15.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/1

15.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/3

(1)

Comunitatea Europeană este parte, din anul 1981, la Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală în domeniul pescuitului în Atlanticul de Nord-Est (2). Regulamentul (CE) nr. 40/2008 stabilește dispozițiile comunitare de punere în aplicare a măsurilor luate în acest context, inclusiv, în apendicele la anexa XIII la acesta, lista navelor a căror implicare în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate (lista INN) a fost confirmată de Comisia pentru Pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) și de Organizația pentru Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO).

(2)

În luna iulie 2008, NEAFC a formulat o recomandare de modificare a listei INN. Trebuie asigurată aplicarea în Comunitate a respectivei recomandări.

(3)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 40/2008 să fie modificat în consecință,

15.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/5

(1)

La 3 ianuarie 2008, Comisia a primit o reclamație privind importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză (RPC), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Eurostress Information Service (ESIS) (denumit în continuare „reclamantul”), în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 57 %, din producția comunitară totală de cabluri și toroane PSC.

(2)

Reclamația conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

La 16 februarie 2008, a fost inițiată o procedură prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”).

(4)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din RPC, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC. Opt producători-exportatori, incluzând grupuri de societăți afiliate, au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau TI, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea TEP.

(6)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC, precum și de importatori și producători din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC, precum și importatorilor și producătorilor din Comunitate li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă (1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007).

(8)

Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi, nici pentru importatorii din Comunitate.

(9)

În ceea ce privește producătorii comunitari, având în vedere numărul de răspunsuri primite la exercițiul de eșantionare, Comisia a hotărât să selecteze un eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Acest eșantion de șapte societăți situate în șapte state membre s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări din industria comunitară care a putut fi investigat în mod rezonabil ținând cont de timpul disponibil.

(10)

Au fost trimise chestionare tuturor societăților din RPC și tuturor utilizatorilor și importatorilor din Comunitate care au răspuns la exercițiul de eșantionare, precum și producătorilor comunitari selectați pentru eșantionare și tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate. S-au primit răspunsuri de la șapte producători-exportatori și grupuri de producători-exportatori din RPC, de la toți producătorii comunitari incluși în eșantion, de la patru importatori și de la șapte utilizatori. Nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la alte părți interesate.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea existenței dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului comunitar și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora nu li s-ar putea acorda TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în cazul de față Turcia, la sediile următoarei societăți:

producător din Turcia

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

Produsul în cauză constă în anumite cabluri din oțel nealiat (neacoperite sau neplacate sau acoperite sau placate cu zinc) și toroane din oțel nealiat (placate/acoperite sau nu) care conțin în greutate minimum 0,6 % carbon, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”) și încadrate în mod normal la codurile NC ex 7217 10 90, ex 7217 20 90, ex 7312 10 61, ex 7312 10 65 și ex 7312 10 69. Produsele sunt cunoscute sub denumirea comercială de cabluri și toroane pentru pretensionare și posttensionare („cabluri și toroane PSC”).

(15)

Aplicațiile cele mai comune pentru cablurile și toroanele PSC sunt armarea betonului, elementele de suspensie și podurile hobanate. Produsul este fabricat prin trefilarea unui cablu din oțel cu conținut ridicat de carbon.

(16)

Asociația importatorilor de cabluri metalice din Comunitate a cerut ca definiția produsului să fie restrânsă, excluzând toroanele placate sau acoperite, toroanele cu mai mult de șapte fire și toroanele cu un diametru mai mic de 6,8 mm și mai mare de 15,7 mm, pe motivul că reclamanții nu ar suferi niciun prejudiciu important din cauza importurilor acestor tipuri de produse, având în vedere cota lor de piață în ansamblu, care nu depășește 3 % din producția comunitară totală. Cu toate acestea, tipurile de produse respective nu pot fi excluse numai pe motivul că reprezintă o cotă redusă din producție. Ancheta a arătat că acest tip de produs și alte tipuri de produs în cauză au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și se utilizează, în general, în aceleași scopuri. În plus, în funcție de societatea producătoare, cota de producție a tipurilor menționate anterior poate fi semnificativ mai mare.

(17)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de cabluri și toroane PSC descrise în avizul de inițiere constituie un singur produs în sensul prezentei anchete.

(18)

Conform anchetei, cablurile și toroanele PSC produse și vândute de industria comunitară în cadrul Comunității, cablurile și toroanele PSC produse și vândute pe piața internă din Turcia, care a reprezentat țara analoagă, precum și cablurile și toroanele PSC produse în RPC și vândute către Comunitate au în mod esențial aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilizare de bază.

(19)

Un importator comunitar a afirmat că este în curs de a importa un tip de produs inovator (cablu cu nervuri în spirală) care nu este produs în Comunitate. Această cerere a fost examinată și s-a constatat că:

(20)

Prin urmare, toate cablurile și toroanele PSC menționate anterior sunt considerate ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

S-a constatat faptul că doi producători-exportatori au furnizat informații false și înșelătoare în cererile lor de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) și în timpul inspecției efectuate la sediile lor. Un alt producător-exportator nu a răspuns la chestionarul antidumping după vizita de verificare efectuată la sediul societății în vederea acordării eventuale a TEP.

(22)

Toate cele trei societăți au fost informate cu privire la propunerea de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază și au avut posibilitatea de a prezenta observații.

(23)

Două dintre societățile care furnizaseră informații false și înșelătoare nu au prezentat niciun argument decisiv și niciun element de probă care ar putea infirma decizia de a aplica acest articol. Prin urmare, Comisia a considerat adecvat să respingă cererile de acordare a TEP prezentate de aceste societăți și să își bazeze concluziile pe datele disponibile.

(24)

Cea de-a treia societate nu a reacționat la notificarea menționată anterior. S-a concluzionat că societatea nu mai dorește să coopereze în cadrul procedurii și, prin urmare, concluziile se vor baza pe datele disponibile.

(25)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu punctele 1-6 ale articolului menționat, în cazul producătorilor cu privire la care se constată că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(26)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea TEP sunt prezentate mai jos, într-o formă rezumată:

(27)

În urma inițierii procedurii, șapte producători-exportatori chinezi au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut.

(28)

Pentru trei dintre producătorii-exportatori chinezi a trebuit să se aplice articolul 18 din regulamentul de bază (a se vedea mai sus considerentele 23-25) și, prin urmare, cererile acestora de acordare a TEP au fost respinse.

(29)

În ceea ce privește celelalte patru societăți sau grupuri de producători-exportatori chinezi, s-a stabilit că niciunul (niciuna) dintre acestea nu îndeplinește toate cele cinci criterii pentru acordarea TEP.

(30)

Ancheta a stabilit faptul că un producător-exportator chinez nu a putut demonstra că îndeplinește cel de-al treilea criteriu, deoarece s-a constatat că prețul plătit de societate pentru drepturile de utilizare a terenului nu reflecta în mod substanțial valorile pieței și reprezenta, astfel, o denaturare semnificativă moștenită de la sistemul anterior de economie planificată, care influența situația financiară a societății.

(31)

În urma comunicării concluziilor menționate anterior, societatea a afirmat că prețul scăzut al utilizării terenului reprezenta o parte relativ redusă a costului de producție și că, prin urmare, cel de-al treilea criteriu ar trebui considerat ca fiind îndeplinit. Cu toate acestea, se consideră că evaluarea arbitrară a drepturilor de utilizare a terenului indică prezența unor denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. Prin urmare, în lipsa altor elemente de probă care să demonstreze că prețul utilizării terenului era reprezentativ pentru piață sau că era stabilit pe baza unor considerente comerciale, argumentul este provizoriu respins.

(32)

O a doua societate nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1-3. În primul rând, deciziile sale referitoare la vânzări nu au fost luate ca răspuns la semnalele pieței, reflectând oferta și cererea și fără intervenția semnificativă a statului. În mod special, s-a constatat că societatea beneficia de o reducere a impozitului pe profit condiționată de exportarea a cel puțin 70 % din producția sa. În al doilea rând, s-a constatat că sistemul de contabilitate al societății nu era în conformitate cu normele contabile general acceptate. În mod special, amortizarea activelor imobilizate nu a fost aplicată corect: societatea a început amortizarea activelor abia în 1997, inclusiv pentru activele achiziționate în 1994. În sfârșit, societatea nu a putut demonstra lipsa unor denaturări eventuale moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. În mod special, societatea nu a putut furniza, în timpul verificării, niciun element de probă privind condițiile în care fuseseră obținute activele sale și faptul că acestea fuseseră evaluate, transferate, contabilizate (inclusiv anulările) și amortizate conform valorii lor de piață. Datele furnizate de societate în urma notificării nu au oferit informații sau elemente de probă noi care să modifice aceste concluzii, prin urmare acestea sunt provizoriu confirmate.

(33)

O a treia societate nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1-3. În primul rând, ancheta a arătat că exista un exces important de capacitate atât în ceea ce privește forța de muncă, cât și producția, în ciuda căruia societatea continua să investească în capacități suplimentare. S-a considerat, de asemenea, că perioada de valabilitate relativ scurtă a licenței sale comerciale ar putea reprezenta un obstacol pentru deciziile comerciale pe termen lung și planificarea societății și reprezintă un indiciu privind intervenția indirectă a statului. În al doilea rând, s-a stabilit că, în sistemul de contabilitate al acestei societăți, nu existau provizioane pentru creanțele incerte; nu exista o politică clară privind diferitele categorii de active imobilizate; costurile de amortizare prezentau erori; s-au descoperit provizioane nejustificate și anumite împrumuturi nu erau susținute de elemente de probă. Toate aceste elemente au influențat în mod clar costurile societății. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste probleme nu a fost menționată în raportul de audit, ceea ce a adus atingere fiabilității conturilor societății și a activității efectuate de auditori.

(34)

De asemenea, societatea nu a fost în măsură să demonstreze că îndeplinește cel de-al treilea criteriu, în această privință descoperindu-se denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. În mod special, societatea nu a putut să prezinte niciun element de probă privind drepturile sale de utilizare a terenului, împrumuturile sale, originea activelor sale imobilizate, capitalul său inițial și creșterea sa de capital.

(35)

Unui al patrulea producător-exportator, format dintr-un grup de societăți afiliate, nu i s-a putut acorda TEP deoarece s-a constatat că grupul nu îndeplinea criteriile 1-3. În mod special, grupul nu a fost în măsură să demonstreze că procesul său decizional nu era supus unei intervenții semnificative din partea statului. În plus, registrele contabile nu erau în conformitate cu normele contabile internaționale și s-au descoperit câteva erori de contabilitate care au arătat că auditul extern nu este fiabil. Pe de altă parte, existau denaturări moștenite de la sistemul de economie planificată, în special în ceea ce privește transferul de proprietate și drepturile de utilizare a terenului. Datele prezentate de grup în urma notificării nu au oferit informații sau elemente de probă noi care să modifice aceste concluzii, prin urmare acestea sunt provizoriu confirmate.

(36)

Prin urmare, s-a concluzionat că niciun producător-exportator chinez nu a demonstrat că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(37)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența dispozițiilor articolului respectiv se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(38)

Toți producătorii-exportatori care nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea TEP au solicitat și acordarea TI, în cazul în care nu li se acordă TEP.

(39)

Din informațiile disponibile a reieșit că trei producători-exportatori chinezi îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI. Cu toate acestea, s-a concluzionat că cel de-al patrulea producător-exportator nu putea beneficia de TI, deoarece nu se putea exclude intervenția eventuală a statului în sistemul său de stabilire a prețurilor.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analoagă”).

(41)

În avizul de inițiere, Turcia a fost propusă în calitate de țară analoagă adecvată în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la această propunere.

(42)

O parte interesată a propus, în observațiile sale, Thailanda în calitate de țară analoagă alternativă, afirmând că, având în vedere că în Turcia exista un singur producător protejat de măsuri antidumping, acest producător se afla într-o poziție de cvasimonopol pe piața turcă. Comisia a contactat societăți cunoscute din Thailanda, precum și alte țări terțe în care se știa că există producători ai produsului similar. Cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la producătorii respectivi.

(43)

Producătorul din Turcia a cooperat pe deplin la anchetă, trimițând un răspuns complet la chestionar și acceptând o vizită de verificare.

(44)

Comisia a examinat cererea părții interesate și a concluzionat că Turcia îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o țară analoagă adecvată. Într-adevăr, cu toate că nu există decât un singur producător al produsului similar în această țară și că sunt în vigoare măsuri antidumping pentru importurile provenind din RPC și din Rusia, importurile provenind dintr-o gamă largă de țări terțe în Turcia sunt importante și reprezintă mai mult de 50 % din piața turcă, asigurând astfel condiții de concurență pe această piață.

(45)

Prin urmare, luând în considerare cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că Turcia constituie o țară analoagă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru RPC a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul cooperant din țara analoagă.

(47)

S-a examinat dacă vânzările interne din fiecare tip de produs în cauză, efectuate în țara analoagă, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, stabilind proporția de vânzări profitabile realizate către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză.

(48)

Pentru majoritatea tipurilor de produse, s-a considerat că prețul lor intern nu oferă o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale, având în vedere că volumul vânzărilor profitabile reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor.

(49)

Pentru tipurile de produse respective, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție propriu al producătorului, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative (denumite în continuare „cheltuieli VAG”) și pentru profit. Această sumă se baza pe cheltuielile VAG și pe profiturile corespunzătoare aceleiași categorii generale de produse vândute pe piața internă de producătorul turc, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază.

(50)

Pentru un tip de produs pentru care volumul vânzărilor profitabile reprezenta mai puțin de 80 %, dar mai mult de 10 % din volumul total al vânzărilor, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile pentru tipul de produs respectiv.

(51)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(52)

Un producător-exportator a efectuat anumite vânzări la export prin intermediul unui importator afiliat din Comunitate. În acest caz, prețul de export a fost construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, ajustat în mod corespunzător pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de o marjă rezonabilă pentru cheltuielile VAG și pentru profituri. Au fost utilizate cheltuielile VAG ale importatorului afiliat, dar marja de profit a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de importatorii independenți care au cooperat.

(53)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică.

(54)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate tuturor companiilor investigate (producătorilor-exportatori cooperanți și producătorului din țara analoagă), în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, ajustări pentru diferențele privind cheltuielile de transport, de navlosire, de asigurare, TVA, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

(55)

Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(56)

Mediile ponderate ale marjelor de dumping provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(57)

Cu privire la toți ceilalți exportatori chinezi, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile la chestionar de către producătorii-exportatori cooperanți și totalul importurilor din RPC, astfel cum reiese din statisticile de import ale Eurostat. S-a constatat că nivelul de cooperare a fost redus, respectiv de 24 %.

(58)

Prin urmare, s-a considerat adecvată determinarea marjei de dumping la nivel național ca medie ponderată a (i) marjei de dumping constatate pentru exportatorul cooperant căruia nu i-a fost acordat nici TEP, nici TI și (ii) marjele de dumping cele mai ridicate pentru tipurile de produse reprezentative ale aceluiași exportator, având în vedere că nu existau indicii conform cărora producătorii-exportatori care nu au cooperat practicau dumpingul într-o măsură mai mică.

