19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/3

(1)

Prețul comunitar de piață al carcaselor de porc menționat la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 trebuie să fie stabilit luând în considerare prețurile constatate în fiecare stat membru prin coeficienții care exprimă importanța relativă a șeptelului porcin din fiecare stat membru.

(2)

Acești coeficienți trebuie să fie determinați în baza efectivelor porcine recenzate la începutul lunii decembrie a fiecărui an în conformitate cu Directiva 93/23/CEE a Consiliului din 1 iunie 1993 privind anchetele statistice care trebuie efectuate în domeniul producției de porcine (2).

(3)

În baza rezultatelor recensământului din decembrie 2006, trebuie să se stabilească noi coeficienți de ponderare pentru anul de piață 2007/2008 și să se abroge Regulamentul (CE) nr. 1201/2006 al Comisiei (3).

(4)

Luând în considerare faptul că anul de comercializare 2007/2008 începe la 1 iulie 2007, prezentul regulament trebuie să se aplice începând cu această dată.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de porc,

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/5

(1)

Regulamentul (CE) nr. 808/2004 a stabilit un cadru comun pentru producerea sistematică a statisticilor comunitare referitoare la societatea informațională.

(2)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 808/2004, sunt necesare măsuri de punere în aplicare în vederea determinării datelor care trebuie comunicate pentru pregătirea statisticilor definite la articolele 3 și 4 din regulamentul respectiv și a fixării termenelor limită pentru transmiterea acestora.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic, instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului (2),

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/20

(1)

Regulamentul (CE) nr. 616/2007 a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre.

(2)

Cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii iulie 2007 pentru subperioada 1 octombrie-31 decembrie 2007 sunt, pentru anumite contingente, superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate.

(3)

Cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii iulie 2007, pentru subperioada 1 octombrie-31 decembrie 2007, sunt, pentru anumite contingente, inferioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine cantitățile pentru care nu s-au depus cereri, fiind necesară adăugarea acestora din urmă la cantitatea stabilită pentru următoarea subperioadă contingentară,

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/22

(1)

Prin scrisoarea din 5 martie 2005, cu confirmarea de primire din 13 decembrie 2005, completată de scrisoarea din 9 ianuarie 2006, cu confirmarea de primire din 12 ianuarie 2006, autoritățile italiene au notificat Comisia asupra măsurii menționate mai sus, în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Ca urmare a solicitării Comisiei din 6 martie 2006, autoritățile italiene au furnizat informații suplimentare prin scrisoarea din 6 aprilie 2006.

(2)

Prin scrisoarea din 7 iunie 2006, Comisia a informat Italia că a decis inițierea procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, în legătură cu măsura respectivă.

(3)

Decizia Comisiei de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(4)

Comisia a primit observațiile părților interesate. Aceasta le-a transmis Italiei, acordându-i posibilitatea de a reacționa; observațiile Italiei au fost primite prin scrisorile din 13 septembrie 2006 și 29 septembrie 2006.

(5)

Carburanții emulsionați sunt un amestec de aproximativ 15 % apă și 85 % combustibil lichid sau motorină. Aceștia au un impact mai redus asupra mediului decât combustibilii convenționali. Studii (3) recente au demonstrat că prin adăugarea apei în combustibili se obține o calitate superioară a combustiei din punct de vedere al emisiilor. Vaporizarea apei în timpul procesului de combustie amplifică dispersia combustibilului și duce la creșterea suprafeței de contact între combustibil și aer. Acest lucru reduce emisiile de particule PM de lichid în suspensie cu până la 59 %. De asemenea, vaporizarea apei reduce temperatura de combustie, reducând astfel formarea oxidului de azot (NOx) cu până la 6 %. Procesul eficient de combustie reduce cantitatea de monoxid de carbon (CO) cu până la 32 % (4).

(6)

Însă producerea și depozitarea emulsiilor este costisitoare și din acest motiv prețul amestecului final este mai mare decât prețul de piață al combustibililor minerali. Emulsiile au un conținut energetic cu 10 % mai scăzut decât combustibilul convențional. Utilizarea emulsiilor cauzează costuri de exploatare suplimentare, ca de exemplu, costurile pentru prelucrarea periodică prin care se împiedică separarea celor două componente, pentru curățarea rezervoarelor și necesitatea sistemelor de recirculare a produsului.

(7)

Emulsiile au fost adoptate în Italia pentru transportul în comun, colectarea deșeurilor și transportul de mărfuri (aproximativ 9 000 vehicule) de peste 80 de autorități municipale (5). Emulsiile sunt utilizate, de asemenea, pentru încălzire în locuințe private (aproximativ 100 locuințe) și clădiri publice, precum muzee, școli și universități (aproximativ 300 de clădiri încălzite).

(8)

Emulsiile existente pe piața italiană sunt în principal pe bază de amestecuri de apă/motorină cu conținut scăzut de sulf și sunt utilizate pentru transport și încălzire. În anul 2005, emulsiile utilizate pentru transport au fost în totalitate pe bază de motorină, în timp ce emulsiile utilizate pentru încălzire au fost pe bază de motorină sau combustibil greu cu conținut scăzut de sulf. Alte emulsii pe bază de combustibil greu enumerate în notificare — cu conținut ridicat și scăzut de sulf pentru uz industrial și cu conținut ridicat de sulf pentru încălzire — nu au fost prezente pe piață în anul 2005. În comparație cu consumul de combustibili convenționali, consumul de emulsii în Italia este mai degrabă marginal. Cantitățile consumate exprimate în tone de emulsii și combustibili convenționali în anul 2005 au fost următoarele:

(9)

În cadrul Comunității emulsiile sunt utilizate în principal în Italia. În orice caz, utilizarea acestei tehnologii în transportul în comun este în fază experimentală în unele state membre, precum Franța, Regatul Unit și Republica Cehă.

