2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/1

(1)

Este necesar să se țină seama de evoluția costului vieții în țările din afara Comunității și să se stabilească, în consecință, coeficienții corectori aplicabili de la 1 iulie 2007 remunerațiilor care se plătesc funcționarilor, agenților temporari și agenților contractuali ai Comunităților Europene detașați în țările terțe, în moneda țării de detașare.

(2)

Coeficienții corectori aplicați unor plăți în temeiul Regulamentului (CE) nr. 453/2007 (2) pot conduce la ajustări, cu efect retroactiv, ale remunerațiilor, în sens pozitiv sau negativ.

(3)

Ar trebui să se prevadă plata unor restanțe în cazul unei majorări a remunerațiilor ca urmare a aplicării noilor coeficienți corectori.

(4)

Ar trebui să se prevadă recuperarea sumelor plătite în plus în cazul unei reduceri a remunerațiilor ca urmare a aplicării noilor coeficienți corectori pentru perioada dintre 1 iulie 2007 și data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(5)

Ar trebui să se prevadă ca o eventuală recuperare să se limiteze la o perioadă de cel mult șase luni anterioară datei intrării în vigoare a prezentului regulament, iar efectele acesteia să poată fi distribuite pe o perioadă de cel mult douăsprezece luni de la data menționată anterior, prin analogie cu dispozițiile privind coeficienții corectori aplicabili în cadrul Comunității remunerațiilor și pensiilor funcționarilor și celorlalți agenți ai Comunităților Europene,

2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/7

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/9

(1)

Regulamentele (CE) nr. 451/2000 (2) și (CE) nr. 1490/2002 (3) ale Comisiei stabilesc normele detaliate de punere în aplicare a etapei a treia a programului de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE și stabilesc o listă cu substanțe active care urmează să fie evaluate cu privire la posibila lor includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Lista respectivă include substanțele active enumerate în anexa la prezenta directivă.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2007, un nou articol 11b a fost introdus în Regulamentul (CE) nr. 1490/2002 pentru a permite ca substanțele active pentru care există indicii clare din care rezultă că acestea nu ar avea niciun efect dăunător asupra sănătății oamenilor sau a animalelor, asupra apelor subterane sau orice efect negativ asupra mediului să fie incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE fără un aviz științific detaliat din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

(3)

Comisia a examinat, în conformitate cu dispozițiile articolului 11a din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002, efectele substanțelor active enumerate în anexa la prezenta directivă asupra sănătății oamenilor sau a animalelor, asupra apelor subterane și a mediului, pentru o serie de utilizări propuse de către autorii notificării, ajungând la concluzia că substanțele active în cauză satisfac cerințele articolului 11b din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002.

(4)

În conformitate cu dispozițiile articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002, Comisia a înaintat Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, în vederea examinării, o serie de proiecte ale unor rapoarte de evaluare a substanțelor active enumerate în anexa la prezenta directivă. Aceste rapoarte au fost revizuite de către statele membre și de către Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 14 martie 2008 sub forma unor rapoarte de evaluare ale Comisiei. În conformitate cu dispozițiile articolului 12a din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002, Comisia solicită EFSA să-și exprime avizul privind proiectele rapoartelor de evaluare cel târziu până la 31 decembrie 2010.

(5)

Diferitele examinări efectuate au arătat că produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active enumerate în anexa la prezenta directivă ar respecta în general cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de evaluare al Comisiei. Substanțele active enumerate în anexa la prezenta directivă ar trebui, prin urmare, incluse în anexa I la directiva respectivă, pentru a se asigura că autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin aceste substanțe active pot fi acordate, în toate statele membre, în conformitate cu prevederile directivei respective.

(6)

Înainte de includerea unei substanțe active în anexa I este necesar să se acorde un termen rezonabil pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească pentru îndeplinirea noilor cerințe care decurg din includere.

(7)

Fără a aduce atingere obligațiilor descrise în Directiva 91/414/CEE, ca urmare a includerii unei substanțe active în anexa I, statele membre ar trebui să dispună de o perioadă de șase luni de la includerea substanțelor pentru a revizui autorizațiile existente pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active enumerate în anexă, asigurându-se astfel îndeplinirea cerințelor prevăzute în Directiva 91/414/CEE, în special la articolul 13, precum și condițiile relevante din anexa I. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile existente, în conformitate cu dispozițiile Directivei 91/414/CEE. Prin derogare de la termenul menționat anterior, ar trebui să se prevadă un termen mai lung pentru prezentarea și evaluarea dosarului complet, prevăzut în anexa III, al fiecărui produs de protecție a plantelor pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile unitare enunțate în Directiva 91/414/CEE.

