5.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/1

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 3/2008 AL CONSILIULUI

din 17 decembrie 2007

privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 2826/2000 (1) și al Regulamentului (CE) nr. 2702/1999 (2) ale Consiliului, Comunitatea poate desfășura activități de informare și de promovare pe piața internă și pe piețele din țări terțe, pentru un anumit număr de produse agricole. Rezultatele obținute până în prezent sunt foarte încurajatoare.

(2)

Ținând seama de experiența acumulată, de perspectivele de evoluție a piețelor, atât din interiorul, cât și din exteriorul Comunității, precum și de noul context al comerțului internațional, este necesară dezvoltarea unei politici globale și coerente de informare și de promovare pe piața internă și pe piețele din țări terțe în ceea ce privește produsele agricole și metodele lor de producție, precum și produsele alimentare pe bază de produse agricole, fără însă a încuraja consumul unui produs datorită originii acestuia.

(3)	Prin urmare, din motive de claritate, Regulamentele (CE) nr. 2702/1999 și (CE) nr. 2826/2000 ar trebui abrogate și înlocuite cu un regulament unic, menținând în același timp caracterul specific al acțiunilor în funcție de locul realizării acestora.

(4)

O astfel de politică completează și consolidează în mod util acțiunile desfășurate de statele membre prin promovarea în special a imaginii acestor produse față de consumatorii din Comunitate și din țările terțe, îndeosebi în ceea ce privește calitatea, valoarea nutritivă și siguranța alimentelor și a metodelor de producție. Contribuind la deschiderea unor noi piețe de desfacere în țări terțe, această activitate poate avea, de asemenea, un efect de multiplicare a inițiativelor naționale sau private.

(5)	Ar trebui definite criteriile de selecție a produselor, a sectoarelor în cauză, precum și a temelor și a piețelor vizate de programele comunitare.

(6)	Acțiunile de informare și de promovare a produselor agricole în țările terțe ar trebui să poată viza atât produse care beneficiază de restituiri la export, cât și produse care nu beneficiază de astfel de restituiri.

(7)

Realizarea acțiunilor ar trebui să fie asigurată în cadrul programelor de informare și de promovare. În ceea ce privește acțiunile de realizat pe piața internă, pentru a se asigura coerența și eficiența programelor, ar trebui să se stabilească liniile directoare care să definească, pentru fiecare produs sau sector vizat, orientările generale referitoare la elementele esențiale ale programelor comunitare în cauză.

(8)	Având în vedere natura tehnică a sarcinilor care trebuie îndeplinite, este necesar să se prevadă posibilitatea pentru Comisie de a fi asistată de un comitet de experți în comunicare sau de a recurge la serviciile unor asistenți tehnici.

(9)

Ar trebui definite criteriile de finanțare a acțiunilor. Ca regulă generală, Comunitatea ar trebui să suporte doar o parte din finanțarea acțiunilor, în vederea responsabilizării organizațiilor care formulează propuneri și a statelor membre interesate. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, poate fi mai oportun să nu se solicite nicio contribuție financiară din partea statului membru în cauză. În cazul informațiilor privind sistemele comunitare referitoare la originea produselor, producția organică și etichetare, precum și privind simbolurile grafice prevăzute de legislația agricolă, în special pentru regiunile ultraperiferice, partajarea finanțării între Comunitate și statele membre poate fi justificată de nevoia de informații adecvate cu privire la aceste măsuri relativ recente.

(10)

În ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor, ar trebui să se prevadă ca aceasta să fie încredințată, prin intermediul unor proceduri corespunzătoare, unor organisme care dispun de structurile și competențele necesare, în vederea asigurării celui mai bun raport între costurile și eficiența acțiunilor selectate.

(11)

Având în vedere experiența acumulată și rezultatele obținute de Consiliul Internațional pentru uleiul de măsline în activitatea sa promoțională, ar trebui, cu toate acestea, să se prevadă posibilitatea pentru Comunitate de a încredința în continuare acestui consiliu realizarea de acțiuni care intră în domeniul său de competență. De asemenea, ar trebui să se prevadă posibilitatea Comunității de a recurge la asistența unor organizații internaționale similare active în domeniul altor produse.

(12)	Pentru a supraveghea punerea în aplicare corespunzătoare a programelor, precum și impactul acțiunilor, ar trebui să se prevadă o monitorizare eficientă de către statele membre, precum și evaluarea rezultatelor de către un organism independent.

(13)	Cheltuielile aferente finanțării acțiunilor prevăzute de prezentul regulament ar trebui tratate, după caz, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (3).

(14)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Acțiunile de informare și de promovare a produselor agricole și a metodelor de producție ale acestora, precum și a produselor alimentare pe bază de produse agricole, desfășurate pe piața internă sau în țările terțe, menționate la articolul 2, pot fi finanțate integral sau parțial din bugetul comunitar, în condițiile prevăzute în prezentul regulament.

Acțiunile respective sunt puse în aplicare în cadrul unui program de informare și de promovare.

(2)   Acțiunile menționate la alineatul (1) nu se orientează în funcție de anumite mărci comerciale și nu încurajează consumul unui produs datorită originii specifice acestuia. Originea produsului care face obiectul acțiunilor poate fi însă indicată atunci când aceasta reprezintă o denumire conferită în temeiul legislației comunitare.

Articolul 2

Acțiuni de informare și promovare

(1)   Acțiunile menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt următoarele:

(a)

acțiuni privind relațiile cu publicul, acțiuni de promovare și publicitate, în special destinate să evidențieze caracteristicile intrinsece și avantajele produselor comunitare, îndeosebi din perspectiva calității, a securității alimentelor, a metodelor specifice de producție, a valorii nutritive și a aspectelor sanitare, a etichetării, a bunăstării animale și a protecției mediului;

(b)

campanii de informare, în special privind sistemele comunitare referitoare la denumirile de origine protejate (DOP), la indicațiile geografice protejate (IGP), la specialitățile tradiționale garantate (STG) și la agricultura ecologică, precum și privind alte sisteme comunitare referitoare la normele de calitate și de etichetare a produselor agricole și a produselor alimentare și privind simbolurile grafice prevăzute de legislația comunitară aplicabilă;

(c)	acțiuni de informare privind sistemul comunitar al vinurilor de calitate produse în regiuni determinate (v.c.p.r.d.), al vinurilor cu indicație geografică și al băuturilor spirtoase cu indicație geografică sau cu indicație tradițională rezervată;

(d)	studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de informare și promovare.

