarea normală medie ponderată stabilită de ancheta inițială.

(28)

În lipsa cooperării și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a compara prețul de export și valoarea normală, s-a considerat oportun a se presupune că gama de produse studiate pe parcursul prezentei anchete este cea studiată în cursul anchetei inițiale.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, ca urmare a comparației între valoarea normală medie ponderată, după cum a fost stabilită în timpul anchetei inițiale, și media ponderată a prețurilor de export din cursul perioadei actuale de anchetă, după cum a fost stabilită de datele Eurostat, exprimată ca procentaj din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, s-a constatat existența unei marje importante de dumping, și anume 22,5 %.

(30)

Ținând cont de marja de dumping existentă și de faptul că nu există elemente care să indice o schimbare semnificativă a gamei de produse exportate, s-a considerat că există un dumping în raport cu valoarea normală stabilită de ancheta inițială.

(31)

Ținând cont de constatările menționate anterior, s-a concluzionat că a existat o circumvenție a măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din RPC ar trebui să se aplice și importurilor aceluiași produs expediat din Thailanda, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Thailanda.

(32)

Măsurile care trebuie extinse ar trebui să corespundă celor stabilite la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul inițial pentru părțile care nu au cooperat, și anume „toate celelalte societăți”. Prin urmare, în sensul prezentului regulament, nivelul taxei antidumping aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 46,7 %.

(33)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede aplicarea măsurilor extinse importurilor care au fost înregistrate la intrarea în Comunitate în temeiul regulamentului de deschidere, taxele ar trebui percepute la importurile înregistrate de TM expediate din Thailanda.

(34)

Se amintește că, în cursul prezentei anchete, niciun producător/exportator thailandez de TM către Comunitate nu a fost identificat în Thailanda, nu s-a făcut cunoscut Comisiei și nu a cooperat în cadrul anchetei. Cu toate acestea, orice producător/exportator thailandez considerat interesat și având intenția de a depune o cerere de scutire de taxa antidumping extinsă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, va trebui să completeze un chestionar pentru a permite Comisiei să decidă dacă se poate acorda o scutire. O astfel de scutire ar putea fi acordată după evaluarea, de exemplu, a situației de piață a produsului vizat, a capacității de producție și a utilizării capacității, a achiziției și a vânzărilor, a probabilității continuării practicilor pentru care nu există motivație sau justificare economică suficientă, precum și a elementelor de probă privind existența unui dumping. Comisia efectuează, în mod normal, și o vizită de verificare la fața locului. Cererea trebuie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în raport cu producția sau vânzările.

(35)

Părțile interesate au fost informate asupra faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora Consiliul intenționa să extindă taxa antidumping definitivă în vigoare și au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile și de a fi audiate. Nu s-a primit nicio observație de natură să modifice concluziile menționate anterior,

Comisia Europeană

Direcția Generală pentru Comerț

Direcția H

Birou: N105 04/090

1040 Bruxelles

BELGIA

Fax +32 22956505

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/6

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite articole din fontă originare din Republica Populară Chineză (RPC) (denumit în continuare „regulamentul de instituire a măsurilor definitive”). Nivelurile individuale ale taxei au variat între 0 % și 37,9 %, iar nivelul taxei reziduale a fost stabilit la 47,8 %. O ofertă de angajament comun a fost acceptată de către o serie de societăți împreună cu Camera de Comerț Chineză pentru Importurile și Exporturile de Mașini și Produse Electronice (CCME) prin Decizia 2006/109/CE a Comisiei (3) și prin Regulamentul (CE) nr. 268/2006 al Consiliului (4). Având în vedere mai multe cereri din partea noilor producători-exportatori, regulamentul de instituire a măsurilor definitive a suferit mai multe modificări – cea mai recentă datând din aprilie 2009 (5).

(2)

La 8 noiembrie 2007, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea a fost înaintată de către Eurofonte (denumit în continuare „solicitantul”), care acționa în numele a nouă producători europeni. Solicitantul a susținut că nu se precizează cu suficientă claritate domeniul de aplicare a măsurii, astfel cum a fost stabilit în regulamentul de instituire a măsurilor definitive. Solicitantul a susținut că ar trebui clarificată definiția produsului în ceea ce privește articolele din fontă ductilă și, în special, în ce măsură aceste tipuri de articole ar trebui să se încadreze în definiția produsului în cauză.

(3)

Deoarece s-a concluzionat că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale și după consultarea Comitetului consultativ, Comisia, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere al reexaminării”), a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Obiectul anchetei a fost limitat la definiția produsului vizat de măsurile în vigoare.

(4)

Comisia a informat producătorii comunitari cunoscuți, importatorii și utilizatorii, reprezentanții țării exportatoare, precum și toți exportatorii cunoscuți din RPC în legătură cu inițierea reexaminării. Comisia a solicitat informații de la toate părțile menționate mai sus cât și de la acele părți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere a reexaminării. De asemenea, Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere.

(5)

15 producători comunitari, nouă importatori comunitari independenți față de producătorii-exportatori chinezi, un utilizator comunitar și 17 producători-exportatori chinezi au răspuns la chestionar.

(6)

Au fost acordate audieri la cerere pentru șase părți interesate: solicitantului, unui producător comunitar și pentru patru importatori.

(7)

Produsele în cauză, astfel cum este definit în articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive, sunt articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și părți ale acestora, prelucrate sau nu, grunduite sau vopsite, sau asociate cu alte materiale, cu excepția gurilor de incendiu, originare din Republica Populară Chineză („RPC”) și clasificate în cadrul codurilor NC 7325 10 50, 7325 10 92 și ex 7325 10 99 (cod Taric 7325109910).

(8)

În partea consacrată definirii produsului din regulamentul în cauză, în special la considerentul (18), se menționează că articolele sunt din fontă cenușie sau fontă ductilă și că, în pofida unor diferențe descrise la considerentele (20) și (21), se concluzionează la considerentele (22) și (29) că toate tipurile de articole din fontă au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, sunt destinate în general acelorași utilizări și pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(9)

În conformitate cu mai multe părți, termenul utilizat la articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive pentru descrierea produsului care face obiectul măsurilor („articole din fontă nemaleabilă”) nu acoperă articolele din fontă ductilă. Unele părți au făcut referire la altă subpoziție a NC privind accesorii de țevărie din fontă maleabilă (cod NC 7307 19 10) unde se precizează, în nota explicativă din nomenclatura combinată, că fonta cu grafit sferoidal (fonta ductilă) este maleabilă. Prin urmare, s-a susținut ca articolele din fontă ductilă nu ar intra în domeniul de aplicare a regulamentului, chiar dacă, în partea descriptivă a regulamentului în cauză, se menționează că toate tipurile de articole pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(10)

Mai multe părți interesate au susținut că o reexaminare a definiției produsului nu ar rezolva problema și că Comisia ar trebui să deschidă o nouă anchetă antidumping în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază sau o reexaminare anticircumvenție în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(11)

Având în vedere faptul că scopul anchetei îl reprezintă în principal examinarea domeniului de aplicare a anchetei inițiale și adaptarea, dacă este necesar, a dispozitivului în consecință, o reexaminare a definiției produsului în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază reprezintă, în acest caz, procedura adecvată. Circumstanțele care necesită o nouă anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și cele care necesită o investigație anticircumvenție în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază sunt diferite. În primul caz, este vorba în primul rând de supunerea la o anchetă a unui produs care nu a făcut obiectul anchetei inițiale (de exemplu, deoarece a fost utilizată o definiție diferită a produsului sau deoarece produsul provenea din țări care nu fac obiectul măsurilor în cauză). În cel de-al doilea caz, este vorba de stabilirea dacă a avut loc o circumvenție în cazul unui produs care face obiectul unor măsuri. Prin urmare, aceste două tipuri de anchetă nu sunt adecvate în acest caz.

