I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

8.5.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/11

DECIZIA AELS

NR. 298/05/COL

din 22 noiembrie 2005

privind propunerea de cote diferențiate regional ale contribuțiilor la sistemul de securitate socială în anumite sectoare economice (Norvegia)

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A AELS (1),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și Protocolul 26,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele AELS privind înființarea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24,

AVÂND ÎN VEDERE articolul 1 alineatul (2) din Partea I și articolele 4 alineatul (4), 6 și 7 alineatul (5) din Partea a II-a a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind înființarea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție,

AVÂND ÎN VEDERE liniile directoare ale Autorității (4) cu privire la aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul SEE,

AVÂND ÎN VEDERE Decizia Autorității din 14 iulie 2004 cu privire la dispozițiile de punere în aplicare prevăzute la articolul 27 din Partea a II-a a Protocolului 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea,

AVÂND ÎN VEDERE hotărârea Curții AELS în cauza E-6/98, Guvernul Norvegiei contra Autoritatea de Supraveghere AELS (5),

AVÂND ÎN VEDERE Decizia nr. 172/02/COL a Autorității din 25 septembrie 2002 ce propune măsuri adecvate în privința sistemului de contribuții diferențiate (6) la securitatea socială și scrisoarea autorităților norvegiene din data de 29 octombrie 2002 de acceptare a măsurilor adecvate,

AVÂND ÎN VEDERE Decizia nr. 218/03/COL a Autorității din 12 noiembrie 2003 în privința ajutorului de stat sub forma contribuțiilor la sistemul de securitate socială diferențiate regional (7),

SOLICITÂND părților interesate să-și prezinte observațiile în temeiul prevederilor mai sus menționate (8),

ÎNTRUCÂT:

I. ÎN FAPT

1. Procedura

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea, autoritățile norvegiene au notificat intenția de aplicare a cotelor reduse ale contribuțiilor la asigurările sociale în cazul întreprinderilor situate în zonele geografice denumite 2, 3 și 4 din Norvegia, întreprinderi active în anumite sectoare economice. Notificarea a fost trimisă printr-o scrisoare datată 26 aprilie 2004 din partea Misiunii norvegiene către Uniunea Europeană, înaintând o scrisoare din partea Ministerului Comerțului și Industriei împreună cu o scrisoare de la Ministerul de Finanțe, ambele datate 23 aprilie 2004, primite și înregistrate de către Autoritate la data de 27 aprilie 2004 (Faptul nr. 278992).

În urma diverselor schimburi de corespondență și întâlniri între Autoritate și autoritățile norvegiene (9), date fiind dificultățile grave cu care Autoritatea s-a confruntat în a declara măsura notificată ca fiind compatibilă cu articolul 61 din Acordul SEE, Autoritatea a decis inițierea procedurii prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea.

Decizia nr. 245/04/COL a Autorității din 6 octombrie 2004 de a iniția procedura oficială de investigație a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în Suplimentul SEE al acestuia (10). Autoritatea a solicitat părților interesate să-și prezinte observațiile.

Autoritățile norvegiene și-au prezentat observațiile în privința deciziei de deschidere (Faptul nr. 299087) printr-o scrisoare a Misiunii norvegiene către Uniunea Europeană, datată 12 noiembrie 2004. Autoritatea nu a primit niciun comentariu de la părțile interesate.

2. Descrierea măsurii propuse

(a) Istoric

În temeiul Actului norvegian privind securitatea socială din 28 februarie 1997 („Lov om folketrygd”), toți angajații din Norvegia sunt obligați să plătească contribuții pentru sistemul național de securitate socială. Aceste contribuții sunt calculate în funcție de salariile brute ale angajaților și diferențiate în funcție de locul de rezidență al acestora. În acest scop, Norvegia este împărțită în cinci zone geografice. Zona 1 (11) cuprinde cele mai centrale părți ale zonei de sud a țării și acoperă 76,6 % din populația totală a Norvegiei. Zona 2 (12) cuprinde părțile mai puțin centrale ale Norvegiei și acoperă 9,4 % din populația totală a Norvegiei. Zona 3 (13) cuprinde în majoritate regiunile muntoase din sudul Norvegiei, acoperind 2,6 % din populația totală a Norvegiei. Zona 4 (14) cuprinde cea mai nordică parte a sudului Norvegiei, precum și nordul Norvegiei, care se află la sud de Zona 5. Zona 4 acoperă 9,4 % din populația totală. Zona 5 (15) cuprinde extremitatea nordică a țării.

Pe data de 19 noiembrie 1997 (16), autoritatea a deschis procedura formală de investigație în privința cotelor contribuțiilor la asigurările sociale diferențiate regional în Norvegia. Pe data de 2 iulie 1998, Autoritatea a adoptat o decizie (17) în cadrul căreia a stabilit că sistemul acorda, prin intermediul bugetului de stat, beneficii anumitor întreprinderi, beneficii ce nu puteau fi justificate pe baza naturii și caracterului general al sistemului și care denaturau sau amenințau să denatureze competiția în cadrul Spațiului Economic European (18). Sistemul trebuia aliniat la reglementările Acordului SEE.

Pe data de 2 septembrie 1998, autoritățile norvegiene au înaintat o acțiune în fața Curții AELS în temeiul articolului 36 alineatul (1) din Acordul privind Supravegherea și Curtea, solicitând anularea deciziei din data de 2 iulie 1998.

La data de 20 mai 1999 (19), Curtea a respins solicitarea de anulare și a susținut decizia Autorității. Curtea de Justiție a confirmat că sistemul de contribuții diferențiate la asigurările sociale constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

În vederea respectării deciziei Autorității din 2 iulie 1998, autoritățile norvegiene au propus reglementări noi cu privire la contribuțiile la sistemul de securitate socială diferențiate regional. La data de 22 septembrie 1999, Autoritatea a aprobat noile reglementări pentru o perioadă limitată de timp, perioadă ce nu depășește data de 31 decembrie 2003 (20).

La data de 21 decembrie 2000, Comisia Europeană a luat o decizie negativă în privința sistemului de ajutor privind contribuțiile la sistemul de securitate socială, notificat de Suedia (21). În acea decizie, Comisia a evidențiat că, prin scrisoarea datată 27 iulie 2000, Norvegia nu și-a prezentat doar observațiile in privința deciziei de inițiere a procedurii legate de cazul Suediei ci, de asemenea, a confirmat că a utilizat același sistem.

În lumina deciziei luate în privința Suediei, sistemul norvegian a fost ulterior discutat în cadrul mai multor ședințe între autoritățile norvegiene și Autoritate, precum și între Autoritate și Comisia Europeană. Având în vedere similitudinile dintre sistemul norvegian și cel suedez și pentru a asigura condiții de egalitate în cadrul SEE, Autoritatea a considerat necesară o examinare a compatibilității sistemului norvegian și a inițiat o revizuire oficială a sistemului norvegian printr-o scrisoare adresată autorităților norvegiene la data de 4 iunie 2002 (Doc. Nr.: 02-4189 D).

În decizia sa din 25 septembrie 2002 (22), Autoritatea a concluzionat că sistemul de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional nu este eligibil pentru derogarea prevăzută la articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE și a propus adoptarea măsurilor corespunzătoare, solicitând eliminarea oricărui ajutor incompatibil din sistem sau transformarea acestuia astfel încât să fie compatibil, începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Autoritățile norvegiene au acceptat măsurile corespunzătoare printr-o scrisoare din partea Misiunii Norvegiei către Uniunea Europeană din data de 29 octombrie 2002, primită și înregistrată de către Autoritate pe data de 31 octombrie 2002 (Doc. Nr.: 02-7855 A).

În martie 2003, autoritățile norvegiene au notificat Autoritatea cu privire la perioada de tranziție de trei ani, din 2004 până în 2007, în vederea ajustării progresive a cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială aplicabile în Zonele 3 și 4 (Doc. Nr.: 03-1846 A). Conform notificării, cotele de contribuții la sistemul de securitate socială ar trebui să fie după cum urmează (23):

Tabelul 1

	Cote 2003	Cote 2004	Cote 2005	Cote 2006	Cote 2007
Zona 1	14,1	14,1	14,1	14,1	14,1
Zona 2	10,6	14,1	14,1	14,1	14,1
Zona 3	6,4	8,3	10,2	12,1	14,1
Zona 4	5,1	7,3	9,5	11,7	14,1

De asemenea, prin scrisoarea datată 15 aprilie 2003 (Doc. Nr.: 03-2467 A), autoritățile norvegiene au notificat continuarea contribuțiilor la asigurări sociale diferențiate regional în Nord-Troms și Finnmark (Zona 5). Totuși, această notificare a fost retrasă printr-o scrisoare din partea Ambasadorului Norvegiei către Uniunea Europeană din data de 4 iulie 2003 (Doc. Nr.: 03-4403 A), deoarece statele AELS, prin acordul comun în cadrul Comitetului Permanent al statelor AELS din 1 iulie 2003 (nr. 2/2003/SC) și prin trimitere la articolul 1 alineatul (2) din Partea I a protocolului 3 de înființare a Acordului privind Supravegherea și Curtea a hotărât că sistemul actual din Zona 5 era compatibil cu Acordul SEE datorită circumstanțelor neobișnuite din această zonă.

În urma deschiderii procedurii oficiale de investigație prin decizia datată 16 iulie 2003 (24) și în linie cu hotărârea Curții de Justiție AELS în Cazul E-6/98 (25), Autoritatea a concluzionat că cotele reduse ale contribuțiilor la asigurări sociale din Zonele 2, 3 și 4 echivalau plata ajutorului. Totuși, prin Decizia nr. 218/03/COL din 12 noiembrie 2003, Autoritatea a autorizat perioada notificată de tranziție de trei ani pentru contribuțiile la asigurări sociale diferențiate regional din Zonele 3 și 4. Autoritatea a remarcat în această decizie că mărirea plăților sociale de securitate fără o perioadă de tranziție va duce la efecte negative în cadrul ocupării forței de muncă. Autoritatea a observat că o reducere graduală pe o perioadă de trei ani a cotelor de fiscalitate diferențiată ar însemna o creștere anuală a costurilor pentru întreprinderi care s-ar întinde pe durata acestei perioade. O abolire imediată a sistemului actual ar implica, din contră, un șoc din punct de vedere al costurilor pentru respectivele întreprinderi. O perioadă corespunzătoare de tranziție părea potrivită pentru a amortiza efectele șocului și a da posibilitate întreprinderilor să se acomodeze noului mediu economic.

(b) Descrierea măsurii actuale notificate pentru cotele de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional în anumite sectoare economice

1. Descrierea principalelor caracteristici ale măsurii

În aprilie 2004, autoritățile norvegiene au notificat Autoritatea cu privire la intenția acestora de a aplica în anumite sectoare economice, începând cu 1 ianuarie 2005 și pe o perioadă de timp nedefinită, cote de contribuții la asigurări sociale diferențiate regional ce existau până la sfârșitul lui 2003 în Zonele 1, 2, 3 și 4. Aceste cote sunt prezentate în Tabelul 1 de mai sus pentru anul 2003. Zona 5 nu a fost inclusă în notificare deoarece cota care se aplică acolo în urma Deciziei nr. 2/2003/SC din 1 iulie 2003 a Comitetului Permanent al statelor SEE este zero.