(2)   Pe piața internă, acțiunile menționate la articolul 1 alineatul (1) pot lua, de asemenea, forma participării la evenimente, târguri și expoziții de importanță națională sau europeană, în special prin intermediul standurilor destinate valorizării imaginii produselor comunitare.

(3)   În țările terțe, acțiunile menționate la articolul 1 alineatul (1) pot lua, de asemenea, următoarele forme:

(a)	acțiuni de informare privind sistemul comunitar al vinurilor de masă;

(b)	participarea la manifestări, târguri și expoziții de importanță internațională, în special prin intermediul standurilor destinate valorizării imaginii produselor comunitare;

(c)	studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;

(d)	misiuni comerciale la nivel înalt.

Articolul 3

Sectoare și produse vizate

(1)   Sectoarele sau produsele care pot face obiectul acțiunilor menționate la articolul 1 alineatul (1) și care urmează să fie întreprinse pe piața internă se stabilesc avându-se în vedere următoarele criterii:

(a)

oportunitatea punerii în valoare a calității, a caracteristicilor tipice, a metodelor specifice de producție, a valorii nutritive și a aspectelor sanitare, a siguranței alimentare, a bunăstării animalelor sau a protecției mediului ale produselor în cauză, prin intermediul campaniilor tematice sau cu țintă specifică;

(b)	punerea în aplicare a unui sistem de etichetare pentru informarea consumatorilor și a unor sisteme de trasabilitate și control al produselor;

(c)	necesitatea de a aborda probleme specifice sau conjuncturale într-un sector anume;

(d)	oportunitatea de a oferi informații privind semnificația sistemelor comunitare referitoare la DOP/IGP, STG și la produsele biologice;

(e)	oportunitatea de a oferi informații privind semnificația sistemului comunitar al v.c.p.r.d., al vinurilor cu indicație geografică și al băuturilor spirtoase cu indicație geografică sau cu indicație tradițională rezervată.

(2)   Produsele care pot face obiectul acțiunilor menționate la articolul 1 alineatul (1) care urmează să fie întreprinse în țările terțe sunt în special următoarele:

(a)	produse destinate consumului direct sau transformării, pentru care există posibilitatea de a fi exportate sau posibilitatea deschiderii de noi piețe de desfacere în țările terțe, în special în cazurile în care nu se acordă restituiri;

(b)	produse tipice sau de calitate care au o valoare adăugată ridicată.

Articolul 4

Lista temelor, a produselor și a țărilor care pot face obiectul acțiunilor

Comisia elaborează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), listele cuprinzând temele și produsele menționate la articolul 3, precum și țările terțe vizate. Listele respective se revizuiesc din doi în doi ani. Cu toate acestea, în cazul în care este necesar, aceste liste pot fi modificate în respectivul interval, prin aceeași procedură.

La selectarea țărilor terțe se ține seama de piețele țărilor terțe în care există o cerere reală sau potențială.

Articolul 5

Orientări

(1)   În ceea ce privește promovarea pe piața internă, pentru fiecare sector sau produs selectat, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), orientările care definesc modalitățile strategiei care ar trebui urmată în privința propunerilor de programe de informare și de promovare.

Orientările respective conțin indicații generale, în special cu privire la:

(a)	obiectivele și țintele care ar trebui atinse;

(b)	indicarea uneia sau a mai multor teme care ar trebui face obiectul acțiunilor selectate;

(c)	tipurile de acțiuni care urmează să fie întreprinse;

(d)	durata programelor;

(e)	în funcție de piețe și de tipurile de acțiuni prevăzute, distribuția orientativă a sumei disponibile pentru participarea financiară comunitară la realizarea programelor.

În ceea ce privește promovarea fructelor și a legumelor proaspete, se acordă o atenție deosebită acțiunilor de promovare care se adresează copiilor în instituțiile școlare.

(2)   În ceea ce privește promovarea în țările terțe, Comisia poate adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), orientări care definesc modalitățile strategiei care ar trebui urmată în ceea ce privește propunerile de programe de informare și de promovare a anumitor produse sau a tuturor produselor menționate la articolul 3 alineatul (2).

Articolul 6

Organizații responsabile de realizarea acțiunilor de informare și promovare

(1)   Pentru realizarea acțiunilor menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), alineatul (2) și alineatul (3) literele (a), (b) și (c), în conformitate cu orientările menționate la articolul 5 alineatul (1) și sub rezerva alineatului (2) din prezentul articol, organizația sau organizațiile profesionale sau interprofesionale reprezentative pentru sectorul sau sectoarele vizate din unul sau mai multe state membre sau la nivel comunitar elaborează propuneri de programe de informare și de promovare, cu o durată de cel mult trei ani.

(2)   În cazul în care acțiunile de promovare în țări terțe sunt stabilite în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, Comunitatea poate să le aplice prin intermediul Consiliului Internațional pentru uleiul de măsline.

În cazul altor sectoare, Comunitatea poate solicita asistența unor organizații internaționale care oferă garanții similare.

Articolul 7

Elaborarea și transmiterea programelor de informare și de promovare

(1)   Statele membre întocmesc caiete de sarcini care prevăd condițiile și criteriile de evaluare ale programelor de informare și de promovare.

Statul membru sau statele membre în cauză examinează oportunitatea propunerilor de programe și verifică conformitatea acestora cu dispozițiile prezentului regulament, cu orientările elaborate în temeiul articolului 5 și cu caietele de sarcini aferente. De asemenea, statele membre verifică raportul calitate/preț al programelor în cauză.

După examinarea programului sau a programelor, statul membru sau statele membre întocmesc o listă de programe selectate în limita creditelor disponibile și se angajează să participe, dacă este necesar, la finanțarea acestora.

(2)   Statul membru sau statele membre transmit Comisiei lista programelor menționate la alineatul (1) al treilea paragraf, precum și o copie a acestor programe.

În cazul în care Comisia constată că un program prezentat sau unele dintre acțiunile sale nu sunt conforme cu dispozițiile comunitare sau, în ceea ce privește acțiunile de întreprins pe piața internă, acestea nu sunt conforme cu orientările prevăzute la articolul 5 sau nu oferă un raport calitate/preț acceptabil, aceasta informează, într-un termen care urmează să fie stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), statul membru sau statele membre în cauză cu privire la neeligibilitatea programului sau a unei părți din acesta. În cazul în care informarea respectivă nu are loc în termenul stabilit, programul se consideră eligibil.

