7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/1

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/3

(1)

La 25 martie 2008, Comisia a primit o plângere privind importurile de bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate, din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât oțelurile inoxidabile (denumite în continuare „sârmă laminată”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Republica Moldova (denumită în continuare „RM”) și Turcia.

(2)

Plângerea a fost introdusă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către EUROFER (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de sârmă laminată.

(3)

Plângerea conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul semnificativ cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(4)

La 8 mai 2008, a fost inițiată o procedură prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”).

(5)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, RM și Turcia, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din RPC, RM și Turcia, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere. S-a acordat dreptul la audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că existau motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi și moldoveni cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC și RM. Doi producători-exportatori din RPC, alcătuiți din grupuri de societăți afiliate, și un producător-exportator din RM au solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau a unui tratament individual, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(7)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC și Turcia, precum și de importatori și producători din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC și din Turcia, precum și importatorilor și producătorilor din Comunitate li s-a cerut să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză.

(9)

Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi și turci, nici pentru producătorii și importatorii din Comunitate.

(10)

S-au trimis chestionare tuturor societăților din RPC și Turcia, care au răspuns la exercițiul de eșantionare, producătorului-exportator din RM, tuturor producătorilor, utilizatorilor și importatorilor din Comunitate care au răspuns la exercițiul de eșantionare, precum și tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate. S-au primit răspunsuri de la două grupuri de producători-exportatori din RPC, un producător-exportator din RM, șase producători-exportatori din Turcia, douăzeci de producători comunitari, un importator și opt utilizatori din Comunitate.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul comunitar și a efectuat verificări la sediul următoarelor societăți:

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC și din RM cărora nu li s-ar putea acorda TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față Brazilia, la sediile următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2004 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(14)

Produsul în cauză constă în bare și tije, laminate la cald, rulate în spire nearanjate, din fier, oțeluri nealiate sau oțeluri aliate altele decât oțelurile inoxidabile, originar din RPC, RM și Turcia (denumit în continuare „produsul în cauză” sau sârmă laminată), acest produs fiind încadrat, în mod normal, la codurile NC 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50 și 7227 90 95. Produsul în cauză nu include sârma laminată din oțeluri inoxidabile.

(15)

Pentru a produce sârmă laminată, țaglele din oțel obținute într-un cuptor electric cu arc sau un cuptor de topire sunt rulate cu ajutorul unui laminor. Țaglele sunt reduse în mod progresiv pe secțiunea transversală prin trecerea printr-o serie de cilindri laminori și apoi sunt bobinate în rulouri. Procesul de reducere din cuptorul electric cu arc utilizează deșeuri de metal, în timp ce procedeul de producere prin topire reducătoare în furnal utilizează deșeuri de metal și minereu de fier.

(16)

Sârma laminată este utilizată pentru plasa din sârmă sudată din industria construcțiilor (cabluri și toroane pentru pretensionare și post-tensionare utilizate pentru armarea betonului) și are multiple alte utilizări după ce a fost trasă în cabluri, inclusiv în industria pneurilor (pneu cu carcasă de cord), în industria piulițelor și buloanelor (elemente de fixare), garduri și împrejmuiri, cărucioare pentru supermarket, cabluri din oțel, electrozi, cabluri, arcuri de pat, arcuri de suspensie și sârmă de sudură.

(17)

Ancheta a arătat că sârma laminată produsă și vândută de industria comunitară în cadrul Comunității, sârma laminată produsă și vândută pe piața internă din Brazilia, care a reprezentat țara analogă, precum și sârma laminată produsă în RPC, RM și Turcia și vândută în Comunitate și pe piața internă din Turcia prezintă, în fond, aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilizare de bază.

(18)

Prin urmare, toate tipurile de sârmă laminată menționate anterior sunt considerate ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

Un producător-exportator chinez a prezentat în timp util un formular de eșantionare, o cerere de acordare a statutului TEP și un răspuns la chestionarul antidumping, dar nu a răspuns scrisorii din partea Comisiei prin care i se solicita să își completeze răspunsul, chiar dacă a primit o atenționare.

(20)

Societatea a fost informată cu privire la propunerea de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază și a avut posibilitatea de a prezenta observații.

(21)

Societatea a susținut că le-au fost acordate termene-limită prea scurte din partea Comisiei pentru a putea prezenta informații complete în observațiile lor și pentru a coopera. Pe baza faptului că societatea nu a indicat Comisiei nicio constrângere legată de timp în cadrul termenelor-limită aplicate, s-a considerat că nu s-a prezentat niciun argument decisiv sau element de probă care ar putea infirma decizia de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(22)

Societatea a înaintat un recurs la consilierul-audiator. După audierea argumentelor societății și a observațiilor consilierului-audiator, s-a confirmat faptul că societatea nu a semnalat în timp util nicio constrângere legată de timp și, în consecință, nu a cooperat la anchetă cu suficientă atenție.

(23)

Prin urmare, s-a considerat oportun să se respingă informațiile prezentate de această societate și să se fundamenteze constatările pe datele disponibile.

(24)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC și RM, valoarea normală trebuie stabilită în conformitate cu alineatele (1)-(6) de la articolul menționat, pentru acei producători referitor la care se constată că satisfac criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(25)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile TEP sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(26)

În urma inițierii procedurii, doi producători-exportatori chinezi și un producător-exportator din Republica Moldova au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut.

(27)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori chinezi a trebuit să se aplice articolul 18 din regulamentul de bază (a se vedea mai sus considerentele 19-23) și, prin urmare, cererea acestuia de acordare a TEP a fost respinsă.

(28)

În ceea ce-l privește pe celălalt producător-exportator chinez, societatea nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 2 și 3. În ceea ce privește criteriul 2, s-a constatat că mai multe politici contabile ale societății nu erau în conformitate cu IAS. S-a constatat că aceste probleme au un caracter sistemic și că nu au fost reflectate în raportul de audit. În ceea ce privește criteriul 3, s-a constatat că societatea nu plătea debitul principal al anumitor împrumuturi, cu mult timp după termenul prevăzut inițial în contractele de împrumut. S-a constatat, de asemenea, că societatea beneficiază de reduceri semnificative ale impozitului pe profit în cursul PA.

(29)

Prin urmare, s-a concluzionat că producătorul-exportator chinez nu a demonstrat că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(30)

În urma comunicării analizei cererii de TEP, producătorul-exportator chinez a înaintat un răspuns în care societatea a fost de acord cu neconformitatea la criteriul 2, dar a contestat concluzia negativă cu privire la criteriul 3. În special, societatea a argumentat că nerambursarea debitului principal al unui împrumut nu constituia o denaturare moștenită de la sistemul de economie planificată, ci un semn că societatea se bucură de un rating mare de credit. După o examinare detaliată, s-a constatat că, în cursul PA, împrumuturile în cauză nu au făcut obiectul unui contract, prin urmare, societatea nu era constrânsă de nicio obligație juridică de a plăti dobânda sau debitul principal. Existența unor astfel de împrumuturi denaturează în mod semnificativ situația financiară a societății și, de facto, constituie o anulare a datoriei. În plus, nerambursarea debitului principal al unui împrumut nu este conformă cu principiile unei economii de piață. Prin urmare, argumentul respectiv a fost respins.

(31)

În afară de aceasta, s-a susținut că reducerea impozitului pe profit nu constituia o subvenție, prin urmare, nu putea fi considerată ca fiind o denaturare moștenită de la sistemul de economie planificată. Acest argument a fost respins întrucât aplicarea reducerii impozitului pe profit este condiționată de utilizarea echipamentelor naționale în locul celor importate și, prin urmare, constituie o subvenție specifică.

(32)

Producătorul din RM nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile pentru acordarea TEP. În ceea ce privește procesul decizional și costurile (criteriul 1), s-a constatat că structura superioară de conducere a societății deține poziții-cheie în administrația regiunii Transnistria din Moldova, autoproclamata „Republică Moldovenească Transnistreană” (denumită în continuare „RMT”) separatistă, dar nerecunoscută pe plan internațional, și că există denaturări semnificative în ceea ce privește costurile. În ceea ce privește criteriul 2, s-a constatat că societatea nu dispune de un set clar de evidențe contabile verificate independent și s-au identificat deficiențe grave cu privire la acuratețea și coerența conturilor, conturile devenind astfel nefiabile. În ceea ce privește criteriul 3, au existat denaturări moștenite din sistemul de economie planificată care au afectat costurile. Cel mai semnificativ a fost faptul că procesul de privatizare al societății s-a făcut la un preț sub valoarea de piață. De asemenea, s-a semnalat că societatea este frecvent implicată în practici comerciale de tip barter. În ceea ce privește criteriul 4, referitor la certitudinea juridică și stabilitatea operațiilor, s-a constatat că societatea nu respectă în totalitate cadrul juridic al RM. În sfârșit, s-a constatat, de asemenea, că societatea funcționează, printre altele, într-o monedă care nu este recunoscută pe plan internațional și al cărei curs de schimb nu este stabilit în mod liber ținând cont de semnalele pieței (criteriul 5).