Măsura notificată se aplică numai în unele sectoare economice care, conform autorităților norvegiene, nu sunt expuse competiției întreprinderilor din alte state SE. Autoritățile norvegiene au afirmat că nu există niciun efect comercial în sectoarele economice care beneficiază în urma aplicării planificate a cotelor de asigurări sociale reduse. Prin urmare, autoritățile norvegiene au considerat că măsura notificată nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

Autoritățile norvegiene au evaluat expunerea la competiție în baza unui raport economic pregătit de o societate de consultanță independentă, ECON, în cooperare cu o societate norvegiană de consultanță juridică (în continuare: „raportul ECON”). Următoarea listă de sectoare presupus neafectate de competiție din partea întreprinderilor din statele SEE și acoperite în mod corespunzător de măsura notificată a fost întocmită pe baza evaluării prezentate în raportul ECON:

Tabelul 2

Codul (26) NACE	Zona 2	Zona 3	Zona 4
01.300 Creșterea culturilor în combinație cu creșterea animalelor (ferme mixte)	n.a. (27)	n.a.	0
22.120 Publicarea ziarelor	0/2	0/2	0/2
22.210 Tipărirea ziarelor	0/2	0/2	0/2
35.111 Construirea și repararea navelor și carcaselor cu greutate mai mare de 100 tone	0/2	0/2	0/2
35.113 Construirea și repararea navelor cu greutate mai mică de 100 tone	0/2	0/2	0/2
40.120 Electrificare	0	0	0
45.110 Demolarea și dărâmarea clădirilor; mutarea pământului	0	0	0
45.212 Construcții generale de lucrări de construcții civile	0	0	0
45.221 Lucrări de tinichigerie	n.a.	n.a.	0
45.229 Alte construcții cu acoperiș și structuri	n.a.	n.a.	0
45.230 Construcții de autostrăzi, șosele, aerodromuri și amenajări sportive	0	0	0
45.240 Construcții de amenajări acvatice	0	n.a.	n.a.
45.250 Alte lucrări de construcții ce implică meșteșuguri specifice	0	0	0
45.310 Instalarea cablurilor și fitingurilor electrice	0	0	0
45.320 Lucrări de izolație	n.a.	n.a.	0
45.330 Lucrări de instalație apă și canal	0	0	0
45.340 Alte instalații în construcții	0	n.a.	0
45.442 Emailare	n.a.	n.a.	0
45.450 Alte finisaje în construcții	0	n.a.	0
45.500 Închirierea echipamentului de construcții sau demolare împreună cu operator	n.a.	0	0
50.200 Întreținerea și reparația autovehiculelor	0	0	0
50.301 Comisioanariat și vânzare cu ridicata a autovehiculelor, pieselor și accesoriilor pentru autovehicule	0	n.a.	0
50.302 Vânzare cu amănuntul a pieselor și accesoriilor pentru autovehicule	0	0	0
50.500 Vânzare cu amănuntul a carburantului pentru autovehicule	0	0	0
51.170 Agenții implicați în comercializarea alimentelor, băuturilor și a tutunului	n.a.	n.a.	0/2
51.180 Agenții specializați în comercializarea anumitor produse sau serii de produse n.e.c.	n.a.	n.a.	0
51.210 Vânzare cu ridicata a cerealelor, semințelor și plantelor furajere	0	0	0
51.220 Vânzare cu ridicata a florilor și a plantelor	n.a.	n.a.	0
51.389 Vânzare cu ridicata a moluștelor, n.e.c.	n.a.	n.a.	0
51.390 Vânzare cu ridicata nespecializată a alimentelor, băuturilor și tutunului	n.a.	0	0
51.421 Vânzare cu ridicata a articolelor de îmbrăcăminte	0	0	0
51.434 Vânzare cu ridicata a plăcilor de gramofon, benzilor, CD-urilor, DVD-urilor și a casetelor video	n.a.	n.a.	0
51.460 Vânzare cu ridicata a produselor farmaceutice	n.a.	n.a.	0
51.477 Vânzare cu ridicata a echipamentelor sportive, a jocurilor și a jucăriilor	0	n.a.	n.a.
51.479 Vânzare cu ridicata a bunurilor casnice și a bunurilor personale, n.e.c.	n.a.	n.a.	0
51.520 Vânzare cu ridicata a metalelor și a minereurilor feroase	n.a.	n.a.	0
51.532 Vânzare cu ridicata a cherestelei	0	0	0
51.533 Vânzare cu ridicata a vopselelor și a lacurilor	n.a.	n.a.	0
51.539 Vânzare cu ridicata a materialelor de construcții	0	n.a.	0
51.561 Vânzare cu ridicata a hârtiei și a cartonului	0	n.a.	0
51.840 Vânzare cu ridicata a calculatoarelor, echipamentelor periferice și a software-ului	0	0	0
51.850 Vânzare cu ridicata a aparatelor și a echipamentelor de birou	n.a.	n.a.	0
51.872 Vânzare cu ridicata a echipamentului de navigație și a sculelor de pescuit	n.a.	n.a.	0
51.900 Vânzare cu ridicata a altor produse	0	0	0
52.110 Vânzare cu amănuntul în magazine nespecializate a alimentelor, băuturilor sau a tutunului predominante	0/2	0/2	0/2
52.120 Vânzare cu amănuntul a altor produse în magazine nespecializate	0/2	0/2	0/2
52.220 Vânzare cu amănuntul a cărnii și a produselor din carne	0	n.a.	n.a.
52.230 Vânzare cu amănuntul a peștelui, crustaceelor și a moluștelor	n.a.	n.a.	0
52.241 Vânzare cu amănuntul a pâinii, prăjiturilor și a produselor de patiserie	0	n.a.	0
52.271 Vânzare cu amănuntul a hranei sănătoase	n.a.	n.a.	0
52.279 Vânzare cu amănuntul a alimentelor, băuturilor și tutunului în magazinele specializate n.e.c.	n.a.	n.a.	0
52.310 Utilaje chimice	0	0	0
52.330 Vânzare cu amănuntul a articolelor cosmetice și de toaletă	n.a.	n.a.	0
52.410 Vânzare cu amănuntul a produselor textile	0	0	0
52.420 Vânzare cu amănuntul a produselor de îmbrăcăminte	0/2	0/2	0/2
52.431 Vânzare cu amănuntul a produselor de încălțăminte	0	0	0
52.441 Vânzare cu amănuntul a produselor de iluminare	n.a.	n.a.	0
52.442 Vânzare cu amănuntul a produselor de China și de sticlărie	n.a.	n.a.	0
52.443 Vânzare cu amănuntul a produselor de mobilier	0/2	0/2	0/2
52.449 Vânzare cu amănuntul a articolelor casnice non-electrice n.e.c.	n.a.	0	0
52.451 Vânzare cu amănuntul a articolelor casnice electrice, radio și televizor	0	0	0
52.453 Vânzare cu amănuntul a instrumentelor muzicale și a notelor muzicale	n.a.	n.a.	0
52.461 Vânzare cu amănuntul a unei serii de uz casnic, vopsele și sticlă	0/2	0/2	0/2
52.463 Vânzare cu amănuntul a vopselelor și a lacurilor	0	0	n.a.
52.464 Vânzare cu amănuntul a lemnului	n.a.	n.a.	0/2
52.469 Vânzare cu amănuntul a unei serii de uz casnic, vopsele și sticlă n.e.c.	n.a.	0	0
52.481 Vânzare cu amănuntul a ceasurilor, a bunurilor fotografice și optice	n.a.	0	0
52.482 Vânzare cu amănuntul a aurului și a argintăriei	n.a.	0	0
52.483 Vânzare cu amănuntul a articolelor sportive, de jocuri și de jucării	n.a.	n.a.	0
52.484 Vânzare cu amănuntul a florilor și a plantelor	n.a.	n.a.	0
52.485 Vânzare cu amănuntul a calculatoarelor, a echipamentelor de birou și de telecomunicație	n.a.	n.a.	0
52.489 Vânzare cu amănuntul a în cadrul magazinelor specializate n.e.c.	n.a.	0	0
52.612 Vânzare cu amănuntul a articolelor textile, de îmbrăcăminte, de încălțăminte, accesorii de turism și bunuri din piele prin intermediul caselor de comandă	0	n.a.	n.a.
52.619 Alte vânzări cu amănuntul a bunurilor specializate prin intermediul caselor de comandă	0	n.a.	0
52.630 Alte vânzări cu amănuntul în afara magazinelor	n.a.	n.a.	0
52.720 Repararea bunurilor electrocasnice	n.a.	n.a.	0
55.301 Funcționarea restaurantelor și a cafenelelor	0	0	0
55.302 Funcționarea snack barurilor, a localurilor vegetariene și a localurilor cu hot dog	n.a.	0	0
55.401 Puburi	0	0	0
55.510 Cantine	0	n.a.	0
55.520 Catering	0	n.a.	0
60.220 Taximetrie	n.a.	0	0
63.110 Manevrarea încărcăturilor	0	n.a.	0
63.120 Înmagazinare și depozitare	n.a.	n.a.	0
63.211 Agențiile centrale pentru bunuri și achiziții de transport	0	0	0
63.212 Locurile de parcare și garajele	n.a.	n.a.	0
63.213 Stații toll-bar	n.a.	n.a.	0
63.219 Alte servicii legate de transport rutier	0	0	0
63.221 Activitățile portuare	n.a.	n.a.	0
63.229 Alte activități de transport pe apă	n.a.	n.a.	0
63.230 Alte activități de transport aerian	0	0	0
63.302 Birouri turistice	n.a.	0	0
63.401 Servicii de expediție de transport	0	0	0
63.409 Alte servicii de transport	n.a.	n.a.	0
64.110 Activități poștale naționale	0	0	0
64.120 Activități de curierat, altele decât activitățile poștale naționale	n.a.	0	0
64.210 Rețele fixe de telecomunicații	0	n.a.	0
64.220 Rețele mobile de telecomunicații	0	n.a.	0
64.230 Furnizorii de serviciu internet	n.a.	n.a.	0
64.240 Alte activități de telecomunicație	n.a.	n.a.	0
65.120 Alte intermedieri financiare	0	0	0
65.220 Acordarea altor credite	0	n.a.	0
65.239 Gestionarea altor active	n.a.	n.a.	0
66.010 Asigurări de viață	n.a.	n.a.	0
66.030 Asigurări non-viață	0	0	0
67.130 Activități auxiliare intermedierilor financiare	n.a.	n.a.	0
67.200 Activități auxiliare fondurilor de asigurări și de pensie	n.a.	0	0
70.111 Cooperativele de construcții civile	n.a.	n.a.	0
70.112 Alte dezvoltări și comercializări în domeniul imobiliar	n.a.	n.a.	0
70.120 Cumpărarea și vânzarea propriilor proprietăți imobiliare	n.a.	0	0
70.202 Alte cedări ale propriei proprietăți	0	0	0
70.310 Agențiile imobiliare	n.a.	n.a.	0
70.321 Gestionarea imobiliară pe bază de taxă sau contract	n.a.	0	0
70.322 Servicii de menaj	n.a.	n.a.	0
71.110 Închirierea automobilelor	n.a.	n.a.	0
71.320 Închirierea sau construirea mașinilor și a echipamentului inginerești	n.a.	n.a.	0
71.340 Închirierea altor mașini și a echipamentului n.e.c.	n.a.	n.a.	0
71.400 Închirierea bunurilor personale și gospodărești n.e.c.	0	n.a.	0
72.500 Întreținerea și reparația biroului, a mașinilor de calcul și de contabilitate	n.a.	n.a.	0
74.110 Activități juridice	n.a.	n.a.	0
74.121 Audit, contabilitate	0	0	0
74.122 Audit	0	0	0
74.130 Studiu de piață și opinie publică	n.a.	n.a.	0
74.140 Activități de consultanță în afaceri și management	0	n.a.	0
74.203 Topografie geologică	n.a.	n.a.	0
74.300 Analize și testări tehnice	0	0	0
74.400 Publicitate	0	n.a.	0
74.501 Recrutare de forță de muncă și personal	0	0	0
74.600 Activități de investigații și securitate	0	0	0
74.700 Curățare industrială	0	0	0
74.810 Activități fotografice	n.a.	n.a.	0
74.820 Activități de ambalare	n.a.	n.a.	0
74.851 Activități de secretariat	n.a.	0	0
74.852 Activități de traduceri	n.a.	n.a.	0
74.871 Activități de strângere a cambiilor și acordare de credite	n.a.	n.a.	0
74.877 Activități de târguri, expoziții și conferințe	n.a.	n.a.	0
74.879 Alte activități de afaceri n.e.c.	0	0	0
75.110 Activități generale (totale) de servicii publice	0	0	0
75.120 Reglementarea activităților agențiilor ce asigură servicii de sănătate, educație și cultură și alte servicii sociale, cu excepția securității sociale	0	0	0
75.130 Reglementarea și îmbunătățirea operațiunilor de afaceri	0	0	0
75.140 Activități de servicii complementare pentru guvern în general	0	n.a.	0
75.220 Activități de apărare	0	0	0
75.230 Activități legate de justiție și juridice	0	0	0
75.240 Activități de siguranță publică, lege și ordine	0	0	0
75.250 Activități legate de servicii de pompieri	0	0	0
75.300 Activități legate de siguranță socială obligatorie	0	0	0
80.102 Educație primară și gimnazială	0	0	0
80.103 Educație specială pentru handicap	0	0	0
80.210 Educație gimnazială generală	0	0	0
80.309 Educație în cadrul altor colegii	n.a.	n.a.	0/2
80.410 Activități ale școlilor de conducere auto	n.a.	n.a.	0
80.421 Educația în școlile populare	0	0	0
80.423 Activități ale asociațiilor educaționale pentru adulți	n.a.	0	0
80.424 Activități ale școlilor municipale de muzică	n.a.	0	0
80.429 Alte educații	0	0	0
85.114 Instituții de recuperare	0	0	0
85.116 Spitale psihiatrice pentru adulți	0	0	n.a.
85.118 Unități de asistență medicală	0	0	0
85.121 Medici generaliști	n.a.	n.a.	0
85.122 Medici, specialiști alții decât psihiatri	n.a.	n.a.	0
85.130 Activități stomatologice	0	0	0
85.142 Servicii psihoterapeutice	n.a.	n.a.	0
85.143 Servicii de sănătate școlară, maternă și pediatrie	0	n.a.	n.a.
85.144 Altă asistența medicală preventivă	n.a.	0	0
85.147 Servicii de ambulanță	0	0	0
85.149 Alte activități medicale	0	0	0
85.200 Activități veterinare	0	0	0
85.311 Instituții de asistență socială a copilului	0	n.a.	n.a.
85.312 Instituții pentru dependenții de alcool și droguri	0	0	0
85.319 Alte instituții sociale	n.a.	0	0
85.321 Servicii de ajutor casnic	n.a.	n.a.	0
85.322 Aziluri pentru persoane în vârstă și persoane cu handicap	n.a.	n.a.	0
85.323 Servicii de asistență socială a copilului	0	n.a.	0
85.324 Servicii sociale fără cazare pentru dependenții de alcool și droguri	n.a.	0	0
85.325 Servicii de consiliere familială	n.a.	n.a.	0
85.326 Activitățile birourilor de asistență socială municipală	n.a.	n.a.	0
85.327 Instituții de creșă și grădiniță	0	0	0
85.331 Asistența socială pentru copii școlari	n.a.	n.a.	0
85.333 Activitățile centrelor de zi pentru persoane în vârstă și persoane cu handicap	n.a.	n.a.	0
85.334 Formare pentru activități comune de pe piața muncii	0	0	0
85.335 Activități permanente de muncă protejată	0	0	0
85.336 Activitățile organizațiilor de infrastructură socială	n.a.	n.a.	0
85.337 Centrele de primire a azilanților	0	0	0
85.338 Angajarea/formarea în vederea activităților de muncă în cadrul departamentelor municipale de sănătate și sociale	0	n.a.	n.a.
85.339 Alte activități de muncă socială fără cazare	n.a.	0	n.a.
90.010 Colectarea și tratarea apei de canal	0	n.a.	0
90.020 Colectarea și tratarea altor deșeuri	0	0	0
91.110 Activitățile organizațiilor de afaceri și a sindicatelor	n.a.	0	0
91.200 Activitățile organizațiilor sindicale ale lucrătorilor	n.a.	n.a.	0
91.310 Activitățile organizațiilor religioase	0	0	0
91.330 Activitățile altor organizații de membri n.e.c.	0	n.a.	0
92.110 Producția cinematografică și video	n.a.	n.a.	0
92.130 Proiectarea producțiilor cinematografice	n.a.	n.a.	0
92.200 Activitățile radio și TV	0	n.a.	0
92.320 Funcționarea dotărilor artistice	0	n.a.	0
92.330 Activitățile târgurilor și parcurilor de distracție	n.a.	n.a.	0
92.400 Activitățile agențiilor de știri	n.a.	n.a.	0
92.510 Activitățile bibliotecilor și arhivelor	0	n.a.	0
92.521 Activitățile muzeelor	0	0	0
92.522 Conservarea siturilor și clădirilor istorice	n.a.	0	0
92.610 Funcționarea arenelor sportive și a stadioanelor	0/2	0	0
92.621 Cluburile și asociațiile sportive	0	0	0
92.629 Alte activități sportive n.e.c.	n.a.	n.a.	0
92.721 Societăți și activități turistice	n.a.	0	n.a.
92.729 Alte servicii de agrement n.e.c.	0	0	0
93.010 Spălarea și curățarea chimică a produselor din blană și textile	0	0	0
93.020 Coafură și alte tratamente cosmetice	n.a.	0	0
93.030 Pompe funebre și alte activități similare	n.a.	n.a.	0
93.040 Activități de menținere a condiției fizice	0	0	0