(10)

Măsura are ca scop promovarea utilizării emulsiei de combustibili, asigurându-se faptul că acestea sunt disponibile la prețuri rezonabile. Ajutorul compensează diferența de cost dintre combustibilii convenționali și emulsii. În acest fel, acesta încurajează funcționarea necorespunzătoare a pieței, adică beneficiile emulsiilor asupra mediului nu sunt reflectate în prețul de piață al combustibililor convenționali.

(11)

Măsura se va aplica timp de un an: de la 1 ianuarie 2006 la 31 decembrie 2006. Bugetul planificat este de 8,9 milioane EUR. Beneficiarii sistemului vor fi între 11 și 50 de producători de emulsii.

(12)

Articolul 18 alineatul (1) din Directiva nr. 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și electricității („Directiva privind impozitarea energiei”) (6), în special a patra liniuță a punctului 8 din anexa II, a permis Italiei să aplice o acciză redusă pentru emulsiile de apă și benzină sau combustibil până la sfârșitul anului 2005. Italia a notificat măsura pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și 31 decembrie 2006, iar pentru anul 2006 Italia intenționează să aplice sistemul prin utilizarea dispozițiilor generale ale Directivei privind impozitarea energiei.

(13)

În comparație cu taxa normală pentru combustibilii minerali aplicabilă în Italia, avantajele măsurii din punct de vedere al taxelor reduse sunt următoarele (toate reducerile sunt acordate pe litru de emulsie de motorină în cauză și pe kilogram de combustibil greu în cauză):

Notificarea menționează, de asemenea, taxele reduse pentru emulsiile care nu sunt prezente pe piață, cum ar fi emulsii de apă/combustibil greu cu un conținut ridicat și scăzut de sulf pentru uz industrial (41,6 EUR și, respectiv, 20,8 EUR) și emulsii de combustibil greu cu conținut ridicat de sulf pentru încălzire (99,3 EUR).

(14)

În scrisoarea sa din 6 martie 2006, Comisia a solicitat autorităților italiene să suspende acordarea ajutorului pe baza sistemului actual până la recuperarea oricărui ajutor incompatibil de către companiile care fac obiectul unei decizii negative privind ajutorul de stat, și în special Decizia 2000/128/CE a Comisiei din 11 mai 1999 privind ajutorul acordat de Italia pentru promovarea ocupării forței de muncă (JO L 42, 15.2.2000, p. 1), Decizia 2003/193/CE a Comisiei privind scutirea de taxe și împrumuturile privilegiate în favoarea utilităților publice în Italia (8), Decizia 2004/800/CE a Comisiei din 30 martie 2004 privind sistemul de ajutor de stat aplicată de Italia care prevede măsuri urgente pentru sprijinirea ocupării forței de muncă (9), și Decizia 2005/315/CE a Comisiei din 20 octombrie 2004 privind sistemul de ajutor pus în aplicare de către Italia pentru firmele care investesc în orașele grav afectate de dezastrele naturale din anul 2002 (10).

(15)

În cazul emulsiilor de motorină utilizate sub formă de combustibil pentru motoare, Italia aplică rata de impozitare minimă de 302 EUR numai pentru combustibilul mineral utilizat pentru amestec. Prin urmare, taxa finală pentru emulsie este de 256,7 EUR. Comisia a pus sub semnul întrebării faptul că scutirea de taxe pentru emulsiile utilizate sub formă de combustibil pentru motoare respectă nivelurile de impozitare aplicabile în temeiul directivei privind impozitarea energiei și că aceasta nu a afectat condițiile de comercializare și nu a denaturat concurența în detrimentul interesului comun.

(16)

În plus, autoritățile italiene au refuzat să își ia angajamentul de a suspenda acordarea unui nou ajutor în baza sistemului actual companiilor care nu au rambursat ajutorul incompatibil în conformitate cu prevederile deciziei de recuperare. Prin urmare, Comisia nu a putut să ia în considerare divergența cumulată care rezultă din ajutorul vechi și cel nou.

(17)

Următoarele părți interesate și-au depus observațiile privind inițierea procedurii: Unione Petrolifera la 3 august 2006 și Asociația Producătorilor Europeni de Emulsii de Combustibili (European Emulsion Fuel Manufacturers’ Association) (AEPEC) la 7 august 2006.

(18)

AEPEC a subliniat faptul că emulsiile de combustibili sunt doar combustibili care reduc în mod simultan oxidul de azot, particulele de lichid în suspensie și emisiile de dioxid de carbon ale motoarelor diesel fără a fi necesară efectuarea de modificări mecanice.

(19)

AEPEC a analizat în detaliu faptul dacă adăugarea apei în motorină are ca rezultat modificarea caracteristicilor combustibilului. Prezența apei conferă emulsiei un aspect lăptos la temperatura camerei, în timp ce motorina este limpede și transparentă. Caracteristica distinctivă a emulsiei este stabilitatea acesteia prin centrifugare. Intervalul de densitate al emulsiei de 842-870 kg/m3 este mult mai mare decât cel al motorinei, care este de 820-845 kg/m3. Același lucru se aplică și în ceea ce privește intervalul de vâscozitate la 40 °C. Puterea calorică medie a motorinei este de 10 500 kcal/kg, în timp ce pentru emulsii este de 9 300 kcal/kg. Această diferență explică motivul pentru care consumul mediu de emulsie per km rulat este mai mare decât consumul mediu de motorină.