(8)

Experiența dobândită din includerile precedente în anexa I la Directiva 91/414/CEE ale substanțelor active evaluate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei (4) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor de autorizații existente în ceea ce privește accesul la informații. Pentru a evita dificultăți suplimentare, este necesar să se clarifice obligațiile statelor membre, în special aceea de a verifica dacă titularul unei autorizații poate demonstra accesul la un dosar care îndeplinește cerințele din anexa II la directiva menționată. Totuși, această precizare nu impune obligații noi statelor membre sau titularilor de autorizații în raport cu directivele care au fost adoptate până în prezent pentru modificarea anexei I.

(9)

Prin urmare, Directiva 91/414/CEE ar trebui să fie modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în cazul produselor care conțin una dintre substanțele enumerate în anexă ca substanță activă unică, modifică sau retrag, după caz, autorizația până la 31 decembrie 2013; sau

(b)

în cazul unui produs care conține una dintre substanțele active enumerate în anexă ca una dintre mai multe substanțe active, modifică sau retrag, după caz, autorizația până la 31 decembrie 2013 sau până la data stabilită pentru o astfel de modificare sau retragere în directiva sau directivele care au adăugat substanța sau substanțele în cauză în anexa I la Directiva 91/414/CEE, oricare dintre acestea este mai recentă.

2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/15

(1)

Astfel cum a fost confirmat de concluziile Consiliului din 3 decembrie 2004, utilizarea eficace și coerentă a spectrului de frecvențe radio este esențială pentru dezvoltarea serviciilor de comunicații electronice și contribuie la stimularea creșterii, a competitivității și a ocupării forței de muncă; accesul la spectrul de frecvențe radio trebuie facilitat pentru a ameliora eficiența și a promova inovarea, precum și o mai mare flexibilitate pentru utilizatori și o paletă mai largă de opțiuni pentru consumatori, ținând seama în același timp de obiective de interes general.

(2)

Parlamentul European, în rezoluția sa din 14 februarie 2007 intitulată „Către o politică europeană privind spectrul de frecvențe radio” (3), a subliniat importanța comunicațiilor pentru regiunile rurale și mai puțin dezvoltate pentru care răspândirea serviciilor în bandă largă, a comunicațiilor mobile de joasă frecvență și a noilor tehnologii de comunicații fără fir ar putea oferi soluții eficiente de realizare a acoperirii complete în cele 27 de state membre, în vederea dezvoltării durabile a tuturor regiunilor. Parlamentul European a constatat, de asemenea, că diferențele dintre regimurile statelor membre de asignare și exploatare a spectrului de frecvențe radio sunt semnificative și că reprezintă obstacole majore pentru asigurarea bunei funcționări a pieței interne.

(3)

În Comunicarea din 26 aprilie 2007 privind politica spațială europeană, Comisia a stabilit ca obiectiv facilitarea introducerii serviciilor inovative de comunicații prin satelit, în special prin cumularea cererii în zonele îndepărtate și rurale, insistând în același timp asupra necesității de a stabili un sistem paneuropean de emitere a autorizațiilor pentru servicii prin satelit și pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio.

(4)

Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) (4) urmărește să încurajeze utilizarea și gestionarea eficientă a frecvențelor radio și a resurselor de numerotare, să elimine obstacolele rămase în ceea ce privește furnizarea rețelelor și a serviciilor asociate, să garanteze inexistența discriminării și să încurajeze crearea și dezvoltarea unor rețele transeuropene și interoperabilitatea serviciilor paneuropene.