Autoritățile norvegiene au stabilit, pe baza raportului ECON, următoarele criterii de diferențiere între întreprinderile ce nu sunt supuse competiției din partea întreprinderilor din alte state SEE și a acelor întreprinderi ce nu sunt afectate de competiția din cadrul SEE în ceea ce privește sectoarele economice marcate cu cifrele 0/2:

—	NACE 22.120 și 22.210: publicarea și tipărirea ziarelor Se consideră că, datorită limbii, culturii și distanței, publicarea și tipărirea ziarelor locale se desfășoară doar în cadrul piețelor locale. Un ziar este considerat ziar local atât timp cât nu se distribuie la nivel național.

—

NACE 35.111 și 35.113: construirea și repararea navelor și a corpurilor de navă cu peste 100 de tone și cu sub 100 de tone

Șantierele navale respective sunt considerate locale atât timp cât reparațiile se desfășoară în apele norvegiene și în condiții dificile, și prin urmare nu sunt supuse competiției din alte state SEE.

—

NACE 51.170: agenții implicați în comercializarea alimentelor, băuturilor și tutunului

Autoritățile norvegiene nu au furnizat alte explicații în privința eligibilității aplicabile în cazul întreprinderilor din acest sector. Conform raportului ECON, nu a fost posibilă separarea întreprinderilor supuse competiției de restul întreprinderilor în baza informațiilor disponibile.

—

NACE 52.110: vânzarea cu amănuntul în cadrul magazinelor nespecializate unde predomină alimentele, băuturile sau tutunul

Întreprinderile situate la o distanță mai mare de 150 km de competitorii de pe cealaltă parte a graniței naționale nu sunt expuse competiției din alte state SEE. Conform informațiilor furnizate de către autoritățile norvegiene, folosirea distanței decisive de 150 km a fost stabilită prin identificarea celor mai apropiați competitori situați pe partea opusă a graniței, competitori în cadrul clasificării industriale standardizate 52,110, și anume, vânzări nespecializate cu amănuntul. Condițiile de competiție au fost raportate în funcție de întreprinderile situate la distanțe variate de la cel mai apropiat competitor de pe partea opusă a graniței. Pe baza concluziilor raportului ECON, autoritățile norvegiene au afirmat că probabilitatea ca întreprinderile situate la o distanță mai mare de 150 km de un competitor să fie expuse competiției din alte state SEE este mică. Autoritățile norvegiene admit faptul că existența competiției depinde de genul de bunuri oferite.

—

NACE 52.120, 52.420 și 52.443: alte vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate, vânzarea cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sau a articolelor de mobilier

Deși distanța față de competitorii de pe partea opusă a graniței este însemnată, autoritățile norvegiene admit că determinarea unei limite absolute și hotărâtoare dintre întreprinderile afectate de comerțul din cadrul SEE și acelea neafectate este dificilă. Întrucât întreprinderile situate la aproximativ 200 km distanță de un centru comercial relativ mare din partea opusă a graniței sunt afectate de competiție, potrivit constatărilor raportului ECON, întreprinderile situate mai aproape de graniță, dar fără existența unui centru comercial mare pe partea opusă a graniței, nu sunt expuse competiției. Cu toate acestea, în urma aceleiași evaluări ca și în cazul NACE 52.110, autoritățile norvegiene au explicat în notificare că distanța de 200 km par a fi un criteriu de obiectare adecvat în determinarea efectului asupra comerțului din acest sector.

—

NACE 52.461 și 52.464: vânzarea cu amănuntul a unei serii de uz casnic, vopsele și sticlă

Autoritățile norvegiene au explicat că întreprinderile situate „la o distanță foarte mare de granița națională” nu sunt expuse competiției din partea întreprinderilor din alte state SEE. În baza informațiilor furnizate, „o distanță foarte mare de granița națională” înseamnă că nu se merită deplasarea zilnică, indiferent dacă distanța respectivă depinde de drumul standard sau de condițiile de trafic. Întreprinderile situate în județele Rogaland, Hordaland, Sogn og Fjordane și Møre og Romsdal pot beneficia de cote reduse ale contribuțiilor la sistemul de securitate socială, deoarece acestea nu sunt expuse competiției din alte state SEE. Sunt excluse întreprinderile din alte județe.

—

NACE 80.309: educație în cadrul altor colegii

Notificarea acoperă doar cursurile de educație pentru adulți care în mod normal se consideră a nu fi afectate de comerț. În ceea ce privește educația la nivelul colegiilor sau a facultăților, autoritățile norvegiene au indicat cifra 2, ceea ce înseamnă că activitatea în cauză este expusă competiției.

—

NACE 92.610: funcționarea arenelor sportive și a stadioanelor

Un club de atletism se consideră local atunci când nu participă în divizia de vârf din ramura sa atletică. Alte aparate sportive sunt considerate locale atunci când sunt folosite în principal de către cluburile locale, populația locală din municipalitate și vizitatorii ocazionali, fără a avea oferte competiționale în alte state SEE.

2. Metoda folosită pentru selectarea întreprinderilor cuprinse în măsura notificată a contribuțiilor diferențiate regional la sistemul de securitate socială

Măsura notificată cuprinde un număr de sectoare economice identificate în raportul ECON după cum este enumerat mai sus. Raportul ECON se bazează pe evaluarea interfețelor competiționale („konkurranseflater”) între întreprinderile situate în Zonele 2, 3 și 4 din Norvegia și acelea din alte state SEE. De asemenea, raportul cuprinde o listă cu sectoare presupus neafectate de competitorii din alte state SEE.

În ceea ce privește sectorul de producție, lista sectoarelor economice neafectate de competitorii din alte state SEE a fost întocmită pe baza datelor regionale cu cifrele de import și de export în zonele relevante, date furnizate de statistica norvegiană. Conform explicațiilor date de autoritățile norvegiene în scrisoarea datată 12 noiembrie 2004, în majoritatea sectoarelor de producție (NACE 15-NACE 37) fenomenul de comerț direct a dus la concluzia ECON că practic toate aceste sectoare ar putea fi afectate de competiția întreprinderilor din alte state SEE. Autoritățile norvegiene au explicat, de asemenea, că unele dintre sectoare (publicarea și tipărirea ziarelor, construcții navale) funcționează totuși pe piețele locale numai datorită naturii și caracteristicilor proprii acestor subsectoare și nu datorită analizei asupra importului/exportului.

În ceea ce privește întreprinderile în cadrul sectorului de servicii (NACE 50-NACE 99), expunerea la competiție a fost studiată în principal pe baza cunoștințelor despre situația pieței din diferitele sectoare de afaceri și a chestionarelor efectuate în întreprinderile selecționate din Zonele 2, 3 și 4 din Norvegia.

Nu există nicio referire explicită la metoda folosită pentru determinarea expunerii competiționale în aprovizionarea cu electricitate, gaze și apă (NACE 4) și nici în cazul sectorului de construcții (NACE 45), deși o serie de subsectoare de construcții au fost incluse în notificare.

Conform raportului ECON, activitățile exclusiv locale nu erau afectate de comerțul din interiorul SEE. Conform raportului ECON, pentru ca o activitate să fie clasificată exclusiv locală, sectorul economic din zona respectivă trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: întreprinderile din sectorul în cauză nu iau parte la activități transfrontaliere și activitatea specifică situată în regiunea respectivă nu poate atrage clienți din alte locații.

Raportul afirmă că identificarea interfețelor competiționale ar putea fi folosită în întocmirea unei propuneri de reglementări care să continue, pe cât posibil, vechiul sistem de cote reduse pentru contribuțiile la sistemul de securitate socială în sectoarele economice care nu intră în competiția (28) din cadrul SEE.

La începutul raportului EON afirmă că timpul nu a fost suficient pentru o analiză completă a relațiilor competiționale din cadrul sectoarelor economice cuprinse în raport și că aceasta ar putea duce atât la subestimări, cât și la supraestimări ale competiției întreprinderilor din alte state SEE (29). Cu toate acestea, ECON consideră că din concluziile raportului se poate distinge o imagine realistă a competiției dintre întreprinderile din cadrul SEE.

3. Preocupările din decizia inițială

Pe data de 6 octombrie 2004, Autoritatea a decis deschiderea procedurii oficiale de investigație a propunerii pentru cotele de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional în anumite sectoare economice. Autoritatea considera că aplicarea propusă a cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional în Zonele 2, 3 și 4 cuprinde o serie largă de sectoare economice și întreprinderi. Măsura notificată reproducea în mare măsură sistemul anterior de cote de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional și reduse, declarate de către Autoritate (30) ajutor incompatibil.

Principala diferență dintre sistemul anterior evaluat și măsura actuală notificată este reducerea numărului de sectoare economice care ar beneficia de cotele reduse. Pe baza evaluării interfețelor competiționale, raportul ECON a pregătit o listă cu sectoarele care se presupune că nu ar fi afectate de comerțul din cadrul SEE.

Autoritatea și-a exprimat dubiul în privința deciziei inițiale în privința metodei urmate în cadrul raportului ECON pentru colectarea datelor, această metodă nefiind sistematică. Autoritatea se arăta îngrijorată asupra faptului că raportul ECON ar fi format o imagine incompletă a situației de status quo și că nu ar fi existat o analiză completă a situației în viitor.

Autoritatea a subliniat că are dubii în ceea ce privește abordarea urmată în determinarea efectului comerțului din cadrul SEE într-un sector anume care să îndeplinească cerințele din precedentul judiciar referitor la înțelegerea criteriului „efect asupra comerțului” în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. În ceea ce privește precedentul judiciar, Autoritatea a menționat în mod special că, contrar abordării urmate în raportul ECON, faptul că ajutorul acordat exclusiv activităților locale sau întreprinderilor ce funcționează doar la nivel local nu elimină prin sine posibilitatea unui efect asupra comerțului.

