31.7.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/1

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 689/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 17 iunie 2008

privind exportul și importul de produse chimice periculoase

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 și articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul și importul de produse chimice periculoase (3) a pus în aplicare Convenția de la Rotterdam privind procedura de „consimțământ prealabil în cunoștință de cauză” (PIC) pentru anumite produse chimice și pesticide ce prezintă risc comercializate la nivel internațional (4), denumită în continuare „convenția”, care a intrat în vigoare la 24 februarie 2004 și a înlocuit Regulamentul (CEE) nr. 2455/92 al Consiliului din 23 iulie 1992 privind exportul și importul de anumite produse chimice periculoase (5).

(2)

În hotărârea sa din 10 ianuarie 2006 pronunțată în cauza C-178/03 (Comisia/Parlament și Consiliu) (6), Curtea de Justiție a Comunităților Europene a anulat Regulamentul (CE) nr. 304/2003 pe motivul că se întemeia exclusiv pe articolul 175 alineatul (1) din tratat, hotărând că temeiul juridic potrivit era atât articolul 175 alineatul (1), cât și articolul 133. Totuși, Curtea a hotărât, de asemenea, că regulamentul respectiv urma să continue să producă efecte până la adoptarea, într-o perioadă de timp rezonabilă, a unui nou regulament bazat pe un temei juridic potrivit. Aceasta implică, de asemenea, că nu este necesar ca obligațiile deja satisfăcute în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 304/2003 să fie îndeplinite din nou.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 304/2003, Comisia a transmis Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 304/2003 între 2003 și 2005. În general, procedurile au funcționat bine. Totuși, raportul identifică un număr de modificări tehnice care par a fi necesare. Este prin urmare oportun ca aceste elemente să fie încorporate în prezentul regulament.

(4)

Convenția permite părților să ia măsuri mai riguroase în vederea protejării sănătății umane și a mediului decât cele prevăzute în convenție, cu condiția ca măsurile respective să fie coerente cu dispozițiile convenției și în conformitate cu dreptul internațional. Pentru a nu slăbi nivelul de protecție a mediului și a populației din țările importatoare acordat în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2455/92, este necesar și oportun ca, în anumite privințe, să se prevadă dispoziții mai stricte decât cele din convenție.

(5)	În ceea ce privește participarea Comunității la convenție, este esențial să existe un singur punct de contact pentru interacțiunile dintre Comunitate și secretariat, celelalte părți la convenție și alte țări. Comisia ar trebui să constituie punctul de contact respectiv.

(6)

Exportul produselor chimice periculoase interzise sau strict restricționate în Comunitate ar trebui să facă obiectul unei proceduri comune de notificare de export. În consecință, produsele chimice periculoase, sub formă de substanțe ca atare sau în preparate sau articole, care au fost interzise sau strict restricționate de Comunitate ca produse fitosanitare, ca alte forme de pesticide sau ca produse chimice industriale pentru utilizare în mediu profesional sau de către public ar trebui să facă obiectul unor norme de notificare de export similare cu cele aplicabile în cazul în care acest tip de produse chimice sunt interzise sau sever restricționate într-una sau în ambele categorii de utilizare prevăzute de convenție (pesticide sau produse chimice industriale). În plus, produsele chimice care fac obiectul procedurii internaționale de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză (PIC) ar trebui, de asemenea, să facă obiectul acelorași norme. Procedura de notificare de export ar trebui să se aplice în cazul exporturilor comunitare către toate țările terțe, indiferent dacă sunt sau nu părți la convenție sau dacă participă sau nu la procedurile sale. Statelor membre ar trebui să li se permită să impună taxe administrative pentru a acoperi costurile cauzate de aplicarea acestei proceduri.

(7)

Exportatorii și importatorii ar trebui să fie obligați să furnizeze informații cu privire la cantitățile de produse chimice care fac obiectul unor schimburi comerciale internaționale și reglementate de prezentul regulament astfel încât impactul și eficacitatea mecanismelor stabilite prin prezentul regulament să poată fi monitorizate și evaluate.

(8)

Notificările adresate secretariatului convenției privind actele normative cu caracter definitiv ale Comunității sau ale statelor membre care interzic sau restricționează sever produsele chimice, în vederea includerii acestora din urmă în procedura internațională PIC, ar trebui înaintate de către Comisie și ar trebui să privească acele cazuri care întrunesc criteriile prevăzute de către convenție în acest sens. Dacă este necesar, ar trebui să se solicite informații suplimentare care să susțină notificările respective.

(9)

În cazurile în care actele normative cu caracter definitiv comunitare sau ale statelor membre nu întrunesc criteriile necesare pentru notificare, în interesul schimbului de informații ar trebui să se transmită secretariatului convenției și celorlalte părți la convenție informații cu privire la actele respective.

(10)

Este de asemenea necesar să se garanteze că Comunitatea ia decizii cu privire la importul în Comunitate de produse chimice care fac obiectul procedurii internaționale PIC. Aceste decizii ar trebui să se bazeze pe legislația comunitară aplicabilă și să ia în considerare interdicțiile sau restricțiile severe impuse de statele membre. Dacă este necesar, ar trebui să se propună modificări ale legislației comunitare.

(11)

Este necesar să se ia măsuri pentru a garanta că statele membre și exportatorii cunosc deciziile țărilor importatoare cu privire la produsele chimice care fac obiectul procedurii internaționale PIC, precum și că exportatorii respectă deciziile respective. În plus, pentru a preveni exporturile nedorite, ar trebui ca niciunul dintre produsele chimice interzise sau sever restricționate în cadrul Comunității, care întrunesc criteriile convenției sau care fac obiectul procedurii internaționale PIC, să nu fie exportat, cu excepția cazului în care s-a cerut și s-a obținut consimțământul explicit al țării importatoare respective, fie că țara respectivă este parte la convenție sau nu. În același timp, ar trebui să se acorde o derogare de la această obligație în ceea ce privește exporturile anumitor produse chimice câtre țări care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu condiția întrunirii anumitor condiții. Mai mult, este nevoie de o procedură aplicabilă în cazurile în care, în ciuda tuturor eforturilor rezonabile depuse în acest sens, nu s-a obținut niciun răspuns de la țara importatoare, astfel încât exporturile de anumite produse chimice să poată avea loc în regim temporar conform unor condiții specificate. Este de asemenea necesar să se prevadă reexaminarea periodică a tuturor cazurilor de acest tip, precum și a celor în care s-a obținut consimțământul explicit.

(12)	Baza de date creată de Comisie este un instrument important, pe care ar trebui să se bazeze aplicarea prezentului regulament și controlul acestuia.

(13)

Este de asemenea important ca toate produsele chimice exportate să aibă o durată de conservare adecvată, astfel încât să poată fi utilizate în mod eficient și în condiții de siguranță. În ceea ce privește pesticidele, în special cele exportate în țări în curs de dezvoltare, este esențial să se ofere informații privind condițiile de depozitare potrivite și să se folosească ambalaje adecvate și containere de mărime corespunzătoare, pentru a evita crearea unor stocuri perimate.