(5)

Introducerea unor sisteme noi care furnizează servicii mobile de comunicații prin satelit (mobile satellite services – MSS) ar contribui la dezvoltarea pieței interne și ar spori competitivitatea prin creșterea disponibilității serviciilor paneuropene și a conectivității între utilizatori finali, precum și prin încurajarea unor investiții eficiente. MSS reprezintă o bază alternativă inovatoare pentru diferite tipuri de servicii paneuropene de telecomunicații și radiodifuziune/multidifuziune, indiferent de poziția utilizatorilor finali, precum acces internet/intranet de mare viteză, servicii multimedia mobile, protecție civilă și ajutor în caz de catastrofe. Aceste servicii ar putea îmbunătăți în special acoperirea zonelor rurale din Comunitate, reducând diferențele de natură digitală în plan geografic, consolidând diversitatea culturală și pluralismul media și contribuind, în același timp, la competitivitatea industriilor tehnologiilor informației și comunicațiilor din Europa, în conformitate cu Strategia de la Lisabona revizuită. Serviciilor mass-media audiovizuale transmise folosind sisteme MSS ar trebui să li se aplice, în mod corespunzător, Directiva 89/552/CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau norme administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (5).

(6)

Prin însăși natura lor, comunicațiile prin satelit depășesc granițele naționale și, în consecință, se pretează la o reglementare pe plan internațional sau regional care se adaugă reglementărilor naționale. Serviciile paneuropene prin satelit constituie un element important al pieței interne și ar putea contribui în mod semnificativ la îndeplinirea unor obiective ale Uniunii Europene, precum extinderea acoperirii geografice a spectrului de frecvențe radio în bandă largă, conform inițiativei i2010 (6). În următori ani vor apărea alte aplicații ale sistemelor mobile de comunicații prin satelit.

(7)

Decizia 2007/98/CE a Comisiei din 14 februarie 2007 privind utilizarea armonizată a spectrului de frecvențe radio pentru benzile de frecvență de 2 GHz în vederea punerii în aplicare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit (7) prevede punerea de către statele membre, începând cu 1 iulie 2007, a acestor benzi de frecvență la dispoziția sistemelor care furnizează MSS în Comunitate.

(8)

Gestionarea tehnică a spectrului de frecvențe radio, astfel cum este reglementată prin Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (8), în general, și Decizia 2007/98/CE, în special, nu se referă la procedurile de asignare a spectrului de frecvențe radio și la acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio.

(9)

Sub rezerva articolului 8 din Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (9), operatorii de sisteme mobile de comunicații prin satelit sunt selectați și autorizați la nivel național, în conformitate cu actualul cadru de reglementare a comunicațiilor electronice la nivel comunitar.

(10)

Reglementările Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) prevăd proceduri de coordonare a frecvenței radio pentru comunicații prin satelit, ca instrumente de gestionare a interferențelor prejudiciabile, care însă nu se aplică proceselor de selectare și autorizare.

(11)

Pentru a nu permite statelor membre să adopte decizii care ar putea duce la fragmentarea pieței interne și la subminarea obiectivelor identificate la articolul 8 din Directiva 2002/21/CE, în mod excepțional, ar trebui să fie armonizate criteriile de selecție pentru sistemele mobile de comunicații prin satelit astfel încât, în urma procesului de selectare, MSS puse la dispoziție să fie aceleași în toată Uniunea Europeană. Investițiile inițiale importante necesare pentru dezvoltarea sistemelor mobile de comunicații prin satelit și riscurile tehnice și financiare ridicate, asociate acestora, implică realizarea unor economii de scară sub forma unei largi acoperiri geografice paneuropene, astfel încât aceste sisteme să rămână rentabile din punct de vedere economic.

(12)

În plus, lansarea cu succes a MSS necesită acțiuni de reglementare și coordonare din partea statelor membre. Diferențele dintre procedurile naționale de selectare ar putea să determine, în continuare, fragmentarea pieței interne, ca urmare a aplicării diferite a criteriilor de selecție, inclusiv a ponderilor criteriilor, sau a calendarelor sau procedurilor de selectare diferite. Drept urmare, ar putea exista candidați selectați în contradicție cu caracterul paneuropean al acestor MSS. Selectarea, de către state membre diferite, a unor operatori diferiți de sisteme mobile de comunicații prin satelit ar putea avea drept consecință situații complexe în materie de interferențe prejudiciabile sau ar putea implica chiar împiedicarea unui operator selectat de a furniza un serviciu paneuropean de comunicații prin satelit, de exemplu în cazul în care operatorului îi sunt asignate frecvențe radio diferite în state membre diferite. Prin urmare, armonizarea criteriilor de selecție ar trebui să fie completată prin stabilirea unui mecanism de selectare comun, care să asigure un rezultat coordonat al selectării pentru toate statele membre.