Mai mult, Autoritatea nu avea certitudinea că măsura notificată ar fi furnizat mecanismele necesare pentru garantarea lipsei vreunui efect asupra comerțului din toate punctele de vedere, din moment ce nu conținea nicio prevedere generală pentru a asigura un fapt legal sau economic cert în privința efectului asupra comerțului. Autoritatea era preocupată în privința caracterului nedefinit al măsurii nelimitate temporal și care nu conține nicio clauză de revizuire a criteriilor și a condițiilor de aplicare.

Autoritatea a hotărât să deschidă procedura oficială de investigație pentru ca, printre altele, să faciliteze sarcina Norvegiei de clarificare și demonstrare că aplicarea măsurii notificate nu ar avea nici un efect asupra comerțului. Se face referire la următoarea secțiune pentru comentariile aduse de către autoritățile norvegiene.

4. Comentariile autorităților norvegiene

Prin scrisoarea datată 12 noiembrie 2004, autoritățile norvegiene au adus comentariile cu privire la decizia Autorității de a deschide procedura oficială de investigație. În ceea ce privește conținutul notificării, autoritățile norvegiene au adus clarificări cu privire la clasificările industriale standard 52.120 (vânzare cu amănuntul a altor produse în magazine nespecializate), 52.420 (vânzare cu amănuntul a produselor de îmbrăcăminte) și 52.443 (vânzarea cu amănuntul a mobilei), notificarea cuprinde întreprinderile situate în toate cele trei zone incluse în măsură. Datorită unei erori, acest fapt era indicat doar în cazul întreprinderilor din Zona 4.

În al doilea rând, autoritățile norvegiene au explicat că „unele sectoare economice dintr-o zonă au fost notificate ca nefiind expuse competiției, în timp ce aceleași sectoare din alte zone nu au fost incluse pe listă. […] Aceasta s-a întâmplat datorită faptului că raportul ECON a constatat că pentru unele sectoare economice nu existau întreprinderi care să treacă de pragul minimis în cadrul zonei în cauză. […] Totuși, în scopuri viitoare, dacă costurile de salarii ale acestor întreprinderi vor trece de pragul minimis, acestea vor fi considerate egale cu întreprinderile incluse în sectorul în cauză notificat din alte zone.”

În al treilea rând, autoritățile norvegiene au constatat că argumentele folosite de Autoritate în decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigație reflecta o înțelegere oarecum simplificată a metodei de colectare a datelor utilizate și a evaluării efectuate de către ECON. Autoritățile norvegiene au afirmat în această privință că în cazul întreprinderilor din sectorul de producție expunerea la competiție fusese studiată pe baza datelor regionale legate de importuri și exporturi. Autoritățile norvegiene au clarificat faptul că raportul ECON nu prevedea că analiza acestor date ar fi suficientă pentru identificarea sectoarelor economice neafectate de competiție din partea întreprinderilor din alte state SEE, însă suficientă pentru a confirma faptul că ajutorarea unui anumit sector poate afecta realmente comerțul.

În ceea ce privește întreprinderile din divers sectoare de servicii, autoritățile norvegiene au argumentat că expunerea competițională fusese studiată în principal pe baza cunoștințelor despre situația de pe piață din cadrul diferitelor sectoare de afaceri și pe baza chestionării unui eșantion de întreprinderi. Pentru a fi clasificată exclusiv ca activitate locală, una dintre condiții era ca întreprinderile din sectorul de servicii în cauză să nu ia parte în activități transfrontaliere. Totuși, acest lucru nu constituia o condiție satisfăcătoare. Raportul ECON a evaluat, de asemenea, dacă o activitate de servicii specifice situate într-o regiune dată era capabilă să atragă clienți din alte locații sau din alte state SEE. În ceea ce privește o posibilă situație în viitor, societățile chestionate au fost chestionate cu privire la efectul produs asupra tiparelor de comerț ale clienților lor dacă prețul serviciului prestat local ar crește cu un anumit procent sau dacă prețul aceluiași serviciu oferit de societățile situate în țările nordice învecinate ar crește.

În al patrulea rând, autoritățile norvegiene au considerat că era obligația Autorității să aprecieze dacă unul dintre sectoarele sau beneficiarii cuprinși în cadrul măsurii notificate poate primi ajutor ce nu afectează comerțul între părțile contractante și Acordul SEE.

II. EVALUAREA

1. Cerințele de procedură

Măsura notificată nu a fost aplicată. Prin urmare, autoritățile norvegiene și-au respectat obligațiile în temeiul articolului 1 alineatul (3) din Partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea.

2. Măsura notificată

Autoritățile norvegiene au notificat intenția lor „de a continua începând cu 1 ianuarie 2005 sistemul contribuțiilor la asigurări sociale diferențiate ce se aplică dinainte de 1 ianuarie 2004în sectoarele neexpuse competiției din parte întreprinderilor din alte state SEE.” Nu a fost notificat niciun proiect de propunere pentru reglementări sau legi pentru aplicarea măsurii. Autoritățile norvegiene au elaborat un raport pe baza căruia intenționează să reintroducă în anumite sectoare vechiul sistem de cote de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional. Cu toate că afirmă că identificarea interfețelor competiționale ar putea fi folosita pentru întocmirea unui proiect de propunere pentru reglementări, raportul ECON nu conține nicio propunere pentru reglementări, așa cum ar fi cazul pentru un sistem de ajutorare și nici nu face o asemenea propunere în cadrul notificării.

Informațiile suplimentare furnizate de către autoritățile norvegiene în notificare și în perioada procedurii oficiale de investigație arată că autoritățile norvegiene doresc să continue (sau să reintroducă) vechiul sistem de cote de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional, dar în același timp să limiteze aplicarea acestuia la sectoarele enumerate în raportul ECON. Trebuie reamintit că vechiul sistem de cote de contribuții la sistemul de securitate socială era clasificat ca sistem de ajutor (31). Autoritatea nu vede niciun motiv pentru care măsura notificată să fie clasificată ca și sistem, în ciuda faptului că domeniul de aplicare a fost restrâns.

După definiția expusă la articolul 1 litera (d) în Partea a II-a a Protocolului 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea, un sistem de ajutorare este orice act în baza căruia, fără a mai fi necesare alte măsuri de implementare, se pot acorda ajutoare întreprinderilor definite în cadrul actului în mod general și abstract. De asemenea, aceasta cuprinde orice act în baza căruia un ajutor care nu are legătură cu un proiect anume poate fi acordat uneia sau mai multor întreprinderi pe o perioadă nedeterminată de timp și/sau în cantitate nedeterminată.

Măsura notificată se referă la aplicarea cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional în cazul oricărei întreprinderi active într-o serie de sectoare (propunerea include peste 200 de sectoare) cu angajații cu domiciliul în Zonele 2, 3 și 4 din Norvegia. Aplicarea cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional reduse nu constituie ajutorare individuală pentru o singură întreprindere, ci un ajutor regulat pe o perioadă de timp nedeterminată pentru un număr nedefinit de beneficiari. Prin urmare, măsura notificată trebuie considerată ca sistem.

3. Sfera de aplicare a prezentei decizii

Evaluarea ce urmează se aplică numai activităților cuprinse în cadrul Acordului SEE. Autoritatea nu poate evalua nicio activitate în afara sferei de aplicare a Acordului, ca de exemplu activitățile de apărare din codul NACE 75.220.

Mai mult, Autoritatea nu are nicio competență ca să verifice ajutorul acordat întreprinderilor cu activități exclusiv legate de produsele neincluse în cadrul Acordului SEE precum produsele agricole sau piscicole (32). Printre altele, acesta este și cazul codului NACE 01.300, creșterea culturilor în combinație cu creșterea animalelor (ferme mixte). Activitățile din sectoarele care nu sunt cuprinse în cadrul competenței Autorității de evaluare a ajutorului de stat nu fac obiectul prezentei decizii (33).

4. Prezența ajutorului de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE

Articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE este enunțat astfel:

„Cu excepția cazului în care prezentul Acord prevede altfel, orice ajutor acordat de un stat membru CE, statele AELS sau din resursele de stat, sub orice formă posibilă și care deformează sau amenință competiția prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producția anumitor bunuri este, în măsura în care afectează comerțul între părțile contractante, incompatibilă cu prezentul acord.”

Conform precedentului judiciar, clasificarea ca ajutor cere ca toate cele patru condiții stabilite în articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE să fie îndeplinite (34): 1. trebuie să existe o intervenție de stat sau prin intermediul resurselor de stat; 2. trebuie să ofere un avantaj selectiv destinatarilor; 3. această intervenție trebuie să deformeze sau să amenințe cu deformarea competiției și 4. pentru a fi interzisă de articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE, măsura trebuie să afecteze comerțul între părțile contractante.

Sistemul norvegian de cote reduse de contribuții la sistemul de securitate socială a făcut obiectul mai multor decizii ale Autorității (35). Curtea de Justiție AELS a evaluat, de asemenea, sistemul (36) și a ajuns la concluzia că un astfel de sistem constituie ajutor de stat.

După cum se menționează mai sus, propunerea actuală intenționează sa reintroducă vechiul sistem, singura diferență fiind că sistemul propus a fost restrâns la anumite sectoare. În opinia Autorității, concluziile acesteia și constatările Curții AELS în legătură cu clasificarea sistemul vechi conform articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE se aplică sistemului notificat de față în cazul a trei din cele patru criterii cumulative.

Prin urmare, sistemul notificat implică un consum al resurselor sub formă de venit acceptat de către stat prin aplicarea cotelor reduse de contribuții la sistemul de securitate socială. În plus, sistemul atribuie un avantaj competițional direct întreprinderilor din cadrul sectoarelor și regiunilor favorizate față de întreprinderile neincluse în sectoarele notificate. În acest context, Autoritatea ar dori să sublinieze faptul că măsura poate constitui ajutor de stat numai în cazul întreprinderilor care efectuează activități economice, adică, activități ce constă în oferirea de bunuri și servicii competitive pe o anumită piață (37). Precedentul definește întreprinderea ca fiind „orice entitate cu activitate economică, indiferent de forma juridică a entității și de tipul de finanțare a acesteia” (38). Prin urmare, nici un ajutor de stat nu poate fi implicat în activitățile non-economice precum activități exclusiv administrative de stat, de justiție sau activități juridice sau activități de asigurări sociale obligatorii, printre altele. Astfel, prezenta decizie nu include astfel de activități.

Prin urmare, întrebarea finală este dacă ajutorul acordat în cadrul sistemului notificat ce se aplică într-un anumit număr de sectoare presupus neexpuse competiției întreprinderilor din alte state SEE are vreun efect asupra comerțului între părțile contractante.

(a) Este comerțul afectat de ajutor în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE?

Pentru a fi interzisă prin articolul 61 alineatul (1) din acordul SEE, măsura de ajutor trebuie să afecteze comerțul între părțile contractante ale Acordului SEE. Această prevedere nu face deosebire dintre cauze sau obiective, ci doar definește ajutorul de stat în funcție de efectele produse (39).

În cele ce urmează, Autoritatea va aprecia dacă limitările sistemului notificat în cadrul anumitor sectoare constituie împiedică ajutorul să afecteze comerțul între părțile contractante și, astfel, scoate sistemul din sfera de aplicabilitate a articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

1. Criteriul legal

Conform practicii judiciare (40), dacă ajutorul de stat consolidează poziția unei întreprinderi în comparație cu alte întreprinderi competitoare din cadrul comerțului din cadrul SEE, acestea din urmă trebuie considerate afectate de ajutorul respectiv.

Nu există niciun prag sau procentaj sub care comerțul între părțile contractante se poate considera că nu este afectat (41). Conform precedentului judiciar, suma relativ mică a ajutorului sau o întreprindere relativ mică care primește acest ajutor nu exclude în sine posibilitatea ca comerțul din cadrul SEE să nu fie afectat (42). Acolo unde un sector conține un număr mare de societăți, ajutorul potențial disponibil tuturor întreprinderilor sau a unui număr mare al acestora din sectorul respectiv poate, chiar dacă sumele individuale sunt mici, să aibă impact asupra comerțului între părțile contractante ale Acordului SEE (43). Ajutorul poate de asemenea să afecteze comerțul din cadrul SEE chiar și dacă întreprinderea destinatară nu ia parte la activitățile transfrontaliere (44).

Natura ajutorului nu depinde de caracterul local sau regional al serviciilor furnizate sau de proporția domeniului de activitate în cauză (45). Caracterul local al activităților beneficiarilor unei măsuri constituie una dintre caracteristicile ce trebuie avute în vedere în aprecierea asupra existenței vreunui efect asupra comerțului, însă aceasta nu este suficient pentru a preveni efectul ajutorului asupra comerțului (46). Aceasta se întâmplă deoarece acordarea ajutorului de stat unei întreprinderi poate duce la cerere internă continuă și în creștere, consecința fiind șansele reduse pentru ca alte întreprinderi să pătrundă pe piața statelor SEE (47).

