I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 189/2008 AL CONSILIULUI

din 18 februarie 2008

privind testele Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (1), în special articolul 4 litera (c) și articolul 5 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) a fost încredințată Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 și cu Decizia 2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (2). Cerințele rețelei pentru dezvoltarea sistemului SIS sunt stabilite prin Decizia 2007/170/CE a Comisiei din 16 martie 2007 de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – (SIS II) (primul pilon) (3) și prin Decizia 2007/171/CE a Comisiei din 16 martie 2007 de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – SIS II (al treilea pilon) (4).

(2)

Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și prin Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) (6). Prezentul regulament nu aduce atingere acestor texte, nici dispozițiilor finale ale acestora.

(3)

Respectivele dispoziții finale stabilesc condițiile care vor permite Consiliului, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre participante la SIS 1+, să stabilească data aplicării acestor texte. Acestea prevăd, printre altele, declararea de către Comisie a încheierii cu succes a unui test complet al SIS II, astfel cum este menționat la articolul 55 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și la articolul 71 alineatul (3) litera (c) din decizia 2007/533/JAI, efectuat de Comisie împreună cu statele membre, validarea de către grupurile pregătitoare ale Consiliului a rezultatelor propuse ale testului și confirmarea de către acestea a faptului că nivelul de performanță al SIS II este cel puțin echivalent cu cel îndeplinit de SIS 1+.

(4)

Este de la sine înțeles că prezentul regulament ar trebui să fie completat prin adoptarea în viitor a unei legislații adecvate în vederea reglementării amănunțite a organizării și a coordonării unui test complet al SIS II, care ar trebui să fie realizat printr-o colaborare strânsă între statele membre și Comisie. SC-SIS ar trebui să rămână responsabilitatea exclusivă a Comisiei.

(5)	Este necesară efectuarea unor teste pentru a evalua dacă SIS II poate funcționa în conformitate cu cerințele tehnice și funcționale definite în instrumentele juridice ale SIS II.

(6)	De asemenea, testele ar trebuie să evalueze cerințele nefuncționale precum robustețea, disponibilitatea și performanța.

(7)

Comisia trebuie să testeze dacă SIS II central poate fi conectat la sistemele naționale ale statelor membre, în timp ce statele membre participante la SIS 1+ ar trebui să adopte dispozițiile tehnice necesare pentru a prelucra datele în cadrul SIS II și pentru a face schimb de informații suplimentare.

(8)	Este necesar să fie precizate mai clar atribuțiile care revin Comisiei și statelor membre în ceea ce privește finalizarea anumitor teste SIS II.

(9)	Este necesar să se stabilească cerințele pentru definirea, dezvoltarea și aplicarea specificațiilor de testare, precum și a modului în care ar trebui să fie validate testele.

(10)

SIS II poate deveni operațional numai atunci când statele membre care participă pe deplin la SIS 1+ au luat măsurile necesare pentru a prelucra datele din cadrul SIS II. În consecință, cazurile în care un stat membru consideră că testele nu ar putea fi încheiate cu succes ar trebui susținute cu documente.

(11)

Comitetul, care asistă Comisia pe toată durata fazei de dezvoltare a SIS II și care este menționat la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2424/2001, nu a emis un aviz favorabil cu privire la proiectele de măsuri ale Comisiei în vederea punerii în aplicare a articolului 4 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2424/2001. În consecință, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 coroborat cu articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (7), Comisia a prezentat Consiliului o propunere cu privire la măsurile care urmează să fie luate și a informat Parlamentul European.

(12)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru Danemarca și nu se aplică în Danemarca. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în temeiul dispozițiilor din partea a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 5 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la adoptarea prezentului regulament, cu privire la punerea în aplicare a acestuia în legislația sa națională.

(13)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (8); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru Regatul Unit și nu se aplică în Regatul Unit.

(14)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (9); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru Irlanda și nu se aplică în Irlanda.

(15)	Prezentul regulament nu aduce atingere înțelegerilor privind participarea parțială a Regatului Unit și a Irlandei la acquis-ul Schengen, astfel cum sunt acestea definite în Decizia 2000/365/CE și, respectiv, în Decizia 2002/192/CE.

(16)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen (10), care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (11).

(17)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Deciziile 2008/149/CE (13) și 2008/146/CE (14) ale Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene și al Comunității Europene, a respectivului acord,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Specificațiile aplicabile anumitor teste SIS II cu privire la SIS II central, la infrastructura de comunicare și la interacțiunile dintre SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II), în special domeniul de aplicare și obiectivele acestora, cerințele și modul de efectuare a acestora sunt cele stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Adoptat la Bruxelles, 18 februarie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

D. RUPEL

(1) JO L 328, 13.12.2001, p. 4. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1988/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 1).

(2) JO L 328, 13.12.2001, p. 1. Decizie modificată prin Decizia 2006/1007/JAI (JO L 411, 30.12.2006, p. 78).

(3) JO L 79, 20.3.2007, p. 20.

(4) JO L 79, 20.3.2007, p. 29.

(5) JO L 381, 28.12.2006, p. 4.

(6) JO L 205, 7.8.2007, p. 63.

(7) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(8) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(9) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(10) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(11) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(12) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(13) JO L 53, 27.2.2008, p. 50.

(14) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

ANEXĂ

1. DOMENIUL DE APLICARE AL TESTELOR SIS II

Anumite teste SIS II menționate în prezenta decizie demonstrează că SIS II central, infrastructura de comunicații și interacțiunile dintre SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II) (cu excepția celor din Bulgaria și România) (1) funcționează în conformitate cu cerințele tehnice și funcționale prevăzute de instrumentele juridice SIS II.

De asemenea, testele SIS II demonstrează faptul că SIS II central, infrastructura de comunicații și interacțiunile dintre SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II) pot funcționa în conformitate cu cerințele nefuncționale, precum robustețea, disponibilitatea și performanța.

2. DOMENIUL DE APLICARE DETALIAT AL DERULĂRII ȘI ORGANIZAREA TESTELOR SIS II

Ordinea testelor, obiectivul, domeniul aplicare și organizarea acestora sunt puse în aplicare după cum urmează.

Prima fază a testelor vizează testarea conectivității și rezilienței infrastructurii de comunicare SIS II.

Cea de-a doua etapă vizează testarea sistemului SIS II central fără N.SIS II.

Cea de-a treia fază vizează testarea SIS II central cu o parte din N.SIS II și testarea conformității fiecărui sistem național cu specificațiile indicate în versiunea de referință a documentului de control al interfeței (DCI).

Grupul consultativ privind testele (2) instituit de Comitetul SIS II este abilitat să-i comunice acestuia rezultatele testelor. Grupul consultativ privind testele identifică, clasifică și descrie orice problemă identificată și propune soluții posibile. Serviciile Comisiei și experții statelor membre pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru ca Grupul consultativ privind testele să-și poată îndeplini sarcinile.

2.1. Documentația privind testele

Comisia definește specificațiile detaliate ale testelor. Comisia pune la dispoziția statelor membre implicate versiunea provizorie și cea finală a specificațiilor de testare și dispozițiile pentru gestionarea și coordonarea testelor conform unui calendar convenit împreună cu experții statelor membre.

2.2. Coordonarea testelor

Toate testele prevăzute în documentație sunt coordonate de Comisie. În acest scop, Comisia acționează în strânsă cooperare cu Grupul consultativ privind testele.

2.3. Organizarea testelor

Comisia efectuează testele, împreună cu statele membre implicate, în baza specificațiilor de testare, respectând programul convenit de Comisie și de experții statelor membre și demonstrează conformitatea rezultatelor testelor cu previziunile din specificațiile de testare.

În ceea ce privește testele de conformitate pentru N.SIS II, fiecare state membru, cu sprijinul Comisiei, este răspunzător de organizarea și efectuarea în bune condiții a testelor în cadrul calendarului convenit.

2.4. Acceptarea testelor

Grupul consultativ privind testele comunică Comitetului SIS II rezultatele anumitor teste SIS II. Grupul consultativ privind testele identifică, clasifică și descrie orice problemă identificată și propune soluții posibile. Serviciile Comisiei și experții statelor membre pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru ca Grupul consultativ privind testele să-și poată îndeplini sarcinile.

Comisia va decide cu privire la efectuarea cu succes a anumitor teste SIS II, ținând seama de opiniile exprimate de către experții din statele membre în cadrul Comitetului SIS II.

În cazul în care documentația pentru teste repartizează testele în faze separate, Comisia informează statele membre în legătură cu rezultatele fiecărei faze înainte de începerea fazei următoare.

Acceptarea testelor de conformitate pentru N.SIS II se va baza pe un raport, elaborat de un expert desemnat de către statele membre, care conține o analiză detaliată a rezultatelor și concluziilor testelor referitoare la validarea sistemelor naționale ale statelor membre.

În cazul în care un stat membru consideră că testele nu ar putea fi efectuate cu succes, acest lucru ar trebui menționat în raport.

2.5. Testarea infrastructurii de comunicare

Obiectivul acestei serii de teste este să demonstreze că infrastructura de comunicare a SIS II până la interfața națională uniformă (NI-SIS) poate funcționa în conformitate cu cerințele stabilite în Deciziile 2007/170/CE și 2007/171/CE. Acest test vizează testarea conectivității și a rezilienței infrastructurii de comunicare SIS II dintre SC-SIS și fiecare NI-SIS, dintre SC-SIS și SC-SIS de rezervă, precum și reziliența interfețelor naționale locale (INL) și, atunci când este cazul, a interfețelor naționale locale de rezervă (INLR).

2.6. Teste de conformitate a SIS II central și a sistemelor naționale

Seria de teste pentru SIS II central are ca obiectiv să verifice dacă SIS II central respectă specificațiile funcționale și nefuncționale definite în versiunea de referință a DCI (documentul de control al interfeței) și a STD (specificații tehnice detaliate).

Obiectivul testului de conformitate pentru N.SIS II va fi să asigure compatibilitatea fiecărui sistem N.SIS II cu SC-SIS și să verifice conformitatea sistemelor naționale cu versiunea de referință a documentului de control al interfeței. Testele de conformitate pentru N.SIS II pot fi efectuate în paralel cu testele privind SIS II central.