(33)

Prin urmare, s-a concluzionat că producătorul-exportator din RM nu a demonstrat că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(34)

Producătorul-exportator din RM a contestat această decizie. În general, a susținut că aplicarea articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază la RM constituie o încălcare de către Comunitate a angajamentelor sale din cadrul OMC față de RM.

(35)

Ca răspuns la argumentul său, ar trebui reamintit faptul că nota articolului VI din GATT recunoaște că, în cazul importurilor din anumite țări în care pot exista dificultăți în determinarea comparabilității prețurilor în scopul de a stabili existența unui dumping, membrii OMC pot considera că este posibil ca o comparație cu prețurile interne dintr-o astfel de țară să nu fie întotdeauna adecvată. În cazul RM, se consideră că aceste dificultăți există. În acest caz, valoarea normală va fi determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. În plus, se observă că articolul 2 alineatul (7) litera (a) menționează în mod specific RM pe lista țărilor care nu au o economie de piață cărora li se aplică această dispoziție.

(36)

De asemenea, a mai susținut că termenele obligatorii prevăzute în regulamentul de bază nu au fost respectate. Solicitanții au susținut că decizia de a respinge TEP ar trebui să fie anulată, deoarece Comisia nu a luat decizia referitoare la TEP în termenul de trei luni prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(37)

Este adevărat că Comisia nu a luat decizia referitoare la TEP în termen de trei luni după deschiderea anchetei. Totuși, acest fapt nu constituie un motiv pentru anularea deciziei de a respinge TEP. Deși articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază stipulează că decizia referitoare la acordarea TEP se ia în termen de trei luni de la deschiderea anchetei, dispoziția nu prevede că nerespectarea perioadei de trei luni are anumite consecințe. În special, dispoziția nu prevede faptul că, dacă Comisia nu ia o decizie în termen de trei luni privind cererea unui exportator de acordare a TEP, (i) exportatorul va obține TEP în mod automat sau (ii) este posibil ca instituțiile să nu mai instituie măsuri împotriva exportatorului. Prin urmare, simplul fapt că Comisia nu a respectat termenul de trei luni nu înseamnă că decizia de a respinge TEP este ilegală.

(38)

Producătorul-exportator din RM susține în continuare că a existat o discriminare în comparație cu producătorii-exportatori din Ucraina și Rusia în procedurile anterioare și că evaluarea întreprinsă de Comisie are la bază motive politice. În plus, acesta susține că există o serie de erori datorate lipsei elementelor de probă sau din cauza faptului că concluziile nu sunt suficient de motivate și că, prin urmare, principiul bunei administrări a fost încălcat. Societatea nu detaliază motivele specifice ale acestei încălcări.

(39)

În ceea ce privește afirmația de discriminare împotriva RM privind modul în care au fost efectuate evaluările TEP în procedurile anterioare împotriva Ucrainei și Rusiei, trebuie menționat faptul că evaluările TEP sunt efectuate de la caz la caz. Deciziile luate în trecut cu privire la aceste țări nu pot fi aplicate în mod automat la procedura actuală. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că nici Ucraina, nici Rusia nu sunt în prezent enumerate la articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază ca țări fără economie de piață, prin urmare, situația actuală nu permite comparația cu Republica Moldova. Având în vedere cele menționate anterior, afirmația de tratament discriminatoriu între RM și alte state din sistemul anterior de economie planificată se respinge.

(40)

Societatea din RM a contestat analiza respectării celor cinci criterii ale TEP efectuată de către Comisie.

(41)

În ceea ce privește criteriul 1, societatea aduce argumentul că nu există nicio intervenție din partea statului, întrucât, în sensul procedurii, orice referire la „stat” nu poate fi făcută cu referire la autoritățile RMT, care nu sunt recunoscute ca stat. Cu toate acestea, se consideră că, în sensul acestui criteriu, prin referirea la stat ar trebui să se înțeleagă autoritățile care controlează efectiv regiunea, recunoscute sau nu, care pot interveni în procesele decizionale ale societății. În consecință, acest argument se respinge.

(42)

De asemenea, societatea contestă evaluarea criteriului 2, susținând că societatea deține doar un singur set de evidențe contabile de bază, care fac obiectul unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(43)

Cu toate acestea, s-a constatat că societatea are un prim set de evidențe contabile care au fost pregătite în conformitate cu așa-numitele standarde de contabilitate ale RMT, care nu includ provizioane pentru creanțe incerte și care nu au făcut obiectul unui audit. Societatea deținea un al doilea set de evidențe contabile, care au fost consolidate cu evidențele altor societăți afiliate și supuse auditului, pretins a fi în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Acest al doilea set de evidențe contabile a primit un aviz cu rezerve din partea auditorilor, care și-au exprimat rezervele privind evaluarea activelor de către societate în 2003 și 2005. Motivele exacte ale rezervelor respective nu au putut fi clarificate suficient în cursul anchetei. Societatea a susținut mai târziu că rezervele exprimate de auditori nu erau semnificative, dar nu a furnizat dovezi în acest sens.

(44)

Prin urmare, argumentele de mai sus ale societății cu privire la criteriul 2 au trebuit să fie respinse.

(45)

Cât privește criteriul 3, societatea a susținut că procesul de privatizare al societății nu este relevant în sensul evidențierii posibilelor denaturări moștenite din vechiul sistem de economie planificată, întrucât societatea a fost revândută ulterior în condiții normale și la o valoare de piață justă. Totuși, acest lucru nu a putut fi demonstrat, având în vedere că revânzarea societăților deținând acțiuni „MMZ” ar fi putut include și alte active și nu a fost prezentată nicio evaluare documentată în mod corespunzător a respectivelor operațiuni.

(46)

Cu privire la practicile comerciale de tip barter, societatea a susținut, de asemenea, că sumele schimburilor comerciale de tip barter constatate în decursul anchetei nu erau semnificative în contextul acestui criteriu. Cu toate acestea, se consideră că pragul de semnificație al acestor practici nu constituie un criteriu valabil de analiză, întrucât valoarea reală a mărfurilor tranzacționate este cunoscută doar părților implicate în tranzacția comercială de tip barter. Prin urmare, argumentul relevant este acela că s-a constatat că astfel de practici, care sunt caracteristice economiilor planificate, au fost utilizate în mod regulat de către societate. Prin urmare, argumentul societății a trebuit să fie respins.

(47)

În ceea ce privește împrumutul de la o societate afiliată, pentru care societatea din RM nu a putut, în ciuda faptului că i s-a solicitat acest lucru, să prezinte pe loc nicio dovadă de rambursare, societatea a susținut că acest împrumut a fost rambursat integral. Societatea a prezentat ulterior copii ale unor documente, invocându-le drept dovadă de plată, dar nu a dat nicio explicație privind motivul pentru care acestea nu au fost disponibile la momentul respectiv. Este evident că această dovadă nu a fost disponibilă în momentul verificărilor la fața locului și că aceste documente nu pot fi verificate în stadiul actual al procedurii. Prin urmare, argumentul societății a trebuit să fie respins.

(48)

În ceea ce privește criteriul 4, societatea a susținut că faptul că a fost temporar înregistrată în RM și că exporturile sale au fost efectuate printr-o vamă a RM ar constitui o garanție că a respectat cadrul juridic al RM. Ea a adăugat că faptul că evidențele contabile au fost supuse unui audit a arătat că legile aplicabile erau suficiente pentru a asigura certitudinea juridică și stabilitatea. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că nici înregistrarea temporară a unei societăți în RM, nici auditul nu sunt subordonate aplicării cadrului juridic al RM și că proprietatea actuală a societății nu este recunoscută din punct de vedere juridic în RM. Aceste afirmații au fost, prin urmare, respinse.

(49)

În ceea ce privește criteriul 5, societatea a afirmat că operațiunile de schimb valutar în ruble RMT sunt realizate la cursul de schimb al pieței care rezultă din vânzarea și cumpărarea liberă de monede. Cu toate acestea, faptul că moneda RMT nu este recunoscută sau nu face obiectul unor schimburi valutare pe plan internațional înseamnă că ea nu poate fi considerată ca având o valoare de piață, ci doar o valoare stabilită în mod administrativ de așa-zisele autorități ale RMT. În consecință, acest argument se respinge.

(50)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența dispozițiilor articolului respectiv se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(51)

Producătorii-exportatori chinezi și moldoveni care nu au îndeplinit criteriile pentru acordarea TEP (a se vedea considerentele 28-33 de mai sus) au solicitat și acordarea tratamentului individual, în cazul în care nu li se acordă TEP.