(59)

În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 50,2 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(60)

Având în vedere definiția industriei comunitare menționată la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, pentru stabilirea volumului producției comunitare s-a luat în considerare producția următorilor producători comunitari:

În consecință, industria comunitară constă în aceste 22 de societăți, în vederea analizei prejudiciului în ansamblu.

(61)

Șapte societăți dintre cei unsprezece producători comunitari susținători ai reclamației au fost selectate pentru eșantion, pe baza reprezentativității volumului lor de vânzări, a diferitelor lor tipuri de produse și a situației lor geografice în cadrul Comunității.

(62)

Cu toate acestea, una dintre societățile selectate inițial pentru eșantion nu a cooperat la exercițiul de eșantionare, necompletând chestionarul care i-a fost adresat. Prin urmare, ea a fost exclusă din eșantion și a fost înlocuită cu o societate care a susținut reclamația și care a fost a treia din punct de vedere al reprezentativității volumului său de vânzări.

(63)

Acești șapte producători comunitari cooperanți reprezintă 51 % din producția totală a industriei comunitare.

(64)

Având în vedere faptul că eșantionarea a fost utilizată pentru industria comunitară, prejudiciul a fost evaluat pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, productivitatea, vânzările, cota de piață și creșterea, culese la nivelul producției comunitare totale, precum și a tendințelor privind prețurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, capacitatea de a mobiliza capitaluri și investiții, stocurile, randamentul investițiilor și salariile, culese la nivelul producătorilor comunitari incluși în eșantion.

(65)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion, a datelor referitoare la vânzări furnizate de producătorii comunitari care au susținut procedura, a datelor referitoare la vânzări furnizate de ceilalți producători comunitari și a datelor privind volumul importurilor pe piața comunitară, obținute de la Eurostat.

(66)

În timpul perioadei examinate, consumul comunitar a crescut cu 17 %, de la 903 541 tone în 2004 la 1 054 236 tone în PA. Creșterea consumului comunitar poate fi explicată prin creșterea cererii în sectorul construcțiilor și prin redresarea sectorului siderurgic propriu-zis.

(67)

În timpul perioadei examinate, volumul importurilor produsului în cauză în Comunitate a înregistrat o creștere puternică, de la 3 940 tone în 2004 la 86 918 tone în PA, respectiv o creștere de 2 106 %. Perioada 2005-2006 a înregistrat cea mai mare creștere, importurile crescând spectaculos cu 271 %.

(68)

Cota de piață a importurilor chineze, exprimată ca procentaj din consumul comunitar, a crescut de la 0,4 % la 8,2 % în cursul PA.

(69)

De-a lungul perioadei examinate, prețul de import mediu al produsului în cauză din RPC a scăzut considerabil, de la 1 238 EUR/tonă în 2004 la 683 EUR/tonă în PA, respectiv cu mai mult de 45 %.

(70)

O comparație între prețurile franco fabrică ale producătorilor comunitari incluși în eșantion, oferite clienților independenți de pe piața comunitară, cu prețurile de import CIF frontieră comunitară ale producătorilor-exportatori din RPC, ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de cheltuielile de descărcare și de vămuire, indică o subcotare a prețurilor de 18 % în medie.

(71)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din RPC care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins o analiză a tuturor factorilor economici relevanți care au influențat situația acestei industrii între 2004 și PA.

(72)

Între 2004 și PA, producția globală a industriei comunitare a crescut cu 3 %, în timp ce capacitatea de producție a crescut cu 13 %. În cursul aceleiași perioade, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 7 puncte procentuale. Totuși, acest fenomen trebuie luat în considerare ținând cont de creșterea de 17 % a consumului comunitar.

(73)

Nivelurile de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei comunitare au rămas relativ stabile de-a lungul perioadei examinate.

(74)

Productivitatea forței de muncă din industria comunitară, măsurată în tone produse pe persoană angajată, prezintă o ușoară creștere de 2 % în timpul perioadei examinate.

(75)

Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți pe piața comunitară a rămas stabil, fiind de 842 526 tone în 2004 și de 846 561 tone în PA.

(76)

Cota de piață a industriei comunitare a scăzut în mod constant de-a lungul perioadei examinate. Cota de piață globală deținută de industria comunitară a scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale, de la circa 93 % în 2004 la circa 80 % în PA.

(77)

În timp ce consumul comunitar a crescut cu 17 % între 2004 și PA, scăderea de aproximativ 13 puncte procentuale a cotei de piață a industriei comunitare și creșterea paralelă a importurilor provenind din RPC arată faptul că industria comunitară nu a putut participa la creșterea pieței.

(78)

Cifrele de mai jos se referă doar la societățile incluse în eșantion și reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

(79)

Stocurile au crescut cu 35 % în cursul perioadei examinate, ceea ce dovedește dificultățile crescânde pe care le întâmpină industria pentru a-și vinde produsele pe piața comunitară, în ciuda creșterii semnificative a consumului comunitar.

(80)

Prețurile unitare ale vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion către clienți independenți pe piața comunitară au crescut cu 1 % între 2004 și PA. În 2005, creșterea prețurilor de vânzare se poate explica printr-o penurie a principalei materii prime, sârma laminată.

(81)

Investițiile anuale în producția de cabluri și toroane PSC au crescut cu 73 % în timpul perioadei examinate. Investițiile au fost efectuate nu numai pentru a crește capacitatea, ci și pentru a îmbunătăți și a raționaliza procesul de producție, în vederea reducerii costurilor. Acest obiectiv a fost atins, în ciuda evoluției negative a rentabilității.

(82)

Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat tendința negativă a rentabilității, scăzând cu 18 puncte procentuale. Nivelul de vârf înregistrat în 2005 este datorat investițiilor unei singure societăți.

(83)

Niciun element de probă cu privire la o abilitate redusă sau crescută de a mobiliza capitaluri nu i-a fost furnizat Comisiei de-a lungul perioadei examinate.

(84)

De-a lungul perioadei examinate, rentabilitatea exprimată ca procentaj din vânzările nete ale producătorilor comunitari incluși în eșantion a scăzut considerabil, de la 6,2 % în 2004 la 2,1 % în PA. Rentabilitatea industriei comunitare a urmat aceeași tendință ca și prețurile sale de vânzare, începând cu anul 2005. Este clar că profiturile obținute în timpul PA nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea industriei comunitare pe termen lung.

(85)

Fluxul net de numerar generat de produsul în cauză a scăzut cu 51 %, de la 37 de milioane EUR în 2004 la 18 milioane EUR în PA.

(86)

În cursul perioadei examinate, costurile forței de muncă din industria comunitară au crescut cu 5 %. Este vorba despre o creștere naturală, inferioară ratei inflației de-a lungul perioadei respective.

(87)

Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjelor de dumping actuale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil.

(88)

Nu există niciun indiciu potrivit căruia industria comunitară se redresează după efectele practicilor de dumping precedente.

(89)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la industria comunitară au evoluat negativ în timpul perioadei examinate. În timp ce consumul comunitar a crescut cu 17 %, volumul vânzărilor industriei comunitare a rămas stabil și, în consecință, cota sa de piață a scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale. În timp ce prețurile importurilor provenind din RPC au scăzut cu 45 %, prețul de vânzare unitar pentru produsul similar, pe piața comunitară, al producătorilor comunitari incluși în eșantion a rămas mai mult sau mai puțin stabil, în ciuda creșterii de 5 % a costului unitar de producție, generat de creșterea costurilor energiei și ale materiilor prime. În consecință, rentabilitatea a scăzut de la 6,2 % în 2004 la 2,1 % în PA, ceea ce este în mod clar insuficient pentru acest tip de industrie. Fluxul de numerar și randamentul investițiilor au urmat, de asemenea, o tendință negativă, scăzând cu 51 % și, respectiv, cu 18 puncte procentuale de-a lungul perioadei examinate.

(90)

Doar câțiva indicatori au înregistrat o evoluție pozitivă în timpul perioadei examinate. Producția și capacitatea de producție au crescut cu 3 %, respectiv cu 13 %. Investițiile au crescut cu 73 %. Totuși, astfel cum este menționat mai sus, acest fenomen trebuie luat în considerare ținând cont de creșterea semnificativă a consumului comunitar (+ 17 %).

(91)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(92)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC cauzaseră industriei comunitare un prejudiciu într-o măsură suficientă pentru a fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(93)

Creșterea masivă de 2 106 % a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping între 2004 și PA și creșterea corespunzătoare a cotei lor de piață, de la 0,4 % în 2004 la 8,2 % în PA, pe piața comunitară, precum și subcotarea de 18 % constatată în timpul PA au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare, astfel cum s-a explicat mai sus. Până în 2005, volumul importurilor provenind din RPC nu era important, iar prețurile lor erau superioare sau apropiate de cele ale industriei comunitare. Cu toate acestea, începând din 2005, prețurile medii ale importurilor provenind din RPC au scăzut puternic, ceea ce a împiedicat industria comunitară să își crească prețurile, în ciuda creșterii costului principalei materii prime, sârma laminată, care reprezintă 75 % din costurile de fabricație. În consecință, situația financiară a industriei comunitare s-a deteriorat considerabil în 2006 și în timpul PA. În plus, industria comunitară a pierdut o parte semnificativă a cotei sale de piață sub efectul importurilor care fac obiectul unui dumping.

(94)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri de dumping din RPC, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare în timpul PA și al căror volum a crescut semnificativ, au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria comunitară, care se reflectă în situația sa financiară precară și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

(95)

Pe baza datelor Eurostat, volumul importurilor în Comunitate de cabluri și toroane PSC, originare din țări terțe care nu sunt vizate de prezenta anchetă, a crescut cu 112 %, de la 57 075 tone în 2004 la 120 757 tone în PA. Cota de piață corespunzătoare deținută de aceste importuri a crescut de la 6 % în 2004 la 11 % în PA.

(96)

Cu toate acestea, prețurile medii ale acestor importuri erau cu mult superioare celor ale producătorilor-exportatori chinezi și chiar celor ale industriei comunitare. În consecință, nu se poate considera că acestea au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Trebuie semnalat faptul că, dintre aceste țări, s-a constatat că două țări care dețineau o cotă de piață de 2,5 % pe piața comunitară înregistrau în PA prețuri inferioare celor ale produsului în cauză importat din RPC. Cu toate acestea, având în vedere nivelul relativ scăzut de importuri vizate, acest lucru nu poate fi considerat suficient pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(97)

Astfel cum arată tabelul de mai sus, în timpul perioadei examinate, producătorii comunitari incluși în eșantion și-au crescut volumul vânzărilor la export cu 16 %. Aceste exporturi reprezentau 14 % din vânzările lor totale în timpul PA.

(98)

Prețul de vânzare unitar la export al producătorilor comunitari a scăzut cu 8 %, de la 715 EUR în 2004 la 660 EUR în PA. Cu toate acestea, deși cifrele agregate indică faptul că aceste exporturi au fost efectuate la prețuri inferioare costurilor de producție încă de la începutul perioadei examinate, există diferențe între societăți și intervale de timp. În plus, ca o consecință a concurenței cu societățile chineze pe aceste piețe, ei au fost obligați să își alinieze prețurile cu cele practicate de aceste societăți.

(99)

Prin urmare, nu se poate concluziona că acest factor a contribuit substanțial la deteriorarea recentă a situației financiare a industriei comunitare și, astfel, la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(100)

Ancheta a arătat o creștere de 5 % a costurilor unitare de producție ale industriei comunitare, între 2004 și PA. Creșterea este atribuită majorării prețului principalei materii prime, sârma laminată, precum și a costurilor energiei.

(101)

În condiții economice normale și în lipsa unei presiuni puternice asupra prețurilor datorată importurilor care fac obiectul unui dumping, industria comunitară nu ar avea dificultăți de adaptare la creșterea costurilor pe care a înregistrat-o între 2004 și PA. În consecință, se concluzionează provizoriu că această creștere nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(102)

În ceea ce privește volumul vânzărilor altor producători comunitari, care nu sunt nici societăți reclamante, nici societăți care susțin reclamația și care reprezintă 8 % din producția totală a UE, acesta a scăzut cu 6 %, de la o valoare estimativă de 85 500 milioane de tone în 2004 la 80 356 milioane de tone în PA. Cota lor pe piața comunitară a scăzut de la 9,5 % la 7,6 % de-a lungul aceleiași perioade și nu s-a găsit niciun indiciu potrivit căruia prețurile lor ar fi mai mici decât cele ale producătorilor comunitari incluși în eșantion. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că vânzările acestora pe piața comunitară nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(103)

Ancheta a arătat că ceilalți factori cunoscuți, precum importurile provenind din alte țări terțe, exporturile industriei comunitare, concurența cu alți producători și creșterea costului de producție nu reprezentau o cauză determinantă a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(104)

Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea masivă a importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din RPC, creșterea corespunzătoare a cotei de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei comunitare trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul important suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(105)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei provizorii privind dumpingul prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz specific. A fost examinat impactul instituirii sau al neinstituirii de măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură.

(106)

Industria comunitară suferă de pe urma importurilor prejudiciabile la prețuri de dumping ale produsului în cauză provenind din RPC. De asemenea, se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor economici ai industriei comunitare au arătat o tendință negativă în timpul perioadei examinate. Ținând cont de natura prejudiciului (respectiv o scădere a cotei de piață și a rentabilității), o deteriorare suplimentară și semnificativă a situației industriei comunitare pare inevitabilă, dacă nu se instituie măsuri.

(107)

Instituirea de măsuri ar trebui să permită evitarea unor noi denaturări și să restabilească o concurență loială pe piață. Ea ar trebui să permită industriei comunitare să își majoreze prețurile de vânzare până la un nivel care să asigure o marjă de profit rezonabilă.

(108)

În cazul în care măsurile nu ar fi instituite, prețurile ar continua să scadă și profiturile producătorilor comunitari s-ar deteriora și mai mult. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere nivelul scăzut al profiturilor și investițiile efectuate în producție, este de așteptat ca unii producători comunitari să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(109)

În plus, având în vedere că industria comunitară constă în întreprinderi mici și mijlocii răspândite pe întreg teritoriul Comunității, instituirea de măsuri antidumping ar contribui la menținerea ocupării forței de muncă în aceste zone.

(110)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că ar fi în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping.

(111)

În ceea ce privește cele patru societăți care nu sunt nici societăți reclamante, nici societăți care susțin reclamația, nu există indicii potrivit cărora instituirea de măsuri ar fi împotriva intereselor acestor producători.

(112)

Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor și comercianților cunoscuți. Patru importatori au cooperat la anchetă trimițând răspunsuri la chestionar. Aceștia reprezentau aproximativ 38 % din totalul importurilor provenind din RPC în Comunitate și aproximativ 3,2 % din consumul comunitar în timpul PA. S-a efectuat ulterior o vizită de verificare la sediile a doi dintre acești importatori, situați în Spania și în Regatul Unit. Volumul produsului în cauză importat de două dintre aceste societăți reprezenta între 20 și 38 % din totalul importurilor provenind din RPC în Comunitate.