(20)

Unione Petrolifera a arătat că beneficiarii ajutorului de stat în cauză nu sunt beneficiarii ajutorului care a fost considerat ilicit în baza deciziilor menționate în paragraful 14.

(21)

Italia și-a prezentat observațiile la 11 iulie 2006 și a făcut comentarii cu privire la observațiile terților prin scrisorile din 13 septembrie 2006 și 28 septembrie 2006.

(22)

Italia a descris detaliat caracterul specific al emulsiilor. În special, Italia a subliniat faptul că, datorită structurii lor fizice, emulsiile ar trebui considerate ca având două părți: una „activă”, alcătuită din hidrocarburi (diesel sau combustibil lichid) și, prin urmare, capabilă să producă energie în urma carburației sau a combustiei; cealaltă în totalitate „pasivă”, alcătuită din apă, care este prezentă pentru a reduce emisiile poluante, în comparație cu combustibilul lichid sau motorina utilizată în stare pură. De asemenea, apa prezentă în emulsii absoarbe energia în timpul procesului de încălzire și o transformă în abur. Aceste emulsii sunt, prin urmare, produse cu caracteristici specifice diferite de produsele petroliere tradiționale.

(23)

Italia a subliniat faptul că apa este prezentă numai temporar în preparat în scopul îmbunătățirii combustiei, cu o reducere ulterioară a emisiilor poluante și având beneficii asupra mediului.

(24)

Autoritățile italiene au făcut trimitere la observațiile prezentate de Unione Petrolifera la Comisie privind beneficiarii ajutorului în cauză. Luând în considerare aceste observații, autoritățile italiene s-au angajat să suspende plata ajutorului în cauză în cazul în care beneficiarul este o companie care încă nu a rambursat sau care nu a plătit într-un cont blocat ajutorul ilegal și incompatibil primit pe baza uneia dintre măsurile de acordare a ajutorului menționate de Comisie.

(25)

Italia a notificat Comisia asupra măsurii, intrarea sa în vigoare fiind supusă aprobării Comisiei, prin urmare, Italia și-a respectat obligațiile în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE. Întrucât Italia a notificat ajutorul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și 31 decembrie 2006, această evaluare vizează numai această perioadă și nu aduce prejudicii măsurii aplicate de Italia în trecut.

(26)

În conformitate cu articolul 87 din Tratatul CE, ajutorul de stat este: (a) orice ajutor acordat de către un stat membru sau din resursele de stat; (b) care denaturează concurența; (c) favorizând anumite întreprinderi; (d) în măsura în care afectează comerțul între statele membre.

(27)

Scopul acestei măsuri este compensarea unei părți din costurile de producție pentru producătorii de emulsii; prin urmare, măsura favorizează anumite întreprinderi și producerea anumitor bunuri. Reducerea accizei este acordată din resursele statului, deoarece prin reducerea sarcinii fiscale asupra produselor statul renunța la venituri.

(28)

Măsura are caracter selectiv pentru că producerea de emulsii necesită cunoștințe de specialitate și echipamente specifice și deoarece emulsiile sunt vândute unui număr limitat de clienți. Prin urmare, costurile de intrare pe piața emulsiilor sunt ridicate. Reducerea ratei de impozitare pentru emulsii oferă un avantaj numai unui număr limitat de producători de emulsii.

(29)

Ca urmare a reducerii taxei, prețurile pentru emulsii pot fi reduse la un nivel care poate concura cu cel al combustibililor minerali. Deoarece emulsiile sunt utilizate ca înlocuitor pentru combustibilii minerali, acest avantaj poate denatura concurența pe piața internă UE. Deoarece combustibilii sunt comercializați pe plan internațional, măsura poate, de asemenea, afecta comerțul între statele membre și, prin urmare, reprezintă un ajutor de stat în conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(30)

Articolul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE prevede o scutire de la regula generală privind incompatibilitatea cu piața comună, conform prevederilor alineatului (1) din respectivul articol pentru ajutorul acordat în vederea facilitării dezvoltării anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice, dacă un astfel de ajutor nu denaturează condițiile de comercializare în detrimentul interesului comun.

(31)

Măsurile de ajutor propuse au ca scop favorizarea utilizării combustibililor ecologici în vederea reducerii emisiilor poluante, inclusiv a particulelor de lichid în suspensie, și a reducerii ușoare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Comisia notează că reducerea acestor gaze și reducerea emisiilor poluante au fost încurajate încă din anul 1985 prin numeroase măsuri comunitare (11), cea mai recentă privire de ansamblu fiind Strategia tematică asupra poluării aerului (12). Obiectivele sistemului prezent respectă politica UE din acest sector.

(32)

Emulsiile de combustibili nu sunt incluse în definiția surselor de energie regenerabilă din Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității (13) și nu sunt considerate biocombustibili de către Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport (14). Totuși, utilizarea emulsiilor de combustibili are ca rezultat reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, măsura aduce un beneficiu clar asupra mediului. Acest lucru a fost, de asemenea, confirmat de programul Auto-Oil II (15). Comisia amintește faptul că s-a demonstrat că utilizarea emulsiilor de combustibili are ca rezultat reducerea cu 59 % a particulelor de lichid în suspensie, cu 6 % a oxizilor de azot (NOx) și reducerea cu 32 % a monoxidului de carbon (CO) (reducerile efective depind de proporția apă-combustibil diesel). Alte teste și studii au raportat reduceri minore ale emisiilor de gaze cu efecte de seră. Aceste avantaje respectă în totalitate politica de mediu a Comunității.