(52)

Din informațiile disponibile a reieșit că producătorul-exportator chinez îndeplinește toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI.

(53)

În ceea ce-l privește pe unicul producător-exportator din RM, s-a constatat că acesta nu îndeplinește criteriile pentru acordarea TI, așa cum au fost stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, deoarece acesta nu a fost în măsură să demonstreze că prețurile la export, cantitățile exportate și condițiile de vânzare au fost stabilite fără intervenția statului, că operațiunile de schimb valutar au fost executate la cursul pieței sau că intervenția statului nu a fost de asemenea natură, încât să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorilor li se aplică niveluri diferite de taxe.

(54)

În sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a început prin a determina dacă vânzările de produs în cauză efectuate de fiecare producător-exportator către clienți independenți de pe piața sa internă erau reprezentative, adică dacă volumul lor total era de cel puțin 5 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză în Comunitate.

(55)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societăți cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate. Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(56)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările fiecărui tip de produs vizat, comercializat pe piața internă în cantități însemnate de către fiecare companie din fiecare dintre țările exportatoare ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a determinat, pentru fiecare tip de produs exportat, proporția vânzărilor interne profitabile către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă.

(57)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când media ponderată a prețului pentru acel tip era egală sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț s-a calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(58)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când media ponderată a prețului mediu pentru acel tip era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(59)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În acest sens, Comisia a utilizat valoarea normală determinată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(60)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare a fiecărui tip exportat, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantități acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) și a unei marje de profit rezonabile.

(61)

În toate cazurile, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost stabilite în conformitate cu metodele menționate la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate și profitul realizat de către fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză de pe piața internă constituie date fiabile.

(62)

Pentru cei cinci producători-exportatori turci care au făcut obiectul anchetei, vânzările de produs similar erau reprezentative. Într-o mare măsură, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Turcia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(63)

Cu toate acestea, pentru tipurile de produse ale căror vânzări interne au fost insuficiente sau nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale și profiturilor s-au bazat pe datele reale referitoare la producție și vânzări, în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru produsul similar, efectuate de producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(64)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”). Având în vedere că niciunui producător-exportator din RPC sau RM nu i s-a acordat TEP, valoarea normală pentru aceste societăți a trebuit să fie stabilită pe baza datelor provenite dintr-o țară analogă.

(65)

În avizul de deschidere, Brazilia a fost propusă ca țară analogă în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și RM. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații în acest sens.

(66)

În ciuda contactelor stabilite cu mai mulți producători din alte țări terțe, nicio societate nu a acceptat să coopereze, cu excepția unui producător brazilian.

(67)

Mai multe părți interesate au prezentat observații susținând că Brazilia nu reprezenta o alegere potrivită și au propus Turcia ca țară analogă. Reclamantul a prezentat și alte argumente în favoarea alegerii Braziliei. Aceste argumente au fost analizate și examinate de către Comisie.

(68)

O parte interesată a susținut că metodele de producție din RM și Brazilia erau diferite și, prin urmare, a propus Turcia drept o țară analogă mai potrivită pentru RM. Aceeași parte a susținut în plus că nivelul de dezvoltare economică în RM și în Brazilia este diferit. Cu toate acestea, s-a constatat că metodele de producție din Brazilia sunt în mod esențial identice sau similare cu cele din RPC. Diferența între metodele de producție din Brazilia și RM privește doar procesul preliminar, care nu generează diferențe semnificative în ceea ce privește costurile. Cât privește nivelul de dezvoltare economică, acesta nu este considerat în sine drept un criteriu pentru alegerea unei țări analoge.

(69)

S-a argumentat totodată că producătorul cooperant din Brazilia avea legături cu reclamantul, ceea ce ar califica drept inadecvată alegerea Braziliei ca țară analogă. Acest argument nu a fost acceptat. Se consideră că dacă prețurile și costurile nu fac obiectul niciunei denaturări, nu există niciun motiv să se excludă datele furnizate de societățile cooperante afiliate reclamantului, la stabilirea valorilor normale pe baza vânzărilor interne din țara analogă.

(70)

O parte interesată a susținut că produsul similar în cauză era supraevaluat pe piața internă braziliană. O a doua parte interesată a susținut că concurența pe piața internă era denaturată din cauza faptului că producătorii naționali sunt integrați pe verticală, iar doi dintre ei ar deține împreună mai mult de 60 % din cota de piață.

(71)

Ancheta a confirmat faptul că prețurile interne din Brazilia erau relativ ridicate, ca, de asemenea, și marja de profit realizată de producătorul cooperant brazilian. Aceasta ar putea indica un nivel insuficient de concurență pe piața braziliană, cauzată de faptul că există doar trei producători ai produsului similar, dintre care doi, așa cum a fost confirmat de anchetă, reprezintă aproape 90 % din piață.

(72)

În plus, ancheta a arătat că există în jur de 12 producători în Turcia, ceea ce, ținând cont de importurile provenite din alte surse, garantează o piață internă concurențială.

(73)

În orice caz, și pentru a evita efectul prețurilor ridicate pe piața internă braziliană, și dat fiind că sunt disponibile date verificate provenite de la cinci producători-exportatori turci, s-a considerat mai potrivit să se utilizeze Turcia ca țară analogă, în locul Braziliei.

(74)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat că alegerea Turciei ca țară analogă poate fi considerată ca fiind mai adecvată decât a Braziliei în sensul prezentei proceduri, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(75)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(76)

Un producător-exportator a efectuat anumite vânzări la export prin intermediul unui importator afiliat din Comunitate. În acest caz, prețul de export a fost construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, ajustat în mod corespunzător pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de o marjă rezonabilă pentru cheltuielile SG&A și pentru profituri. Au fost utilizate cheltuielile SG&A ale importatorului afiliat, iar marja de profit a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de importatorii independenți care au cooperat.

(77)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe baza nivelului franco fabrică.

(78)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(79)

Tuturor producătorilor-exportatori cooperanți care au făcut obiectul anchetei li s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlosire, de asigurare, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

(80)

Pentru unicul producător-exportator care beneficiază de TI, marja de dumping a fost stabilită prin comparația între prețurile de export franco fabrică, în funcție de NCP, cu valoarea normală corespunzătoare țării analoge.

(81)

Pentru toți exportatorii necooperanți și dat fiind nivelul scăzut de cooperare, marja de dumping reziduală a fost fixată la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilită pentru o cantitate reprezentativă exportată de către producătorul-exportator cooperant.

(82)

Mediile ponderate ale marjelor de dumping provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(83)

Calculul marjei de dumping pentru producătorul din RM s-a efectuat prin utilizarea prețurilor sale de export verificate cu prețul intern al țării analoge. Întrucât exporturile producătorului din RM în UE sunt realizate prin intermediul unui comerciant afiliat, calculul marjei de dumping se bazează pe prețul de export calculat pentru vânzările către un client independent în UE, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(84)

Marja de dumping astfel calculată este de 16,1 %.

(85)

Întrucât nivelul de cooperare a fost considerat ridicat, respectiv importurile provenite de la producătorul cooperant din RM au reprezentat aproximativ 85 % din totalul importurilor, o marjă unică de dumping la nivel național a fost stabilită pe baza datelor verificate furnizate de MMZ, adică la același nivel ca și cel pentru producătorul-exportator cooperant.

(86)

Prin urmare, marja de dumping la nivel național pentru RM este stabilită la 16,1 %.

(87)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale pe tip de produs și media comparată a prețului de export pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(88)

Marjele de dumping preliminare sunt după cum urmează:

(89)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii comunitari, inclusiv informațiile furnizate în plângere și datele colectate de la producătorii comunitari înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul stabilirii producției comunitare totale.

(90)

Pe această bază, producția comunitară totală a fost estimată la aproximativ 24,9 milioane de tone în cursul PA. Această sumă include producția tuturor producătorilor comunitari care s-au făcut cunoscuți și producția estimată a producătorilor care nu s-au manifestat în cursul procedurii (denumiți în continuare „producători silențioși”). Producătorii silențioși reprezintă aproximativ 30 % din producția comunitară totală. Niciun producător comunitar cunoscut nu a fost neutru sau nu s-a opus la deschiderea anchetei.

(91)

În ceea ce-i privește pe producătorii silențioși, Comisia a trimis chestionare pentru a obține date mai precise, în special privind volumele de vânzări și prețurile. Cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri de la producătorii respectivi. În consecință, în absența oricăror alte informații, au fost utilizate datele indicate în plângere în privința producătorilor silențioși pentru a stabili producția și consumul comunitar.

