2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 492/2008 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de glutamat de monosodiu originare din Republica Populară Chineză (RPC).

(2)

În urma notificării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis impunerea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), unele părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au cerut acest lucru au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să solicite și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(3)

Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele de interes comunitar și a efectuat o analiză a informațiilor oferite de unii utilizatori și furnizori comunitari după impunerea măsurilor antidumping provizorii.

(4)

Observațiile prezentate de părțile interesate oral și în scris au fost examinate și, după caz, constatările provizorii au fost modificate în consecință.

(5)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea impunerii unor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de glutamat de monosodiu originare din RPC, precum și a perceperii definitive a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie. De asemenea, părților le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări.

(6)

Se reamintește faptul că ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul cauzat a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele referitoare la perioada începând din aprilie 2004 și până la sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În absența unor observații cu privire la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă considerentele 12-14 din regulamentul provizoriu.

(8)

În absența unor observații cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază pentru un producător-exportator din RPC, se confirmă considerentele 15-18 din regulamentul provizoriu.

(9)

În urma comunicării constatărilor provizorii, cei doi producători-exportatori chinezi cărora nu li se acordase TEP au contestat constatările provizorii.

(10)

În cazul primei societăți s-a declarat că, în opinia sa, normele contabile internaționale (IAS) impuneau doar pregătirea de conturi consolidate, fără a cere și auditarea conform IAS a conturilor consolidate.

(11)

În această privință, ar trebui reamintit faptul că, în ciuda mai multor solicitări, societatea respectivă nu a furnizat situațiile financiare consolidate relevante, inclusiv raportul de audit, nici sub forma pretinsă în cadrul cererii de acordare a TEP, nici în timpul vizitelor la fața locului în RPC. IAS stabilesc și explică principii contabile agreate la nivel internațional și asigură îndrumare în ceea ce privește modul de aplicare a acestora. Efectuarea unui audit al registrelor contabile în conformitate cu IAS constă în a se asigura, în cadrul auditului, că registrele contabile au fost elaborate și prezentate conform IAS și că acestea respectă IAS. În cazul încălcării unor asemenea principii, raportul de audit ar trebui să precizeze impactul pe care îl are nerespectarea, precum și motivele pentru care nu au fost aplicate principiile IAS. IAS 27, în special, stabilește în mod clar condițiile conform cărora societățile trebuie să își elaboreze și să își prezinte conturile consolidate. Societatea nu contestă faptul că aceste condiții se aplicau în cazul ei în contextul anchetei referitoare la cererea de acordare a TEP.

(12)

Articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua liniuță din regulamentul de bază prevede în mod clar că societățile care solicită TEP trebuie să dețină registre contabile de bază care să facă obiectul unui audit independent conform IAS și care să fie utilizate pentru toate scopurile. Reiese astfel clar că aceste conturi nu ar trebui să fie doar elaborate, ci să facă și obiectul unui audit conform IAS. Absența unui audit conform IAS nu permite Comisiei să stabilească dacă aceste conturi au fost sau nu elaborate conform IAS. Numai pe această bază nu s-a putut concluziona că este îndeplinit cel de al doilea criteriu.

(13)

Același producător-exportator a pretins în continuare că, în opinia sa, compensarea veniturilor și a cheltuielilor nu era de natură materială și că nedezvăluirea nu putea să influențeze deciziile de natură economică ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare. Prin urmare, IAS nu au fost încălcate.

(14)

Această declarație pare totuși să o contrazică pe prima, conform căreia conturile ar trebui să fie elaborate, dar nu să și facă obiectul unui audit conform IAS. În acest caz, societățile însele, și nu auditori competenți și independenți conform cerințelor din articolul 2 alineatul (7) litera (c), ar determina dacă compensarea ar trebui sau nu să fie interzisă, dacă veniturile și cheltuielile sunt sau nu de natură materială, dacă o asemenea compensare ar putea sau nu influența deciziile de natură economică ale utilizatorilor și dacă o asemenea compensare ar putea scădea capacitatea utilizatorilor de a înțelege tranzacțiile întreprinse.

(15)

Mai mult, în timp ce trebuie să se accepte că noțiunea de „materialitate” lasă loc interpretărilor, punctul 30 din IAS 1 prevede că un element care nu este suficient de material pentru a garanta o prezentare separată în situațiile financiare poate, cu toate acestea, să fie suficient de material pentru ca să trebuiască să fie prezentat separat în note. De aceea, având în vedere faptul că nu a fost menționată compensarea nici în raportul de audit, nici în notele la situațiile financiare ale societății, se confirmă faptul că conturile societății nu au făcut obiectul unui audit conform IAS.

(16)

În plus, compensarea respectivă a fost descoperită de anchetatorii Comisiei. Doar un audit detaliat ar fi descoperit dacă nu au existat și alte cazuri în care conturile nu au fost elaborate și auditate conform IAS. În absența unui astfel de audit, Comisia nu dispune de timpul necesar și nici scopul vizitei la fața locului nu este acela de a efectua auditul conturilor și al prezentării conturilor societăților. În consecință, constatările Comisiei care demonstrează că societățile care solicită TEP nu îndeplinesc cerințele din regulamentul de bază privind elaborarea registrelor contabile și pregătirea și auditarea conturilor conform IAS conduc la concluzia că nu este îndeplinit cel de al doilea criteriu.

(17)

În final, aceeași societate nu a fost de acord cu constatarea potrivit căreia un fond de rulment negativ împreună cu împrumuturi fără dobândă trebuie să fie considerat o denaturare moștenită de la sistemul anterior de economie planificată, în loc să fie considerat un semn de eficiență a gestionării.

(18)

Ar trebui precizat în primul rând că constatările privind fondul de rulment negativ au fost constatări subsidiare și nu cele principale care au condus la concluzia că solicitantul nu a îndeplinit criteriile pentru acordarea TEP. În al doilea rând, un fond de rulment negativ poate reprezenta în sine un semn de eficiență a gestionării, dar numai în cazul unei întreprinderi cu stocuri și creanțe de nivel scăzut, ceea ce se poate întâlni de fapt doar la întreprinderile care funcționează aproape numai pe bază de numerar, cum ar fi magazinele universale și supermarketurile. Analiza situației acestui producător-exportator chinez a fost totuși complet diferită. Un fond de rulment negativ trebuie să fie considerat mai degrabă un semn că societatea s-ar putea confrunta cu falimentul sau cu dificultăți financiare grave. În aceste circumstanțe, a fi capabil de a primi sume importante de „credite comerciale” fără niciun cost financiar este foarte puțin probabil în condițiile unei economii de piață. De aceea, împrumuturile semnificative fără dobândă ale societății, care au reprezentat o cotă importantă din totalul datoriilor sale pe termen scurt (acestea din urmă reprezentând 80 % din pasivele totale) și care au condus la un nivel semnificativ de fond de rulment negativ, trebuie să fie considerate ca fiind în dezacord cu comportamentul într-o economie de piață.

(19)

În cazul celei de a doua societăți, nu a fost furnizat niciun argument nou care să modifice constatările provizorii în ceea ce privește TEP. În special, s-a confirmat faptul că influența exercitată asupra procesului de adoptare a deciziilor societății de către acționarul deținut de stat a fost disproporționat de mare și că statul a convenit să reducă valoarea stabilită pentru drepturile de utilizare a terenului cu 50 %, fără nicio compensație. S-a confirmat, de asemenea, că auditul conturilor societății nu a fost efectuat conform IAS.

(20)

În absența altor observații privind TEP, se confirmă considerentele 19-26 din regulamentul provizoriu.

(21)

Una dintre părțile interesate a pretins că practicile anticompetitive și intervenția statului ar încuraja eludarea măsurilor și, în consecință, niciunuia dintre producătorii chinezi nu ar trebui să i se acorde TI.