(33)

În conformitate cu secțiunea E.3.3 din Orientările generale ale Comunității privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (16) (Orientările generale privind ajutorul pentru mediu), ajutorul de exploatare pentru producerea energiei regenerabile va fi permis. Comisia consideră că acest ajutor poate fi considerat cu regim special din motiv că aceste surse de energie au întâmpinat deseori dificultăți în a concura cu sursele convenționale.

(34)

Punctul 6 din Orientările generale privind ajutorul pentru mediu definește energia regenerabilă în același mod ca și Directiva 2001/77/CE. În conformitate cu explicația de mai sus, emulsiile nu fac obiectul acestei definiții. Oricum, din următoarele motive, Comisia consideră că ajutorul adus la cunoștință poate fi evaluat prin analogie cu punctul E.3.3. din Orientările generale privind ajutorul pentru mediu:

(35)

În conformitate cu punctul 56 din Orientările generale privind ajutorul pentru mediu, ajutorul de exploatare pentru producerea energiei regenerabile poate fi permis. Punctul 56 din Orientările generale privind ajutorul pentru mediu prevede ca ajutorul să acopere diferența dintre costurile pentru producerea energiei din surse de energie regenerabilă (în cazul de față emulsiile) și prețul de piață al energiei respective. Acest lucru presupune că aceste costuri de producție a emulsiilor, după luarea în considerare a ajutorului, nu vor prezenta nicio supracompensație, adică acestea nu vor fi sub costul de piață al energiei comparabile obținută din surse de energie minerală pentru care nu este acordat niciun ajutor.

(36)

Italia a furnizat calculele costurilor de producție pe baza datelor pentru anul 2006. Principalul factor care determină costurile de producție a emulsiilor este prețul materiilor prime (adică substanța tensioactivă și antigelul) care trebuie adăugate la combustibilii minerali și apă. Alte costuri sunt costurile de logistică, cum ar fi depozitarea în rezervoare speciale și transportul în camioane speciale. Pe lângă costurile de producție, trebuie să se țină cont de faptul că, din cauza valorii energetice mai scăzute a emulsiilor în comparație cu combustibili minerali, consumul de emulsii este estimat ca fiind cu 10 % mai ridicat. În plus, utilizarea emulsiilor impune consumatorilor costuri suplimentare de exploatare (cum ar fi curățarea cisternelor și sisteme de recirculare). Calculul costurilor de producție totale pentru emulsii include o marjă de profit de 5 %. Prețul de piață al combustibililor minerali raportat de Italia pentru comparația cu emulsiile de motorină este o medie a prețurilor motorinei în primele 15 zile ale lunii martie 2006 (17).

(37)

Din tabelul de mai jos, care se bazează pe informațiile furnizate de Italia, este evident faptul că ajutorul dă posibilitatea producătorilor de a vinde emulsiile la un preț care este numai suficient pentru a concura cu combustibilii minerali.

(38)

Pentru a evita supracompensația pe întreaga perioadă de aplicare a schemei, Italia și-a asumat obligația de a supraveghea semestrial modificările survenite în prețurile combustibililor minerali și în prețurile de producție a emulsiilor. Dacă diferența între costurile de producție a emulsiilor și prețul de referință al combustibililor minerali depășește valoarea reducerii acordate, Italia va ajusta reducerea taxei pentru a evita supracompensația.

(39)

Astfel, Comisia concluzionează că ajutorul este restricționat la acoperirea diferenței dintre costul de producție a energiei din surse de energie regenerabilă și prețul de piață al respectivei energii și că nu există nicio supracompensație în sensul Orientărilor generale privind ajutorul pentru mediu.

(40)

Deoarece măsura are ca obiect o reducere a accizei pentru un produs energetic, Comisia a evaluat-o și din punctul de vedere al Directivei privind impozitarea energiei.

(41)

Directiva privind impozitarea energiei prevede niveluri minime de impozitare pentru produsele energetice. În ceea ce privește amestecurile de combustibili, nivelurile minime sunt aplicabile produselor finale. În vederea punerii în aplicare a politicilor adecvate circumstanțelor naționale, Directiva privind impozitarea energiei permite statelor membre să aplice scutiri și reduceri ale taxelor dacă acestea nu sunt în detrimentul funcționării corespunzătoare a pieței naționale și dacă nu au ca rezultat denaturarea concurenței.

(42)

În principal, articolul 5 din Directiva privind impozitarea energiei permite statelor membre să reducă ratele de impozitare a produselor combustibile finale de la rata normală la un nivel care nu poate fi mai scăzut decât nivelul minim de taxare în anumite cazuri, ca de exemplu, în cazul îmbunătățirii calității combustibililor. Articolul 16 permite statelor membre să aplice o scutire sau o reducere a ratei de impozitare pentru partea regenerabilă și partea de apă din amestec.