Statul membru sau statele membre țin seama de eventualele observații formulate de Comisie și îi transmit acesteia programele revizuite de comun acord cu organizația sau organizațiile care au formulat propuneri, menționate la articolul 6 alineatul (1), într-un termen care urmează să fie stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 8

Selectarea programelor de informare și de promovare

(1)   Comisia decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), care sunt programele selectate și bugetele aferente. Se acordă prioritate programelor propuse de mai multe state membre sau care prevăd acțiuni în mai multe state membre sau țări terțe.

(2)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), Comisia poate stabili limite inferioare sau superioare pentru costurile reale ale programelor selectate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol. Limitele respective pot fi ajustate în funcție de natura programelor în cauză. Criteriile aplicate pot fi definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 9

Procedura aplicabilă în cazul absenței programelor de acțiuni de informare pentru piața internă

(1)   În absența unor programe de realizat pe piața internă, pentru una sau mai multe dintre acțiunile de informare menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (b), prezentate în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), statul membru sau statele membre interesate elaborează, în baza orientărilor menționate la articolul 5 alineatul (1), un program și caietul de sarcini aferent și selectează prin licitație publică organismul însărcinat cu punerea în aplicare a programului pe care se angajează să îl cofinanțeze.

(2)   Statul membru sau statele membre transmit Comisiei programul selectat în conformitate cu alineatul (1) însoțit de un aviz motivat privind:

(a)	oportunitatea programului;

(b)	conformitatea programului și a organismului propus cu dispozițiile prezentului regulament și, după caz, cu orientările aplicabile;

(c)	evaluarea raportului calitate/preț al programului.

(3)   În scopul examinării programelor de către Comisie, se aplică articolul 7 alineatul (2) și articolul 8 alineatul (1).

(4)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), Comisia poate stabili limite inferioare sau superioare pentru costurile reale ale programelor prezentate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Limitele respective pot fi ajustate în funcție de natura programelor în cauză. Criteriile aplicate pot fi definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 10

Acțiuni de informare și de promovare care sunt realizate la inițiativa Comisiei

După informarea comitetului menționat la articolul 16 alineatul (1) sau, după caz, a comitetului instituit prin articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (5), a Comitetului permanent pentru indicațiile geografice și denumirile de origine protejate instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (6) sau a Comitetului permanent pentru specialitățile tradiționale garantate instituit prin articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare (7), Comisia poate decide realizarea uneia sau a mai multor acțiuni dintre cele prezentate în continuare:

(a)

pentru acțiuni care urmează să fie realizate pe piața internă și în țările terțe: (i) acțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din prezentul regulament; (ii) acțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (b) și (c) și alineatul (2) din prezentul regulament, atunci când aceste acțiuni sunt de interes comunitar sau atunci când nu a fost prezentată nicio propunere corespunzătoare în conformitate cu articolele 6 și 9 din prezentul regulament;

(b)

pentru acțiuni care urmează să fie realizate în țări terțe: (i) acțiunile menționate la articolul 2 alineatul (3) litera (d) din prezentul regulament; (ii) acțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament, atunci când aceste acțiuni sunt de interes comunitar sau atunci când nu a fost prezentată nicio propunere corespunzătoare în conformitate cu articolele 6 și 9 din prezentul regulament.

Articolul 11

Organisme însărcinate cu punerea în aplicare a programelor și a acțiunilor

(1)   Comisia alege prin intermediul unei proceduri de licitație deschisă sau restrânsă:

(a)	eventualii asistenți tehnici necesari pentru evaluarea propunerilor de programe, prevăzută la articolul 7 alineatul (2), inclusiv organismele de aplicare propuse;

(b)	organismul sau organismele însărcinate cu punerea în aplicare a acțiunilor menționate la articolul 10.

(2)   După solicitarea de oferte concurențiale prin mijloacele corespunzătoare, organizația care a formulat propunerea selectează organismele care să pună în aplicare programele selectate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1).

Cu toate acestea, în anumite condiții care urmează să fie stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2), organizația care a formulat propunerea poate fi autorizată să pună ea însăși în aplicare anumite părți dintr-un program.

(3)   Organismele cărora li s-a încredințat punerea în aplicare a acțiunilor de informare și de promovare trebuie să aibă cunoștințele necesare în ceea ce privește produsele și piețele în cauză și să dispună de mijloacele necesare pentru a asigura punerea cât mai eficientă în aplicare a acțiunilor, ținând seama de dimensiunea comunitară a programelor în cauză.

Articolul 12

Monitorizarea programelor

(1)   Un grup de monitorizare, compus din reprezentanți ai Comisiei, ai statelor membre în cauză și ai organizațiilor care formulează propuneri de programe, asigură monitorizarea programelor selectate menționate la articolele 8 și 9.

(2)   Statele membre în cauză sunt responsabile de punerea adecvată în aplicare a programelor selectate menționate la articolele 8 și 9, precum și de executarea plăților aferente. Statele membre se asigură că materialele de informare și de promovare produse în cadrul respectivelor programe sunt în conformitate cu legislația comunitară.

Articolul 13

Finanțarea

(1)   Fără a aduce atingere alineatului (4), Comunitatea finanțează integral acțiunile menționate la articolul 10. Comunitatea finanțează, de asemenea, integral costurile aferente activității asistenților tehnici selectați în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a).

(2)   Participarea financiară a Comunității la programele selectate menționate la articolele 8 și 9 nu depășește 50 % din costul real al programelor. În cazul programelor de informare și de promovare cu o durată de doi sau trei ani, contribuția pentru fiecare an de punere în aplicare nu poate depăși plafonul respectiv.

Procentajul la care face referire primul paragraf este de 60 % pentru acțiunile de promovare a fructelor și legumelor destinate copiilor în instituțiile școlare din Comunitate.

(3)   Organizațiile care formulează propuneri participă la finanțarea programelor pe care le-au propus cu cel puțin 20 % din costul real al programelor, restul finanțării fiind în sarcina statului membru sau a statelor membre în cauză, în cazul în care este necesar, ținând seama de contribuția financiară a Comunității menționată la alineatul (2).

Cotele respective ale statelor membre și ale organizațiilor care formulează propuneri se stabilesc atunci când programul se prezintă Comisiei în conformitate cu articolul 7 alineatul (2).

