ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 248 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 50 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
22.9.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 248/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1098/2007 AL CONSILIULUI
din 18 septembrie 2007
de stabilire a unui plan multianual pentru rezervele de cod din Marea Baltică și pentru unitățile piscicole de exploatare a rezervelor respective, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 779/97
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
(1) |
Recomandările științifice recente din partea Consiliului internațional pentru explorarea apelor maritime (ICES) arată că rezervele de cod corespunzătoare subdiviziunilor ICES 25-32 din Marea Baltică s-au redus, atingând niveluri la care capacitatea lor reproductivă este periclitată și că exploatarea acestor rezerve este neviabilă. |
(2) |
Recomandările științifice recente din partea Consiliului internațional pentru explorarea apelor maritime (ICES) arată că rezervele de cod corespunzătoare subdiviziunilor ICES 22, 23 și 24 din Marea Baltică sunt exploatate excesiv și au atins niveluri la care capacitatea lor reproductivă este periclitată. |
(3) |
Este necesară luarea unor măsuri în vederea stabilirii unui plan multianual pentru gestionarea rezervelor de cod din Marea Baltică. |
(4) |
Obiectivul planului este să asigure exploatarea rezervelor de cod din Marea Baltică în condiții economice, de mediu și sociale viabile. |
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (2) prevede, printre altele, necesitatea pentru Comunitate, pentru a atinge acest obiectiv, de a aplica principiul precauției în adoptarea măsurilor de protejare și conservare a rezervelor, de asigurare a exploatării durabile a acestora și de reducere la minimum a impactului pescuitului asupra ecosistemelor marine. În acest scop, Comunitatea ar trebui să urmărească punerea în aplicare progresivă a unei abordări bazate pe ecosistem în ceea ce privește gestionarea unităților piscicole și să contribuie la activități de pescuit eficiente în cadrul unei industrii a pescuitului viabile și competitive, asigurând astfel un nivel de trai decent celor care depind de activitatea de pescuit al codului baltic și ținând seama de interesele consumatorilor. |
(6) |
Pentru atingerea obiectivului, rezervele estice trebuie redresate astfel încât să se încadreze în limitele biologice de siguranță și cele două rezerve trebuie aduse la niveluri care să asigure menținerea capacității reproductive depline a acestora și obținerea celui mai ridicat randament pe termen lung. |
(7) |
Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unei metode adecvate de reducere treptată, până la atingerea unor niveluri corespunzătoare obiectivului, a efortului de pescuit în unitățile piscicole care practică pescuitul codului și prin fixarea capturilor totale admisibile (TAC) pentru rezervele de cod la niveluri compatibile cu efortul de pescuit. |
(8) |
Deoarece capturile de cod de către unitățile de pescuit pentru hering și șprot și de către unitățile de pescuit cu năvoade cu matiță și plase de încurcare pentru somon sunt foarte limitate, aceste unități piscicole nu ar trebui să facă obiectul reducerii treptate a efortului de pescuit. |
(9) |
Pentru a asigura stabilitatea posibilităților de pescuit, se recomandă limitarea variației capturilor totale admisibile de la un an la altul. |
(10) |
O aplicare adecvată a controlului efortului de pescuit are rolul de a reglementa perioadele în care este permis pescuitul codului. Statele membre pot stabili zile comune în care toate navele comunitare aflate sub pavilionul acestora pot părăsi portul. |
(11) |
Pentru a asigura respectarea măsurilor prevăzute de prezentul regulament sunt necesare măsuri de control suplimentare sau care derogă de la cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale (3), Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (4) și Regulamentul (CEE) nr. 2807/83 al Comisiei din 22 septembrie 1983 de definire a procedurilor speciale de înregistrare a informațiilor privitoare la capturile de pește de către statele membre (5), |
(12) |
În primii trei ani de la punerea sa în aplicare, planul multianual ar trebui considerat un plan de redresare, în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002. |
(13) |
Subdiviziunile 27 sau 28 ale ICES ar putea fi excluse din dispozițiile privind gestionarea efortului de pescuit datorită capturilor mici din cadrul acestor subdiviziuni ICES. |
(14) |
Planul multianual prevăzut prin acest regulament înlocuiește sistemele existente de gestionare a pescuitului în Marea Baltică. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 779/97 din 24 aprilie 1997 de instituire a unui sistem de gestionare a pescuitului în Marea Baltică (6) ar trebui abrogat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește un plan multianual pentru următoarele rezerve de cod (denumite în continuare „rezervele de cod vizate”) și pentru unitățile piscicole care le exploatează:
(a) |
cod din zona A; |
(b) |
cod din zonele B și C. |
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit comunitare cu o lungime totală egală sau mai mare de opt metri care operează în Marea Baltică și statelor membre care se învecinează cu Marea Baltică (denumite în continuare „statele membre interesate”). Cu toate acestea, articolul 9 se aplică și în cazul navelor cu lungime totală mai mică de opt metri care operează în Marea Baltică.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții pe lângă cele menționate la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound (7):
(a) |
„diviziunile și subdiviziunile ICES (Consiliul internațional pentru explorarea apelor maritime)” sunt cele definite în Regulamentul (CEE) nr. 3880/91 din 17 decembrie 1991 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale ale statelor membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (8); |
(b) |
„Marea Baltică” reprezintă diviziunile ICES IIIb, IIIc și IIId; |
(c) |
„captura totală admisibilă (TAC)” reprezintă cantitatea care poate fi preluată anual din fiecare rezervă; |
(d) |
„SMN” reprezintă sistemele de monitorizare a navelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2244/2003 al Comisiei de stabilire a unor dispoziții detaliate privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit (9) pentru nave de orice lungime; |
(e) |
„Zona A” reprezintă subdiviziunile ICES 22-24; „Zona B” reprezintă subdiviziunile ICES 25-28; „Zona C” reprezintă subdiviziunile ICES 29-32; |
(f) |
„zile de absență din port” reprezintă orice perioadă continuă de 24 de ore sau o parte a acesteia, pe parcursul căreia nava este absentă din port. |
CAPITOLUL II
FINALITATE ȘI OBIECTIVE
Articolul 4
Obiectiv și ținte
Planul asigură exploatarea viabilă a rezervelor de cod vizate, prin reducerea treptată și menținerea ratelor mortalității prin pescuit la niveluri care să nu fie inferioare valorilor următoare:
(a) |
0,6 pentru vârstele 3-6 ani pentru rezervele de cod din zona A; și |
(b) |
0,3 pentru vârstele 4-7 ani pentru rezervele de cod din zonele B și C. |
CAPITOLUL III
CAPTURILE TOTALE ADMISIBILE
Articolul 5
Stabilirea TAC
(1) În fiecare an, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată pe baza unei propuneri din partea Comisiei asupra capturilor totale admisibile pentru anul următor, în cazul rezervelor de cod vizate.
(2) Capturile totale admisibile pentru rezervele de cod vizate se stabilesc în conformitate cu articolele 6 și 7.
Articolul 6
Procedura de stabilire a capturilor totale admisibile pentru rezervele de cod vizate
(1) Consiliul adoptă acea captură totală admisibilă pentru rezervele de cod vizate care, în conformitate cu evaluarea științifică realizată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), are valoarea cea mai mare dintre:
(a) |
captura totală admisibilă care ar duce la o reducere cu 10 % a ratei mortalității prin pescuit în anul aplicării acesteia, față de rata mortalității prin pescuit estimată pentru anul precedent; |
(b) |
captura totală admisibilă care ar duce la nivelul ratei mortalității prin pescuit definit la articolul 4. |
(2) În cazul în care aplicarea alineatului (1) ar determina o captură totală admisibilă cu peste 15 % mai mare decât cea pentru anul precedent, Consiliul adoptă o captură totală admisibilă cu 15 % mai mare decât cea corespunzătoare anului respectiv.
(3) În cazul în care aplicarea alineatului (1) ar determina o captură totală admisibilă cu peste 15 % mai mică decât cea pentru anul precedent, Consiliul adoptă o captură totală admisibilă cu 15 % mai mică decât cea corespunzătoare anului respectiv.
(4) Alineatul (3) nu se aplică în cazul în care o evaluare științifică desfășurată de CSTEP arată că rata mortalității prin pescuit în anul aplicării capturii totale admisibile va fi superioară valorii de 1 pe an pentru vârstele de 3-6 ani pentru rezervele de cod din zona A sau valorii de 0,6 pe an pentru vârstele de 4-7 ani pentru rezervele de cod din zonele B și C.