(113)

În cazul acestor doi importatori, produsul în cauză reprezenta 100 % din cifra lor de afaceri. 100 % din importurile totale ale produsului în cauză pentru unul dintre aceștia și 90 % pentru cel de-al doilea proveneau din RPC. În ceea ce privește forța de muncă, între 8 și 11 de persoane sunt implicate direct în cumpărarea, comercializarea și revânzarea produsului în cauză.

(114)

În cazul în care se instituie măsuri antidumping, nu este exclus ca nivelul importurilor originare din țara în cauză să scadă, ceea ce ar afecta situația economică a importatorilor. Cu toate acestea, efectul oricărei majorări a prețurilor importurilor produsului în cauză asupra importatorilor ar trebui doar să reinstaureze concurența pe piața comunitară și nu ar trebui să împiedice importatorii să vândă produsul în cauză. În plus, deoarece costurile produsului în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor, importatorii ar trebui să poată transfera cu ușurință orice majorare a prețurilor asupra clienților lor. În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat provizoriu că instituirea de măsuri antidumping nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Comunitate.

(115)

Au fost trimise chestionare tuturor părților menționate în reclamație ca fiind utilizatori. Șapte utilizatori, reprezentând aproximativ 13 % din importurile totale provenind din RPC în Comunitate, au cooperat la anchetă trimițând un răspuns la chestionar. O vizită de verificare a fost efectuată ulterior la sediile a doi dintre acești utilizatori, situați în Spania și în Regatul Unit. În total, aceste două societăți reprezentau mai puțin de 5 % din importurile de cabluri și toroane PSC provenind din RPC în PA. Ele obțineau în principal produsul în cauză din alte surse, precum industria comunitară și Africa de Sud.

(116)

Se reamintește faptul că produsul în cauză este folosit pentru armarea betonului, pentru elementele de suspensie și pentru podurile hobanate, în sectorul construcțiilor. Cu toate acestea, în cadrul acestei proceduri, utilizatorii sunt societăți intermediare care produc și furnizează elementele necesare pentru aplicațiile menționate anterior. Având în vedere acest fapt, chiar dacă impactul instituirii oricărei taxe antidumping nu ar trebui să fie neglijabil, se preconizează că acești utilizatori ar fi în măsură să transfere în totalitate sau în cvasitotalitate creșterea prețurilor generată de instituirea măsurilor antidumping asupra utilizatorilor finali, ținând cont de faptul că, pentru aceștia din urmă, impactul acestor măsuri ar fi neglijabil.

(117)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că impactul generat de instituirea taxelor antidumping asupra costurilor utilizatorilor nu ar fi semnificativ.

(118)

Având în vedere cele prezentate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există niciun motiv imperios de a nu institui taxe antidumping la importurile de cabluri și toroane PSC originare din RPC.

(119)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(120)

Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară.

(121)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare folosită pentru acest calcul a fost de 8,5 % din cifra de afaceri, bazată pe media ponderată a nivelurilor profiturilor realizate în 2004 și 2005, înainte de existența unor cantități semnificative de importuri din RPC, la prețuri superioare sau apropiate de cele ale industriei comunitare. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria comunitară. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 8,5 % menționată anterior la costurile de producție.

(122)

Majorarea necesară a prețului a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat utilizat pentru calcularea subcotării cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procentaj din valoarea totală CIF la import.

(123)

Pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, ar trebui reamintit faptul că gradul de cooperare a fost scăzut. Prin urmare, marja de prejudiciu a fost calculată la nivelul de eliminare a prejudiciului determinat pentru societatea cooperantă căreia nu i s-a acordat nici TEP, nici TI.

(124)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, toate nivelurile taxei ar trebui stabilite, în consecință, la nivelul marjelor de prejudiciu constatate.

(125)

Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, astfel, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(126)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(127)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(128)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de inițiere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,

15.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/22

(1)

La 16 februarie 2008, Comisia a anunțat, printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei reclamații depuse la 3 ianuarie 2008 de trei producători de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare reprezentând o proporție majoră, în acest caz aproximativ 60 %, din producția comunitară totală de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și a prejudiciului important suferit în urma acestuia, elemente care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a înștiințat în mod oficial reclamanții, producătorii-exportatori, importatorii, alte părți cunoscute ca fiind vizate și reprezentanții RPC cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere.

(4)

Reclamanții, alți producători comunitari, producătorii-exportatori din RPC, importatorii, inclusiv grupuri mari de comercianți cu amănuntul și furnizorii de materii prime și-au făcut cunoscute opiniile. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat că, pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, poate fi aplicată eșantionarea, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară, toți producătorii-exportatori din RPC, importatorii comunitari și producătorii comunitari cunoscuți au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007.

(6)

După cum se explică în considerentele 33-40 de mai jos, patruzeci și unu de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și și-au dat consimțământul în vederea includerii într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite din partea producătorilor-exportatori cooperanți, Comisia a selectat un eșantion de opt producători din RPC sau grupuri de societăți afiliate care dețin cel mai ridicat volum de exporturi către Comunitate. Toți producătorii-exportatori vizați, precum și asociația acestora și autoritățile din RPC au fost consultați și și-au dat consimțământul cu privire la selectarea eșantionului.

(7)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC care doresc acest lucru să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori din RPC cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC.

(8)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori vizați din RPC, autorităților din RPC și reclamanților. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(9)

Un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion, deoarece nu îndeplinea criteriile stabilite la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, a cerut să beneficieze de o marjă individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, s-a considerat că o evaluare individuală ar constitui o povară inutilă și ar împiedica finalizarea la timp a anchetei. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cererea de examinare individuală a producătorului-exportator nu poate fi acceptată.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere, și anume treizeci și unu de producători comunitari, treizeci și doi de importatori, precum și doi furnizori de materii prime.

(11)

S-au primit răspunsuri din partea producătorilor comunitari reclamanți, din partea a șase importatori independenți și a doi furnizori.

(12)

În ceea ce privește țara vizată de prezenta anchetă, Comisia a primit răspunsuri la formularul de eșantionare din partea a patruzeci și unu de producători-exportatori din RPC.

(13)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(14)

Ancheta referitoare la dumping și la prejudiciu a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul în cauză constă în anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare, altele decât candelele și alte lumânări de exterior, exportate către Comunitate și originare din RPC (denumite în continuare „lumânări”). Procesul de producție pentru fabricarea lumânărilor este relativ simplu și constă în încălzirea materiilor prime (în principal ceară de parafină și stearină) și modelarea lumânărilor în matrițe sau în alte recipiente printr-un proces de răcire. Lumânările produc căldură și lumină, însă în general sunt utilizate în scopul decorării interioarelor, ca de exemplu în diferite sfeșnice, suporturi pentru lumânări și alte articole decorative.

(16)

Lumânările sunt încadrate în mod normal la codurile NC ex 3406 00 11, ex 3406 00 19 și ex 3406 00 90.

(17)

Candelele și alte lumânări de exterior nu fac parte din produsul în cauză. Acestea pot fi definite drept produse al căror combustibil conține mai mult de 500 ppm de toluen și/sau mai mult de 100 ppm de benzen și/sau care au un fitil cu un diametru de cel puțin 5 milimetri și/sau sunt prezentate într-un recipient de plastic individual cu pereți verticali de cel puțin 5 cm înălțime. S-a considerat că aceste criterii trasează o delimitare clară între tipurile de lumânări care fac obiectul prezentei anchete și cele care nu sunt vizate de aceasta.

(18)

Ancheta a arătat că există un număr mare de tipuri diferite de lumânări care se produc în RPC și se vând pe piața comunitară, cum ar fi lumânările conice, lumânările pastilă, precum și multe alte tipuri de lumânări de sezon și speciale. În principiu, diversele tipuri de lumânări pot să difere în ceea ce privește dimensiunea, forma, culoarea, prezența sau absența parfumului etc., însă toate aceste tipuri au în comun aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări și sunt, în mare măsură, interschimbabile. Prin urmare, se consideră că toate lumânările vizate de prezenta anchetă fac parte din aceeași familie de produse.

(19)

Anumite părți interesate au prezentat observații și au înaintat cereri cu privire la definiția produsului în cauză. S-a susținut că excluderea candelelor și a lumânărilor de exterior din definiția produsului s-a făcut într-un mod necorespunzător, deoarece acest segment este dominat de industria comunitară și deoarece criteriile tehnice menționate mai sus în considerentul 17 nu sunt unice, în sensul că respectivele caracteristici nu sunt întotdeauna depășite de candele și de alte lumânări de exterior. În plus, părțile sus-menționate au susținut că distincția dintre lumânări, pe de o parte, și candele și alte lumânări de exterior, pe de altă parte, nu se întemeiază pe standarde sau norme industriale și că ea contrazice ipoteza că lumânările pastilă și alte lumânări sunt incluse în definiția produsului în cauză.

(20)

Alte părți au susținut că procesele de producție și gama de articole produse în RPC, precum și tipurile de lumânări exportate către Comunitate au un caracter specific deosebit de pronunțat. În acest context, s-a arătat că, în multe cazuri, exportatorii din RPC exportă produsul în cauză împreună cu alte accesorii, cum ar fi recipientele din sticlă și/sau lumânările cu stâlpi, astfel încât valoarea de export include toate elementele și nu se limitează doar la lumânări. Toate aceste tipuri ar trebui excluse din obiectul anchetei.

(21)

De asemenea, s-a susținut că producătorii-exportatori din RPC produc într-o mare măsură lumânări fabricate manual sau lumânări speciale care presupun operațiuni suplimentare de rafinare, cum ar fi cele de imprimare, de abrazare sau de lăcuire. Aceste tipuri de lumânări solicită intensiv forța de muncă, sunt denumite lumânări „fantezie” sau „speciale” și nu se fabrică în Comunitate. În consecință, părțile respective au susținut că lumânările speciale ar trebui să fie și ele excluse din obiectul prezentei anchete.

(22)

Trebuie remarcat faptul că afirmațiile de mai sus nu au fost precise și nu au inclus dovezi pe care să se bazeze și care să arate că produsul în cauză nu a fost definit corect în avizul de inițiere. De fapt, după cum s-a arătat mai sus, s-a constatat că toate tipurile care fac parte din produsul în cauză au în comun aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări și sunt, în mare măsură, interschimbabile. În ceea ce privește observațiile făcute cu privire la candele și la lumânările de exterior, se observă că aceste produse pot fi distinse de alte tipuri de lumânări pe baza criteriilor tehnice și chimice menționate în considerentul 17 de mai sus. Pe de o parte, faptul că producătorii comunitari pot ocupa o poziție dominantă în acest segment special și, pe de altă parte, orice afirmație potrivit căreia producătorii comunitari nu fabrică anumite tipuri de produs în cauză nu au relevanță și nu schimbă definiția produsului în cauză.

(23)

De asemenea, trebuie remarcat faptul că procesele de producție, varietatea tipurilor de articole care se produc și se vând pe piața comunitară, existența sau absența normelor nu constituie, în sine, motive valabile care să demonstreze că definiția produsului în cauză ar trebui revizuită.

(24)

Anumite părți interesate au susținut că ar trebui să se facă distincție între tipul de lumânări așa-numite lumânări pastilă și alte lumânări deoarece primele au caracteristici fizice diferite, cum ar fi dimensiunea și faptul că ceara se află într-un recipient pentru a împiedica debordarea sau prelingerea acesteia. În plus, în timp ce principala utilizare a lumânărilor este producerea de lumină, scopul principal al lumânărilor pastilă este acela de a produce căldură.

(25)

Anumite părți interesate au susținut că lumânările produse de industria comunitară și vândute pe piața comunitară nu sunt similare produsului în cauză. Acestea au susținut în special că produsul în cauză se vinde în cea mai mare parte în seturi care includ și alte obiecte decorative, cum ar fi sfeșnicele, suporturile pentru lumânări, alte obiecte din ceramică sau sticlă și că nu este posibil să se distingă valoarea lumânării în cadrul setului. De asemenea, s-a susținut că, în timp ce producătorii comunitari vând numai tipuri standard de lumânări, producătorii-exportatori din RPC vând cantități ridicate de tipuri speciale de lumânări care nu pot fi comparate cu tipurile standard.

(26)

În ceea ce privește afirmațiile referitoare la utilizarea anumitor tipuri de lumânări, trebuie menționat faptul, că pe parcursul unei audieri care a avut loc în special împreună cu Asociația de producători de lumânări din RPC, s-a indicat că în RPC consumul intern înregistrează o creștere semnificativă de câțiva ani și că lumânările vândute pe piața internă au aceeași utilizare principală ca și în Comunitate, și anume decorarea interioarelor. În ceea ce privește presupusa diferență în ce privește utilizarea lumânărilor obișnuite (lumină) și a lumânărilor pastilă (căldură), s-a constatat că aceste tipuri de produs sunt interschimbabile și că ambele tipuri pot fi utilizate pentru furnizarea de lumină și căldură, dar că, după cum se precizează în considerentul 15 de mai sus, ambele sunt în mare parte utilizate în scopul decorării interioarelor.

(27)

De asemenea, se reamintește că, după cum s-a menționat în considerentul 18 de mai sus, există diferite tipuri de lumânări, care pot în principiu să difere ca dimensiune, formă sau culoare, însă toate aceste tipuri au în comun aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări și sunt, în mare măsură, interschimbabile. Prin urmare, se consideră că tipurile de lumânări care reprezintă obiectul prezentei anchete fac parte din aceeași familie de produse.

(28)

Criteriile care trebuie aplicate pentru stabilirea „produsului similar” se bazează pe caracteristicile tehnice și chimice, precum și pe utilizările finale sau funcțiile produsului, și nu pe factori cum ar fi forma, parfumul, culoarea sau alte trăsături menționate de partea interesată. Diferențele de dimensiune nu au nicio influență asupra definiției produsului în cauză și a produsului similar, întrucât nu se poate face o distincție clară între produsele care aparțin aceleiași familii de produse în funcție de principalele lor caracteristici tehnice și chimice de bază, de utilizarea finală și de percepția utilizatorilor.

(29)

Având în vedere afirmațiile și dovezile prezentate de părțile interesate și toate informațiile disponibile în această etapă a anchetei, se consideră că nu s-au găsit diferențe între produsul în cauză și lumânările produse și vândute de exportatori/producători pe piața lor internă și de producătorii din Comunitate, care a servit și drept țară analoagă în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. Aceste lumânări au în esență aceleași caracteristici tehnice și chimice de bază și aceeași utilizare de bază. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de lumânări sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

În etapa actuală a anchetei, Comisia nu a primit suficiente dovezi potrivit cărora caracteristicile fizice și/sau utilizarea finală a lumânărilor pastilă sunt fundamental diferite de cele ale altor lumânări și care să conducă la concluzia că lumânările pastilă și alte lumânări nu fac parte din aceeași familie de produse. Ancheta va analiza și va explora în continuare toate afirmațiile justificate care ar putea fi prezentate pe marginea noțiunii de produs similar.

(31)

Având în vedere numărul mare de producători comunitari care susțin reclamația, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de inițiere în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Analiza răspunsurilor la formularele de eșantionare a permis, în cele din urmă, selectarea unui eșantion de cinci producători, pe baza criteriului celui mai ridicat volum de producție, după cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(32)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați din reclamație, eșantionarea a fost prevăzută și pentru importatori în avizul de inițiere, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, pe baza analizei numărului de răspunsuri la formularul de eșantionare, nu a fost necesar să se recurgă la eșantionare pentru importatori.