Plățile efectuate de statele membre sau de organizațiile care formulează propuneri pot proveni din încasări parafiscale sau din contribuții obligatorii.

(4)   În cazul în care se aplică articolul 6 alineatul (2), Comunitatea acordă, după aprobarea programului, o contribuție adecvată organizației internaționale în cauză.

(5)   Pentru programele menționate la articolul 9, statele membre în cauză iau în sarcina lor partea de finanțare care nu este suportată de către Comunitate.

Finanțarea din partea statelor membre poate proveni din încasări parafiscale.

(6)   Articolele 87, 88 și 89 din tratat nu se aplică contribuțiilor financiare ale statelor membre, nici contribuțiilor financiare provenite din încasările parafiscale sau din contribuțiile obligatorii ale statelor membre sau ale organizațiilor care formulează propuneri în cazul programelor care pot beneficia de sprijin comunitar în temeiul articolului 36 din tratat, pe care Comisia le-a selectat în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 14

Cheltuieli comunitare

Finanțarea comunitară a acțiunilor menționate la articolul 1 alineatul (1) se realizează, după caz, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) sau cu articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Articolul 15

Norme de punere în aplicare

Normele de punere în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

Articolul 16

Comitetul

(1)   Comisia este asistată de Comitetul de gestiune a organizării comune a piețelor agricole instituit prin articolul 195 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (8).

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

Articolul 17

Consultări

Înainte de întocmirea listelor prevăzute la articolul 4, de stabilirea orientărilor prevăzute la articolul 5, de aprobarea programelor menționate la articolele 6 și 9, de adoptarea unei decizii privind acțiunile în conformitate cu articolul 10 sau de adoptarea normelor de punere în aplicare menționate la articolul 15, Comisia poate consulta:

(a)	grupul consultativ pentru „promovarea produselor agricole” instituit prin Decizia 2004/391/CE a Comisiei (9);

(b)	grupurile de lucru tehnice ad-hoc, formate din membrii comitetului sau din experți în domeniul promovării și al publicității.

Articolul 18

Raportul

Cel târziu până la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, după caz, de propuneri adecvate.

Articolul 19

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 2702/1999 și Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 se abrogă.

Trimiterile la regulamentele abrogate se consideră trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelele de corespondență din anexă.

Articolul 20

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19 decembrie 2000 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă (JO L 328, 23.12.2000, p. 2). Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 (JO L 273, 17.10.2007, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2702/1999 al Consiliului din 14 decembrie 1999 privind acțiunile de informare și promovare a produselor agricole în țări terțe (JO L 327, 21.12.1999, p. 7). Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2060/2004 (JO L 357, 2.12.2004, p. 3).

(3)  JO L 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1437/2007 (JO L 322, 7.12.2007, p. 1).

(4)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(5)  JO L 198, 22.7.1991, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1319/2007 al Comisiei (JO L 293, 10.11.2007, p. 3).

(6)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(7)  JO L 93, 31.3.2006, p. 1.

(8)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(9)  JO L 120, 24.4.2004, p. 50.

---

---

5.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/10

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 4/2008 AL COMISIEI

din 4 ianuarie 2008

de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)	În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 5 ianuarie 2008.

---

(1)  JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).

---

---

5.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/12

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 5/2008 AL COMISIEI

din 4 ianuarie 2008

de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1282/2001 în ceea ce privește data limită de depunere a declarațiilor de recoltă și de producție pentru anul de comercializare 2007/2008

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), în special articolul 73,

întrucât:

(1)	Articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1282/2001 al Comisiei (2) prevede depunerea de către producători a declarațiilor de recoltă și de producție cel târziu până la 10 decembrie, în vederea cunoașterii producției comunitare de vin în timp util.

(2)	Într-un stat membru, a apărut o problemă de capacitate în unele centre informatice la care producătorii trebuie să depună respectivele declarații. Aceste centre nu au capacitatea de a primi toate declarațiile până la data limită.

(3)	Pentru remedierea acestei situații, care nu se datorează producătorilor, și pentru a evita astfel penalizarea nejustificată a producătorilor, li se acordă acestora un termen suplimentar de depunere a declarațiilor de recoltă și de producție.

(4)	Măsurile dispuse de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinurilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1282/2001, pentru anul de comercializare 2007/2008, declarațiile menționate la articolele 2 și 4 din regulamentul în cauză pot fi depuse până la 31 ianuarie 2008.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul se aplică începând cu data de 10 decembrie 2007.

---

(1)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 176, 29.6.2001, p. 14.

---

5.1.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 3/13

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 6/2008 AL COMISIEI

din 4 ianuarie 2008

de stabilire a normelor de acordare a ajutoarelor pentru depozitarea privată în sectorul cărnii de oaie și de capră

(versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 al Consiliului din 19 decembrie 2001 privind organizarea comună a pieței în sectorul cărnii de oaie și de capră (1), în special articolul 12 alineatul (2) și articolul 24,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2799/98 al Consiliului din 15 decembrie 1998 de stabilire a sistemului agromonetar pentru moneda euro (2), în special articolul 3 alineatul (2) și articolul 9,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 3446/90 al Comisiei din 27 noiembrie 1990 de stabilire a normelor de acordare a ajutoarelor pentru depozitarea privată în sectorul cărnii de oaie și de capră (3) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (4). Este necesar, din motive de claritate și de raționament, să se codifice regulamentul menționat.

(2)	Normele generale de acordare a ajutoarelor pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră, prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001, trebuie completate cu normele de aplicare.

(3)

Pentru atingerea obiectivelor urmărite prin acordarea ajutoarelor în cauză, ar trebui ca acestea să fie acordate numai persoanelor fizice sau juridice stabilite pe teritoriul Comunității care sunt în măsură să garanteze prin activitatea și experiența lor profesională că depozitarea va fi efectuată în mod satisfăcător și care dispun în interiorul Comunității de suficientă capacitate frigorifică.

(4)

În același scop, ar trebui acordate ajutoare numai pentru depozitarea produselor congelate de calitate bună, originală și comercială, de origine comunitară în conformitate cu definiția din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (5), și al căror nivel de radioactivitate nu depășește toleranțele maxime prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 737/90 al Consiliului din 22 martie 1990 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țări terțe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl (6).

(5)	Ar trebui adoptate dispoziții care să garanteze că animalele în cauză sunt abatorizate exclusiv în abatoare agreate și controlate.