(92)

Volumul de producție al producătorilor comunitari care au susținut plângerea s-a ridicat la 11,1 milioane de tone în cursul PA, reprezentând astfel aproximativ 45 % din totalul estimat al producției comunitare, în timp ce alți producători care au susținut plângerea, dar care nu au dorit să coopereze, au reprezentat 25 %.

(93)

După cum s-a menționat în considerentul 92, ancheta a arătat că producătorii comunitari care au susținut plângerea și au acceptat să coopereze la anchetă au reprezentat aproximativ 45 % din producția comunitară totală în cursul PA. Prin urmare, se consideră că acești producători constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(94)

Având în vedere numărul mare de producători care au susținut plângerea și au acceptat să coopereze la anchetă, s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea prejudiciului. Au fost primite 20 de răspunsuri la chestionarul de eșantionare trimis producătorilor comunitari cunoscuți. Deoarece acești 20 de producători cooperanți erau constituiți din patru grupuri de societăți și doi producători independenți, s-a hotărât să nu se aplice tehnica eșantionării.

(95)

Ținând cont de numărul important de societăți afiliate cuprinse în două din cele patru grupuri, s-a decis că datele furnizate de 11 societăți individuale, alese pe baza volumului lor de producție și, de asemenea, a răspândirii geografice, vor fi verificate la fața locului, în etapa provizorie a anchetei. Pentru celelalte societăți, s-a efectuat o analiză a datelor comunicate în răspunsurile la chestionare.

(96)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza importurilor totale, provenite de la Eurostat, a vânzărilor totale pe piața Comunității a industriei comunitare și a celorlalți producători comunitari, inclusiv o estimare a vânzărilor producătorilor silențioși.

(97)

După cum s-a precizat la considerentul 91, producătorii silențioși au fost contactați și li s-a solicitat să furnizeze date, în special cu privire la producția și vânzările de sârmă laminată în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, întrucât nu s-a oferit nicio cooperare și în absența oricăror alte date cu privire la vânzările acestora pe piața comunitară, au fost utilizate în schimb datele furnizate în plângere.

Tabelul 1

(98)

Per ansamblu, în cursul perioadei luate în considerare, consumul comunitar a crescut cu 6 %. Creșterea a început în 2006, după o descreștere temporară de 5 % în 2005. După aceea, consumul s-a redresat și a crescut până în 2007, urmat fiind de o ușoară descreștere în cursul PA. Scăderea consumului în 2005 a fost rezultatul unei cereri mai mici în industria construcțiilor.

(99)

În scopul efectuării unei evaluări în ceea ce privește cumulul importurilor din țările care fac obiectul prezentei anchete, s-a examinat situația individuală a fiecărei țări în lumina condițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(100)

În ceea ce privește importurile din RPC și RM, s-a constatat faptul că volumul importurilor acestora se situa peste pragul de minimis prevăzut la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază și că volumul importurilor din aceste țări nu era neglijabil. În plus, volumul importurilor din cele două țări a urmat o tendință similară în cursul perioadei luate în considerare, atingând valoarea maximă în 2007 și înregistrând o scădere ușoară ulterior. Ancheta a mai indicat faptul că condițiile de concurență între operatorii în cauză erau similare, în special în cursul PA. S-a constatat în particular că importurile din aceste două țări subminau prețurile industriei comunitare. Din acest motiv s-a considerat că au fost îndeplinite condițiile pentru cumul.

(101)

În ceea ce privește importurile din Turcia, ancheta a arătat că producătorii-exportatori cooperanți reprezentau practic totalitatea importurilor de produse în cauză din țara respectivă în Comunitate în cursul PA. În consecință, analiza acestor importuri s-a bazat pe datele furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Pe această bază s-a constatat că, la fel ca și în cazul importurilor din RPC și RM, volumul importurilor din Turcia se situa peste pragul de minimis prevăzut la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază și că volumul importurilor din aceste țări nu era neglijabil. Cu toate acestea, contrar celorlalte două țări în cauză, s-a constatat că condițiile de concurență între operatorii în cauză nu erau similare, în special în ceea ce privește politica lor de prețuri. Într-adevăr, acești exportatori nici nu subcotau prețurile industriei comunitare și nici nu-și vindeau produsele pe piața comunitară sub prețul neprejudiciabil stabilit pentru industria comunitară în cursul PA. Din acest motiv, în raport cu importurile din RPC și RM, s-a considerat că nu au fost îndeplinite condițiile de cumul al importurilor provenite din Turcia.

(102)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile provenite din Turcia nu ar trebui cumulate cu importurile provenite din RPC și RM.

(103)

Importurile din RPC și RM (denumite în continuare „țări în cauză”) au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei luate în considerare:

Tabelul 2

(104)

Importurile provenite din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ de la aproximativ 0,3 milioane de tone în 2004 la 1,4 milioane de tone în 2007, adică de aproape cinci ori. Aceste importuri au atins un maxim în 2007, după care au arătat o ușoară tendință descendentă în paralel cu evoluția consumului comunitar.

(105)

Deși prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din țările în cauză au crescut cu 12 % pe parcursul perioadei luate în considerare, s-a constatat că acestea subcotau prețurile industriei comunitare, în special în cursul PA. Ca urmare, cota lor de piață a crescut în mod semnificativ de la 1,4 % în 2004 la 6,3 % în PA.

(106)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria comunitară în ceea ce privește clienții independenți pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din țările în cauză către primul client independent, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile posterioare importului.

(107)

Nivelul de cooperare al exportatorilor chinezi a fost foarte scăzut. Un singur producător reprezentând 5 % din volumul total al exporturilor realizate de RPC către Comunitate a cooperat la anchetă. Pe baza tipurilor de produse comparabile, o marjă medie de subcotare a prețului de 4,5 % a fost calculată pentru acest producător.

(108)

Pentru toți ceilalți producători din RPC, subcotarea prețurilor s-a stabilit pe baza prețului mediu de export, conform datelor Eurostat și al prețului mediu al industriei comunitare. Pe această bază, a fost determinată o marjă medie de subcotare a prețului de 7,6 %.

(109)

Unicul producător din RM, MMZ, deținea 85 % din totalul importurilor din RM către Comunitate în cursul PA. Prin urmare, marja de subcotare pentru RM s-a stabilit pe baza comparației prețului mediu de export al producătorului cooperant cu prețul mediu de vânzare al industriei comunitare, pentru tipuri de produse comparabile. Pe această bază, a fost determinată o marjă medie de subcotare a prețului de 0,1 %.

(110)

Concluziile de mai sus ar trebui să fie analizate ținând seama de faptul că produsul în cauză este un produs de bază, a cărui piață este transparentă și ale cărui prețuri cotate sunt cunoscute de către toți operatorii. În plus, creșterea prețurilor materiilor prime cu care s-a confruntat piața comunitară a accentuat și mai mult presiunea asupra prețurilor de vânzare, în special în decursul PA.

(111)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației acestei industrii din 2004 până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(112)

Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei comunitare a scăzut cu 3 % în cursul perioadei luate în considerare, deși consumul comunitar a crescut în cursul aceleiași perioade. Scăderea cu 9 % a producției observată între 2004 și 2005 a fost recuperată în anul următor, în paralel cu o creștere a consumului comunitar cu mai mult de 9 %.

(113)

Industria comunitară și-a sporit capacitățile de producție la aproximativ 15 milioane de tone în cursul PA, în conformitate cu așteptările pozitive ale pieței comunitare. Cu toate acestea, având în vedere stagnarea vânzărilor și descreșterea volumelor de producție, utilizarea capacităților disponibile a scăzut de la 81 % în 2004 la 74 % în cursul PA.

(114)

După cum s-a precizat la considerentul 94, industria comunitară este formată, printre altele, din patru grupuri care includ un număr important de societăți afiliate. Ancheta a demonstrat că au existat transferuri ale produsului în cauză între societățile afiliate. Cifrele de vânzări luate în considerare în tabelul de mai jos se referă la volumul vândut primului client independent pe piața comunitară.

Tabelul 4

(115)

În timp ce consumul comunitar a crescut cu 6 % în cursul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor produsului în cauză realizate de industria comunitară către clienți independenți pe piața comunitară a rămas stabil. Aceasta înseamnă că industria comunitară nu a putut beneficia de creșterea consumului din cauza concurenței importurilor care fac obiectul unui dumping. În consecință, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 6 % între 2004 și PA.

(116)

Pierderea cotei de piață s-a produs în ciuda eforturilor industriei comunitare de a se orienta spre produse de cea mai înaltă calitate, astfel cum se explică la considerentul 117.

(117)

Prețurile de vânzare medii franco fabrică ale industriei comunitare către clienți independenți pe piața Comunității au crescut cu 14 % în cursul perioadei luate în considerare. Ancheta a arătat că această creștere a prețurilor de vânzare a rezultat parțial din reorientarea către produse de înaltă calitate, un sector în care importurile care fac obiectul unui dumping nu erau prezente, dar era antrenată și de creșterea costurilor de producție. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că produsele standard reprezentau aproximativ 80 % din vânzările industriei comunitare în cursul PA și, prin urmare, au rămas produsele de bază ale acestei industrii.