Articolul 7
Derogare
Prin derogare de la articolul 6, în cazurile pe care le consideră oportune, Consiliul poate adopta o captură totală admisibilă situată sub valoarea capturii totale admisibile obținute prin aplicarea articolului 6.
CAPITOLUL IV
LIMITAREA EFORTULUI DE PESCUIT
Articolul 8
Procedura de stabilire a perioadelor în care este permis pescuitul cu anumite categorii de echipament
(1) Se interzice navelor de pescuit pescuitul cu traule, plase pungă daneze sau plase similare cu ochiuri mai mari sau egale cu 90 mm, năvoade cu matiță, plase de încurcare sau setci cu sirec cu ochiuri mai mari sau egale cu 90 mm, cu plase de adâncime, cu paragate, cu excepția celor în suspensie, cu undițe și dandinete:
(a) |
de la 1 la 30 aprilie în zona A; și |
(b) |
de la 1 iulie la 31 august în zona B. |
(2) În cazul pescuitului cu paragatul în suspensie, codul nu se reține la bord.
(3) În fiecare an, Consiliul hotărăște cu majoritate calificată asupra numărului maxim de zile de absență din port din afara perioadelor specificate la alineatul (1) din anul următor în care este permis pescuitul cu echipamentele menționate la alineatul (1), în conformitate cu regulile enunțate la alineatele (4) și (5).
(4) În cazul în care rata mortalității prin pescuit pentru una din rezervele de cod vizate a fost estimată de către CSTEP ca depășind cu cel puțin 10 % rata minimă a mortalității prin pescuit definită la articolul 4, numărul total de zile în care este permis pescuitul cu echipamentele menționate la alineatul (1) se reduce cu 10 % față de numărul total de zile permise în anul curent.
(5) În cazul în care rata mortalității prin pescuit pentru una din rezervele de cod vizate a fost estimată de către CSTEP ca fiind cu mai puțin de 10 % mai mare decât rata minimă a mortalității prin pescuit definită la articolul 4, numărul total de zile în care este permis pescuitul cu echipamentele menționate la alineatul (1) este egal cu numărul total de zile permise în anul curent, înmulțit cu rata minimă a mortalității prin pescuit definită la articolul 4, împărțită la rata mortalității prin pescuit estimată de către CSTEP.
(6) Prin derogare de la alineatul (1), navele de pescuit cu lungimea totală mai mică de 12 metri pot folosi până la 5 zile pe lună împărțite în perioade de cel puțin 2 zile consecutive din numărul maxim de zile de absență din port rezultat în urma aplicării alineatelor (3)-(5) în perioadele închise prevăzute la alineatul (1). În cursul acestor zile, navele de pescuit își pot lansa năvoadele și pot descărca pește de luni, orele 06:00 până vineri orele 18:00, în aceeași săptămână.
Articolul 16 se aplică navelor de pescuit prevăzute la primul paragraf care nu dețin un permis pentru pescuitul codului.
(7) La cererea Comisiei sau a unui stat membru, statele membre pun la dispoziție pe pagina de internet sau furnizează Comisiei și tuturor statelor membre o descriere a sistemului aplicat pentru a se asigura respectarea dispozițiilor alineatelor (3), (4) și (5).
Articolul 9
Restricții de pescuit în diferite zone
(1) În perioada cuprinsă între 1 mai și 31 octombrie se interzice orice activitate de pescuit în zonele delimitate prin loxodrome care leagă succesiv următoarele poziții, măsurate pe baza sistemului de coordonate WGS84.
(a) |
Zona 1:
|
(b) |
Zona 2:
|
(c) |
Zona 3:
|
(2) Prin derogare de la alineatul (1), se permite pescuitul cu năvoade cu matiță, plase de încurcare și setci cu sirec cu ochiuri mai mari sau egale cu 157 mm sau cu paragatele în suspensie. La bord nu se permite niciun alt echipament.
(3) În cazul pescuitului cu oricare dintre tipurile de echipament definite la alineatul (2), codul nu se reține la bord.
CAPITOLUL V
MONITORIZARE, INSPECȚIE ȘI SUPRAVEGHERE
Articolul 10
Permisul special pentru pescuitul codului în Marea Baltică
(1) Prin derogare de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului, toate navele comunitare având o lungime totală mai mare sau egală cu 8 m care dețin la bord sau folosesc orice plase de pescuit pentru codul din Marea Baltică în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 dețin un permis special pentru pescuitul codului în Marea Baltică.
(2) Statele membre pot elibera permisul special pentru pescuitul codului menționat la alineatul (1) numai navelor comunitare care au deținut în 2005 un permis special pentru pescuitul codului în Marea Baltică, în conformitate cu punctul 6.2.1 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 27/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 de stabilire pentru 2005 a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite rezerve de pește și grupe de rezerve de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (10). Cu toate acestea, un stat membru poate elibera un permis special pentru pescuitul codului în cazul unei nave comunitare care navighează sub pavilionul său, care nu deținea un permis de pescuit în anul 2005, dacă asigură faptul că cel puțin o capacitate echivalentă, măsurată în kilowați (kW) este supusă unei interdicții de a pescui în Marea Baltică folosind oricare dintre echipamentele menționate la alineatul (1).
(3) Fiecare stat membru interesat stabilește și actualizează o listă a navelor care dețin un permis special pentru pescuitul codului în Marea Baltică și o publică pe pagina sa oficială de internet.
(4) Comandantul unei nave de pescuit sau reprezentantul său autorizat, căruia un stat membru i-a eliberat un permis special pentru pescuitul codului în Marea Baltică, păstrează o copie a permisului respectiv la bordul navei de pescuit.
Articolul 11
Jurnale de bord
(1) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandanții tuturor navelor comunitare având o lungime totală mai mare sau egală cu 8 m țin un jurnal de bord al operațiunilor lor, în conformitate cu articolul 6 din respectivul regulament.
Prin derogare de la primul paragraf, navele de pescuit de lungime totală între 8 și 10 metri care dețin la bord cod capturat în zona C țin un jurnal de bord care se află în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 2 din anexa IV la Regulamentul (CEE) nr. 2807/83.
(2) Pentru navele echipate cu SMN, statele membre verifică dacă informațiile primite de Centrul de monitorizare a pescuitului (CMP) corespund activităților înregistrate în jurnalul de bord, folosind datele SMN. Astfel de verificări încrucișate sunt înregistrate pe suport electronic, pentru o perioadă de trei ani.
(3) Fiecare stat membru gestionează și face publice pe pagina sa oficială de Internet coordonatele autorităților cărora trebuie prezentate jurnalele de bord, declarațiile de descărcare și notificările prealabile, astfel cum este prevăzut la articolul 17.
Articolul 12
Înregistrarea și transmiterea prin mijloace electronice a datelor privind capturile
Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 2807/83, statele membre pot permite comandantului unei nave de pescuit echipat cu SMN să comunice prin mijloace electronice informațiile care trebuie consemnate în jurnalul de bord. Informațiile sunt transmise zilnic către CMP-ul din statul membru de pavilion, după ce operațiunile de pescuit din cadrul acelei zile calendaristice au fost încheiate. Informațiile din jurnal sunt puse la dispoziție la cererea CMP-ului statului de coastă atât timp cât nava de pescuit se află în apele teritoriale ale statului de coastă, precum și la solicitarea unei inspecții.
Articolul 13
Înregistrarea datelor privind efortul de pescuit
(1) Prin derogare de la articolul 19b din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 comandantul unei nave de pescuit comunitare care deține la bord oricare dintre echipamentele menționate la articolul 8 alineatul (1) din acest regulament la ieșirea și intrarea în port sau la intrarea și ieșirea din Marea Baltică, transmite CMP-ului statului membru de pavilion, un raport privind efortul, care conține următoarele informații:
(a) |
la ieșirea din port sau la intrarea în Marea Baltică:
|
(b) |
la intrarea în port sau la ieșirea din Marea Baltică:
|
(2) Alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) și litera (b) punctele (i) și (ii) nu se aplică navelor echipate cu SMN.
(3) CMP-ul statului membru de pavilion înregistrează raportul privind efortul în baza sa electronică de date.
(4) La cerere, statul membru de pavilion pune la dispoziția statului membru de coastă informațiile menționate la alineatul (1).