(33)

Având în vedere numărul mare al producătorilor-exportatori din RPC, în avizul de inițiere, pentru determinarea dumpingului în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost prevăzută eșantionarea.

(34)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, producătorii-exportatori din RPC au fost invitați să se prezinte Comisiei în termen de 15 zile de la data inițierii anchetei și să furnizeze informații de bază privind vânzările lor la export și interne, activitățile lor exacte legate de producția de lumânări și numele activităților tuturor societăților lor afiliate implicate în producția și/sau vânzarea produsului în cauză.

(35)

Autoritățile din RPC și asociația producătorilor au fost, de asemenea, consultate, în vederea selectării unui eșantion reprezentativ.

(36)

În total, patruzeci și unu de producători-exportatori, inclusiv grupuri de societăți afiliate din RPC, s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit în avizul de inițiere. Toți au declarat exporturi de lumânări către Comunitate pe parcursul PA și, cu excepția unui singur producător cu un volum al exporturilor relativ nesemnificativ, și-au exprimat dorința de a fi incluși în eșantion. Astfel, patruzeci de producători-exportatori sunt considerați a fi cooperanți în cadrul prezentei anchete (denumiți în continuare „exportatori cooperanți”).

(37)

Producătorii-exportatori care nu s-au prezentat în termenul menționat mai sus sau nu au furnizat la timp informațiile solicitate au fost considerați necooperanți în cadrul anchetei. Comparația între datele Eurostat privind importurile și volumul exporturilor produsului în cauză către Comunitate, declarat pentru PA de societățile menționate în considerentul 36, indică faptul că, după cum se menționează în considerentul 87 de mai jos, cooperarea producătorilor-exportatori chinezi a fost foarte scăzută.

(38)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, criteriul aplicat pentru selectarea eșantionului a fost cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de lumânări către Comunitate, care putea fi investigat în mod rezonabil în timpul avut la dispoziție. Pe baza informațiilor primite din partea producătorilor-exportatori, Comisia a selectat un eșantion de opt societăți sau grupuri de societăți afiliate care dețin cel mai ridicat volum de exporturi către Comunitate. Pe baza informațiilor referitoare la eșantionare, societățile selectate au reprezentat, pe parcursul PA, peste 73 % din volumul total al exporturilor produsului în cauză către Comunitate declarat de producătorii-exportatori cooperanți menționați în considerentul 36 de mai sus. Prin urmare, s-a considerat că un astfel de eșantion ar permite limitarea anchetei la un număr rezonabil de producători-exportatori care ar putea fi investigați în timpul disponibil, asigurând în același timp un nivel ridicat de reprezentare. Toți producătorii-exportatori în cauză, precum și asociația acestora și autoritățile RPC au fost consultați și și-au dat consimțământul cu privire la selectarea eșantionului.

(39)

Doi exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion au solicitat să fie incluși, sugerând că la selectarea eșantionului ar trebui luate în considerare criterii precum: i) gama de produse a producătorilor-exportatori, ii) tipul de clienți din Comunitate, iii) reprezentarea geografică, iv) investițiile străine și v) gradul de dependență față de exporturile către Comunitate.

(40)

În acest context, trebuie remarcat faptul că niciunul dintre aceste criterii nu este prevăzut la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază cu privire la selectarea eșantionului. Prin urmare, cererile au fost respinse.

(41)

Un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion, deoarece nu îndeplinea criteriile stabilite la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, a cerut să beneficieze de o marjă individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(42)

După cum se menționează în considerentul 38 de mai sus, eșantionul s-a limitat la un număr rezonabil de societăți care puteau fi investigate în timpul disponibil. Societățile investigate în scopul analizării existenței unui dumping în RPC sunt enumerate în considerentul 13 de mai sus. Având în vedere vizitele efectuate la sediile unui număr ridicat de societăți incluse în eșantion, pentru a verifica cererile de TEP, precum și răspunsurile la chestionare, s-a considerat că examinările individuale ar reprezenta o povară inutilă și ar împiedica finalizarea la timp a anchetei.

(43)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cererea de examinare individuală a producătorului-exportator nu poate fi acceptată.

(44)

În cadrul verificării la fața locului, un exportator cooperant, care face parte dintr-un grup de societăți inclus în eșantion, nu a furnizat documente justificative pentru o serie de elemente cum ar fi vânzările interne, vânzările la export, mișcarea stocurilor, încasările în valută străină, depozitele bancare și activele fixe, considerate necesare pentru verificarea formularelor sale de cerere a TEP. În plus, nu au fost prezentate nici i) declarațiile de TVA, ii) facturile referitoare la TVA specială cerute de autorități pentru reducerea taxei de export și iii) declarațiile pentru impozitul pe venit certificate de autorități. În schimb, documentele furnizate la fața locului nu erau certificate și s-a considerat că erau de natură să inducă în eroare și că informațiile pe care le conțineau erau incorecte. În sfârșit, s-au depistat și o serie de neconcordanțe între documentele contabile prezentate împreună cu răspunsurile și documentele prezentate la fața locului. Acest fapt înseamnă că autenticitatea și acuratețea formularelor de cerere a TEP nu au putut fi verificate la fața locului.

(45)

Având în vedere această situație, exportatorul a fost informat că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se preconiza întemeierea constatărilor și a concluziilor pe datele disponibile; acestuia i s-a oferit ocazia să-și prezinte observațiile.

(46)

În răspunsul dat, exportatorul a susținut în esență că nu a păstrat documentele contabile care nu sunt cerute de legislația chineză în domeniul contabilității. Cu toate acestea, nu a furnizat documente în sprijinul afirmațiilor sale și nici nu a justificat de ce nu a păstrat și nu a furnizat documentele oficiale certificate de autoritățile din RPC. În sfârșit, în observațiile transmise, el a recunoscut neconcordanțele constatate între răspunsurile sale și documentele prezentate la fața locului.

(47)

În aceste circumstanțe, informațiile furnizate de acest grup de societăți afiliate nu au fost luate în considerare și au fost utilizate datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază.

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(49)

Pe scurt și doar cu titlu orientativ, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(50)

Toate societățile eșantionate au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenele stabilite. Comisia a căutat și a verificat, la sediile societăților în cauză, toate informațiile furnizate în formularele de cerere și toate celelalte informații considerate necesare.

(51)

După cum s-a explicat în considerentele 44-47 de mai sus, articolul 18 din regulamentul de bază a trebuit aplicat unui solicitant de TEP, întrucât acesta nu a furnizat informațiile solicitate sau a furnizat informații de natură să inducă în eroare în cadrul verificării la fața locului.

(52)

De asemenea, verificarea a stabilit că alți cinci producători-exportatori cooperanți din RPC nu îndeplinesc cerințele criteriilor pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(53)

Doi producători-exportatori nu au îndeplinit criteriul 2, deoarece nu au putut demonstra că evidențele contabile pe care le dețin au făcut obiectul unui audit independent în conformitate cu IAS. Mai exact, s-a constatat că, la unul dintre producătorii-exportatori, conturile privind împrumuturile către părți afiliate nu erau conforme cu IAS 24 și IAS 32. În cazul celui de-al doilea producător-exportator, conturile acestuia prezentau o serie de inconsecvențe și lacune și nu erau conforme cu IAS 1 și IAS 38 în ceea ce privește activele fixe.

(54)

Un exportator cooperant nu a îndeplinit criteriile 1-3. În primul rând, acesta nu a putut demonstra că deciziile sale erau luate ca răspuns la semnalele pieței și fără o intervenție semnificativă din partea statului, deoarece s-a constatat existența unor restricții în ceea ce privește activitățile sale de cumpărare și vânzare (criteriul 1). În al doilea rând, acesta nu a demonstrat că evidențele sale contabile au fost auditate în conformitate cu IAS, deoarece conturile sale de active fixe nu respectau IAS 1 și IAS 38 (criteriul 2). În sfârșit, s-au observat o serie de denaturări moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, sub forma unor evaluări necorespunzătoare ale dreptului de utilizare a terenurilor (criteriul 3).

(55)

Un alt exportator cooperant nu a fost în măsură să demonstreze că îndeplinește criteriul 1, deoarece deciziile sale nu erau luate ca răspuns la semnalele pieței și fără o intervenție semnificativă din partea statului, întrucât s-a constatat existența unor restricții în ceea ce privește activitățile sale de cumpărare și vânzare.

(56)

Un exportator cooperant nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1 și 3. S-a constatat că deciziile comerciale ale acestuia cu privire la investiții nu se luau fără intervenția semnificativă a statului. Autoritățile locale influențau deciziile comerciale ale acestuia și contribuiau financiar la construcția unui centru tehnologic (criteriul 1). S-au observat, de asemenea, o serie de denaturări moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, sub forma unor evaluări necorespunzătoare ale dreptului de utilizare a terenurilor (criteriul 3).

(57)

Doi exportatori cooperanți au demonstrat că îndeplinesc criteriile articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și li s-a putut acorda TEP. Cu toate acestea, având în vedere comentariile primite în urma comunicării concluziilor referitoare la TEP, acordarea TEP ambelor societăți va face obiectul unei examinări complementare.

(58)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența articolului respectiv se stabilește o taxă la nivel național, dacă este cazul, exceptând cazurile în care societățile pot demonstra că întrunesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și li se acordă, prin urmare, tratament individual („TI”).

(59)

Exportatorii cooperanți care nu îndeplineau criteriile TEP solicitaseră, de asemenea, TI în eventualitatea în care nu li se acorda TEP.

(60)

Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit, cu titlu provizoriu, că următorii cinci producători-exportatori din RPC îndeplinesc toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI:

(61)

În ceea ce privește determinarea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit într-o primă etapă, pentru fiecare societate căreia i s-a acordat TEP, dacă volumul vânzărilor interne de produs în cauză către clienți independenți a fost reprezentativ, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului similar către Comunitate în cursul PA.

(62)

În cazul unuia dintre exportatorii cooperanți s-a constatat că volumul vânzărilor interne ale acestuia era reprezentativ. Cu toate acestea, pentru al doilea producător-exportator căruia i s-a acordat TEP s-a stabilit că nu realizase vânzări pe piața internă.

(63)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă de către producătorul-exportator cu un volum global reprezentativ de vânzări interne, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(64)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă unor clienți independenți în cursul PA reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(65)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările interne ale societății în cauză pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(66)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, astfel cum se menționează în considerentul 64 de mai sus, sau în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a trebuit să fie determinată pe baza articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative (denumite în continuare „cheltuieli VAG”) și profitul mediu ponderat realizat de societatea în cauză din vânzările de pe piața internă ale produsului similar au fost adăugate la costul mediu de fabricație, în cursul PA.

(67)

Pentru unul dintre exportatorii cooperanți cărora li s-a acordat TEP, vânzările interne nu au putut fi utilizate pentru a stabili valoarea normală. Astfel, valoarea normală a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, prin adăugarea la costurile de fabricație ale societății pentru produsul în cauză a unei sume rezonabile pentru cheltuielile VAG și profit.

(68)

S-a hotărât să nu se stabilească cheltuielile VAG și profitul pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (a), deoarece numai unui singur exportator cooperant cu vânzări interne reprezentative i s-a acordat TEP. În plus, cheltuielile VAG și profiturile nu au putut fi stabilite pe baza articolului 2 alineatul (6) litera (b), deoarece exportatorul cooperant în cauză nu deținea vânzări reprezentative ale aceleiași categorii generale de produse. Prin urmare, cheltuielile VAG și profiturile au trebuit determinate în orice alt temei rezonabil, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

(69)

În cazul de față s-a considerat că, pentru a determina valoarea normală pentru exportatorul cooperant menționat anterior căruia i s-a acordat TEP, pot fi utilizate cheltuielile VAG medii ponderate din cursul PA și un profit rezonabil de 6,5 % stabilit pe baza datelor referitoare la industria comunitară. Profitul rezonabil menționat anterior nu depășea profitul realizat de celălalt producător-exportator cooperant căruia i s-a acordat TEP din vânzările de produs similar pe piața internă, în cursul PA.

(70)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile aflate în tranziție valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață („țară analoagă”).

(71)

În avizul de inițiere, în scopul stabilirii valorii normale în RPC s-a propus drept țară analoagă Brazilia. Comisia a contactat producători de lumânări cunoscuți din Brazilia și a trimis chestionare pentru culegerea datelor considerate necesare pentru stabilirea valorii normale. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun fel de cooperare din partea producătorilor din Brazilia.

(72)

Comisia a continuat să încerce să obțină cooperarea altor potențiale țări analoage. În această privință, s-a încercat cooperarea cu producători cu sediul în țări cu economie de piață, precum Argentina, Canada, Chile, India, Indonezia, Israel, Malaezia, Noua Zeelandă, Taiwan și Thailanda. Cu toate acestea, nu s-a putut obține cooperarea producătorilor din niciuna din aceste țări.

(73)

Întrucât nu s-a putut obține cooperarea producătorilor din țări terțe cu economie de piață, Comisia a analizat alte posibile baze rezonabile pentru determinarea valorii normale în RPC. S-a examinat dacă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, prețurile pentru lumânări percepute de exportatorii din țări terțe pe piața comunitară ar putea fi utilizate drept bază pentru valoarea normală. Cu toate acestea, s-a constatat că codurile NC cu care sunt importate lumânările din țările terțe nu conțin descrieri suficient de detaliate și nu ar fi permis o comparație echitabilă și corectă cu tipurile exportate de exportatorii cooperanți din RPC. În consecință, s-a considerat că aceste informații nu sunt fiabile și nici reprezentative și că, prin urmare, nu este rezonabil ca stabilirea valorii normale în RPC să se întemeieze pe aceste date.

(74)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că utilizarea prețurilor plătite efectiv sau care ar urma să fie plătite în Comunitate pentru produsul similar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, constituie o bază rezonabilă pentru stabilirea valorii normale în RPC.

(75)

S-a constatat că vânzările interne ale producătorilor comunitari incluși în definiția industriei comunitare au înregistrat volume reprezentative în comparație cu volumul exporturilor de lumânări în Comunitate de către producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion cărora nu li s-a acordat TEP.

(76)

Prețurile de vânzare ale producătorilor comunitari au fost ulterior ajustate în mod corespunzător pentru a include o marjă de profit rezonabilă, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. S-a utilizat o marjă de profit rezonabilă de 6,5 %. Această marjă a fost stabilită pe baza profitului mediu ponderat realizat de producătorii comunitari selectați pentru eșantionare în primii doi ani ai perioadei examinate, în care condițiile de piață nu au fost influențate, în mare parte, de importurile din RPC.

(77)

Prețurile de vânzare la export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul similar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(78)

În cazul în care vânzările la export în Comunitate s-au realizat printr-o societate comercială afiliată cu sediul în Comunitate, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Pentru vânzările realizate prin intermediul unor societăți afiliate din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți din Comunitate.

(79)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivelul franco fabrică.

(80)

În scopul realizării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(81)

În acest sens, s-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, de navlosire și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioane, acolo unde acestea erau aplicabile și justificate.

