(1)

Regulamentul (CE) nr. 301/2007 al Consiliului din 19 martie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1) a suspendat integral, pentru o perioadă de doi ani, taxele autonome din cadrul Tarifului vamal comun pentru monitoarele care folosesc tehnologia ecranului cu cristale lichide, cu o diagonală a ecranului de maximum 48,5 cm și un raport de aspect al ecranului de 4:3 sau 5:4 și clasificabile la codul NC 8528 59 90 .

(2)

Această măsură de suspendare a expirat la 31 decembrie 2008.

(3)

Din motive legate de interesul consumatorilor, pentru a asigura dezvoltarea rațională a producției și o creștere a consumului la nivel comunitar și pentru a promova comerțul între statele membre și țările terțe, extinderea cu doi ani, începând de la 1 ianuarie 2009, a măsurii actuale de suspendare a taxelor autonome, precum și mărirea la 55,9 cm (22 inchi) a diagonalei ecranului și adăugarea raporturilor de aspect suplimentare de 1:1 și 16:10 ar fi benefice pentru Comunitate.

(4)

Din aceleași motive, ar fi benefic pentru Comunitate să se prevadă și o suspendare pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2009, pentru monitoarele alb/negru sau alte monitoare monocrome cu o diagonală a ecranului de maximum 77,5 cm (30,5 inchi) și cu aceleași raporturi de aspect ca și monitoarele color.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2) ar trebui modificat în consecință.

(6)

Deoarece suspendările prevăzute în prezentul regulament reprezintă o prelungire a suspendărilor introduse prin Regulamentul (CE) nr. 301/2007 care a expirat la 31 decembrie 2008 și dat fiind că o întrerupere a regimului tarifar al monitoarelor vizate de aceste suspendări nu este benefică pentru Comunitate, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2009,

1.

În partea a doua secțiunea XVI capitolul 85 din anexa I, textul din coloana 3 pentru codul NC 8528 59 10 se înlocuiește cu următorul text:

„14 (*1)

(*1)  Taxă vamală suspendată autonom, până la 31 decembrie 2010, pentru monitoarele alb/negru sau alte monitoare monocrome, care folosesc tehnologia ecranului cu cristale lichide, echipate fie cu un conector DVI, fie cu un conector VGA, fie cu ambele, cu o diagonală a ecranului de maximum 77,50 cm (adică 30,5 inchi), cu un raport de aspect de 1:1, 4:3, 5:4 sau 16:10, cu o rezoluție (pixeli) mai mare de 1,92 megapixeli și cu o distanță dintre puncte («dot pitch») de maximum 0,3 mm. (Cod TARIC 8528 59 10 10)”."

2.

În partea a doua secțiunea XVI capitolul 85 din anexa I, textul din coloana 3 pentru codul NC 8528 59 90 se înlocuiește cu următorul text:

„14 (*2)

(*2)  Taxă vamală suspendată autonom, până la 31 decembrie 2010, pentru monitoare color, care folosesc tehnologia ecranului cu cristale lichide, cu o diagonală a ecranului de maximum 55,9 cm (adică 22 inchi) și cu un raport de aspect de 1:1, 4:3, 5:4 sau 16:10. (Cod TARIC 8528 59 90 40)”."

(1)

Conform comunicărilor transmise de statele membre la 5 martie 2009 în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 105/2008, cantitatea totală de unt oferită spre intervenție la preț fix începând cu 1 martie 2009 a depășit limita de 30 000 de tone fixată la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Prin urmare, achiziția pentru intervenție la preț fix a untului trebuie suspendată până la 31 august 2009, trebuie fixat un procent unic pentru cantitățile primite de autoritățile competente ale statelor membre la 4 martie 2009, iar ofertele primite de autoritățile competente ale statelor membre începând cu 5 martie 2009 trebuie respinse.