După efectuarea cu succes a anumitor teste SIS II, Comisia informează experții statelor membre, în cadrul Comitetului SIS II, în legătură cu faptul că rezultatele testelor privind infrastructura de comunicare și a celor privind SIS II central sunt conforme cu previziunile specificațiilor de testare.

După efectuarea cu succes a anumitor teste SIS II, Comisia constituie un mediu de migrare pentru SIS II central. Acest mediu este stabil și poate fi folosit pentru efectuarea migrării.

3. VERSIUNI DE REFERINȚĂ ALE DOCUMENTULUI DE CONTROL AL INTERFEȚEI (DCI) ȘI ALE SPECIFICAȚIILOR TEHNICE DETALIATE (STD) PENTRU TESTARE

SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II) din fiecare stat membru sunt supuse testelor conform acelorași specificații.

Specificațiile tehnice detaliate elaborate de Comisie definesc specificațiile funcționale și nefuncționale ale SIS II central.

Documentul de control al interfeței elaborat de Comisie definește interfața dintre SIS II central și sistemele naționale Acesta include specificațiile tehnice ale interacțiunilor între sisteme în ceea ce privește elementele de date și mesajele transmise, protocoale folosite, precum și programarea și derularea evenimentelor.

Specificațiile, astfel cum sunt prevăzute în DCI și STD, sunt constante pentru o anumită perioadă de timp iar calendarul de actualizare a ambelor sisteme este prevăzut într-un plan de gestionare a versiunilor care definește versiunea de referință pentru o anumită fază a testelor. Dificultățile identificate pe parcursul operațiunilor de testare sunt semnalate, analizate și rezolvate în conformitate cu un plan de gestionare a versiunilor și un plan de gestionare a modificărilor aferente. Planul de gestionare a versiunilor și planul de gestionare a modificărilor aferente sunt puse la dispoziție de Comisie, ținând seama de avizul experților statelor membre.

4. RAPORTUL INTERMEDIAR ȘI RAPORTUL FINAL PRIVIND REZULTATELE ETAPELOR DE TESTARE

Comisia întocmește periodic rapoarte cu privire la stadiul testelor. Raportul arată care etapă a testării este avută în vedere și ce state membre au finalizat, început sau nu au început încă etapa respectivă. În cazul în care se constată că există repercusiuni importante pentru proiect, trebuie consemnate care sunt acestea și cauza care le-a determinat.

La finalizarea fiecărei etape de testare Comisia întocmește un raport cu privire la rezultate, orice problemă identificată și posibilitățile de soluționare a acestora. În cazurile în care un stat membru consideră că testele nu ar putea fi efectuate cu succes, acest lucru se consemnează într-o notă de proces verbal, indicându-se motivele.

(1) În ceea ce privește celelalte state membre care nu participă la SIS 1+, cum este Cipru, participarea lor la testele SIS II menționate în prezentul regulament nu aduce atingere oricărei viitoare decizii a Consiliului cu privire la aplicarea deplină a SIS II.

(2) În conformitate cu articolul 7 din regulamentul de procedură al Comitetului SIS II, Grupul consultativ privind testele, instituit la 27 aprilie 2007, raportează Comitetului SIS II. Acesta raportează Comitetului SIS II după finalizarea fiecărei serii de teste pentru a contribui la procesul de aprobare a testelor SIS II.

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/6

REGULAMENTUL (CE) NR. 190/2008 AL COMISIEI

din 29 februarie 2008

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (1), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)	În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 martie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 februarie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

la Regulamentul Comisiei din 29 februarie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
(Cod NC)	Codul țărilor terțe (1)	Suma forfetară la import
0702 00 00	JO	69,6
	MA	49,2
	TN	129,8
	TR	88,8
	ZZ	84,4
0707 00 05	EG	244,4
	JO	190,5
	MA	114,7
	TR	166,2
	ZZ	179,0
0709 90 70	MA	89,5
	TR	118,4
	ZZ	104,0
0709 90 80	EG	54,8
0709 90 80	ZZ	54,8
0805 10 20	EG	42,5
	IL	54,8
	MA	56,7
	TN	50,5
	TR	69,2
	ZZ	54,7
0805 50 10	IL	110,5
	SY	56,4
	TR	123,2
	ZZ	96,7
0808 10 80	AR	102,3
	CA	86,4
	CN	91,9
	MK	42,4
	US	108,2
	UY	89,9
	ZZ	86,9
0808 20 50	AR	89,5
	CL	102,9
	CN	78,3
	US	123,2
	ZA	96,5
	ZZ	98,1

(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” reprezintă „alte origini”.

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/8

REGULAMENTUL (CE) NR. 191/2008 AL COMISIEI

din 29 februarie 2008

de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor aplicabile de la 1 martie 2008

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei din 28 iunie 1996 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului în ceea ce privește taxele de import în sectorul cerealelor (2), în special articolul 2 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, pentru produsele având codurile NC 1001 10 00 , 1001 90 91 , ex 1001 90 99 (grâul comun de calitate superioară), 1002 , ex 1005 , cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007 , cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, taxa la import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la import, majorată cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, această taxă nu poate depăși valoarea taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)	Articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului stipulează că, în scopul calculării taxei la import menționate la alineatul (2) din articolul de mai sus, aceasta se stabilește periodic pentru produsele în cauză în funcție de prețurile CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul folosit pentru calcularea taxei la import pentru produsele având codurile NC 1001 10 00 , 1001 90 91 , ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00 , 1005 10 90 , 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic, în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)	Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 1 martie 2008, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe.

(5)	Cu toate acestea, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2008 al Consiliului din 20 decembrie 2007 privind suspendarea temporară a taxelor vamale la importul anumitor cereale pentru anul de comercializare 2007/2008 (3), se suspendă aplicarea anumitor taxe stabilite prin prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Începând cu 1 martie 2008, taxele la import în sectorul cerealelor menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului se stabilesc în anexa I la prezentul regulament în baza elementelor care figurează în anexa II.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 martie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 februarie 2008.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 735/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 6). Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu 1 iulie 2008.

(2) JO L 161, 29.6.1996, p. 125. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1816/2005 (JO L 292, 8.11.2005, p. 5).

(3) JO L 1, 4.1.2008, p. 1.

ANEXA I

Taxe la import pentru produsele prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 aplicabile de la 1 martie 2008

Cod NC	Descrierea mărfurilor	Taxa la import (1) (în EUR/t)
1001 10 00	GRÂU dur de calitate superioară	0,00 (*1)
	de calitate medie	0,00 (*1)
	de calitate inferioară	0,00 (*1)
1001 90 91	GRÂU comun, pentru sămânță	0,00
ex 1001 90 99	GRÂU comun de calitate superioară, altul decât pentru sămânță	0,00 (*1)
1002 00 00	SECARĂ	0,00 (*1)
1005 10 90	PORUMB pentru sămânță, altul decât hibrid	0,00
1005 90 00	PORUMB, altul decât pentru sămânță (2)	0,00 (*1)
1007 00 90	SORG cu boabe, altul decât hibrid, destinat însămânțării	0,00 (*1)

(1) Pentru mărfurile care intră în Comunitate prin Oceanul Atlantic sau prin Canalul de Suez, importatorul poate beneficia, în aplicarea articolului 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei, de o reducere a taxelor, în valoare de:

—	3 EUR/t, dacă portul de descărcare se află la Marea Mediterană,

—	2 EUR/t, dacă portul de descărcare se află în Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit sau pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice.

(2) Importatorul poate beneficia de o reducere forfetară de 24 EUR/t atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96 al Comisiei.

(*1) În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2008, se suspendă aplicarea acestei taxe.

ANEXA II

Elemente pentru calcularea taxelor prevăzute în anexa I

15.2.2008-28.2.2008

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

(EUR/t)
	Grâu comun (*1)	Porumb	Grâu dur de calitate superioară	Grâu dur de calitate medie (*2)	Grâu dur de calitate inferioară (*3)	Orz
Bursa	Minnéapolis	Chicago	—	—	—	—
Cotația	463,59	141,24	—	—	—	—
Prețul FOB USA	—	—	569,34	559,34	539,34	178,87
Primă pentru Golf	55,04	13,93	—	—	—	—
Primă pentru Marile Lacuri	—	—	—	—	—	—

Valori medii pentru perioada de referință menționată la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96:

Taxă de navlu: Golful Mexic–Rotterdam:	43,67 EUR/t
Taxă de navlu: Marile Lacuri–Rotterdam:	36,72 EUR/t

(*1) Primă pozitivă încorporată de 14 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(*2) Primă negativă de 10 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

(*3) Primă negativă de 30 EUR/t [articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96].

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/14

DECIZIA CONSILIULUI

din 18 februarie 2008

privind testele Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)

(2008/173/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,

având în vedere Decizia 2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (1), în special articolul 4 litera (c) și articolul 6 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) a fost încredințată Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (2) și cu Decizia 2001/886/JAI. Cerințele rețelei pentru dezvoltarea SIS II sunt stabilite prin Decizia 2007/170/CE a Comisiei din 16 martie 2007 de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – (SIS II) (primul pilon) (3) și prin Decizia 2007/171/CE a Comisiei din 16 martie 2007 de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – SIS II (al treilea pilon) (4).

(2)

Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și prin Decizia 2007/533/JAI a Consiliului (6) privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen din a doua generație (SIS II). Prezenta decizie nu aduce atingere textelor respective și nici dispozițiilor finale ale acestora.

(3)

Respectivele dispoziții finale stabilesc condițiile care vor permite Consiliului, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre participante la SIS 1+, să stabilească data aplicării acestor texte. Acestea prevăd, printre altele, declararea de către Comisie a încheierii cu succes a unui test complet al SIS II, astfel cum este menționat la articolul 55 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și la articolul 71 alineatul (3) litera (c) din Decizia 2007/533/JAI, efectuat de Comisie împreună cu statele membre, validarea de către grupurile pregătitoare ale Consiliului a rezultatelor propuse ale testului și confirmarea de către acestea a faptului că nivelul de performanță al SIS II este cel puțin echivalent cu cel îndeplinit de SIS 1+.

(4)

Este de la sine înțeles că prezenta decizie ar trebui să fie completată prin adoptarea în viitor a unei legislații adecvate în vederea reglementării amănunțite a organizării și a coordonării unui test complet al SIS II, care ar trebui să fie realizat printr-o colaborare strânsă între statele membre și Comisie. SC-SIS ar trebui să rămână responsabilitatea exclusivă a Comisiei.