(13)

Deoarece autorizarea operatorilor de sisteme mobile de comunicații prin satelit implică anumite condiții și trebuie luată în considerare o serie de dispoziții naționale aplicabile comunicațiilor electronice, aspectele legate de autorizare ar trebui să revină autorităților competente ale statelor membre. Cu toate acestea, pentru a asigura coerența modalităților de abordare a autorizării între diferitele state membre, dispozițiile privind asignarea sincronizată a spectrului de frecvențe radio și condițiile armonizate de autorizare ar trebui să fie stabilite la nivel comunitar, fără a aduce atingere condițiilor naționale specifice compatibile cu dreptul comunitar.

(14)

În general, MSS pot ajunge în zone care nu sunt bine acoperite de alte servicii electronice de comunicații, în special în zonele rurale. Selectarea și autorizarea în mod coordonat de noi sisteme de furnizare a MSS ar putea, prin urmare, să joace un rol important în reducerea diferențelor de natură digitală, îmbunătățind accesibilitatea, viteza și egalitatea serviciilor electronice de comunicații din aceste zone, contribuind astfel la coeziunea socială. Prin urmare, zona de acoperire propusă pentru aceste servicii (zona de servicii), precum și intervalul de timp pentru furnizarea serviciilor în statele membre reprezintă caracteristici importante care ar trebui luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii de selectare.

(15)

Având în vedere termenele relativ lungi și complexitatea etapelor de dezvoltare tehnică necesare pentru lansarea MSS, progresul înregistrat în dezvoltarea tehnică și comercială a sistemelor mobile de comunicații prin satelit ar trebui evaluat în cadrul procedurii de selectare.

(16)

Coordonarea frecvenței radio prin satelit este critică pentru furnizarea eficace de MSS în statele membre și, prin urmare, ar trebui luată în considerare la evaluarea, în cadrul procedurii de selectare, a credibilității candidaților și a viabilității sistemelor mobile de comunicații prin satelit propuse.

(17)

Procedura de selectare comparativă ar trebui să aibă scopul de a introduce în uz, fără întârzieri nejustificate, sistemele mobile de comunicații prin satelit din banda de frecvență de 2 GHz, ținând în același timp seama de dreptul candidaților la o participare corectă și lipsită de discriminare.

(18)

Componentele terestre complementare reprezintă o parte integrantă a unui sistem mobil de comunicații prin satelit și sunt utilizate, în mod caracteristic, pentru creșterea numărului de servicii prin satelit furnizate în zonele în care este posibil să nu se poată menține un contact continuu cu satelitul din cauza obstrucționării profilului cauzate de clădiri și de relief. În conformitate cu Decizia 2007/98/CE, componentele terestre complementare utilizează aceleași benzi de frecvență ca MSS (1 980-2 010 MHz și 2 170-2 200 MHz). Prin urmare, autorizarea acestor componente terestre complementare depinde în special de condițiile locale. Astfel, acestea ar trebui să fie selectate și autorizate la nivel național, sub rezerva respectării unor condiții stabilite de dreptul comunitar. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere solicitărilor specifice adresate de autoritățile naționale competente candidaților selectați de a furniza informații tehnice prin care să menționeze modul în care anumite componente terestre complementare vor îmbunătăți disponibilitatea MSS propuse în zonele geografice în care comunicarea cu una sau mai multe stații spațiale nu poate fi asigurată la calitatea solicitată, cu condiția ca respectivele informații tehnice să nu fi fost deja furnizate în conformitate cu dispozițiile titlului II.

(19)

Numărul limitat de frecvențe radio disponibile implică limitarea numărului de operatori care pot fi selectați și autorizați. Cu toate acestea, în cazul în care, în urma procesului de selectare, se constată că spectrul de frecvențe radio nu este limitat, ar trebui să fie selectați toți candidații eligibili. Numărul limitat al frecvențelor radio disponibile poate însemna că orice fuziune sau preluare a oricărui operator care furnizează MSS cu alt operator sau de către alt operator ar putea reduce în mod semnificativ concurența și, prin urmare, ar putea fi supusă controlului în conformitate cu legislația în domeniul concurenței.

(20)

Dreptul de a utiliza anumite frecvențe radio ar trebui să fie acordat candidaților selectați cât mai curând posibil după selectarea acestora, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2002/20/CE.

(21)

Deciziile privind retragerea autorizațiilor acordate pentru MSS sau pentru componentele terestre complementare, din cauza neîndeplinirii obligațiilor, ar trebui să fie puse în aplicare la nivel național.