(43)

Pentru a se putea aplica dispozițiile articolului 5 ca o justificare a reducerii impozitelor, emulsiile trebuie să fie combustibili cu o calitate îmbunătățită în comparație cu combustibilii minerali corespondenți. Informațiile furnizate de Italia și observațiile terților demonstrează în mod clar faptul că adăugarea apei la combustibilul mineral duce la modificarea caracteristicilor fizice ale acestuia și aduce beneficii asupra mediului.

(44)

După adăugarea apei, combustibilul suferă modificări din punct de vedere al aspectului, densității, vâscozității și valorii calorice. Prezența apei îmbunătățește calitatea combustiei și are ca rezultat reducerea emisiilor poluante de particule de lichid în suspensie, oxizi de azot și dioxid de carbon. Prin urmare, emulsiile pot fi tratate ca o ameliorare a calității combustibililor minerali. Aplicarea articolului 5 în cazul emulsiilor permite reducerea accizei la nivelul minim specificat în Directiva privind impozitarea energiei.

(45)

În cazul emulsiilor de motorină utilizate ca și combustibil pentru motor, Italia aplică dispozițiile articolului 16 și, începând de la nivelul minim de impozitare al Comunității de 302 EUR, aplică o scutire pentru partea de apă din amestec. Prin urmare, taxa finală pentru aceste emulsii este cu 15 % sub rata de impozitare minimă și este în valoare de 256,7 EUR.

(46)

Comisia constată că, în cazul particular al emulsiilor, această abordare este justificată de dispozițiile articolului 5 și ale articolului 16 din Directiva privind impozitarea energiei, aplicate în solidar. Prin adăugarea apei la combustibilii minerali rezultă un produs diferit din punct de vedere fizic, cu o calitate îmbunătățită a combustiei și beneficii de durată asupra mediului. Acest fapt permite aplicarea primului alineat al articolului 5 din directivă. În mod simultan, produsul final conține 15 % apă, ceea ce îl face eligibil pentru aplicarea reducerii taxelor în conformitate cu articolul 16.

(47)

Pentru aceste motive enumerate mai sus, reducerile taxelor pentru emulsii propuse de Italia sunt în conformitate cu Directiva privind impozitarea energiei.

(48)

Mai mult, Comisia a subliniat problema cumulării potențiale a denaturării care rezultă din ajutorul în baza schemei de reducere a accizei și a altor denaturări derivate din alte ajutoare incompatibile și ilegale, în special, în baza schemelor menționate la alineatul (14), care încă nu au fost rambursate. În conformitate cu decizia Curții de Justiție din 15 mai 1997 (20), compatibilitatea noului ajutor poate depinde de existența unui ajutor anterior ilicit care nu a fost încă rambursat, deoarece efectul cumulativ al ajutorului ar putea denatura concurența pe piața comună într-o măsură semnificativă.

(49)

Comisia notează faptul că, în ceea ce privește aplicarea deciziei Deggendorf, autoritățile italiene s-au referit la observațiile depuse de Unione Petrolifera la Comisie, în care se menționează că: „beneficiarii ajutorului în cauză sunt diferiți de beneficiarii așa-numitului ajutor ilegal”. Având în vedere aceste comentarii, autoritățile italiene și-au asumat obligația, în contextul acestei măsuri, să suspende plata ajutorului în cauză dacă beneficiarul este o companie care încă nu a rambursat sau nu a plătit într-un cont blocat orice ajutor ilegal și incompatibil acordat în temeiul uneia dintre măsurile de acordare a ajutorului menționate de Comisie în decizia sa de inițiere a procedurii.

(50)

Comisia mai notează că, pe parcursul desfășurării procedurii în temeiul dispozițiilor articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE, nu a primit observații din partea terților cu privire la faptul că ajutorul propus ar putea afecta condițiile de comercializare și ar putea denatura concurența în detrimentul interesului comun.

(51)

În baza celor menționate mai sus, Comisia concluzionează că măsura respectă prevederile relevante din Orientările generale privind ajutorul pentru mediu aplicate prin analogie și prevederile relevante ale Directivei privind impozitarea energiei. În plus, Italia și-a asumat obligația de a suspenda acordarea de noi ajutoare în baza schemei actuale companiilor care nu au rambursat ajutorul incompatibil în conformitate cu decizia relevantă anterioară de recuperare. Prin urmare, măsura poate fi considerată compatibilă cu piața comună în conformitate cu dispozițiile articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat,

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/30

(1)

Prin scrisoarea din 30 aprilie 2004, Polonia a notificat Comisia cu privire la ajutorul acordat DAEWOO-FSO MOTOR S.A., care și-a schimbat denumirea în Fabryka Samochodów Osobowych S.A. (denumită în continuare „FSO” sau „beneficiar”), ca fiind ajutor acordat înainte de aderare. Prin scrisoarea din 19 mai 2004, Comisia a solicitat Poloniei să prezinte unele documente lipsă. Acestea au fost puse la dispoziția sa la 18 iunie 2004. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisorile din 2 august 2004 și din 6 octombrie 2004, la care Polonia a răspuns prin scrisoarea înregistrată la 13 septembrie 2004 și respectiv prin scrisoarea din 3 noiembrie 2004. La 9 noiembrie 2004, a avut loc o întâlnire între Comisie și autoritățile poloneze.

(2)

La 5 ianuarie 2005, autoritățile poloneze au permis Comisiei să trateze notificarea din 30 aprilie 2004 ca notificare în temeiul articolului 88 aliniatul (3) din tratatul CE în ceea ce privește orice măsură care se consideră că a dus la constituirea noului ajutor.