(6)

Pentru a îmbunătăți eficiența ajutoarelor, contractele trebuie încheiate pentru o cantitate minimă, diferențiată, după caz, pe produs, iar obligațiile părții contractante trebuie specificate, în special cele care permit agenției de intervenție să efectueze un control eficient al condițiilor de depozitare.

(7)	Este necesar să se stabilească valoarea garanției destinate să asigure respectarea obligațiilor contractuale, la un procent din valoarea ajutorului.

(8)

Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei din 22 iulie 1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garanții pentru produsele agricole (7) prevede stabilirea principalelor cerințe care trebuie respectate pentru eliberarea unei garanții. Depozitarea cantității contractuale pe parcursul perioadei de depozitare convenite constituie una dintre principalele cerințe pentru acordarea ajutoarelor pentru depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră. Întrucât, pentru a ține cont de uzanțele comerciale, precum și de necesitățile de ordin practic, ar trebui permisă o anumită toleranță în privința acestei cantități.

(9)	În cazul nerespectării anumitor obligații privind cantitățile care urmează să fie depozitate, ar trebui să existe o anumită proporționalitate, atât la nivelul eliberării garanțiilor, cât și la nivelul acordării ajutoarelor.

(10)

Pentru a îmbunătăți eficiența programului, ar trebui să se permită părților contractante să beneficieze de un avans din valoarea ajutorului, condiționat de o garanție, și să se prevadă normele privind depunerea cererilor pentru plata ajutorului, privind documentele justificative care trebuie prezentate și termenul de plată.

(11)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 2799/98 și a Regulamentului (CE) nr. 1913/2006 din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol și de modificare a anumitor regulamente (8), ar trebui precizate faptele generatoare de nivel de schimb aplicabil ajutorului și garanțiilor în cazul depozitării private.

(12)

Experiența acumulată cu diferitele programe de depozitare privată a produselor agricole demonstrează că este necesar să se precizeze în ce măsură se aplică Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (9) la stabilirea perioadelor, datelor și termenelor prevăzute în aceste programe și să se determine exact datele începerii și încheierii depozitării contractuale.

(13)

În special, articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 prevede că termenele a căror ultimă zi este o sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă se încheie la expirarea ultimei ore a zilei lucrătoare următoare. Aplicarea acestei dispoziții în cazul contractelor de depozitare poate să nu fie în interesul persoanelor care depozitează și întrucât, dimpotrivă, aceasta poate provoca tratamente inegale între aceștia. Prin urmare, ar trebui să se deroge de la această practică pentru determinarea ultimei zile de depozitare contractuală.

(14)	Ar trebui prevăzută o anumită proporționalitate la nivelul acordării ajutoarelor în cazul în care perioada de depozitare nu este respectată în întregime.

(15)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001, procedura de licitație se aplică dacă există o situație pe de piață în mod particular dificilă într-una sau mai multe zone de cotație. Invitațiile de participare la licitație ar trebui făcute în urma deciziilor Comisiei adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) din regulamentul menționat anterior.

(16)

Valoarea ajutorului constituie obiectul licitației. Alegerea participanților la licitație se efectuează reținând ofertele cele mai avantajoase pentru Comunitate. În acest scop, se poate stabili o valoare maximă a ajutorului la al cărei nivel sau sub al cărei nivel se rețin ofertele. În cazul în care nicio ofertă nu este avantajoasă, nu este necesar a se da curs licitației.

(17)	Ar trebui prevăzute măsuri de control pentru a se asigura că ajutoarele nu sunt acordate în mod incorect. În acest scop, ar trebui prevăzut în special ca statele membre să efectueze controale adaptate diferitelor stadii ale operațiunilor de depozitare.

(18)	Ar trebui prevenite și, dacă este cazul, sancționate neregulile și fraudele. În acest scop, dacă face o declarație falsă, contractantul ar trebui exclus de la acordarea ajutorului pentru depozitarea privată pe o perioadă de șase luni după luna în care s-a constatat declarația falsă.

(19)	Pentru a permite Comisiei să aibă o privire de ansamblu asupra efectelor acordării ajutoarelor pentru depozitare privată, trebuie să se prevadă ca statele membre să îi comunice datele necesare.

(20)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a ovinelor și a caprinelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Acordarea ajutoarelor pentru depozitarea privată, prevăzută la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2595/2001, depinde de îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 2

(1)   Contractul de depozitare privată a cărnii de oaie și de capră se încheie între agențiile de intervenție din statele membre și persoane fizice sau juridice, denumite în continuare „parte contractantă”, care:

(a)	desfășoară o activitate în sectorul creșterii animalelor și al cărnii de cel puțin douăsprezece luni și sunt înscrise într-unul dintre registrele publice ale statelor membre; și

(b)	dispun, în vederea depozitării, de instalații corespunzătoare în interiorul Comunității.

(2)   Nu pot face obiectul ajutoarelor pentru depozitare privată decât carcasele de miel de mai puțin de douăsprezece luni și părțile din aceste carcase de calitate bună, originală și comercială, care provin de la animale crescute în Comunitate cel puțin în ultimele două luni și obținute prin abatorizare cu cel mult zece zile înaintea datei de depozitare prevăzute la articolul 4 alineatul (3).

(3)   Carnea nu poate face obiectul unui contract de depozitare dacă depășește nivelurile maxime admise de radioactivitate stabilite prin reglementările comunitare. Nivelurile aplicabile produselor de origine comunitară sunt cele stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 737/90. Controlul nivelului de contaminare radioactivă a produsului nu se efectuează decât dacă situația o cere și pe perioada necesară. Dacă este nevoie, durata și amploarea măsurilor de control se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001.

(4)   Contractul nu se poate aplica decât la cantități egale sau superioare unui minimum care se stabilește pentru fiecare produs.

(5)   Carnea trebuie să fie introdusă în depozit în stare proaspătă și depozitată în stare congelată.

Articolul 3

(1)   Cererea de încheiere a contractelor sau oferta de licitație și contractul se referă la un singur produs dintre cele pentru care se poate acorda ajutor.

(2)   Cererea de încheiere a contractelor sau oferta de licitație nu se pot primi decât în cazul în care conțin elementele prevăzute la alineatul (3) literele (a), (b), (d) și (e) și dacă este adusă dovada de constituire a unei garanții.