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 105/2008, untul oferit spre intervenție se împachetează și se livrează în blocuri cu greutatea netă de cel puțin 25 de kilograme. Prin urmare, cantitățile de unt care au fost înmulțite cu un procent unic trebuie rotunjite în minus la cel mai apropiat multiplu de 25 kg.

(3)

După ce se publică procentul unic și anunțul de suspendare a achiziției la preț fix, agențiile de intervenție trebuie să-i informeze prompt pe vânzători în acest sens. Prin urmare, este necesar să se prevadă intrarea în vigoare a prezentului regulament la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

Este de dorit să se clarifice că denumirile sub care se vând uleiul de măsline și uleiul din turtă de măsline ar trebui să fie una dintre descrierile stabilite de organizarea comună a piețelor agricole. Informații suplimentare pentru fiecare categorie de ulei definită ar trebui să figureze, de asemenea, pe etichetă, dar nu neapărat aproape de denumirea sub care se vinde produsul. În cazul bunurilor care conțin ulei de măsline, nu sunt necesare nici etichetarea descrierii, nici, prin urmare, informații suplimentare.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 al Comisiei (2) a stabilit un regim opțional pentru indicarea pe etichetă a originii uleiului de măsline, cu toate că obiectivul era un regim care să cuprindă indicarea obligatorie pe etichetă a originii uleiului de măsline virgin și extra virgin, care să reflecte faptul că, drept rezultat al tradițiilor agricole și al metodelor locale de extracție și de amestec, uleiurile respective pot avea gusturi și calități destul de diferite, în funcție de originea lor geografică. Regimurile opționale implementate între timp nu s-au dovedit suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește caracteristicile reale ale uleiurilor virgine în acest sens. În plus, din 2002, Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (3) a stabilit norme de trasabilitate aplicabile cu începere de la 1 ianuarie 2005. Experiența dobândită de agenți și administratori în această privință permite să se stabilească obligativitatea indicării pe etichetă a originii uleiului de măsline extra virgin și virgin.

(3)

În cadrul Comunității, o mare parte din uleiurile de măsline extra virgine și virgine sunt compuse din amestecuri de uleiuri provenite din diverse state membre și țări terțe. Ar trebui prevăzute dispoziții simple pentru indicarea pe etichetă a originii acestor amestecuri. Astfel de norme simple ar face posibilă eliminarea dispozițiilor anterioare privind etichetarea cu textul „origine predominantă”, a căror implementare este complexă, care sunt dificil de controlat și posibil înșelătoare.

(4)

Consiliul oleicol internațional a definit recent anumiți termeni care descriu caracteristicile organoleptice privind gustul și/sau mirosul uleiurilor de măsline extra virgine și virgine în metoda sa revizuită de evaluare organoleptică a uleiurilor de măsline virgine. Utilizarea acestor termeni la etichetarea uleiurilor de măsline extra virgine și virgine ar trebui rezervată uleiurilor care au fost evaluate conform metodei de analiză corespunzătoare. Sunt necesare dispoziții tranzitorii pentru anumiți agenți care utilizează în prezent termenii rezervați.

(5)

Mai multe state membre au menținut anumite reglementări interne care interzic producția de amestecuri ale uleiurilor de măsline cu alte uleiuri din semințe pentru consum intern, cu scopul de a-și conserva tradițiile, precum și o anumită calitate a producției la nivel național. Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1019/2002 nu se aplică în cazul tonului și al sardinelor, care fac obiectul Regulamentului (CEE) nr. 1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton și de pălămidă (4) și, respectiv, al Regulamentului (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de sardine (5). Din motive de claritate, aceste aspecte ar trebui menționate în mod clar în Regulamentul (CE) nr. 1019/2002.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

(*1)   JO L 93, 31.3.2006, p. 12.” "

2.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

5.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

6.

La articolul 8 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

7.

La articolul 9 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În scopul verificării indicațiilor menționate la articolele 4, 5 și 6, statele membre în cauză pot introduce un sistem de aprobare a întreprinderilor ale căror instalații de ambalare se situează pe teritoriul lor.”