(3)

Prin scrisoarea din 19 ianuarie 2005, Comisia a informat Polonia că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din tratatul CE în ceea ce privește ajutorul care nu a fost acordat înainte de aderare și a constituit un ajutor nou. Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 26 aprilie 2005 (2). Comisia a invitat părțile interesate să-și prezinte observațiile privind măsurile ce trebuie luate. Nicio parte terță nu a prezentat observații.

(4)

În scrisoarea din 28 februarie 2005, înregistrată la 1 martie 2005, autoritățile poloneze au solicitat o prelungire a termenului limită pentru prezentarea observațiilor privind procedura de investigație formală. Polonia a prezentat un răspuns parțial prin scrisoarea din 1 aprilie 2005, înregistrată la 4 aprilie 2005. În aceeași scrisoare, Polonia a solicitat ca termenul limită pentru punerea la dispoziție a informațiilor suplimentare să fie prelungit până la 15 aprilie 2005, deoarece avea nevoie de timp pentru actualizarea planului de restructurare. Prin scrisoarea din 27 aprilie 2005, înregistrată la 29 aprilie 2005, autoritățile poloneze au solicitat ca termenul limită pentru punerea la dispoziție a informațiilor suplimentare să fie prelungit din nou, până la 13 mai 2005. Această informație, împreună cu o versiune actualizată a planului de restructurare, a fost prezentată prin scrisoarea din 31 mai 2005, înregistrată la 2 iunie 2005. Observațiile suplimentare au fost prezentate prin scrisoarea din 13 iunie 2005, înregistrată la 14 iunie 2005.

(5)

Prin scrisoarea din 4 august 2005, înregistrată la 8 august 2005, Polonia a informat Comisia că a fost găsit un nou investitor pentru FSO. Prin scrisoarea din 28 septembrie 2005, înregistrată la 29 septembrie 2005, autoritățile poloneze au informat Comisia că în noiembrie 2005 urmează să prezinte un plan actualizat de restructurare împreună cu o descriere a modelelor fabricate. Prin scrisoarea din 16 noiembrie 2005, înregistrată în ziua următoare, Polonia a prezentat versiunea în limba engleză a evaluării stocului FSO. În data de 12 decembrie 2005, Comisia a solicitat informații suplimentare. Autoritățile poloneze au prezentat informații suplimentare prin scrisoarea din 15 decembrie 2005, înregistrată la 19 decembrie 2005, în care au prezentat planul actualizat de restructurare anunțat. În aceeași scrisoare, Polonia a informat Comisia că urmează să pună la dispoziție mai multe informații în săptămânile viitoare. În scrisoarea sa din 3 ianuarie 2006, înregistrată la 5 ianuarie 2006, Polonia a prezentat Comisiei un răspuns parțial la solicitarea de informații din 12 decembrie 2005 și a solicitat mai mult timp (până la 23 ianuarie 2006) pentru a pune la dispoziție informațiile rămase. Prin scrisoarea din 26 ianuarie 2006, înregistrată la 30 ianuarie 2006, autoritățile poloneze au prezentat o parte din informațiile suplimentare, solicitând o prelungire a termenului limită până la6 februarie 2006. Prin scrisoarea din 14 februarie 2006, înregistrată la 15 februarie 2006, Polonia a pus la dispoziție elementele lipsă din răspunsul la scrisoarea Comisiei din 12 decembrie 2005.

(6)

La 21 februarie 2006, a avut loc la Bruxelles o întâlnire între serviciile Comisiei, autoritățile poloneze, conducerea SFO și investitorul AvtoZAZ. Ca urmare a întâlnirii, la 8 martie 2006, Comisia a solicitat Poloniei informații suplimentare. Polonia a răspuns prin scrisoarea din 6 aprilie 2006, înregistrată în ziua următoare. Într-o scrisoare către Polonia din 27 aprilie 2006, Comisia a permis o extindere a termenului limită pentru prezentarea versiunii finale a planului de restructurare, până la 20 mai 2006. Informațiile au fost prezentate de către autoritățile poloneze prin scrisoarea din 22 mai 2006, înregistrată în ziua următoare.

(7)

Prin scrisorile din 28 și 29 iunie 2006, ambele înregistrate în ziua următoare, autoritățile poloneze au informat Comisia că recent a fost semnat un acord de licență pentru producerea unui nou model de autovehicul de către FSO. La 29 iunie 2006, a avut loc o întâlnire cu autoritățile poloneze.

(8)

Prin scrisoarea din 5 iulie 2006, Comisia a solicitat informații suplimentare pe care autoritățile poloneze le-au pus la dispoziție prin scrisorile din 19 și 27 iulie 2006.

(9)

Autoritățile poloneze au prezentat informații suplimentare prin scrisoarea din 30 august 2006 și în cursul unei întâlniri, la 31 august 2006.

(10)

Prin scrisoarea din 6 septembrie 2006, Comisia a solicitat informații suplimentare, care au fost puse la dispoziție prin scrisoarea din data de 3 octombrie 2006, înregistrată ziua următoare. Polonia a informat Comisia că urmează să pună la dispoziție mai multe informații în următoarele 10 zile lucrătoare.

(11)

Polonia a prezentat informații suplimentare prin scrisoarea din 17 octombrie 2006, înregistrată la 19 octombrie 2006. În această scrisoare, autoritățile poloneze au solicitat o întâlnire cu serviciile Comisiei. Întâlnirea a avut loc la Bruxelles, la data de 7 noiembrie 2006. Ca urmare a întâlnirii, autoritățile poloneze au trimis o scrisoare la 17 noiembrie 2006.