Tabelul 5

(118)

Într-adevăr, s-a constatat că costul mediu de producție al industriei comunitare a crescut cu 25 % între 2004 și PA, în principal din cauza creșterii de preț a deșeurilor de metal, care reprezintă principala materie primă utilizată în producția de sârmă laminată. Prețul deșeurilor de metal a crescut cu 34 % în cursul aceleiași perioade și, astfel, creșterea prețului indicată în tabelul de mai sus nu acoperă decât parțial creșterea prețurilor materiei prime.

(119)

Stocurile reprezentau aproximativ 5 % din volumul de producție în cursul PA. Industria comunitară și-a diminuat nivelurile stocurilor cu 10 % în cursul perioadei luate în considerare, în special între 2007 și PA. Cu toate acestea, această diminuare a stocurilor ar putea indica faptul că este prevăzută o reducere a nivelului de activitate pe viitor. În acest context, ar trebui remarcat faptul că aproximativ 20 % din producția industriei comunitare este destinată utilizării captive în vederea transformării ulterioare a produselor în aval. Proporția destinată unei utilizări captive a rămas stabilă pe toată perioada luată în considerare.

Tabelul 6

(120)

Așa cum este cazul în general în industriile de prelucrare a metalelor, numărul de angajați nu poate fi redus cu ușurință fără a compromite producția. Ocuparea forței de muncă a rămas astfel relativ constantă, progresând ușor în cursul PA.

(121)

În ciuda creșterii costurilor forței de muncă, ancheta a demonstrat că industria comunitară a făcut eforturi de a-și raționaliza producția și de a-și reduce costurile de producție în scopul de a absorbi creșterea semnificativă a prețurilor materiei prime, conform celor descrise mai sus la considerentul 118. Ca urmare, creșterea costului mediu de producție a fost mult mai puțin semnificativă decât creșterea prețului deșeurilor de metal.

(122)

În ciuda creșterii consumului comunitar în decursul perioadei luate în considerare, industria comunitară nu a fost în măsură să-și crească productivitatea, așa cum ar fi fost de așteptat. De fapt, productivitatea a scăzut, în paralel cu volumul producției, așa cum se indică în tabelul 3 de mai sus.

(123)

Rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări. În cursul perioadei luate în considerare, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut de la 14,2 % în 2004 la 6,7 % în cursul PA. Scăderea pronunțată a rentabilității în 2005 poate fi legată de recesiunea înregistrată în sector și a coincis cu scăderea consumului. În 2006, rentabilitatea industriei comunitare s-a redresat ușor, dar a început să se deterioreze din nou în 2007 și ulterior, în cursul PA.

(124)

Prețurile de vânzare ale industriei comunitare au crescut în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, din cauza importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, aceasta nu era în măsură să repercuteze creșterea costurilor materiilor prime asupra clienților și să beneficieze de creșterea pe care a cunoscut-o piața în cursul anilor respectivi.

(125)

Tendința indicată de fluxul de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. Deși fluxul de lichidități a rămas pozitiv în perioada luată în considerare, nivelul său a fost foarte scăzut, în comparație, în special, cu 2004. Aceleași observații pot fi făcute referitor la rentabilitatea investițiilor, care a indicat o evoluție negativă similară în cursul perioadei luate în considerare.

(126)

În ciuda performanței financiare în scădere, industria comunitară a continuat să investească în cursul perioadei luate în considerare. Acest lucru sugerează că industria nu este dispusă să abandoneze producția, ci consideră acest sector viabil. Nivelul investițiilor ilustrează faptul că sectorul are capacitatea de a mobiliza capitalurile necesare. Totuși, această capacitate a devenit mai limitată, ținând cont de deteriorarea semnificativă a fluxului de lichidități pe parcursul perioadei luate în considerare.

(127)

Volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a stagnat între 2004 și PA, împiedicând astfel industria comunitară să profite de creșterea consumului comunitar, care a crescut cu 6 % între 2004 și PA. În consecință, cota sa de piață a scăzut cu 2 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(128)

Marjele de dumping pentru RPC, RM și Turcia, specificate mai sus, în secțiunea privitoare la dumping, se situează în mod clar deasupra nivelului de minimis. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

(129)

Anumiți indicatori ai prejudiciului, cum ar fi prețurile de vânzare (+ 14 %), capacitățile de producție (+ 6 %) și investițiile (+ 35 %) au arătat o tendință pozitivă pe parcursul perioadei luate în considerare.

(130)

Cu toate acestea, alți indicatori ai prejudiciului, cum ar fi producția (– 3 %), utilizarea capacităților (– 9 %), cota de piață (– 6 %) și productivitatea (– 5 %), s-au deteriorat, în timp ce volumul vânzărilor către clienți independenți pe piața comunitară au stagnat în ciuda creșterii consumului în decursul perioadei luate în considerare. În plus, indicatorii prejudiciului referitori la performanța financiară a industriei comunitare, cum ar fi fluxul de lichidități (– 47 %), rentabilitatea investițiilor (– 32 %) și rentabilitatea (– 7,5 puncte procentuale) au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitaluri a fost, de asemenea, compromisă.

(131)

Ancheta a arătat, de asemenea, că costurile de producție ale industriei comunitare au crescut în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare, în principal din cauza unei creșteri puternice a prețurilor deșeurilor de metal (+ 34 %), care constituie principala materie primă pentru producția de sârmă laminată. Cu toate acestea, ținând cont de subcotarea practicată de exportatorii chinezi și din RM în cursul PA, industria comunitară nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare conform prețurilor crescute ale materiei prime.

(132)

Pe baza celor de mai sus, deși industria comunitară a rămas rentabilă în cursul PA, axându-se pe segmente de piață de gamă superioară, caracterizate de prețuri mai ridicate, situația sa financiară s-a deteriorat în mod semnificativ. Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(133)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile în condiții de dumping ale produsului în cauză originare din RPC și RM au cauzat prejudicii industriei comunitare într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca importante. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(134)

Ancheta a demonstrat că importurile din RPC și RM care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în decursul perioadei luate în considerare, de aproape cinci ori, crescând cu 1,1 milioane de tone între 2004 și PA. Această creștere a fost pronunțată în special între 2006 și PA. În ceea ce privește cota de piață, importurile care fac obiectul unui dumping provenind din țările în cauză și-au crescut cota pe piața comunitară de la 1,4 % în 2004 la 6,3 % în cursul PA. În practică, aceasta a corespuns creșterii totale a consumului comunitar care s-a produs în cursul perioadei luate în considerare.

(135)

În cursul aceleiași perioade, deși volumul vânzărilor sale pe piața comunitară a rămas stabil, industria comunitară a pierdut din cota de piață de la 35,3 % la 33,3 %, respectiv 2 puncte procentuale.

(136)

În ceea ce privește prețurile, în ciuda faptului că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare, conform prețurilor crescute ale materiei prime, acestea au rămas inferioare prețurilor practicate de industria comunitară pe piața Comunității. În consecință, industria comunitară nu a putut să-și crească prețurile pentru a compensa în totalitate creșterea prețurilor materiilor prime. Rentabilitatea vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut astfel, de la 14,2 % în 2004 la 6,7 % în cursul PA.

(137)

De asemenea, ancheta a arătat că piața sârmei laminate este o piață transparentă în care toți operatorii cunosc nivelul prețurilor oferite de diverse surse de aprovizionare. Prezența unor volume tot mai crescute de importuri la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză a avut un impact negativ asupra pieței în general, exercitând o depreciere a prețurilor, așa cum se explică mai jos la considerentul 138.

(138)

Se consideră că presiunea continuă exercitată de importurile la preț scăzut din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping pe piața Comunității nu a permis industriei comunitare să-și adapteze prețurile sale de vânzare la costurile crescute ale materiilor prime, în special în cursul PA, când prețurile deșeurilor de metal au atins un nivel maxim. Aceasta explică pierderea cotei de piață, nivelul scăzut al prețurilor de vânzare și diminuarea rentabilității înregistrate de industria comunitară. Prin urmare, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că creșterea bruscă a importurilor la preț scăzut din RPC și RM care au făcut obiectul unui dumping a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei comunitare, în special în cursul PA.

(139)

Așa cum s-a menționat la considerentul 98 de mai sus, consumul comunitar total de sârmă laminată a crescut cu 6 % în decursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, se consideră că evoluția consumului nu este un factor care ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(140)

Prețurile materiilor prime, în principal deșeuri de oțel sau, în unele cazuri, minereu de fier, au crescut în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. S-a susținut că prețurile crescute ale materiilor prime au avut o influență asupra deteriorării situației economice a industriei comunitare pe parcursul perioadei luate în considerare și în special a PA, când prețurile materiilor prime au atins un nivel maxim.