(1)

Anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 stabilește cotele naționale și regionale pentru producția de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină. Pentru anul de comercializare 2009/2010, respectivele cote ar trebui ajustate, ținând seama de rezultatele aplicării articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune (2).

(2)

Eventualele cote suplimentare de izoglucoză care ar putea fi atribuite ulterior pentru anul de comercializare 2009/2010 în urma cererilor depuse de întreprinderi și aprobate în Italia, Lituania și Suedia ar trebui luate în considerare cu ocazia următoarei ajustări a cotelor stabilite în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 înainte de sfârșitul lunii februarie 2010.

(3)

Prin urmare, anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 ar trebui modificată în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice, în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

(2)

La data de 10 decembrie 2008, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a decis să modifice lista persoanelor fizice și juridice, grupurilor și entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice, prin adăugarea a patru persoane fizice pe listă, date fiind informațiile cu privire la asocierea acestora cu Al-Qaida. Expunerea de motive cu privire la modificări a fost înaintată Comisiei.

(3)

Anexa I ar trebui modificată în consecință.

(4)

Pentru a se garanta eficacitatea măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta trebuie să intre în vigoare imediat.

(5)

Întrucât, în cazul unor persoane fizice în cauză, lista ONU nu indică adresele actuale ale acestora, ar trebui publicată o comunicare în Jurnalul Oficial, astfel încât persoanele respective să poată contacta Comisia și, ulterior, Comisia să le poată comunica motivele care stau la baza prezentului regulament, să le poată oferi posibilitatea de a transmite observații privind aceste motive și de a revizui prezentul regulament în funcție de observațiile și eventualele informații suplimentare,

(1)

Mandatele domnilor Vassilios SKOURIS, Allan ROSAS, Koen LENAERTS, Uno LÕHMUS, Lars BAY LARSEN, al doamnei Rosario SILVA DE LAPUERTA, al domnilor Jerzy MAKARCZYK, Endre JUHÁSZ, Marko ILEŠIČ, Ján KLUČKA, Aindrias Ó CAOIMH, al doamnei Camelia TOADER, al domnului Jean-Jacques KASEL, judecători, și cele ale domnilor Luis Miguel POIARES PESSOA MADURO, Dámaso RUIZ-JARABO COLOMER, al doamnei Juliane KOKOTT și al doamnei Eleanor SHARPSTON, avocați generali la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, expiră la 6 octombrie 2009.

(2)

Ar trebui să aibă loc o înlocuire parțială a membrilor Curții de Justiție a Comunităților Europene pentru perioada 7 octombrie 2009-6 octombrie 2015. Cu toate acestea, în absența unei propuneri, numirea a doi judecători nu poate avea loc decât la o dată ulterioară,

(1)

Directiva 2006/88/CE stabilește măsuri preventive minime care au în vedere creșterea nivelului de sensibilizare și de pregătire a autorităților competente, a responsabililor din exploatațiile de acvacultură și a altor operatori față de bolile animalelor de acvacultură și măsuri minime de combatere care urmează să fie puse în aplicare în cazul suspectării sau dovedirii prezenței unui focar al uneia dintre bolile animalelor de acvacultură. Abrogă și înlocuiește, începând cu 1 august 2008, Directiva 91/67/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condițiile de sănătate animală care reglementează introducerea pe piață a animalelor și a produselor de acvacultură (2).

(2)

Articolul 44 alineatul (1) din Directiva 2006/88/CE prevede că, în cazul în care un stat membru care nu este cunoscut ca fiind infectat, dar care nu este declarat indemn de una sau mai multe boli neexotice menționate în anexa IV partea II elaborează un program de supraveghere pentru a fi declarat indemn de una sau mai multe din aceste boli, acesta înaintează acest program pentru aprobare în conformitate cu procedura de reglementare.