Articolul 14
Monitorizarea și controlul efortului de pescuit
Autoritățile competente ale statului membru de pavilion monitorizează și controlează respectarea:
(a) |
limitelor efortului de pescuit prevăzute la articolul 8; |
(b) |
restricțiilor de pescuit menționate la articolul 9. |
Articolul 15
Marja de toleranță în jurnalul de bord
Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2807/83, marja de toleranță permisă în estimarea cantităților exprimate în kilograme pentru peștii reținuți la bordul navelor, care fac obiectul unei capturi totale admisibile, este de 10 % din cifra înregistrată în jurnalul de bord, cu excepția codului, caz în care marja de toleranță este de 8 %.
Pentru capturile din zonele A și B descărcate fără a fi triate, marja de toleranță permisă pentru estimarea cantităților este de 10 % din cantitatea totală reținută la bordul navei.
Articolul 16
Intrarea sau ieșirea din anumite zone
(1) O navă de pescuit care deține un permis special de pescuit pentru cod poate pescui doar într-una din zonele A, B sau C pe parcursul unei ieșiri de pescuit.
(2) O navă de pescuit poate începe activitatea de pescuit în apele comunitare doar într-una din zonele A, B sau C, fără a deține cod la bord.
În cazul în care nava de pescuit intră într-un port din zona în care a pescuit până în acel moment fără a descărca peștele, aceasta își poate continua activitatea de pescuit în zona respectivă, având cod la bord.
(3) În cazul în care o navă de pescuit părăsește una din zonele A, B sau C cu cod la bord, aceasta:
(a) |
se îndreaptă direct spre portul din afara zonei în care a pescuit și descarcă peștele; |
(b) |
își strânge plasele, la părăsirea zonei în care a pescuit, astfel încât să nu poată fi folosite cu ușurință, cu respectarea următoarelor condiții:
|
(4) Prin derogare de la alineatele (1)-(3), o navă de pescuit poate opera în zonele A și B în cursul unei ieșiri și își poate începe activitatea de pescuit în oricare dintre zonele menționate cu condiția să dețină mai puțin de 150 kg de cod la bord pentru anul 2008. Statele membre adoptă măsuri specifice pentru a asigura un control eficient. Statele membre înaintează Comisiei rapoarte cu privire la măsurile respective până la 31 ianuarie 2008.
Articolul 17
Notificare prealabilă
(1) Comandantul unei nave de pescuit comunitare care părăsește zona A, B sau C având peste 300 kg de cod (greutate în viu) la bord comunică autorităților competente din statul de coastă în care va descărca peștele, cu cel puțin o oră înaintea părăsirii zonei, asupra următoarelor aspecte:
(a) |
ora plecării și poziția în momentul plecării; |
(b) |
cantitățile de cod și greutatea totală a altor specii reținute la bord, exprimată ca greutate în viu; |
(c) |
numele locului de descărcare; |
(d) |
ora estimată de sosire la locul de descărcare. |
Statul de coastă notifică statul de pavilion cu privire la descărcare.
(2) În cazul în care o navă de pescuit comunitară are intenția de a intra într-un port în zona în care a desfășurat activități de pescuit cu mai mult de 300 kg de cod (greutate în viu) la bord, comandantul acesteia comunică autorităților competente ale statului de coastă și statul de coastă comunică statului de pavilion cu cel puțin o oră înaintea intrării în port toate informațiile menționate la alineatul (1) literele (b), (c) și (d).
(3) Furnizarea informațiilor menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) nu se aplică navelor care fac obiectul articolului 12.
(4) Alineatul (1) litera (a) nu se aplică navelor echipate cu SMN.
(5) Informarea menționată la alineatele (1) și (2) poate fi făcută și de un reprezentant al comandantului navei de pescuit comunitare.
Articolul 18
Porturi desemnate
(1) În cazul în care o navă reține peste 750 kg de cod (greutate în viu), codul poate fi descărcat exclusiv în porturi desemnate.
(2) Fiecare stat membru poate desemna porturile în care vor fi descărcate orice cantități de cod baltic (greutate în viu) care depășesc 750 kg.
(3) Cel târziu până la data de 10 octombrie 2007, fiecare stat membru care a stabilit o listă de porturi desemnate o actualizează și o face publică pe pagina sa oficială de internet.
Articolul 19
Cântărirea codului descărcat
Comandantul unei nave de pescuit se asigură că orice cantitate de cod capturat în Marea Baltică și descărcat într-un port comunitar este cântărită înainte de vânzare sau înainte de a fi transportată din portul de descărcare. Cântarele utilizate sunt aprobate de către autoritățile naționale competente. Cifrele obținute ca urmare a cântăririi sunt folosite pentru declarația menționată la articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.
Articolul 20
Criteriile de inspecție
Fiecare stat membru din zona Mării Baltice stabilește criterii de inspecție specifice. Acestea sunt reexaminate periodic după o analiză a rezultatelor obținute. Criteriile de inspecție evoluează progresiv până la îndeplinirea criteriilor țintă prevăzute în anexa I.
Articolul 21
Interdicția de tranzit și transbordare
(1) Se interzice tranzitul prin zonele închise pentru pescuitul codului, cu excepția cazului în care echipamentul de pescuit este strâns și depozitat în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (b).
(2) Transbordarea codului este interzisă.
Articolul 22
Transportul codului baltic
Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandantul unei nave de pescuit o lungime totală mai mare sau egală cu 8 m completează o declarație de descărcare în momentul transportului peștelui într-un loc diferit de cel de descărcare.
Prin derogare de la articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, declarația de descărcare însoțește documentele de transport menționate la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul menționat anterior, cu privire la cantitățile transportate. Excepția prevăzută la articolul 13 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 nu se aplică.
Articolul 23
Supravegherea comună și schimbul de inspectori
Statele membre vizate se implică în activități comune de inspecție și supraveghere.
Articolul 24
Programe naționale de acțiuni de control
(1) Statele membre din zona Mării Baltice elaborează programe naționale de control pentru Marea Baltică, în conformitate cu anexa II.
(2) Statele membre din zona Mării Baltice stabilesc criterii de inspecție specifice în conformitate cu anexa I. Acestea sunt reexaminate periodic în urma realizării unei analize a rezultatelor obținute. Criteriile de inspecție evoluează progresiv până la atingerea criteriilor țintă prevăzute în anexa I.
(3) Înaintea datei de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre din zona Mării Baltice pun la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre de pe coasta Mării Baltice, pe pagina lor oficială de internet, programele lor naționale de control menționate la alineatul (1), însoțite de un program de punere în aplicare.
(4) Comisia convoacă, cel puțin o dată pe an, o întâlnire a Comitetului pentru pescuit și acvacultură pentru a evalua respectarea și rezultatele programelor naționale de control pentru rezervele de cod din Marea Baltică.
Articolul 25
Program de monitorizare specific
Prin derogare de la articolul 34c alineatul (1) al cincilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, programul specific de control și inspecție pentru rezervele de cod vizate poate dura peste trei ani.
CAPITOLUL VI
MĂSURI ULTERIOARE
Articolul 26
Evaluarea planului
(1) Pe baza recomandărilor CSTEP și ale Consiliului consultativ regional baltic (RAC), Comisia evaluează impactul măsurilor de gestionare asupra rezervelor vizate și asupra unităților piscicole care le exploatează în al treilea an de aplicare a prezentului regulament și în fiecare din anii următori.
(2) În al treilea an de aplicare a prezentului regulament, iar ulterior, din trei în trei ani, Comisia solicită avizul științific din partea CSTEP cu privire la stadiul realizării obiectivelor menționate la articolul 4. În cazul în care recomandarea indică faptul că atingerea obiectivelor este improbabilă, Consiliul adoptă cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, măsuri suplimentare și/sau alternative necesare pentru îndeplinirea obiectivelor respective.
Articolul 27
Revizuirea ratelor minime ale mortalității prin pescuit
În cazurile în care Comisia, pe baza recomandărilor CSTEP, consideră că ratele minime ale mortalității prin pescuit menționate la articolul 4 sunt incompatibile cu obiectivele planului de gestionare, Consiliul stabilește cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, ratele minime revizuite ale mortalității prin pescuit, în concordanță cu obiectivele.
Articolul 28
Fondul european pentru pescuit
Pe parcursul primilor trei ani de la punerea sa în aplicare, planul multianual este considerat un plan de redresare, în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în sensul articolului 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.