(3)   Contractul conține în special următoarele elemente:

(a)	o declarație prin care partea contractantă se angajează să nu introducă în depozit și să nu depoziteze decât produsele care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatele (2) și (3);

(b)	descrierea și cantitatea produsului care urmează să fie depozitat;

(c)	termenul limită pentru introducerea în depozit menționată la articolul 4 alineatul (3) a întregii cantități menționate la litera (b) la prezentul alineat;

(d)	perioada de depozitare;

(e)	valoarea ajutorului pe unitate de greutate;

(f)	valoarea garanției;

(g)	posibilitatea unei reduceri sau a unei prelungiri a perioadei de depozitare în condițiile prevăzute în reglementările comunitare.

(4)   Contractul prevede cel puțin următoarele obligații pentru partea contractantă:

(a)

să introducă în depozit în termenele prevăzute la articolul 4 și să depoziteze, pe perioada contractuală, cantitatea convenită din produsul în cauză pe seama sa și pe riscul propriu, în condiții care să asigure menținerea caracteristicilor produselor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) și să nu modifice, să nu substituie sau să nu deplaseze de la un antrepozit la altul produsele depozitate; cu toate acestea, în cazuri excepționale și la solicitarea temeinic motivată a părții contractante, agenția de intervenție poate autoriza deplasarea produselor depozitate;

(b)

să notifice agenția de intervenție cu care a încheiat contractul, în timp util, înaintea începerii introducerii în depozit a fiecărui lot individual în sensul articolului 4 alineatul (1) al doilea paragraf, cu privire la ziua și locul de introducere în depozit, precum și la natura și cantitatea produsului care urmează să fie introdus în depozit; agenția de intervenție poate solicita ca această informație să fie furnizată cu cel puțin două zile lucrătoare înaintea introducerii în depozit a fiecărui lot individual;

(c)	să transmită agenției de intervenție documentele privind operațiunile de introducere în depozit în termen de o lună de la data prevăzută la articolul 4 alineatul (4);

(d)	să depoziteze produsele în condițiile de identificare prevăzute la articolul 13 alineatul (4);

(e)	să permită, în orice moment, agenției de intervenție să controleze respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în contract.

Articolul 4

(1)   Operațiunile de introducere în depozit trebuie încheiate până în a douăzeci și opta zi de la data încheierii contractului.

Introducerea în depozit poate fi efectuată în loturi individuale, din care fiecare reprezintă cantitatea introdusă în depozit într-o anumită zi pe contract și pe antrepozit.

(2)   Contractantul poate, sub controlul permanent al agenției de intervenție și în timpul operațiunilor de depozitare, să tranșeze sau să dezoseze parțial sau total toate produsele în cauză sau doar o parte din ele, cu condiția să fie utilizată o cantitate suficientă de carcase pentru a garanta depozitarea tonajului pentru care a fost încheiat contractul și să fie depozitate toate produsele care rezultă din operațiunile de tranșare sau dezosare parțială sau totală. Până în ziua începerii operațiunilor de depozitare, agentul economic își notifică intenția de a pune în aplicare această posibilitate. Cu toate acestea, agenția de intervenție poate solicita ca notificarea să se facă cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de depozitarea fiecărui lot individual.

Tendoanele mari, cartilagiile, oasele, bucățile de grăsime și alte resturi obținute în urma tranșării sau dezosării parțiale sau totale nu pot fi depozitate.

(3)   Operațiunile de depozitare încep, pentru fiecare lot individual din cantitatea contractuală, în ziua în care respectivul lot este supus controlului agenției de intervenție.

Această dată reprezintă momentul constatării greutății nete a cărnii proaspete sau refrigerate:

(a)	la locul depozitării, în cazul în care carnea este congelată pe loc;

(b)	la locul congelării, în cazul în care carnea este congelată în unități adecvate din afara locului de depozitare.

Cu toate acestea, în cazul cărnii depozitate în stare tranșată sau parțial sau total dezosată, constatarea greutății nete trebuie să se facă pe produse efectiv depozitate și se poate face, de asemenea, la locul tranșării sau dezosării parțiale sau totale.

Stabilirea greutății produselor care urmează să fie depozitate nu poate avea loc înaintea încheierii contractului.

(4)   Operațiunile de introducere în depozit se încheie în ziua în care ultimul lot din cantitatea contractuală este introdus în depozit.

Această dată este ziua în care toate produsele incluse în contract au fost livrate la antrepozitul definitiv în stare proaspătă sau congelată, după caz.

Articolul 5

(1)   Valoarea garanției menționate la articolul 3 alineatul (2) nu poate depăși 30 % din valoarea ajutorului solicitat.

(2)   Principalele cerințe în sensul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 sunt de a nu retrage o cerere de încheiere a unui contract sau o ofertă de licitație și de a menține în depozit cel puțin 90 % din cantitatea contractuală pe perioada de depozitare contractuală, pe riscul propriu, în condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) litera (a) din prezentul regulament.

(3)   Articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 nu se aplică.

(4)   Garanția se eliberează imediat dacă cererea de încheiere a unui contract sau oferta de licitație nu sunt acceptate.

(5)   În cazul în care se depășește limita de timp pentru depozitare menționată în articolul 4 alineatul (1) garanția se reține în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

Sub rezerva dispozițiilor articolului 6 alineatul (3), în cazul în care se depășește cu mai mult de 10 zile limita de timp prevăzută la articolul 4 alineatul (1), ajutorul nu se acordă.

Articolul 6

(1)   Valoarea ajutorului se fixează pe unitate de greutate și se referă la greutatea constatată în conformitate cu articolul 4 alineatul (3).

(2)   Sub rezerva dispozițiilor alineatului (3) de mai jos, partea contractantă are dreptul la ajutor dacă se îndeplinesc principalele cerințe prevăzute la articolul 5 alineatul (2).

(3)   Ajutorul se plătește cel mult pentru cantitatea contractuală.

În cazul în care, pe parcursul perioadei de depozitare prevăzute în contract, cantitatea efectiv depozitată este mai mică decât cantitatea contractuală și:

(a)	mai mare sau egală cu 90 % din această cantitate, ajutorul se reduce în mod proporțional;

(b)	mai mică de 90 %, dar mai mare sau egală cu 80 % din această cantitate, ajutorul pentru cantitatea efectiv depozitată se reduce la jumătate;

(c)	mai mică decât 80 % din această cantitate, ajutorul nu se plătește.

(4)   După trei luni de depozitare contractuală, se poate plăti, la cererea părții contractante, un singur avans din valoarea ajutorului, cu condiția depunerii de către contractant a unei garanții egale cu valoarea avansului, majorată cu 20 %.