(3)

De asemenea, articolul 44 alineatul (1) din Directiva 2006/88/CE prevede că în cazul în care un program de supraveghere se referă la compartimente individuale sau zone care cuprind mai puțin de 75 % din teritoriul statului membru și în care zona sau compartimentul se compune dintr-un bazin hidrografic care nu este comun cu un alt stat membru sau cu o țară terță, se urmează o procedură diferită, incluzând formularele tip care trebuie înaintate Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (denumit în continuare „comitetul”), după cum se prevede la articolul 50 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE.

(4)

Articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE prevede că, în cazul în care un stat membru care este cunoscut ca fiind infectat de una sau mai multe boli neexotice menționate în anexa IV partea II elaborează un program de eradicare al uneia sau mai multora dintre aceste boli, acesta înaintează respectivul program pentru aprobare în conformitate cu procedura de reglementare.

(5)

În cazul în care un stat membru dorește să obțină statutul „indemn de boală” în ceea ce privește una sau mai multe boli neexotice menționate în partea II din anexa IV la respectiva directivă pentru întreg teritoriul în conformitate cu articolul 49 alineatul (1) din Directiva 2006/88/CE, acesta trebuie să prezinte elemente de probă pentru a fi declarat „indemn de boală” în conformitate cu procedura de reglementare.

(6)

Articolul 50 alineatul (1) din Directiva 2006/88/CE prevede că un stat membru poate să declare o zonă sau un compartiment în interiorul teritoriului acestuia indemne, în ceea ce privește una sau mai multe boli neexotice incluse în partea II din anexa IV la respectiva directivă, în cazul în care îndeplinește anumite condiții. Un stat membru care face o astfel de declarație trebuie să o prezinte Comitetului în conformitate cu procedura definită la alineatul (2) din respectivul articol.

(7)

În plus, articolul 50 alineatul (3) din Directiva 2006/88/CE prevede că, în cazul în care zona sau compartimentul respectiv cuprinde mai mult de 75 % din teritoriul statului membru sau se compune dintr-un bazin hidrografic comun cu un alt stat membru sau cu o țară terță, procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din respectiva directivă se înlocuiește cu procedura de reglementare.

(8)

Este necesar să se stabilească dispoziții detaliate pentru a specifica în care situații ar trebui aprobate programele de supraveghere și declarațiile statutului „indemn de boală” în conformitate cu procedura de reglementare.

(9)

Ar trebui întocmite liste ale statelor membre, ale zonelor și ale compartimentelor în care se derulează programe de supraveghere sau eradicare aprobate în conformitate cu procedura de reglementare sau cărora li s-a aprobat statutul „indemn de boală”.

(10)

Ar trebui stabilite formulare tip pentru prezentarea programelor de supraveghere în vederea aprobării și pentru declarațiile acestor programe. De asemenea, ar trebui întocmit un formular tip pentru ca statele membre să raporteze în legătură cu evoluția anumitor programe de eradicare și a anumitor programe de supraveghere. În plus, ar trebui stabilit un formular tip pentru prezentarea de cereri de aprobare a statutului „indemn de boală” și pentru declararea acestui statut.

(11)

Anexa V la Decizia 2008/425/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a cerințelor comune privind prezentarea de către statele membre a unor programe naționale pentru eradicarea, controlul și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și zoonoze în vederea finanțării comunitare (3) include analiza detaliată a costurilor programelor pentru care statele membre doresc să primească o contribuție financiară. Din motive de coerență a legislației comunitare, formularul tip pentru prezentarea programelor de eradicare în vederea aprobării în conformitate cu Directiva 2006/88/CE ar trebui să respecte modelul stabilit în respectiva anexă.