Articolul 29
Subdiviziunile ICES 27 și 28
(1) Statele membre care desfășoară activități de pescuit în zona B înaintează Comisiei anual, până la 31 octombrie, un raport cu privire la toate capturile și capturile secundare de cod din ultimele 12 luni în zona B, precum și la peștele din specia respectivă aruncat înapoi în mare, astfel cum este prevăzut în subdiviziunea ICES, clasificate pe categorii de echipamente, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1).
(2) Comisia decide anual, până la 15 decembrie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și pe baza raportului prezentat de statele membre, menționat la alineatul (1), precum și a avizului prezentat de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit asupra excluderii subdiviziunilor ICES 27 și/sau 28.2 dintre restricțiile prevăzute la articolul 8 alineatele (1) litera (b), (3), (4) și (5) și la articolul 13, în cazul în care există dovezi asupra faptului că, în aceste subdiviziuni ICES, capturile de cod sunt mai mici de 3 % din capturile totale de cod din zona B.
(3) Excluderea de la aplicare a subdiviziunilor ICES 27 și/sau 28.2 este valabilă de la 1 ianuarie până la 31 decembrie a anului următor.
(4) Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatele (3), (4) și (5) nu se aplică în cazul subdiviziunii ICES 28.1. Cu toate acestea, în cazul în care există dovezi asupra faptului că, în zona B, capturile de cod sunt mai mari de 1,5 % din capturile totale de cod, se aplică articolul 8 alineatul (1) litera (b), alineatele (3), (4) și (5), precum și alineatele (1), (2) și (3) ale acestui articol.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 30
Abrogare
(1) Regulamentul (CE) nr. 779/97 al Consiliului din 24 aprilie 1997 se abrogă.
(2) Articolul 19a alineatul (1a) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 se abrogă.
Articolul 31
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2008.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
R. PEREIRA
(1) Aviz din 7 iunie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) JO L 358, 31.12.2002, p. 59.
(4) JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).
(5) JO L 276, 10.10.1983, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1804/2005 (JO L 290, 4.11.2005, p. 10).
(6) JO L 113, 30.4.1997, p. 1.
(7) JO L 349, 31.12.2005, p. 1.
(8) JO L 365, 31.12.1991, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 448/2005 al Comisiei (JO L 74, 19.3.2005, p. 5).
(9) JO L 333, 20.12.2003, p. 17.
(10) JO L 12, 14.1.2005, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1936/2005 (JO L 311, 26.11.2005, p. 1).
ANEXA I
CRITERII SPECIFICE DE INSPECȚIE
Obiectivul
1. |
Fiecare stat membru stabilește criterii de inspecție specifice în conformitate cu prezenta anexă. |
Strategie
2. |
Inspecția și supravegherea activităților de pescuit se concentrează asupra navelor care sunt susceptibile de a prinde cod. Inspecțiile aleatorii asupra transportului și comercializării codului reprezintă un mecanism complementar de verificare încrucișată pentru a testa eficiența inspecției și a supravegherii. |
Priorități
3. |
Categoriile diferite de echipamente sunt supuse unor niveluri de prioritate diferite, în funcție de măsura în care flotele sunt afectate de limitele aplicate posibilităților lor de pescuit. Din acest motiv, fiecare stat membru își stabilește priorități specifice. |
Criterii-țintă
4. |
În termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, statele membre pun în aplicare programele lor de inspecție, ținând seama de obiectivele stabilite mai jos. Statele membre precizează și descriu strategia de sondaj pe care o vor aplica. La cerere, Comisia poate avea acces la planul de sondaj folosit de statul membru respectiv. |
(a) Nivelul inspecției în porturi
Ca regulă generală, nivelul de precizie dorit trebuie să fie cel puțin echivalent cu cel obținut prin folosirea unei metode simple de sondaj aleatoriu, prin intermediul căreia inspecțiile acoperă 20 % (după greutate) din totalitatea cantităților de cod descărcate într-un stat membru.
(b) Nivelul inspecției comercializării
Inspectarea a 5 % din cantitățile de cod oferite spre vânzare la licitație.
(c) Nivelul inspecției maritime
Criteriu flexibil: se stabilește după o analiză detaliată a activității de pescuit din fiecare zonă. Criteriile maritime se referă la numărul de zile de patrulare pe mare în zonele de gestionare a codului, cu posibilitatea stabilirii unui criteriu separat pentru zilele de patrulare în zone specifice.
(d) Nivelul supravegherii aeriene
Criteriu flexibil: se stabilește după o analiză detaliată a activității de pescuit din fiecare zonă și ținând seama de resursele disponibile ale statului membru.
ANEXA II
CONȚINUTUL PROGRAMELOR NAȚIONALE DE CONTROL
Programele naționale de control stabilesc, printre altele, următoarele aspecte.
1. MODALITĂȚILE DE CONTROL
Resurse umane
1.1. |
Numărul inspectorilor care își desfășoară activitatea pe uscat și pe mare, precum și perioadele și zonele în care vor fi mobilizați. |
Resurse tehnice
1.2. |
Numărul navelor și aeronavelor de patrulare, precum și perioadele și zonele în care vor fi mobilizate. |
Resurse financiare
1.3. |
Alocarea bugetară pentru mobilizarea resurselor umane, a navelor și aeronavelor de patrulare. |
2. ÎNREGISTRAREA ELECTRONICĂ ȘI RAPORTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND ACTIVITĂȚILE DE PESCUIT
Descrierea sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolelor 13, 14, 15 și 18.
3. DESEMNAREA PORTURILOR
După caz, o listă a porturilor desemnate pentru descărcarea codului, în conformitate cu articolul 19.
4. INTRAREA SAU IEȘIREA DIN ANUMITE ZONE
Descrierea sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolului 17.
5. CONTROLUL DESCĂRCĂRILOR
Descrierea tuturor mijloacelor și/sau sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolelor 12, 16, 20, 22 și 23.
6. PROCEDURI DE INSPECȚIE
Programele naționale de control specifică procedurile care vor fi urmate:
(a) |
în cursul inspecțiilor maritime și terestre; |
(b) |
în cursul comunicării cu autoritățile competente desemnate de alte state membre ca fiind responsabile pentru programul național de control pentru cod; |
(c) |
pentru supravegherea comună și schimbul de inspectori, incluzând precizări privind competențele inspectorilor care își desfășoară activitatea în apele altor state membre. |
22.9.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 248/11 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1099/2007 AL CONSILIULUI
din 18 septembrie 2007
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 601/2004 de stabilire a unor măsuri de control aplicabile activităților de pescuit în zona care face obiectul Convenției privind conservarea faunei și florei marine din Antarctica
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului (2) pune în aplicare anumite măsuri de conservare adoptate de Comisia pentru conservarea faunei și a florei marine din Antarctica, denumită în continuare „CCAMLR”. |
(2) |
La cea de-a douăzeci și treia, douăzeci și patra și douăzeci și cincea reuniune anuală din noiembrie 2004, 2005 și 2006, CCAMLR a adoptat o serie de modificări privind măsurile de conservare în scopul de a perfecționa, inter alia, cerințele pentru acordarea licențelor, de a proteja mediul, de a spori cercetările științifice privind Dissostichus spp., precum și de a combate activitățile de pescuit ilegale. |
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 601/2004 ar trebui, prin urmare, să fie modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 601/2004 se modifică după cum urmează:
1. |
La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Statele membre transmit Comisiei, prin intermediul computerului, în termen de trei zile de la data emiterii permisului menționat la alineatul (1), următoarele informații privind navele cuprinse în permis:
De asemenea, statele membre transmit Comisiei, în măsura în care se dovedește util, următoarele informații privind navele autorizate să pescuiască în zona CCAMLR:
Comisia transmite aceste informații Secretariatului CCAMLR, fără întârziere.” |
2. |
La articolul 4, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Fiecare stat membru verifică informațiile menționate la alineatul (2) în comparație cu datele primite prin intermediul sistemelor VMS care operează la bordul navelor de pescuit comunitare care arborează pavilionul său. Acesta transmite datele VMS Secretariatului CCAMLR prin computer, în termen de două zile de la data primirii lor, de o manieră confidențială în conformitate cu regulile de confidențialitate instituite de CCAMLR.” |
3. |
Se introduce un nou articol cu următorul text: „Articolul 5a Notificarea intenției de a participa la pescuitul de kril Toate părțile contractante care intenționează să pescuiască kril în zona Convenției notifică secretariatul cu privire la intenția acestora cu nu mai puțin de patru luni înainte de reuniunea anuală obișnuită a CCAMLR, imediat înainte de sezonul în care doresc să desfășoare activitatea de pescuit.” |