Valoarea avansului nu o depășește pe cea a ajutorului corespunzător unei perioade de depozitare de trei luni.

Articolul 7

(1)   Cererea de plată a ajutorului, precum și documentele justificative, trebuie depuse la autoritatea competentă, în afara cazului de forță majoră, în termen de șase luni de la încheierea perioadei maxime de depozitare contractuală. Dacă documentele justificative nu au putut fi prezentate în termenele prevăzute, chiar dacă partea contractantă a făcut toate demersurile pentru a le procura în aceste termene, se pot acorda termene suplimentare pentru furnizarea acestor documente, care nu pot însă depăși în total șase luni.

(2)   Sub rezerva cazurilor de forță majoră menționate la articolul 10 și a cazurilor în care s-a deschis o anchetă cu privire la dreptul la ajutoare, plata acestora se efectuează de către autoritățile competente în timpul cel mai scurt și cel mult în termen de trei luni de la data depunerii, de către partea contractantă, a cererii de plată justificată temeinic.

Articolul 8

Faptele generatoare ale cursului de schimb aplicabil ajutorului și garanțiilor sunt cele prevăzute la articolul 2 alineatul (5) și, respectiv, la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1913/2006.

Articolul 9

(1)   Perioadele, datele și termenele prevăzute în prezentul regulament se stabilesc în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71. Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior nu se aplică la stabilirea perioadei de depozitare prevăzute la articolul 3 alineatul (3) litera (d) din prezentul regulament sau astfel cum este modificată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (g) din prezentul regulament.

(2)   Prima zi a perioadei de depozitare contractuală este ziua următoare celei de încheiere a operațiunilor de introducere în depozit.

(3)   Operațiunile de scoatere din depozit pot începe în ziua următoare ultimei zile a perioadei de depozitare contractuală.

(4)   Partea contractantă înștiințează în timp util agenția de intervenție cu privire la data începerii operațiunilor de scoatere din depozit. Agenția de intervenție poate solicita ca această înștiințare să se facă înaintea acestei date cu cel puțin două zile lucrătoare.

În cazul în care obligația de înștiințare prealabilă nu este respectată, dar în termen de 30 de zile de la data scoaterii din antrepozit s-au furnizat probe suficiente cu privire la data scoaterii din antrepozit și la cantitățile în cauză, iar aceste probe sunt considerate satisfăcătoare pentru autoritățile competente, ajutorul se acordă fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (3) și 15 % din valoarea garanției se reține pentru cantitatea în cauză.

În toate celelalte cazuri de nerespectare a acestei obligații, nici un ajutor nu se plătește pentru contractul în cauză și se reține întreaga garanție pentru contractul în cauză.

(5)   În cazul în care, sub rezerva cazurilor de forță majoră prevăzute la articolul 10, partea contractantă nu respectă sfârșitul perioadei de depozitare contractuală pentru întreaga cantitate depozitată, fiecare zi calendaristică de nerespectare antrenează pierderea a 10 % din ajutorul cuvenit pentru contractul în cauză.

Articolul 10

Atunci când un caz de forță majoră împiedică îndeplinirea obligațiilor contractuale ale părții contractante, autoritatea competentă din statul membru în cauză stabilește măsurile pe care le consideră necesare în conformitate cu circumstanțele invocate. Această autoritate informează Comisia cu privire la fiecare caz de forță majoră și la măsurile luate în legătură cu acesta.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII SPECIALE

Articolul 11

În cazul în care valoarea ajutorului se stabilește forfetar în avans:

(a)	cererea de încheiere a contractului trebuie depusă la agenția de intervenție competentă în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2);

(b)

decizia privind cererile pentru încheierea de contracte se comunică solicitanților de către organismul de intervenție competent prin scrisoare recomandată, prin fax, pe cale electronică sau prin scrisoare cu confirmare de primire, în a cincea zi lucrătoare de la data prezentării cererii, cu condiția ca între timp să nu fi fost adoptate de către Comisie măsuri speciale în acest sens. În cazul în care din analizarea situației rezultă că s-a apelat în mod excesiv la schema introdusă de prezentul regulament sau dacă există riscul să se producă un astfel de abuz, măsurile pot să includă: — suspendarea aplicării prezentului regulament pentru maximum cinci zile lucrătoare. În acest caz nu se acceptă cererile pentru încheierea de contracte prezentate în perioada respectivă; — stabilirea unui procent unic prin care se reduc cantitățile din cererile de încheiere de contracte, cu condiția respectării cantității contractuale minime, acolo unde este cazul; — respingerea cererilor depuse înaintea perioadei de suspendare pentru care ar fi trebuit să se decidă acceptul în perioada de suspendare.

În caz de acceptare a cererii, data încheierii contractului este data expedierii comunicării prevăzute la primul paragraf litera (b). Agenția de intervenție precizează, în consecință, data prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (c).

Articolul 12

(1)   În cazul în care ajutorul este acordat prin licitație:

(a)	regulamentul de deschidere a licitației în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 stabilește condițiile generale, produsele care urmează să fie depozitate, data și ora limită de depunere a ofertelor, precum și cantitatea minimă care poate face obiectul unei oferte;

(b)	oferta, în euro, trebuie depusă la agenția de intervenție competentă în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2);

(c)	examinarea ofertelor se efectuează de către serviciile competente din statele membre cu ușile închise; persoanele admise să participe la examinare trebuie să păstreze secretul cu privire la aceasta;

(d)	ofertele depuse trebuie să parvină Comisiei sub formă anonimă, prin intermediul statelor membre, în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a ofertelor, așa cum este prevăzut în anunțul de participare la licitație;

(e)	în cazul lipsei de oferte, statele membre informează Comisia în același termen ca cel prevăzut la litera (d);

(f)	pe baza ofertelor primite, Comisia decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001, fie să fixeze o valoare maximă a ajutorului, fie să nu dea curs licitației;

(g)	dacă se fixează o sumă maximă a ajutorului, se acceptă ofertele care nu depășesc această sumă.

(2)   Agenția de intervenție competentă comunică tuturor ofertanților, prin scrisoare recomandată, prin fax, pe cale electronică sau cu confirmare de primire, rezultatul participării lor la licitație în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea statelor membre cu privire la decizia Comisiei.

În cazul acceptării ofertei, data încheierii contractului este data de expediere a comunicării agenției de intervenție către ofertant prevăzută în primul paragraf. Agenția de intervenție precizează, în consecință, data prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (c).