(141)

De asemenea, s-a afirmat că creșterea costului electricității, o componentă majoră a costului de producție (CP) a sârmei laminate, este una dintre cauzele prejudiciului suferit de industria comunitară în cursul PA.

(142)

Ancheta a confirmat că costul de producție a sârmei laminate suportat de industria comunitară a crescut cu 25 % în cursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, într-o piață guvernată de condiții comerciale autentice, și anume în absența dumpingului prejudiciabil, este probabil ca prețurile să fie adaptate în mod regulat pentru a reflecta situația diferitelor componente ale costului de producție. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul de față. Deși industria comunitară și-a crescut prețurile de vânzare, această măsură nu a fost suficientă pentru a împiedica scăderea semnificativă a rentabilității sale. În consecință, subcotarea practicată de exportatorii chinezi și din RM este mai degrabă cea care a cauzat deprecierea prețurilor pe piața Comunității și a împiedicat industria comunitară să repercuteze creșterea prețurilor materiilor prime asupra clienților săi.

(143)

În general, un volum mai mare de producție generează economii de scară benefice pentru producătorul în cauză. Industria comunitară este în cea mai mare parte integrată pe verticală, iar producția captivă este utilizată pentru transformarea ulterioară în produse cu valoare adăugată în industria în aval. Ancheta nu a scos în evidență nicio problemă de producție legată de aceste produse în aval. Într-adevăr, așa cum s-a menționat anterior la considerentul 119, utilizarea captivă a rămas stabilă pe parcursul perioadei luate în considerare.

(144)

Pe această bază, s-a considerat că producția captivă a industriei comunitare nu a contribuit la deteriorarea situației sale financiare, în special în cursul PA.

(145)

S-a susținut faptul că industria comunitară nu suferă un prejudiciu, deoarece ea și-a reorientat producția și vânzările pe piața Comunității spre produse de vârf și ar fi, prin urmare, protejată de importurile care fac obiectul unui dumping care sunt, în principal, concentrate în segmentul standard al pieței sârmei laminate.

(146)

Cu toate acestea, afirmațiile de mai sus sunt contrazise de concluziile anchetei. Chiar dacă, așa cum se afirmă la considerentul 117 de mai sus, industria comunitară s-a reorientat parțial către produse de vârf, în special în cursul PA, s-a constatat că 80 % din volumul său de vânzări era constituit din produse standard, care sufereau astfel de pe urma concurenței directe cu importurile la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză.

(147)

Prin urmare, s-a considerat că reorientarea către produse de vârf a permis industriei comunitare să limiteze scăderea rentabilității sale pe parcursul perioadei luate în considerare și, în special, în cursul PA.

(148)

O parte a afirmat că industria comunitară a efectuat importuri semnificative de sârmă laminată din țările în cauză și că orice prejudiciu suferit de această industrie ar trebui, astfel, considerat un prejudiciu autoprovocat.

(149)

Examinarea acestei afirmații a arătat că importurile de produs în cauză efectuate de industria comunitară au fost nesemnificative și au reprezentat mai puțin de 1 % din producția sa în cursul PA. Prin urmare, orice prejudiciu cauzat de aceste importuri ar fi, cel mult, neglijabil.

(150)

Deși analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate s-a concentrat pe situația industriei comunitare pe piața Comunității, rezultatele sale la export au fost examinate pentru a determina dacă acestea ar putea constitui un alt factor susceptibil să explice prejudiciul constatat. Analiza a arătat că vânzările la export realizate de industria comunitară către părți independente au rămas relativ modeste (circa 7 %) pe parcursul perioadei luate în considerare. În plus, cota vânzărilor la export a cunoscut o evoluție negativă pe parcursul perioadei luate în considerare. Scăderea volumului de vânzări la export, de la aproximativ 900 000 tone în 2004 la aproximativ 500 000 tone în cursul PA, poate fi explicată prin scăderea producției în cursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, prețul la export a fost superior prețului facturat de industria comunitară clienților săi pe piața Comunității. Din acest motiv, s-a considerat că scăderea volumului exporturilor nu poate explica nivelul prejudiciului suferit de industria comunitară și, în special, scăderea semnificativă a rentabilității în cursul PA.

(151)

Tendințele volumului importurilor și prețurilor din alte țări terțe între 2004 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 9

(152)

Principalele alte țări terțe care exportă sârmă laminată către Comunitate sunt Elveția, Ucraina și Brazilia. Așa cum se observă în tabelul de mai sus, importurile din alte țări terțe au diminuat în ceea ce privește volumul vânzărilor și cota de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, iar prețurile lor au fost relativ ridicate în cursul PA.

(153)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că importurile din Turcia și din alte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(154)

Analiza datelor referitoare la piața comunitară a sugerat că toți ceilalți producători comunitari nu au câștigat, ci au pierdut din cota de piață pe parcursul perioadei luate în considerare. Ancheta nu a scos în evidență probleme deosebite în materie de concurență între producătorii comunitari sau legate de efectele de denaturare a schimburilor comerciale care ar putea explica prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(155)

Pe baza celor prezentate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că producătorii care nu au fost incluși în definiția industriei comunitare nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(156)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială în volum și în cota de piață a importurilor la preț scăzut originare din RPC și RM care au făcut obiectul unui dumping între 2004 și PA. În plus, s-a constatat că aceste importuri au fost realizate la prețuri care au făcut obiectul unui dumping semnificativ, inferioare prețurilor facturate de industria comunitară pentru tipurile de produse similare pe piața Comunității.

(157)

Creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping din RPC și RM a coincis cu o creștere globală a cererii în Comunitate, dar și cu o evoluție negativă a cotei de piață a industriei comunitare, precum și cu o deteriorare a principalilor indicatori referitori la situația sa economică în cursul PA. Într-adevăr, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut cu mai mult de 50 % între 2004 și PA.

(158)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare a arătat că niciunul dintre acești factori nu ar fi putut exercita un impact negativ semnificativ asupra acestei industrii, în special în cursul PA.

(159)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din RPC și RM au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(160)

Așa cum se observă în tabelul de mai sus, volumul importurilor din Turcia a crescut cu 4 %, prin urmare, cu o cifră ușor inferioară creșterii consumului pe parcursul perioadei luate în considerare. Spre deosebire de importurile din RPC și RM, volumul importurilor din Turcia a atins un nivel maxim în 2006, după care a indicat o tendință descrescătoare. Cota lor de piață a atins, de asemenea, un nivel maxim în 2006, după care a scăzut și a atins nivelul anului 2004 în cursul PA.

(161)

Prețurile medii ale importurilor au crescut cu 15 % în cursul perioadei luate în considerare. Conform celor descrise mai sus la punctul 2.1, nu s-a constatat că importurile provenite din Turcia au subcotat prețurile industriei comunitare pe piața Comunității în cursul PA. În plus, nu s-a constatat nicio subcotare a prețurilor indicative de către aceste importuri.

(162)

Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează că importurile din Turcia nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(163)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase de a conchide că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. Analiza interesului Comunității s-a bazat pe aprecierea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(164)

Industria comunitară este compusă din numeroși producători, stabiliți pe întreg teritoriul Comunității, cu un personal de peste 4 000 de oameni direct angajați pentru producția produsului în cauză.

(165)

Industria comunitară a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și RM. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au arătat o evoluție negativă pe parcursul perioadei luate în considerare. În special, indicatorii prejudiciului referitori la performanța financiară a industriei comunitare, cum ar fi fluxul de lichidități, rentabilitatea investițiilor și rentabilitatea, au fost grav afectați. În absența măsurilor, este foarte probabil că deteriorarea situației economice a industriei comunitare se va agrava.

(166)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Comunității și că prețul sârmei laminate va reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Ancheta a arătat că o creștere a prețurilor cu 3 % sau o creștere a volumului vânzărilor ar fi suficiente pentru a permite acestei industrii să-și redreseze rapid situația financiară. Este probabil ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei comunitare să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei luate în considerare, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra situației sale economice și a rentabilității sale.

(167)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC și RM ar fi în interesul industriei comunitare.

(168)

S-au trimis chestionare unui număr de nouă importatori. Patru importatori au afirmat explicit că nu doresc să coopereze, în timp ce patru alți importatori nu s-au manifestat. Aceasta indică faptul că importatorii nu ar fi afectați în mare măsură de instituirea măsurilor. Doar un importator a cooperat la anchetă, răspunzând chestionarului și permițând verificarea la fața locului a răspunsurilor sale. Conform datelor furnizate de acest importator, importurile sale de sârmă laminată provin în cea mai mare parte din Turcia. Prin urmare, în cazul instituirii de măsuri asupra importurilor de sârmă laminată provenite din RPC și RM, acesta nu va fi afectat.