4. |
La articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Statul membru de pavilion notifică Comisia, cu cel puțin patru luni înaintea reuniunii anuale a CCAMLR, despre intenția unei nave de pescuit comunitare de a întreprinde o nouă activitate de pescuit în zona convenției. Statul membru nu inițiază o nouă activitate de pescuit până la încheierea procedurii de examinare de către CCALMR a acestei cereri. Notificarea este însoțită de toate informațiile următoare aflate la dispoziția statului membru:
|
5. |
Se introduc următoarele articole cu următorul text: „Articolul 7a Cerințe speciale privind pescuitul experimental Navele de pescuit care participă la pescuitul experimental se supun următoarelor cerințe suplimentare:
„Articolul 7b Programul de marcare (1) Fiecare navă de pescuit care participă la pescuitul experimental pune în aplicare un program de marcare, după cum urmează:
(2) În privința limitelor de captură nu se va ține seama de peștii din specia Dissostichus spp. ce sunt marcați și eliberați.” |
6. |
La articolul 9, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Statele membre adresează CCAMLR o notificare, cu o copie către Comisie, transmisă prin computer în termen de cel mult trei zile de la data încheierii fiecărei perioade de raportare, cu privire la raportarea capturii și a efortului de pescuit transmisă de către fiecare navă de pescuit care își arborează pavilionul și e înregistrată în cadrul Comunității. Fiecare raportare a capturii și a efortului de pescuit menționează perioada de raportare a capturii respective.” |
7. |
La articolul 9, alineatul (5) se elimină. |
8. |
La articolul 13, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Statele membre transmit CCAMLR datele menționate la alineatele (1), (2) și (3) la sfârșitul fiecărei luni calendaristice, cu o copie adresată Comisiei.” |
9. |
La articolul 14, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) La sfârșitul fiecărei luni, statele membre transmit CCAMLR notificarea primită.” |
10. |
La articolul 16, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fără a aduce atingere articolului 15 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, statele membre notifică anual CCAMLR, până la data de 31 iulie, cu privire la totalul de capturi din anul precedent realizate de navele de pescuit comunitare care arborează pavilionul acestora, repartizate pe fiecare navă, cu o copie către Comisie.” |
11. |
La articolul 17, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Statele membre adună datele la scară precisă ale capturii și ale efortului pe un dreptunghi de 10 × 10 mile marine și pe o perioadă de 10 zile, după care transmit anual aceste date CCAMLR până la 1 martie, cu o copie către Comisie.” |
12. |
La articolul 18, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Navele de pescuit comunitare care pescuiesc crab în subzona statistică 48.3 a FAO transmit anual CCAMLR, până la 25 septembrie, datele privind activitățile de pescuit și capturile de crab realizate până la data de 31 august în anul respectiv, cu o copie către Comisie. (2) Datele privind capturile realizate anual de la 31 august se transmit CCAMLR în termen de două luni de la data închiderii zonei de pescuit, cu o copie către Comisie.” |
13. |
La articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Navele de pescuit comunitare care pescuiesc calmar (Martialia hyadesi) în subzona statistică 48.3 a FAO transmit anual CCAMLR, până la 25 septembrie, datele la scară precisă ale capturii și ale efortului de pescuit pentru zona respectivă de pescuit, cu o copie către Comisie. Datele respective includ numărul păsărilor acvatice și al mamiferelor marine capturate și eliberate sau ucise.” |
14. |
Se introduce un nou articol cu următorul text: „Articolul 26a Raport de observație a navelor (1) În cazul în care comandantul unei nave de pescuit care deține o licență observă o navă de pescuit în interiorul zonei Convenției, comandantul obține, pe cât posibil, cât mai multe informații cu privire la fiecare asemenea caz, inclusiv:
(2) Comandantul transmite statului său de pavilion, cât mai rapid cu putință, un raport conținând informațiile menționate la alineatul (1). Statul de pavilion înaintează Secretariatului CCAMLR orice astfel de rapoarte dacă nava observată desfășoară activități INN conform standardelor CCAMLR.” |
15. |
La articolul 28, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) În sensul prezentei secțiuni, se presupune că nava unei părți contractante a realizat activități INN care au subminat eficiența măsurilor de conservare ale CCAMLR, în cazul în care:
|
16. |
La articolul 30, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Statele membre iau toate măsurile necesare în conformitate cu dreptul național și comunitar pentru ca:
(2) Se interzic următoarele activități:
|
17. |
Articolul 31 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 31 Sistem privind promovarea respectării de către resortisanți a măsurilor de conservare ale CCAMLR (1) Fără a aduce atingere răspunderii principale care revine statului de pavilion, statele membre iau toate măsurile corespunzătoare, în condițiile și în conformitate cu propriile acte cu putere de lege și norme administrative aplicabile, pentru:
(2) Pentru a contribui la punerea în aplicare a măsurilor de conservare, statele membre înaintează rapoarte către Secretariatul CCAMLR, părților contractante și părților necontractante ce cooperează cu CCAMLR, cu scopul de a pune în aplicare, în timp util, Sistemul de documentare a capturii pentru Dissostichus spp., privind acțiunile și măsurile luate în conformitate cu alineatul (1), cu o copie către Comisie.” |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
R. PEREIRA
(1) Aviz emis la 10 iulie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
22.9.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 248/17 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1100/2007 AL CONSILIULUI
din 18 septembrie 2007
de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
întrucât:
(1) |
La 19 iulie 2004, Consiliul a adoptat concluziile referitoare la comunicarea Comisiei adresată Consiliului și Parlamentului European, din 1 octombrie 2003, privind elaborarea unui plan de acțiune comunitar pentru gestionarea rezervelor de anghilă europeană, care cuprind o cerere adresată Comisiei de a formula propuneri pentru gestionarea pe termen lung a rezervelor de anghilă din Europa. |
(2) |
La 15 noiembrie 2005, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care invită Comisia să înainteze imediat o propunere de regulament privind regenerarea rezervelor de anghilă din Europa. |
(3) |
Cele mai recente recomandări științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) referitoare la anghila europeană arată că rezervele se află în afara limitelor biologice de siguranță și că exploatațiile piscicole actuale nu sunt viabile. ICES recomandă elaborarea de urgență a unui plan de regenerare integrală a rezervelor de anghilă europeană și reducerea cât mai accentuată posibil a exploatării și a altor activități umane care afectează exploatațiile piscicole sau rezervele. |
(4) |
Condițiile și nevoile diverse existente în cadrul Comunității necesită soluții specifice. Această diversitate ar trebui luată în considerare în vederea planificării și a punerii în aplicare a măsurilor de asigurare a protecției și a utilizării durabile a populației de anghilă europeană. Deciziile ar trebui luate cât mai aproape posibil de locul de exploatare a anghilei. Ar trebui acordată prioritate acțiunilor întreprinse de statele membre prin elaborarea planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă, adaptate condițiilor regionale și locale. |
(5) |
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (2) și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (3) au ca scop, printre altele, protejarea, conservarea și ameliorarea mediului acvatic în care anghila își petrece o parte a ciclului de viață, fiind necesară asigurarea coordonării și a consecvenței măsurilor luate în temeiul prezentului regulament cu cele luate în temeiul directivelor menționate anterior. În special, planurile de gestionare a rezervelor de anghilă ar trebui să acopere bazinele hidrografice definite în conformitate cu Directiva 2000/60/CE. |
(6) |
Succesul măsurilor luate pentru regenerarea rezervelor de anghilă europeană depinde de existența unei cooperări strânse și a unor acțiuni coerente la nivelul Comunității, al statelor membre și la nivel local și regional, precum și de informarea, consultarea și implicarea sectoarelor publice implicate. În acest sens, sprijinul din partea Fondului European pentru Pescuit poate contribui la aplicarea efectivă a planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă. |
(7) |
În cazul în care bazinele hidrografice aflate pe teritoriul național al unui stat membru nu pot fi identificate și definite ca reprezentând habitate naturale pentru anghila europeană, ar trebui să fie posibil ca acel stat membru să fie scutit de obligația de a elabora un plan de gestionare a rezervelor de anghilă. |