(22)

Cu toate acestea, partea interesată în cauză nu a furnizat nicio dovadă a modului în care astfel de pretinse practici anticompetitive sau pretinsa intervenție a statului ar permite eludarea măsurilor. Mai mult, ancheta a evidențiat faptul că orice intervenție teoretică a statului ar putea fi posibilă doar prin intermediul „China Fermentation Industry Association” (Asociația chineză a industriei fermentării), în care sunt membri ambii producători-exportatori. Cu toate acestea, toate deciziile și recomandările luate de această asociație nu au avut caracter obligatoriu. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(23)

În absența altor observații cu privire la tratamentul individual, se confirmă considerentele 27-29 din regulamentul provizoriu.

(24)

Una dintre părțile interesate a contestat alegerea Comisiei de a folosi ca țară analoagă Thailanda și, în special, producătorul Ajinomoto Thailand, care are legături cu producătorul comunitar. Cu toate acestea, argumentele și remarcile acestei părți au fost transmise după termenul specific stabilit pentru transmiterea observațiilor (3), dar, și mai important, ele au fost furnizate fără nicio dovadă care să vină în susținerea lor. Prin urmare, aceste observații au trebuit să fie respinse.

(25)

În absența altor observații privind țara analoagă, se confirmă considerentele 30-34 din regulamentul provizoriu.

(26)

Unul dintre producătorii-exportatori chinezi a afirmat că ar trebui făcută o ajustare a diferențelor dintre costurile materiilor prime. În special, acest producător-exportator a pretins că glutamatul de monosodiu produs din melasă, cum este cazul în țara analoagă, era mai scump decât glutamatul de monosodiu produs din porumb sau din amidon de orez.

(27)

Cu toate acestea, s-a observat că producătorul-exportator chinez a exagerat în mod semnificativ raportul dintre cantitatea de melasă utilizată și glutamatul de monosodiu obținut, în comparație cu ceea ce s-a constatat și verificat la producătorul cooperant din țara analoagă. În consecință, afirmația potrivit căreia producția de glutamat de monosodiu este mai scumpă în țara analoagă a trebuit să fie respinsă.

(28)

În absența altor observații cu privire la metodologia aplicată pentru determinarea valorii normale, se confirmă considerentul 35 din regulamentul provizoriu.

(29)

În absența unor observații cu privire la prețul de export, care ar modifica constatările din etapa provizorie, se confirmă considerentele 36-37 din regulamentul provizoriu.

(30)

În absența altor observații privind comparația, se confirmă considerentele 38-39 din regulamentul provizoriu.

(31)

Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat corespunzător tipului de produs în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(32)

Pe această bază, marjele definitive de dumping, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la:

(33)

Temeiul pentru stabilirea marjei de dumping la nivel național a fost precizat la considerentul 42 din regulamentul provizoriu, care, în absența oricăror observații, se confirmă. În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită la 39,7 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(34)

În absența oricăror observații legate de definiția industriei comunitare, se confirmă considerentele 44-46 din regulamentul provizoriu.

(35)

În absența oricăror observații legate de consumul comunitar, se confirmă considerentul 47 din regulamentul provizoriu.

(36)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unul dintre importatorii comunitari a declarat că constatările Comisiei cu privire la fluctuația prețului de export din RPC în perioada examinată au fost denaturate din cauza utilizării de ani financiari în loc de ani calendaristici. Perioada examinată începea la 1 aprilie 2004, în timp ce, dacă s-ar fi utilizat anii calendaristici, aceasta ar fi însemnat că perioada ar fi început la 1 ianuarie 2004. Conform datelor prezentate de către societate, această modificare a momentului de început ar însemna o creștere de 12 % a prețurilor de export din RPC între anul calendaristic 2004 și PA, în locul scăderii ușoare raportate la considerentul 50 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că datele prezentate de importator s-au bazat pe prețurile sale totale de achiziție, care, în mod evident, au acoperit doar o parte a exporturilor chineze către Comunitate. După examinarea datelor cu privire la prețurile medii pentru toate importurile de glutamat de monosodiu din RPC, pe baza datelor Eurostat, s-a constatat că prețurile corespunzătoare din RPC au crescut cu numai 0,5 % din ianuarie 2004 și până la sfârșitul PA, și nu cu 12 %, așa cum afirmase importatorul. Diferența constatată în evoluția prețurilor între perioada examinată (o scădere de 2 %) și perioada începând din ianuarie 2004 și până la sfârșitul PA (o creștere de 0,5 %) nu este de un asemenea ordin de mărime încât să modifice concluziile stabilite cu privire la efectul acestor prețuri asupra situației industriei comunitare. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(37)

În absența altor observații cu privire la importurile din RPC în Comunitate, se confirmă considerentele 48-52 din regulamentul provizoriu.

(38)

Anumite părți interesate au pus sub semnul întrebării analiza tendințelor indicatorilor de prejudiciu. Ele au afirmat că utilizarea de perioade de 12 luni corespunzător exercițiului financiar al reclamantului, în loc de ani calendaristici, a redus efectiv la trei ani perioada examinată, deoarece exercițiul financiar 2007 se suprapune, într-o mare măsură, cu PA. Aceste părți au afirmat că, pentru a se realiza o evaluare corectă a tendințelor indicatorilor de prejudiciu, perioada examinată ar trebui să fie prelungită pentru a acoperi întreg anul calendaristic 2004. În acest sens, ar trebui subliniat faptul că regulamentul de bază nu prevede o durată strictă pentru determinarea perioadei examinate. Mai mult, recomandarea OMC cu privire la perioadele de colectare a datelor pentru anchetele antidumping prevede: „ca regulă generală, […] perioada de colectare a datelor pentru anchetele de prejudiciu ar trebui în mod normal să fie de cel puțin trei ani […]” (4). Cu toate acestea, a fost realizată o analiză comparativă, pe bază de ani calendaristici, a indicatorilor de prejudiciu de bază, și anume luându-se în considerare o perioadă examinată alcătuită din anii 2004, 2005, 2006 și PA, pentru a se verifica dacă se ajunge la concluzii diferite în ceea ce privește prejudiciul. Această analiză a arătat că tendințele principalilor indicatori de prejudiciu nu se modifică în mod semnificativ.

Deși anumite tendințe, cum ar fi diminuarea producției și a volumului vânzărilor, ar fi mai puțin pronunțate în comparație cu concluziile din regulamentul provizoriu, alte constatări privind evoluția negativă a rentabilității industriei comunitare, creșterea foarte mare a importurilor din RPC și subcotarea severă a prețurilor ar rămâne neschimbate. Mai mult, trebuie remarcat faptul că perioada examinată servește drept indicator al evoluției situației industriei comunitare, care permite să se stabilească dacă se poate considera că aceasta suferă prejudicii materiale în timpul PA. În aceste circumstanțe argumentul părților este respins pe motiv că situația ar fi continuat să înregistreze prejudicii materiale chiar dacă perioada examinată ar fi fost extinsă până la primul trimestru al anului 2004.

(39)

În plus, reclamantul a prezentat observații cu privire la formularea considerentului 60 din regulamentul provizoriu. Reclamantul a subliniat faptul că formularea „achiziționarea societății Orsan SA de către Ajinomoto Foods Europe” nu era corectă, deoarece Orsan SA a fost achiziționată de către Ajinomoto Group și, ulterior, și-a schimbat numele în Ajinomoto Foods Europe.

(40)

Ținând seama de faptele și considerentele menționate mai sus, se confirmă concluzia potrivit căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu material, conform celor prezentate la considerentele 70-72 din regulamentul provizoriu.

(41)

O parte interesată a afirmat că, în decursul perioadei considerate, nu a existat nicio coincidență în timp între tendința negativă în ceea ce privește rentabilitatea pentru industria comunitară și creșterea volumului importurilor din RPC. Drept urmare, s-a afirmat că importurile din RPC nu ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare. Deși această chestiune a fost explicată în detaliu la considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu, se observă în continuare că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, nu doar volumul importurilor care fac obiectul unui dumping poate reprezenta un factor relevant pentru a stabili dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei comunitare, dar și, eventual, prețurile acestor importuri. La considerentul 76 din regulamentul provizoriu, s-a concluzionat că „[…] importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat în mod considerabil prețurile industriei comunitare în cursul PA și care au sporit semnificativ în volum, au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria comunitară”. Având în vedere evoluția volumelor și a prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping în perioada examinată, se apreciază că această afirmație ar trebui să fie respinsă.