CAPITOLUL III

CONTROALE ȘI SANCȚIUNI

Articolul 13

(1)   Statele membre veghează la respectarea condițiilor care dau dreptul la plata ajutorului. Statele membre stabilesc în acest scop autoritatea națională responsabilă cu controlul depozitării.

(2)   Partea contractantă pune la dispoziția autorității responsabile cu controlul depozitării toată documentația, repartizată pe contracte, care să permită în special asigurarea următoarelor elemente, cu privire la produsele plasate în depozitare privată:

(a)	proprietatea în momentul introducerii în depozit;

(b)	data introducerii în depozit;

(c)	greutatea și numărul de cutii sau de bucăți altfel ambalate;

(d)	prezența produselor în antrepozit;

(e)	data calculată pentru sfârșitul perioadei minime de depozitare contractuală și, în cazul aplicării dispozițiilor articolului 9 alineatul (5), data retragerii efective din depozit.

(3)   Partea contractantă sau, după caz, în locul său, titularul antrepozitului ține o evidență operativă, disponibilă la antrepozit, care conține, pe număr de contract:

(a)	identificarea produselor plasate în depozitare privată;

(b)	data introducerii în depozit și data calculată pentru sfârșitul perioadei minime de depozitare contractuală, completată cu data de retragere efectivă din depozit;

(c)	numărul de carcase sau de jumătăți de carcase, de cutii sau de alte bucăți depozitate individual, denumirea lor, precum și greutatea fiecărui palet sau a altor bucăți depozitate individual, înregistrate, după caz, pe loturi individuale;

(d)	localizarea produselor în antrepozit.

(4)   Produsele depozitate trebuie să fie ușor de identificat și individualizate prin contract. Fiecare palet și, după caz, fiecare bucată depozitată individual trebuie marcată astfel încât să figureze numărul de contract, denumirea produsului și greutatea. Data introducerii în depozit trebuie să fie indicată pe fiecare lot individual introdus în depozit într-o anumită zi.

Autoritatea responsabilă cu controlul verifică, la introducerea în depozit, marcajul prevăzut în paragraful anterior și poate proceda la sigilarea produselor introduse în depozit.

(5)   Autoritatea responsabilă cu controlul efectuează:

(a)	pentru fiecare contract, un control al respectării tuturor obligațiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4);

(b)	un control obligatoriu al prezenței produselor în antrepozit în cursul ultimei săptămâni a perioadei de depozitare contractuală.

Printre altele, această autoritate efectuează:

—	fie sigilarea tuturor produselor depozitate incluse în contract, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf;

—

fie un control prin sondaj inopinat, al prezenței produselor în antrepozit. Eșantionul controlat trebuie să fie reprezentativ și să corespundă unui minim de 10 % din cantitatea introdusă în depozit în fiecare stat membru în cadrul unei măsuri de ajutor pentru depozitare privată. Acest control mai conține, în afara examinării contabilității prevăzute la alineatul (3), verificarea fizică a naturii și a greutății produselor și identificarea lor. Aceste verificări fizice trebuie să fie efectuate asupra a cel puțin 5 % din cantitatea supusă controlului inopinat.

Costurile de sigilare sau de manipulare aferente operațiunilor de control sunt suportate de partea contractantă.

(6)   Controalele efectuate în conformitate cu alineatul (5) fac obiectul unui raport în care se precizează:

(a)	data controlului;

(b)	durata controlului;

(c)	operațiunile efectuate.

Raportul de control trebuie să fie semnat de agentul responsabil și contrasemnat de partea contractantă sau, după caz, de titularul antrepozitului și trebuie să figureze în dosarul de plăți.

(7)   În cazul unor nereguli semnificative care afectează 5 % sau mai mult din cantitățile de produse ale aceluiași contract supuse controlului, verificarea se extinde pe un eșantion mai mare, care se stabilește de către autoritatea responsabilă cu controlul.

Statele membre notifică aceste cazuri Comisiei în termen de patru săptămâni.

Articolul 14

În cazul în care se constată și se verifică de către autoritatea responsabilă cu controlul depozitării că declarația prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (a) este falsă, în mod intenționat sau dintr-o neglijență gravă, partea contractantă în cauză este exclusă din programul de ajutoare pentru depozitare privată în cele șase luni următoare celei în care s-a făcut constatarea.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

(1)   Statele membre informează Comisia cu privire la toate dispozițiile adoptate pentru aplicarea prezentului regulament.

(2)   Statele membre notifică prin fax sau pe cale electronică Comisiei:

(a)	bisăptămânal, lunea și joia, cantitățile de produse pentru care au fost prezentate cereri pentru încheiere de contracte;

(b)	înainte de ziua de joi a fiecărei săptămâni, defalcate pe perioade de depozitare, produsele și cantitățile pentru care au fost încheiate contracte în săptămâna precedentă, împreună cu o sinteză a produselor și cantităților pentru care au fost încheiate contracte;

(c)	lunar, produsele și cantitățile totale depozitate;

(d)	lunar, produsele și cantitățile totale depozitate, precum și produsele și cantitățile a căror perioadă contractuală de depozitare s-a încheiat;

(e)

lunar, dacă perioada de depozitare a fost scurtată sau prelungită în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (g) sau redusă în conformitate cu articolul 9 alineatul (5), produsele și cantitățile a căror perioadă de depozitare a fost modificată, precum și lunile de încetare a depozitării, prevăzute inițial și modificate.

(3)   Aplicarea măsurilor prevăzute de prezentul regulament face obiectul unei examinări periodice în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001.

Articolul 16

Regulamentul (CEE) nr. 3446/90 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 17

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 341, 22.12.2001, p. 3. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2005 (JO L 307, 25.11.2005, p. 2). Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 va fi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) începând cu data de 1 iulie 2008.

(2)  JO L 349, 24.12.1998, p. 1.

(3)  JO L 333, 30.11.1990, p. 39. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2006 (JO L 365, 21.12.2006, p. 52).

(4)  A se vedea anexa I.

(5)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 214/2007 (JO L 62, 1.3.2007, p. 6).

(6)  JO L 82, 29.3.1990, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).

(7)  JO L 205, 3.8.1985, p. 5. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1913/2006.

(8)  JO L 365, 21.12.2006, p. 52. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 873/2007 (JO L 193, 25.7.2007, p. 3).

(9)  JO L 124, 8.6.1971, p. 1.

---

---

---