(8) |
Pentru a se asigura eficacitatea și echitatea măsurilor de regenerare a rezervelor de anghilă, este necesar ca statele membre să identifice măsurile pe care le au în vedere și zonele de acoperire, ca aceste informații să fie comunicate pe scară largă și ca eficiența măsurilor să fie evaluată. |
(9) |
Planurile de gestionare a rezervelor de anghilă ar trebui aprobate de Comisie pe baza unei evaluări tehnice și științifice realizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). |
(10) |
În cazul bazinelor hidrografice în care pescuitul și alte activități umane care afectează anghila pot avea efecte transfrontaliere, toate programele și măsurile ar trebui coordonate pentru întregul bazin hidrografic respectiv. Cu toate acestea, coordonarea nu trebuie realizată în detrimentul introducerii rapide a elementelor naționale ale planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă. În cazul bazinelor hidrografice care se extind în afara teritoriului Comunității, aceasta ar trebui să se angajeze să asigure coordonarea corespunzătoare cu țările terțe vizate. |
(11) |
În contextul coordonării transfrontaliere, atât în interiorul, cât și în exteriorul Comunității, o atenție deosebită ar trebui acordată Mării Baltice și apelor de coastă europene care nu intră sub incidența dispozițiilor Directivei 2000/60/CE. Cu toate acestea, necesitatea unei astfel de coordonări nu ar trebui să împiedice statele membre să întreprindă acțiunile urgente necesare. |
(12) |
Măsuri speciale de creștere a numărului de anghile cu o lungime mai mică de 12 cm, eliberate în ape europene, precum și măsuri speciale de transfer al anghilei cu o lungime mai mică de 20 cm în scopul regenerării rezervelor ar trebui, în consecință, puse în aplicare ca parte a unui plan de gestionare a rezervelor de anghilă. |
(13) |
Până la 31 iulie 2013, 60 % din stocurile de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm, capturate anual, ar trebui păstrate pentru regenerare. Evoluția prețurilor de piață pentru anghila cu o lungime mai mică de 12 cm ar trebui monitorizată anual. În cazul unei scăderi semnificative a prețurilor medii de piață pentru anghila cu o lungime mai mică de 12 cm, utilizată pentru regenerare în bazinele hidrografice, astfel cum sunt definite de statele membre, comparativ cu prețul anghilei cu o lungime mai mică de 12 cm utilizată în alte scopuri, Comisa ar trebui să fie autorizată să ia măsurile adecvate care ar putea include o reducere temporară a procentului reprezentând stocuri de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm păstrată pentru regenerare. |
(14) |
Capturile de anghilă în apele comunitare în afara limitelor bazinelor hidrografice definite de statele membre ca reprezentând habitate naturale pentru anghilă ar trebui reduse treptat prin reducerea efortului de pescuit sau a capturilor cu cel puțin 50 % față de media efortului de pescuit sau a capturilor între anii 2004 și 2006. |
(15) |
Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia ar trebui să elaboreze un raport referitor la rezultatul punerii în aplicare a planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă și, dacă este cazul, să propună orice măsuri adecvate pentru a asigura probabilitatea ridicată a regenerării rezervelor de anghilă europeană. |
(16) |
Statele membre ar trebui să instituie un sistem de control și monitorizare, adaptat la cadrul legal și la condițiile aplicabile deja exploatațiilor piscicole din interiorul statelor membre, care să fie în concordanță cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (4). În acest context, statele membre ar trebui să stabilească anumite informații și estimări referitoare la activitățile de pescuit comercial și de agrement pentru a sprijini, dacă este cazul, realizarea rapoartelor și a evaluărilor planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă, precum și măsurile de control și de punere în aplicare. De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a asigura controlul și punerea în aplicare a dispozițiilor legale în ceea ce privește importurile și exporturile de anghilă, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
(1) Prezentul regulament stabilește un cadru pentru protecția și utilizarea durabilă a rezervelor de anghilă europeană din specia Anguilla anguilla din apele comunitare, lagunele de coastă, estuarele, fluviile și apele interioare din statele membre care se varsă în mările din zonele ICES III, IV, VI, VII, VIII, IX sau în Marea Mediterană.
(2) În ceea ce privește Marea Neagră și sistemele hidrografice legate de aceasta, Comisia decide în conformitate cu procedura menționată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (5), după consultarea, până la 31 decembrie 2007, a Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit, în privința stabilirii faptului dacă aceste ape constituie habitate naturale pentru anghila europeană, în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament.
(3) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt adoptate și puse în aplicare fără a aduce atingere dispozițiilor relevante ale Directivei 92/43/CEE și ale Directivei 2000/60/CE.
Articolul 2
Instituirea planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă
(1) Statele membre își identifică și își definesc bazinele hidrografice aflate pe teritoriul acestora care constituie habitate naturale pentru anghila europeană („bazine hidrografice de anghilă”), care pot include și apele maritime. În cazul în care se furnizează o justificare corespunzătoare, un stat membru își poate desemna întregul teritoriu sau o unitate administrativă regională ca bazin hidrografic de anghilă.
(2) În definirea bazinelor hidrografice de anghilă, statele membre iau în considerare în mod deosebit dispozițiile administrative menționate la articolul 3 din Directiva 2000/60/CE.
(3) Pentru fiecare bazin hidrografic de anghilă definit în conformitate cu alineatul (1), statele membre elaborează un plan de gestionare a rezervelor de anghilă.
(4) Obiectivul fiecărui plan de gestionare a rezervelor de anghilă este reducerea ratei mortalității antropogene, astfel încât să permită, cu un grad ridicat de probabilitate, evadarea în mare a cel puțin 40 % din biomasa de anghilă argintie față de cea mai bună estimare de evadare care ar fi existat în cazul în care acțiunile antropogene nu ar fi afectat rezervele. Planul de gestionare a rezervelor de anghilă este întocmit cu scopul atingerii acestui obiectiv pe termen lung.
(5) Nivelul-țintă de evadare este determinat, luând în considerare datele disponibile pentru fiecare bazin hidrografic de anghilă, după una sau mai multe dintre următoarele trei metode:
(a) |
prin utilizarea datelor culese în perioada cea mai potrivită înainte de 1980, cu condiția ca acestea să fie disponibile în cantități suficiente și să aibă o calitate satisfăcătoare; |
(b) |
prin evaluarea potențialului de producție de anghilă a habitatului, în absența unor factori de mortalitate antropogenă; |
(c) |
prin trimitere la ecologia și hidrografia unor sisteme hidrografice similare. |
(6) Fiecare plan de gestionare a rezervelor de anghilă conține o descriere și o analiză a situației actuale a populației de anghilă în bazinul hidrografic de anghilă, pe care o raportează la nivelul-țintă de evadare prevăzut la alineatul (4).
(7) Fiecare plan de gestionare a rezervelor de anghilă include măsurile pentru îndeplinirea, monitorizarea și verificarea obiectivului prevăzut la alineatul (4). Statele membre își pot defini mijloacele în funcție de condițiile locale și regionale.
(8) Un plan de gestionare a rezervelor de anghilă poate conține următoarele măsuri, fără a se limita la acestea:
— |
reducerea activității comerciale de pescuit; |
— |
restricționarea pescuitului de agrement; |
— |
măsuri de repopulare; |
— |
măsuri structurale pentru a face bazinele practicabile și pentru îmbunătățirea habitatelor, împreună cu alte măsuri de protecție a mediului; |
— |
transportul de anghilă argintie din apele interioare către ape de unde pot evada în libertate în Marea Sargasso; |
— |
combaterea răpitorilor; |
— |
oprirea temporară a turbinelor de la centralele hidroelectrice; |
— |
măsuri în domeniul acvaculturii. |
(9) Fiecare plan de gestionare a rezervelor de anghilă conține un program pentru realizarea nivelului-țintă de evadare prevăzut la alineatul (4), prin intermediul unei abordări progresive și în funcție de nivelul de recrutare planificat; acesta cuprinde măsuri care vor fi aplicate începând cu primul an de punere în aplicare a planului de gestionare a rezervelor de anghilă.
(10) În planul de gestionare a rezervelor de anghilă, fiecare stat membru pune în aplicare cât mai curând posibil măsurile necesare pentru reducerea mortalității anghilei cauzate de factori care nu au legătură cu exploatația piscicolă, inclusiv de turbine hidroelectrice, pompe sau răpitori, cu excepția cazului în care acestea nu au relevanță pentru îndeplinirea obiectivului planului.