(12)

În consecință, deschiderea acestei reexaminări a fost justificată pentru a asigura aplicarea adecvată a măsurilor antidumping.

(13)

În primul rând, ancheta inițială a fost analizată pentru a determina dacă ancheta respectivă a acoperit integral nu doar articolele din fontă cenușie, ci și cele din fontă ductilă.

(14)

Se observă, în primul rând, că în avizul de inițiere a anchetei inițiale (7), produsul este descris ca „anumite articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață, […] originare din Republica Populară Chineză […] clasificate în mod obișnuit în cadrul codurilor NC 7325 10 50 și 7325 10 92 și 7325 10 99)”.

(15)

Cuvintele „clasificate în mod obișnuit” clarifică faptul că codurile NC menționate în avizul de inițiere erau – ca de obicei – menționate „doar cu titlu informativ”. Prin urmare, părțile interesate nu au putut să considere că doar produsele acoperite de aceste coduri NC ar face parte din anchetă. Pe lângă informațiile privind definiția produsului menționate în avizul de inițiere, informațiile din versiunea neconfidențială a plângerii inițiale care erau accesibile tuturor părților interesate ale procedurii și care au fost trimise tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și utilizatorilor enumerați în plângere conțineau, de asemenea, informații suplimentare.

(16)

În versiunea neconfidențială a plângerii, definiția produsului în cauză este identică cu cea publicată în avizul de inițiere. Explicații suplimentare privind descrierea generală a produsului sunt oferite la punctele 3.2-3.7 din plângere. Rezultă din mai multe elemente care apar la punctele respective că plângerea acoperea atât produse din fontă cenușie, cât și produse din fontă ductilă. De exemplu, la punctul 3.5, se menționează că „produsul este făcut din fontă nemaleabilă, care poate fi cenușie sau ductilă”. Printre altele, procesul de producție al articolelor din fontă cenușie și ductilă este descris la punctul 3.4 din versiunea neconfidențială a plângerii.

(17)

De asemenea, nu există nicio indicație conform căreia avizul de inițiere trebuia să fie mai limitat decât domeniul de aplicare al plângerii.

(18)

În plus, în cursul anchetei inițiale, date privind dumpingul și prejudiciul au fost colectate privind articolele atât din fontă cenușie, cât și din fontă ductilă. În special, în chestionarele care au fost trimise părților interesate cunoscute și acelor părți interesate care s-au făcut cunoscute și care au solicitat un chestionar, ambele tipuri de fontă erau incluse în descrierea tipurilor de produs care trebuia să figureze în clasificarea produselor (numere de control al produsului). Prin urmare, era evident pentru toate părțile cooperante care au primit un chestionar că articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă erau acoperite de anchetă. În plus, faptul că clasificarea produsului conținea ambele tipuri a garantat că toate constatările anchetei inițiale privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul comunitar se refereau la articole din fontă cenușie și ductilă.

(19)

Printre altele, comunicarea finală trimisă tuturor părților interesate și regulamentul de instituire a măsurilor definitive menționează la mai multe puncte faptul că articolele pot fi făcute din fontă cenușie sau fontă ductilă [a se vedea în special considerentele (18), (20) și (21)]. Diferențele dintre cele două tipuri de articole au fost examinate și explicate (a se vedea considerentele menționate mai sus). În cele din urmă, concluzia trasă în regulamentul de instituire a măsurilor definitive, astfel cum este menționată la considerentul (22), este că ancheta a demonstrat că, în ciuda diferențelor induse de utilizarea fontei cenușii sau a fontei ductile, toate tipurile de articole au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, sunt utilizate în aceleași scopuri și pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(20)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că ancheta inițială a acoperit atât articolele din fontă cenușie, cât și cele din fontă ductilă. Chiar dacă s-ar presupune că acest lucru nu reieșea clar doar din avizul de inițiere, părțile interesate au avut mai multe posibilități de a afla că ancheta acoperea atât articolele din fontă cenușie, cât și cele din fontă ductilă, din moment ce acest lucru era menționat în versiunea neconfidențială a plângerii și în chestionare, iar părțile interesate au fost informate în legătură cu aceasta în etapa finală a procedurii.

(21)

După comunicarea constatărilor finale, o parte interesată a susținut că avizul de inițiere al anchetei inițiale trebuia să indice în mod clar definiția produsului. Având în vedere faptul că acest aviz de inițiere menționa doar articolele din fontă nemaleabilă, un importator de articole din fontă maleabilă putea să considere că produsele sale nu erau acoperite de anchetă și că nu trebuia să consulte versiunea neconfidențială a plângerii.

(22)

Având în vedere textul avizului de inițiere inițial, nu poate fi susținut faptul că articolele din fontă ductilă erau în mod explicit sau implicit excluse din definiția produsului în cauză. Ca punct de pornire, trebuie menționat faptul că la primul alineat din avizul de inițiere inițial, se indică faptul că Comisia a primit „o plângere […] conform căreia importurile de anumite articole, originare din Republica Populară Chineză […], ar face obiectul unui dumping și ar cauza, prin urmare, un prejudiciu important industriei comunitare”. În al doilea rând, secțiunea 2 („Produse”) menționează că articolele din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran ar fi acoperite, dar fără a specifica în continuare ce se înțelege prin „nemaleabile”. Se reamintește în acest context faptul că codurile NC menționate în avizul de inițiere erau „menționate doar cu titlu informativ” în mod explicit și, prin urmare, nu poate fi susținut faptul că au limitat definiția produsului care face obiectul anchetei inițiale. Prin urmare, avizul de inițiere conținea deja elemente care indicau importatorului sau producătorilor-exportatori de articole din fontă ductilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran că articolele din fontă ductilă ar putea face obiectul anchetei. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

(23)