(14)

Articolele care conțin produse chimice nu intră în sfera de aplicare a convenției. Totuși, este oportun ca articolele care conțin produse chimice care ar putea fi eliberate în mediul înconjurător în anumite condiții de utilizare sau de eliminare și care sunt interzise sau sever restricționate în Comunitate pentru una sau mai multe dintre categoriile de utilizare definite în convenție sau care fac obiectul procedurii internaționale PIC ar trebui să facă, de asemenea, obiectul normelor de notificare de export. Mai mult, anumite produse chimice și articole conținând produse chimice specifice care nu intră în sfera de aplicare a convenției dar care suscită anumite temeri specifice ar trebui să nu poată fi deloc exportate.

(15)	În conformitate cu convenția, ar trebui ca părților la convenție să li se furnizeze informațiile cerute de acestea privind mișcările de tranzit al produselor chimice care fac obiectul procedurii internaționale PIC.

(16)

Ar trebui ca normele comunitare privind ambalarea și etichetarea și alte informații de securitate să se aplice tuturor produselor chimice periculoase în cazul în care se intenționează exportarea acestora către părțile la convenție și către alte țări, cu excepția cazului în care dispozițiile respective ar intra în conflict cu vreo cerință specifică a țărilor respective, ținând seama de standardele internaționale aplicabile.

(17)

Pentru a asigura un control eficace și aplicarea eficientă a normelor, statele membre ar trebui să desemneze autorități, cum ar fi autoritățile vamale, care ar trebui să fie responsabile pentru controlarea importurilor și exporturilor de produse chimice reglementate de prezentul regulament. Comisia și statele membre joacă un rol-cheie și ar trebui să acționeze de o manieră focalizată și coordonată. Statele membre ar trebui să prevadă sancțiuni adecvate în caz de încălcări ale prezentului regulament. Pentru a ușura controlul vamal și pentru a reduce sarcina administrativă atât pentru exportatori, cât și pentru autorități, ar trebui să se instituie un sistem de coduri care confirmă conformitatea cu normele și care urmează să fie utilizat în declarațiile de export. Pentru a da tuturor părților un răgaz suficient pentru a se obișnui cu acest sistem, ar trebui să se prevadă o scurtă perioadă de tranziție înainte ca acestea să devină obligatorii.

(18)

În vederea asigurării gestionării corecte a produselor chimice, ar trebui să se promoveze schimbul de informații, responsabilitatea comună și eforturile de cooperare între Comunitate și statele membre și țările terțe, indiferent dacă țările terțe respective sunt sau nu părți la convenție. În special, asistența tehnică acordată țărilor terțe și țărilor cu economie în tranziție ar trebui să fie furnizată fie direct de către Comisie și de statele membre, fie indirect, printr-un sprijin acordat proiectelor organizațiilor neguvenamentale, în special prin asistență acordată în vederea ajutării țărilor respective să aplice convenția.

(19)	Pentru ca procedurile să fie eficiente, ar trebui ca funcționarea acestora să fie monitorizată. În acest scop, statele membre ar trebui să transmită Comisiei rapoarte periodice, iar Comisia, la rândul ei, ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice.

(20)	Ar trebui să se redacteze note tehnice orientative pentru asistarea autorităților competente, inclusiv a autorităților precum cele vamale care se ocupă de controlarea exporturilor, în aplicarea prezentului regulament.

(21)	Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (7).

(22)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte măsuri pentru a include un produs chimic în partea 1 sau 2 din anexa I, ca urmare a unor acte normative cu caracter definitiv la nivel comunitar, măsuri pentru a include un produs chimic care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți (8) în partea 1 din anexa V, măsuri de modificare a anexei I, inclusiv modificări ale înregistrărilor existente, măsuri pentru a include un produs chimic care face deja obiectul unei interdicții la export în cadrul Comunității în partea 2 din anexa V, măsuri de modificare a anexelor II, III, IV și VI și măsuri de modificare a înregistrărilor existente din anexa V. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiective

(1)   Obiectivele prezentului regulament sunt următoarele:

(a)	să aplice Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză, aplicabilă anumitor produși chimici și pesticide ce prezintă risc care fac obiectul comerțului internațional, denumită în continuare „convenția”;

(b)	să promoveze responsabilitatea comună și eforturile comune de cooperare în domeniul transportului internațional de produse chimice ce prezintă risc în vederea protejării sănătății umane și a mediului de daunele potențiale;

(c)	să contribuie la utilizarea corectă din punct de vedere ecologic a produselor chimice ce prezintă risc.

Obiectivele menționate la primul paragraf sunt atinse prin facilitarea schimbului de informații cu privire la caracteristicile produselor chimice respective, prin instituirea unui proces decizional la nivel comunitar privind importul și exportul acestora și prin difuzarea deciziilor către părțile la convenție și către alte țări, după caz.

(2)   În plus față de obiectivele menționate la alineatul (1), prezentul regulament garantează că dispozițiile Directivei 67/548/CEE a Consiliului (9) și ale Directivei 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind clasificarea, ambalarea și etichetarea produselor chimice periculoase pentru om sau mediu la comercializarea lor în Comunitate (10) se aplică, de asemenea, tuturor produselor chimice de acest tip la exportarea lor din statele membre către alte părți la convenție sau alte țări, cu excepția cazului în care dispozițiile respective intră în conflict cu vreo cerință specifică a părților sau țărilor respective.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică:

(a)	anumitor produse chimice care prezintă risc care fac obiectul procedurii de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză în conformitate cu convenția, denumită în continuare „procedura PIC”;

(b)	anumitor produse chimice care prezintă risc care sunt interzise sau supuse unor restricții severe în cadrul Comunității sau a unui stat membru;

(c)	produselor chimice exportate, în ceea ce privește clasificarea, ambalarea și etichetarea acestora.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

(a)	narcoticelor și substanțelor psihotrope reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 111/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe (11);

(b)	materialelor și substanțelor radioactive reglementate prin Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (12);

(c)	deșeurilor reglementate prin Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile (13) și prin Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deșeurile periculoase (14);

(d)	armelor chimice reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1334/2000 al Consiliului din 22 iunie 2000 de instituire a unui regim comunitar pentru exporturile de produse și tehnologii cu dublă utilizare (15);

(e)

alimentelor și aditivilor alimentari reglementați prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (16);

(f)

furajelor reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (17), inclusiv aditivilor, prelucrați complet, parțial sau neprelucrați, destinați alimentării orale a animalelor;

(g)	organismelor modificate genetic reglementate prin Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (18);

(h)

cu excepția celor reglementate de articolul 3 alineatul (4) litera (b) din prezentul regulament, produselor medicamentoase brevetate și produselor medicinale de uz veterinar reglementate prin Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (19) și prin Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (20);

(i)	produselor chimice în cantități în care nu există probabilitatea de a afecta sănătatea sau mediul și care nu depășesc în niciun caz 10 kg, cu condiția să fi fost importate sau exportate pentru cercetare sau analiză.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.