(42)

O altă parte interesată a afirmat că majorarea importurilor de glutamat de monosodiu din RPC în perioada examinată nu a afectat situația industriei comunitare, deoarece aceste importuri înlocuiau, în cele mai multe cazuri, importuri provenind din alte surse.

(43)

În acest sens, se reamintește că, chiar dacă importurile de glutamat de monosodiu din RPC au înlocuit, într-adevăr, importurile din alte țări într-o oarecare măsură, așa cum a fost explicat la considerentul 57 din regulamentul provizoriu, importurile la prețuri mici din RPC care fac obiectul unui dumping au reușit, de asemenea, în mod sistematic să dobândească cote de piață în detrimentul industriei comunitare, chiar și atunci când consumul comunitar se afla în scădere. În plus, această afirmație nu este susținută de constatările prezentei anchete, care au arătat că valul de importuri la prețuri mici din RPC care fac obiectul unui dumping și care au determinat o subcotare de preț semnificativă a industriei comunitare, a condus la prejudicii materiale suferite de industria comunitară pe durata perioadei examinate. Pe această bază, această afirmație ar trebui să fie respinsă.

(44)

În absența altor observații în această privință, se confirmă considerentele 74-76 din regulamentul provizoriu.

(45)

Diferite părți interesate au repetat afirmațiile avansate înainte de instituirea măsurilor provizorii, conform cărora prejudiciul material suferit de industria comunitară a fost cauzat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping. Aceste afirmații, cu privire în special la costurile de restructurare și creșterea costurilor materiilor prime care ar fi afectat industria comunitară, au fost deja examinate în mod corespunzător la considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu.

(46)

O parte interesată a repetat afirmațiile formulate înainte de instituirea măsurilor provizorii, conform cărora este posibil ca orice prejudiciu material suferit de industria comunitară să fi fost, de asemenea, cauzat de exporturile de glutamat de monosodiu din RPC efectuate de societăți afiliate la industria comunitară. În plus, această parte a afirmat că reclamantul a indus în eroare Comisia nefăcându-i cunoscută existența unor societăți afiliate în RPC și ascunzând faptul că aceste societăți afiliate din China exportau glutamat de monosodiu către Comunitate. Pe această bază, această parte a considerat că pentru reclamant ar trebui să se aplice articolul 18 din regulamentul de bază. Aceeași parte a declarat în continuare o încălcare a drepturilor sale la apărare, pe motiv că, în versiunile reclamației și ale răspunsului la chestionar al reclamantului, destinate consultării de către părțile interesate („versiunea publică”), nu s-a prezentat faptul că reclamantul are societăți afiliate în RPC care desfășurau activități cu glutamat de monosodiu.

(47)

Astfel cum a fost deja explicat la considerentul 94 din regulamentul provizoriu, chestiunea exporturilor de glutamat de monosodiu către Comunitate de către un producător din RPC, cunoscut ca fiind afiliat la industria comunitară, nu a fost considerată a fi relevantă datorită volumului lor nesemnificativ. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că reclamantul nu a furnizat informații care să inducă în eroare Comisia cu privire la societățile sale afiliate din RPC. Aceste informații au fost raportate în versiunile confidențiale ale reclamației și ale răspunsului la chestionar al reclamantului. Este adevărat că aceste informații nu au fost incluse inițial în versiunea publică a reclamației sau în versiunea publică a răspunsului la chestionar al reclamantului. Cu toate acestea, reclamantul a furnizat ulterior, în timpul procedurii, versiuni publice care includ informații privind societățile sale afiliate din RPC. În aceste circumstanțe. se consideră că nu a avut loc nicio încălcare a dreptului la apărare al părților. Mai mult, nu a fost prezentată nicio probă convingătoare care ar putea susține afirmația potrivit căreia Ajinomoto Group era la curent cu așa-zisa activitate de export indirect a uneia dintre societățile sale afiliate din RPC. Drept urmare, se consideră că aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază nu se justifică în cazul de față, iar afirmația este respinsă.

(48)

Una dintre părțile interesate a repetat afirmațiile avansate înainte de instituirea măsurilor provizorii, referitoare la impactul ratei de schimb a dolarului american față de euro asupra calculelor subcotării prețului și asupra rezultatelor la export ale industriei comunitare. Cu toate acestea, nu au fost furnizate informații suplimentare sau probe care să poată modifica concluziile la care s-a ajuns la considerentele 84-90 din regulamentul provizoriu, care se confirmă.

(49)

O parte interesată a repetat afirmația făcută înainte de instituirea măsurilor provizorii, referitoare la impactul strategiei globale a Ajinomoto Group, în special exporturile către piața UE ale producătorilor de glutamat de monosodiu aparținând grupului Ajinomoto din țările terțe, precum și la impactul acestora asupra profiturilor și a nivelului stocurilor reclamantului. La considerentul 92 din regulamentul provizoriu, s-a stabilit că vânzările de glutamat de monosodiu pe piața comunitară, provenind de la exportatori afiliați la industria comunitară, din țări aflate în afara Comunității, s-au redus constant și semnificativ în perioada examinată. În consecință, la considerentul 95 din respectivul regulament s-a concluzionat că importurile industriei comunitare provenind de la părți afiliate din afara Comunității nu au contribuit la prejudiciul material constatat. Această parte nu a furnizat nicio informație sau probă suplimentară care ar putea modifica această concluzie, care se confirmă.

(50)

Având în vedere analiza de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă faptul că acești alți factori nu sunt de natură să schimbe concluzia conform căreia prejudiciul material constatat trebuie să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(51)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că importurile de glutamat de monosodiu care fac obiectul unui dumping, provenind din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(52)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă concluziile de la considerentele 99-100 din regulamentul provizoriu.

(53)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă constatările prezentate la considerentele 103-106 din regulamentul provizoriu.

(54)

Un importator a afirmat că impactul negativ pe care l-ar putea avea măsurile antidumping asupra situației sale economice a fost subestimat la considerentul 108 din regulamentul provizoriu. Potrivit societății, datorită rentabilității scăzute a vânzărilor sale de glutamat de monosodiu și a posibilității limitate de transferare a creșterii de preț către clienții săi, instituirea de măsuri antidumping ar însemna încetarea activităților sale cu glutamat de monosodiu. Trebuie notat că activitățile cu glutamat de monosodiu nu reprezintă o cotă majoră a activității respectivului importator, a cărui sursă principală de glutamat de monosodiu o reprezintă RPC. Importatorul în cauză are opțiunea de a trece la alte surse de aprovizionare care nu sunt afectate de măsurile antidumping. Cu toate acestea, conform celor menționate la considerentul 108 din regulamentul provizoriu, efectele preconizate ale instituirii de măsuri vor consta în restabilirea de condiții comerciale eficace pe piața comunitară, care în acest caz ar putea conduce la o creștere a prețurilor pentru glutamatul de monosodiu, în special pentru cel provenind din industria comunitară și din RPC. Prin urmare, se preconizează că toți importatorii ar trebui să poată să transfere, fie măcar și parțial, creșterea costurilor lor rezultate din instituirea de măsuri antidumping. În consecință, concluzia de la considerentul 108 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(55)

În urma observațiilor formulate de părțile interesate cu privire la impactul posibil al măsurilor propuse asupra industriei utilizatoare, au fost efectuate analize suplimentare pe baza informațiilor furnizate de principalii utilizatori de glutamat de monosodiu din Comunitate, și anume Nestle și Unilever. Ancheta a demonstrat că glutamatul de monosodiu reprezintă mai puțin de 3 % din costul de producție al tuturor produselor care conțin glutamat de monosodiu produse de ambele societăți. Prin urmare, luând în considerare și indicatorii privind ratele de profit relativ înalte pe care le-au atins ambele societăți în timpul PA, în special în ceea ce privește aceste produse, se poate confirma faptul că impactul posibil al măsurii propuse asupra activității lor nu ar fi semnificativ.