(169)

Prin urmare, s-a concluzionat, pe baza informațiilor disponibile, că instituirea de măsuri antidumping provizorii nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor.

(170)

S-au trimis chestionare unui număr de 28 de utilizatori. Cu toate acestea, doar opt utilizatori, reprezentând 15 % din importurile de sârmă laminată provenind din țările în cauză în cursul PA, au cooperat la anchetă. Acești utilizatori, stabiliți în Italia, Spania, Polonia și Belgia, reprezentând doar 1 % din consumul comunitar, sunt activi în diverse sectoare industriale, în principal în sectorul autovehiculelor, construcțiilor și ingineriei mecanice.

(171)

Trei dintre acești utilizatori cooperanți (aparținând unei asociații) sunt activi în industria construcțiilor. În cursul PA, aceștia au reprezentat împreună 12 % din ansamblul importurilor de sârmă laminată provenite din RPC și RM. În cursul aceleiași perioade, aceștia și-au procurat cea mai mare parte a sârmei laminate (58 %) din cele două țări în cauză, în timp ce restul a fost achiziționat fie din alte țări terțe, fie de la industria comunitară. În plus, s-a constatat că sârma laminată reprezintă o parte importantă din costurile lor de producție. Prin urmare, nu se poate exclude posibilitatea ca instituirea de măsuri să aibă un impact negativ asupra acestor utilizatori. Cu toate acestea, ținând seama de disponibilitatea altor surse de aprovizionare, în alte țări terțe care nu sunt supuse măsurilor, precum și în Comunitate, acest impact ar trebui să fie limitat.

(172)

Asociația utilizatorilor menționată anterior la considerentul 171, ai cărei membri sunt activi în sectorul construcțiilor și, în anumite cazuri, în concurență directă cu anumiți producători comunitari integrați vertical, a afirmat că instituirea măsurilor va duce la un deficit de aprovizionare în acest sector specific. Se consideră totuși că, având în vedere capacitățile neutilizate existente în Comunitate, precum și disponibilitatea surselor de aprovizionare alternative în alte țări terțe, inclusiv Turcia, nu ar trebui să existe niciun risc de deficit pe piața Comunității. În plus, producătorii-exportatori din RPC și RM ar trebui să poată continua să vândă produsul în cauză pe piața Comunității, dar la prețuri neprejudiciabile.

(173)

Unul dintre cei opt utilizatori cooperanți nu a importat deloc sârmă laminată din țările în cauză în cursul PA. Prin urmare, această societate nu ar trebui să fie afectată negativ de instituirea măsurilor.

(174)

În ceea ce-i privește pe ceilalți patru utilizatori din Comunitate, aceștia reprezentau 3 % din importurile totale de sârmă laminată din țările în cauză și activează în principal în sectorul autovehiculelor și ingineriei mecanice. Acești utilizatori au achiziționat sârma laminată în principal de la furnizori din Comunitate și din alte țări terțe și s-a constatat că cota importurilor din țările în cauză în raport cu totalul importurilor lor este foarte scăzută (5 %) în cursul PA. În aceste condiții, s-a considerat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra situației financiare a acestor societăți.

(175)

Luând în considerare cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile, este foarte probabil ca măsurile antidumping să aibă o influență puțin importantă asupra utilizatorilor produsului în cauză, chiar niciuna.

(176)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Comunității, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de sârmă laminată originară din RPC și RM.

(177)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și RM.

(178)

Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară.

(179)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul a fost de 9,9 %, stabilită pe baza profitului obținut de industria comunitară în cursul anilor precedenți atingerii nivelului maxim al importurilor care fac obiectul unui dumping, respectiv între 2004 și 2006. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria comunitară.

(180)

Majorarea necesară a prețului a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat utilizat pentru calcularea subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF.

(181)

Pentru a calcula marja reziduală de eliminare a prejudiciului pentru toți ceilalți exportatori în RPC, trebuie amintit că gradul de cooperare a fost scăzut. Prin urmare, marja pentru societățile necooperante s-a stabilit pe baza marjei celei mai ridicate constatată pentru o cantitate reprezentativă vândută pe piața Comunității de exportatorul care a cooperat.

(182)

În ceea ce privește RM, nivelul de cooperare a fost ridicat. Din acest motiv, datele disponibile și verificate în cursul anchetei au fost utilizate pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională. Marja se bazează pe prețul mediu constatat în RM pentru anumite tranzacții în cursul PA.

(183)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC și RM, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, toate nivelurile taxei ar trebui stabilite, în consecință, la nivelul marjelor de prejudiciu constatate.

(184)

Nu urmează să se instituie nicio taxă antidumping provizorie asupra importurilor originare din Turcia.

(185)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta anchetă. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, astfel, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod special în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod special, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(186)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(187)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(188)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de inițiere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/25

(1)

În temeiul părții A punctul 2.1 litera (f) din Protocolul privind etichetarea vinului (2) la care se face trimitere la articolul 8 alineatul (2) din Acordul între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind comerțul cu vin (3), precum și al punctului 2 din apendicele I la protocolul menționat, Comunitatea trebuie să autorizeze utilizarea mențiunilor „chateau”, „classic”, „clos”, „cream”, „crusted/crusting”, „fine”, „late bottled vintage”, „noble”, „ruby”, „superior”, „sur lie”, „tawny”, „vintage” și „vintage character” în cazul vinurilor provenite din SUA cu condiția ca, în momentul importării, utilizarea mențiunilor respective pe etichetele vinurilor din SUA să fi fost aprobată în SUA prin acordarea unui COLA (Certificate of Label Approval – certificat de aprobare a etichetei).

(2)

În conformitate cu punctul 5 din apendicele I la Protocolul privind etichetarea vinului, autorizarea rămâne în vigoare până la 10 martie 2009 și se prelungește automat cu tranșe suplimentare succesive de doi ani, cu excepția cazului în care una dintre părțile la acord notifică în scris celeilalte părți că nu este necesară prelungirea acestei perioade.

(3)

Prin scrisoarea din 8 septembrie 2008, Comisia a notificat Statelor Unite ale Americii că această perioadă nu ar trebui prelungită după 10 martie 2009.

(4)

Pentru a permite epuizarea stocurilor de vin din SUA, importate înainte de 10 martie 2009, care nu mai sunt conforme cu normele aplicabile privind etichetarea ca urmare a neprelungirii autorizării menționate, este necesară introducerea unei dispoziții tranzitorii.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/26

(1)

Articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 definește categoriile de vinuri cu denumire de origine protejată și categoriile de vinuri cu indicație geografică protejată, definiții care se aplică de la 1 august 2009.

(2)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, măsurile de informare sau de promovare care beneficiază de sprijin în temeiul articolului respectiv se referă la vinuri cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată sau la vinurile pentru care se indică soiul de struguri.

(3)

Articolul 65 alineatul (1) litera (c) punctele (vi) și (xiii) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 prevede recunoașterea organizațiilor interprofesionale care furnizează informații privind caracteristicile specifice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată și care valorifică, protejează și promovează etichetele de calitate și denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate.

(4)

În conformitate cu articolul 92 alineatul (5) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, statele membre pot decide că drepturile de replantare pot fi transferate, parțial sau în totalitate, unei alte exploatații de pe teritoriul aceluiași stat membru, dacă pe cea de-a doua exploatație există suprafețe destinate producției de vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată.

(5)

Punctele 1 și 3 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 stabilesc definiția vinului și, respectiv, a vinului licoros, definiții care conțin prevederi specifice referitoare la vinurile cu denumire de origine protejată și la vinurile cu indicație geografică protejată.

(6)

Punctul 7 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 stabilește definiția vinului spumos, definiție care se referă la vinurile fără denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată.

(7)

În conformitate cu articolul 129 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, definițiile vinurilor cu denumire de origine protejată sau indicație de origine protejată nu se aplică înainte de 1 august 2009. În sistemul anterior, stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului (2), categoriile corespunzătoare erau v.c.p.r.d. și vinurile cu indicație geografică.

(8)

Pentru a permite statelor membre să aplice articolul 10 alineatul (2), articolul 65 alineatul (1) litera (c) punctele (vi) și (xiii) și articolul 92 alineatul (5) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, precum și punctele 1, 3 și 7 din anexa IV la același regulament de la 1 august 2008, este necesar să se adopte măsuri tranzitorii în ceea ce privește definiția vinurilor cu denumire de origine protejată și a vinurilor cu indicație geografică protejată. Deoarece articolele menționate se aplică de la 1 august 2008, este necesar ca prezentul regulament să se aplice de la aceeași dată.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/28

(1)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul respectiv, Comisia a analizat cererea Franței de aprobare a unei modificări a elementelor din caietul de sarcini al denumirii de origine protejate „Bleu des Causses”, înregistrată prin Regulamentul (CE) nr. 1107/96 al Comisiei (2).