(5)	Este necesară efectuarea unor teste pentru a evalua dacă SIS II poate funcționa în conformitate cu cerințele tehnice și funcționale definite în instrumentele juridice ale SIS II.

(6)	De asemenea, testele ar trebuie să evalueze cerințele nefuncționale precum robustețea, disponibilitatea și performanța.

(7)

(8)	Este necesar să fie precizate mai clar atribuțiile care revin Comisiei și statelor membre în ceea ce privește finalizarea anumitor teste SIS II.

(9)	Este necesar să se stabilească cerințele pentru definirea, dezvoltarea și aplicarea specificațiilor de testare, precum și a modului în care ar trebui să fie validate testele.

(10)

(11)

Comitetul, care asistă Comisia pe toată durata dezvoltării SIS II și care este menționat la articolul 6 din Decizia 2001/886/JAI, nu a emis un aviz favorabil cu privire la proiectele de măsuri ale Comisiei. În consecință, Comisia a prezentat Consiliului o propunere cu privire la măsurile care urmează să fie luate și a informat Parlamentul European, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5) din Decizia 2001/886/JAI.

(12)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, precum și cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (7), Regatul Unit participă la prezenta decizie.

(13)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, precum și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (8), Irlanda participă la prezenta decizie.

(14)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (10) privind anumite norme de aplicare a respectivului acord.

(15)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen (11), care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Deciziile 2008/149/JAI (12) și 2008/146/CE (13) ale Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene și al Comunității Europene, a respectivului acord,

DECIDE:

Articolul 1

Specificațiile aplicabile anumitor teste SIS II privind SIS II central, infrastructura de comunicații și interacțiunile dintre SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II), în special domeniul de aplicare și obiectivele acestora, cerințele și modul de efectuare a acestora sunt cele stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 februarie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

D. RUPEL

(1) JO L 328, 13.12.2001, p. 1. Decizie modificată prin Decizia 2006/1007/JAI (JO L 411, 30.12.2006, p. 78).

(2) JO L 328, 13.12.2001, p. 4. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1988/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 1).

(3) JO L 79, 20.3.2007, p. 20.

(4) JO L 79, 20.3.2007, p. 29.

(5) JO L 381, 28.12.2006, p. 4.

(6) JO L 205, 7.8.2007, p. 63.

(7) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(8) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(9) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(10) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(11) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(12) JO L 53, 27.2.2008, p. 50.

(13) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

ANEXĂ

1. DOMENIUL DE APLICARE AL TESTELOR SIS II

2. DOMENIUL DE APLICARE DETALIAT AL DERULĂRII ȘI ORGANIZAREA TESTELOR SIS II

Ordinea testelor, obiectivul, domeniul de aplicare și organizarea acestora sunt puse în aplicare după cum urmează:

Prima fază a testelor vizează testarea conectivității și a rezilienței infrastructurii de comunicare SIS II.

Cea de-a doua etapă vizează testarea sistemului SIS II central fără N.SIS II.

2.1. Documentația privind testele

2.2. Coordonarea testelor

Toate testele prevăzute în documentație sunt coordonate de Comisie. În acest scop, Comisia acționează în strânsă cooperare cu Grupul consultativ privind testele.

2.3. Organizarea testelor

Comisia efectuează testele, împreună cu statele membre implicate, în baza specificațiilor de testare, respectând programul convenit de Comisie și de experții statelor membre, și demonstrează conformitatea rezultatelor testelor cu previziunile din specificațiile de testare.

2.4. Acceptarea testelor

Comisia va decide cu privire la efectuarea cu succes a anumitor teste SIS II, ținând seama de opiniile exprimate de către experții din statele membre în cadrul Comitetului SIS II.

Acceptarea testelor de conformitate pentru N.SIS II se va baza pe un raport, elaborat de un expert desemnat de către statele membre, care conține o analiză detaliată a rezultatelor și a concluziilor testelor referitoare la validarea sistemelor naționale ale statelor membre.

În cazul în care un stat membru consideră că testele nu ar putea fi efectuate cu succes, acest lucru ar trebui menționat în raport.

2.5. Testarea infrastructurii de comunicare

2.6. Teste de conformitate a SIS II central și a sistemelor naționale

După efectuarea cu succes a anumitor teste SIS II, Comisia constituie un mediu de migrare pentru SIS II central. Acest mediu este stabil și poate fi folosit pentru efectuarea migrării.

3. VERSIUNI DE REFERINȚĂ ALE DOCUMENTULUI DE CONTROL AL INTERFEȚEI (DCI) ȘI ALE SPECIFICAȚIILOR TEHNICE DETALIATE (STD) PENTRU TESTARE

SIS II central și sistemele naționale (N.SIS II) din fiecare stat membru sunt supuse testelor conform acelorași specificații.

Specificațiile tehnice detaliate elaborate de Comisie definesc specificațiile funcționale și nefuncționale ale SIS II central.

Specificațiile, astfel cum sunt prevăzute în DCI și STD, sunt constante pentru o anumită perioadă de timp, iar calendarul de actualizare a ambelor sisteme este prevăzut într-un plan de gestionare a versiunilor care definește versiunea de referință pentru o anumită fază a testelor. Dificultățile identificate pe parcursul operațiunilor de testare sunt semnalate, analizate și rezolvate în conformitate cu un plan de gestionare a versiunilor și un plan de gestionare a modificărilor aferente. Planul de gestionare a versiunilor și planul de gestionare a modificărilor aferente sunt puse la dispoziție de Comisie, ținând seama de avizul experților statelor membre.

4. RAPORTUL INTERMEDIAR ȘI RAPORTUL FINAL PRIVIND REZULTATELE ETAPELOR DE TESTARE

Comisia întocmește periodic rapoarte cu privire la stadiul testelor. Raportul arată care etapă a testării este avută în vedere și ce state membre au finalizat, au început sau nu au început încă etapa respectivă. În cazul în care se constată că există repercusiuni importante pentru proiect, trebuie consemnate care sunt acestea și cauza care le-a determinat.

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/18

DECIZIA COMISIEI

din 21 decembrie 2005

privind ajutorul de stat propus de Italia (Provincia Autonomă Trento) în sectorul transporturilor

[notificată cu numărul C(2005) 5315]

Numai textul în limba italiană este autentic

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/174/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate anterior (1),

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)

Prin scrisoarea din 27 noiembrie 2001, înregistrată la Secretariatul General cu data de 3 decembrie 2001, autoritățile italiene au notificat Comisiei, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE, dispozițiile speciale pentru sectorul transporturilor adoptate în cadrul Legii nr. 6 a Provinciei Autonome Trento din 13 decembrie 1999 (denumită în cele ce urmează Legea provincială nr. 6/99). Notificarea a fost înregistrată la Secretariatul General al Comisiei Europene cu codul N 833/01.

(2)

Întrucât notificarea era incompletă, Comisia a solicitat informații suplimentare în scrisoarea cu codul D(02) 1665 din 1 februarie 2002, la care s-a primit răspuns printr-o scrisoare înregistrată cu data de 5 aprilie 2002. La 11 martie 2002 a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanți ai Comisiei și ai Provinciei Autonome Trento. La 12 aprilie 2002, Comisia a trimis autorităților italiene o scrisoare în care solicita informații suplimentare. Un răspuns la această solicitare a fost trimis prin scrisoarea datată 17 mai 2002, înregistrată la 28 mai 2002 sub codul SG A/5459. La 30 mai 2002 a avut loc o a doua întâlnire dintre reprezentanții Comisiei și cei ai Provinciei Autonome Trento.

(3)

La 24 iulie 2002, Comisia a adoptat o decizie favorabilă (2) privind majoritatea măsurilor prevăzute în Legea provincială nr. 6/99 „Dispoziții speciale pentru sectorul transporturilor” (3), al căror scop este încurajarea transferului transportului de marfă rutier către mijloace alternative de transport. Cu toate acestea, a fost inițiată o procedură de investigare privind una dintre măsurile din cadrul sistemului, și anume ajutorul pentru investiții în vagoane de tren și material rulant nou sau recondiționat, înregistrată sub codul C 52/02.

(4)	Decizia Comisiei din 24 iulie 2002 de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(5)	Italia și-a trimis observațiile prin scrisoarea datată 4 septembrie 2002. Comisia nu a primit observații din partea părților interesate.

(6)

La 7 februarie 2003, autoritățile italiene au notificat un nou sistem de ajutoare destinat promovării transportului combinat în Provincia Autonomă Trento, intitulat „Acordarea de ajutoare pentru sprijinirea transportului combinat”. Sistemul de ajutoare a fost înregistrat sub codul N 64/03 și a fost aprobat prin Decizia Comisiei din 1 octombrie 2003 (5).

(7)	La 8 aprilie 2005, autoritățile din Provincia Autonomă Trento au trimis clarificări suplimentare, urmate de o scrisoare din partea Reprezentanței permanente a Italiei, înregistrată cu data de 13 iunie 2005.

2. DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI

2.1 Tipul ajutorului

(8)

Măsura pentru care s-a inițiat procedura de investigare se referă la ajutorul pentru investiții în vagoane de tren și material rulant nou sau recondiționat; cu toate acestea, nu s-au formulat obiecții privind celelalte măsuri prevăzute în sistemul general destinat încurajării transferului transportului de marfă rutier către mijloace alternative de transport.

(9)

Scopul sistemului general de ajutoare este reducerea impactului pe care transportul rutier îl are asupra mediului, prin încurajarea achiziționării unor mijloace de transport echipate cu tehnologie care permite reducerea nivelului de poluare și respectă normele obligatorii de protecție a mediului. Sistemul include ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru consorțiile active în sectorul transportului rutier în numele unor terțe părți care desfășoară activități de transport combinate sau activități de transport feroviar și terestru având într-un anumit mod legătură cu transportul feroviar combinat sau cu transportul de marfă sau pasageri.

(10)

Măsura supusă procedurii de investigare prevede ajutor de până la 25 % pentru întreprinderile mici și mijlocii care activează în Provincia Autonomă Trento, pentru achiziționarea de vagoane de tren și de material rulant nou sau recondiționat [articolul 3 alineatul (2) litera (e) din Legea provincială nr. 6/99].