(12)

FSO este un constructor de autovehicule din Polonia. Unitatea principală de producție a companiei este la Varșovia, o regiune asistată în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE. Aceasta produce autovehicule de pasageri, piese de schimb și accesorii. Principala sa sursă de venit de la sfârșitul anilor nouăzeci a fost construcția de autovehicule marca Daewoo, Matiz și Lanos. În prezent, FSO S.A. deține controlul a 18 filiale (asistență, fabricare de componente, vânzare) dintr-un număr de […] (3) în 1999.

(13)

Predecesorul societății FSO a activat în domeniu în Polonia din anii 1950 și a fost unul dintre primii doi mari constructori de autovehicule din Polonia. În 1996 a fost încheiat un acord de înființare a unei societăți în comun între Daewoo Motor Corporation Ltd („DMC”) și fostul Minister al Industriei și Comerțului. Daewoo a preluat 70 % din entitatea nou creată, DAEWOO-FSO MOTOR S.A. Aproximativ 25 % din companie a fost deținută de Trezoreria de Stat, iar restul de acționarii minoritari. Apoi numele companiei a fost Fabryka Samochodów Osobowych („FSO”).

(14)

Dificultățile societății FSO sunt în principal rezultatul falimentului, în 2000, a celui mai mare acționar al său, DMC. Aceasta a dus la o scădere a cererii de autovehicule marca Daewoo datorită nesiguranței clienților cu privire la soarta societății FSO și a disponibilității pieselor de schimb și a serviciilor de reparație. În plus, FSO a suferit o scădere drastică a vânzărilor de autovehicule noi în Polonia la începutul acestei decade datorită creșterii bruște a importurilor de vehicule de ocazie din Europa de Vest în Polonia. Mai mult, deoarece cele două modelele produse nu au fost modernizate, spre deosebire de modelele concurente, de-a lungul anilor au devenit mai puțin atractive pe piața UE. Ca urmare a celor menționate mai sus, vânzările societății FSO au scăzut de la 189 000 unități (dintre care 179 000 au fost vândute în Polonia) în 1999 la 47 000 în 2001. FSO a înregistrat pierderi nete în 2000, 2001 și 2002 de 2,1 miliarde PLN [540 milioane EUR (4)], respectiv 1,1 miliarde PLN (282 milioane EUR) și 425 milioane PLN (109 milioane EUR). În ultimii ani, marea majoritate a autovehiculelor produse a fost reprezentată de Lanos și a fost exportată în Ucraina (sub formă de kituri de asamblare) și asamblate și vândute de către firma AvtoZAZ, care a inițiat o cooperare comercială cu FSO în 2000. Vânzările totale au rămas la un nivel foarte scăzut, iar societatea a continuat să înregistreze pierderi de exploatare.

Tabelul 1

(15)

Unele componente (în special denumirea mărcii de fabrică și unele unități de producție din Asia) ale societății falimentare DMC, dar nu și ale FSO, au fost achiziționate de către General Motors și au fost reunite într-o nouă filială numită GM DAT, care reprezintă General Motors Daewoo Auto & Technology.

(16)

FSO a început căutarea unui investitor strategic odată cu apariția dificultăților. În februarie 2004, aceasta a contactat 29 dintre cei mai mari constructori de autovehicule și a trimis un memorandum în care s-a prezentat drept o oportunitate de investiție atractivă. [Unele societăți] AvtoZAZ, […], și-au exprimat în principiu interesul de a investi în FSO. AvtoZAZ, clientul cheie al FSO, și-a exprimat interesul concret în lărgirea cooperării cu FSO. Guvernul din Polonia a inițiat negocieri exclusive cu AvtoZAZ pentru vânzarea FSO.

(17)

AvtoZAZ este cel mai mare constructor de autovehicule din Ucraina. Acesta asamblează vehicule aparținând mai multor mărci de fabricație, inclusiv ZAZ (propria marcă de fabricație), Daewoo, VAZ (marca de fabricație a modelului Lada din Rusia) și Opel (6). Aceasta este deținută de UKRAVTO, care este deținătorul celei mai mare rețele de distribuție și asistență pentru autovehicule din Ucraina. UKRAVTO distribuie mai multe mărci de fabricație, inclusiv Daewoo, Chevrolet, VAZ și Opel.

(18)

La 25 iunie 2005, Trezoreria de Stat, AvtoZAZ și FSO au semnat o scrisoare de intenție. Prin rezoluția din 9 noiembrie 2004, Consiliul de Miniștri a aprobat vânzarea acțiunilor FSO deținute de către Trezoreria de Stat. FSO și Trezoreria de Stat au convenit să numească KPMG consultant independent pentru a evalua valoarea de piață a societății. Au fost aplicate metoda costului (valoarea contabilă a activelor și pasivelor, cu corecții atunci când este necesar) și metoda amortizării (valoarea de piață a vânzărilor forțate ale activelor FSO, mai puțin pasivele). În ambele cazuri valoarea acțiunilor FSO a fost negativă. În același timp, Trezoreria de Stat a selectat un al doilea consultant independent (PriceWaterhouseCoopers) pentru desfășurarea propriei evaluări. Aceasta a confirmat prima evaluare.