(82)

Pentru vânzările realizate prin intermediul comercianților afiliați cu sediul în afara Comunității a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că acești comercianți îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Ajustarea s-a făcut pe baza cheltuielilor VAG realizate efectiv de comercianții afiliați, la care s-a adăugat o marjă de profit stabilită pe baza datelor obținute de la comercianți independenți din Comunitate.

(83)

După caz, a fost ajustat prețul de export practicat de exportatorii cooperanți vizați pentru a reflecta diferența dintre taxa pe valoarea adăugată (TVA) plătită și cea restituită la producția și exportul de lumânări pe parcursul PA.

(84)

Pentru societățile cărora li s-a acordat TEP sau TI, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs în cauză exportat către Comunitate a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(85)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(86)

Marja de dumping medie ponderată a exportatorilor cooperanți care nu au fost incluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost stabilită pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de marja producătorului-exportator cu o marjă de dumping zero și de marja societății căreia i s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază. În această situație, marja de dumping calculată pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion s-a stabilit cu titlu provizoriu la 26,2 %.

(87)

În ceea ce privește toți ceilalți exportatori din RPC, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. S-a făcut o comparație între cantitățile totale exportate indicate în răspunsurile la formularul de eșantionare primite din partea tuturor producătorilor-exportatori cooperanți și importurile totale din RPC, obținute din statisticile Eurostat privind importurile. S-a constatat că procentajul cooperării era de 46 %. Pe baza acestui fapt, nivelul de cooperare a fost considerat scăzut. Prin urmare, s-a considerat adecvat să se stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la un nivel mai ridicat decât cea mai ridicată marjă de dumping stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanți. Într-adevăr, informațiile disponibile sugerează că nivelul scăzut al cooperării s-ar putea datora faptului că producătorii-exportatori necooperanți din RPC au practicat în general dumpingul la un nivel mai ridicat decât orice exportator cooperant pe parcursul PA. Prin urmare, marja de dumping s-a stabilit la un nivel care corespunde celor mai ridicate marje de dumping și de prejudiciu stabilite pentru tipurile de produs reprezentative.

(88)

Pe această bază, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 66,1 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(89)

Acest nivel al taxei s-a aplicat și producătorului-exportator cu privire la care s-au realizat aceste constatări pe baza datelor disponibile, astfel cum s-a explicat în considerentul 51 de mai sus.

(90)

Toate informațiile disponibile, inclusiv informațiile furnizate în cadrul reclamației și datele culese de la producătorii comunitari înainte și după inițierea anchetei, au fost utilizate pentru a stabili producția comunitară totală.

(91)

Pe baza acestor informații s-a constatat că producția comunitară a fost de aproximativ 390 000 tone în cursul PA. Această valoare include producția eventuală a producătorilor care nu s-au pronunțat în cadrul procedurii și a producătorilor care au rămași neutri cu privire la inițierea anchetei. Acești producători reprezintă aproximativ 23 % din producția comunitară totală. Sunt incluși, de asemenea, producătorii care s-au opus inițierii anchetei. Acești producători reprezintă aproximativ 17 % din producția comunitară.

(92)

Ancheta a arătat că producătorii comunitari care susțin reclamația și au fost de acord să coopereze în cadrul anchetei reprezintă aproximativ 60 % din producția comunitară totală, în cursul PA. În consecință, se consideră că acești producători constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(93)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei comunitare pe piața comunitară, la care s-au adăugat importurile din RPC și din alte țări terțe, în conformitate cu datele Eurostat. Evoluția acestuia a fost după cum urmează:

Tabelul 1

(94)

În total, consumul comunitar a crescut cu 13 % în decursul perioadei examinate. Această creștere a fot întreruptă de o scădere temporară de 5 %, între 2005 și 2006, după care consumul s-a redresat și a crescut cu 11 % în cursul PA. Scăderea consumului din 2006 poate fi atribuită în parte creșterii abrupte a prețului de achiziție al principalei materii prime utilizate în producția de lumânări, parafina, astfel cum se explică în considerentul 122 de mai jos.

(95)

După cum se menționează în considerentul 15 de mai sus, ancheta a arătat că statisticile Eurostat cu privire la importuri disting trei coduri NC principale pentru declararea lumânărilor:

(96)

S-a observat că anumiți producători-exportatori din RPC au declarat seturile care includ lumânări, dar și alte obiecte precum ceramică, sticlă, textile și alte obiecte decorative similare la categoria 2 de mai sus.

(97)

Atunci când utilizează eșantionarea pentru a stabili existența unui dumping, practica folosită de Comisie este aceea de a analiza apoi dacă există dovezi incontestabile ale unui dumping efectiv practicat de societățile care nu au fost incluse în eșantion pentru produsele lor pe piața comunitară, în cursul PA.

(98)

Pentru a investiga acest aspect, Comisia a stabilit prețurile de export percepute de producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion și prețurile de export ale exportatorilor necooperanți pe baza datelor Eurostat, a răspunsurilor la chestionare furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion din RPC și a formularelor de eșantionare furnizate de toate societățile cooperante din RPC. În paralel, s-a considerat că adăugând marja de dumping medie constatată pe baza producătorilor-exportatori incluși în eșantion la prețurile de export medii stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion cu privire la care s-a constatat practica dumpingului, se obține nivelul prețurilor de export care nu fac obiectul unui dumping. Prețurile de export stabilite pentru producătorii-exportatori neincluși în eșantion au fost apoi comparate cu prețurile de export care nu fac obiectul unui dumping.

(99)

Această comparație a prețurilor a arătat că atât i) producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, cât și ii) exportatorii care nu au cooperat în cadrul anchetei practicau prețuri de export medii care în toate cazurile erau mai mici decât prețurile medii care nu făceau obiectul unui dumping. Pe această bază, s-a considerat că toate societățile care nu au fost incluse în eșantion, cooperante și necooperante, își introduceau efectiv produsele pe piața comunitară prin dumping.

(100)

Trebuie remarcat faptul că s-a constatat că un producător-exportator din RPC care a fost inclus în eșantion nu își introducea produsele pe piața comunitară prin dumping. În consecință, exporturile acestuia ar trebui excluse din analiza referitoare la evoluția importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară. Cu toate acestea, pentru a evita posibilitatea divulgării unor date comerciale sensibile referitoare la producătorul sus-menționat, s-a considerat adecvat, din motive de confidențialitate, să nu se prezinte în mod public datele disponibile, cum ar fi cele de la Eurostat, excluzându-se datele exportatorului cu privire la care s-a constatat că nu practica dumpingul pe piața comunitară.

(101)

Prin urmare, primul tabel de mai jos cuprinde toate importurile de lumânări originare din RPC, iar cel de-al doilea tabel prezintă, sub formă de indici, datele referitoare la importurile care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară, în cursul perioadei examinate.

Tabelul 2a

(102)

În total, importurile din RPC au crescut într-un mod semnificativ, de la 147 530 tone în 2004 la 199 112 tone în parcursul PA, adică cu 35 % sau cu peste 51 000 tone în decursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață corespunzătoare (+ 5,6 puncte procentuale) a fost mai puțin pronunțată din cauza creșterii consumului comunitar.

(103)

În conformitate cu observațiile formulate în considerentul 96 de mai sus, ancheta a arătat că prețul mediu al importurilor din RPC și tendințele observate au fost influențate într-o oarecare măsură de faptul că anumite produse declarate drept lumânări includ valoarea seturilor cu ceramică, sticlă, carton sau alte materiale de ambalaj.

Tabelul 2b

(104)

Volumul importurilor de dumping din RPC a crescut de asemenea semnificativ, cu 36 % în decursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață corespunzătoare a fost mai puțin pronunțată din cauza creșterii consumului comunitar. Datele Eurostat arată că volumul vânzărilor pentru importurile care fac obiectul unui dumping și, astfel, cota lor de piață au fost realizate în principal în cadrul primului cod NC, care include produsul de bază al industriei comunitare și care reprezintă o parte considerabilă a exporturilor din RPC. În plus, s-a constatat că, în ciuda unei scăderi generale a consumului în perioada cuprinsă între 2005 și 2006, importurile nu au pierdut practic nimic din cota de piață pe care o dețineau.

(105)

Prețurile medii pentru importurile de dumping din RPC au indicat o creștere de 10 % în cursul perioadei examinate, însă au fost totuși realizate printr-un dumping semnificativ, și anume de 38 % în medie pe parcursul PA. Prețul mediu al importurilor de dumping a scăzut cu peste 3 % între 2006 și PA și, după cum se explică în continuare, a fost mai scăzut decât prețurile industriei comunitare din perioada respectivă.

(106)

În scopul analizării subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de industria comunitară pentru clienții independenți de pe piața comunitară, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor vizate către primul client independent, stabilite pe bază CIF și ajustate în mod corespunzător pentru a ține seama de costurile suportate după import.

(107)

Pe baza metodologiei menționate anterior, diferența dintre prețurile de mai sus, exprimate ca procentaj din prețurile medii ponderate (la nivel franco fabrică) ale industriei comunitare, a arătat o marjă de subcotare a prețurilor de 9 % în medie.

(108)

De asemenea, s-a constatat că subcotarea produsului de bază al industriei comunitare a fost mai mare în comparație cu cea calculată pentru celelalte tipuri de lumânări, și anume de 12,1 %. Acest fapt demonstrează în plus presiunea prețurilor exercitată de importurile de dumping la prețuri scăzute din cursul PA asupra industriei comunitare.

(109)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, analiza impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici cu relevanță pentru situația industriei comunitare în perioada cuprinsă între 2004 și sfârșitul PA.

(110)

După cum se menționează în considerentul 31 de mai sus, având în vedere numărul mare de producători care susțin reclamația, s-a decis să se recurgă la eșantionare pentru ancheta privind prejudiciul. Inițial s-a intenționat să se includă în eșantion opt producători sau grupuri de producători, reținând ca și criteriu cea mai ridicată producție, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, un producător comunitar care întâmpina dificultăți financiare grave, precum și alți doi producători comunitari, deși susțineau pe deplin reclamația, nu au putut să coopereze în totalitate la anchetă. Ceilalți cinci producători sau grupuri de producători au înregistrat în timpul PA un volum de producție care reprezintă 44 % din producția totală a societăților cooperante. Astfel, aceștia au fost considerați reprezentativi pentru constituirea eșantionului.

(111)

Atunci când recurge la eșantionare în contextul unei anchete referitoare la prejudiciu, practica folosită de Comisie este să stabilească indicatorii de prejudiciu parțial pe baza producătorilor incluși în eșantion și parțial pe baza datelor referitoare la toți producătorii incluși în definiția industriei comunitare. Factorii și indicii economici referitori la rezultatele societății, cum ar fi prețurile, salariile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor, precum și capacitatea de mobilizare a capitalului, au fost stabiliți pe baza informațiilor obținute de la societățile incluse în eșantion. Factorii de volum, cum ar fi producția, capacitatea de producție și utilizarea capacităților, productivitatea, volumul vânzărilor și cota de piață, stocurile, ocuparea forței de muncă, creșterea și amploarea marjei de dumping au fost stabiliți la nivelul industriei comunitare în ansamblul acesteia.

(112)

Ancheta a arătat că unul dintre produsele de bază ale industriei comunitare este așa-numita lumânare pastilă. Aceasta reprezintă aproximativ 50 % din producția producătorilor incluși în definiția industriei comunitare.

(113)

După cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei comunitare a crescut ușor, cu 2 %, în decursul perioadei examinate. Scăderea de 8 % a producției, observată între 2005 și 2006, a fost recuperată pe parcursul PA odată cu creșterea consumului comunitar cu 11 %. Industria comunitară și-a crescut constant capacitatea de producție până la aproximativ 300 000 tone pe parcursul PA, însă utilizarea capacităților disponibile a fost mai scăzută pe parcursul PA. Dat fiind caracterul relativ sezonier al producției în această industrie, utilizarea maximă a capacităților nu poate fi realizată pe parcursul întregului an; cu toate acestea, utilizarea capacităților de 76 % realizată pe parcursul PA a fost relativ scăzută în comparație cu nivelurile din 2004 și 2005.

(114)

Volumul vânzărilor produsului în cauză realizate de industria comunitară către clienți independenți, în special mari comercianți cu amănuntul și distribuitori, pe piața comunitară, a crescut cu 3 % pe parcursul PA în comparație cu 2004. Reflectând nivelul relativ scăzut al consumului din 2006, volumul vânzărilor a scăzut cu 5 % între 2005 și 2006, însă s-a redresat pe parcursul PA odată cu redresarea consumului comunitar.

(115)

Cu toate acestea, s-a observat că industria comunitară nu a putut urma pe deplin creșterea cu 13 % a consumului comunitar în decursul perioadei examinate și în special în perioada 2005-2006, când piața a crescut cu 11 %. Ca urmare, cota sa de piață a scăzut cu 3,7 puncte procentuale, de la 39,8 % la 36,1 % pe parcursul PA.

(116)

Prețurile medii de vânzare la nivel franco fabrică pentru clienții independenți de pe piața comunitară au scăzut cu 9 % în decursul perioadei examinate. Această scădere s-a produs treptat de-a lungul perioadei examinate.

Tabelul 5

(117)

Tabelul de mai sus arată că prețul industriei comunitare a scăzut și în perioada cuprinsă între 2006 și PA, în ciuda unei creșteri a cererii pe piața comunitară.

(118)

Nivelul stocurilor de la sfârșit de an, reprezentând în medie aproximativ 25 % din producție, poate fi considerat ridicat în cursul perioadei examinate.

Tabelul 6

(119)

Cu toate acestea, nivelul ridicat al stocurilor se poate explica prin caracterul sezonier al produsului în cauză, prin faptul că tipurile produse de industria comunitară sunt în principal tipuri standard și prin gama largă de produse care există și care ar trebui să rămână la dispoziția clienților. Nivelul stocurilor a fost și mai ridicat în 2005, când, pe baza evoluției negative a volumului vânzărilor în comparație cu 2004, s-au acumulat mai multe stocuri în timpul anului. În consecință, încetinirea vânzărilor înainte de sfârșitul anului 2005 a condus la niveluri ridicate ale stocurilor. Cu toate acestea, nu se consideră că stocurile constituie un indicator relevant al prejudiciului în cazul de față.

(120)

Nivelul relativ ridicat al ocupării forței de muncă în 2005 s-a datorat, în cea mai mare parte, angajării de muncitori temporari pentru a face față creșterii cererii din anul respectiv. Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă a scăzut drastic începând cu anul 2006, iar la sfârșitul PA era cu 13 % mai mică decât în 2004. Creșterea costului mediu al forței de muncă s-a limitat la 9 % în cursul perioadei examinate.

(121)

Creșterea forței de muncă a determinat o ușoară scădere a productivității în 2005, însă forța de muncă disponibilizată în 2006 a permis o creștere a productivității, deși volumul producției a scăzut cu 8 % între 2005 și 2006. Combinația dintre creșterea vânzărilor și a volumului producției și în special scăderea nivelului de ocupare a forței de muncă explică creșterea de 23 % a productivității pe parcursul PA, comparativ cu 2004.