În evaluarea sa a efectului asupra comerțului, Autoritatea nu trebuie să determine efectul propriu al sistemului de ajutor, ci să verifice dacă acesta poate afecta comerțul din cadrul SEE (48). Prin urmare, criteriul efectului asupra comerțului a fost în mod tradițional interpretat într-o manieră nerestrictivă astfel încât, o măsură este, în termeni largi, considerată ajutor de stat dacă este capabilă să afecteze comerțul în cadrul statelor SEE (49).

2. Evaluarea sistemului notificat

Conform autorităților norvegiene, sistemul notificat cuprinde aproximativ 75 % din sectoarele de servicii verificate în cadrul raportului ECON și o mică parte a sectoarelor de producție, plus mai multe sectoare în domeniul construcțiilor. Conform notificării, aceste peste 200 de sectoare, cu anumite proprietăți caracteristice pentru 13 din ele, nu fac parte din nicio activitate de comerț în cadrul SEE. Din această cauză, în opinia autorităților norvegiene, sistemul notificat nu este considerat ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

— Raportul ECON și metoda folosită în alegerea sectoarelor economice cuprinse în sistem

Sistemul notificat de cote de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional se bazează pe așa-numitul raport ECON anexat notificării. Totuși, conform raportului, scopul raportului nu este aprecierea cu privire la conformitatea sistemului de contribuții sociale diferențiate regional cu Acordul SEE, ci acela de a evalua interfețele competiționale (50).

Autoritățile norvegiene nu au efectuat nicio evaluare suplimentară a notificării și nici nu au prezentat definiții mai exacte a condițiilor de competiție legate de alte părți contractante. Ei au afirmat doar că cotele inițiale de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate se aplică întreprinderilor din sectoarele considerate de raportul ECON ca neavând nicio interfață competițională. Nu au prezentat niciun document cu prevederi cu privire la aplicarea cotelor reduse de contribuții la sistemul de securitate socială.

Autoritățile norvegiene acceptă faptul că în evaluarea anumitor sectoare economice care pot fi „cel mai bine aduse la același nivel colectiv” (51) pot apărea potențiale abateri de la informațiile din raportul ECON. Totuși, Autoritatea nu poate aviza această abordare. Un sistem de ajutorare trebuie să fie suficient de precis pentru a se asigura că aplicarea reglementărilor sale oricărui beneficiar individual de ajutor nu contravine reglementărilor Acordului SEE.

În opinia Autorității, metoda alegerii sectoarelor economice care nu afectează comerțul interstatal nu garantează că ajutorul respectiv nu va fi acordat întreprinderilor angajate în activități care să afecteze comerțul din cadrul SEE.

Autoritatea pune sub semnul întrebării autenticitatea informațiilor adunate pentru raportul ECON, care, în special în cazul sectoarelor de servicii, s-a bazat în principal pe propriile cunoștințe despre situația de pe piață și pe intervievări telefonice a unor întreprinderi selectate. Informațiile adunate nu se bazează pe dovezi empirice, dar au un oarecare caracter subiectiv. Mai mult, conform informațiilor disponibile Autorității, informațiile adunate nu par să fi fost verificate.

În baza raportului ECON, o activitate este considerată exclusiv locală și neafectată de comerțul din cadrul SEE dacă sunt îndeplinite următoarele două condiții: întreprinderile din sectorul economic respectiv nu iau parte la activitățile transfrontaliere și activitatea respectivă nu este capabila să atragă clienții din alte locații.

Cu toate acestea, raportul ECON nu apreciază dacă criteriul „efectul asupra comerțului” în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE ar fi îndeplinit sau nu în cazul ajutorului acordat întreprinderilor din diferitele sectoare enumerate. Este apreciat doar dacă există vreo competiție directă în cadrul sectorului și a regiunii respective. Așa cum s-a afirmat mai sus, faptul că destinatarul ajutorului funcționează pe piața locala nu exclude faptul că comerțul din cadrul SEE este afectat. Prin urmare, faptul că nu există interfețe competiționale, conform raportului, aceasta nu înseamnă că ajutorarea întreprinderilor ce activează în acele sectoare economice nu ar afecta comerțul între părțile contractante.

Astfel, metoda urmată de raportul ECON pentru a identifica sectoarele economice și care constituie baza notificării sistemului de față a cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional nu urmează parametrii de interpretare a criteriului „efectul asupra comerțului” stabilit de precedentul juridic al Curții AELS și CEJ după cum se menționează mai sus.

— Sistemul în sine

Sistemul notificat acoperă un spectru foarte larg și variat de întreprinderi (52) active inter alia în următoarele sectoare economice: construcții navale, construcții de autostrăzi, străzi, aerodromuri și facilități sportive, comerț cu ridicata și cu amănuntul, telecomunicații și poștă, servicii financiare, închirieri auto, audit, producție de film și activități în domeniul radio și televiziune.

Autoritatea consideră în general că o activitate anume nu este protejată de comerțul între statele membre SEE în acele domenii în care a fost adoptată legislație secundară pentru deschiderea și reglementarea pieței comune, ca de exemplu serviciile financiare (NACE 65), telecomunicațiile (NACE 64) etc., sau în domenii care fac subiectul ajutorului de stat conform unor reguli specifice, ca de exemplu construcțiile navale (NACE 35) (53).

Ca exemple principale de activități transfrontaliere se menționează firmele deținătoare de rețele de telecomunicații mobile (NACE 64.200), prestatorii de servicii de Internet (NACE 64.230) și de curierat, cu excepția serviciilor naționale de poștă (NACE 64.120). Majoritatea acestor activități sunt realizate de companii care operează la nivel internațional (54).

În ceea ce privește sectorul construcțiilor (NACE 45), activități ca, de exemplu, construcția de autostrăzi sau cea a proiectelor de alimentare cu apă, trebuie duse la îndeplinire de către întreprinderi bine specializate, aflate în concurență cu alte companii din interiorul SEE (55).

O intervenție financiară din partea statului va avea adesea un efect asupra comerțului, în special în cazul acelora dintre sectoarele economice notificate, care sunt caracterizate de deregularizare și liberalizare.

Alte sectoare economice incluse în sistem au făcut obiectul deciziilor privind ajutorul de stat, stipulându-se clar existența unui efect asupra comerțului. Printre acestea se numără sectorul editurilor de ziare (NACE 22), în cazul căruia Comisia a adoptat anul trecut o decizie în care declară că: „[…] între statele membre se desfășoară un comerț de produse editoriale influențat de măsurile de ajutor aflate sub examinare. Astfel, măsurile de ajutor aflate sub examinare ar putea denatura concurența între firme în așa fel încât editurile și-ar putea, de exemplu, desfășura activitatea în mai multe statele membre, publicând în limbi diferite și concurând pentru drepturi de editare și de publicitate”. (56).

Sectorul comerțului cu ridicata (NACE 51) (57) reprezintă un alt exemplu de sector în care au fost deja adoptate decizii privind ajutorul de stat, identificându-se un efect asupra comerțului: „volumul comerțului cu produse farmaceutice și alte produse similare […] în 1991 […] cele patru țări SEE (Austria, Finlanda, Suedia, Norvegia) depășind 2,7 miliarde ECU în cadrul acestor produse.”

După cum reiese din exemplele de mai sus, întreprinderile din cadrul multor sectoare incluse în acest sistem nu sunt doar expuse concurenței, ci se și confruntă cu concurența din partea unor întreprinderi din alte State EEA. De aceea, ajutorul oferit unor întreprinderi active în aceste sectoare va avea un efect asupra comerțului. Prin urmare, în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE, sistemul presupune ajutor de stat. În acest sens trebuie menționat faptul că autoritățile norvegiene au notificat un sistem unic de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale, care să acopere peste 200 de sectoare, și nu au emis peste 200 de notificări individuale, pentru fiecare sector în parte.

În scrisoarea autorităților norvegiene datată 12 noiembrie 2004 se specifică pe scurt că: „este la latitudinea Autorității […] să aprecieze dacă se poate acorda ajutor pentru sectoarele economice sau beneficiarii notificați fără ca aceasta să afecteze comerțul între părțile semnatare ale Acordului SEE” (58). Totuși, în procesul de examinare a sistemului, Autoritatea trebuie să evalueze caracteristicile generale ale sistemului pentru a stabili dacă acesta implică ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. Conform precedentului judiciar al CEJ „în cazul unui sistem de ajutoare, Comisia se poate limita la a examina caracteristicile generale ale sistemului în cauză fără a fi nevoită să examineze fiecare caz particular la care acesta se aplică.” (59). Curtea AELS a aprobat de asemenea această interpretare (60).

De aceea, Autoritatea trebuie să evalueze sistemul în sine. Dacă sistemul în sine prevede ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE, atunci acesta va fi cuprins de prezenta prevedere. Prin urmare, Autoritatea nu este obligată să verifice pentru fiecare caz individual în parte care cade sub incidența sistemului, dacă sunt îndeplinite condițiile articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

În plus, în scopul acestei decizii, nu ar fi utilă (61) o hotărâre care să stabilească dacă sistemul are un potențial efect asupra comerțului pentru fiecare dintre cele peste 200 de sectoare vizate. Conform precedentului judiciar, trebuie asigurat faptul că nu va exista un efect asupra comerțului de care întreprinderi singulare să poată profita datorită sistemului (62). Autoritatea consideră că este imposibilă garantarea faptului ca nici unul dintre potențialii beneficiari din cadrul celor peste 200 de sectoare NACE notificate nu este – și nu va fi – expus la practici comerciale în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

Alte sectoare economice includ activități desfășurate, în principiu, la nivel local. Referitor la aceste sectoare nu poate fi exclus a priori faptul că un efect asupra comerțului poate apărea. Spre exemplu, prestatorii locali de servicii, cum ar fi centrele de antrenament sau magazinele cu amănuntul, ca supermarketurile, fac adesea parte din lanțuri care concurează la nivel SEE. În plus, CEJ a identificat de curând existența unui astfel de efect asupra comerțului în sectorul activităților stomatologice (NACE 85) (63), un serviciu oferit în mod tipic la nivel local.

Deși existența unui efect asupra comerțului a fost stabilită de cele mai multe ori, există de asemenea câteva exemple concrete în practica decizională a Autorității și Comisiei în care s-a considerat că acordarea de ajutor concret în circumstanțe particulare nu a avut efect asupra comerțului. Acesta a fost de exemplu cazul în deciziile comisiei în cauza digului din Brighton, respectiv cea a bazinului de înot din Dorsten (64). Existența unui efect asupra comerțului a fost de asemenea negată în decizia Autorității asupra înființării, în Oslo, de grădinițe private pe terenuri publice, cu taxe de drept locativ subvenționate (65). Aceste cazuri au în comun faptul că fie este vorba de un ajutor acordat individual, fie de un sistem rigid, cu limitări atât de clare, concise și înguste în aplicare și în definirea potențialilor beneficiari, încât se poate garanta faptul nu se va acorda un ajutor individual cu efect asupra comerțului.

Raportul ECON, pe baza căruia a fost redactat prezentul sistem, a analizat în special situația curentă din cadrul câtorva sectoare economice din Norvegia. Economia însă evoluează și structurile comerciale se modifică. Astfel, răspunsul la întrebarea privind situația în viitor și dacă rezultatele raportului ECON, pe baza căruia autoritățile norvegiene justifică absența unui efect asupra comerțului, vor fi valide și în viitor rămâne necunoscut. În lipsa unui mecanism de revizuire, pentru adaptarea acordării de ajutor la noi circumstanțe, nu se poate garanta că în viitor nu se va acorda ajutor unor întreprinderi active într-unul dintre sectoarele economice enumerate ca având un efect asupra comerțului. În acest context trebuie menționat că propunerea de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale nu este delimitată în timp.

Acoperirea materială a sistemului nu este precizată suficient. Autoritățile norvegiene au clarificat recent sfera de acțiune a notificării în scrisoarea datată 12 noiembrie 2004, prezentând comentarii la adresa inițierii procedurii formale de investigație. Unele sectoare au fost notificate ca nefiind expuse concurenței într-o zonă anume deoarece în prezent nu există întreprinderi, în sectoarele respective și în zonele precizate, care să depășească pragul minimis. Autoritățile norvegiene au explicat totuși că vor trata aceste întreprinderi la fel ca pe cele încadrate în sectorul notificat relevant pentru alte zone, dacă, în viitor, costurile salariale ale acestor întreprinderi vor depăși pragul minimis. Totuși, în varianta prezentată Autorității, aceste sectoare nu au fost incluse în notificare.