(22)

Cu toate că monitorizarea utilizării spectrului de frecvențe radio de către operatorii de sisteme mobile de comunicații prin satelit selectați și autorizați, precum și orice acțiune de implementare sunt întreprinse la nivel național, Comisia ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a defini normele aferente unei monitorizări și/sau unei proceduri de implementare coordonate. Ori de câte ori este necesar, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a aborda probleme de executare legate de îndeplinirea de către operatori a condițiilor de autorizare comune, în special a cerințelor privind acoperirea.

(23)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (10). Deciziile privind selectarea candidaților ar trebui să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare, având în vedere importanța procedurii comunitare pentru orice fel de proceduri de autorizare naționale ulterioare.

(24)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să definească modalități pentru aplicarea coordonată a normelor privind punerea în aplicare. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei decizii, prin completarea acesteia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(25)

Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume acela de a stabili un cadru comun pentru selectarea și autorizarea operatorilor de sisteme mobile de comunicații prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

(a)

„sisteme mobile de comunicații prin satelit” înseamnă rețele electronice de comunicații și instalații asociate care pot furniza servicii de radiocomunicații între o stație terestră mobilă și una sau mai multe stații spațiale, între stații terestre mobile prin intermediul uneia sau al mai multor stații spațiale, sau între o stație terestră mobilă și una sau mai multe componente terestre complementare utilizate în poziții fixe. Un astfel de sistem include cel puțin o stație spațială;

(b)

„componente terestre complementare” pentru sisteme mobile de comunicații prin satelit înseamnă stații terestre utilizate în poziții fixe pentru a spori gradul de disponibilitate al MSS în zonele geografice din raza de acțiune a satelitului (sateliților) sistemului în care comunicațiile cu una sau mai multe stații spațiale nu pot fi asigurate la calitatea necesară.

(a)

candidații să fie stabiliți în Comunitate;

(b)

candidaturile precizează numărul de frecvențe radio solicitate, care nu depășesc 15 MHz pentru comunicațiile Pământ-spațiu și 15 MHz pentru comunicațiile spațiu-Pământ ce pot fi atribuite unui singur candidat, și includ declarații și documente justificative privind numărul de frecvențe radio solicitat, etapele necesare și criteriile de selecție;

(c)

cererile includ un angajament din partea candidatului conform căruia:

(a)

beneficii pentru consumator și competitivitate (pondere 20 %), inclusiv următoarele două subcriterii:

(b)

eficiența spectrului (pondere 20 %), inclusiv următoarele două subcriterii:

(c)

acoperire geografică paneuropeană (pondere 40 %), inclusiv următoarele trei subcriterii:

(d)

măsura în care alte obiective de interes public, care nu sunt incluse în cele trei criterii menționate la literele (a), (b) și (c), sunt îndeplinite (pondere 20 %) în conformitate cu următoarele trei subcriterii având o pondere egală:

(a)

candidații selectați utilizează spectrul de frecvențe radio asignat pentru furnizarea de MSS;

(b)

candidații selectați asigură respectarea etapelor de la șase la nouă identificate în anexă în termen de 24 de luni de la decizia de selectare adoptată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) sau cu articolul 6 alineatul (3);

(c)

candidații selectați onorează orice angajamente asumate în cererile depuse sau în timpul procedurii de selectare comparativă, indiferent dacă cererea combinată de frecvențe radio solicitate depășește numărul de frecvențe disponibile;

(d)

candidații selectați furnizează autorităților competente din toate statele membre un raport anual care prezintă stadiul de dezvoltare a propriului sistem mobil de comunicații prin satelit propus a fi furnizat;

(e)

orice drepturi de utilizare și orice autorizații necesare se acordă pe o perioadă de 18 ani de la data deciziei de selectare adoptate în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) sau cu articolul 6 alineatul (3).

(a)

operatorii utilizează spectrul de frecvențe radio asignat pentru furnizarea de componente terestre complementare pentru sistemele mobile de comunicații prin satelit;

(b)

componentele terestre complementare fac parte integrantă dintr-un sistem mobil de comunicații prin satelit și sunt controlate de mecanismul de gestionare a resurselor și a rețelelor de comunicații prin satelit; acestea utilizează aceeași direcție de transmisie și aceleași părți din banda de frecvență ca și componentele de satelit asociate și nu necesită alte frecvențe decât cele ale sistemului mobil de comunicații prin satelit asociat;

(c)

în caz de defecțiune a componentei de satelit a sistemului mobil de comunicații prin satelit asociat, funcționarea independentă a componentelor terestre complementare nu depășește 18 luni;

(d)

drepturile de utilizare și autorizațiile se acordă pe o perioadă care se încheie cel târziu la data expirării autorizației eliberate pentru sistemul mobil de comunicații prin satelit asociat.