În orice caz, chiar presupunând că nu ar fi fost așa, avizul de inițiere al reexaminării era foarte clar în ceea ce privește acest lucru. S-a observat în secțiunea 3 („Motivele reexaminării”) că, chiar dacă partea descriptivă a regulamentului definitiv face, de asemenea, referire la articole din fontă ductilă, ar putea fi necesară precizarea domeniului de aplicare a părții operative a regulamentului în cauză. Toți operatorii sunt invitați în mod explicit să își prezinte punctele de vedere și să transmită orice element de probă în sprijinul acestora. Cu toate acestea, importatorul în cauză nu a prezentat niciun element de probă care să dovedească că unul sau mai mulți furnizori supuși acestei taxe nu a (au) înțeles că ancheta inițială acoperea, de asemenea, articole din fontă ductilă. În acest context, ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că avizul de inițiere a reexaminării sublinia, la secțiunea 9, că orice parte care dorește să solicite o altă reexaminare ar putea face acest lucru în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, niciun exportator al căror produse sunt supuse acestei taxe nu a afirmat că nu a înțeles, în cursul anchetei inițiale, că și articolele din fontă ductilă erau acoperite și că, prin urmare, acum, ar trebui lansată o reexaminare suplimentară pentru a recalcula taxa aplicabilă produselor sale, inclusiv celor din fontă ductilă.

(24)

Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat de partea interesată este respins.

(25)

Pentru a clarifica dacă constatările privind articolele din fontă cenușie și cele turnate din fontă ductilă definite în regulamentul de instituire a măsurilor definitive erau într-adevăr corecte, s-a examinat dacă era corect să se considere că articolele din fontă cenușie și cele turnate din fontă ductilă au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și utilizări finale, astfel cum este indicat în regulamentul de instituire a măsurilor definitive.

(26)

În ceea ce privește caracteristicile fizice, forma finală a articolului din fontă este influențată de utilizarea căreia îi este destinată și de condițiile de instalare, dar, în orice caz, produsul trebuie să fie în conformitate cu standardele în vigoare, astfel cum este stabilit, printre altele, în standardele EN 1561, EN 1563, EN 124 și EN 1433.

(27)

În ceea ce privește caracteristicile chimice ale articolelor din fontă, atât fonta cenușie, cât și fonta ductilă sunt aliaje ale fierului și carbonului. Deși există diferențe minore în structura materiilor prime și, de asemenea, a materiilor adăugate în timpul procesului de producție (de exemplu, magneziu) produsele finale nu prezintă diferențe mari în această privință.

(28)

Este precizat faptul că, datorită magneziului adăugat în timpul procesului de producție al fontei ductile, microstructura fontei ductile se schimbă de la o formă de fulg/lamelă (fonta cenușie) la o structură sferoidală. Prin urmare, termenul mai adecvat pentru fonta ductilă este „fonta cu grafit sferoidal”.

(29)

În ceea ce privește caracteristicile tehnice, ancheta a demonstrat că fonta ductilă, spre deosebire de fonta cenușie, are proprietăți tehnice care îi permit să reziste la o tensiune de rupere mai mare și, mai important, să se deformeze într-o mai mare măsură la o tensiune de comprimare fără a se fractura. Prin urmare, fonta ductilă prezintă o ductilitate plastică, în timp ce fonta cenușie se rupe la o tensiune de comprimare, adică este fragilă. Ancheta a arătat, de asemenea, că, în ciuda acestei diferențe, fonta cenușie și fonta ductilă prezintă alte caracteristici mecanice sau tehnice comparabile, cum ar fi capacitatea de mulare, rezistența la uzură și elasticitatea.

(30)

În plus, diferențele dintre fonta cenușie și cea ductilă menționate mai sus afectează doar proiectul solicitat al articolului din fontă (adică dacă este solicitat un dispozitiv de închidere sau nu), dar nu afectează capacitatea lui de adaptare la utilizarea prevăzută, care constă în a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran.

(31)

Produsele din fontă destinate utilizărilor menționate mai sus trebuie să îndeplinească cerințele standardelor EN 124 (capace pentru guri de vizitare și capace pentru guri de scurgere) și EN 1433 (gură de canal). Ambele standarde specifică faptul că materialele din fontă trebuie să îndeplinească cerințele fie ale EN 1561, fie ale EN 1563 (adică, fontă cenușie sau ductilă). Prin urmare, atât fonta cenușie, cât și fonta ductilă îndeplinesc cerințele standardelor și pot fi considerate a fi interschimbabile.

(32)

Consumatorii percep ambele tipuri de articole din fontă ca pe același produs utilizat pentru a acoperi gurile de vizitare, a rezista traficului, pentru a asigura accesul sigur și lejer la rețele îngropate sau pentru a colecta apele de suprafață (grilaje). Ambele tipuri furnizează soluții durabile pe termen lung.

(33)

Prin urmare, se concluzionează faptul că, deși există diferențe minore între cele două tipuri de produs, acestea au fost considerate în mod justificat drept un singur produs, din moment ce au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice, pot fi utilizate pentru aceleași scopuri și sunt interschimbabile. Acest fapt confirmă constatările anchetei inițiale și cele de la considerentele (18) și (20)-(22) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive.

(34)

După comunicarea constatărilor finale, mai multe părți interesate au contestat aceste constatări și au susținut că încă în ancheta inițială se concluziona în mod incorect că articolele din fontă cenușie și ductilă au aceleași caracteristici și că ar trebui să fie considerate ca un singur produs în scopul anchetei. Aceste părți susțineau că mai mulți factori ar demonstra că cele două tipuri de articole din fontă nu sunt comparabile și că ar trebui considerate produse diferite. În special, aceste părți menționau (i) diferențele în procesul de producție care conduc la (ii) caracteristici fizice, chimice și tehnice complet diferite și (iii) o structură diferită a costurilor și, în cele din urmă, (iv) o percepție diferită din partea consumatorilor. În sprijinul acestei afirmații, au fost prezentate Comisiei mai multe opinii ale unor experți, precum și publicații din reviste de specialitate. Aceste opinii ale experților subliniau în principal diferențele dintre fonta ductilă și fonta cenușie în structura grafitului, precum și diferențele de ordin tehnic, de exemplu, faptul că fonta ductilă se poate deforma dacă este supusă unei tensiuni de comprimare, în timp ce, în aceleași condiții, fonta cenușie se sparge.