Mai mult, nu există alte criterii specifice pentru selectarea întreprinderilor eligibile din cadrul sectoarelor economice incluse în lista identificată în cadrul raportului ECON, dat fiind că raportul se referă doar la sectoare. Cele două criterii cumulative, locația geografică și activitatea sectorială, necesare pentru aplicarea ratelor reduse pentru contribuțiile la asigurările sociale într-un anume sector sunt, în opinia Autorității, mult prea generale. Conform deciziilor favorabile menționate mai sus, un sistem trebuie să conțină criterii clare și precise (66) pentru a putea garanta că nu se vor acorda ajutoare niciunei întreprinderi, ajutoare care ar afecta comerțul din interiorul SEE.

Pe baza informațiilor oferite de autoritățile norvegiene, Autoritatea consideră că propunerea de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale poate să afecteze comerțul între statele semnatare.

(b) Concluzie

Din motivele menționate mai sus, Autoritatea conclude că schema notificată de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale pentru întreprinderi active în anumite sectoare economice constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

5. Compatibilitatea ajutorului

Autoritățile norvegiene argumentează în notificare că propunerea de diferențiere regională a contribuțiilor la asigurările sociale nu constituie ajutor de stat. După o evaluare preliminară a sistemului, Autoritatea a decis să deschidă procedura formală de investigație datorită îndoielilor serioase nu numai cu privire la caracterul de ajutor de stat al diferențierii regionale a contribuțiilor la asigurările sociale ci și la compatibilitatea acestora cu regulile de ajutor de stat din cadrul Acordului SEE. Sub rezerva îndoielilor exprimate de Autoritate în decizia de a iniția procedura formală de investigație, autoritățile norvegiene nu au prezentat niciun argument referitor la compatibilitatea sistemului.

Autoritatea este de părere că niciuna din derogările menționate la articolul 61 alineatul (2) din Acordul SEE nu poate fi aplicată în cazul de față.

În plus, sistemul de reducere a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale nu poate fi considerat compatibil pe baza articolului 61 alineatul (3) din Acordul SEE. O reducere a costurilor curente ale unei întreprinderi cum ar fi contribuțiile la asigurările sociale constituie ajutor de operare. Asemenea ajutor, acordat unor întreprinderi în anumite zone, este, în principiu, interzis.

Aplicarea unei rate reduse a contribuțiilor la asigurările sociale nu poate fi considerată în cadrul articolului 61 alineatul (3) litera (a) din Acordul SEE din moment ce niciuna din regiunile norvegiene nu se califică conform acestei prevederi, prevedere ce necesită un standard de viață sau un grad de ocupare a forței de muncă extrem de scăzute.

Rata redusă a contribuțiilor la asigurările sociale nu promovează executarea unui proiect important de interes european comun și nici nu remediază vreo perturbare gravă a economiei unui stat membru, așa cum se cere pentru a fi în compatibilitate cu articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul SEE.

Referitor la articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE, prin Decizia nr. 218/03/COL din 12 noiembrie 2003, cu privire la ajutorul de stat sub forma diferențierii regionale a ratei contribuțiilor la asigurările sociale, Autoritatea consideră că o continuare a sistemului norvegian ar fi incompatibilă cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE și a Orientărilor privind ajutorul de stat. Pentru întreprinderile situate în Zonele 2, 3, și 4 care sunt active în sectoarele economice enumerate în notificare, măsura notificată implică o întoarcere la regulile care au fost declarate ajutor incompatibil de către Autoritate în 2002 datorită faptului că nu s-au calificat pentru o derogare în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE. Caracteristicile fundamentale ale sistemului notificat sunt cele ale sistemului care a făcut subiectul deciziei anterioare a Autorității. Singura diferență constă în sfera mai restrânsă de aplicare a sistemului notificat în prezent, care se limitează la întreprinderi active în cadrul celor peste 200 de sectoare predeterminate. În conformitate cu această decizie, Autoritatea își confirmă evaluarea anterioară conform căreia aplicarea unei rate diferențiate regional la contribuțiile la asigurările sociale nu este compatibilă cu regulile de ajutor de stat din cadrul Acordului SEE.

6. Concluzie

Pe baza evaluării de mai sus, Autoritatea consideră că sistemul notificat de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale pentru anumite sectoare economice constituie ajutor de stat incompatibil cu regulile Acordului SEE.

Conform informațiilor de care dispune Autoritatea, sistemul notificat de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale pentru anumite sectoare economice nu a fost implementat încă, cu alte cuvinte, nici un potențial beneficiar al sistemului nu a primit ajutor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Propunerea notificată de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale pentru întreprinderi active în anumite sectoare economice pe care autoritățile norvegiene planifică să o implementeze constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. Propunerea notificată este incompatibilă cu articolul 61 din Acordul SEE.

Articolul 2

Propunerea notificată de diferențiere regională a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale pentru întreprinderi active în anumite sectoare economice nu va fi implementată.

Articolul 3

Această decizie se adresează Regatului Norvegiei.

Articolul 4

Versiunea autentică a prezentei decizii este în limba engleză.

Adoptată la Bruxelles, 22 noiembrie 2005.

Pentru Autoritatea de supraveghere a AELS,

Președintele

Einar M. BULL

Kurt JÄGER

Membru al Colegiului

(1) Denumită în continuare Autoritatea.

(2) Denumit în continuare Acordul SEE.

(3) Denumit în continuare Acordul privind Supravegherea și Curtea.

(4) Orientările privind interpretarea articolelor 61-62 din Acordul SEE și a articolului 1 din Protocolul 3 la Acordul privind Supravegherea și Curtea, adoptate și emise de Autoritatea de Supraveghere a AELS la data de 19 ianuarie 1994, publicate în JO L 231, 3.9.1994, Suplimentul SEE nr. 32. Orientările au fost modificate ultima dată la 17.6.2005 și sunt denumite în continuare Orientări privind ajutoarele de stat.

(5) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei contra Autoritatea de Supraveghere AELS [1999] Raportul Curții AELS, p. 76.

(6) Decizia nr. 172/02/COL a Autorității de Supraveghere AELS. Toate Deciziile de ajutor de stat ale Autorității de Supraveghere AELS menționate în continuare pot fi găsite pe site-ul Autorității: http://www.eftasurv.int/fieldsofwork/fieldstateaid/stateaidregistry/

(7) Decizia nr. 218/03/COL a Autorității de Supraveghere AELS, publicată în JO L 145, 9.6.2005, p. 25-41.

(8) Decizia nr. 245/04/COL a Autorității de Supraveghere AELS, publicată în JO C 60, 10.3.2005, p. 9-25.

(9) Pentru informații mai detaliate în privința corespondenței între Autoritate și autoritățile norvegiene se face trimitere la Decizia Autorității privind deschiderea procedurii formale de investigație, Decizia nr. 245/04/COL, publicată în JO C 60, 10.3.2005, p. 9-25.

(10) Publicat în JO C 60, 10.3.2005, p. 9-25.

(11) Această zonă include toate municipalitățile nemenționate mai jos în zonele 2-5.

(12) Această zonă include: în județul Nord-Trøndelag, municipalitățile Meråker, Frosta, Leksvik, Mosvik, Verran; în județul Sør-Trøndelag, municipalitățile Etne, Ølen, Tysnes, Kvinnherad, Jondal, Odda, Ullensvang, Eidfjord, Ulvik, Granvin, Kvam, MoMidtre Gauldal, Selbu; în județul Møre og Romsdal, municipalitățile Vanylven, Sande, Herøy, Norddal, Stranda, Stordal, Rauma, Nesset, Midsund, Sandøy, Gjemnes, Tingvoll, Sunndal, Haram, Aukra, Eide; în județul Sogn og Fjordane, toate municipalitățile; în județul Hordaland, municipalitățile Etne, Ølen, Tysnes, Kvinnherad, Jondal, Odda, Ullensvang, Eidfjord, Ulvik, Granvin, Kvam, Modalen, Fedje, Masfjorden, Bømlo; în județul Rogaland, municipalitățile Hjelmeland, Suldal, Sauda, Kvitsøy, Utsira, Vindafjord, Finnøy; în județul Vest-Agder, municipalitățile Åseral, Audnedal, Hægebostad, Sirdal; în județul Aust-Agder, municipalitățile Gjerstad, Vegårshei, Åmli, Iveland, Evje og Hornnes, Bygland, Valle, Bykle; în județul Telemark, municipalitățile Drangedal, Tinn, Hjartdal, Seljord, Kviteseid, Nissedal, Fyresdal, Tokke, Vinje, Nome; în județul Buskerud, municipalitățile Flå, Nes, Gol, Hemsedal, Ål, Hol, Sigdal, Rollag, Nore și Uvdal; în județul Oppland, municipalitățile Nord-Fron, Sør-Fron, Ringebu, Gausdal, Søndre Land, Nordre Land; în județul Hendmark, municipalitățile Nord-Odal, Eidskog, Grue, Åsnes, Våler, Trysil, Åmot.

(13) Această zonă include: în județul Nord-Trøndelag, municipalitatea Snåsa; în județul Sør-Trøndelag, municipalitățile Dovre, Lesja, Skjåk, Lom, Vågå, Sel, Sør-Aurdal, Etnedal, Nord-Aurdal, Vestre Slidre, Øystre Slidre, Vang; în județul Hendmark, municipalitățile județul Nord-Trøndelag, municipalitatea Snåsa;

(14) Această zonă include: în județul Troms, municipalitățile neincluse printre cele enumerate mai jos în cadrul Zonei V; în județul Nordland, toate municipalitățile; în județul Nord-Trondelag, municipalitățile Namsos, Namdalseid, Lierne, Røyrvik, Namsskogan, Grong, Høylandet, Overhalla, Fosnes, Flatanger, Vikna, Nærøy, Leka; în județul Sør-Trøndelag, municipalitatea Smøla.

(15) Această zonă include județul Finnmark, toate municipalitățile; în județul Troms, municipalitățile Karlsøy, Lyngen, Storfjord, Kåfjord, Skjervøy, Nordreisa an Kvænangen.

(16) Decizia nr. 246/97/COL.

(17) Decizia nr. 165/98/COL.

(18) Denumit în continuare SEE.

(19) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de supraveghere AELS [1999], Raportul Curții AELS, p. 76.

(20) Decizia nr. 228/99/COL.

(21) Publicat în JO L 244, 14 septembrie 2001, p. 32.

(22) Decizia nr. 172/02/COL.

(23) Întreprinderile din anumite sectoare economice ar plăti o normă întreagă de 14,1 % așa cum făceau deja conform sistemului aprobat de decizia din 22 septembrie 1999 a Autorității. De asemenea, autoritățile norvegiene au informat Autoritatea în privința intenției de continuare a aplicării cotelor în 2003 în măsura în care aceasta este în conformitate cu reglementarea de minimus.

(24) Decizia nr. 141/03/COL.

(25) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de supraveghere AELS [1999], Raportul Curții AELS, pagina 76.

(26) Lista NACE cu sectoare conform clasificării Biroului Statistic Norvegian.

(27) Cifra 0 arată în tabel că, potrivit autorităților norvegiene, nu există nici un efect asupra comerțului din zona în chestiune; cifra 0/2 arată că unele întreprinderi din anumite sectoare ale zonei respective sunt expuse competiției.

Referința „n.a.” înseamnă „nu se aplică”. Aceasta indică faptul că în urma cercetării efectuate de raportul ECON nu s-au găsit întreprinderi active în sectorul dat care să depășească pragul de minimis în cadrul zonei respective.

(28) Rezumatul raportului: „Kartleggingen skal kunne brukes til å utarbeide et forslag til regelverk som så langt som mulig viderefører ordningen med gradert arbeidsgiveravgift for bransjer eller vesentlige deler av bransjer som ikke er i konkurranse med virksomheter i andre EØS-land, og som dermed ikke påvirker samhandelen.”

(29) Punctul 1.2 al raportului: „Det har verken vært tid eller ressurser til å gjennomføre en dyptgående analyse av konkurranseforholdene innen alle de bransjer som omfattes av rapporten. I de fleste tilfellene har vi måttet bygge på faglige vurderinger støttet av intervjuer med utvalgte bedrifter. Skjevheter i informasjonen kan derfor forekomme i våre vurderinger av enkeltbransjer. Imidlertid kan dette slå ut både i retning av å overvurdere konkurransen med andre EØS-land og å undervurdere den”.

(30) Pentru informații suplimentare se face trimitere la secțiunea 1.2 a prezentei decizii, cu trimitere specială la Deciziile nr. 172/02/COL și nr. 218/03/COL ale Autorității.

(31) Se face trimitere la Decizia nr. 218/03/COL a Autorității în care aceasta acceptă o perioadă de tranziție de trei ani în vederea anulării cotelor de contribuții la sistemul de securitate socială diferențiate regional.

(32) Vezi, inter alia, articolele 8 alineatul (3), 17-20 și Protocoalele 3 și 9 la Acordul SEE, precum și articolul 24 din Acordul privind Supravegherea și Curtea.

(33) Vezi și secțiunea 4 de mai jos.