(56)

În continuarea considerentului 115 din regulamentul provizoriu, a fost extinsă analiza cu privire la interesele furnizorului industriei comunitare situat în amonte, pentru a include datele transmise de un al doilea furnizor. Pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi furnizori, s-a constatat că situația societăților furnizoare se deteriorase în mod semnificativ pe durata perioadei examinate, în paralel cu deteriorarea situației industriei comunitare. Cifra totală de afaceri a furnizorilor analizați în cadrul anchetei a scăzut cu 8 % până la 13 %, iar vânzările lor către industria comunitară au cunoscut chiar o scădere de două ori mai mare (de la 15 % până la 25 %). Ambele societăți au cunoscut, de asemenea, o scădere a nivelurilor de rentabilitate.

(57)

Având în vedere constatările de mai sus, se confirmă conținutul considerentului 116 din regulamentul provizoriu.

(58)

Unele dintre părțile interesate și-au reiterat observațiile cu privire la pretinsa poziție dominantă a Ajinomoto Group la nivel mondial și la pretinsa sa poziție de monopol la nivelul Comunității. Aceste aspecte au fost deja examinate la considerentul 117 din regulamentul provizoriu. Nu a fost prezentată nicio nouă probă privind aceste afirmații.

(59)

Mai multe părți interesate au avansat argumente suplimentare cu privire la evoluțiile ulterioare PA de pe piața glutamatului de monosodiu. Ele au afirmat că volumul importurilor a scăzut, iar prețurile au crescut după PA, eliminându-se astfel orice prejudiciu potențial pentru industria comunitară. În această situație, aceste părți au afirmat că instituirea de taxe antidumping nu ar dăuna decât importatorilor și utilizatorilor din Comunitate. Părțile au invocat totodată o pretinsă penurie generală de glutamat de monosodiu deoarece, conform datelor lor, mai mulți producători importanți la nivel mondial și-au încetat producția sau și-au redus capacitatea de producție. Cu toate acestea, datele Eurostat și informațiile suplimentare obținute din partea industriei comunitare nu susțin afirmațiile de mai sus. Dimpotrivă, prețurile de import au rămas stabile în perioada ulterioară PA și în anumite luni chiar au scăzut, în timp ce volumul importurilor, atât din RPC, cât și din țările terțe, a crescut. Această evoluție demonstrează că unii competitori care nu sunt din RPC au capacitatea de a-și dezvolta exporturile către Comunitate.

(60)

Ținând cont de rezultatele anchetei suplimentare asupra aspectelor privind interesul Comunității în cazul descris mai sus, se confirmă concluziile și constatările de la considerentul 119 din regulamentul provizoriu.

(61)

În absența oricăror observații fundamentate, care ar putea modifica concluziile privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 120-122 din regulamentul provizoriu.

(62)

În lumina celor menționate anterior și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a se depăși marja de dumping constatată.

(63)

Nivelurile taxelor definitive sunt stabilite după cum urmează:

(64)

Nivelurile taxelor antidumping individuale pentru societăți menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică în mod exclusiv importurilor de produse provenind din țara în cauză și fabricate de societățile și deci de entitățile juridice specifice citate. Produsele importate fabricate de oricare altă societate, ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile citate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(65)

Orice solicitare de aplicare a nivelurilor taxelor antidumping individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată de îndată Comisiei (5) și să conțină toate informațiile utile, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzări interne și la export care rezultă, de exemplu, din această schimbare de denumire sau din crearea acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri de taxe individuale.

(66)

Un producător-exportator chinez cooperant a oferit un angajament de preț.

(67)

În această privință trebuie precizat că prețurile pentru glutamatul de monosodiu sunt negociate la nivel global cu mari întreprinderi internaționale care au capacități de producție atât în interiorul, cât și în exteriorul Comunității. Se precizează, de asemenea, că majoritatea vânzărilor acestui producător-exportator sunt în principal către asemenea întreprinderi internaționale. Având în vedere cele prezentate mai sus, s-a considerat că riscul de compensare încrucișată la nivelul prețurilor între acordurile de vânzare încheiate cu întreprinderile internaționale pentru capacitățile lor de producție din interiorul Comunității și pentru entitățile lor de producție localizate în alte țări din afara Comunității, este foarte înalt. S-a considerat, de asemenea, că o asemenea compensare încrucișată ar fi extrem de dificil de detectat în cadrul monitorizării angajamentului. Prin urmare, oferta de angajament a acestui producător-exportator, în forma sa actuală, a trebuit să fie respinsă deoarece acceptarea sa a fost considerată imposibil de pus în practică, având în vedere că nu ar fi putut fi monitorizată în mod adecvat de către Comisie.

(68)

Ținând seama de amploarea marjelor de dumping constatate și de importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesar să se perceapă în mod definitiv, la nivelul taxelor definitive instituite, sumele depuse cu titlul de taxă antidumping provizorie instituite prin regulamentul provizoriu, și anume Regulamentul (CE) nr. 492/2008 al Comisiei.

(69)

Ar trebui reamintit că, în cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri de taxe individuale mai mici cresc considerabil în volum după instituirea măsurilor antidumping, s-ar putea considera că o astfel de creștere de volum constituie în sine o schimbare în evoluția tendințelor comerciale generată de instituirea de măsuri, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă anticircumvenție. Ancheta poate să examineze, printre altele, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și instituirea consecventă a unei taxe la nivel național,

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/9

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/11

(1)

Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2000 al Consiliului din 18 septembrie 2000 privind introducerea de măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2820/98 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1763/1999 și (CE) nr. 6/2000 (2) prevede un contingent tarifar preferențial anual de 1 500 tone de produse din categoria „baby beef” originare din Bosnia și Herțegovina și de 9 975 tone de produse din categoria „baby beef” originare din Muntenegru și din teritoriile vamale ale Serbiei și Kosovo (3).

(2)

Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, aprobat prin Decizia 2005/40/CE, Euratom a Consiliului și a Comisiei (4), Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, aprobat prin Decizia 2004/239/CE, Euratom a Consiliului și a Comisiei (5) și Acordul interimar cu Muntenegru, aprobat prin Decizia 2007/855/CE a Consiliului din 15 octombrie 2007 privind semnarea și încheierea Acordului interimar privind comerțul și aspecte legate de comerț între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (6), prevăd contingente tarifare preferențiale anuale pentru produsele din categoria „baby beef” în valoare de 9 400, 1 650 și, respectiv, 800 de tone.

(3)

Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2248/2001 al Consiliului din 19 noiembrie 2001 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Republica Croația, pe de altă parte, și de aplicare a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană și Republica Croația (7) și articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 153/2002 al Consiliului din 21 ianuarie 2002 privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, precum și a Acordului interimar dintre Comunitatea Europeană și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (8) prevăd necesitatea prevederii unor norme de aplicare a concesiilor privind produsele din categoria „baby beef”.

(4)

În vederea controlului, Regulamentul (CE) nr. 2007/2000 prevede că importurile din cadrul contingentelor de produse din categoria „baby beef” pentru Bosnia și Herțegovina și pentru teritoriile vamale ale Serbiei și Kosovo sunt condiționate de prezentarea unui certificat de autenticitate care atestă că produsele sunt originare din țara emitentă și corespund exact definiției din anexa II la respectivul regulament. În vederea armonizării, este necesar ca și importurile din cadrul contingentelor de produse din categoria „baby beef” originare din Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru să fie condiționate de prezentarea unui certificat de autenticitate care să ateste că produsele sunt originare din țara emitentă și corespund exact definiției din anexa III la Acordul de stabilizare și de asociere cu Croația sau cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sau, respectiv, definiției din anexa II la Acordul interimar cu Muntenegru. De asemenea, ar trebui stabilit un model pentru certificatele de autenticitate și ar trebui stabilite norme privind utilizarea acestora.