(35)

În această privință, se subliniază faptul că această anchetă a confirmat că există, într-adevăr, diferențe între cele două tipuri de produs, și anume articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă. Faptul că magneziul este adăugat în timpul procesului de producție a articolelor turnate din fontă ductilă modifică structura grafitului de la o formă de fulg/lamelă la o formă sferoidală și îi conferă o serie de proprietăți mecanice, cum ar fi o anumită capacitate de deformare atunci când este supusă unei tensiuni de comprimare. În plus, articolele din fontă ductilă necesită, în mod normal, o concepție specială pentru închiderea lor la nivelul suprafeței. Cu toate acestea, se reamintește că examinarea în vederea stabilirii dacă produsele sau tipurile de produs au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt utilizate în aceleași scopuri reprezintă o practică constantă pentru a determina dacă constituie un singur produs în sensul unei anchete antidumping. Acest lucru nu înseamnă că tipurile de produs trebuie să fie identice în toate aspectele din punct de vedere științific (sau din alt punct de vedere), ci că anumite diferențe pot fi acceptate, atât timp cât acestea au aceleași caracteristici de bază menționate mai sus. În plus, se reamintește că procedura nu vizează importurile de materie în sine, adică fonta, ci articolele din fontă utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și la părți ale acestora. Ancheta a confirmat că un articol din fontă ductilă are aceleași caracteristici de bază ca un articol din fontă cenușie [a se vedea argumentele la considerentele (24)-(30) de mai sus]. Prin urmare, argumentul conform căruia articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă nu au aceleași caracteristici de bază este respins.

(36)

În cadrul acestei anchete, două societăți au susținut că sistemele de drenare acoperite de standardul EN 1433 nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al măsurilor. Pentru a-și susține afirmația, părțile interesate au evidențiat faptul că în regulamentul de instituire a măsurilor definitive este menționat doar un alt standard (EN 124) aplicabil doar capacelor pentru gurile de vizitare și capacelor pentru gurile de scurgere și că ancheta inițială s-a centrat în mod evident pe capacele pentru gurile de vizitare.

(37)

Solicitantul a susținut că avizul de inițiere a reexaminării care expune motivele prezentei reexaminări intermediare parțiale nu menționa problema gurilor de canal și că, prin urmare, argumentele aduse în această privință ar trebui să fie ignorate. Cu toate acestea, acest argument este respins, având în vedere faptul că avizul de inițiere al reexaminării stipula, de asemenea, că ar trebui clarificată definiția produsului. Faptul că a fost acordată o atenție specială chestiunii de a stabili dacă articolele din fontă ductilă sunt acoperite de măsuri nu exclude posibilitatea analizării altor afirmații cu privire la definiția produsului.

(38)

S-a examinat, în primul rând, dacă gurile de canal erau acoperite de ancheta inițială.

(39)

Astfel cum se menționează la considerentul (14), avizul de inițiere a anchetei inițiale descria produsul în cauză drept „anumite articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și părți ale acestora, […]”. Deoarece gurile de canal sunt articole utilizate pentru a acoperi sisteme de la suprafață sau din subteran, avizul de inițiere trebuia interpretat ca acoperind gurile de canal ca un tip de articol din fontă.

(40)

În plus, versiunea neconfidențială a plângerii inițiale susținea în mod explicit că produsul în cauză „este desemnat în general făcând referire la utilizarea căruia îi este destinat, și anume capace pentru guri de vizitare, capace pentru guri de scurgere sau guri de canal și guri de vizitare” (a se vedea punctul 3.2). O altă referire la gurile de canale ca făcând parte din produsul în cauză poate fi găsită la punctele 3.5 (drenarea eficientă a apelor de suprafață) și 3.6.

(41)

În plus, gurile de canal erau incluse, de asemenea, în descrierea tipurilor de produs care trebuiau să fie raportate în chestionar (numerele de control al produsului) și toate părțile cooperante care au primit un chestionar au trebuit să declare, de asemenea, vânzările de guri de canal. Prin urmare, toate constatările privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul comunitar ale anchetei originale includeau, de asemenea, gurile de canal.

(42)

Mai mult decât atât, în regulamentul de instituire a măsurilor definitive care a fost, de asemenea, comunicat tuturor părților interesate, în special la considerentele (15)-(17), se menționează că articolele din fontă sunt formate în general dintr-un cadru fixat la sol și dintr-un capac sau un grătar care se situează la nivelul oricărei suprafețe. Considerentul (17) menționează că capacele și grătarele există în orice formă, în special, dar nu exclusiv, în formă triunghiulară, circulară, pătrată sau dreptunghiulară. În aceeași linie, la considerentul (19) se menționează că prezentările diferite posibile ale articolelor din fontă cum ar fi gurile de vizitare, capacele pentru guri de scurgere și gurile de vizitare sunt suficient de similare și constituie, prin urmare, un singur produs în sensul anchetei. Prin urmare, textul regulamentului de instituire a măsurilor definitive indică că gurile de canal erau, de asemenea, incluse ca un tip de prezentare posibilă a articolelor din fontă.

(43)

În concluzie, gurile de canal erau incluse în definiția produsului care făcea obiectul anchetei inițiale, iar acest lucru ar fi putut fi determinat pe baza celor de mai sus.

(44)

După comunicarea constatărilor finale, o parte interesată a susținut că nici avizul de inițiere, nici regulamentul de instituire a măsurilor definitive nu erau clare în ceea ce privește includerea gurilor de canal în domeniul de aplicare al anchetei. Partea a susținut că, în timp ce avizul de inițiere era cel puțin neclar în ceea ce privește gurile de canal, considerentul (16) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive specifica în mod clar că „articolele din fontă trebuie să asigure un acces sigur și ușor la cavitatea subterană, pentru intrarea unui om sau pentru o inspecție vizuală”. Din moment ce sistemele de drenare lineare nu permit accesul persoanelor la o cavitate subterană, ci sunt utilizate pentru drenarea apei, ar fi evident că gurile de canal nu erau acoperite.

(45)

Nu se respinge argumentul conform căruia gurile de canal/sistemele de drenare lineare care se compun în mod obișnuit dintr-un canal de drenare și un grătar deasupra sunt utilizate în special pentru drenarea apelor de suprafață. Cu toate acestea, acestea permit, de asemenea, acces sigur și ușor la cavitatea subterană care ar fi, în acest caz, canalul de drenare. De exemplu, în cazul în care canalul de drenare ar fi blocat de frunze sau alte obiecte, o persoană ar putea după ridicarea grătarului să intre în canalul de drenare pentru a îndepărta ceea ce îl blochează. Chiar în cazul în care canalul de drenare nu poate fi considerat ca făcând parte din cavitatea subterană la care întregul articol trebuie să ofere acces, poate fi încă susținut faptul că grilajul de canal acoperă o cavitate lineară în pământ care a fost săpată pentru a permite drenarea apei. Este subliniat în continuare că este indicat în considerentul în cauză că accesul poate servi unei inspecții vizuale, ceea ce gurile de canal permit fără îndoială. În plus, fraza citată de către partea în cauză trebuie interpretată în context, și anume împreună cu considerentul (15) și începutul considerentului (16). Astfel cum se menționează mai sus, se stipulează că „articolele din fontă sunt, în general, formate dintr-un cadru fixat pe sol și dintr-un capac sau un grătar aflate la nivelul oricărei suprafețe folosite de pietoni și/sau de vehicule și care suportă direct greutatea și impactul traficului pietonal și/sau auto. […] Articolele din fontă sunt folosite la acoperirea cavităților subterane și trebuie deci să reziste la greutatea autovehiculelor sau a pietonilor. Capacul/grătarul trebuie să rămână fixat pe cadru pentru a evita poluarea sonoră, leziunile corporale și avarierea vehiculelor.” Ancheta a demonstrat că gurile de canal sunt, în general, formate dintr-un canal de drenare fixat pe sol și un grătar aflat la nivelul oricărei suprafețe folosite de pietoni și/sau de vehicule și care suportă direct greutatea și impactul traficului pietonal și/sau auto. În plus, grilajul de canal poate fi utilizat, de asemenea, pentru a oferi acces la o cavitate subterană și că acestea trebuie, de asemenea, să reziste la greutatea autovehiculelor sau a pietonilor. Prin urmare, argumentul conform căruia gurile de canal nu erau acoperite în mod clar este respins.