(34) Cauza C-345/02 Pearle BV, Hans Prijs Optiek Franchise BV, Rinck Opticiëns BV și Hoofdbedrijfschap Ambachten [2004] ECR I-7139, paragraful 33, Cauza C-142/87 Belgia vs. Comisia („Tubemeuse”) [1990] ECR I-959, paragraful 25; Cauzele anexate C-278/92 – C-280/92 Spania vs. Comisia [1994] ECR I-4103, paragraful 20; Cauza C-482/99 Franța vs. Comisia [2002] ECR I-4397, paragraful 68 și Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg [2003] ECR I-7747, paragraful 74.

(35) Vezi secțiunea 1.2.(a) a prezentei decizii.

(36) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de Supraveghere a AELS [1999] Raportul Curții de Justiție AELS, p. 76.

(37) Cauzele anexate C-180/98 – C-184/98 Pavlow și alții [2000] ECR I-6451, paragraful 75.

(38) Cauza C-41/90 Höfner și Elser [1991] ECRI-1979, paragraful 21.

(39) Cauza C-56/93 Belgia vs. Comisia [1996] ECR I-723, paragraful 79.

(40) Cauza E 6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de Supraveghere a AELS [1999] Raportul Curții de Justiție AELS, p. 76. paragraful 59; Cauza 730/79 Philip Morris vs. Comisia [1980] ECR 2671, paragraful 11.

(41) Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg [2003] ECR I-7747, paragraful 81, Cauza C-172/03 Wolfgang Heiser vs. Finanzamt Innsbruck [2005], încă neraportat, paragraful 32.

(42) Cauza C-71/04 Administración del Estado vs. Xunta de Galicia [2005] încă neraportat, paragraful 41; Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg [2003] ECR I-7747, paragraful 81; Cauzele anexate C-34/01 – C-38/01 Enirisorse [2003] ECR I-14243, paragraful 28; Cauza C-142/87 Belgia vs. Comisia („Tubemeuse”) [1990] ECR I-959, paragraful 43; Cauzele anexate C-278/92 – C-280/92 Spania vs. Comisia [1994] ECR I-4103, paragraful 42.

(43) Cauza C-71/04 Administración del Estado vs. Xunta de Galicia [2005], încă neraportat, paragraful 43; Cauza C-351/98 Spania vs. Comisia [2002] ECR I-8031, paragraful 64; și Cauza C-372/97 Italia vs. Comisia [2004] ECR I-3679, paragraful 57.

(44) Cauza T-55/99 CETM vs. Comisia [2000] ECR II-3207, paragraful 86.

(45) Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg [2003] ECR I-7747, paragraful 77; Cauza C-172/03 Wolfgang Heiser vs. Finanzamt Innsbruck [2005], încă neraportat, paragraful 33; Cauza C-71/04 Administración del Estado vs. Xunta de Galicia [2005] încă neraportat, paragraful 40.

(46) Cauzele anexate T-298/97-T-312/97 e.a. Alzetta a.o. vs. Comisia [2000] ECR II-2319, paragraful 91.

(47) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de Supraveghere a AELS [1999] Raportul Curții de Justiție AELS, pagina 76, paragraful 59; Cauza C-303/88 Italia vs. Comisia [1991] ECR I-1433, paragraful 27; Cauzele anexate C-278/92 – C-280/92 Spania vs. Comisia [1994] ECR I-4103, paragraful 40, Cauza C-280/00 Altmark Trans și Regierungspräsidium Magdeburg [2003] ECR I-7747, paragraful 78.

(48) Cauza C-298/00 P Italia vs. Comisia [2004] ECR I-4087, paragraful 49, și Cauza C-372/97 Italia vs. Comisia [2004] ECR I-3679, paragraful 44.

(49) Cauzele anexate T-298/97-T-312/97 e.a. Alzetta a.o. vs. Comisia [2000] ECR II-2319, paragrafele 76-78.

(50) Punctul 1.1 al raportului: „Det inngår imidlertid ikke i formålet til den foreliggende rapport å foreta en vurdering av om den differensierte arbeidsgiveravgiften er i strid med EØS-avtalens bestemmelser. Raporten er avgrenset til å kartlegge de relevante konkurranseflater.”

(51) Vezi pagina 2 a scrisorii autorităților norvegiene datată 23 aprilie 2004 (Faptul nr. 279843).

(52) Conform explicației oferite în notificare de către autoritățile norvegiene, se presupune că majoritatea sectoarelor din cadrul industriei de producție sunt expuse concurenței externe și prin urmare nu ar trebui să beneficieze de rate reduse la asigurările sociale notificate prin prezenta. Pe de altă parte, se presupune că în 75 % din totalul sectoarelor de servicii și din multe sectoare de construcții întreprinderile nu sunt expuse concurenței și comerțului în cadrul SEE.

(53) Cauza C-71/04 Administración del Estado vs. Xunta de Galicia [2005] neraportată, paragraful 47.

(54) Cauzele anexate E-5/04, E-6/04 și E-7/04 Fesil a.o. vs. Autoritatea de Supraveghere a AELS [2005], neraportate, paragraful 95.

(55) În plus, în notificare nu exista o referință explicită la metoda folosită pentru determinarea expunerii la concurență în acest sector, deși în notificare au fost incluse un număr semnificativ de subsectoare ale industriei construcțiilor.

(56) Decizia Comisiei din 30.6.2004 asupra măsurilor notificate de Italia în favoarea industriei editoriale.

(57) Decizia Comisiei privind programul grecesc de ajutoare în sectorul farmaceutic, finanțat cu prelevări pe produse farmaceutice și alte produse înrudite, ajutorul de stat nr. C1A/92.

(58) A se vedea pagina 3 a scrisorii autorităților norvegiene, datată 12 noiembrie 2004 (Eveniment nr. 299087).

(59) Cauza T-171/02 Regione autonoma della Sardegna vs. Comisie [2005], neraportată, paragraful 102; Cauza 248/84 Germania vs. Comisie [1987] culegerea 4013, paragraful 18; Cauza C-75/97 Belgia vs. Comisie [1999] culegerea I-3671, paragraful 48 si Cauza C-278/00 Grecia vs. Comisie [2004] culegerea I-3997, paragraful 2.

(60) Cauza E-6/98 Guvernul Norvegiei vs. Autoritatea de supraveghere a AELS [1999] raportul curții AELS, p. 76, paragraful 57.

(61) A se vedea, în acest context, Opinia avocatului general Geelhoed în cauza C-278/00 Grecia vs. Comisie [2004] culegere I-3997, paragraful 40.

(62) Cauza T-171/02 Regione autonoma della Sardegna vs. Comisie [2005] neraportată, paragraful 104.

(63) Cauza C-172/03 Wolfgang Heiser vs. Finanzamt Innsbruck [2005] neraportată, alineatele 29 și 32.

(64) Decizile N 560/01 și NN 17/02 ale Comisiei privind ajutorul de stat și, respectiv, Decizia N 258/2000 a Comisiei privind ajutorul de stat.

(65) Decizia nr. 291/03/COL din 18 decembrie 2003 a Autorității asupra înființării de grădinițe private pe terenuri publice, cu tarife subvenționate de arendare a terenurilor în Oslo().

(66) Opinia avocatului general Geelhoed în cauza C-278/00 Grecia vs. Comisie [2004] culegerela I-3997, paragrafele 45-46.

8.5.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/33

DECIZIA A COMITETULUI PERMANENT PENTRU STATELE AELS

NR. 3/2007/SC

din 6 decembrie 2007

privind accesul public la documentele AELS și de abrogare a Deciziei nr. 3/2005/SC a Comitetului permanent pentru statele AELS

COMITETUL PERMANENT AL STATELOR AELS,

Având în vedere Decizia Comitetului permanent al statelor AELS nr. 3/2005/SC din iunie 2005 privind accesul public la documente, care se abrogă prin prezenta,

Pornind de la recunoașterea interesului public al accesului liber la documente, în limitele unui cadrul legal clar definit, care să țină cont de legislațiile naționale în vigoare,

Având în vedere faptul că cererile de acces la documente trebuie să fie tratate cu aplicarea, în cea mai mare măsură posibilă a principiului deschiderii,

DECIDE:

Articolul 1

Secretariatul AELS va face publice documentele din anexa la prezenta decizie, prin publicarea lor pe site-ul internet propriu.

Articolul 2

1. Orice persoană poate solicita acces la documente privind SEE (denumite în continuare „documente”) elaborate sau primite de secretariatul AELS și care se află în posesia secretariatului AELS.

2. Accesul la un document este acordat în cazurile în care acesta nu constituie obiectul restricțiilor din articolele următoare.

Articolul 3

1. Accesul la un document este refuzat atunci când divulgarea informațiilor conținute de acesta ar putea să aducă atingere protecției:

(a)	interesului public, în ceea ce privește: securitate publicã, apãrare și chestiuni militare, relații internaționale, politica financiarã, monetarã sau economicã a unui stat AELS;

(b)	vieții private și integritãții persoanei, în special în conformitate cu legislația naționalã în vigoare a statelor AELS privind protecția datelor cu caracter personal.

2. Accesul la un document este refuzat atunci când divulgarea informațiilor conținute de acesta ar putea să aducă atingere protecției:

(a)	intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice, inclusiv în ceea ce privește proprietatea intelectualã;

(b)	procedurilor judiciare și asistenței juridice;

(c)	obiectivelor activitãților de inspecție, de anchetã și de audit.

3. Accesul la un document, elaborat pentru uz intern, care se referã la o chestiune pentru care încã nu a fost luatã o decizie, este refuzat în cazul în care divulgarea documentului ar putea aduce atingere procesului decizional.

4. Accesul la un document care conține opinii destinate uzului intern, formulate în cadrul unor deliberări și consultări preliminare, este refuzat chiar și după ce a fost luată o decizie în cazul în care divulgarea conținutului documentului ar putea aduce atingere procesului decizional.

5. În cazul documentelor terților transmise Secretariatului AELS, Secretariatul AELS consultă terții pentru a stabili dacă se poate aplica una din excepțiile prevăzute la alineatul (1) sau (2), în afara cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat.

6. În cazul alineatelor (2)-(4) anterioare, accesul, parțial sau integral, este acordat în cazul în care statele AELS convin că există un interes public superior în favoarea divulgării documentului respectiv.

Articolul 4

Un stat AELS poate solicita Secretariatului AELS sã nu divulge documente care provin din statul respectiv fãrã acordul sãu prealabil.

Articolul 5

În cazul în care oricare dintre excepții se referã doar la unele pãrți din documentul solicitat, celelalte pãrți ale documentului se divulgã.

Articolul 6

1. Cererile în vederea accesului la un document sunt formulate în scris, inclusiv în format electronic, în limba engleză și într-un mod destul de precis care să îi permită Secretariatului AELS să identifice documentul în cauză.

2. În cazul în care o cerere nu este suficient de precisă, secretariatul AELS invită solicitantul să o clarifice și îl asistă în acest scop, de exemplu furnizându-i informații în conformitate cu articolul 11.

3. În cazul unei cereri privind un document foarte lung sau un număr foarte mare de documente, secretariatul AELS se poate consulta informal cu solicitantul pentru a identifica o soluție rezonabilă.

Articolul 7

1. Cererile de acces la un document sunt tratate cu promptitudine. Solicitantului i se trimite o confirmare de primire.

2. Secretariatul AELS înaintează cererea statelor AELS, în vederea aprobării, cu excepția cazurilor în care există certitudinea că statele AELS vor refuza sau nu vor refuza accesul la documentul respectiv. Statele AELS iau o decizie în ceea ce privește cererea, fără întârzieri nejustificate.

3. La primirea răspunsului din partea statelor AELS, secretariatul AELS fie informează solicitantul că i-a fost acordat accesul la documentul solicitat și îi asigură acestuia accesul, în conformitate cu articolul 10, fie, printr-un răspuns formulat în scris, explică motivele refuzului parțial sau total și îl informează pe solicitant cu privire la dreptul acestuia de a se adresa Comitetului permanent al statelor AELS.

4. Dacă Secretariatul AELS nu poate furniza solicitantului un răspuns în termen de 12 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, solicitantul este informat în scris privind întârzierea, precum și data la care se preconizează ca decizia să fie adoptată. Solicitantul este informat cu privire la dreptul său de a își adresa cererea Comitetului permanent al statelor AELS, dacă nu a primit un răspuns într-un interval de timp rezonabil.

5. În cazul unui refuz parțial sau total, solicitantul se poate adresa, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea răspunsului din partea secretariatului AELS, Comitetului permanent al statelor AELS.

6. Nefurnizarea de către Secretariatul AELS a unui răspuns într-un interval de timp rezonabil de la înregistrarea cererii dă solicitantului dreptul de a se adresa Comitetului permanent al statelor AELS.

Articolul 8

Solicitarea către Comitetul permanent al statelor AELS este examinată cu promptitudine. Dacă accesul este refuzat în totalitate sau parțial, aceasta se va comunica solicitantului în scris, explicându-se motivele refuzului.