(12)

Sunt necesare informații anuale din partea statelor membre pentru a evalua progresul programelor de supraveghere aprobate, precum și a programelor de eradicare aprobate care nu fac obiectul unei finanțări comunitare. În acest scop, un raport ar trebui înaintat Comisiei în fiecare an. Deoarece programele de eradicare care fac obiectul unei finanțări comunitare intră sub incidența Deciziei 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (4), statele membre trebuie să raporteze cu privire la aspectele tehnice și financiare ale acestor programe în conformitate cu decizia respectivă.

(13)

Declarațiile referitoare la programele de supraveghere și declarațiile statutului „indemn de boală” înaintate de statele membre Comitetului ar trebui să fie accesibile Comisiei și celorlalte state membre pe cale electronică. O pagină de internet informativă reprezintă, din punct de vedere tehnic, soluția cea mai fezabilă, având în vedere faptul că asigură un acces ușor la aceste declarații.

(14)

În conformitate cu Directiva 91/67/CEE, următoarele decizii au aprobat zone și ferme piscicole indemne de boală, precum și programe care vizau obținerea statutului „indemn de boală”: Decizia 2002/308/CE a Comisiei din 22 aprilie 2002 de stabilire a listelor cu zonele și fermele piscicole autorizate în ceea ce privește septicemia hemoragică virală (SHV) sau necroza hematopoietică infecțioasă (NHI) sau ambele boli (5), Decizia 2002/300/CE a Comisiei din 18 aprilie 2002 de stabilire a listei cu zonele autorizate în ceea ce privește Bonamia ostreae și/sau Marteilia refringens (6), Decizia 2003/634/CE a Comisiei din 28 august 2003 de aprobare a programelor care vizează obținerea statutului de zone autorizate și de ferme autorizate situate în zone neautorizate în ceea ce privește septicemia hemoragică virală (SHV) și necroza hematopoietică infecțioasă (NHI) (7) și Decizia 94/722/CE a Comisiei din 25 octombrie 1994 de aprobare a programului prezentat de Franța în ceea ce privește bonamioza și marteilioza (8).

(15)

Criteriile prevăzute în Directiva 2006/88/CE pentru statutul „indemn de boală” sunt echivalente cu cele stabilite de Directiva 91/67/CEE în ceea ce privește autorizarea întregului teritoriu al statelor membre, al zonelor continentale și al fermelor situate în zone neautorizate.

(16)

Prin urmare, zonele continentale și exploatațiile aprobate în conformitate cu Directiva 91/67/CEE nu trebuie să facă obiectul unei declarații în fața comitetului în conformitate cu Directiva 2006/88/CE. De asemenea, acestea ar trebui să fie incluse pe lista zonelor și compartimentelor accesibilă pe paginile de internet stabilite prin prezenta decizie.

(17)

Totuși, conceptul de zonă de coastă nu este prevăzut în Directiva 2006/88/CE. Prin urmare, zonele aprobate drept zone de coastă „indemne de boală” în conformitate cu Directiva 91/67/CE ar trebui reevaluate de către statele membre și ar trebui prezentată o nouă cerere sau o nouă declarație, după caz, în conformitate cu Directiva 2006/88/CE.

(18)

Prin urmare, Deciziile 2002/300/CE și 2002/308/CE ar trebui abrogate începând cu 1 august 2009, acordând astfel suficient timp statelor membre pentru a prezenta noi cereri sau declarații în ceea ce privește zonele de coastă.

(19)

Directiva 91/67/CEE nu stabilește distincția între programele de supraveghere și cele de eradicare. Cu toate acestea, deoarece cerințele aplicabile acestor programe sunt echivalente, programele aprobate în conformitate cu Deciziile 2003/634/CE și 94/722/CE ar trebui considerate drept conforme cu Directiva 2006/88/CE. În scopul determinării care dintre aceste programe ar trebui considerat program de supraveghere sau de eradicare și inclus în listele relevante stabilite în prezenta decizie, statele membre ar trebui să ofere informații privind aceste programe Comisiei până la 30 aprilie 2009.

(20)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,