2.2 Motivele care au condus la inițierea procedurii

(11)	Decizia Comisiei de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratat și de a solicita clarificări din partea autorităților italiene a avut la origine examinarea inițială a sistemului notificat.

(12)

În special, Comisia a pus sub semnul întrebării compatibilitatea măsurii cu articolul 4 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoare de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (6), care ar limita intensitatea brută a ajutorului pentru investiții în vagoane de tren la 15 % în cazul întreprinderilor mici și la 7,5 % în cazul celor mijlocii.

(13)

Comisia a pus sub semnul întrebării compatibilitatea dintre intensitatea ajutorului notificat (25 %) și intensitatea maximă permisă în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 70/2001. Nerespectarea pragurilor indicate în Regulamentul (CE) nr. 70/2001 a fost singurul motiv care a stat la baza inițierii procedurii de investigare.

(14)	Comisia nu a primit observații din partea părților interesate.

3. OBSERVAȚIILE ITALIEI

(15)

Prin scrisoarea din 4 septembrie 2004, autoritățile italiene și-au anunțat, prin intermediul Reprezentanței permanente, intenția de a acorda ajutoare care să nu depășească 15 % pentru întreprinderile mici și 7,5 % pentru întreprinderile mijlocii în ceea ce privește costurile pentru achiziția vagoanelor de tren și a materialului rulant nou sau recondiționat.

(16)	Intenția autorităților italiene era ca acest ajutor să fie combinat cu finanțarea de 25 % a costurilor asociate leasing-ului, amortizării sau închirierii unor vagoane de tren speciale, foarte joase, pentru servicii de transport combinat cu însoțitor, pe o perioadă de maxim trei ani.

(17)

Întreprinderile care beneficiază de subvenții ar răspunde în continuare pentru partea de cheltuieli neacoperită de ajutorul public. Provincia Trento ar impune beneficiarilor ca tarifele practicate să fie publice și nediscriminatorii, cu alte cuvinte să fie aceleași pentru toți utilizatorii și pentru toate secțiunile rutei.

(18)

Autoritățile competente au susținut că, dată fiind lipsa structurilor intermodale, Provincia Trento a intenționat să finanțeze toate inițiativele antreprenoriale de furnizare a vagoanelor de tren foarte joase, pe baza principiului primului venit, până la epuizarea bugetului. Cu toate acestea, Provincia Trento și-a rezervat dreptul ca, în cazul în care bugetul se dovedește a fi insuficient, să lanseze invitații publice pentru solicitare de ajutor, acordând prioritate activităților care presupun cea mai mare frecvență zilnică a transbordărilor rutiere/feroviare, pe vagoane care pleacă din puncte de transbordare situate în provincie.

(19)	Cu toate acestea, este de reținut faptul că măsura menționată anterior nu a fost inclusă în notificarea inițială. Pe lângă aceasta, Provincia Autonomă Trento a confirmat, la 8 aprilie 2005, că măsura nu a fost niciodată aplicată și că nu a mai existat intenția de a o implementa.

4. EVALUAREA MĂSURII

4.1 Existența ajutorului în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE

(20)

În temeiul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, în cazul în care Tratatul nu dispune altfel, orice ajutor acordat de un stat membru care denaturează sau amenință să denatureze concurența este incompatibil cu piața comună în cazul în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(21)

În cadrul măsurii de ajutor propuse, beneficiarii preselectați (întreprinderi mici și mijlocii active în Provincia Autonomă Trento) ar primi contribuții din partea statului pentru costurile generate de investițiile în vagoane de tren și material rulant, în timp ce alte întreprinderi active în acest sector, din Italia sau din alte state membre, nu ar primi astfel de contribuții. Prin urmare, ajutorul consolidează situația concurențială a beneficiarilor, în raport cu alți operatori care participă la schimburile comerciale intracomunitare.

(22)	Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia consideră că măsura notificată presupune ajutor în sensul articolului 87 alineatul (1), aceasta fiind, în consecință, interzisă.

4.2 Evaluarea compatibilității măsurii de ajutor

(23)

După inițierea procedurii de investigare, autoritățile italiene au fost de acord să reducă intensitatea planificată a ajutorului pentru achiziționarea de vagoane de tren și material rulant nou sau recondiționat de la 25 % la 15 % pentru întreprinderile mici și la 7,5 % pentru cele mijlocii. Măsura de ajutor se referă numai la ajutorul pentru întreprinderi mici și mijlocii.

(24)	În consecință, ajutorul poate fi considerat conform cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 70/2001.

(25)	Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia poate, prin urmare, să declare acest ajutor ca fiind compatibil cu Tratatul.

5. CONCLUZIE

Comisia

ADOPTĂ URMĂTOAREA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat propus de Italia (Provincia Autonomă Trento) în sectorul transporturilor este compatibil cu piața comună.

Prin urmare, ajutorul poate fi pus în aplicare.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.

Adoptată la Bruxelles, 21 decembrie 2005.

Pentru Comisie,

Jacques BARROT

Vicepreședinte

(1) JO C 242, 8.10.2002, p. 8.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

(3) Ajutor de stat N 833/01 – Italia (Provincia Autonomă Trento) – Legea provincială nr. 6/99 „Dispoziții speciale pentru sectorul transporturilor”.

(4) A se vedea nota de subsol 1.

(5) JO C 284, 27.11.2003, p. 2.

(6) JO L 10, 13.1.2001, p. 33.

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/21

DECIZIA NR. 1/2008 A COMITETULUI STATISTIC AL COMUNITĂȚII/ELVEȚIEI

din 14 februarie 2008

de adoptare a regulamentului său de procedură

(2008/175/CE)

COMITETUL STATISTIC AL COMUNITĂȚII/ELVEȚIEI,

având în vedere Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statistic (1), în special articolul 3 alineatul (3),

DECIDE:

Articolul 1

Se adoptă regulamentul de procedură al Comitetului statistic al Comunității/Elveției, astfel cum este anexat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 14 februarie 2008.

Pentru Comitetul mixt

Șeful delegației CE

Hervé CARRÉ

Șeful delegației elvețiene

Adelheid BÜRGI-SCHMELZ

(1) JO L 90, 28.3.2006, p. 2.

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI STATISTIC AL COMUNITĂțII/ELVEțIEI

Articolul 1

Președinție

(1) Președinția Comitetului statistic al Comunității/Elveției (denumit în continuare „Comitetul mixt”) este deținută prin rotație pentru o perioadă de un an calendaristic de către un reprezentat al Comisiei Comunităților Europene (denumită în continuare „Comisia Europeană”), în numele Comunității Europene, și de către un reprezentant al Confederației Elvețiene. Aceasta este deținută de către Comunitatea Europeană în anul intrării în vigoare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statistic (denumit în continuare „acordul”).

(2) Șeful de delegație al părții care deține președinția sau, acolo unde este cazul, supleantul acestuia/acesteia este președinte al Comitetului mixt.

Articolul 2

Delegații

(1) Părțile contractante își desemnează fiecare șeful de delegație.

(2) Comitetul mixt poate hotărî dacă admite alte persoane la reuniunile sale în calitate de observatori.

(3) Părțile contractante se informează reciproc, cu cel mult 15 zile lucrătoare înaintea reuniunii, cu privire la componența delegației lor.

Articolul 3

Secretariat

(1) Un reprezentant al Comisiei Europene și un reprezentant al Confederației Elvețiene asigură Secretariatul Comitetului mixt. Secretarii sunt desemnați de către șeful de delegație și continuă să își îndeplinească îndatoririle până când este desemnat un nou secretar. Fiecare parte transmite numele și adresa secretarului celeilalte părți.

(2) Secretarii sunt răspunzători pentru comunicarea dintre delegații, inclusiv transmiterea documentelor, și supraveghează sarcinile îndeplinite de Secretariat.

(3) Secretariatul Comitetului mixt se află sub conducerea părții care deține președinția.

Articolul 4

Reuniuni

(1) Comitetul mixt se reunește ori de câte ori este necesar. Șeful delegației oricăreia dintre părțile contractante poate solicita convocarea unei reuniuni.

(2) Comitetul mixt și Comitetul pentru programul statistic (CPS) organizează sarcinile lor în sensul utilizării acordului în cadrul reuniunilor comune, acolo unde este cazul.

(3) Președintele transmite notificarea reuniunii, împreună cu proiectul de ordine de zi și documentele pentru reuniune, către celălalt șef de delegație, cu cel mult 15 zile lucrătoare înaintea reuniunii.

(4) Celălalt șef de delegație poate solicita președintelui să scurteze perioada indicată la alineatul (3) și la articolul 2 alineatul (3) pentru a lua în considerare urgența unui caz anume.

Articolul 5

Ordinea de zi

(1) Președintele redactează ordinea de zi provizorie pentru fiecare reuniune de comun acord cu celălalt șef de delegație. Orice subiect solicitat de către oricare dintre delegații este inclus în ordinea de zi provizorie, cu condiția ca subiectul să fi fost solicitat cu 30 de zile lucrătoare înainte de data programată a reuniunii.

(2) Comitetul mixt poate decide să includă pe ordinea de zi un subiect care nu apare în ordinea de zi provizorie.

(3) Comitetul mixt adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni.

Articolul 6

Subcomitetele și grupurile de lucru

(1) Comitetul mixt poate decide să instituie subcomitete și grupuri de lucru pentru sarcini specifice.

(2) Componența și procedurile subcomitetelor și grupurilor de lucru sunt convenite în conformitate cu regulile aplicabile Comitetului mixt.

(3) Subcomitetele și grupurile de lucru raportează direct Comitetului mixt și își desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Acestea nu sunt autorizate să ia decizii, însă pot face recomandări.

(4) Comitetul mixt decide cu privire la modificarea sau încheierea mandatului subcomitetelor și grupurilor de lucru.

Articolul 7

Recomandări și decizii

(1) Recomandările și deciziile Comitetului mixt, în sensul articolului 3 alineatul (1) din acord, se adoptă prin comun acord între cele două delegații.

(2) Recomandările și deciziile Comitetului mixt se intitulează „Recomandarea” sau „Decizia”, urmată de un număr de ordine, de data adoptării și de o trimitere la obiectul lor.