(11) Fiecare plan de gestionare a rezervelor de anghilă include o descriere a măsurilor de control și de punere în aplicare care se vor aplica în afara apelor Comunității, în conformitate cu articolul 10.
(12) Un plan de gestionare a rezervelor de anghilă reprezintă un plan de gestionare adoptat la nivel național în cadrul unei măsuri comunitare de conservare, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1) litera (v) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (6).
Articolul 3
Scutirea de obligația de a întocmi un plan de gestionare a rezervelor de anghilă
(1) Un stat membru poate fi scutit de obligația de a întocmi un plan de gestionare a rezervelor de anghilă, în cazul în care furnizează o justificare corespunzătoare conform căreia bazinele hidrografice sau apele maritime aflate pe teritoriul său nu constituie habitate naturale pentru anghila europeană.
(2) Statele membre depun la Comisie, cel târziu până la 1 ianuarie 2008, o cerere de scutire întocmită în conformitate cu alineatul (1).
(3) În baza unei evaluări tehnice și științifice realizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit sau de către orice alte organisme științifice competente, cererea de scutire este aprobată de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
(4) În cazul în care Comisia aprobă o cerere de scutire, articolul 4 nu se aplică statului membru respectiv.
Articolul 4
Comunicarea planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă
(1) Statele membre comunică Comisiei, cel târziu până la 31 decembrie 2008, planurile de gestionare a rezervelor de anghilă elaborate în temeiul articolului 2.
(2) Un stat membru care nu a depus spre aprobarea Comisiei un plan de gestionare a rezervelor de anghilă până la 31 decembrie 2008 fie își reduce efortul de pescuit cu cel puțin 50 % față de media efortului de pescuit din perioada cuprinsă între 2004 și 2006, fie își reduce efortul de pescuit în vederea reducerii capturilor de anghilă cu cel puțin 50 % față de media capturilor din perioada cuprinsă între 2004 și 2006, fie prin reducerea sezonului de pescuit a anghilei, fie prin alte mijloace. Această reducere este pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2009.
(3) Reducerea capturilor prevăzută la alineatul (2) poate fi substituită, în totalitate sau parțial, cu măsuri imediate privind alți factori de mortalitate antropogenă, ceea ce va permite unui număr de anghile argintii migratoare, echivalent cu cel care ar fi putut evada ca urmare a reducerii capturilor, să evadeze pentru a depune icre.
Articolul 5
Aprobarea și punerea în aplicare a planurilor de gestionare a rezervelor de anghilă
(1) În baza unei evaluări tehnice și științifice realizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit sau de către orice alte organisme științifice competente, planurile de gestionare a rezervelor de anghilă sunt aprobate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
(2) Statele membre pun în aplicare planurile de gestionare a rezervelor de anghilă aprobate de Comisie în conformitate cu alineatul (1) începând cu 1 iulie 2009 sau de la cea mai apropiată dată posibilă înainte de data respectivă.
(3) Începând cu 1 iulie 2009 sau de la data punerii în aplicare a planului de gestionare a rezervelor de anghilă înainte de data respectivă, este permis pescuitul de anghilă din specia Anguilla anguilla pe durata întregului an, cu condiția ca exploatațiile piscicole să respecte dispozițiile și restricțiile prevăzute în planul de gestionare a rezervelor de anghilă aprobat de Comisie în conformitate cu alineatul (1).
(4) Un stat membru care a depus spre aprobarea Comisiei un plan de gestionare a rezervelor de anghilă până la 31 decembrie 2008 cel târziu, care nu poate fi aprobat de Comisie în conformitate cu alineatul (1), fie își reduce efortul de pescuit cu cel puțin 50 % față de media efortului din perioada cuprinsă între 2004 și 2006, fie își reduce efortul de pescuit în vederea reducerii capturilor de anghilă cu cel puțin 50 % față de media capturilor din perioada cuprinsă între 2004 și 2006, fie prin reducerea sezonului de pescuit anghilă, fie prin alte mijloace. Această reducere este pusă în aplicare în termen de trei luni de la data deciziei de respingere a planului.
(5) Reducerea capturilor prevăzută la alineatul (4) poate fi înlocuită, în totalitate sau parțial, cu măsuri imediate privind alți factori de mortalitate antropogenă, ceea ce va permite unui număr de anghile argintii migratoare, echivalent cu cel care ar fi putut evada ca urmare a reducerii capturilor, să evadeze pentru a depune icre.
(6) În cazul în care Comisia nu poate aproba un plan de gestionare a rezervelor de anghilă, statul membru poate depune un plan revizuit în termen de 3 luni de la decizia de respingere a planului.
Planul revizuit de gestionare a rezervelor de anghilă este aprobat în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (1). Punerea în aplicare a reducerii de capturi prevăzute la alineatul (4) nu se aplică decât în cazul în care se aprobă de către Comisie un plan revizuit.
Articolul 6
Planuri transfrontaliere de gestionare a rezervelor de anghilă
(1) În cazul bazinelor hidrografice de anghilă care se extind pe teritoriul mai multor state membre, statele membre implicate vor elabora împreună un plan de gestionare a rezervelor de anghilă.
În cazul în care există pericolul ca această coordonare să genereze o întârziere care ar face imposibilă depunerea la timp a planului de gestionare a rezervelor de anghilă, statele membre pot depune planurile de gestionare a rezervelor de anghilă corespunzătoare părții lor interne din bazinul hidrografic.
(2) În cazul în care un bazin hidrografic de anghilă se extinde dincolo de teritoriul Comunității, statele membre implicate se angajează să elaboreze un plan de gestionare a resurselor de anghilă în colaborare cu țările terțe respective și se va respecta competența organizațiilor regionale competente în domeniul pescuitului. În cazul în care țările terțe respective nu participă la întocmirea în comun a unui plan de gestionare a rezervelor de anghilă, statele membre implicate pot depune planuri de gestionare a rezervelor de anghilă corespunzătoare părții din bazinul hidrografic de anghilă situate pe teritoriul acestora, în scopul atingerii nivelului-țintă de evadare prevăzut la articolul 2 alineatul (4).
(3) Articolele 2, 4 și 5 se aplică mutatis mutandis la planurile transfrontaliere la care se face referire la alineatele (1) și (2) din acest articol.
Articolul 7
Măsuri privind repopularea
(1) În cazul în care un stat membru permite pescuitul de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm, fie în cadrul unui plan de gestionare a rezervelor de anghilă stabilit în conformitate cu articolul 2, fie ca urmare a reducerii efortului de pescuit în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) sau cu articolul 5 alineatul (4), acesta se asigură că 60 % din cantitatea de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm, capturată în fiecare an de exploatațiile piscicole din statul membru respectiv, este utilizată în scopul repopulării bazinelor hidrografice de anghilă, astfel cum sunt definite de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), în scopul creșterii nivelului de evadare a anghilei argintii.
(2) Procentul de 60 % pentru repopulare urmează să fie prevăzut într-un plan de gestionare a rezervelor de anghilă stabilit în conformitate cu articolul 2. Acesta începe la 35 % în primul an de punere în aplicare a planului de gestionare a rezervelor de anghilă și crește în etape de cel puțin 5 % pe an. Nivelul de 60 % se atinge până la data de 31 iulie 2013.
(3) Pentru a garanta că procentele respective prevăzute la alineatul (2) reprezentând cantitatea capturată de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm este folosită în cadrul programului de repopulare, statele membre trebuie să stabilească un sistem corespunzător de raportare.
(4) Transferul rezervelor de anghilă în vederea repopulării face parte din planul de gestionare a rezervelor de anghilă astfel cum a fost definit la articolul 2. Planurile de gestionare a rezervelor de anghilă menționează cantitatea de anghilă cu o lungime mai mică de 20 cm necesară pentru repopulare în vederea creșterii nivelurilor de evadare a anghilelor argintii.
(5) Comisia raportează anual Consiliului în privința evoluției prețurilor de piață practicate pentru anghila cu o lungime mai mică de 12 cm. În acest scop, statele membre vizate stabilesc un sistem corespunzător de monitorizare a prețurilor și raportează anual Comisiei cu privire la aceste prețuri.