2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/25

(1)

Prin Decizia 98/294/CE a Comisiei din 22 aprilie 1998 privind introducerea pe piață a porumbului modificat genetic (Zea mays L. linia MON810), conform Directivei 90/220/CEE a Consiliului (2), s-a decis autorizarea introducerii pe piață a acestui produs.

(2)

La 3 august 1998, autoritățile franceze au acordat această autorizație. Autorizația se referă la toate utilizările produsului, și anume importul, prelucrarea în produse alimentare sau hrană pentru animale și cultivarea.

(3)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (1) din Directiva 2001/18/CE, care a înlocuit Directiva 90/220/CEE a Consiliului (3), procedurile referitoare la notificările privind introducerea pe piață a organismelor modificate genetic care nu au fost finalizate până la data de 17 octombrie 2002 se supun dispozițiilor Directivei 2001/18/CE.

(4)

La 2 iunie 1999, Austria a notificat Comisiei decizia sa de a interzice provizoriu utilizarea și vânzarea porumbului Zea mays L. linia MON810 pentru toate utilizările și a motivat această decizie în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 90/220/CEE.

(5)

Produsele derivate din porumbul Zea mays L. linia MON810 (alimente și ingrediente alimentare produse din făină de porumb, gluten de porumb, griș din porumb, amidon de porumb, glucoză de porumb și ulei de porumb obținute din Zea mays L. linia MON810) sunt autorizate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 258/97 (4) și (CE) nr. 1829/2003 ale Parlamentului European și ale Consiliului (5). Aceste utilizări nu intră sub incidența clauzei de salvgardare notificate de Austria.

(6)

Comitetul științific pentru plante a concluzionat la 24 septembrie 1999 că informațiile furnizate de Austria nu constituie noi dovezi științifice relevante care nu au fost luate în considerare în cadrul evaluării inițiale a dosarului și care să aibă drept consecință o revizuire a avizului său inițial privind produsul în cauză.

(7)

La 9 ianuarie 2004 și la 9 și 17 februarie 2004, Austria a comunicat Comisiei informații suplimentare în sprijinul măsurilor naționale privind linia de porumb MON810.

(8)

În conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Directiva 2001/18/CE, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (6), în temeiul căruia aceasta a înlocuit comitetele științifice relevante.

(9)

La 8 iulie 2004, EFSA a concluzionat (7) că informațiile prezentate de Austria nu constituie noi dovezi științifice suficiente pentru a invalida evaluarea riscului ecologic al liniei de porumb MON810, care să justifice interzicerea utilizării și vânzării acestui produs în Austria.

(10)

Întrucât, în aceste condiții, nu exista niciun motiv pentru a considera că produsul constituie un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu, Comisia a prezentat, la 29 noiembrie 2004, un proiect de decizie prin care solicita Austriei să abroge măsura provizorie de salvgardare, în vederea examinării de către comitetul instituit în temeiul articolului 30 din Directiva 2001/18/CE, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din directiva respectivă.

(11)

Cu toate acestea, comitetul nu a emis un aviz și, în temeiul articolului 5 alineatul (4) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (8), Comisia a prezentat Consiliului o propunere privind măsurile care trebuie luate.

(12)

La 24 iunie 2005, în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, a respins această propunere.

(13)

În declarația sa, Consiliul a afirmat că „există încă o anumită incertitudine în ceea ce privește măsurile naționale de salvgardare pe piața varietăți[i] de porumb modificat genetic […] MON810” și a invitat Comisia „să strângă dovezi suplimentare privind OMG-ul în cauză și să evalueze în continuare dacă măsura luată de [Austria] având obiectivul de a suspenda, ca măsură temporară de precauție, introducerea [acestuia] pe piață este justificată și dacă autorizarea [acestui] organism […] îndeplinește cerințele de siguranță prevăzute de Directiva 2001/18/CE”.