„produs chimic” înseamnă o substanță în sensul definiției din Directiva 67/548/CEE, prezentă fie ca atare, fie într-un preparat, sau un preparat, fabricate sau naturale, dar care nu include niciun organism viu, și care aparține uneia dintre următoarele categorii: (a) pesticide, inclusiv formulările de pesticide care prezintă un risc sever; (b) produse chimice industriale;

2.	„preparat” înseamnă un amestec sau o soluție compuse din două sau mai multe substanțe;

3.	„articol” înseamnă un produs finit care conține sau include un produs chimic a cărui utilizare în produsul respectiv a fost interzisă sau sever restricționată de legislația comunitară;

4.

„pesticide” înseamnă produse chimice care fac parte dintr-una dintre următoarele subcategorii: (a) pesticidele utilizate ca produse de uz fitosanitar în conformitate cu Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (21); (b) alte pesticide, cum ar fi produsele biodestructive în sensul Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (22) și produsele din categoria dezinfectanților, insecticidelor și paraziticidelor în conformitate cu Directiva 2001/82/CE și cu Directiva 2001/83/CE;

5.	„produse chimice industriale” înseamnă produse chimice care fac parte dintr-una dintre următoarele subcategorii: (a) produse chimice destinate folosirii de către specialiști; (b) produse chimice destinate folosirii de către public;

6.

„produs chimic care face obiectul notificării de export” înseamnă orice produs chimic care este interzis sau sever restricționat în cadrul Comunității în cadrul uneia sau mai multor categorii sau subcategorii, precum și orice produs chimic inclus în anexa I partea 1 care face obiectul procedurii PIC;

7.

„produs chimic indicat pentru notificarea PIC” înseamnă orice produs chimic care este interzis sau sever restricționat în cadrul Comunității sau a unui stat membru în cadrul uneia sau a mai multor categorii. Produsele chimice interzise sau sever restricționate în cadrul Comunității în cadrul uneia sau a mai multor categorii sunt enumerate în anexa I partea 2;

8.	„produs chimic care face obiectul procedurii PIC” înseamnă orice produs chimic inclus în anexa III la convenție și în anexa I partea 3 la prezentul regulament;

9.

„produs chimic interzis” înseamnă: (a) fie un produs chimic a cărui utilizare a fost interzisă în totalitate în mai multe categorii sau subcategorii, printr-un act normativ comunitar cu caracter definitiv, în vederea protejării sănătății oamenilor sau a mediului; (b) fie un produs chimic a cărui primă utilizare nu a fost aprobată sau pe care industria fie l-a retras de pe piața comunitară, fie nu l-a mai inclus într-o procedură de notificare, înregistrare sau aprobare, în cazul în care există dovezi că produsul chimic prezintă suspiciuni în ceea ce privește afectarea sănătății oamenilor sau afectarea mediului;

10.

„produs chimic sever restricționat” înseamnă: (a) fie un produs chimic a cărui utilizare într-una sau mai multe categorii sau subcategorii a fost interzisă aproape în totalitate, printr-un act normativ cu caracter definitiv al Comunității, în vederea protejării sănătății oamenilor și a mediului, dar pentru care sunt permise în continuare anumite utilizări specifice; (b) fie un produs chimic a cărui aprobare a fost refuzată pentru aproape toate utilizările sale, sau pe care industria fie l-a retras de pe piața comunitară, fie nu l-a mai inclus într-o procedură de notificare, înregistrare sau aprobare, în cazul în care există dovezi că produsul chimic prezintă suspiciuni în ceea ce privește afectarea sănătății oamenilor sau afectarea mediului;

11.	„produs chimic interzis sau sever restricționat de către un stat membru” înseamnă orice produs chimic care este interzis sau sever restricționat prin acte normative naționale cu caracter definitiv ale unui stat membru;

12.	„act normativ cu caracter definitiv” înseamnă un act legislativ al cărui scop este interzicerea sau restricționarea severă a unui produs chimic;

13.

„formulare a unui pesticid care prezintă un risc deosebit” înseamnă un produs chimic formulat pentru a fi utilizat ca pesticid, care, în condiții de utilizare, produce efecte grave asupra sănătății oamenilor sau a mediului, ce se pot observa într-o perioadă scurtă de timp după o expunere unică sau multiplă;

14.

„export” înseamnă: (a) exportul definitiv sau temporar al unui produs chimic care întrunește condițiile prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din tratat; (b) reexportul unui produs chimic care nu întrunește condițiile prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din tratat, care face obiectul unui alt regim vamal decât regimul de tranzit comunitar extern pentru circulația mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunității;

15.	„import” înseamnă introducerea fizică pe teritoriul vamal comunitar a unui produs chimic care face obiectul unui alt regim vamal decât regimul de tranzit comunitar extern pentru circulația mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunității;

16.

„exportator” înseamnă oricare dintre următoarele tipuri de persoane fizice sau juridice: (a) persoana în numele căreia se face o declarație de export, adică persoana care, în momentul acceptării declarației, este titularul contractului cu destinatarul într-o parte la convenție sau într-o altă țară și este îndrituit să determine expedierea produsului chimic în afara teritoriului vamal comunitar; (b) în cazul în care nu s-a procedat la încheierea unui contract de export sau în care titularul contractului nu hotărăște în nume propriu, persoana care este îndrituită să determine expedierea produsului chimic în afara teritoriului vamal comunitar; (c) în cazul în care, în conformitate cu contractul care reglementează exportul, dreptul de a dispune de produsul chimic aparține unei persoane cu sediul/domiciliul în afara Comunității, partea contractantă cu domiciliul/sediul în Comunitate;

17.	„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care, în momentul importului pe teritoriul vamal comunitar, este destinatarul produsului chimic;

18.	„parte la convenție” sau „parte” înseamnă un stat sau o organizație de integrare economică regională care a consimțit să se conformeze convenției și pentru care aceasta este în vigoare;

19.	„altă țară” înseamnă orice țară care nu este parte la convenție.

Articolul 4

Autorități naționale desemnate

Fiecare stat membru desemnează autoritatea sau autoritățile, denumită(e) în continuare „autoritate națională desemnată” sau „autorități naționale desemnate”, care să îndeplinească funcțiile administrative prevăzute de prezentul regulament, cu excepția cazului în care a făcut deja acest lucru înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la această numire până la 1 noiembrie 2008.

Articolul 5

Participarea Comunității la convenție

(1)   Participarea Comunității la convenție este de competența comună a Comisiei și a statelor membre, în special în ceea ce privește acordarea de asistență tehnică, schimbul de informații și chestiunile referitoare la soluționarea litigiilor, participarea la organe auxiliare și participarea la vot.

(2)   În ceea ce privește participarea Comunității la convenție privind funcțiile administrative ale convenției referitoare la procedura PIC și notificarea de export, Comisia acționează în calitate de autoritate comună desemnată, în numele tuturor autorităților naționale desemnate, în strânsă cooperare și consultare cu autoritățile naționale desemnate ale statelor membre.

În special, Comisia răspunde de:

(a)	transmiterea notificărilor de export comunitare către părți și alte țări, în conformitate cu articolul 7;

(b)	transmiterea către secretariatul convenției, denumit în continuare „secretariatul”, a notificărilor actelor normative cu caracter definitiv privind produse chimice indicate pentru notificarea PIC în conformitate cu articolul 10;

(c)	transmiterea de informații cu privire la alte acte normative cu caracter definitiv privind produse chimice care nu sunt indicate pentru notificarea PIC în conformitate cu articolul 11;

(d)	primirea de informații de la secretariat, în sens general.