(46)

Într-o a doua etapă, pentru a clarifica dacă constatările în ceea ce privește gurile de canal erau într-adevăr corecte, s-a examinat în continuare dacă gurile de canal au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază cu alte tipuri de articole din fontă și ar putea, prin urmare, să fie considerate în mod îndreptățit ca fiind, împreună cu alte tipuri de articole din fontă, un singur produs.

(47)

Ancheta a confirmat faptul că gurile de canal sunt articole din fontă cenușie sau fontă ductilă și că se constituie, în general, dintr-un cadru fixat la sol și un capac sau un grilaj care se situează la nivelul oricărei suprafețe. Cadrul este fixat direct deasupra unei cavități subterane. Gurile de canal sunt utilizate pentru a acoperi solul și pentru a permite inspecția vizuală.

(48)

Este adevărat că scopul principal al unei guri de canal constă în a drena suprafața de excesul de ape, astfel încât vehiculele sau avioanele să poată circula în siguranță, dar aceasta nu exclude faptul că gurile de canal servesc, de asemenea, scopului de a acoperi o cavitate subterană, astfel cum este menționat mai sus, și că trebuie să reziste, de asemenea, la greutatea vehiculelor. În plus, alte tipuri de articole din fontă (cum ar fi gurile de scurgere), de asemenea, au funcția de a drena excesul de ape.

(49)

În ceea ce privește argumentul privind absența standardului EN 1433 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive, este subliniat faptul că la considerentele (26) și (27) se face referire la EN 124 în partea privind produsul similar în legătură cu o afirmație a părților interesate conform căreia articolele din fontă produse și vândute în RPC și articolele din fontă produse și vândute de industria comunitară nu sunt similare. Acest lucru, în schimb, nu înseamnă că produsele acoperite de EN 1433 nu erau acoperite. Referința (sau nu) la un standard EN specific într-un regulament este menționată doar cu titlu informativ, dar acest lucru nu înseamnă că nu există alt standard care ar putea fi aplicat. În plus, standardul EN 1433 era un standard nou la momentul perioadei de anchetă inițială (aprilie 2003-martie 2004), aplicabil începând cu august 2003 și a coexistat cu standardele naționale până în august 2004. Prin urmare, la data colectării datelor în timpul anchetei inițiale, acest standard nu era operațional pe deplin și exista în paralel cu alte standarde care acopereau același produs.

(50)

În consecință, se confirmă faptul că această prezentare specială a unui articol de fontă are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte capace pentru guri de vizitare, capace pentru guri de scurgere și guri de vizitare.

(51)

Având în vedere cele de mai sus, este clarificat faptul că produsele acoperite de EN 1433 făceau obiectul definiției produsului și ar trebui să continue să facă obiectul măsurilor deoarece diferența găsită în scopul principal nu poate fi considerată suficient de semnificativă pentru a justifica o excludere a acestei prezentări a unui articol de fontă.

(52)

Având în vedere analiza de mai sus, s-a considerat în final adecvat să se examineze dacă textul articolului 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive și considerentele (18)-(29) din regulamentul în cauză este în conformitate cu constatările anchetei inițiale și cu constatările de mai sus. Cu alte cuvinte, s-a analizat dacă, în cele din urmă, poate nici nu era necesară modificarea dispozitivului regulamentului de instituire a măsurilor definitive și dacă se putea susține că versiunea actuală a articolului 1 acoperea deja în mod clar articolele din fontă ductilă. În această privință, observațiile primite din partea părților interesate privind partea din regulamentul de instituire a măsurilor definitive referitoare la definiția produsului au fost, de asemenea, în mod corespunzător luate în considerare.

(53)

Se reamintește că articolul 1 alineatul (1) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive prevede că articolele din fontă „nemaleabilă” fac obiectul măsurilor. Se reamintește în continuare că ancheta a demonstrat că fonta ductilă posedă ductilitate plastică [a se vedea considerentul (30)].

(54)

Prin urmare, apare problema dacă fonta ductilă trebuie considerată întotdeauna drept „nemaleabilă” dintr-un punct de vedere tehnic în pofida faptului că posedă ductilitate plastică. În știința materialelor, maleabilitatea se referă la abilitatea unui material de a se deforma supus unei presiuni de deformare, ceea ce se caracterizează adeseori prin abilitatea materialului de a forma o foaie subțire prin ciocănire sau laminare. În acest context, s-a susținut de către industria comunitară că noțiunea de articole din fontă „nemaleabilă” la articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive s-ar putea referi la toate articolele din fontă care nu sunt din fontă maleabilă, iar acest lucru ar include articolele din fontă cenușie și ductilă. A fost susținut, prin urmare, că în acest sens, s-ar putea afirma, într-adevăr, că și articolele din fontă ductilă, spre deosebire de cele din fontă maleabilă, sunt nemaleabile și fac, în consecință, obiectul articolului 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive de la momentul intrării în vigoare a acestuia.

(55)

Cu toate acestea, este remarcat faptul că ductilitatea și maleabilitatea nu sunt corelate întotdeauna; de exemplu, aurul este atât ductil, cât și maleabil, dar plumbul este doar maleabil. În plus, în timpul anchetei de reexaminare au fost aduse elemente de probă conform cărora fonta ductilă se deformează nu doar supusă unei presiuni de tracțiune, ci și unei tensiuni de comprimare, într-o anumită măsură. Prin urmare, apare că dintr-un punct de vedere tehnic, este dificil de susținut că fonta ductilă trebuie considerată întotdeauna nemaleabilă (caz în care s-ar putea să nu mai fie necesară modificarea dispozitivului regulamentului de instituire a măsurilor definitive).

(56)

Totuși, este evident că articolele din fontă ductilă erau acoperite de ancheta inițială. Pentru a exclude orice posibilă ambiguitate în interpretare, regulamentul de instituire a măsurilor definitive ar trebui modificat în consecință. În special, ar trebui clarificat dacă definiția produsului acoperă articolele din fontă nemaleabilă și din fontă cu grafit sferoidal (fontă ductilă). În plus, ar trebui inclus un nou cod NC, și anume codul NC ex 7325 99 10, care se referă la „alte articole din fontă, fier sau oțel din fontă maleabilă”. Acest lucru este necesar pentru a garanta că taxa antidumping considerată adecvată, în timpul anchetei inițiale, pentru a fi aplicată (inter alia) acestor articole de fontă ductilă va fi, într-adevăr, percepută, de acum înainte.