(3) Deciziile sunt împărțite în articole. Fiecare decizie începe cu un preambul și se termină cu cuvintele „Adoptată la”, urmate de locul și data la care a fost adoptată de Comitetul mixt. Deciziile cuprind data intrării lor în vigoare și sunt obligatorii asupra părților contractante.

(4) Deciziile și recomandările Comitetului mixt sunt redactate în exemplar dublu și semnate pentru Comitetul mixt de către ambii șefi de delegație.

(5) Fiecare parte poate decide publicarea oricărei recomandări sau decizii adoptate de către Comitetul mixt.

(6) Recomandările și deciziile Comitetului mixt pot fi adoptate prin procedură scrisă dacă cei doi șefi de delegație convin astfel.

În acest scop, președintele trimite proiectul celuilalt șef de delegație. Termenul-limită stabilit în procedura scrisă nu trebuie să fie mai scurt de 15 zile lucrătoare.

Articolul 8

Proces-verbal

(1) Proiectul de proces-verbal al fiecărei ședințe a Comitetului mixt se elaborează în termen de 15 zile lucrătoare pe răspunderea președintelui.

(2) De regulă, pentru fiecare subiect de pe ordinea de zi, procesul-verbal trebuie să indice:

—	documentele prezentate Comitetului mixt;

—	declarațiile a căror înregistrare a fost solicitată de către oricare dintre cele două părți contractante;

—	deciziile luate, declarațiile asupra cărora s-a convenit și concluziile adoptate de Comitetul mixt;

—	recomandările făcute.

(3) Proiectul de proces-verbal este prezentat ambelor delegații pentru aprobare prin procedură scrisă în conformitate cu articolul 7 alineatul (6). În cazul în care această procedură nu este finalizată, procesul-verbal este adoptat de Comitetul mixt în cadrul următoarei reuniuni.

(4) Procesul-verbal aprobat este redactat în exemplar dublu și semnat de secretari. Un exemplar original este păstrat de fiecare parte.

Articolul 9

Confidențialitatea

(1) Ședințele Comitetului mixt nu sunt publice, cu excepția cazului în care Comitetul mixt hotărăște altfel.

(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții aplicabile, deliberările Comitetului mixt și ale grupurilor sale de lucru sunt reglementate de obligativitatea secretului profesional, cu excepția cazurilor în care Comitetul mixt hotărăște altfel.

(3) Cu excepția cazurilor în care delegațiile hotărăsc altfel, procesul-verbal constituie documente accesibile publicului.

Articolul 10

Cheltuieli

(1) Fiecare parte contractantă suportă orice cheltuieli efectuate în legătură cu participarea sa la reuniunile Comitetului mixt și ale grupurilor de lucru.

(2) Comitetul mixt convine asupra împărțirii cheltuielilor cu privire la orice misiune atribuită experților.

Articolul 11

Corespondența

Orice corespondență către sau de la președintele Comitetului mixt se trimite Secretariatului Comitetului mixt. Secretariatul trimite o copie a întregii corespondențe privind acordul către șefii de delegație, către Misiunea Elvețiană pe lângă Uniunea Europeană și către Delegația Comisiei în Elveția.

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/25

DECIZIA COMISIEI

din 22 februarie 2008

de modificare a Deciziei 97/107/CE privind autorizarea unor metode de clasificare a carcaselor de porc în Belgia

[notificată cu numărul C(2008) 678]

(Numai textele în limbile franceză și olandeză sunt autentice)

(2008/176/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 al Consiliului din 13 noiembrie 1984 de stabilire a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (1), în special articolul 5 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Decizia 97/107/CE a Comisiei (2) autorizează două metode pentru clasificarea carcaselor de porc în Belgia [„Capteur Gras/Maigre – Sydel (CGM)” și „Giralda Choirometer PG 200”].

(2)

Belgia a cerut Comisiei să autorizeze trei noi metode de clasificare a carcaselor de porc și a prezentat rezultatele testelor sale de disecție în cadrul părții II din protocolul prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85 al Comisiei din 24 octombrie 1985 privind stabilirea modalităților de aplicare a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (3).

(3)	Din examinarea acestei cereri reiese că sunt îndeplinite condițiile de autorizare a noilor metode de clasificare.

(4)	Prin urmare, Decizia 97/107/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de porc,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 97/107/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 1 primul paragraf se adaugă următoarele liniuțe:

„—	aparatul numit «VCS 2000» și metodele de estimare aferente – detaliile se găsesc în partea 3 din anexă;

—	aparatul numit «Hennessy Grading Probe (HGP4)» și metodele de estimare aferente – detaliile se găsesc în partea 4 din anexă;

—	aparatul numit «Optiscan-TP» și metodele de estimare aferente – detaliile se găsesc în partea 5 din anexă.”

2.	Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.

Adoptată la Bruxelles, 22 februarie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei

(1) JO L 301, 20.11.1984, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3513/93 (JO L 320, 22.12.1993, p. 5).

(2) JO L 39, 8.2.1997, p. 17. Decizie modificată prin Decizia 97/734/CE (JO L 294, 28.10.1997, p. 6).

(3) JO L 285, 25.10.1985, p. 39. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1197/2006 (JO L 217, 8.8.2006, p. 6).

ANEXĂ

În anexa la Decizia 97/107/CE se adaugă părțile 3, 4 și 5, după cum urmează:

„PARTEA 3

VCS 2000

Clasificarea carcaselor de porc se realizează cu ajutorul aparatului numit «VCS 2000».

Aparatul VCS 2000 este un sistem de prelucrare a imaginilor pentru determinarea automată a valorilor comerciale a semicarcaselor de porc. Acest sistem se folosește online în cadrul sistemului de producție aferent sacrificării, semicarcasele fiind filmate automat prin intermediul unui sistem de camere de luat vederi. Imaginile sunt apoi prelucrate pe un computer, cu ajutorul unui program informatic special de prelucrare a imaginilor.

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează în baza a 38 de variabile, după formula următoare:

54,078892 + 0,037085 * X5 + 0,256113 * X15 + 0,021655 * X16 + 33,97699 * X59 – 0,149103 * X88 – 0,106705 * X90 – 0,0768985 * X91 – 0,079832 * X95 – 0,079042 * X96 – 0,084983 * X97 + 0,039831 * X107 – 0,681172 * X108 + 0,234541 * X109 – 0,059871 * X113 – 4,149651 * X120 – 36,8824 * X147 – 19,9219 * X149 – 7,512613 * X156 – 0,086669 * X168 – 0,545069 * X171 – 0,386719 * X173 – 0,025001 * X175 – 1,410422 * X186 – 0,32873 * X192 – 0,260074 * X193 – 0,08137 * X196 + 141,2392 * X198 – 141,236 * X199 – 12,7862 * X222 – 27,3973 * X227 – 289,576 * X228 + 425,3549 * X233 + 14,62961 * X234 – 0,97067 * X242 – 2,084821 * X243 – 3,11945 * X259 + 14,72706 * X270 – 0,949448 * X273

unde

procentul estimat de carne macră al carcasei;

X5, X15 … X273 sunt variabilele măsurate de VCS 2000.

Descrierea punctelor de măsurare și a metodei statistice se găsește în partea II a protocolului prezentat Comisiei de către Belgia în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85.

Această formulă este valabilă pentru carcasele cu o greutate cuprinsă între 60 și 130 de kilograme.

PARTEA 4

HENNESSY GRADING PROBE (HGP4)

Clasificarea carcaselor de porc se realizează cu ajutorul aparatului numit «Hennessy Grading Probe (HGP4)».

Aparatul HGP4 este dotat cu o sondă cu diametrul de 5,95 milimetri (și de 6,3 milimetri la nivelul lamei situate în vârful sondei), prevăzută cu o fotodiodă și un fotodetector și având o plajă de funcționare între 0 și 120 de milimetri. Rezultatele măsurătorii se convertesc în conținut estimat de carne macră cu ajutorul aparatului HGP4 sau prin intermediul unui computer legat la acesta.

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează după formula următoare:

Ŷ = 65,42464 – 1,06279 * X1 + 0,17920 * X2

unde:

Ŷ	=	procentul estimat de carne macră în carcasă;
X1	=	grosimea stratului de slănină (inclusiv pielea) în milimetri, măsurată la 6 centimetri distanță de la linia mediană situată între a treia și a patra coastă din partea de jos;
X2	=	grosimea țesutului muscular, măsurată la 6 centimetri distanță de la linia mediană situată între a treia și a patra coastă din partea de jos.

Această formulă este valabilă pentru carcasele cu o greutate cuprinsă între 60 și 130 de kilograme.

PARTEA 5

OPTISCAN-TP

Clasificarea carcaselor de porc se realizează cu ajutorul aparatului numit «Optiscan-TP».

Aparatul Optiscan-TP este dotat cu un sistem digital de generare a imaginilor care face o fotografie iluminată a celor două puncte de măsurare de pe carcasă. Pe baza acestor imagini se calculează grosimea stratului de slănină și a țesutului muscular, în conformitate cu metoda celor două puncte «Zwei-Punkte Messverfahren (ZP)». Rezultatele măsurătorii se convertesc în conținut estimat de carne macră cu ajutorul aparatului Optiscan-TP. Fotografiile se salvează și pot fi supuse ulterior unui control. Interfața Bluetooth® integrată permite un transfer ușor al datelor.

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează după formula următoare:

Ŷ = 53,04153 – 0,68318 * X1 + 0,23131 * X2

unde:

Ŷ	=	procentul estimat de carne macră în carcasă;
X1	=	cea mai mică grosime a stratului de slănină (inclusiv pielea) deasupra mușchiului gluteus medius, în milimetri;
X2	=	grosimea mușchiului lombar, în milimetri, măsurată în linie dreaptă de la vârful anterior (cranial) al mușchiului gluteus medius la marginea superioară (dorsală) a canalului medular.

Această formulă este valabilă pentru carcasele cu o greutate cuprinsă între 60 și 130 de kilograme.”

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/28

DECIZIA COMISIEI

din 25 februarie 2008

de modificare a Deciziei 96/550/CE de autorizare a unei metode de clasificare a carcaselor de porc în Finlanda

[notificată cu numărul C(2008) 692]

(Numai textele în limbile finlandeză și suedeză sunt autentice)

(2008/177/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3220/84 al Consiliului din 13 noiembrie 1984 de stabilire a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (1), în special articolul 5 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Decizia 96/550/CE a Comisiei (2) autorizează două metode [Hennessy grading probe (HGP4) și Intrascope/Optical probe] pentru clasificarea carcaselor de porc în Finlanda.