De asemenea, Comisia furnizează secretariatului reacțiile Comunității privind importurile de produsele chimice care fac obiectul procedurii PIC, în conformitate cu articolul 12.

În plus, Comisia coordonează contribuțiile comunitare privind totalitatea problemelor de natură tehnică referitoare la:

(a)	convenție;

(b)	pregătirea Conferinței părților instituită prin articolul 18 din convenție;

(c)	Comitetul de studiu al produselor chimice constituit în conformitate cu articolul 18 alineatul (6) din convenție;

(d)	alte organe auxiliare.

Se înființează o rețea de raportori ai statelor membre, după necesități, care se ocupă cu pregătirea documentației tehnice cum ar fi documentele ghid de decizie astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (3) din convenție.

(3)   Comisia și statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura o reprezentare comunitară corespunzătoare în diversele organisme care pun în aplicare convenția.

Articolul 6

Produse chimice care fac obiectul notificărilor de export, produse chimice indicate pentru notificarea PIC și produse chimice care fac obiectul procedurii PIC

(1)   Produsele chimice care fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament referitoare la notificarea de export, notificarea PIC și respectiv procedura PIC sunt cele enumerate în anexa I.

(2)   Produsele chimice din anexa I se pot încadra în una sau mai multe din cele trei grupe de produse chimice, care corespund părților 1, 2 și respectiv 3 din anexa I.

Produsele chimice enumerate în anexa I partea 1 fac obiectul procedurii de notificare de export astfel cum este prevăzută la articolul 7 și sunt însoțite de informații detaliate privind identitatea substanței, categoria și/sau subcategoria de utilizare supusă restricției, tipul restricției și, dacă este cazul, de informații suplimentare, în special cele referitoare la derogările la cerințele pentru notificarea de export.

Produsele chimice enumerate în anexa I partea 2 fac obiectul procedurii de notificare de export stabilită la articolul 7 și, pe lângă aceasta, întrunesc cerințele pentru procedura de notificare PIC prevăzută la articolul 10; pentru fiecare substanță se precizează informații detaliate privind identitatea și categoria de utilizare a acesteia.

Produsele chimice enumerate în anexa I partea 3 fac obiectul procedurii PIC și sunt însoțite de categoria de utilizare și, dacă este cazul, de informații suplimentare, în special privind cerințele pentru notificarea de export.

(3)   Listele menționate la alineatul (2) sunt puse la dispoziția publicului prin mijloace electronice.

Articolul 7

Notificări de export transmise părților și altor țări

(1)   În cazul substanțelor enumerate în anexa I partea 1 sau a preparatelor care conțin aceste substanțe într-o concentrație care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE indiferent de prezența vreunei alte substanțe, se aplică alineatele (2)-(8).

(2)   În cazul în care un exportator urmează să exporte din Comunitate, spre una din părți sau altă țară, un produs chimic menționat la alineatul (1), pentru prima dată la data la care produsul chimic respectiv a început să facă obiectul prezentului regulament sau ulterior, exportatorul notifică acest lucru autorității naționale desemnate a statului membru în care este stabilit, cu cel puțin 30 zile înaintea datei la care este prevăzut să aibă loc exportul produsului chimic. Ulterior, exportatorul notifică autorității naționale desemnate primul export al unui produs chimic de acest tip în fiecare an calendaristic cu cel puțin 15 zile înaintea datei exportului. Notificarea respectă cerințele din anexa II.

Autoritatea națională desemnată verifică dacă informațiile sunt în conformitate cu anexa II și transmite cu promptitudine Comisiei notificarea primită de la exportator.

Comisia ia măsurile necesare pentru a garanta primirea notificării de către autoritatea națională desemnată a părții importatoare sau autoritatea competentă a altei țări cu cel puțin 15 zile înaintea datei primului export prevăzut al produsului chimic, precum și înaintea primului export al acestuia pentru fiecare an calendaristic ulterior. Acest lucru este valabil indiferent de utilizarea prevăzută a produsului chimic în partea sau altă țară importatoare.

Fiecare notificare de export se înregistrează cu număr de referință de identificare a exportului într-o bază de date a Comisiei, iar în fiecare an calendaristic, dacă este cazul, o listă actualizată conținând produsele chimice în cauză, precum și părțile și alte țări importatoare, este pusă la dispoziția publicului și se distribuie autorităților naționale desemnate din statele membre.

(3)   În cazul în care Comisia nu primește de la partea sau altă țară importatoare o confirmare de primire a notificării primului export, realizată după includerea produsului chimic în anexa I partea 1, în termen de 30 zile de la expedierea notificării, Comisia trimite o a doua notificare. Comisia depune eforturi rezonabile pentru a asigura primirea celei de a doua notificări de către autoritatea națională desemnată a părții importatoare sau autoritatea competentă a altei țări importatoare.

(4)   În cazul exporturilor care au loc după modificarea legislației comunitare privind comercializarea, utilizarea sau etichetarea substanțelor respective și ori de câte ori se modifică compoziția preparatului respectiv, conducând la o schimbare în etichetarea acestui preparat, se transmite o nouă notificare, în conformitate cu alineatul (2). Noua notificare respectă dispozițiile anexei II și consemnează că este vorba de o revizuire a unei notificări anterioare.

(5)   În cazul în care exportul unui produs chimic are loc în contextul unei situații de urgență în care orice întârziere poate să pună în pericol sănătatea publicului sau mediul pe teritoriul părții sau al altei țari importatoare, autoritatea națională desemnată a statului membru exportator poate, după consultarea Comisiei, să acorde o derogare totală sau parțială de la dispozițiile menționate la alineatele (2), (3) și (4).

(6)   Obligațiile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) încetează odată cu îndeplinirea următoarelor condiții:

(a)	produsul chimic a devenit produs care face obiectul procedurii PIC;

(b)	țara importatoare, care este parte la convenție, a prezentat secretariatului un răspuns în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din convenție, indicând dacă este sau nu de acord cu importul produsului chimic;

(c)	Secretariatul a informat Comisia cu privire la răspunsul respectiv, iar aceasta a transmis statelor membre informațiile respective.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care țara importatoare, care este parte la convenție, solicită, în mod explicit, părților exportatoare să continue notificarea exporturilor, de exemplu prin decizia de import a acesteia sau în alt mod.

Obligațiile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) încetează de asemenea atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	autoritatea națională desemnată a părții importatoare sau autoritatea competentă a altei țări importatoare a renunțat la obligația de notificare înaintea exportului produsului chimic;

(b)	Comisia a primit informații din partea secretariatului sau din partea autorității naționale desemnate a părții importatoare sau din partea autorității competente a unei alte țări importatoare și a transmis informațiile statelor membre și le-a făcut disponibile pe internet.

(7)   Comisia, autoritățile naționale desemnate pertinente ale statelor membre și exportatorii pun la dispoziția părților și altor țări importatoare, la cerere, informațiile suplimentare disponibile privind produsele chimice exportate.