(6) În cazul unei scăderi semnificative a prețurilor medii pe piață practicate pentru anghila folosită pentru repopulare comparativ cu prețurile practicate în cazul anghilei folosite în alte scopuri, statele membre vizate informează Comisia cu privire la acest lucru. Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, ia măsurile corespunzătoare pentru rezolvarea situației, măsuri care pot include și o reducere temporară a procentajelor menționate la alineatul (2).
(7) Cel târziu până la 1 iulie 2011, Comisia prezintă un raport Consiliului și evaluează măsurile referitoare la repopulare, inclusiv evoluția prețurilor de piață. Din perspectiva acestei evaluări, Consiliul decide prin majoritate calificată cu privire la propunerea Comisiei privind măsurile necesare de echilibrare a măsurilor referitoare la repopulare în scopul atingerii procentelor indicate la alineatul (2).
(8) Repopularea este considerată o măsură de conservare în sensul articolului 38 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, cu condiția:
— |
să facă parte dintr-un plan de gestionare a rezervelor de anghilă stabilit în conformitate cu articolul 2; |
— |
să aibă ca obiect anghila cu o lungime mai mică de 20 cm; și |
— |
să contribuie la îndeplinirea a 40 % din nivelul-țintă de evadare prevăzut la articolul 2 alineatul (4). |
Articolul 8
Măsuri privind apele comunitare
(1) În cazul în care într-un stat membru funcționează o exploatație piscicolă situată în apele comunitare care capturează anghilă, statul membru fie își reduce efortul de pescuit cu cel puțin 50 % față de media efortului utilizat între 2004 și 2006, fie își reduce efortul de pescuit pentru a asigura reducerea capturii de anghilă cu cel puțin 50 % față de media capturii din perioada 2004-2006. Această reducere urmează să fie realizată treptat, inițial pe etape de 15 % pe an în primii doi ani, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 1 iulie 2009.
(2) În sensul alineatului (1), apele comunitare sunt acele ape situate dincolo de limitele bazinelor hidrografice de anghilă care constituie habitate naturale pentru anghilă, astfel cum sunt definite de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1).
Articolul 9
Raportarea și evaluarea
(1) Fiecare stat membru transmite rapoarte Comisiei, inițial din trei în trei ani, primul raport fiind prezentat până la 30 iunie 2012. Frecvența raportării va scădea la o dată la șase ani, după ce au fost depuse primele trei rapoarte trianuale. Rapoartele descriu monitorizarea, eficacitatea și rezultatul și furnizează în special cele mai bune estimări disponibile:
(a) |
pentru fiecare stat membru, privind proporția biomasei de anghilă argintie care evadează în mare pentru reproducere sau privind proporția biomasei de anghilă argintie care părăsește teritoriul statului membru în cadrul unei migrații către mare pentru reproducere, comparativ cu nivelul-țintă de evadare prevăzut la articolul 2 alineatul (4); |
(b) |
privind nivelul efortului de pescuit prin care se capturează anghilă în fiecare an și reducerea efectuată în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) și cu articolul 5 alineatul (4); |
(c) |
privind nivelul factorilor de mortalitate din afara exploatației piscicole și reducerea efectuată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10); |
(d) |
privind cantitatea capturată de anghilă cu o lungime mai mică de 12 cm și proporția din aceasta utilizată în diferite scopuri. |
(2) Până la 31 decembrie 2013 cel târziu, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului conținând o evaluare statistică și științifică a rezultatului punerii în aplicare a planurilor de gestiune a rezervelor de anghilă, însoțit de avizul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit.
(3) Din perspectiva raportului menționat la alineatul (2), Comisia propune luarea de măsuri corespunzătoare pentru a realiza, cu un grad ridicat de probabilitate, regenerarea rezervelor de anghilă europeană, iar Consiliul decide, cu majoritate calificată, cu privire la măsurile alternative care se impun pentru atingerea nivelului-țintă de evadare prevăzut la articolul 2 alineatul (4) sau pentru reducerea efortului de pescuit în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) și cu articolul 5 alineatul (4).
Articolul 10
Controlul și punerea în aplicare în apele care nu aparțin Comunității
(1) Statele membre instituie un sistem de control și monitorizare a capturilor, adaptat la cadrul legal și la condițiile aplicabile deja exploatațiilor piscicole din interiorul teritoriului lor, care se află în concordanță cu dispozițiile relevante cuprinse în Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.
(2) Sistemul de control și monitorizare a capturilor conține o descriere detaliată a tuturor sistemelor de alocare a drepturilor de pescuit în bazinele hidrografice de anghilă care constituie habitate naturale pentru anghilă, astfel cum sunt definite de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), inclusiv în apele care sunt proprietate privată.
Articolul 11
Informații privind activitățile de pescuit
(1) Până la 1 ianuarie 2009, fiecare stat membru stabilește următoarele informații privind activitățile comerciale de pescuit:
— |
o listă cu toate navele de pescuit aflate sub pavilionul său cu autorizație de pescuit anghilă în apele comunitare, în conformitate cu articolul 8, indiferent de lungimea totală a navei; |
— |
o listă cu toate navele de pescuit, entități comerciale sau persoane fizice, autorizate să pescuiască anghilă în bazinele hidrografice de anghilă care constituie habitate naturale pentru anghilă, astfel cum sunt definite de statele membre în temeiul articolului 2 alineatul (1); |
— |
o listă cu toate centrele de licitație sau orice alte organisme sau persoane autorizate de statele membre să comercializeze pentru prima dată anghila. |
(2) Statele membre stabilesc în mod regulat o estimare a numărului de pescari de agrement și a capturilor de anghilă efectuate de către aceștia.
(3) La solicitarea Comisiei, statele membre furnizează informațiile prevăzute la alineatele (1) și (2).
Articolul 12
Controlul și punerea în aplicare privind importurile și exporturile de anghilă
Până la 1 iulie 2009 cel târziu, statele membre întreprind următoarele:
— |
iau măsurile necesare pentru identificarea provenienței și pentru garantarea trasabilității tuturor speciilor de anghilă vie importate sau exportate de pe teritoriul acestora; |
— |
decid dacă anghila recoltată în zona comunitară și exportată de pe teritoriul acestora a fost capturată în conformitate cu măsurile comunitare de conservare; |
— |
iau măsuri pentru a determina dacă anghila recoltată în apele unei organizații regionale competente în domeniul pescuitului și importată pe teritoriul acestora a fost capturată cu respectarea normelor convenite de organizația regională respectivă din domeniul pescuitului. |
Articolul 13
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 septembrie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
R. PEREIRA
(1) Avizul din 16 mai 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) JO L 206, 22.7.1992, p. 7. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/105/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 368).
(3) JO L 327, 22.12.2000, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).
(4) JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).
(5) JO L 358, 31.12.2002, p. 59.
(6) JO L 223, 15.8.2006, p. 1.
22.9.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 248/24 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1101/2007 AL COMISIEI
din 21 septembrie 2007
de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia. |
(2) |
În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 22 septembrie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 21 septembrie 2007.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 756/2007 (JO L 172, 30.6.2007, p. 41).
ANEXĂ
la Regulamentul Comisiei din 21 septembrie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
(Cod NC) |
Codul țărilor terțe (1) |
Suma forfetară la import |
0702 00 00 |
MK |
78,7 |
TR |
85,0 |
|
XK |
55,1 |
|
XS |
67,1 |
|
ZZ |
71,5 |
|
0707 00 05 |
JO |
151,2 |
MK |
29,6 |
|
TR |
132,0 |
|
ZZ |
104,3 |
|
0709 90 70 |
IL |
51,9 |
TR |
106,7 |
|
ZZ |
79,3 |
|
0805 50 10 |
AR |
66,7 |
UY |
82,6 |
|
ZA |
72,1 |
|
ZZ |
73,8 |
|
0806 10 10 |
IL |
65,2 |
TR |
106,4 |
|
ZZ |
85,8 |
|
0808 10 80 |
AU |
196,6 |
CL |
38,6 |
|
CN |
79,8 |
|
NZ |
94,6 |
|
US |
96,4 |
|
ZA |
83,3 |
|
ZZ |
98,2 |
|
0808 20 50 |
CN |
59,6 |
TR |
122,3 |
|
ZA |
105,6 |
|
ZZ |
95,8 |
|
0809 30 10, 0809 30 90 |
TR |
152,3 |
US |
194,7 |
|
ZZ |
173,5 |
|
0809 40 05 |
BA |
49,8 |
IL |
113,5 |
|
TR |
107,3 |
|
ZZ |
90,2 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.