(5)

Contingentele în cauză ar trebui gestionate utilizând licențe de import. În acest scop, Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (9) și Regulamentul (CE) nr. 382/2008 al Comisiei din 21 aprilie 2008 privind normele de aplicare a regimului licențelor de import și export în sectorul cărnii de vită și mânzat (10) ar trebui să se aplice sub rezerva dispozițiilor prezentului regulament.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (11) prevede, în special, dispoziții detaliate privind cererile de licențe de import, statutul solicitanților, eliberarea licențelor și comunicările statelor membre către Comisie. Respectivul regulament limitează perioada de valabilitate a licențelor până la ultima zi a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import. Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1301/2006 trebuie aplicate licențelor de import eliberate în temeiul prezentului regulament, fără a aduce atingere condițiilor suplimentare sau derogărilor prevăzute de prezentul regulament.

(7)

Pentru a asigura o bună gestionare a importurilor produselor menționate, este necesar ca eliberarea licențelor de import să fie condiționată în special de verificarea indicațiilor prevăzute pe certificatele de autenticitate.

(8)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(a)

9 400 tone de „baby beef”, exprimate în greutatea carcasei, originare din Croația;

(b)

1 500 tone de „baby beef”, exprimate în greutatea carcasei, originare din Bosnia și Herțegovina;

(c)

1 650 tone de „baby beef”, exprimate în greutatea carcasei, originare din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

(d)

9 175 tone de „baby beef”, exprimate în greutatea carcasei, originare din teritoriile vamale ale Serbiei și Kosovo;

(e)

800 tone de „baby beef”, exprimate în greutatea carcasei, originare din Muntenegru.

—

ex 0102 90 51, ex 0102 90 59, ex 0102 90 71 și ex 0102 90 79;

—

ex 0201 10 00 și ex 0201 20 20;

—

ex 0201 20 30;

—

ex 0201 20 50.

(a)

validează certificatul de autenticitate pentru a menționa cantitatea atribuită;

(b)

asigură eliberarea în aceeași zi a licențelor de import emise în raport cu respectivul certificat.

(a)

sunt recunoscute ca atare de țara sau teritoriul vamal exportator respectiv;

(b)

se angajează să verifice indicațiile înscrise în certificate;

(c)

se angajează să furnizeze Comisiei, cel puțin o dată pe săptămână, toate informațiile utile care permit verificarea indicațiilor înscrise în certificatele de autenticitate, în special numărul certificatului, exportatorul, destinatarul, țara de destinație, produsul (animale vii/carne), greutatea netă și data semnării.

(a)

până la 28 februarie 2010 cel târziu, cantitățile de produse, inclusiv cantitățile negative, pentru care au fost eliberate licențe de import în cursul perioadei anterioare de contingent tarifar de import;

(b)

până la 30 aprilie 2010 cel târziu, cantitățile de produse, inclusiv cantitățile negative, care fac obiectul licențelor de import neutilizate sau parțial utilizate și care corespund diferenței dintre cantitățile înscrise pe versoul licențelor de import și cele pentru care acestea au fost eliberate.

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/25

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice, în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

(2)

La 3 septembrie 2008, Curtea de Justiție (2) a decis anularea Regulamentului (CE) nr. 881/2002, în care se face trimitere la Yassin Abdullah Kadi și la Al Barakaat International Foundation. În același timp, Curtea a dispus menținerea efectelor Regulamentului (CE) nr. 881/2002 cu privire la dl Kadi și la Al Barakaat International Foundation, pentru o perioadă care nu poate depăși trei luni, cu începere de la data la care a fost pronunțată hotărârea. Perioada menționată anterior a fost acordată pentru a se oferi posibilitatea remedierii încălcărilor constatate.

(3)

Pentru a se conforma hotărârii Curții de Justiție, Comisia a comunicat rezumatul argumentelor oferite dlui Kadi și Al Barakaat International Foundation de către Comitetul Națiunilor Unite pentru sancțiuni împotriva Al-Qaida și a talibanilor și le-a dat posibilitatea să își exprime punctul de vedere prin trimiterea unor observații cu privire la aceste motive.

(4)

Comisia a primit observații de la dl Kadi și de la Al Barakaat International Foundation și a analizat observațiile respective.

(5)

Lista de persoane, grupuri și entități cărora ar trebui să li se aplice înghețarea de fonduri și a resurselor economice, întocmită de Comitetul Națiunilor Unite pentru sancțiuni împotriva Al-Qaida și a talibanilor, îi include pe dl Kadi și Al Barakaat International Foundation.

(6)

După o analiză atentă a observațiilor primite de la dl Kadi prin scrisoarea din 10 noiembrie 2008 și, având în vedere caracterul preventiv al înghețării fondurilor și a resurselor economice, Comisia consideră că includerea pe listă a dlui Kadi este întemeiată, ca urmare a asocierii acestuia cu rețeaua Al-Quaida.

(7)

După o analiză atentă a observațiilor primite de la Al Barakaat International Foundation prin scrisoarea din 9 noiembrie 2008 și, având în vedere caracterul preventiv al înghețării fondurilor și a resurselor economice, Comisia consideră că includerea pe listă a Al Barakaat International Foundation este întemeiată, ca urmare a asocierii acesteia cu rețeaua Al-Quaida.

(8)

Având în vedere cele menționate, dl Kadi și Al Barakaat International Foundation ar trebui incluși în anexa I.

(9)

Având în vedere caracterul preventiv și obiectivul înghețării fondurilor și a resurselor economice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 881/2002, precum și necesitatea protejării intereselor legitime ale operatorilor economici, care s-au bazat pe legalitatea regulamentului anulat, prezentul regulament ar trebui să se aplice cu începere de la 30 mai 2002,

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/27

(1)

Taxele de import în sectorul cerealelor aplicabile începând cu 1 decembrie 2008 au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1186/2008 al Comisiei (3).

(2)

Având în vedere că media calculată a taxelor de import prezintă o diferență de 5 EUR/t față de taxa stabilită, trebuie să se efectueze ajustarea corespunzătoare a taxelor de import stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1186/2008.

(3)

Este necesară modificarea, în consecință, a Regulamentului (CE) nr. 1186/2008,

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/30

(1)

Directiva 2006/88/CE stabilește măsurile minime de combatere care urmează să fie puse în aplicare în cazul suspectării sau dovedirii prezenței unui focar al uneia dintre bolile animalelor acvatice. Mai mult, partea II din anexa IV la directiva menționată enumeră anumite boli exotice și neexotice.

(2)

Articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2006/88/CE prevede ca statele membre să se asigure că în toate fermele și zonele destinate creșterii moluștelor se aplică un program de supraveghere a sănătății animalelor bazat pe evaluarea riscului și adaptat la tipul de producție respectiv. Aceste programe țin seama de orientările care vor fi stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (4) din respectiva directivă.

(3)

Conform Directivei 2006/88/CE, scopul programelor de supraveghere a sănătății animalelor este de a detecta orice creștere a mortalității în toate fermele și zonele destinate creșterii moluștelor, în funcție de tipul de producție respectiv, precum și de a detecta bolile enumerate în partea II din anexa IV la respectiva directivă în ferme de acvacultură sau zone de creștere a moluștelor care dețin specii receptive la aceste boli. Mai mult, în conformitate cu partea B din anexa III la Directiva 2006/88/CE, inspecțiile efectuate în cadrul acestor programe au, de asemenea, ca scop să consilieze responsabilii exploatației de acvacultură în privința problemelor legate de sănătatea animalelor și, după caz, să adopte măsurile sanitar-veterinare care se impun.