(8)   Statele membre pot să instituie sisteme prin care să oblige exportatorii la plata unei taxe administrative pentru fiecare notificare de export și pentru fiecare solicitare de consimțământ explicit depusă, care să corespundă costurilor acestora legate de aplicarea procedurilor specificate la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol și la articolul 13 alineatele (3), (6) și (7).

Articolul 8

Notificări de export primite din partea părților și a altor țări

(1)   Notificările de export primite de Comisie de la autoritățile naționale desemnate ale părților sau de la autoritățile competente ale altor țări, referitoare la exportul în Comunitate a unui produs chimic a cărui producție, utilizare, manipulare, consum, transport și/sau comercializare este interzisă sau sever restricționată, în conformitate cu legislația părții respective sau a altei țări, sunt puse la dispoziție prin mijloace electronice prin baza de date menținută de Comisie.

Comisia confirmă primirea primei notificări de export recepționate, pentru fiecare produs chimic de la fiecare parte sau altă țară.

Autoritatea națională desemnată a statului membru în care se efectuează importul primește o copie a tuturor notificărilor primite, împreună cu toate informațiile disponibile. Alte state membre au dreptul să primească copii la cerere.

(2)   În cazul în care autoritățile naționale desemnate ale statelor membre primesc o notificare de export, fie direct, fie indirect de la autoritățile naționale desemnate ale părților sau de la autoritățile competente ale altor țări, acestea transmit de îndată Comisiei notificările respective, împreună cu toate informațiile disponibile.

Articolul 9

Informații privind exportul și importul produselor chimice

(1)   Fiecare exportator:

—	al substanțelor enumerate în anexa I;

—	al preparatelor care conțin asemenea substanțe în concentrații care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE indiferent de prezența vreunei alte substanțe; sau

—

al articolelor care conțin substanțe enumerate în anexa I partea 2 sau 3, sub o formă nereacționată, sau preparatele care conțin astfel de substanțe în concentrații care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE indiferent de prezența vreunei alte substanțe,

informează, în primul trimestru al fiecărui an, autoritatea națională desemnată a statului său membru referitor la cantitatea de produs chimic (sub formă de substanță sau de component al unor preparate sau articole) livrat către fiecare parte sau altă țară în decursul anului precedent. Informațiile sunt transmise împreună cu o listă cu numele și adresele fiecărui importator către care au fost efectuate livrări în decursul aceleiași perioade. Aceste informații cuprind o listă separată a exporturilor efectuate în temeiul articolului 13 alineatul (7).

Fiecare importator din cadrul Comunității furnizează aceleași informații pentru cantitățile importate în Comunitate.

(2)   La solicitarea Comisiei sau a autorității naționale desemnate a statului său membru, exportatorul sau importatorul furnizează toate informațiile suplimentare, referitoare la produsele chimice, care sunt necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(3)   Anual, fiecare stat membru transmite Comisiei informații agregate în conformitate cu anexa III. Comisia rezumă informațiile respective la nivel comunitar și pune la dispoziția publicului prin internet informațiile neconfidențiale existente în baza sa de date.

Articolul 10

Notificarea produselor chimice interzise sau sever restricționate în temeiul convenției

(1)   Comisia notifică în scris secretariatul cu privire la produsele chimice indicate pentru notificarea PIC.

(2)   În cazul în care alte produse chimice sunt indicate pentru notificarea PIC și sunt adăugate în anexa I partea 2, Comisia notifică secretariatul în această privință. Notificarea este transmisă de îndată ce este posibil după adoptarea actului normativ comunitar cu caracter definitiv prin care produsul chimic este interzis sau sever restricționat, în termen de 90 de zile de la data la care actul normativ cu caracter definitiv trebuie să fie aplicat.

(3)   Notificarea cuprinde toate informațiile pertinente solicitate în anexa IV.

(4)   Pentru determinarea priorităților pentru notificări, Comisia verifică dacă produsul chimic este deja inclus în anexa I partea 3, măsura în care se pot respecta cerințele în materie de informare prevăzute în anexa IV, precum și gravitatea riscurilor prezentate de produsul chimic, în special pentru țările în curs de dezvoltare.

În cazul în care un produs chimic corespunde criteriilor pentru notificarea PIC, dar informațiile sunt insuficiente pentru a satisface condițiile prevăzute în anexa IV, exportatorii și/sau importatorii identificați furnizează, la solicitarea Comisiei, toate informațiile pertinente de care dispun, inclusiv cele provenite din alte programe naționale sau internaționale de controlare a produselor chimice, în termen de 60 de zile de la solicitare.

(5)   Comisia informează în scris secretariatul cu privire la modificarea actului normativ cu caracter definitiv notificat în conformitate cu alineatele (1) și (2), de îndată ce este posibil după adoptarea noului act normativ cu caracter definitiv și în termen de 60 de zile de la data la care noul act normativ cu caracter definitiv trebuie să fie aplicat.

Comisia furnizează toate informațiile pertinente care nu erau disponibile în momentul notificării inițiale, transmise în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) sau respectiv (2).

(6)   La solicitarea oricărei părți sau a secretariatului, Comisia furnizează, în măsura în care este posibil, informații suplimentare privind produsul chimic sau actul normativ cu caracter definitiv.

La cerere, statele membre acordă Comisiei asistența necesară pentru culegerea informațiilor respective.

(7)   Comisia transmite imediat statelor membre informațiile pe care le primește de la secretariat, referitoare la produsele chimice notificate ca fiind interzise sau sever restricționate de alte părți.

Dacă este cazul, Comisia evaluează, în strânsă cooperare cu statele membre, necesitatea de a propune măsuri la nivel comunitar pentru a preveni riscurile inacceptabile pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediu în cadrul Comunității.

(8)   În cazul în care un stat membru adoptă acte normative naționale cu caracter definitiv în conformitate cu legislația comunitară aplicabilă în vederea interzicerii sau restricționării severe a unui produs chimic, statul membru furnizează Comisiei informațiile pertinente. Comisia pune informațiile respective la dispoziția statelor membre. În termen de patru săptămâni de la punerea la dispoziție a informațiilor în cauză, statele membre pot înainta Comisiei și statului membru care a transmis un act normativ național cu caracter definitiv, observații privind o posibilă notificare PIC, care să includă, în special, informații pertinente despre măsurile de reglementare naționale cu caracter definitiv aplicabile produsului chimic respectiv. După examinarea observațiilor, statul membru care a furnizat actul normativ respectiv informează Comisia dacă aceasta din urmă trebuie:

—	să notifice secretariatul în conformitate cu prezentul articol; sau

—	să furnizeze informațiile secretariatului, în conformitate cu articolul 11.

Articolul 11

Informații care trebuie transmise secretariatului referitoare la produsele chimice interzise sau sever restricționate care nu sunt indicate pentru notificarea PIC

În cazul în care un produs chimic figurează doar în lista din anexa I partea 1 sau în urma primirii unor informații de la un stat membru în sensul articolului 10 alineatul (8) a doua liniuță, Comisia furnizează secretariatului informațiile privind actele normative cu caracter definitiv pertinente, astfel încât informațiile respective să poată fi distribuite altor părți la convenție, dacă este cazul.

Articolul 12

Obligații referitoare la importul produselor chimice

(1)   Comisia transmite imediat statelor membre toate documentele ghid de decizie pe care le primește de la secretariat.

În conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 24 alineatul (2), Comisia ia o decizie de import, sub forma unui răspuns definitiv sau provizoriu în numele Comunității referitor la viitoarele importuri în Comunitate ale produsului chimic în cauză. De îndată ce este posibil, Comisia comunică secretariatului decizia, în termen de nouă luni de la data expedierii de către secretariat a documentului ghid de decizie.

În cazul în care un produs chimic este supus unor restricții suplimentare sau modificate în conformitate cu legislația comunitară, Comisia procedează la revizuirea deciziei de import în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 24 alineatul (2) și transmite secretariatului decizia de import revizuită.

(2)   În cazul unui produs chimic interzis sau sever restricționat de către unul sau mai multe state membre, la solicitarea scrisă a statelor membre în cauză, Comisia ține seama de informațiile respective în decizia sa de import.

(3)   O decizie de import în sensul alineatului (1) face referire la categoria sau categoriile specificate pentru produsul chimic în documentul ghid de decizie.

(4)   La comunicarea către secretariat a deciziei de import, Comisia furnizează o descriere a măsurii legislative sau administrative pe care aceasta este întemeiată.

(5)   Fiecare autoritate națională desemnată din cadrul Comunității pune la dispoziția persoanelor interesate, care intră sub jurisdicția sa, deciziile de import prevăzute la alineatul (1), în conformitate cu măsurile sale legislative sau administrative.

(6)   Dacă este cazul, Comisia evaluează, în strânsă cooperare cu statele membre, necesitatea de a propune măsuri la nivel comunitar pentru a preveni riscurile inacceptabile pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu în cadrul Comunității, ținând seama de informațiile din documentul ghid de decizie.

Articolul 13

Obligațiile referitoare la exportul de produse chimice, altele decât cerințele de notificare a exportului

(1)   Comisia transmite imediat statelor membre și asociațiilor din industria europeană informațiile pe care le primește de la secretariat, fie sub formă de circulare, fie sub altă formă, referitoare la produsele chimice care fac obiectul procedurii PIC și deciziile părților importatoare privind condițiile de import referitoare la produsele chimice respective. De asemenea, Comisia transmite imediat statelor membre informații privind cazurile în care nu s-a trimis un răspuns în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din convenție. Comisia păstrează în baza sa de date toate informațiile referitoare la deciziile de import, cărora li se alocă un număr de referință de identificare a deciziei de import și care se pun la dispoziția publicului pe internet, și furnizează oricui informațiile respective, la cerere.

(2)   Pentru fiecare produs chimic înscris în anexa I, Comisia alocă un cod de clasificare în Nomenclatura combinată a Comunității Europene. Codurile de clasificare respective se revizuiesc, dacă este necesar, având în vedere eventualele modificări făcute în nomenclatura sistemului armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor sau în Nomenclatura combinată a Comunității Europene pentru produsele chimice în cauză.

(3)   Fiecare stat membru comunică celor interesați aflați sub jurisdicția sa răspunsurile transmise de Comisie în conformitate cu alineatul (1).

(4)   Exportatorii se conformează deciziilor care figurează în fiecare răspuns referitor la import în termen de șase luni de la data la care secretariatul a informat pentru prima dată Comisia cu privire la răspunsul respectiv în conformitate cu alineatul (1).

(5)   Comisia și statele membre oferă consultanță și asistență părților importatoare, la cerere și dacă este cazul, pentru ca acestea să poată obține informații suplimentare care să le ajute să elaboreze un răspuns către secretariat referitor la importul unui anumit produs chimic.

(6)   Substanțele enumerate în anexa I partea 2 și partea 3 sau preparatele care conțin asemenea substanțe în concentrații care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE indiferent de prezența vreunei alte substanțe nu sunt exportate, cu excepția cazului în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)	exportatorul a cerut și a primit un consimțământ explicit în vederea importului, prin intermediul autorității sale naționale desemnate, în consultare cu Comisia și cu autoritatea națională desemnată a părții importatoare sau cu o autoritate competentă a unei alte țări importatoare;

(b)	pentru produsele chimice prezentate în anexa I partea 3, ultima circulară emisă de secretariat în temeiul alineatului (1) indică faptul că partea importatoare și-a dat consimțământul pentru import.

În cazul produselor chimice menționate în anexa I partea 2, care urmează să fie exportate către țările OCDE, autoritatea națională desemnată a exportatorului poate decide, în consultare cu Comisia și pentru fiecare caz în parte, că nu este necesar niciun consimțământ explicit în cazul în care produsul chimic, la momentul importului în respectiva țară OCDE, este certificat, înregistrat sau autorizat în această țară.

Atunci când consimțământul explicit a fost cerut în conformitate cu litera (a), în cazul în care Comisia sau autoritatea națională desemnată a exportatorului nu a primit un răspuns în termen de 30 de zile, Comisia trimite o notă de atenționare. În eventualitatea în care nu primește un răspuns în termen de alte 30 de zile, Comisia poate trimite, dacă este cazul, alte note de atenționare.

(7)   În cazul produselor chimice menționate în anexa I părțile 2 și 3, autoritatea națională desemnată a exportatorului poate decide, în consultare cu Comisia și pentru fiecare caz în parte, că exportul poate avea loc în cazul în care, în ciuda tuturor eforturilor rezonabile, nu s-a primit niciun răspuns la o cerere de consimțământ explicit depusă în conformitate cu alineatul (6) litera (a), în termen de 60 de zile și în cazul în care există dovezi, provenind din surse oficiale din cadrul părții importatoare sau al altei țări importatoare, care atestă că produsul chimic a fost înregistrat, autorizat sau a făcut obiectul unei licențe.

Când adoptă decizii privind exportul produselor chimice menționate în anexa I partea 3, autoritatea națională desemnată, în consultare cu Comisia, ține seama de impactul posibil al utilizării produsului chimic asupra sănătății umane sau asupra mediului în țara-parte importatoare sau într-o altă țară.

(8)   Comisia, cu consultarea statelor membre implicate, revizuiește periodic valabilitatea fiecărui consimțământ explicit obținut în conformitate cu alineatul (6) litera (a) sau a fiecărei derogări acordate în conformitate cu alineatul (7), după cum urmează:

(a)

pentru fiecare consimțământ explicit obținut în conformitate cu alineatul (6) litera (a), este necesar un nou consimțământ explicit înainte de sfârșitul celui de-al treilea an calendaristic care urmează anului în care consimțământul a fost obținut, cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de consimțământul respectiv;

(b)	cu excepția cazului în care s-a primit între timp un răspuns la solicitare, fiecare derogare acordată în conformitate cu alineatul (7) este valabilă pentru o perioadă de cel mult 12 luni, la expirarea căreia este necesară solicitarea unui consimțământ explicit.

În cazurile menționate la litera (a) din prezentul alineat, exporturile pot, totuși, continua și după expirarea termenului aplicabil, în așteptarea unui răspuns la o nouă cerere de consimțământ explicit, pe o perioadă suplimentară de 12 luni.

Toate noile cereri sunt transmise prin Comisie.