(57)

În avizul de inițiere al reexaminării, părțile interesate au fost invitate în mod explicit să își prezinte observațiile privind un posibil efect retroactiv al constatărilor. Problema retroactivității a fost adresată de mai multe părți în timpul audierilor și în observații. În general, toate părțile, cu excepția industriei comunitare, și-au exprimat opoziția față de aplicarea retroactivă a rezultatelor reexaminării.

(58)

În această privință, este subliniat faptul că ancheta actuală a arătat că dispozitivul regulamentului de instituire a măsurilor definitive ar trebui modificat pentru a clarifica definiția produsului și că ar trebui adăugat un cod NC suplimentar. În plus, se pare, de asemenea, că în cursul perioadei scurse, anumiți operatori și-au fondat conduita comercială pe ipoteza conform căreia articolele din fontă ductilă nu fac obiectul taxei antidumping. Aplicarea retroactivă a taxei antidumping asupra importurilor în Comunitate de astfel de articole din fontă ar putea afecta serios activitatea economică a acestor operatori. Având în vedere acești factori, se consideră adecvat ca clarificarea definiției produsului să aibă efect doar asupra importurilor viitoare.

(59)

Având în vedere constatările de mai sus, se consideră adecvat să se revizuiască Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 pentru a clarifica definiția produsului vizat de regulamentul în cauză și să se introducă că definiția produsului include articolele din fontă nemaleabilă și din fontă cu grafit sferoidal (fontă ductilă). În plus, un cod NC suplimentar ar trebui inclus, și anume codul NC ex 7325 99 10.

(60)

Constatările și propunerea au fost comunicate părților interesate și observațiile acestora au fost luate în considerare, după caz,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/14

(1)

La 26 ianuarie 2009, Consiliul a adoptat Decizia 2009/62/CE de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 (2), care stabilește o listă actualizată a numelor persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică regulamentul respectiv.

(2)

Consiliul a comunicat tuturor persoanelor, grupurilor și entităților pentru care acest lucru a fost posibil din punct de vedere practic o expunere de motive prin care se explică de ce au fost incluse pe lista care figurează în Decizia 2009/62/CE. În cazul unei persoane, în martie 2009 a fost comunicată o expunere de motive revizuită.

(3)

Prin intermediul unui anunț publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), Consiliul a informat persoanele, grupurile și entitățile ale căror nume sunt incluse pe lista care figurează în Decizia 2009/62/CE asupra faptului că a decis menținerea lor pe lista respectivă. De asemenea, Consiliul a informat persoanele, grupurile și entitățile în cauză cu privire la posibilitatea de a solicita o expunere a motivelor Consiliului care au determinat includerea lor pe listă, în cazul în care nu le fusese deja comunicată o astfel de expunere de motive.

(4)

Consiliul a efectuat o reexaminare integrală a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică Regulamentul (CE) nr. 2580/2001, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul respectiv. În cadrul acestei reexaminări, Consiliul a luat în considerare observațiile transmise de către persoanele, grupurile și entitățile în cauză.

(5)

Consiliul a stabilit că nu mai există motive pentru menținerea numelor anumitor persoane pe lista de persoane, grupuri și entități cărora li se aplică Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 și că lista ar trebui adaptată în consecință.

(6)

Consiliul a concluzionat că celelalte persoane, grupuri și entități enumerate în anexa la prezentul regulament au fost implicate în acte de terorism în înțelesul articolului 1 alineatele (2) și (3) din Poziția comună 2001/931/PESC a Consiliului din 27 decembrie 2001 privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului (4), că a fost adoptată o decizie cu privire la acestea de către o autoritate competentă în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din respectiva poziție comună și că respectivele persoane, grupuri și entități ar trebui să facă în continuare obiectul măsurilor restrictive specifice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2580/2001.

(7)

Lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 ar trebui actualizată în consecință,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/17

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/19

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la data importării, majorat cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei la import menționate la alineatul (1) din articolul de mai sus, se stabilesc periodic, pentru produsele în cauză, prețuri CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 16 iunie 2009, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/22

(1)

Regulamentul (CE) nr. 546/2003 al Comisiei (3) prevede că statele membre trebuie să notifice Comisiei, în fiecare zi de joi, prețul de vânzare la centrele de ambalare pentru ouăle din clasa A provenind de la găini crescute în baterii, ca medie a categoriilor L și M. Anumite state membre au transpus Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare (4) prin impunerea pe teritoriul propriu a unor standarde de bunăstare mai stricte decât standardele minime stabilite în directiva menționată. Ca urmare, anumite metode de creștere a găinilor ouătoare nu mai sunt practicate în toate statele membre. Din acest motiv, statele membre care nu mai pot comunica Comisiei prețul ouălor produse în baterii trebuie să comunice prețul ouălor de găini crescute în hale la sol.

(2)

În scopul armonizării, toate comunicările privind prețuri din sectorul cărnii trebuie trimise în aceeași zi a săptămânii; așadar, este oportun ca notificările să se facă în ziua de miercuri.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 546/2003 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/23

(1)

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 950/2006 din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, privind importul și rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare și acorduri preferențiale (2) prevede norme de aplicare pentru stabilirea obligațiilor de livrare fără taxe vamale pentru produsele încadrate la codul NC 1701, exprimate în echivalent zahăr alb, pentru importurile provenite din țările semnatare ale Protocolului ACP și ale Acordului cu India.

(2)

Aceste cantități au fost stabilite provizoriu prin Regulamentul (CE) nr. 403/2008 al Comisiei din 6 mai 2008 de stabilire în mod provizoriu a obligațiilor de livrare de zahăr din trestie-de-zahăr care urmează să fie importat în cadrul Protocolului ACP și a Acordului cu India, pentru perioada de livrare 2008/2009 (3) și prin Regulamentul (CE) nr. 1088/2008 al Comisiei din 5 noiembrie 2008 de stabilire în mod provizoriu a obligațiilor de livrare a zahărului din trestie de zahăr care urmează să fie importat în cadrul Protocolului ACP și al Acordului cu India pentru perioada de livrare care începe la 1 iulie 2009 (4).

(3)

Articolul 7 alineatele (1) și (2) din Protocolul ACP stabilește norme pentru situațiile în care un stat semnatar al ACP nu reușește să livreze cantitatea convenită.

(4)

Autoritățile competente din Barbados, Congo, Jamaica, Mauritius, Tanzania și Trinidad și Tobago au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor putea furniza în totalitate cantitățile convenite pentru cele două perioade de livrare în cauză.

(5)

După consultarea cu statele ACP în cauză, cantitățile lipsă vor fi realocate pentru a fi livrate în cursul perioadei de livrare 2008/2009.