(122)

Trebuie remarcat faptul că materiile prime, în special parafina, reprezintă aproximativ 50 % din costul de producție. Tabelul de mai sus arată că, exceptând anul 2006, costul de producție a rămas stabil în decursul perioadei examinate. Creșterea din 2006 se explică prin creșterea semnificativă a prețurilor parafinei între 2005 și 2006. Industria comunitară a contracarat această creștere bruscă a prețului parafinei substituind parafina, acolo unde a fost posibil din punct de vedere tehnic, cu stearina. Într-adevăr, prețurile stearinei au rămas mai stabile până în 2006 și au fost mai mici decât prețurile parafinei, chiar și pe parcursul PA.

(123)

În plus, ancheta a arătat că industria comunitară și-a raționalizat producția, care a fost parțial deplasată către statele membre din Comunitatea Europeană și, în același timp, a trebuit să reducă drastic ocuparea forței de muncă, în special începând cu 2006, pentru a reduce cheltuielile.

(124)

Combinarea tuturor acestor factori a condus la crearea unei situații în care industria comunitară a reușit să-și mențină costul de producție pe parcursul PA la niveluri comparabile cu cele din 2004.

(125)

Rentabilitatea industriei comunitare a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările produsului similar ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. De-a lungul perioadei examinate, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut, trecând de la un profit de 6,9 % în 2004 la o pierdere de 0,6 % în PA. În timp ce rentabilitatea industriei comunitare în 2004 și 2005 era bună, situația s-a schimbat dramatic în 2006, din cauza unei combinații de factori precum creșterea costului de producție și reducerea prețurilor de vânzare. Deși prețul de vânzare mediu a continuat să scadă pe parcursul PA, reducerea costului de producție a permis un rezultat apropiat de pragul de rentabilitate în perioada respectivă.

(126)

Tendința demonstrată de fluxul de numerar, și anume abilitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. Deși fluxul de numerar a revenit la o situație pozitivă pe parcursul PA, el s-a situat la un nivel cu mult inferior celui din 2004 și 2005. Aceleași observații pot fi făcute și în ceea ce privește randamentul investițiilor, care a fost negativ atât în 2006, cât și pe parcursul PA.

(127)

În ciuda situației dificile, industria comunitară a continuat să investească pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru indică faptul că industria nu este pregătită să renunțe la producție, ci consideră sectorul drept viabil. Nivelul investițiilor ilustrează faptul că sectorul are capacitatea de a mobiliza capitalul necesar.

(128)

Vânzările industriei comunitare între 2004 și PA pe piața comunitară au crescut cu 3 %, însă industria comunitară nu a putut urma pe deplin creșterea consumului comunitar, care a atins 13 %. Ca urmare, cota de piață a scăzut cu aproape 3,7 puncte procentuale.

(129)

S-a constatat că un producător-exportator din RPC inclus în eșantion, care reprezenta un volum limitat de exporturi către Comunitate, nu își introducea produsele pe piața comunitară prin dumping. Cu toate acestea, pentru toți ceilalți producători-exportatori incluși în eșantion, marjele de dumping specificate în considerentele 84-89 de mai sus sunt semnificativ superioare nivelului de minimis. După cum s-a explicat în considerentul 99 de mai sus, s-a presupus că toți ceilalți producători-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion, cooperanți și necooperanți, practicau dumpingul pe piața comunitară. Date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping efective, stabilite în medie la 48 %, nu poate fi considerat neglijabil.

(130)

În decursul perioadei examinate, s-a constatat că rezultatele industriei comunitare s-au îmbunătățit în ceea ce privește unii indicatori de volum, cum ar fi producția (+ 2 %), capacitatea de producție (+ 8 %), productivitatea (+ 23 %) și volumul vânzărilor (+ 3 %).

(131)

Cu toate acestea, toți indicatorii aflați în relație cu situația financiară a industriei comunitare s-au deteriorat semnificativ în decursul perioadei examinate. În ciuda capacității industriei comunitare de a mobiliza capital pentru investiții, randamentul investițiilor a devenit negativ pe parcursul PA, iar fluxul de numerar a scăzut cu 81 % în decursul perioadei examinate. Prețurile medii de vânzare au scăzut cu 9 %, iar rentabilitatea a scăzut de la aproape 6,9 % în 2004 la o pierdere de 0,6 % pe parcursul PA.

(132)

În plus, și alți indicatori de prejudiciu referitori la industria comunitară au înregistrat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate: utilizarea capacităților a scăzut cu 4 %, stocurile au crescut cu 7 %, iar ocuparea forței de muncă a scăzut cu 13 %. De asemenea, cota de piață deținută de industria comunitară a scăzut de la 39,8 % în 2004 la 36,1 %, respectiv cu 3,7 puncte procentuale. Industria comunitară nu a putut beneficia de creșterea de 13 % a pieței deoarece nu a reușit să-și crească volumul vânzărilor decât cu 3 %.

(133)

Analiza costurilor, inclusiv a costurilor materiilor prime, a arătat că, în ciuda unei creșteri accentuate a prețului la principalele materii prime, industria comunitară a reușit să mențină costurile unitare pe parcursul PA la nivelurile din 2004-2005. Cu toate acestea, în ciuda unei creșteri de 11 % a cererii între 2006 și PA, prețurile de vânzare au scăzut cu 3 %, iar ocuparea forței de muncă s-a redus drastic. Rentabilitatea a rămas totuși negativă pe parcursul PA.

(134)

Date fiind aspectele menționate mai sus, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(135)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă importurile la prețuri de dumping de lumânări originare din RPC au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile de dumping, care ar fi putut, în același timp, să cauzeze un prejudiciu industriei comunitare, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești factori diferiți să fie atribuit importurilor de dumping.

(136)

Ancheta a arătat că lumânările exportate din RPC către Comunitate au fost vândute la prețuri care fac obiectul unui dumping important pe piața comunitară pe parcursul PA. După cum se menționează în considerentul 129 de mai sus, s-a constatat că producătorii-exportatori cooperanți din RPC vindeau produsul în cauză cu o marjă medie de dumping de 26,2 %. De asemenea, trebuie subliniat faptul că aproximativ 55 % dintre exportatorii chinezi nu au cooperat în cadrul anchetei. Există dovezi incontestabile care arată că acești exportatori au practicat un dumping mai important decât cei care au cooperat în cadrul anchetei.

(137)

Importurile care fac obiectul unui dumping au crescut ca volum cu 36 % pe piața comunitară, în cursul perioadei examinate. Această creștere s-a făcut cu prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ, subcotând în medie cu 9 % prețurile industriei comunitare pe parcursul PA. După cum s-a explicat în considerentul 108 de mai sus, ancheta a arătat că subcotarea de către importurile de dumping a fost și mai pronunțată, și anume de 12,1 %, în segmentul de bază al industriei comunitare. În consecință, cota de piață deținută de exportatorii care practicau dumpingul a crescut de la aproximativ 27,5 % la aproximativ 33 %, respectiv o creștere de peste 5 puncte procentuale pe parcursul PA.

(138)

Pe baza statisticilor Eurostat privind importurile, se pare că importurile care fac obiectul unui dumping au crescut relativ mai mult în categoriile care includ produsele de bază produse și vândute de către industria comunitară. Importurile de dumping în acest segment de piață au crescut cu 46 %, iar aproximativ 3,5 puncte procentuale din cota de piață au fost dobândite prin importuri de dumping în acest segment. Această evoluție trebuie privită prin prisma subcotării semnificative a prețurilor și a presiunii considerabile asupra prețurilor exercitate, în mod global, de importurile de dumping asupra pieței comunitare.

(139)

În același timp, volumul vânzărilor realizate de către industria comunitară a crescut cu numai 3 %, în ciuda unei creșteri globale a consumului cu 13 %. În consecință, cota sa de piață a scăzut în decursul perioadei examinate de la 39,8 % la 36,1 %, ceea ce reprezintă o pierdere de 3,7 puncte procentuale din cota de piață.

(140)

În plus, s-a observat că în 2006 rezultatele industriei comunitare au fost într-o deosebită măsură negative, întrucât au înregistrat pierderi semnificative în comparație cu 2005. Această situație a coincis cu prezența continuă a unui volum ridicat de importuri la prețuri scăzute din RPC pe piața comunitară, precum și cu o scădere de 5 % a consumului comunitar. Volumul total al vânzărilor realizate de Comunitate a scăzut în același ritm ca importurile de dumping, în timp ce prețurile practicate de industria comunitară au scăzut cu 5 %, urmând nivelul prețurilor importurilor de dumping.

(141)

În ceea ce privește perioada cuprinsă între 2006 și sfârșitul PA, s-a constat o creștere a consumului cu 11 %. Industria comunitară a reușit să își mărească volumul vânzărilor cu 8 %, însă importurile de dumping au crescut în ansamblu într-o măsură mai semnificativă (+ 18 %). În același timp, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu peste 3 %. Industria comunitară nu a putut beneficia de creșterea pieței și de reducerea costului de producție. În schimb, industria comunitară a trebuit să urmeze tendința descrescătoare a prețurilor de vânzare și a scăzut și mai mult prețurile, cu 2,5 % pe parcursul PA, adăugând alte pierderi la cele suferite în 2006.

(142)

Se consideră că presiunea continuă exercitată de importurile de dumping la prețuri scăzute pe piața comunitară nu a permis industriei comunitare să își stabilească prețuri de vânzare în conformitate cu costurile sale pe parcursul PA. Acest fapt explică pierderea din cota de piață, nivelul scăzut al prețurilor de vânzare și rentabilitatea negativă înregistrată de industria comunitară în decursul perioadei respective. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că creșterea importurilor de dumping la prețuri scăzute provenind din RPC a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei comunitare în decursul PA.

(143)

După cum s-a menționat în considerentul 94 de mai sus, între 2004 și PA consumul comunitar de lumânări a crescut cu 13 %. Întrucât acest lucru a permis industriei comunitare să funcționeze pe o piață aflată în creștere, prejudiciul important suferit de industria comunitară nu poate fi atribuit evoluției consumului pe piața comunitară.

(144)

Ancheta a arătat că importurile despre care nu s-a constatat că ar fi făcut obiectul unui dumping au fost vândute pe piața comunitară la un preț relativ ridicat. Prin urmare, s-a considerat că aceste importuri nu au contribuit la nivelul scăzut al prețurilor de vânzare și la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(145)

Tendințele înregistrate de volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe între 2004 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 10

(146)

Volumul importurilor din țări terțe care nu sunt vizate de prezenta anchetă a crescut cu 7 % în decursul perioadei examinate, însă a rămas la un nivel modest pe parcursul PA. Probabil că aceste importuri constau în principal în produse de nișă cu valoare ridicată, importate în special din Statele Unite ale Americii (SUA). Faptul că creșterea consumului comunitar a fost mai pronunțată a condus la o pierdere din cota de piață de 0,2 puncte procentuale pe parcursul PA. Prețurile acestor importuri, care au fost relativ ridicate în cursul perioadei examinate, au crescut cu 21 % de-a lungul acestei perioade.

(147)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(148)

După cum s-a sugerat în considerentul 92 de mai sus, informațiile disponibile pe piața de lumânări din Comunitate indică faptul că, în definiția industriei comunitare din prezenta anchetă, nu sunt incluși producători reprezentând aproximativ 40 % din producția comunitară.

(149)

Anumiți producători comunitari, care reprezintă aproximativ 17 % din producția comunitară, s-au opus inițierii anchetei, deoarece cei mai mulți dintre aceștia importau cantități relativ mari de lumânări din RPC. Impactul importurilor lor din RPC a fost luat în considerare în analiza efectului importurilor de dumping din RPC, realizată în considerentele 136-142 de mai sus. Ceilalți producători comunitari, care reprezintă 23 % din producția comunitară, fie nu s-au exprimat, fie au rămas neutri în ceea ce privește inițierea prezentei anchete.

(150)

Analiza datelor referitoare la piața comunitară a sugerat că toți ceilalți producători comunitari nu au câștigat, ci au pierdut din cota de piață din vânzările producției proprii în cursul perioadei examinate. Ancheta nu a relevat probleme deosebite cu privire la concurența dintre producătorii comunitari privind lumânările de producție proprie sau efecte de denaturare a comerțului care ar putea explica prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(151)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că producătorii care nu au fost incluși în definiția industriei comunitare nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(152)

Pe baza datelor Eurostat și a răspunsurilor la chestionare din partea producătorilor comunitari incluși în eșantion, exporturile totale de lumânări în afara Comunității realizate de către producătorii comunitari au crescut cu 10 % în decursul perioadei examinate, și anume de la 47 701 tone în 2004 la 52 565 tone pe parcursul PA. Principalele piețe de export sunt Norvegia, Elveția și SUA, unde nivelul prețurilor este în general relativ ridicat. Ancheta a arătat că industria comunitară a reușit să își crească exporturile către țările terțe, în special între 2005 și 2006, când consumul comunitar a scăzut cu 5 %. Aceste rezultate relativ bune înregistrate în ceea ce privește exporturile au fost deosebit de benefice pe parcursul PA.

(153)

Având în vedere aspectele menționate mai sus, se consideră că rezultatele înregistrate de industria comunitară în ceea ce privește exporturile nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară pe parcursul PA.

(154)

Unele dintre părțile interesate au susținut că importurile de lumânări din RPC realizate de către industria comunitară au constituit o sursă de prejudiciu autoprovocat.

(155)

Ancheta a arătat că unii dintre producătorii incluși în definiția industriei comunitare au importat lumânări originare din RPC pentru a-și completa propria gamă de produse. Cu toate acestea, s-a constatat că achizițiile efectuate pe parcursul PA au fost scăzute, situându-se sub 5 %, în comparație cu volumul vânzărilor realizate de producătorii comunitari în cauză.

(156)

Pe baza acestor fapte, s-a concluzionat provizoriu că importurile industriei comunitare de produs în cauză din RPC nu au contribuit la prejudiciul important suferit pe parcursul PA.

(157)

Anumite părți interesate au atribuit pierderile înregistrate de industria comunitară în ceea ce privește utilizarea capacităților și cota de piață faptului că aceasta a relocalizat o parte din producție în alte state membre din Comunitate, în special în 2006. În plus, aceste părți au atribuit scăderea prețurilor de vânzare condițiilor de concurență prevalente în aceste state membre, unde, susțin părțile respective, există o presiune mai puternică asupra prețurilor de vânzare.

(158)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a Comunității nu a scăzut, ci a crescut constant, cu 8 %. În plus, s-a constatat că principalele creșteri de capacitate s-au observat în perioada începând cu 2006 și pe parcursul PA. În sfârșit, s-a constatat, de asemenea, că atât volumul producției, cât și cel al vânzărilor înregistrate de industria comunitară a crescut cu 8 % între 2006 și PA. În consecință, afirmația de mai sus este contrazisă de concluziile anchetei, care au arătat o creștere a capacității de producție, a producției și a stocurilor. După cum se menționează în considerentul 115 de mai sus, pierderea din cota de piață suferită de industria comunitară s-a datorat faptului că aceasta nu a putut beneficia pe deplin de creșterea pieței care s-a produs în perioada respectivă.