(9)   Comisia înregistrează în baza sa de date toate cererile pentru un consimțământ explicit, răspunsurile obținute și derogările acordate. Fiecărui consimțământ explicit obținut și fiecărei derogări acordate i se atribuie un număr de referință de identificare a consimțământului explicit și este inclus în listă cu toate informațiile pertinente privind eventualele condiții asociate, datele de valabilitate etc. Informațiile care nu sunt confidențiale sunt publicate pe internet.

(10)   Niciun produs chimic nu se exportă în cele șase luni care preced data de expirare, dacă această dată există sau poate fi dedusă din data de fabricație, cu excepția cazului în care proprietățile intrinseci ale produsului chimic fac acest lucru imposibil. În cazul pesticidelor, exportatorii garantează în special că dimensiunea și ambalajul recipientelor sunt optimizate pentru a elimina în măsura posibilului riscul de a crea stocuri perimate.

(11)   La exportul de pesticide, exportatorii garantează că eticheta conține informații specifice referitoare la condițiile de depozitare și stabilitatea la depozitare în condițiile climatice ale părții sau altei țări importatoare. În afară de aceasta, exportatorii garantează că pesticidele exportate sunt în conformitate cu normele de puritate stabilite în legislația comunitară.

Articolul 14

Exportul anumitor produse chimice și articole ce conțin produse chimice

(1)   Articolele care conțin substanțele enumerate în anexa I părțile 2 sau 3, sub o formă nereacționată, sau preparatele care conțin astfel de substanțe în concentrații care ar determina aplicarea obligațiilor de etichetare în conformitate cu Directiva 1999/45/CE indiferent de prezența vreunei alte substanțe fac obiectul procedurii de notificare de export prevăzute la articolul 7.

(2)   Produsele chimice și articolele a căror utilizare este interzisă în cadrul Comunității în vederea protejării sănătății oamenilor sau a mediului, enumerate în anexa V, nu se exportă.

Articolul 15

Informații privind circulația de tranzit

(1)   Părțile la convenție care solicită informații privind circulația de tranzit a produselor chimice care fac obiectul procedurii PIC, împreună cu informațiile solicitate de fiecare parte la convenție prin intermediul secretariatului, sunt enumerate în lista din anexa VI.

(2)   În cazul în care un produs chimic inclus în anexa I partea 3 este transportat pe teritoriul unei părți la convenție incluse în anexa VI, exportatorul prezintă, în măsura în care este posibil, autorității naționale desemnate din statul membru în care este stabilit informațiile solicitate de partea la convenție în conformitate cu anexa VI cu cel mult 30 de zile înaintea datei la care are loc prima mișcare de tranzit și de 8 zile înaintea fiecărei mișcări de tranzit ulterioare.

(3)   Autoritatea națională desemnată a statului membru înaintează Comisiei informațiile primite de la exportator în temeiul alineatului (2), împreună cu toate informațiile suplimentare disponibile.

(4)   Comisia transmite informațiile primite în temeiul alineatului (3) autorităților naționale desemnate ale părților la convenție care le-au solicitat, împreună cu toate informațiile suplimentare disponibile, cu cel mult 15 zile înainte de data primei mișcări de tranzit și înaintea oricărei mișcări de tranzit ulterioare.

Articolul 16

Informații ce însoțesc produsele chimice exportate

(1)   Produsele chimice prevăzute pentru export fac obiectul măsurilor privind ambalarea și etichetarea stabilite prin sau în conformitate cu Directiva 67/548/CEE, Directiva 1999/45/CE, Directiva 91/414/CEE și Directiva 98/8/CE sau orice altă legislație comunitară specifică.

Primul paragraf nu aduce atingere dispozițiilor specifice ale părții sau ale altei țări importatoare, luând în considerare standardele internaționale pertinente.

(2)   Dacă este cazul, se indică pe etichetă data expirării și data de fabricație a produselor chimice menționate la alineatul (1) sau incluse în anexa I și, dacă este necesar, se precizează data expirării pentru diverse zone climatice.

(3)   La exportul produselor chimice menționate la alineatul (1), acestea sunt însoțite de o fișă tehnică de securitate, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice (23). Exportatorul trimite fiecărui importator această fișă tehnică de securitate.

(4)   Informațiile privind eticheta și fișa tehnică de securitate sunt oferite, în măsura posibilului, în limbile oficiale sau în una sau mai multe din limbile principale ale țării de destinație sau ale spațiului pentru care este prevăzută utilizarea.

Articolul 17

Obligațiile autorităților statelor membre și ale exportatorilor cu privire la controlul importurilor și exporturilor

(1)   Fiecare stat membru desemnează autoritățile, cum ar fi autoritățile vamale, care au responsabilitatea de a controla importul și exportul produselor chimice enumerate în anexa I, cu excepția cazului în care a făcut deja acest lucru înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Comisia și statele membre acționează în mod focalizat și coordonat pentru a controla respectarea prezentului regulament de către exportatori.

Fiecare stat membru include, în rapoartele sale periodice privind funcționarea procedurilor în sensul articolului 21 alineatul (1), detalii referitoare la activitățile autorităților sale în această privință.

(2)   Exportatorii furnizează, în declarația de export (în căsuța 44 a documentului administrativ unic sau în rubrica aferentă din care prezintă declarația lor de export electronică), în conformitate cu articolul 161 alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (24) numerele de referință de identificare aplicabile prevăzute la articolul 7 alineatul (2) sau la articolul 13 alineatul (1) sau alineatul (9) din prezentul regulament, după caz, care confirmă faptul că obligațiile la care se referă numerele respective au fost satisfăcute.

Articolul 18

Sancțiuni

Statele membre stabilesc sancțiunile care se aplică la încălcarea dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea corectă a dispozițiilor menționate. Sancțiunile sunt efective, proporționale și cu efect de descurajare. Dacă nu au făcut deja acest lucru înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre notifică aceste măsuri Comisiei până la 1 august 2009. Statele membre notifică, de asemenea, Comisiei orice modificări ulterioare, cât mai curând posibil după adoptarea acestora.

Statele membre pun la dispoziție, la cerere, toate informațiile referitoare la sancțiuni.

Articolul 19

Schimbul de informații

(1)   Comisia și statele membre facilitează, după caz, furnizarea de informații științifice, tehnice, economice și juridice referitoare la produsele chimice care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv informațiile toxicologice, ecotoxicologice și de securitate.

Comisia, dacă este necesar cu sprijinul statelor membre, garantează, dacă este cazul:

(a)	furnizarea de informații publice privind actele normative pertinente pentru obiectivele convenției; și

(b)	furnizarea de informații părților și altor țări, direct sau prin intermediul secretariatului, referitoare la acele măsuri care restricționează considerabil una sau mai multe utilizări ale unui produs chimic.

(2)   Comisia și statele membre protejează informațiile confidențiale primite de la o parte sau altă țară, în baza unui acord reciproc.