(6)

Este necesară ajustarea obligațiilor de livrare pentru perioada de livrare 2008/2009 și pentru perioada de livrare care începe la 1 iulie 2009 în conformitate cu articolul 12 alineatul (1), alineatul (2) litera (c) și alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 950/2006, iar Regulamentele (CE) nr. 403/2008 și (CE) nr. 1088/2008 ar trebui, prin urmare, abrogate.

(7)

Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 950/2006 prevede faptul că alineatul (1) din articolul menționat anterior nu se aplică unei cantități realocate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) sau (2) din Protocolul ACP. Prin urmare, cantitatea realocată în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie importată înainte de 30 iunie 2009. Totuși, această realocare implică, de asemenea, transferul unor cantități din perioada de livrare care începe la 1 iulie 2009. În consecință, flexibilitatea articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 950/2006 ar trebui să se aplice, de asemenea, cantității realocate în temeiul prezentului regulament.

(8)

În conformitate cu articolul 153 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, licențele de import pentru zahărul destinat rafinării se eliberează doar rafinăriilor cu activitate permanentă, cu condiția ca respectivele cantități să fie mai mici decât cantitățile care pot fi importate în cadrul necesarului tradițional de aprovizionare menționat la articolul 153 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Cu toate acestea, în temeiul articolului 155 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia poate adopta măsuri prin care să ofere derogări de la articolul 153 alineatul (3) din regulamentul menționat pentru a garanta că importul de zahăr ACP/India în Comunitate se efectuează în condițiile stabilite în Protocolul ACP și în Acordul cu India. Pentru perioada de livrare care începe la 1 iulie 2009, având în vedere reducerea prețului la zahărul brut din trestie de zahăr importat, aplicabilă de la 1 octombrie 2009, aceste condiții nu pot fi îndeplinite decât dacă toți operatorii pot avea acces la licențe de import pentru zahărul destinat rafinării. Prin urmare, este necesar să existe o derogare de la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 950/2006, care limitează depunerea de cereri privind zahărul destinat rafinării la rafinăriile cu activitate permanentă.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/26

(1)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 și în temeiul articolului 19 alineatul (3) din regulamentul menționat anterior, cererea Poloniei de înregistrare a denumirii „Olej rydzowy” a făcut obiectul unei publicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece nicio declarație de opoziție nu a fost adresată Comisiei în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 509/2006, această denumire trebuie, așadar, înregistrată.

(3)

Nu a fost solicitată protecția prevăzută la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/27

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul menționat, cererea de înregistrare a denumirii „Abbacchio Romano” depusă de Italia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece nicio declarație de opoziție nu a fost notificată Comisiei în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/28

(1)

În conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei (2), laboratoarele naționale de referință trebuie să comunice comitetului de experți, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, rezultatele controalelor legate de monitorizarea conținutului de apă din carnea de pasăre, prevăzute de regulamentul respectiv.

(2)

În scopul armonizării, este recomandabil ca toate laboratoarele naționale de referință să utilizeze aceleași modele de documente și aceeași adresă atunci când transmit datele comitetului de experți.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 543/2008 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(a)

La articolul 18 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, laboratoarele naționale de referință comunică rezultatele controalelor menționate la alineatul (1) utilizând formularul prevăzut în anexa XIIa la prezentul regulament. Rezultatele se prezintă, în vederea examinării, comitetului de gestionare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 195 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.”

(b)

Se inserează o nouă anexă XIIa, al cărei text este inclus în anexa la prezentul regulament.

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/31

(1)

Prin articolul 116 din Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (2) (denumit în continuare „acordul”), se instituie un Consiliu de stabilizare și de asociere.

(2)

În conformitate cu articolul 117 din acord, Consiliul de stabilizare și de asociere își stabilește propriul său regulament de procedură.

(3)

În conformitate cu articolul 120 alineatul (1) din acord, Consiliul de stabilizare și de asociere este asistat în exercitarea funcțiilor sale de un Comitet de stabilizare și de asociere.

(4)

În conformitate cu articolul 120 alineatele (2) și (3) din acord, Consiliul de stabilizare și de asociere stabilește, în cadrul regulamentului său de procedură, atribuțiile Comitetului de stabilizare și de asociere, precum și posibilitatea Consiliului de stabilizare și de asociere de a delega oricare dintre competențele sale Comitetului de stabilizare și de asociere,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/37

(1)

Directiva 91/414/CEE prevede elaborarea unei liste comunitare cu substanțe active a căror includere în produsele de protecție a plantelor este autorizată.

(2)

Bayer CropScience AG a prezentat autorităților germane, la 30 iunie 2008, un dosar privind substanța activă fluopyram, în vederea obținerii înscrierii sale în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Autoritățile germane au informat Comisia că, în urma unei examinări preliminare, rezultă că dosarul privind substanța activă în cauză pare să îndeplinească cerințele în materie de date și de informații prevăzute în anexa II la Directiva 91/414/CEE. De asemenea, dosarul transmis îndeplinește cerințele referitoare la date și informații prevăzute în anexa III la Directiva 91/414/CEE în ceea ce privește un produs de protecție a plantelor care conține substanța activă în cauză. În conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, dosarul a fost transmis ulterior de către solicitantul în cauză Comisiei și celorlalte state membre și a fost înaintat Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

(4)

Prin prezenta decizie, se confirmă în mod oficial la nivel comunitar că dosarul este considerat ca îndeplinind, în principiu, cerințele referitoare la date și informații menționate în anexa II și, cel puțin în cazul unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă în cauză, cerințele prevăzute în anexa III la Directiva 91/414/CEE.

(5)

Prezenta decizie nu aduce atingere dreptului Comisiei de a cere solicitantului să prezinte date sau informații suplimentare în scopul clarificării anumitor puncte din dosar.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/39

(1)

Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE) a adoptat Decizia BCE/2007/7 din 24 iulie 2007 privind termenii și condițiile TARGET2-ECB (1).

(2)

Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat Orientarea BCE/2009/9 din 7 mai 2009 de modificare a Orientării BCE/2007/2 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (2), printre altele pentru a permite accesul la TARGET2 instituțiilor publice de credit care, în privința naturii lor instituționale specifice în conformitate cu legislația comunitară, sunt supuse controlului la un standard comparabil cu supravegherea efectuată de autoritățile naționale competente.

(3)

Definiția sintagmei „credit institution” din anexa la Decizia BCE/2007/7 ar trebui să fie înlocuită în lumina recentelor modificări aduse Orientării BCE/2007/2,

„—

«credit institution» means either: (a) a credit institution within the meaning of § 1(1) of the KWG; or (b) another credit institution within the meaning of Article 101(2) of the Treaty that is subject to scrutiny of a standard comparable to supervision by a competent authority.”

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/40

(1)

La 12 iunie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/405/PESC (1) privind misiunea de poliție a Uniunii Europene organizată în cadrul reformei sectorului de securitate (RSS) și interfața sa cu justiția în Republica Democratică Congo (EUPOL RD Congo).