(159)

În plus, în considerentele 122-124 de mai sus s-a arătat că acțiunile de restructurare întreprinse de industria comunitară în special în 2006 au condus la o scădere substanțială de 14 % a costului său de producție mediu, în special pe parcursul PA. Ancheta nu a indicat faptul că industria comunitară și-a schimbat într-un mod semnificativ compoziția clientelei din Comunitate, cum au afirmat părțile în cauză. Se consideră mai degrabă că presiunea prețurilor exercitată de importurile de dumping la prețuri scăzute din RPC a condus la un nivel scăzut al prețurilor pentru lumânări pe piața comunitară.

(160)

Pe această bază, ancheta nu a indicat existența unei legături între relocalizarea producției întreprinsă de industria comunitară și prejudiciul important suferit de aceasta pe parcursul PA.

(161)

Anumite părți au susținut că prejudiciul suferit de industria comunitară a fost cauzat de creșterea prețului la principala materie primă, respectiv parafina, care a avut loc pe piața comunitară. Mai exact, aceste părți au făcut referire la o declarație de opoziție emisă de Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene (DG Concurență), în care se presupunea existența unui cartel între producătorii europeni de ceară de parafină până la începutul anului 2005. În consecință, părțile au solicitat Comisiei să examineze cu atenție faptele și să urmărească toate evoluțiile noi care ar putea avea legătură cu impactul cartelului asupra situației economice a industriei comunitare.

(162)

Ancheta a arătat că creșterea prețului parafinei nu a afectat numai piața comunitară, ci și alte piețe de pe mapamond, întrucât evoluția parafinei, un derivat din petrol, este strâns legată de evoluția prețului petrolului.

(163)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 122-124 de mai sus, industria comunitară a reușit să își țină sub control costurile pe parcursul PA. Creșterea prețului parafinei a fost contracarată prin substituirea parafinei cu stearina. De asemenea, industria comunitară și-a raționalizat producția și a reușit să reducă într-o măsură semnificativă costurile, care, pe parcursul PA, au fost menținute la niveluri comparabile cu cele din 2004 și 2005.

(164)

DG Concurență a desfășurat, într-adevăr, o anchetă cu privire la presupusa existență a unui cartel între anumiți producători de ceară de parafină, principala materie primă pentru industria comunitară a lumânărilor, și a publicat oficial concluziile sale la începutul lunii octombrie 2008.

(165)

O primă analiză a acestor concluzii în raport cu actuala anchetă antidumping indică faptul că industria comunitară a avut ca sursă pentru aproximativ o treime din nevoile sale de parafină societățile participante la cartel pe parcursul PA, și anume în 2007. Datele verificate în perioada respectivă arată că prețul mediu al parafinei achiziționate de la societățile participante la cartel se încadrează în același interval ca și prețurile parafinei achiziționate de la alți furnizori din Comunitate. De asemenea, trebuie remarcat faptul că s-a constatat că prețurile parafinei achiziționate de industria comunitară au fost conforme cu prețurile parafinei din RPC, singura informație disponibilă cu privire la prețurile din afara UE în această etapă a anchetei.

(166)

DG Concurență a inițiat ancheta sa la începutul lunii aprilie 2005, iar perioada examinată pentru prezenta anchetă a cuprins ceva mai mult de un an, în care s-a constatat existența cartelului. Prin urmare, s-ar putea afirma că anul 2004 nu este potrivit sau reprezentativ pentru analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, pe motivul existenței unui cartel în acel an.

(167)

Având în vedere că nu este nerezonabil să se presupună că, la data la care DG Concurență a inițiat ancheta, și anume la începutul anului 2005, cartelul a încetat să existe, au fost comparate tendințele privind situația economică a industriei comunitare la data la care cartelul încă exista, și anume în 2004, cu cele de la data la care cartelul a încetat să existe, și anume în 2005. Această comparație indică faptul că tendințele privind contextul prejudiciului suferit de industria comunitară rămâne aproximativ același. Prin urmare, luarea în considerare a evoluției indicatorilor de prejudiciu între 2005 și PA nu ar schimba cu nimic contextul prejudiciului și concluziile formulate în considerentele 130-134 de mai sus.

(168)

În consecință, pe baza informațiilor disponibile în momentul de față, s-ar părea că creșterea costurilor materiilor prime și cartelul nu ar fi putut avea un impact important asupra situației economice a industriei comunitare, care a fost analizată în profunzime din 2004 și până la sfârșitul anului 2007.

(169)

Cu toate acestea, eventualul impact pe care l-ar fi putut avea cartelul asupra pieței comunitare va fi analizat mai amănunțit în restul anchetei.

(170)

Analiza anterioară a demonstrat că a existat o creștere substanțială, atât în volum, cât și în cota de piață, a importurilor de dumping la prețuri scăzute provenind din RPC între 2004 și PA. În plus, s-a constatat că aceste importuri au fost realizate la prețuri care făceau obiectul unui dumping semnificativ și se situau cu mult sub prețurile percepute de industria comunitară pe piața comunitară pentru tipuri de produse similare.

(171)

Această creștere a volumului și a cotei de piață înregistrată de importurile de dumping la prețuri scăzute provenind din RPC a coincis cu o creștere generală a cererii în Comunitate, dar și cu evoluția negativă a prețurilor de vânzare, cu o scădere semnificativă a cotei de piață a industriei comunitare și cu o deteriorare a principalilor indicatori referitori la situația economică a acesteia în cursul PA. Industria comunitară a suferit pierderi substanțiale în 2006 și a continuat să înregistreze pierderi pe parcursul PA.

(172)

Analiza celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare a demonstrat că niciunul dintre aceștia nu a putut avea un impact negativ semnificativ asupra industriei comunitare, în special în decursul PA.

(173)

Pe baza analizei de mai sus, care a făcut distincție și a separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(174)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziei privind existența unui dumping prejudiciabil, există motive incontestabile pentru a se deduce că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri antidumping provizorii în acest caz specific. Analiza interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor diferite implicate, inclusiv cele ale industriei comunitare, ale furnizorilor de materii prime, ale importatorilor și ale consumatorilor produsului în cauză.

(175)

Industria comunitară este compusă din numeroși producători mici și mijlocii situați în întreaga Comunitate, cu un număr de aproximativ 5 000 de salariați direcți și care se aprovizionează cu materii prime în cea mai mare parte de la furnizori comunitari. Aceasta înseamnă că în Comunitate există multe societăți care depind de această industrie. Acest aspect lărgește implicațiile economice ale industriei lumânărilor și în special impactul acesteia asupra ocupării forței de muncă din Comunitate.

(176)

Industria comunitară a continuat să depună eforturi în vederea mobilizării de capitaluri și a investirii în modernizarea și automatizarea proceselor de producție pentru a rămâne competitivă. De asemenea, s-a observat că s-au depus eforturi considerabile pentru restructurarea producției și reducerea costurilor. Acest lucru arată că industria este viabilă și nu este pregătită să abandoneze producția.

(177)

Se consideră că neimpunerea unor măsuri antidumping provizorii ar conduce la continuarea deteriorării situației industriei comunitare, subminând astfel eforturile depuse în ultimii ani, în special investițiile. Pe termen scurt acest lucru ar presupune închiderea unor întreprinderi, nu numai în industria luminărilor, ci probabil și în industria din amonte și, ca urmare, pierderi de locuri de muncă în Comunitate.

(178)

Se preconizează că, în urma impunerii unor taxe antidumping provizorii, nivelul prețului lumânărilor pe piața comunitară ar crește și ar permite redobândirea rentabilității industriei comunitare. O creștere a prețurilor de 7 % ar fi suficientă pentru a permite acestei industrii să realizeze într-un termen scurt un nivel acceptabil de rentabilitate. În plus, este foarte probabil ca măsurile propuse să ajute industria comunitară să își redobândească cel puțin o parte din cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv în plus asupra situației economice și a rentabilității sale.

(179)

S-au primit în total șase răspunsuri la chestionarul trimis importatorilor, din care doar două au putut fi considerate relevante în sensul analizei interesului comunitar.

(180)

Cei doi importatori care au prezentat răspunsuri relevante și au cooperat în cadrul anchetei s-au opus impunerii de măsuri antidumping. Acești importatori reprezintă aproximativ 3 % din importurile totale de lumânări provenind din RPC în Comunitate și 1 % din consumul comunitar de lumânări pe parcursul PA. Cifra de afaceri corespunzătoare comerțului cu lumânări corespunde unui procent de 3,4 % din activitatea societăților.

(181)

S-a constatat că marja brută realizată de acești importatori cu privire la lumânările achiziționate din RPC în cursul PA a fost între 15 și 25 % pe parcursul PA, întrucât aceștia vând în principal distribuitorilor de pe piața comunitară. Astfel, impactul direct al introducerii unor măsuri antidumping provizorii poate să nu fie neglijabil pentru acești doi importatori cooperanți, în cazul în care aceștia nu pot transfera asupra clienților lor eventualul impact al măsurilor. Ancheta a arătat că prețurile pentru lumânări percepute clienților mari, precum distribuitorii, au fost relativ scăzute pe parcursul PA, însă comercianții cu amănuntul au realizat marje brute confortabile chiar și din vânzarea cu amănuntul a produselor de bază. Pe baza celor menționate mai sus, se consideră că cel puțin o parte din orice creștere a prețului de achiziție datorată măsurilor antidumping ar putea fi transferată diferitelor etape ale lanțului de distribuție până la nivelul comercianților cu amănuntul.

(182)

Dată fiind proporția mică pe care o reprezintă tranzacțiile cu lumânări în cadrul cifrei de afaceri a importatorilor cooperanți, respectiv doar 3,4 %, și probabilitatea ca importatorii să poată transfera cel puțin o parte din orice creștere a prețului mai departe în lanțul de distribuție, se concluzionează provizoriu că impactul măsurilor provizorii asupra situației financiare a acestora nu va fi semnificativ.

(183)

Grupuri mari de comercianți cu amănuntul, care au importat cantități mari de lumânări pe parcursul PA, fie nu s-au oferit să coopereze, fie au transmis răspunsuri fără relevanță pentru analiza interesului comunitar. Prin urmare, nu a fost posibil să se evalueze cu acuratețe, pe baza unor date verificate, impactul global al măsurilor antidumping propuse asupra rentabilității acestor grupuri.

(184)

Cu toate acestea, în ciuda lipsei de cooperare a acestor părți, Comisia a încercat să obțină informații publice cu privire la prețurile de vânzare cu amănuntul ale lumânărilor și în special ale lumânărilor pastilă și a realizat o evaluare cu privire la impactul potențial al măsurilor antidumping provizorii asupra comercianților cu amănuntul. Lumânările pastilă cuprind un segment larg atât din exporturile din RPC, cât și din vânzările realizate de industria comunitară pe parcursul PA. Ulterior, s-a realizat o comparație între taxa medie datorată pentru importurile de lumânări din RPC și posibila creștere de preț pentru lumânările pastilă produse de industria comunitară.

(185)

Pe baza informațiilor publice, s-a constatat că marii comercianți cu amănuntul realizează marje brute de profit confortabile de câteva sute la sută în cadrul activităților cu lumânări. În termeni practici, acest lucru înseamnă că, pentru un pachet de lumânări de bază vândut la un preț indexat de vânzare cu amănuntul de 100 către consumatori, marja brută a comercianților cu amănuntul poate ajunge până la un indice de 70. Pe baza datelor verificate, indicele de preț pentru același pachet importat din RPC ar fi de 30, iar impunerea de măsuri antidumping provizorii ar conduce la o taxă corespunzătoare unui indice de 4, ținând cont de respectiva cotă de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(186)

În cazul în care marii comercianți ar achiziționa același pachet de lumânări direct de la industria comunitară, marja lor brută ar rămâne ridicată chiar și în situația în care s-ar materializa creșterea de preț menționată în considerentul 178 de mai sus. Prețul de achiziție al pachetului, exprimat sub formă de indici, ar fi de aproximativ 35 pentru comercianții cu amănuntul.

(187)

Această analiză conduce la concluzia că impactul eventual al măsurilor provizorii asupra comercianților cu amănuntul ar fi foarte limitat. Există indicii potrivit cărora aceștia ar putea chiar să absoarbă cea mai mare parte a măsurilor propuse fără a transfera impactul acestora asupra consumatorilor și fără a afecta în mod semnificativ marja lor de profit.

(188)

În aceste condiții, s-a concluzionat provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile, este probabil ca efectul măsurilor antidumping, dacă ar exista, să nu aibă un impact important asupra importatorilor.

(189)

Deși lumânările sunt un produs de consum tipic, nu s-a obținut cooperarea asociațiilor reprezentând interesele consumatorilor. Cu toate acestea, potențialul impact al măsurilor antidumping provizorii asupra consumatorilor comunitari a fost analizat prin prisma datelor culese pentru grupurile mari de comercianți cu amănuntul din Comunitate.

(190)

Așa cum s-a explicat în considerentele 185 și 186, comercianții cu amănuntul și, în special, grupurile mari de comercianți cu amănuntul realizează marje brute la un nivel atât de ridicat, încât le-ar permite să absoarbă măsurile antidumping provizorii fără a transfera consumatorilor vreo creștere a prețului.

(191)

În aceste condiții, s-a concluzionat provizoriu că nu ar trebui să existe un impact important pentru consumatori.

(192)

Un furnizor de ceară de parafină s-a făcut cunoscut și a răspuns la chestionarul destinat furnizorilor de materii prime utilizate în producția de lumânări. Se reamintește că parafina poate reprezenta până la 50 % din costul de producție al produsului în cauză.

(193)

După cum se menționează în considerentul 175 de mai sus, situația viitoare a industriei comunitare va afecta, probabil, în mod pozitiv furnizorii de materii prime. Se concluzionează provizoriu că impunerea de măsuri antidumping nu este în conflict cu interesele furnizorilor de materii prime.

(194)

În ceea ce privește piața comunitară, în cazul în care se impun măsuri antidumping, producătorii-exportatori chinezi în cauză, dată fiind poziția lor puternică pe piață, vor continua probabil să își vândă produsele, deși la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. Dat fiind numărul mare de producători comunitari și chinezi, este, de asemenea, probabil ca pe piața comunitară să existe în continuare un număr suficient de concurenți majori. Prin urmare, este probabil că importatorii, fie aceștia comercianți, distribuitori sau comercianți cu amănuntul, și astfel și consumatorii vor avea în continuare de ales între diferiți furnizori de lumânări.

(195)

În cazul în care, totuși, nu s-ar impune nicio măsură, viitorul industriei comunitare, care a deținut o cotă de piață importantă, ar fi periclitat pe termen scurt și mediu. Dacă se permite importurilor de dumping din RPC să pătrundă pe piața comunitară fără a se corecta efectele de denaturare a comerțului, acest fapt ar putea conduce la dispariția multor producători comunitari și astfel la o gamă de opțiuni mai restrânsă pentru diverșii operatori, la o concurență redusă și la pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă pe piața comunitară.

(196)

Date fiind cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că nu există motive incontestabile pentru a nu se impune măsuri antidumping provizorii în cazul de față.

(197)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(198)

Pentru a se stabili nivelul taxei, trebuie luat în considerare nivelul marjelor de dumping constatate și al valorii taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară.