(3)   Cu referire la transmiterea informațiilor în temeiul prezentului regulament, fără a se aduce atingere Directivei 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind liberul acces la informațiile de mediu (25), cel puțin cele ce urmează nu sunt considerate confidențiale:

(a)	informațiile specificate în anexa II și anexa IV;

(b)	informațiile conținute de fișele tehnice de securitate menționate la articolul 16 alineatul (3);

(c)	data expirării unui produs chimic;

(d)	data de fabricație a unui produs chimic;

(e)	informațiile privind măsurile de precauție, inclusiv categoria de risc, natura riscului și recomandările de securitate pertinente;

(f)	rezumatul rezultatelor testelor toxicologice și ecotoxicologice;

(g)	informații privind manipularea ambalajului după îndepărtarea produselor chimice.

Comisia realizează în mod regulat o sinteză a informațiilor comunicate, bazată pe contribuțiile statelor membre.

Articolul 20

Asistența tehnică

Comisia și autoritățile naționale desemnate ale statelor membre cooperează, ținând seama, în special, de necesitățile țărilor în curs de dezvoltare și ale țărilor cu economii în tranziție, pentru promovarea acordării de asistență tehnică, inclusiv de formare profesională, pentru dezvoltarea infrastructurii, a capacității și expertizei necesare pentru administrarea corespunzătoare a produselor chimice pe toată durata ciclurilor lor de viață.

În special, pentru a permite țărilor menționate să pună în aplicare convenția, acordarea de asistență tehnică este promovată prin furnizarea de informații tehnice privind produsele chimice, prin promovarea schimburilor de experți, prin acordarea de sprijin pentru constituirea sau menținerea autorităților naționale desemnate și prin furnizarea de expertiză tehnică specializată pentru identificarea formulărilor de pesticide ce prezintă risc și pentru elaborarea notificărilor către secretariat.

Comisia și statele membre participă activ la rețeaua de informații privind consolidarea competențelor înființată de Forumul interguvernamental privind siguranța chimică, prin furnizarea de informații privind proiectele pe care le susțin sau finanțează pentru îmbunătățirea administrării produselor chimice în țările în curs de dezvoltare și în țările cu economii în tranziție.

De asemenea, Comisia și statele membre au în vedere asistarea organizațiilor neguvernamentale.

Articolul 21

Monitorizarea și raportarea

(1)   Statele membre furnizează periodic Comisiei informații privind funcționarea procedurilor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv controalele vamale, încălcarea acestor proceduri, sancțiunile și măsurile reparatorii.

(2)   Comisia redactează un raport periodic privind îndeplinirea funcțiilor care îi revin în conformitate cu prezentul regulament și îl include într-un raport de sinteză care reunește informațiile prezentate de statele membre în conformitate cu alineatul (1). Un rezumat al raportului, care se publică pe internet, este înaintat Parlamentului European și Consiliului.

(3)   În ceea ce privește informațiile furnizate în conformitate cu alineatele (1) și (2), statele membre și Comisia respectă obligațiile care le revin privind protecția confidențialității datelor și dreptul de proprietate.

Articolul 22

Actualizarea anexelor

(1)   Comisia revizuiește lista de produse chimice din anexa I cel puțin o dată pe an, în funcție de evoluția legislației comunitare și a convenției.

(2)   Pentru a stabili dacă un act normativ cu caracter definitiv al legislației comunitare constituie o interdicție sau o restricție severă, se evaluează efectul acestuia la nivelul subcategoriilor din categoriile „pesticide” și „produse chimice industriale”. În cazul în care actul normativ cu caracter definitiv interzice sau restricționează sever un produs chimic din oricare din subcategorii, acesta este inclus în anexa I partea 1.

Pentru a stabili dacă un act normativ cu caracter definitiv al legislației comunitare constituie o interdicție sau o restricție severă, astfel încât produsul chimic în cauză să corespundă criteriilor pentru notificarea PIC în conformitate cu articolul 10, se evaluează efectul actului respectiv la nivelul categoriilor „pesticide” și „produse chimice industriale”. În cazul în care actul normativ cu caracter definitiv interzice sau restricționează sever un produs chimic din oricare din categorii, acesta este de asemenea inclus în anexa I partea 2.

(3)   Decizia cu privire la înscrierea produselor chimice în anexa I sau modificarea acestei înscrieri, dacă este cazul, se adoptă în cel mai scurt timp.

(4)   Următoarele măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 24 alineatul (3):

(a)	măsuri de includere a unui produs chimic în partea 1 sau 2 din anexa I în temeiul alineatului (2), ca urmare a unor acte normative cu caracter definitiv adoptate la nivel comunitar;

(b)	măsuri de includere în partea 1 din anexa V a unui produs chimic care se află sub incidența Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(c)	alte măsuri de modificare a anexei I, inclusiv modificări ale înregistrărilor existente;

(d)	măsuri pentru a include un produs chimic care face deja obiectul unei interdicții la export în cadrul Comunității în partea 2 din anexa V;

(e)	măsuri de modificare a anexelor II, III, IV și VI;

(f)	măsuri de modificare a rubricilor existente din anexa V.

Articolul 23

Note tehnice orientative

Comisia, în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 24 alineatul (2), elaborează note tehnice orientative pentru a ușura aplicarea cotidiană a prezentului regulament.

Notele tehnice respective se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 24

Comitetul

(1)   Comisia este asistată de comitetul înființat prin articolul 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Articolul 25

Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 304/2003

Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 304/2003 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 26

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 17 alineatul (2) se aplică de la 1 noiembrie 2008.

---

(1)  JO C 175, 27.7.2007, p. 40.

(2)  Avizul Parlamentului European din 15 ianuarie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 5 iunie 2008.

(3)  JO L 63, 6.3.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1376/2007 al Comisiei (JO L 307, 24.11.2007, p. 14).

(4)  JO L 63, 6.3.2003, p. 29.

(5)  JO L 251, 29.8.1992, p. 13. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 300/2002 al Comisiei (JO L 52, 22.2.2002, p. 1).

(6)  Rec. [2006], p. I-107.

(7)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(8)  JO L 158, 30.4.2004, p. 7. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 323/2007 al Comisiei (JO L 85, 27.3.2007, p. 3).

(9)  Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (JO 196, 16.8.1967, p. 1). Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 396, 30.12.2006, p. 850).

(10)  Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (JO L 200, 30.7.1999, p. 1). Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(11)  JO L 22, 26.1.2005, p. 1.

(12)  JO L 159, 29.6.1996, p. 1.

(13)  JO L 114, 27.4.2006, p. 9.

(14)  JO L 377, 31.12.1991, p. 20. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(15)  JO L 159, 30.6.2000, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1183/2007 (JO L 278, 22.10.2007, p. 1).

(16)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Versiune corectată în JO L 191, 28.5.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 301/2008 al Consiliului (JO L 97, 9.4.2008, p. 85).

(17)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(18)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/27/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 45).

(19)  JO L 311, 28.11.2001, p. 67. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/29/CE (JO L 81, 20.3.2008, p. 51).

(20)  JO L 311, 28.11.2001, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/28/CE (JO L 136, 30.4.2004, p. 58).

(21)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/45/CE a Comisiei (JO L 94, 5.4.2008, p. 21).

(22)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2008/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 81, 20.3.2008, p. 57).

(23)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2007 al Consiliului (JO L 304, 22.11.2007, p. 1).

(24)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(25)  JO L 41, 14.2.2003, p. 26.

---

---

---

---

---

---

---