(2)

La 23 iunie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/485/PESC (2) de modificare și de prelungire a Acțiunii comune 2007/405/PESC până la 30 iunie 2009.

(3)

În urma consultării cu autoritățile congoleze și cu alte părți interesate, s-a constatat necesitatea prelungirii misiunii, iar la 10 martie 2009 Comitetul politic și de securitate a recomandat ca misiunea să fie prelungită cu 12 luni.

(4)

Acțiunea comună 2007/405/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

1.

La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Suma de referință destinată acoperirii cheltuielilor aferente misiunii în perioada 1 iulie 2007-30 iunie 2008 este de 5 500 000 EUR.

Suma de referință destinată acoperirii cheltuielilor aferente misiunii în perioada 1 iulie 2008-31 octombrie 2009 este de 6 920 000 EUR.

Consiliul va stabili o nouă sumă de referință pentru acoperirea cheltuielilor aferente misiunii în perioada 1 noiembrie 2009-30 iunie 2010.”

2.

La articolul 16, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta acțiune comună expiră la 30 iunie 2010.”

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/41

(1)

La 24 iulie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/612/PESC (1) de numire a dlui Ettore F. SEQUI în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru Afganistan pentru perioada de la 1 septembrie 2008 până la 28 februarie 2009.

(2)

La 16 februarie 2009, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2009/135/PESC (2) de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Afganistan până la 28 februarie 2010.

(3)

Pe baza unei reexaminări a Acțiunii comune 2009/135/PESC, mandatul Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Afganistan ar trebui extins pentru a include Pakistanul. Prin urmare, Acțiunea comună 2009/135/PESC ar trebui să fie abrogată.

(4)

Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Afganistan și Pakistan își va pune în aplicare mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere obiectivelor politicii externe și de securitate comună enunțate la articolul 11 din tratat,

(a)

contribuie la punerea în aplicare a Declarației comune UE-Afganistan și a planului „Afghanistan Compact”, precum și a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a altor rezoluții ONU relevante;

(b)

încurajează contribuțiile pozitive ale actorilor regionali din Afganistan și ale țărilor învecinate la procesul de pace din Afganistan, contribuind astfel la consolidarea statului afgan;

(c)

contribuie la punerea în aplicare a Declarației comune UE-Pakistan, precum și a rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) și a altor rezoluții ONU relevante;

(d)

sprijină rolul central jucat de ONU, în mod special de Reprezentantul special al Secretarului General; și

(e)

sprijină activitatea Secretarului General/Înaltului Reprezentant (SG/ÎR) în regiune.

(a)

a transmite perspectiva UE asupra procesului politic din Afganistan, plecând de la principiile de bază convenite de Afganistan și de comunitatea internațională, în special Declarația Comună UE-Afganistan și planul „Afghanistan Compact”;

(b)

a transmite perspectiva UE asupra procesului politic din Pakistan, plecând de la principiile de bază care rezultă din contactele periodice între Pakistan și comunitatea internațională, în special în contextul Grupului Prietenilor Pakistanului Democratic;

(c)

a stabili și menține contacte strânse cu instituțiile reprezentative pakistaneze și afgane, în special cu guvernul și cu parlamentul, și a oferi sprijin acestora. Ar trebui, de asemenea, să fie menținut contactul cu alte personalități politice afgane și pakistaneze și cu alți actori relevanți atât din interiorul, cât și din afara țărilor respective;

(d)

a menține un contact strâns cu organizațiile internaționale și regionale relevante, în special cu reprezentanții locali ai ONU;

(e)

a rămâne în strânsă legătură cu țările învecinate și cu alte țări interesate din regiune, astfel încât perspectivele acestora asupra situației din Afganistan și Pakistan și dezvoltarea cooperării dintre aceste țări și Afganistan și Pakistan să fie luate în considerare în politica UE;

(f)

a oferi informații cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite prin Declarația comună UE-Pakistan și Declarația comună UE-Afganistan și prin planul „Afghanistan Compact”, în special în următoarele domenii:

(g)

în consultare cu reprezentanții statelor membre și ai Comisiei, a contribui la reflectarea abordării politice a UE în acțiunea desfășurată de aceasta în scopul dezvoltării Afganistanului și Pakistanului;

(h)

a participa activ, alături de Comisie, la lucrările Consiliului mixt de coordonare și monitorizare instituit în cadrul planului „Afghanistan Compact” și al Grupului Prietenilor Pakistanului Democratic; și

(i)

a oferi consiliere cu privire la participarea și pozițiile UE în cadrul conferințelor internaționale privind Afganistanul și Pakistanul.

(a)

elaborarea, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, a unui un plan de securitate specific misiunii, care să includă măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice misiunii, gestionând deplasarea personalului în condiții de deplină siguranță către și în interiorul zonei de misiune, gestionând incidentele legate de securitate și prevăzând un plan pentru situațiile de criză și un plan de evacuare a misiunii;

(b)

asigurarea faptului că tot personalul desfășurat în afara UE beneficiază de o asigurare specifică unui „grad ridicat de risc”, ținând cont de situația existentă în zona de desfășurare a misiunii;

(c)

asigurarea faptului că toți membrii echipei sale desfășurați în afara UE, inclusiv personalul recrutat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea în zona misiunii, la cursuri adecvate de instruire în domeniul securității, pe baza clasificării de risc stabilite pentru zona misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

(d)

asigurarea faptului că toate recomandările adoptate ca urmare a evaluărilor periodice de securitate sunt puse în aplicare și punerea la dispoziția SG/ÎR, Consiliului și Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestor recomandări ca și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul raportului de punere în aplicare a mandatului.

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/45

(1)

La 27 decembrie 2001, Consiliul a adoptat Poziția comună 2001/931/PESC (1).

(2)

La 26 ianuarie 2009, Consiliul a adoptat Poziția comună 2009/67/PESC de actualizare a Poziției comune 2001/931/PESC (2).

(3)

În conformitate cu Poziția comună 2001/931/PESC, Consiliul a efectuat o reexaminare integrală a listei persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică Poziția comună 2009/67/PESC.

(4)

Consiliul a constatat că nu mai există motive pentru a păstra anumite persoane pe lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică Poziția comună 2001/931/PESC.

(5)

Consiliul a concluzionat că celelalte persoane, grupuri și entități enumerate în anexa la Poziția comună 2009/67/PESC au fost implicate în acte de terorism în înțelesul articolului 1 alineatele (2) și (3) din Poziția comună 2001/931/PESC, că s-a luat o decizie în privința lor de către o autoritate competentă în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din poziția comună respectivă și că respectivele persoane, grupuri și entități ar trebui să facă în continuare obiectul măsurilor restrictive specifice prevăzute în respectiva poziție comună.

(6)

Lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică Poziția comună 2001/931/PESC ar trebui să fie actualizată în consecință,

16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/51