(4)

Ca urmare a diversității sectorului comunitar al acvaculturii, programele de supraveghere a sănătății animale bazate pe evaluarea riscului trebuie să fie adaptate la structura respectivului sector, precum și la situația sănătății animalelor din fiecare stat membru. În consecință, orientările de care trebuie să țină cont statele membre în sensul acestor programe ar trebui să se limiteze la punerea la dispoziție a unor orientări generale.

(5)

În consecință, este necesar să se stabilească orientările care vor fi avute în vedere pentru programele de supraveghere a sănătății animale bazate pe evaluarea riscului în cadrul prezentei decizii.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/39

(1)

Decizia 90/424/CEE stabilește procedurile care reglementează participarea financiară a Comunității la programe de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze.

(2)

De asemenea, articolul 24 alineatul (1) din Decizia 90/424/CEE prevede instituirea unei măsuri financiare comunitare prin care să se ramburseze cheltuielile pe care le suportă statele membre cu ocazia finanțării programelor naționale de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor prevăzute în anexa la decizia menționată.

(3)

Decizia 2006/965/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 de modificare a Deciziei 90/424/CEE privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (2) a înlocuit articolul 24 din decizia respectivă cu o nouă dispoziție. Decizia 2006/965/CE prevedea, cu titlu tranzitoriu, că programele privind leucoza bovină enzootică și boala Aujeszky ar putea fi finanțate în continuare până la 31 decembrie 2010.

(4)

Decizia 2008/341/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor (3) prevede că, pentru a fi aprobate în cadrul măsurilor prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din Decizia 90/424/CEE, programele prezentate de statele membre trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în anexa la Decizia 2008/341/CE.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (4) prevede că statele membre elaborează programe anuale de monitorizare a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la bovine, ovine și caprine.

(6)

Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare (5) prevede, de asemenea, că statele membre trebuie să desfășoare programe de monitorizare a păsărilor de curte și a păsărilor sălbatice pentru a contribui, inter alia, pe baza unor proceduri de evaluare a riscului actualizate periodic, la cunoașterea pericolelor pe care le reprezintă păsările sălbatice în ceea ce privește orice virus de gripă de origine aviară la păsări. Ar trebui aprobate, de asemenea, programele anuale respective de monitorizare, precum și finanțarea lor.

(7)

Anumite state membre au prezentat Comisiei programe anuale de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor, programe de control destinate prevenirii zoonozelor, precum și programe anuale de monitorizare pentru eradicarea și monitorizarea anumitor EST pentru care doresc să primească o contribuție financiară din partea Comunității.

(8)

În 2008, anumite programe multianuale prezentate de statele membre pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea bolilor animalelor au fost aprobate prin Decizia 2007/782/CE a Comisiei (6). Angajarea cheltuielilor pentru programele multianuale respective a fost adoptată în conformitate cu articolul 76 alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (7). Primul angajament bugetar pentru programele respective a fost adoptat după aprobarea acestora. Fiecare angajament ulterior ar trebui adoptat de către Comisie în funcție de executarea programului pentru anul precedent, pe baza unei decizii de a acorda o contribuție menționată la articolul 24 alineatul (5) din Decizia 90/424/CEE.

(9)

Comisia a evaluat programele anuale prezentate de statele membre, precum și cel de-al doilea an al programelor multianuale aprobate în 2008, atât din punct de vedere veterinar, cât și din punct de vedere financiar. S-a constat că programele respective sunt conforme cu legislația comunitară relevantă în domeniul veterinar și în special cu criteriile prevăzute în Decizia 2008/341/CE.

(10)

Ținând seama de importanța programelor anuale și multianuale pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite de Comunitate în domeniul sănătății animale și al sănătății publice, precum și de obligația de a aplica programele privind EST și gripa aviară în toate statele membre, este necesar să se fixeze rata adecvată a contribuției financiare a Comunității la rambursarea costurilor suportate de statele membre în cauză pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în prezenta decizie, în limitele unei valori maxime pentru fiecare program.

(11)

Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (8) prevede că statele membre cunoscute ca fiind infectate cu una sau mai multe dintre bolile enumerate în partea II din anexa IV la directiva respectivă elaborează programe de eradicare a acestor boli.

(12)

Articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (9) prevede că statele membre elaborează programe operaționale pentru a implementa politicile și prioritățile care urmează a fi cofinanțate prin Fondul European pentru Pescuit. Articolul 32 din regulamentul respectiv prevede posibilitatea contribuției din partea Comunității la finanțarea combaterii și eradicării bolilor din acvacultură în condițiile Deciziei 90/424/CEE. În temeiul Deciziei 90/424/CEE, statele membre pot aloca fonduri în cadrul programelor operaționale pentru eradicarea bolilor la animalele de acvacultură menționate în anexa la Decizia 90/424/CEE.

(13)

Anumite state membre au elaborat programe multianuale pentru eradicarea anumitor boli la animalele acvatice, enumerate atât în partea II din anexa IV la Directiva 2006/88/CE, cât și în anexa la Decizia 90/424/CEE. Aceste programe au făcut obiectul unei evaluări tehnice a Comisiei și, prin urmare, ar trebui aprobate.

(14)

Pentru îmbunătățirea gestionării, a utilizării fondurilor comunitare și a transparenței, este necesar, de asemenea, să se stabilească pentru fiecare program (cu excepția programelor multianuale pentru eradicarea anumitor boli la animalele acvatice pentru care contribuția financiară va fi stabilită după aprobarea tehnică), după caz, valorile maxime care urmează a fi rambursate statelor membre pentru anumite costuri precum testele utilizate în statele membre și despăgubirile plătite proprietarilor pentru pierderile legate de abatorizarea sau sacrificarea animalelor.

(15)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (10), programele de eradicare și de combatere a bolilor animalelor sunt finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă. În scopul controlului financiar, se aplică articolele 9, 36 și 37 din regulamentul respectiv.

(16)

Este necesar să se condiționeze acordarea contribuției financiare comunitare de punerea în aplicare în mod eficient a acțiunilor planificate și de furnizarea de către autoritățile competente a tuturor informațiilor necesare în termenele stabilite în prezenta decizie.

(17)

Din motive de eficiență administrativă, toate cheltuielile prezentate pentru o contribuție financiară a Comunității ar trebui exprimate în euro. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, cursul de schimb pentru cheltuielile efectuate în altă monedă decât euro ar trebui să fie ultimul curs stabilit de Banca Centrală Europeană înaintea primei zile din luna în care statul membru respectiv trimite cererea.

(18)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

1 100 000 EUR pentru Irlanda;

(b)

3 000 000 EUR pentru Spania;

(c)

5 000 000 EUR pentru Italia;

(d)

77 000 EUR pentru Cipru;

(e)

20 000 EUR pentru Malta;

(f)

1 400 000 EUR pentru Portugalia;

(g)

2 000 000 EUR pentru Regatul Unit.

(a)

pentru testele cu roz-bengal

0,2 EUR pe test;

(b)

pentru testele de seroaglutinare

0,2 EUR pe test;

(c)

pentru reacțiile de fixare a complementului

0,4 EUR pe test;

(d)

pentru testele ELISA

1 EUR pe test;

(e)

pentru animalele abatorizate

375 EUR pe animal.

(a)

2 000 000 EUR pentru Irlanda;

(b)

5 000 000 EUR pentru Spania;

(c)

2 700 000 EUR pentru Italia;

(d)

1 100 000 EUR pentru Polonia;

(e)

1 000 000 EUR pentru Portugalia.

(a)

pentru testele de tuberculinare

1 EUR pe test;

(b)

pentru testele cu interferon gamma

5 EUR pe test;

(c)

pentru animalele abatorizate

375 EUR pe animal.

(a)

250 000 EUR pentru Grecia;

(b)

4 500 000 EUR pentru Spania;

(c)

4 000 000 EUR pentru Italia;

(d)

75 000 EUR pentru Cipru;

(e)

1 100 000 EUR pentru Portugalia.