(14)

În noiembrie 2005, EFSA a fost invitată din nou de Comisie să stabilească dacă există argumente științifice pentru a considera că menținerea pe piață a porumbului MON810 ar putea avea efecte nocive asupra sănătății umane sau asupra mediului, în condițiile de acordare a autorizației. În special, EFSA a fost invitată să țină cont de orice informații științifice suplimentare obținute după emiterea avizului științific anterior de evaluare a siguranței acestui OMG.

(15)

În avizul său din 29 martie 2006 (9), EFSA a concluzionat că nu există niciun motiv pentru a considera că menținerea pe piață a porumbului MON810 ar putea avea efecte nocive asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului, în condițiile de acordare a autorizației.

(16)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, Comisia a prezentat Consiliului o propunere prin care solicita Austriei să abroge măsura de salvgardare.

(17)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, la 18 decembrie 2006 Consiliul pentru mediu și-a manifestat cu majoritate calificată opoziția față de propunere.

(18)

În decizia sa, Consiliul a făcut trimitere la evaluarea riscului ecologic prevăzută în Directiva 2001/18/CE și a precizat că „este necesar ca diferitele structuri agricole și caracteristici ecologice regionale din Uniunea Europeană să fie luate în considerare mai sistematic în cadrul evaluării riscului ecologic”.

(19)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, Comisia a prezentat o propunere modificată, pentru a lua în considerare Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006, care se referă numai la aspectele de mediu ale clauzei de salvgardare adoptate de Austria, și anume la cultivare.

(20)

Austria a inițiat lucrări pentru a strânge dovezi științifice relevante referitoare la aceste aspecte, care, în opinia Austriei, justifică provizoriu menținerea clauzei de salvgardare, în special în ceea ce privește „diferitele structuri agricole și caracteristici ecologice regionale” vizate în considerentul 3 din decizia Consiliului menționată mai sus. În conformitate cu articolul 23 din Directiva 2001/18/CE, Austria este invitată să furnizeze Comisiei toate dovezile științifice obținute, precum și orice nouă evaluare a riscului, de îndată ce aceasta este finalizată, și să informeze corespunzător toate statele membre.

(21)

Pe baza documentelor prezentate de Austria și a evaluării științifice efectuate de aceasta, Comisia va acționa în conformitate cu articolul 23 din Directiva 2001/18/CE cu privire la aceste aspecte ale măsurii luate de Austria.

(22)

Aspectele privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale ale porumbului Zea mays L. linia MON810 acoperite de autorizația acordată în temeiul Directivei 90/220/CEE (inclusiv importul și prelucrarea) sunt identice în toată Europa și au fost evaluate de EFSA, care a concluzionat că este improbabil ca acest produs să aibă efecte nocive asupra sănătății umane și animale.

(23)

Propunerea Comisiei ia în considerare numai aspectele referitoare la alimente și hrana pentru animale ale interdicției austriece, și anume interzicerea importului și a prelucrării boabelor neprelucrate ca materie primă pentru o prelucrare ulterioară sau pentru utilizare directă în alimentația umană sau animală.

(24)

În aceste condiții, Austria trebuie să abroge măsurile de salvgardare cel puțin în ceea ce privește importul și prelucrarea porumbului Zea mays L. linia MON810 în produse destinate alimentației umane și animale.

(25)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie nu sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 30 din Directiva 2001/18/CE, prin urmare Comisia a prezentat Consiliului o propunere referitoare la aceste măsuri. Întrucât, până la expirarea perioadei prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE, Consiliul nu a adoptat măsurile propuse și nici nu și-a manifestat opoziția față de acestea, în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, măsurile în cauză trebuie adoptate de Comisie,

2.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 172/28

(1)

Trei membri ai Comitetului pentru medicamente orfane, denumit în continuare „comitetul”, au fost numiți de Comisie prin Decizia 2006/286/CE din 12 aprilie 2006 (2) pe baza recomandării din partea Agenției Europene pentru Medicamente pentru un mandat de trei ani de la data de 16 aprilie 2006.

(2)

Calitatea de membru a doi dintre acești membri a luat sfârșit în decembrie 2006 (Prof. Gianmartino Benzi) și, respectiv, august 2007 (Dr. Julia Dunne). Prin urmare, este necesară numirea a doi noi membri ai Comitetului.

(3)

Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat două persoane pentru numire.

(4)

Membri comitetului sunt numiți pentru un mandat de trei ani care începe la 2 iulie 2008,

Dr. János BORVENDÉG

Dl Bruno SEPODES.