(199)

Pe baza datelor anchetei, se consideră că profitul care ar putea fi realizat în absența importurilor de dumping ar trebui să se bazeze pe anii 2004 și 2005, când industria comunitară a reușit să atingă niveluri profitabile și când importurile provenind din China au fost mai puțin prezente pe piața comunitară. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 6,5 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria comunitară l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil. Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tipuri de produse, a prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion cu prețul neprejudiciabil al tipurilor de produse vândute de industria comunitară pe piața comunitară pe parcursul PA. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin adăugarea la costul de producție al industriei comunitare a marjei de profit de 6,5 % menționată anterior. Eventualele diferențe care rezultă din această comparație au fost apoi exprimate ca procentaj din valoarea CIF la import a tipurilor de produse comparate.

(200)

Având în vedere cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie taxe antidumping provizorii pentru importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(201)

Nivelurile taxei antidumping pentru fiecare societate în parte, specificate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată la societățile în cauză pe perioada prezentei anchete. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa la nivel național aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile, astfel, exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate, care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri, ci sunt supuse nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(202)

Marjele de dumping și prejudiciu se stabilesc sunt după cum urmează:

(203)

Având în vedere faptul că de foarte multe ori lumânările sunt importate în seturi împreună cu suporturi pentru lumânări, sfeșnice sau alte articole, s-a considerat adecvat ca taxele să fie determinate ca valori fixe pe baza conținutului de combustibil al lumânărilor, inclusiv fitilul, deoarece din acest motiv această formă de măsură pare corespunzătoare pentru produsul în cauză.

(204)

Concluziile provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate, care vor fi invitate să își exprime opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile acestora vor fi analizate și luate în considerare, în cazul în care acestea sunt justificate, înainte de stabilirea unor concluzii definitive. Este posibil ca aceste concluzii provizorii să trebuiască reanalizate în scopul formulării unor concluzii definitive,

(a)

combustibilul lor conține mai mult de 500 ppm de toluen;

(b)

combustibilul lor conține mai mult de 100 ppm de benzen;

(c)

sunt prevăzute cu un fitil cu un diametru de cel puțin 5 milimetri;

(d)

sunt prezentate într-un recipient de plastic individual cu pereți verticali de cel puțin 5 cm înălțime.

15.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 306/47

(1)

Regulamentul (CE) nr. 474/2006 al Comisiei din 22 martie 2006 a stabilit lista comunitară a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității, menționate în capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 (2).

(2)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005, unele state membre au comunicat Comisiei informații care sunt relevante în contextul actualizării listei comunitare. Informații relevante au fost, de asemenea, comunicate de țări terțe. Pe această bază, este necesar ca lista comunitară să fie actualizată.

(3)

Comisia a informat toți transportatorii aerieni în cauză, fie direct, fie, în cazul în care acest lucru nu a fost posibil, prin intermediul autorităților responsabile cu supravegherea lor reglementară, indicând principalele fapte și considerente care vor sta la baza unei decizii de a le impune o interdicție de exploatare pe teritoriul Comunității sau de a modifica condițiile unei interdicții de exploatare impuse unui transportator aerian inclus în lista comunitară.

(4)

Comisia a dat transportatorilor aerieni în cauză posibilitatea de a consulta documentele furnizate de statele membre, de a prezenta comentarii scrise și de a susține o prezentare orală în fața Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare, precum și în fața Comitetului pentru Siguranța Aeriană instituit în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile (3).

(5)

Comisia, precum și, în anumite cazuri, unele state membre au consultat autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară a transportatorilor aerieni în cauză.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 474/2006 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Pe baza informațiilor obținute în urma controalelor la sol SAFA, efectuate asupra aeronavelor anumitor transportatori aerieni comunitari, precum și în urma inspecțiilor și a auditurilor pe domenii specifice efectuate de autoritățile aeronautice naționale, transportatorii menționați în continuare au făcut obiectul unor măsuri de executare luate de autoritățile naționale responsabile cu supravegherea acestora: autoritățile competente din Germania, deși au fost satisfăcute de măsurile corective implementate de transportatorul MSR Flug Charter GmbH, au hotărât să-i suspende licența de operare la 31 octombrie 2008, după ce transportatorul respectiv a declarat faliment, prezentând, prin urmare, potențiale dificultăți în ceea ce privește respectarea cerințelor de siguranță; la 10 octombrie 2008, autoritățile competente din Portugalia au suspendat certificatul de operator aerian al transportatorului Luzair, până la recertificarea acestuia în deplină conformitate cu normele comunitare aplicabile; la 28 octombrie 2008, autoritățile competente din Spania au inițiat procedura de suspendare a certificatului de operator aerian al transportatorului Bravo Airlines; la 24 octombrie 2008, autoritățile competente din Grecia au suspendat, pentru o perioadă de trei luni, certificatul de operator aerian al transportatorului Hellenic Imperial Airways. Aceasta din urmă a solicitat permisiunea de a susține o prezentare în fața Comitetului pentru Siguranța Aeriană, ceea ce a și făcut la 3 noiembrie 2008.

(8)

După adoptarea Regulamentului (CE) nr. 715/2008, Comisia a primit noi informații care au confirmat existența unor deficiențe sistemice în materie de siguranță în cadrul INAVIC. La 1 octombrie 2008, OACI a publicat un raport final privind auditul pe care l-a desfășurat în Angola în perioada 26 noiembrie-5 decembrie 2007, în cadrul programului său de evaluare universală a supravegherii siguranței (USOAP). Raportul respectiv conține, de asemenea, comentariile autorităților auditate, precum și măsurile corective, comunicate OACI, menite să soluționeze deficiențele identificate. S-au constatat un număr de patruzeci și șase (46) de deficiențe în domeniile relevante care fac obiectul anexelor 1, 6, 8 și 13 la Convenția de la Chicago. Aceste constatări indică o lipsă acută în ceea ce privește implementarea efectivă a standardelor și a practicilor recomandate (SARP) ale OACI în toate cele opt elemente critice ale unui sistem de supraveghere a siguranței. Îndeosebi, elementele critice în cazul cărora nivelul neimplementării depășește 80% sunt legislația primară din domeniul aviației (84%), regulamentele specifice de exploatare (89%), calificarea și formarea personalului tehnic (81%), obligațiile privind acordarea licențelor și certificarea (81%), obligațiile de supraveghere (80%) și soluționarea problemelor privind siguranța (100%). În plus, în ceea ce privește siguranța în domeniul certificării și al supravegherii operațiunilor aeronavelor, OACI a exprimat o îngrijorare semnificativă referitoare la măsura în care, chiar și după prezentarea unui plan de măsuri corective și după implementarea acestora de către INAVIC, „operatorii de transport aerian care efectuează operațiuni internaționale pot să demonstreze faptul că respectă reglementările stabilite de INAVIC pentru a se conforma dispozițiilor OACI din anexa 6”. La data publicării raportului, 50% dintre măsurile corective ar fi trebuit să fie implementate.

(9)

Această situație confirmă raportul echipei de experți ai Comisiei și ai statelor membre, care au efectuat o misiune de anchetă în Angola, în perioada 18-22 februarie 2008. Într-adevăr, raportul de audit USOAP confirmă faptul că, în prezent, toți transportatorii din Angola dețin certificate de operator aerian care nu respectă anexa 6 la Convenția de la Chicago. În conformitate cu planul de măsuri corective prezentat OACI, încheierea procesului de certificare a acestor transportatori nu este prevăzută înainte de 31 mai 2009.

(10)

La 6 octombrie 2008, Comisia a adresat o scrisoare autorităților competente din Angola, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005, prin care autorităților respective și fiecărei companii aeriene certificate din Angola li se oferea posibilitatea de a consulta documentația specifică înainte de luarea unei decizii. În plus, fiecare dintre aceste companii aeriene a fost, de asemenea, invitată să prezinte, în același timp, comentarii scrise și/sau să susțină o prezentare orală în fața Comisiei și a Comitetului pentru Siguranța Aeriană.

(11)

Comisia recunoaște eforturile depuse de INAVIC pentru a implementa progresiv măsurile corective propuse OACI. Cu toate acestea, până la îndeplinirea satisfăcătoare a planului de măsuri corective, în special în ceea ce privește recertificarea transportatorilor aerieni în deplină conformitate cu anexa 6 la Convenția de la Chicago, Comisia, pe baza criteriilor comune, consideră că este necesar ca toți transportatorii aerieni certificați în Angola să facă obiectul unei interdicții de exploatare și, prin urmare, să fie incluși în anexa A. Comisia va consulta fără întârziere autoritățile din Angola în această privință.

(12)

Există dovezi verificate privind capacitatea insuficientă a autorităților responsabile cu supravegherea transportatorilor aerieni certificați în Regatul Cambodgia de a aborda deficiențele de siguranță, astfel cum a arătat auditul USOAP efectuat de OACI în perioada noiembrie-decembrie 2007, care a identificat un număr mare de cazuri de nerespectare a standardelor internaționale. În plus, OACI a comunicat tuturor părților contractante existența unor probleme semnificative de siguranță în ceea ce privește capacitatea autorităților aeronautice civile din Cambodgia de a-și îndeplini responsabilitățile de supraveghere a siguranței aeriene. Prin urmare, în conformitate cu considerentul 35 din Regulamentul (CE) nr. 715/2008, la 3 octombrie 2008, Comisia a invitat autoritățile competente din Cambodgia (SSCA) și toți transportatorii certificați în Cambodgia să prezinte la timp toate informațiile relevante privind implementarea unor măsuri corective menite să abordeze deficiențele de siguranță identificate de OACI și, în special, recertificarea transportatorilor.

(13)

SSCA a informat Comisia că a revocat certificatele de operator aerian ale următorilor transportatorilor aerieni: Sarika Air Services, Royal Air Services, Royal Khmer Airlines și Imtrec Aviation. În plus, certificatul de operator aerian al PMT Air a fost suspendat până la 12 aprilie 2009, din cauza nerespectării regulamentelor privind aviația civilă din Cambodgia.

(14)

Cu toate acestea, unele aspecte legate de siguranță rămân îngrijorătoare în ceea ce privește Siem Reap Airways International. Certificatul de operator aerian al acestui transportator a fost prelungit fără nicio limitare geografică, deși s-a dovedit că operatorul respectiv nu respectă regulamentele privind aviația civilă din Cambodgia și nu îndeplinește cerințele stabilite de OACI. Prin urmare, pe baza criteriilor comune, se estimează că este necesar ca transportatorul respectiv să facă obiectul unei interdicții de exploatare și, prin urmare, să fie inclus în anexa A. Comisia este dispusă să acorde asistență tehnică autorităților competente din Regatul Cambodgia și, în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului pentru Siguranța Aeriană, va reexamina condițiile de siguranță ale acestui transportator, pe baza oricăror documente înaintate de autoritățile competente din Regatul Cambodgia.

(15)

Există dovezi verificate referitoare la existența unor grave deficiențe de siguranță în cazul tuturor transportatorilor aerieni certificați în Republica Filipine și la insuficienta capacitate a autorităților responsabile de supravegherea transportatorilor aerieni certificați în Filipine de a aborda deficiențele de siguranță, astfel cum reiese din reducerea în continuare, până la nivelul doi, a coeficientului de siguranță al țării, conform Administrației Federale a Aviației (FAA) din cadrul Departamentului de Transporturi al Statelor Unite, în cadrul programului IASA al acestei administrații, ceea ce demonstrează faptul că Republica Filipine nu respectă standardele internaționale de siguranță stabilite de OACI.

(16)

Cu toate acestea, la 13 octombrie 2008, autoritățile competente din Filipine au prezentat Comisiei un plan detaliat de măsuri corective menit să redreseze situația aviației civile a țării sub aspectul siguranței, astfel încât, la finalizarea acestui proces, Filipinele vor putea demonstra respectarea durabilă a standardelor stabilite de OACI, atât în ceea ce privește sistemul național de supraveghere, cât și operațiunile transportatorilor aerieni autorizați de autoritățile respective. În conformitate cu planul menționat, aproximativ jumătate dintre măsurile corective trebuie finalizate până la 31 decembrie 2008, iar restul până la 31 martie 2009.

(17)

În cadrul USOAP, autoritățile competente din Filipine au solicitat OACI să amâne inspectarea cuprinzătoare a Oficiului național de transport aerian, programată inițial pentru noiembrie 2008, până în octombrie 2009.

(18)

La începutul anului 2009, Comisia Europeană, asistată de statele membre, intenționează să efectueze o evaluare a autorităților competente din Filipine sub aspectul siguranței, inclusiv verificarea implementării planului de măsuri corective sus-menționat, pentru a putea stabili modul corespunzător de acțiune în cadrul unei viitoare reuniuni a Comitetului pentru Siguranța Aeriană.

(19)

Autoritățile competente din Guineea Ecuatorială au furnizat Comisiei informații cu privire la faptul că au acordat certificate de operator aerian transportatorilor aerieni EGAMS și Star Equatorial Airlines. Întrucât autoritățile respective și-au dovedit incapacitatea de a realiza o supraveghere adecvată a siguranței în cazul transportatorilor aerieni pe care i-au certificat, este necesar ca cei doi transportatori să fie, de asemenea, incluși în anexa A.

(20)

Autoritățile din Republica Kârgâzstan au furnizat Comisiei dovezi cu privire la retragerea certificatului de operator aerian al transportatorilor aerieni Asia Alpha Airways, Artik Avia, Esen Air, Kyrgyzstan Airlines și Osh Avia. Întrucât acești transportatori și-au încetat, în consecință, activitatea, ei ar trebui retrași din anexa A.

(21)

Autoritățile competente din Sierra Leone au furnizat Comisiei dovezi cu privire la anularea certificatului de operator aerian al transportatorului aerian Bellview Airlines (SL). Întrucât acest transportator și-a încetat activitatea, el ar trebui retras din anexa A.

(22)

În urma adoptării Regulamentului (CE) nr. 715/2008, Comisia a primit, din partea autorităților competente din Republica Yemen, precum și a transportatorului Yemenia, informații cu privire la faptul că planul de măsuri corective a fost discutat și revizuit împreună cu Airbus, care a auditat compania în domeniul întreținerii și al exploatării. La 17 septembrie 2008, Comisia a primit rezultatele acestor discuții.

(23)

Comisia a urmărit îndeaproape performanța transportatorului respectiv în ceea ce privește siguranța și consideră că rezultatele controalelor la sol, efectuate pe aeronave exploatate de Yemenia în Comunitate de la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 715/2008 și până în prezent, demonstrează că această companie a implementat planul de măsuri corective în domeniul întreținerii și al disciplinei în exploatare într-un mod durabil pentru a evita recurența unor deficiențe de siguranță semnificative. La 15 octombrie, în urma unor controale la sol ale aeronavelor companiei Yemenia, în cadrul cărora s-au constatat cazuri grave de neconformitate, Comisia a audiat transportatorul respectiv și a primit documente care demonstrează că acesta a reacționat în mod corespunzător și respectând termenele pentru a soluționa într-un mod durabil deficiențele constatate. Prin urmare, pe baza acestor informații, Comisia consideră că nu este necesar să se ia nicio măsură suplimentară. Statele membre vor verifica în mod sistematic respectarea efectivă a standardelor de siguranță relevante, acordând prioritate inspecțiilor la sol ale aeronavelor transportatorului respectiv, efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 351/2008.

(24)