(a)

pentru testele cu roz-bengal

0,2 EUR pe test;

(b)

pentru reacțiile de fixare a complementului

0,4 EUR pe test;

(c)

pentru animalele abatorizate

50 EUR pe animal.

(a)

1 200 000 EUR pentru Belgia;

(b)

5 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

790 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

840 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

4 100 000 EUR pentru Germania;

(f)

10 000 EUR pentru Estonia;

(g)

1 000 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

50 000 EUR pentru Grecia;

(i)

16 100 000 EUR pentru Spania;

(j)

19 100 000 EUR pentru Franța;

(k)

9 000 000 EUR pentru Italia;

(l)

70 000 EUR pentru Letonia;

(m)

50 000 EUR pentru Lituania;

(n)

220 000 EUR pentru Luxemburg;

(o)

500 000 EUR pentru Ungaria;

(p)

5 000 EUR pentru Malta;

(q)

2 100 000 EUR pentru Țările de Jos;

(r)

1 500 000 EUR pentru Austria;

(s)

500 000 EUR pentru Polonia;

(t)

3 200 000 EUR pentru Portugalia;

(u)

250 000 EUR pentru România;

(v)

250 000 EUR pentru Slovenia;

(w)

50 000 EUR pentru Finlanda;

(x)

370 000 EUR pentru Suedia.

(a)

pentru testele ELISA: 2,5 EUR pe test;

(b)

pentru testele PCR: 10 EUR pe test;

(c)

pentru achiziționarea vaccinurilor: 0,3 EUR pe doză.

(a)

850 000 EUR pentru Belgia;

(b)

30 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

1 400 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

75 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

25 000 EUR pentru Estonia;

(f)

600 000 EUR pentru Germania;

(g)

40 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

550 000 EUR pentru Grecia;

(i)

4 750 000 EUR pentru Spania;

(j)

3 250 000 EUR pentru Franța;

(k)

1 100 000 EUR pentru Italia;

(l)

76 000 EUR pentru Cipru;

(m)

270 000 EUR pentru Letonia;

(n)

16 000 EUR pentru Luxemburg;

(o)

1 450 000 EUR pentru Ungaria;

(p)

110 000 EUR pentru Malta;

(q)

1 700 000 EUR pentru Țările de Jos;

(r)

525 000 EUR pentru Austria;

(s)

1 550 000 EUR pentru Polonia;

(t)

500 000 EUR pentru Portugalia;

(u)

450 000 EUR pentru România;

(v)

625 000 EUR pentru Slovacia;

(w)

25 000 EUR pentru Slovenia;

(x)

20 000 EUR pentru Regatul Unit.

(a)

:

pentru testele bacteriologice (cultură)

:

5,0 EUR pe test;

(b)

:

pentru achiziționarea unei doze de vaccin

:

0,05 EUR pe doză;

(c)

:

pentru serotipizarea izolatelor relevante de Salmonella spp.

:

20 EUR pe test;

(d)

:

pentru analizele destinate verificării eficienței utilizării dezinfectanților

:

5,0 EUR pe test;

(e)

:

pentru sacrificarea unei păsări de reproducție din specia Gallus gallus

:

3,5 EUR pe pasăre;

(f)

:

pentru sacrificarea unei păsări ouătoare din specia Gallus gallus

:

1,5 EUR pe pasăre.

(a)

pestei porcine clasice prezentate de Bulgaria, Germania, Franța, Luxemburg, Ungaria, România, Slovenia și Slovacia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009;

(b)

pestei porcine africane prezentate de Italia se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009.

(a)

200 000 EUR pentru Bulgaria;

(b)

800 000 EUR pentru Germania;

(c)

550 000 EUR pentru Franța;

(d)

100 000 EUR pentru Italia;

(e)

350 000 EUR pentru Ungaria;

(f)

5 000 EUR pentru Luxemburg;

(g)

2 500 000 EUR pentru România;

(h)

30 000 EUR pentru Slovenia;

(i)

550 000 EUR pentru Slovacia.

(a)

90 000 EUR pentru Belgia;

(b)

70 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

60 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

200 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

500 000 EUR pentru Germania;

(f)

7 000 EUR pentru Estonia;

(g)

60 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

70 000 EUR pentru Grecia;

(i)

350 000 EUR pentru Spania;

(j)

200 000 EUR pentru Franța;

(k)

550 000 EUR pentru Italia;

(l)

15 000 EUR pentru Cipru;

(m)

30 000 EUR pentru Letonia;

(n)

40 000 EUR pentru Lituania;

(o)

10 000 EUR pentru Luxemburg;

(p)

180 000 EUR pentru Ungaria;

(q)

7 000 EUR pentru Malta;

(r)

500 000 EUR pentru Țările de Jos;

(s)

50 000 EUR pentru Austria;

(t)

80 000 EUR pentru Polonia;

(u)

200 000 EUR pentru Portugalia;

(v)

400 000 EUR pentru România;

(w)

55 000 EUR pentru Slovenia;

(x)

50 000 EUR pentru Slovacia;

(y)

35 000 EUR pentru Finlanda;

(z)

280 000 EUR pentru Suedia;

(za)

380 000 EUR pentru Regatul Unit.

(a)

:

pentru testele ELISA

:

1 EUR pe test;

(b)

:

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

:

1,2 EUR pe test;

(c)

:

pentru testele IH pentru H5/H7

:

12 EUR pe test;

(d)

:

pentru testele de izolare a virusului

:

30 EUR pe test;

(e)

:

pentru testele PCR

:

15 EUR pe test;

(f)

:

pentru eșantionarea păsărilor sălbatice

:

20 EUR pe eșantion.

(a)

1 850 000 EUR pentru Belgia;

(b)

750 000 EUR pentru Bulgaria;

(c)

920 000 EUR pentru Republica Cehă;

(d)

1 850 000 EUR pentru Danemarca;

(e)

8 900 000 EUR pentru Germania;

(f)

220 000 EUR pentru Estonia;

(g)

5 400 000 EUR pentru Irlanda;

(h)

2 000 000 EUR pentru Grecia;

(i)

7 400 000 EUR pentru Spania;

(j)

12 600 000 EUR pentru Franța;

(k)

4 100 000 EUR pentru Italia;

(l)

1 800 000 EUR pentru Cipru;

(m)

230 000 EUR pentru Letonia;

(n)

530 000 EUR pentru Lituania;

(o)

105 000 EUR pentru Luxemburg;

(p)

990 000 EUR pentru Ungaria;

(q)

24 000 EUR pentru Malta;

(r)

2 900 000 EUR pentru Țările de Jos;

(s)

1 150 000 EUR pentru Austria;

(t)

3 340 000 EUR pentru Polonia;

(u)

1 300 000 EUR pentru Portugalia;

(v)

1 300 000 EUR pentru România;

(w)

250 000 EUR pentru Slovenia;

(x)

860 000 EUR pentru Slovacia;

(y)

750 000 EUR pentru Finlanda;

(z)

900 000 EUR pentru Suedia;

(za)

5 900 000 EUR pentru Regatul Unit.

(a)

5 EUR pe test pentru testele efectuate pe bovinele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(b)

30 EUR pe test pentru testele efectuate pe ovinele și caprinele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(c)

50 EUR pe test pentru testele efectuate pe cervidele menționate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(d)

175 EUR pe test pentru testele moleculare inițiale de discriminare efectuate în conformitate cu capitolul C punctul 3.2 litera (c) punctul (i) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

(e)

10 EUR pe analiză genotipică;

(f)

500 EUR pentru fiecare animal din specia bovină;

(g)

70 EUR pentru fiecare animal din specia ovină sau caprină sacrificat.

(a)

790 000 EUR pentru Bulgaria;

(b)

1 100 000 EUR pentru Lituania;

(c)

780 000 EUR pentru Ungaria;

(d)

270 000 EUR pentru Austria;

(e)

4 450 000 EUR pentru Polonia;

(f)

500 000 EUR pentru România;

(g)

470 000 EUR pentru Slovacia.