(2)

Cererea are drept scop modificarea caietului de sarcini prin precizarea condițiilor de utilizare a tratamentelor și a aditivilor în lapte și la fabricarea brânzei „Bleu des Causses”. Aceste practici asigură menținerea caracteristicilor esențiale ale produsului cu DOP.

(3)

Comisia a examinat modificarea în cauză și a hotărât că este justificată. Deoarece modificarea este minoră în sensul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, Comisia o poate aproba fără să recurgă la procedura descrisă la articolele 5, 6 și 7 din regulamentul respectiv.

(4)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 (3) și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, este necesar să se publice un rezumat al caietului de sarcini,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/33

(1)

Conturile Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale ale Eurosistemului trebuie să fie auditate de către auditori externi independenți desemnați pe baza recomandării Consiliului guvernatorilor BCE și aprobați de către Consiliu.

(2)

Mandatul actualului auditor extern al Băncii Centrale din Luxemburg se va încheia după auditarea aferentă exercițiului financiar 2008. Prin urmare, este necesar să se desemneze un auditor extern începând cu exercițiul financiar 2009.

(3)

Consiliul guvernatorilor BCE a recomandat desemnarea KPMG AUDIT Sarl ca auditor extern al Băncii Centrale din Luxemburg pentru exercițiul financiar 2009-2013.

(4)

Este oportun să se dea curs recomandării Consiliului guvernatorilor BCE și să se modifice Decizia 1999/70/CE în consecință,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/34

(1)

La 14 decembrie 2007, Comisia a inițiat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”), o procedură antidumping privind importurile în Comunitate de anumite produse laminate plate din fier sau oțel cu înveliș de metal cufundat la cald, respectiv:

originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(2)

Procedura antidumping s-a inițiat ca urmare a unei plângeri introduse la data de 30 octombrie 2007 de către EUROFER (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de anumite produse laminate plate din fier sau oțel cu înveliș de metal cufundat la cald.

(3)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și asociația acestora, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, reprezentanții țării exportatoare în cauză, producătorii din țările potențial analoge și toți producătorii comunitari cunoscuți despre inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul-limită stabilit în avizul de inițiere.

(4)

Ținând cont de numărul mare de producători-exportatori chinezi, producători comunitari și importatori, în avizul de inițiere s-a preconizat să se recurgă la eșantionare pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să prezinte o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) și/sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori cunoscuți a fi interesați și autorităților din RPC.

(6)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și a primit răspunsuri de la șapte producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, de la șase producători comunitari, de la trei importatori, de la șapte utilizatori comunitari și de la un producător brazilian (Brazilia a fost folosită drept țară analogă). De asemenea, șapte asociații de utilizatori comunitari și-au făcut cunoscute punctele de vedere în scris. Tuturor părților care au prezentat o cerere în acest sens în termenul stabilit și care au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate li s-a acordat o audiere.

(7)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a decide asupra acordării TEP, precum și în scopul determinării dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului comunitar. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(8)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora ar fi fost posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față Brazilia, la sediul următoarei societăți:

(9)

Ancheta cu privire la dumping și la prejudiciu a acoperit perioada cuprinsă între 1 decembrie 2006 și 30 noiembrie 2007 (denumită, în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(10)

La 15 septembrie 2008, Comisia a comunicat părților interesate un raport interimar în care prezenta concluziile sale provizorii cu privire la prezenta procedură, respectiv faptul că ancheta a stabilit în mod provizoriu existența dumpingului, dar nu și existența prejudiciului important, și sublinia necesitatea continuării anchetei cu privire la posibila amenințare a prejudiciului. Pe baza concluziilor provizorii s-a considerat oportun să nu se impună nicio taxă antidumping provizorie și să se continue ancheta. Tuturor părților li s-a oferit posibilitatea să prezinte dovezi relevante și observații cu privire la concluziile provizorii. De asemenea, părților care au solicitat li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru concluziile sale definitive.

(11)

Printr-o scrisoare datată 11 decembrie 2008 și adresată Comisiei, reclamantul și-a retras în mod oficial plângerea. Conform reclamantului, această retragere a fost determinată de recentele tulburări de pe piață. Având în vedere aceste condiții, reclamantul nu dorește să își fundamenteze pe mai departe cauza pe amenințarea unui prejudiciu determinat de volum, care fusese stabilită pe baza analizei unor date istorice care nu mai reflectă pe deplin condițiile de piață actuale. Conform reclamantului, este de preferat să se răspundă, în aceste condiții, practicilor comerciale neloiale prejudiciabile, în cazul în care acestea au loc, printr-o nouă plângere, și nu prin procedura actuală, care nu poate lua în considerare pe deplin totalitatea problemelor cărora trebuie să le facă față industria comunitară la ora actuală.

(12)

Reclamantul a adus, de asemenea, argumentul că, ținând cont de schimbările recente intervenite în planul chinez de stimulare a exportului, exporturile chinezești vor crește din nou. Având în vedere pericolul mai sus menționat, reclamantul a cerut Comisiei să monitorizeze activ importurile de produs în cauză și să fie gata să deschidă o nouă procedură în cel mai scurt timp. În sfârșit, reclamantul a subliniat că ar fi în interesul Chinei să monitorizeze îndeaproape viitoarele exporturi de produs în cauză, asigurând un comportament responsabil al exportatorilor chinezi pe piața internațională a oțelului.

(13)

Trebuie remarcat că, atât în CE, cât și în China, actuala situație, în ceea ce privește produsul în cauză, se caracterizează printr-o schimbare fără precedent a considerentelor economice fundamentale. În timp ce, în aceste circumstanțe, este dificil să se facă predicții justificate cu privire la dezvoltarea pieței pe termen scurt și mediu, se pare, de asemenea, că situația economică este volatilă și că apariția dumpingului prejudiciabil nu poate fi exclusă cu desăvârșire. Prin urmare, se consideră oportună monitorizarea, în viitorul apropiat, a importurilor în CE de produs în cauză originar din RPC. Perioada de monitorizare nu ar trebui să depășească 24 de luni de la publicarea încheierii prezentei proceduri. Comisia nu exclude deschiderea unei noi anchete cu privire la același produs dacă și atunci când se prezintă dovezi care indică prezența dumpingului prejudiciabil, în conformitate cu cerințele stabilite în dispozițiile relevante ale articolului 5 din regulamentul de bază.

(14)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, procedura poate fi încheiată în cazul în care plângerea este retrasă, cu excepția cazului în care încheierea procedurii nu este în interesul Comunității.

(15)

În această privință se remarcă faptul că analiza de mai sus cu privire la situația actuală privind produsul în cauză și orice posibile noi anchete viitoare nu pun în discuție acțiunea de retragere a reclamantului. Prin urmare, Comisia a considerat că prezenta procedură ar trebui încheiată, dat fiind că ancheta nu a revelat niciun motiv care să arate că o asemenea încheiere nu ar fi în interesul Comunității. Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații. Cu toate acestea, nu s-au primit niciun fel de observații care ar fi putut modifica prezenta decizie.

(16)

Prin urmare, Comisia conchide că procedura antidumping privind importurile în Comunitate de anumite produse laminate plate din fier sau oțel cu înveliș de metal cufundat la cald originare din RPC ar trebui încheiată fără instituirea de măsuri antidumping,

—

produse laminate plate, din fier sau din oțeluri nealiate, placate sau acoperite cu zinc și/sau aluminiu (cu excepția celor placate sau acoperite electrolitic cu zinc), încadrate în mod normal la codurile NC 7210 41 00, 7210 49 00, 7210 61 00, 7210 69 00, 7212 30 00, 7212 50 61 și 7212 50 69;

—

produse laminate plate din oțel aliat, cu o lățime de minimum 600 mm, placate sau acoperite cu zinc și/sau aluminiu (cu excepția celor din oțel inoxidabil, a celor din oțeluri cu siliciu, a produselor simplu laminate la cald sau laminate la rece și a produselor placate sau acoperite electrolitic cu zinc), încadrate în mod normal la codurile NC 7225 92 00 și ex 7225 99 00; și

—

produse laminate plate din oțel aliat, cu o lățime sub 600 mm, placate sau acoperite cu zinc și/sau aluminiu (cu excepția celor din oțel inoxidabil, a celor din oțeluri cu siliciu, a celor din oțeluri rapide, a produselor simplu laminate la cald sau laminate la rece și a produselor placate sau acoperite electrolitic cu zinc), încadrate în mod normal la codurile NC 7226 99 30 și ex 7226 99 70,

7.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/s3