(2)

Finlanda a solicitat Comisiei să aprobe actualizarea unei formule și utilizarea unei noi metode de clasificare a carcaselor de porc și a prezentat rezultatele probelor de tranșare în partea a doua a protocolului prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85 al Comisiei din 24 octombrie 1985 privind stabilirea modalităților de aplicare a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (3).

(3)	Din examinarea acestei cereri reiese că sunt îndeplinite condițiile de autorizare a acestor metode de clasificare.

(4)	Prin urmare, Decizia 96/550/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de porc,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 96/550/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 1 primul paragraf, se adaugă următoarea liniuță:

„—	aparatul denumit «Autofom» și metodele de evaluare aferente, ale căror detalii sunt prezentate în partea 3 din anexă;”

2.	Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Finlanda.

Adoptată la Bruxelles, 25 februarie 2008.

Pentru Comisie

Mariann FISCHER BOEL

Membru al Comisiei

(1) JO L 301, 20.11.1984, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3513/93 (JO L 320, 22.12.1993, p. 5).

(2) JO L 236, 18.9.1996, p. 47. Decizie modificată prin Decizia 2005/611/CE (JO L 210, 12.8.2005, p. 44).

(3) JO L 285, 25.10.1985, p. 39. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1197/2006 (JO L 217, 8.8.2006, p. 6).

ANEXĂ

Anexa la Decizia 96/550/CE se modifică după cum urmează:

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează după formula următoare:

„3.

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează după formula următoare:

Ŷ = 66,485 – 0,511 • X1 – 0,418 • X2 + 0,099 • X3

unde:

Ŷ	=	procentul estimat de carne macră în carcasă,
X1	=	grosimea grăsimii dorsale (inclusiv șoriciul), exprimată în milimetri, măsurată la 8 cm de la secțiunea longitudinală mediană a carcasei, în spatele ultimei coaste,
X2	=	grosimea grăsimii dorsale (inclusiv șoriciul), exprimată în milimetri, măsurată la 6 cm de la secțiunea longitudinală mediană a carcasei, între ultimele coaste trei și patru,
X3	=	grosimea mușchiului, exprimată în milimetri, măsurată în același timp și în același loc ca X2.

Formula este valabilă pentru carcasele având o greutate cuprinsă între 51 și 120 de kilograme.”

Se adaugă următoarea parte 3:

„PARTEA 3

AUTOFOM

Clasificarea carcaselor de porc se realizează cu ajutorul aparatului denumit «Autofom» (Fully automatic ultrasonic carcass grading).

Aparatul este echipat cu șaisprezece convertoare cu ultrasunete de 2 MHz (SFK Technology, K2KG), distanța de funcționare între convertoare fiind de 25 mm. Datele ultrasonice includ măsurarea grosimii mușchiului și a grăsimii dorsale. Rezultatele măsurătorilor se transformă cu ajutorul unui computer în estimări ale conținutului de carne macră.

Conținutul de carne macră al carcasei se calculează pe baza a 68 de puncte de măsură, utilizând următoarea formulă:

76,800 - 0,01167786 * x1 - 0,01317971 * x2 - 0,009175088 * x3 - 0,005996768 * x4 - 0,01173212 * x5 - 0,04896113 * x6 - 0,008025034 * x7 - 0,01613402 * x8 - 0,006821679 * x9 - 0,009693944 * x10 - 0,01666247 * x11 - 0,008599287 * x12 - 0,01388630 * x13 - 0,02382277 * x14 - 0,009909672 * x15 - 0,01052488 * x16 - 0,01585248 * x17 - 0,006577800 * x19 - 0,01006999 * x20 - 0,02106533 * x43 - 0,01944423 * x44 - 0,02164443 * x46 - 0,02921022 * x48 - 0,02278822 * x49 - 0,02547334 * x50 - 0,02160008 * x51 - 0,01571447 * x52 - 0,01747270 * x53 - 0,02080481 * x54 - 0,02177262 * x55 - 0,02252957 * x56 - 0,02000042 * x57 - 0,01807100 * x58 - 0,02179333 * x59 - 0,02585314 * x60 - 0,03213609 * x61 - 0,03414441 * x62 - 0,03224378 * x63 - 0,02679668 * x64 - 0,02288250 * x65 - 0,01564255 * x66 - 0,01840482 * x67 - 0,02092576 * x68 - 0,02055510 * x69 - 0,02120507 * x70 - 0,01979112 * x71 - 0,01872976 * x72 - 0,02209687 * x73 - 0,02208294 * x74 - 0,02225723 * x75 - 0,02202462 * x76 - 0,02235730 * x77 - 0,02216374 * x78 - 0,03553871 * x79 - 0,03541295 * x80 - 0,03623326 * x81 - 0,03634462 * x82 - 0,03638485 * x83 - 0,03605378 * x84 - 0,02140917 * x85 - 0,02137969 * x86 - 0,02150696 * x87 - 0,02101590 * x88 - 0,02077531 * x89 - 0,02098994 * x90 - 0,02476005 * x91 - 0,02936467 * x92 - 0,02118610 * x93

unde:

conținutul estimat de carne macră al carcasei,

x1, x2 … x93 sunt variabilele măsurate de Autofom.

Descrierea punctelor de măsură și a metodei statistice se găsește în partea II a protocolului prezentat Comisiei de Finlanda, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85.

Formula este valabilă pentru carcasele având o greutate cuprinsă între 51 și 120 de kilograme.”

1.3.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 57/30

DECIZIA 2008/178/PESC A CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2008

privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 24,

având în vedere recomandarea președinției,

întrucât:

(1)

La 25 septembrie 2007, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1778 (2007) care autorizează în special Uniunea Europeană să desfășoare, în Republica Ciad și în Republica Centrafricană, o operație destinată îndeplinirii mandatului stabilit de această rezoluție, pentru o perioadă de douăsprezece luni de la data declarației sale inițiale privind capacitatea operațională.

(2)

În plus, prin Rezoluția 1778 (2007), toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, în special statele vecine Ciadului și Republicii Centrafricane, și-au luat angajamentul de a facilita transportul către Ciad și Republica Centrafricană în mod liber, fără obstacole și fără pierdere de timp a întregului personal, precum și a echipamentelor, alimentelor, bunurilor și a altor mărfuri destinate operației Uniunii Europene.

(3)	La 15 octombrie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/677/PESC privind operația militară a Uniunii Europene în Republica Ciad și în Republica Centrafricană (1) (EUFOR Ciad/RCA).

(4)	O parte importantă a EUFOR Ciad/RCA va tranzita pe teritoriul Republicii Camerun.

(5)

Ca urmare a autorizației acordate de Consiliu la 18 septembrie 2007, în conformitate cu articolul 24 din Tratatul privind Uniunea Europeană, președinția, asistată de Secretarul General/Înaltul Reprezentant, a negociat un acord între Uniunea Europeană și Republica Camerun privind statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun.

(6)	Acest acord ar trebui să fie aprobat,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun se aprobă în numele Uniunii Europene.

Textul acordului este anexat la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să semneze acordul prin care Uniunea Europeană își asumă obligații.

Articolul 3

Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

D. RUPEL

(1) JO L 279, 23.10.2007, p. 21.

TRADUCERE

ACORD

între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „UE”,

pe de o parte, și

REPUBLICA CAMERUN

denumită în continuare „statul de tranzit”,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”

AVÂND ÎN VEDERE:

—	Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2007,

—	Acțiunea comună 2007/677/PESC a Consiliului din 15 octombrie 2007 privind operația militară a Uniunii Europene în Ciad și în Republica Centrafricană (EUFOR Ciad/RCA),

—	faptul că prezentul acord nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților care decurg din acorduri și din alte instrumente internaționale care instituie curți și tribunale internaționale, inclusiv statutul Curții Penale Internaționale,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Domeniu de aplicare și definiții

(1) Obiectivul prezentului acord îl reprezintă definirea modalităților de tranzitare pe teritoriul Republicii Camerun a personalului și materialelor EUFOR având ca destinație Ciadul și RCA.

(2) Dispozițiile prezentului acord se aplică forțelor aflate sub comanda Uniunii Europene și personalului acestora.

(3) Dispozițiile prezentului acord nu se aplică decât pe teritoriul statului de tranzit.

(4) În sensul prezentului acord:

(a)	„forțe aflate sub comanda Uniunii Europene (EUFOR)” înseamnă cartierul general militar al UE și contingentele naționale care participă la operație, precum și echipamentele și mijloacele de transport ale acestora;

(b)	„operație” înseamnă pregătirea, stabilirea, executarea și susținerea misiunii militare în baza mandatului stabilit prin Rezoluția 1778 (2007) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2007;

(c)	„comandantul forței UE” înseamnă comandantul în teatrul de operațiuni;

(d)	„cartierul general militar al UE” înseamnă cartierele generale militare și elementele acestora, indiferent unde sunt situate, aflate sub autoritatea comandanților militari UE care exercită comanda sau controlul militar al operației;

(e)	„contingente naționale” înseamnă unitățile și componentele care aparțin statelor membre ale Uniunii Europene și altor state participante la operație;

(f)

„personalul EUFOR” înseamnă membrii personalului civil și militar repartizat în cadrul EUFOR, precum și personalul detașat în vederea pregătirii operației și personalul aflat în misiune pentru un stat participant sau o instituție UE în cadrul operației, prezent, cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentului acord, pe teritoriul statului de tranzit, cu excepția personalului angajat pe plan local și a personalului angajat de întreprinderile comerciale internaționale;

(g)	„personal angajat pe plan local” înseamnă membri ai personalului care sunt resortisanți sau rezidenți permanenți ai statului de tranzit;

(h)	„spații” înseamnă toate clădirile, spațiile de cazare și terenurile necesare EUFOR și personalului său;

(i)	„stat participant” înseamnă un stat care pune la dispoziția EUFOR un contingent național.

Articolul 2

Dispoziții generale

(1) EUFOR și personalul său respectă actele cu putere de lege și actele administrative ale statului de tranzit și se abțin de la orice acțiune sau activitate incompatibilă cu obiectivele avute în vedere în prezentul acord.