(a)

pentru testele ELISA

8 EUR pe test;

(b)

pentru testele de detectare a tetraciclinei în oase

8 EUR pe test.

(a)

15 000 EUR pentru Estonia;

(b)

20 000 EUR pentru Lituania;

(c)

500 000 EUR pentru Malta;

(d)

800 000 EUR pentru Polonia.

(a)

pentru testele ELISA

0,5 EUR pe test;

(b)

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

0,5 EUR pe test;

(c)

pentru animalele abatorizate

375 EUR pe animal.

(a)

800 000 EUR pentru Spania;

(b)

80 000 EUR pentru Ungaria;

(c)

2 500 000 EUR pentru Polonia.

(a)

600 000 EUR pentru Republica Cehă;

(b)

325 000 EUR pentru Germania;

(c)

1 000 000 EUR pentru Estonia;

(d)

1 100 000 EUR pentru Letonia;

(e)

370 000 EUR pentru Slovenia;

(f)

100 000 EUR pentru Finlanda.

(a)

pentru testele ELISA

8 EUR pe test;

(b)

pentru testele de detectare a tetraciclinei în oase

8 EUR pe test.

(a)

800 000 EUR pentru Italia;

(b)

55 000 EUR pentru Letonia;

(c)

350 000 EUR pentru Portugalia.

(a)

pentru testele ELISA

0,5 EUR pe test;

(b)

pentru testele de imunodifuzie în gel de agar

0,5 EUR pe test;

(c)

pentru animalele abatorizate

375 EUR pe animal.

(a)

800 000 EUR pentru Italia;

(b)

55 000 EUR pentru Letonia;

(c)

350 000 EUR pentru Portugalia.

(a)

să pună în aplicare programele în conformitate cu dispozițiile de drept comunitar, inclusiv cele privind concurența și atribuirea contractelor de achiziții publice;

(b)

să asigure intrarea în vigoare, până la 1 ianuarie 2009, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru punerea în aplicare a programelor menționate la articolele 1-16;

(c)

să transmită Comisiei, până la 31 iulie 2009, rapoartele tehnice și financiare intermediare pentru programele menționate la articolele 1-16, în conformitate cu articolul 24 alineatul (7) litera (a) din Decizia 90/424/CEE;

(d)

pentru programele menționate la articolul 8, să transmită Comisiei, la fiecare trei luni, prin intermediul sistemului online al acesteia, un raport privind rezultatele pozitive și negative constatate în cadrul supravegherii păsărilor de curte și a celor sălbatice, în termen de patru săptămâni de la încheierea lunii de referință a respectivului raport;

(e)

pentru programele menționate la articolele 1-16, să transmită Comisiei, în conformitate cu articolul 24 alineatul (7) litera (b) din Decizia 90/424/CEE până la 30 aprilie 2010, un raport final privind executarea tehnică a programului, însoțit de documentele justificative referitoare la costurile suportate de statul membru respectiv și la rezultatele obținute în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2009;

(f)

pentru programele menționate la articolele 1-16, să pună în aplicare în mod eficient programul respectiv;

(g)

pentru programele menționate la articolele 1-16, să nu depună alte cereri de contribuții comunitare pentru aceste măsuri și să nu fi depus anterior astfel de cereri.

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/50

(1)

La 6 decembrie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/805/PESC (1) de numire a dlui Koen VERVAEKE în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pe lângă Uniunea Africană.

(2)

În contextul reanalizării Acțiunii comune 2007/805/PESC este oportună prelungirea mandatului RSUE pentru o perioadă de paisprezece luni.

(3)

RSUE urmează să își exercite mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea afecta obiectivele politicii externe și de securitate comune, astfel cum sunt menționate la articolul 11 din tratat,

a)

intensificarea dialogului politic și a relațiilor extinse dintre UE și UA;

b)

consolidarea parteneriatului UE-UA în toate domeniile definite în strategia UE pentru Africa, sprijinirea dezvoltării și a punerii în aplicare a strategiei UE pentru Africa în parteneriat cu UA, respectarea principiului autodeterminării Africii și cooperarea mai strânsă cu reprezentanții Africii în forurile multilaterale, în colaborare cu partenerii multilaterali;

c)

colaborarea cu UA și sprijinirea acesteia prin susținerea dezvoltării instituționale și consolidarea relațiilor dintre instituțiile UE și UA, inclusiv prin asistență pentru dezvoltare, în scopul de a promova:

a)

consolidarea influenței globale a UE și a rolului său de coordonare în dialogul de la Addis Abeba cu UA și cu Comisia acesteia, cu privire la toate chestiunile din domeniul PESC/PESA care intră în sfera parteneriatul UE-UA;

b)

asigurarea unui nivel corespunzător de reprezentare politică, care să reflecte importanța UE ca partener politic, financiar și instituțional al UA, precum și a unei evoluții radicale a acestui parteneriat determinate de profilul politic din ce în ce mai pronunțat al UA pe plan mondial;

c)

reprezentarea, în cazul unei decizii a Consiliului, a poziției și politicii UE atunci când UA joacă un rol important într-o situație de criză și pentru care nu a fost numit niciun RSUE;

d)

contribuirea la realizarea unei mai bune coerențe, consecvențe și coordonări a politicilor și acțiunilor UE față de UA și la realizarea unei mai bune coordonări în cadrul grupului mai larg de parteneri și al relației acestora cu UA;

e)

observarea atentă și informarea asupra tuturor evoluțiilor semnificative din cadrul UA;

f)

menținerea unor legături strânse cu Comisia UA, cu alte organisme UA, cu misiunile organizațiilor africane sub-regionale pe lângă UA și cu misiunile statelor membre ale UA pe lângă UA;

g)

dezvoltarea relațiilor și a cooperării între UA și organizațiile africane sub-regionale, în special în domeniile în care UE oferă asistență;

h)

oferirea de consultanță și sprijin către UA, la cererea acesteia, în domeniile definite în strategia UE pentru Africa;

i)

oferirea de consultanță și sprijin către UA în crearea de capacități de gestionare a situațiilor de criză;

j)

sprijinirea acțiunilor RSUE detașați în regiuni sau state membre ale UA și coordonarea propriilor acțiuni cu acestea, în condițiile unei repartizări clare a atribuțiilor; și

k)

menținerea unor legături strânse și încurajarea colaborării cu principalii parteneri internaționali ai UA prezenți în Addis Abeba, în special Organizația Națiunilor Unite, dar și cu actori nestatali, cu privire la toate chestiunile din domeniul PESC/PESA acoperite de parteneriatul UE-UA.

a)

elaborarea, sub îndrumarea Secretariatului General al Consiliului, a unui plan de securitate specific misiunii, care include măsuri de securitate fizice, organizaționale și procedurale specifice misiunii, măsuri de gestionare a deplasării personalului în condiții de siguranță către zona acoperită de misiune și în interiorul acesteia și măsuri de gestionare a incidentelor de securitate, precum și un plan de urgență și de evacuare;

b)

asigurarea faptului că tot personalul desfășurat în afara UE beneficiază de asigurările necesare pentru un grad înalt de risc, conform condițiilor specifice regiunii în care se desfășoară misiunea;

c)

asigurarea faptului că toți membrii echipei sale care urmează să fie desfășurați în afara UE, inclusiv personalul recrutat la nivel local, participă, înainte de sau la sosirea în zona de desfășurare a misiunii, la cursuri adecvate de formare în domeniul securității, bazate pe clasificări de risc stabilite pentru zona misiunii de către Secretariatul General al Consiliului;

d)

asigurarea faptului că toate recomandările adoptate ca urmare a evaluărilor periodice de securitate sunt puse în aplicare și punerea la dispoziția Secretarului General/Înaltului Reprezentant, a Consiliului și a Comisiei a unor rapoarte scrise cu privire la punerea în aplicare a acestora și la alte aspecte legate de securitate, în cadrul rapoartelor intermediare și a celor de punere în aplicare a mandatului.

2.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 322/s3