Articolul 9

Clasificarea (strict confidențial, confidențial, acces restricționat) oricărui document nu exclude accesul public într-o etapă ulterioară.

Articolul 10

1. Solicitantul are acces la documente fie prin consultare la fața locului, fie prin eliberarea unei copii, inclusiv, dacă este necesar, a unei copii electronice. Solicitantului i se poate solicita să achite o sumă de bani pentru producerea și trimiterea copiilor. Aceasta nu poate depăși costurile reale de realizare și trimitere a copiilor. Consultarea la fața locului, copiile care nu depășesc 20 de pagini A4, precum și accesul, direct la formatul electronic, dacă există această posibilitate, sunt gratuite.

2. În cazul în care conținutul unui document a fost deja divulgat de Secretariatul AELS și acesta este ușor accesibil pentru solicitant, Secretariatul AELS poate acorda accesul la documente prin informarea solicitantului cu privire la modalitățile de obținere a documentului solicitat.

Articolul 11

1. Secretariatul AELS păstrează un registru de evidență a documentelor privind Acordul SEE, elaborate de Secretariatul AELS. Registrul poate fi accesat de pe site-ul său web.

2. Pentru fiecare document, registrul conține un număr de referință, subiectul abordat și/sau o scurtă descriere a conținutului documentului, precum și data la care acesta a fost primit sau elaborat și înscris în registru. Referințele sunt concepute astfel încât să nu se aducă atingere protecției intereselor prevăzute la articolul 3.

3. Documentele clasificate „confidențial” sau „strict confidențial” nu sunt înscrise în registrul de evidență, cu excepția cazurilor în care statele AELS convin altfel.

4. În plus, accesul la o listă a documentelor privind SEE elaborate sau primite de către Secretariatul AELS și care se află în posesia Secretariatului AELS este acordat la cerere.

Articolul 12

Secretariatul AELS oferă asistență și informează cetățenii cu privire la modalitățile de depunere a cererilor de acces la documente.

Articolul 13

Prezenta decizie nu aduce atingere normelor în vigoare în domeniul drepturilor de autor care pot limita dreptul unui terț de a reproduce sau utiliza documentele divulgate.

Articolul 14

Decizia nr. 3/2005/SC a Comitetului permanent al statelor AELS din 9 iunie 2005 se abrogă prin prezenta.

Articolul 15

Prezenta decizie intră în vigoare la data de 1 aprilie 2008.

Articolul 16

Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 17

Prezenta decizia este supusă revizuirii în termen de 1 an de la data intrării în vigoare.

Adoptată la Bruxelles, 6 decembrie 2007.

Pentru Comitetul permanent

Președinte

Stefán Haukur JÓHANNESSON

Secretar general

Kåre BRYN

ANEXĂ

Documente AELS privind SEE care sunt puse la dispoziția publicului prin publicare pe internet

Acordul SEE și acorduri privind AELS:

—	Versiunile originale ale Acordului SEE, Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție și Acordul privind Comitetul permanent

—	Acordul privind extinderea SEE

—	Versiunea consolidată a Acordului SEE

—	Versiunea consolidată a anexelor și protocoalelor la Acordul SEE

—	Versiunea consolidată a Acordului privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție

—	Versiunea consolidată a Acordului privind Comitetul permanent

Instrumente adoptate de către instituții:

—	Decizii ale Consiliului SEE

—

Decizii ale Comitetului mixt al SEE

—	Rezoluții ale Comisiei parlamentare mixte a SEE

—	Rezoluții ale Comisiei consultative a SEE

—	Opinii ale Comisiei consultative a SEE

—	Comentarii SEE - AELS

Ordinea de zi a reuniunilor:

—	Consiliului SEE

—	Comitetului mixt al SEE

—	Subcomitetelor Comitetului mixt al SEE (cu acordul Comisiei)

—	Comitetului permanent al statelor AELS

—	Subcomitetelor Comitetului permanent pentru statele AELS

—	Grupurilor de lucru ale Comitetului permanent pentru statele AELS

—	Comitetului parlamentar al AELS

—	Comitetului parlamentar mixt al SEE

—	Comitetului consultativ al AELS

—	Comitetului consultativ al SEE

Concluzii ale:

—	Consiliului SEE

—	Comitetului permanent al statelor AELS

—	Subcomitetelor Comitetului permanent pentru statele AELS

—	Subcomitetelor Comitetului mixt al SEE (cu acordul Comisiei)

—	Subcomitetelor mixte (cu acordul Comisiei)

Rapoarte:

—	Comitetul parlamentar al AELS

—	Comitetul parlamentar mixt al SEE

—	Comitetul consultativ al AELS

—	Comitetul consultativ al SEE

Documente informative:

—	Raportul anual al Comitetului mixt al SEE

—	Programul de lucru al președinției AELS

—	Statistică privind SEE realizată de Biroul de statistică al AELS

—	Lista deciziilor adoptate de Comitetul mixt al SEE

—	Lista notificărilor în așteptare, în temeiul articolului 103

—	Lista deciziilor cu implicații de ordin constituțional ale Comitetului mixt SEE

—	Lista numerelor Celex

—	Lista propunerilor legislative comunitare considerate de Comunitate ca fiind relevante pentru SEE

—	Lista acquis-ului comunitar adoptat, considerat de Comunitate ca fiind relevant pentru SEE, precum și a acquis-ului deja identificat ca fiind relevant pentru SEE de către experții din domeniile SEE și AELS din toate țările membre ale SEE și ale AELS.

—	Tabelele de performanță ale subcomitetelor din cadrul Comitetului mixt SEE

—	Comunicate de presă

—	Fișe informative privind activitatea AELS

Mecanismul financiar al SEE:

—	Reguli și proceduri ale mecanismului financiar al SEE

—	Orientări pentru mecanismul financiar al SEE

—	Memorandumuri de înțelegere privind mecanismul financiar al SEE

Mecanismul financiar al Norvegiei:

—	Reguli și proceduri ale mecanismului financiar al Norvegiei

—	Orientări pentru mecanismul financiar al Norvegiei

—	Memorandumuri de înțelegere privind mecanismul financiar al Norvegiei

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 122

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 51 8 mai 2008

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
		Regulamentul (CE) nr. 405/2008 al Comisiei din 7 mai 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	1
		Regulamentul (CE) nr. 406/2008 al Comisiei din 7 mai 2008 de stabilire a coeficientului de atribuire pentru eliberarea de licențe aplicat în perioada 28 aprilie-2 mai 2008 produselor de import din zahăr în cadrul contingentelor tarifare și al acordurilor preferențiale	3
	*	Regulamentul (CE) nr. 407/2008 al Comisiei din 7 mai 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2000 al Consiliului privind introducerea de măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană	7

(EUR/100 kg)
(Cod NC)	Codul țărilor terțe (1)	Suma forfetară la import
0702 00 00	MA	53,7
	TN	102,3
	TR	125,7
	ZZ	93,9
0707 00 05	TR	145,3
0707 00 05	ZZ	145,3
0709 90 70	TR	116,5
0709 90 70	ZZ	116,5
0805 10 20	EG	45,7
	IL	63,2
	MA	52,5
	TN	53,2
	TR	63,7
	US	49,0
	ZZ	54,6
0805 50 10	AR	114,0
	IL	134,7
	TR	128,9
	ZA	109,4
	ZZ	121,8
0808 10 80	AR	91,8
	BR	86,0
	CA	88,5
	CL	89,2
	CN	97,9
	MK	65,0
	NZ	117,3
	US	115,1
	UY	73,3
	ZA	80,1
	ZZ	90,4

Nr. de ordine	Țara	Săptămâna 28.4.2008-2.5.2008: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat	Limită
09.4331	Barbados	100
09.4332	Belize	100	Atinsă
09.4333	Coasta de Fildeș	100
09.4334	Republica Congo	100
09.4335	Fiji	100
09.4336	Guyana	100
09.4337	India	0	Atinsă
09.4338	Jamaica	100
09.4339	Kenya	100
09.4340	Madagascar	100
09.4341	Malawi	100
09.4342	Maurițius	100
09.4343	Mozambic	0	Atinsă
09.4344	Sf. Kitts și Nevis	—
09.4345	Surinam	—
09.4346	Swaziland	100
09.4347	Tanzania	100
09.4348	Trinidad și Tobago	100
09.4349	Uganda	—
09.4350	Zambia	100
09.4351	Zimbabwe	100

Nr. de ordine	Țara	Săptămâna 28.4.2008-2.5.2008: procent din cantitatea solicitată care urmează să fie eliberat	Limită
09.4315	India	100
09.4316	Țările semnatare ale Protocolului ACP	100

	IV Alte acte
	SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
*	Decizia AELS nr. 298/05/COL din 22 noiembrie 2005 privind propunerea de cote diferențiate regional ale contribuțiilor la sistemul de securitate socială în anumite sectoare economice (Norvegia)	11
	Comitetului permanent al statelor AELS
*	Decizia a Comitetului permanent al statelor AELS nr. 1/2006/SC din 27 aprilie 2006 privind auditul proiectelor din cadrul mecanismului financiar (2004-2009)	30
*	Decizia a Comitetului permanent al statelor AELS nr. 1/2007/SC din 25 octombrie 2007 de modificare a Deciziei nr. 5/2004/SC a Comitetului permanent de instituire a principiului de repartizare a costurilor pentru mecanismul financiar SEE	32
*	Decizia a Comitetului permanent pentru statele AELS nr. 3/2007/SC din 6 decembrie 2007 privind accesul public la documentele AELS și de abrogare a Deciziei nr. 3/2005/SC a Comitetului permanent pentru statele AELS	33

Număr de ordine	Cod NC	Denumirea bunurilor	Volumul contingentului pe an (1)	Beneficiari	Nivelul taxei
09.1571	0301 91 10 0301 91 90 0302 11 10 0302 11 20 0302 11 80 0303 21 10 0303 21 20 0303 21 80 0304 19 15 0304 19 17 ex 0304 19 19 ex 0304 19 91 0304 29 15 0304 29 17 ex 0304 29 19 ex 0304 99 21 ex 0305 10 00 ex 0305 30 90 0305 49 45 ex 0305 59 80 ex 0305 69 80	Păstrăvi (Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss, Oncorhynchus clarki, Oncorhynchus aguabonita, Oncorhynchus gilae, Oncorhynchus apache și Oncorhynchus chrysogaster): vii; proaspeți sau refrigerați; congelați; uscați, sărați sau în saramură, afumați; fileuri și altă carne de pește; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, proprii alimentației umane	50 tone	Bosnia și Herțegovina, teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	Scutire
09.1573	0301 93 00 0302 69 11 0303 79 11 ex 0304 19 19 ex 0304 19 91 ex 0304 29 19 ex 0304 99 21 ex 0305 10 00 ex 0305 30 90 ex 0305 49 80 ex 0305 59 80 ex 0305 69 80	Crapi: vii; proaspeți sau refrigerați; congelați; uscați, sărați sau în saramură, afumați; fileuri și altă carne de pește; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, proprii alimentației umane	110 tone	Bosnia și Herțegovina, teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	Scutire
09.1575	ex 0301 99 80 0302 69 61 0303 79 71 ex 0304 19 39 ex 0304 19 99 ex 0304 29 99 ex 0304 99 99 ex 0305 10 00 ex 0305 30 90 ex 0305 49 80 ex 0305 59 80 ex 0305 69 80	Dorade de mare (Dentex dentex și Pagellus spp): vii; proaspeți sau refrigerați; congelați; uscați, sărați sau în saramură, afumați; fileuri și altă carne de pește; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, proprii alimentației umane	75 tone	Bosnia și Herțegovina, teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	Scutire
09.1577	ex 0301 99 80 0302 69 94 ex 0303 77 00 ex 0304 19 39 ex 0304 19 99 ex 0304 29 99 ex 0304 99 99 ex 0305 10 00 ex 0305 30 90 ex 0305 49 80 ex 0305 59 80 ex 0305 69 80	Bibani (Dicentrarchus labrax): vii; proaspeți sau refrigerați; congelați; uscați; sărați sau în saramură, afumați; fileuri și altă carne de pește; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, proprii alimentației umane	60 tone	Bosnia și Herțegovina, teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	Scutire
09.1561	1604 16 00 1604 20 40	Hamsii preparate și conservate (anșoa)	60 tone	Bosnia și Herțegovina, teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	12,5 %
09.1515	ex 2204 21 79 ex 2204 21 80 ex 2204 21 84 ex 2204 21 85 2204 29 65 ex 2204 29 75 2204 29 83 ex 2204 29 84	Vinuri din struguri proaspeți, cu titru alcoolic volumic existent de maximum 15 %, altele decât vinurile spumoase	129 000 hl (2)	Albania (3), Bosnia și Herțegovina, Croația (4), fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (5), Muntenegru (6), teritoriile vamale ale Serbiei sau Kosovo	Scutire