(2) EUFOR comunică periodic guvernului statului de tranzit numărul și identitatea membrilor personalului său aflați pe teritoriul statului de tranzit.

Articolul 3

Identificarea

(1) Membrii personalului EUFOR trebuie să poarte în permanență asupra lor pașaportul sau cartea de identitate militară.

(2) Vehiculele, aeronavele, navele și alte mijloace de transport ale EUFOR poartă marcaje de identificare și/sau plăci de înmatriculare distinctive ale EUFOR, care se notifică autorităților competente ale statului de tranzit.

(3) EUFOR are dreptul de a arbora drapelul Uniunii Europene și semne distinctive, precum insigne militare, titluri și simboluri oficiale în spațiile, pe vehiculele și pe alte mijloace de transport ale sale. Uniformele personalului EUFOR poartă o emblemă distinctivă a EUFOR. Drapelele sau însemnele naționale ale contingentelor naționale participante la operație pot fi arborate în spații, pe vehicule și pe alte mijloace de transport și uniforme ale EUFOR, în conformitate cu decizia comandantului forței UE.

Articolul 4

Trecerea frontierei și deplasarea pe teritoriul statului de tranzit

(1) Membrii personalului EUFOR nu pot intra pe teritoriul statului de tranzit decât după prezentarea documentelor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și, în cazul primei intrări, a unui ordin de misiune individual sau colectiv emis de EUFOR. Acestora nu li se aplică dispozițiile în materie de vize. Atunci când intră, părăsesc sau sunt prezenți pe teritoriul statului de tranzit, aceștia sunt scutiți de formalitățile de emigrare și imigrare și de controlul vamal.

(2) Membrilor personalului EUFOR nu li se aplică dispozițiile statului de tranzit referitoare la înregistrarea și controlul străinilor, dar nu dobândesc dreptul de ședere sau de domiciliu stabil pe teritoriul statului de tranzit.

(3) Lista resurselor și mijloacelor de transport ale EUFOR destinate susținerii operației, care intră pe teritoriul statului de tranzit, se comunică statului de tranzit cu titlu de informare. Aceste resurse și mijloace de transport poartă emblema distinctivă a EUFOR pentru a permite identificarea rapidă a acestora. Statul de tranzit facilitează formalitățile administrative și vamale pentru EUFOR. EUFOR este scutită de prezentarea oricărui alt document vamal și de orice inspecții.

(4) Membrii personalului EUFOR pot conduce vehicule motorizate și pilota nave sau aeronave pe teritoriul statului de tranzit, cu condiția să fie, după caz, titulari ai unui permis de conducere, ai unui brevet de căpitan sau ai unei licențe de pilot național, internațional sau militar valabile.

(5) Pentru nevoile operației, statul de tranzit acordă EUFOR și personalului acestuia libertate de deplasare și de circulație pe teritoriul său, prin coridoarele de tranzit definite în acordurile prevăzute la articolul 18 de mai jos, inclusiv pe marea sa teritorială sau în spațiul său aerian. Libertatea de deplasare pe marea teritorială a statului de tranzit se referă în special la dreptul de a staționa și de a acosta în orice împrejurări.

(6) Pentru nevoile operației, EUFOR poate utiliza drumurile, podurile, feriboturile, aeroporturile și porturile fără obligația achitării de redevențe, tarife sau taxe similare. EUFOR nu este scutită de drepturile de cântărire, de taxa de drum și de taxa informatică portuară, ale căror modalități de plată sunt stabilite în acordurile prevăzute la articolul 18 de mai jos.

Articolul 5

Privilegii și imunități acordate EUFOR de către statul de tranzit

(1) Spațiile EUFOR sunt inviolabile. Agenții statului de tranzit au acces la aceste spații numai cu aprobarea comandantului forței UE.

(2) Spațiile EUFOR, mobilierul și alte bunuri auxiliare care se află în aceste spații, precum și mijloacele sale de transport nu pot face obiectul unor percheziții, rechiziționări, sechestrări sau măsuri executorii.

(3) EUFOR nu adăpostește persoane cercetate de sistemul judiciar din statul de tranzit.

(4) EUFOR, împreună cu bunurile și resursele de care dispune, beneficiază de imunitate de jurisdicție.

(5) Arhivele și documentele EUFOR sunt inviolabile.

(6) Corespondența oficială a EUFOR este inviolabilă. Prin „corespondență oficială” se înțelege toată corespondența referitoare la operație și la funcțiile sale.

(7) EUFOR, precum și furnizorii și contractanții EUFOR, cu condiția ca aceștia să nu fie resortisanți ai statului de tranzit, sunt scutiți de plata tuturor impozitelor, a redevențelor și a altor taxe similare naționale, regionale sau comunale pentru bunurile achiziționate sau importate, serviciile prestate și pentru spațiile utilizate de aceasta pentru nevoile operației.

(8) Statul de tranzit autorizează intrarea articolelor destinate operației și le scutește de la plata oricăror taxe vamale, redevențe, taxe, cu excepția taxei informatice portuare menționate la articolul 4 alineatul (6) de mai sus, sau a altor drepturi similare, altele decât cheltuielile de depozitare, transport și alte servicii prestate.

Articolul 6

Privilegii și imunități acordate personalului EUFOR de către statul de tranzit

(1) Personalul EUFOR nu poate fi supus niciunei forme de arest sau detenție.

(2) Documentele, corespondența și bunurile personalului EUFOR beneficiază de inviolabilitate, sub rezerva măsurilor de executare autorizate în temeiul alineatului (6).

(3) Personalul EUFOR beneficiază de imunitatea de jurisdicție penală în statul de tranzit.

Statul participant sau instituția în cauză a UE, după caz, poate renunța la imunitatea de jurisdicție penală a personalului EUFOR. Este necesar ca renunțarea să fie întotdeauna explicită.

(4) Personalul EUFOR beneficiază de imunitate de jurisdicție civilă și administrativă în statul de tranzit în ceea ce privește actele întreprinse în exercitarea funcțiilor sale oficiale. Atunci când se inițiază o procedură civilă împotriva personalului EUFOR la o instanță judecătorească a statului de tranzit, comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză sunt informate fără întârziere. Înainte de inițierea procedurii la instanța judecătorească competentă, comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză, după obținerea avizului consultativ oficial din partea autorităților competente din statul de tranzit, atestă dacă actul respectiv a fost sau nu comis de personalul EUFOR în exercitarea funcțiilor sale oficiale.

În cazul în care actul respectiv a fost comis în exercitarea funcțiilor sale oficiale, nu se inițiază procedura și se aplică dispozițiile articolului 15. În cazul în care actul respectiv nu a fost comis în exercitarea funcțiilor oficiale, procedura își poate urma cursul. Atestarea de către comandantul forței UE și autoritatea competentă a statului participant sau instituția UE în cauză are caracter obligatoriu pentru jurisdicția statului de tranzit, care nu o poate contesta.

În cazul în care personalul EUFOR inițiază o procedură, acesta nu mai poate invoca imunitatea de jurisdicție în ceea ce privește orice cerere reconvențională legată direct de cererea principală.

(5) Personalul EUFOR nu este obligat să depună mărturie.

(6) Împotriva personalului EUFOR nu poate fi luată nicio măsură de executare, cu excepția inițierii unei proceduri civile care nu are legătură cu funcțiile sale oficiale. Bunurile personalului EUFOR, certificate de către comandantul forței UE ca fiind necesare exercitării funcțiilor oficiale ale personalului, nu pot fi supuse sechestrului ca urmare a unei hotărâri judecătorești. În cadrul unei proceduri civile, personalul EUFOR nu este supus niciunei restrângeri a libertății personale sau altor măsuri de constrângere.

(7) Imunitatea de jurisdicție a personalului EUFOR în statul de tranzit nu conferă acestuia imunitate de jurisdicție în statul participant.

(8) În ceea ce privește prestarea de servicii pentru EUFOR, personalului EUFOR nu i se aplică dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de tranzit.

(9) Personalul EUFOR este scutit de orice formă de impozitare în statul de tranzit, în ceea ce privește remunerația și alte drepturi bănești care îi sunt plătite de EUFOR sau de statul participant, precum și în ceea ce privește veniturile încasate în afara statului de tranzit.

(10) În conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative pe care le poate adopta, statul de tranzit acordă intrarea și scutirea de taxe vamale, de taxe și de alte redevențe conexe, altele decât cheltuielile de depozitare, de transport și pentru servicii similare, articolelor destinate uzului personal al personalului EUFOR.

Personalul EUFOR este scutit de inspectarea bagajului personal, în afara cazului în care există motive serioase de a se crede că acesta conține obiecte care nu sunt destinate uzului său personal sau obiecte al căror import sau export este interzis de legislația statului de tranzit sau sunt supuse normelor de carantină ale statului de tranzit. În acest caz, inspecția se efectuează numai în prezența personalului EUFOR în cauză sau a unui reprezentant autorizat al EUFOR.

Articolul 7

Personalul angajat pe plan local

Personalul recrutat pe plan local nu beneficiază de privilegii sau imunitate. Cu toate acestea, statul de tranzit are obligația să-și exercite jurisdicția astfel încât să nu intervină în mod excesiv în îndeplinirea funcțiilor operației.

Articolul 8

Jurisdicția penală

Autoritățile competente ale unui stat participant au dreptul de a exercita pe teritoriul statului de tranzit, în colaborare cu autoritățile competente ale acestuia, toate atribuțiile de jurisdicție penală și disciplinară care le sunt conferite de legislația statului participant cu privire la toți membrii personalului EUFOR cărora li se aplică această legislație.

Articolul 9

Uniforma și armamentul

(1) Portul uniformei face obiectul normelor stabilite de către comandantul forței UE.

(2) Personalul militar al EUFOR poate purta arme individuale de calibru mic și muniția corespunzătoare, cu condiția să fie autorizat în acest sens prin ordinele primite. Lista respectivelor arme și a deținătorilor acestora se comunică autorităților competente din statul de tranzit.

Articolul 10

Susținerea acordată de statul de tranzit și încheierea de contracte

(1) Statul de tranzit acceptă, în cazul în care i se solicită, să sprijine EUFOR să găsească spații corespunzătoare.

(2) Statul de tranzit pune gratuit la dispoziția EUFOR spațiile aflate în proprietatea sa, în cazul în care dispune de astfel de spații, în măsura în care spațiile respective sunt necesare pentru desfășurarea activităților administrative și operaționale ale EUFOR.

(3) În limita mijloacelor și capacităților sale, statul de tranzit participă la pregătirea, stabilirea, executarea și susținerea operației. Luarea măsurilor de securitate de către statul de tranzit în aplicarea dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) de mai jos este gratuită.

(4) Legea aplicabilă contractelor încheiate de EUFOR în statul de tranzit este lex fori. Procedura de soluționare a litigiilor prevăzută la articolul 15 alineatele (3), (4) și (5) de mai jos se aplică litigiilor care rezultă din aplicarea contractelor menționate.

(5) Statul de tranzit facilitează executarea contractelor încheiate de EUFOR cu entitățile comerciale pentru nevoile operației.

Articolul 11

Modificarea spațiilor

(1) EUFOR este autorizată să construiască sau să modifice spațiile în funcție de nevoile sale de tranzit și pentru durata operației, în conformitate cu mijloacele prevăzute în acordurile menționate la articolul 18 de mai jos.

(2) Statul de tranzit nu poate pretinde EUFOR despăgubiri pentru aceste construcții sau modificări, cu excepția deteriorării semnificative a spațiilor inițiale.

Articolul 12

Membrii decedați ai personalului EUFOR

(1) Comandantul forței UE are dreptul de a se ocupa de repatrierea oricărui membru decedat al personalului EUFOR, precum și a bunurilor personale ale acestuia și de a adopta măsuri corespunzătoare în acest sens.

(2) Corpul unui membru decedat al personalului EUFOR nu poate fi autopsiat fără acordul statului în cauză și în absența unui reprezentant al EUFOR și/sau al statului respectiv.

(3) Statul de tranzit și EUFOR cooperează cât mai mult posibil pentru asigurarea repatrierii cât mai rapide a oricărui membru decedat al personalului EUFOR.

Articolul 13

Securitatea EUFOR și poliția militară

(1) Statul de tranzit ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura securitatea EUFOR și a personalului său.

(2) EUFOR este autorizată să ia măsurile necesare pentru protejarea spațiilor și a convoaielor sale în colaborare strânsă cu autoritățile competente ale statului de tranzit.

(3) Contingentele naționale pot dispune de personal din cadrul poliției judiciare pentru a desfășura anchetele necesare pentru exercitarea atribuțiilor de jurisdicție penală prevăzute la articolul 8 de mai sus.

Articolul 14

Comunicațiile

(1) EUFOR poate instala și utiliza radioemițătoare și radioreceptoare, precum și sisteme prin satelit. EUFOR cooperează cu autoritățile competente ale statului de tranzit pentru evitarea oricărui conflict legat de utilizarea frecvențelor corespunzătoare. Accesul la spectrul de frecvențe se acordă în conformitate cu legislația în vigoare în statul de tranzit.

(2) EUFOR are dreptul de a comunica fără restricții prin radio (inclusiv prin satelit, telefon mobil sau aparat radio portabil), prin telefon, prin telegraf, prin fax și prin alte mijloace, precum și dreptul de a instala echipamentele necesare asigurării comunicării dorite în cadrul spațiilor EUFOR și între aceste spații.

(3) EUFOR poate lua, la nivelul spațiilor proprii, măsurile necesare asigurării transmiterii corespondenței adresate EUFOR sau personalului său sau care provine de la EUFOR sau personalul său.

Articolul 15

Cereri de despăgubiri în caz de deces, rănire, prejudicii sau pierderi

(1) Cererile de despăgubiri în caz de deteriorare sau pierdere a unor bunuri civile sau publice, precum și cererile de despăgubiri în caz de deces sau rănire a unei persoane și de deteriorare sau pierdere a unor bunuri care aparțin EUFOR, care rezultă din activitatea de tranzitare a EUFOR, se soluționează pe cale amiabilă.

(2) Aceste cereri se transmit EUFOR prin intermediul autorităților competente ale statului de tranzit, în ceea ce privește cererile prezentate de persoane juridice sau fizice din statul de tranzit, sau al autorităților competente ale statului de tranzit, în ceea ce privește cererile prezentate de EUFOR.

(3) Atunci când nu se poate ajunge la o înțelegere amiabilă, cererea de despăgubiri se transmite unei comisii de despăgubire constituită în mod egal din reprezentanți ai EUFOR și ai statului de tranzit. Soluționarea cererilor se face de comun acord.

(4) Atunci când nu se poate ajunge la o soluție în cadrul comisiei de despăgubire, cererile sunt înaintate unei instanțe de arbitraj, a cărei hotărâre este obligatorie.

(5) Instanța de arbitraj este constituită din trei arbitri, primul arbitru fiind desemnat de statul de tranzit, al doilea de către EUFOR și al treilea de comun acord de către statul de tranzit și EUFOR. În cazul în care una dintre părți nu desemnează un arbitru în termen de două luni sau în lipsa unui acord între statul de tranzit și EUFOR privind desemnarea celui de-al treilea arbitru, acesta este numit din oficiu de președintele Curții de Justiție a Comunităților Europene.

(6) EUFOR și autoritățile administrative ale statului de tranzit convin asupra dispozițiilor administrative necesare stabilirii mandatului comisiei de despăgubire și al instanței de arbitraj, a procedurilor aplicabile în cadrul acestor organe și a condițiilor de depunere a cererilor de despăgubiri.

Articolul 16

Cooperarea și litigiile

(1) Toate chestiunile privind aplicarea prezentului acord sunt examinate împreună de reprezentanții EUFOR și de autoritățile competente ale statului de tranzit.

(2) În lipsa unei soluționări prealabile, litigiile privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord se soluționează exclusiv pe cale diplomatică între statul de tranzit și reprezentanți ai UE.

Articolul 17

Alte dispoziții

(1) Atunci când în prezentul acord se face trimitere la privilegiile, imunitățile și drepturile EUFOR și ale personalului său, guvernul statului de tranzit răspunde de punerea lor în aplicare și de respectarea acestora de către autoritățile sale competente.

(2) Niciuna dintre dispozițiile prezentului acord nu vizează să deroge de la drepturile eventual recunoscute, în temeiul altor acorduri, unui stat membru al UE sau unui alt stat participant la EUFOR și nu poate fi interpretată ca o derogare.

Articolul 18

Modalități de punere în aplicare

În sensul aplicării prezentului acord, chestiunile de ordin operațional, administrativ sau tehnic pot face obiectul unor acorduri separate încheiate între comandantul forței UE și autoritățile administrative ale statului de tranzit.

Articolul 19

Intrarea în vigoare și denunțarea

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data semnării sale și rămâne în vigoare până la data plecării ultimului membru al personalului EUFOR, conform notificării pe care EUFOR o va transmite autorităților statului de tranzit.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), se consideră că dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (6), la articolul 5 alineatele (1), (2), (4), (7) și (8), la articolul 6 alineatele (1), (3), (4), (6) și (8)-(10), la articolul 10 alineatul (2), la articolul 11, la articolul 13 alineatele (1), (2) și (3) și la articolul 15 se aplică începând cu data desfășurării primului membru al personalului EUFOR, în cazul în care această dată este anterioară datei intrării în vigoare a prezentului acord.

(3) Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris al părților.

(4) Denunțarea prezentului acord nu aduce atingere drepturilor sau obligațiilor care rezultă din executarea sa înainte de a fi denunțat.

Încheiat la Yaoundé, 6 februarie 2008, în patru exemplare originale în limbile franceză și engleză, ambele versiuni fiind egal autentice.

Pentru Uniunea Europeană

Pentru statul de tranzit

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 57

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 51 1 martie 2008

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE) nr. 189/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind testele Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)	1
		Regulamentul (CE) nr. 190/2008 al Comisiei din 29 februarie 2008 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	6
		Regulamentul (CE) nr. 191/2008 al Comisiei din 29 februarie 2008 de stabilire a taxelor la import în sectorul cerealelor aplicabile de la 1 martie 2008	8
	*	Regulamentul (CE) nr. 192/2008 al Comisiei din 29 februarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 989/2007 privind înregistrarea anumitor denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Barèges-Gavarnie (DOP) – Hořické trubičky (IGP)]	11
	*	Regulamentul (CE) nr. 193/2008 al Comisiei din 29 februarie 2008 de interzicere a pescuitului de pește pescar în zonele ICES VIIIc, IX și X, precum și în apele comunitare din zona CECAF 34.1.1 de către navele care arborează pavilionul Franței	12

	III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE
	ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE
*	Decizia 2008/178/PESC a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun	30
	Acord între Uniunea Europeană și Republica Camerun referitor la statutul forțelor de sub comanda Uniunii Europene aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Camerun	31
*	Poziția comună 2008/179/PESC a Consiliului din 29 februarie 2008 de modificare a Poziției comune 2005/440/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo	37

Nr.	01
Stat membru	Franța
Stoc	ANF/8C3411
Specie	Pește pescar (Lophiidae)
Zonă	VIIIc, IX și X; apele comunitare ale zonei CECAF 34.1.1
Dată	2.2.2008

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Consiliu
	2008/173/CE
*	Decizia Consiliului din 18 februarie 2008 privind testele Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)	14
	Comisie
	2008/174/CE
*	Decizia Comisiei din 21 decembrie 2005 privind ajutorul de stat propus de Italia (Provincia Autonomă Trento) în sectorul transporturilor [notificată cu numărul C(2005) 5315] ( 1 )	18
	2008/175/CE
*	Decizia nr. 1/2008 a Comitetului Statistic al Comunității/Elveției din 14 februarie 2008 de adoptare a regulamentului său de procedură	21
	2008/176/CE
*	Decizia Comisiei din 22 februarie 2008 de modificare a Deciziei 97/107/CE privind autorizarea unor metode de clasificare a carcaselor de porc în Belgia [notificată cu numărul C(2008) 678]	25
	2008/177/CE
*	Decizia Comisiei din 25 februarie 2008 de modificare a Deciziei 96/550/CE de autorizare a unei metode de clasificare a carcaselor de porc în Finlanda [notificată cu numărul C(2008) 692]	28