(19)

Acordul de vânzare cu AvtoZAZ (7) a fost semnat la 30 iunie 2005 la un preț total de PLN 100. În temeiul acordului, AvtoZAZ trebuie să pună în aplicare planul de afaceri negociat cu Trezoreria de Stat. Acesta acoperă perioada 2005-[…] și asigură inițierea producției unui nou model de autovehicul, sporind volumele de producție și menținerea unui nivel minim al forței de muncă. Acordul indică faptul că ajutorul de stat conținut de planul de restructurare anunțat Comisiei va fi acordat de către guvernul din Polonia în cazul în care Comisia îl aprobă. Cumpărătorul declară că atribuirea ajutorului de stat societății FSO a fost una dintre condițiile deciziei de cumpărare a acțiunilor societății.

(20)

Între timp, AvtoZAZ a cumpărat (cu reducere) 100 % din creanțele rămase ale FSO, cu o valoare nominală de aproape […], de la băncile […], care erau creditorii FSO.

(21)

În 1999, în Polonia au fost vândute 640 000 de autovehicule noi, iar cota de piață a FSO a fost de 28 %, ceea ce a transformat societatea în principalul constructor de autovehicule din Polonia la momentul respectiv. În 2003, numărul de autovehicule vândute în Polonia a scăzut la 358 000, iar cota de piață a FSO a scăzut la 2,2 % (mai puțin de 8 000 de autovehicule vândute). În 2004, FSO a vândut numai 3 500 de autovehicule în Polonia. Principalii concurenți ai FSO în Polonia (și în Europa) sunt Fiat, Skoda, Renault, Toyota, Opel, Peugeot, Ford, Volkswagen și Citroen. Pe piața din Polonia, cota vânzării de autovehicule importate a crescut de la 25 % în 1998 la 75 % în 2003.

(22)

Capacitatea de producție în întreaga Uniune Europeană în 2004 (25 de state membre) era de 20,8 milioane de autovehicule, în timp ce volumul de producție era de 14,5 milioane de autovehicule. Cu o rată de utilizare a capacității de producție de 70 %, industria suferă astfel o depășire majoră a capacității de producție. În timp ce nivelul vânzărilor din 1999 al societății FSO ar fi corespuns unei cote de piață UE de peste 1 %, producția FSO în 2004 reprezenta o cotă de piață mai mică de 0,5 %.

(23)

Din 2003, cea mai mare parte a producției FSO a fost cumpărată de AvtoZAZ și vândută pe piața din Ucraina. Vânzările de autovehicule noi au crescut rapid în ultimii ani în Ucraina. Din 2001 până în 2005, acestea au crescut de la 65 000 la 265 000. Pe piața din Ucraina, autovehiculele Daewoo produse de FSO sunt concurate de următoarele mărci de fabricație: VAZ (Lada), ZAZ, Chevrolet și celelalte modele Daewoo care nu sunt produse de FSO. Skoda, Opel, Toyota, Mitsubishi, Nissan, Renault și VW sunt prezente pe această piață, dar au cote de piață mai limitate.

(24)

FSO intenționează să exporte o parte din producție către […]. Vânzările de autovehicule din […] au fost de aproximativ 1,6 milioane de unități în 2005. Mărcile de fabricație interne au o cotă de piață de 72,5 %, iar autovehiculele importate reprezintă 27,5 % din vânzări. Cu toate acestea, calitatea scăzută și construcția perimată a autovehiculelor marca […] duce la creșterea constantă a importurilor. Mai mult, constructorii străini de autovehicule construiesc instalații în […]. Aproximativ 40 % din societățile constructoare de autovehicule din vest au construit deja fabrici în zonă și încă 16 % au aceleași planuri.

(25)

Conform tabelului 2, conducerea a inițiat activități de restructurare a FSO S.A. și a filialelor sale imediat după deteriorarea situației în 2000, după ce DMS a declarat faliment. Între ianuarie 2001 și septembrie 2003 forța de muncă a FSO S.A. a fost redusă cu 2 222 de angajați. Programul de restructurare prezentat Comisiei în aprilie 2004 („planul inițial de restructurare”) a început la sfârșitul anului 2003, cu finalizare în 2007 și prevedea încă o reducere a forței de muncă a FSO S.A. cu 1 100 de angajați, astfel încât forța de muncă pe termen lung să ajungă la aproximativ 2 000 de muncitori. De atunci, programul a fost pus în aplicare la scară largă. La sfârșitul anului 2005, forța de muncă fusese redusă la 2 200 de persoane. Între timp, autoritățile poloneze au anunțat că ultimul nivel corespunde noului obiectiv pe termen lung. De asemenea, filialele controlate de FSO au fost complet restructurate în această perioadă, iar forța de muncă a fost redusă considerabil.

Tabelul 2 (9)

Forța de muncă la sfârșitul anului

(26)

Planul inițial de restructurare, care a fost prezentat Comisiei la 30 aprilie 2004, s-a bazat pe găsirea unui investitor strategic pentru FSO înainte de 2006. Deoarece în momentul conceperii planului de restructurare nu se cunoștea data apariției investitorului, inițial planul includea două variante. În cursul anului 2004, când data apariției potențialului investitor a devenit mai sigură, FSO a confirmat prima variantă de restructurare, deși datele-țintă au fost ușor modificate. Planul includea următoarele măsuri:

(27)

În planul inițial de restructurare, FSO plănuia să producă [între 130 000 și 170 000] de unități pe termen lung. În conformitate cu obiectivul de producție pe termen lung, acesta plănuia să reducă cu o treime capacitatea de producție existentă, adică de la [200 000-230 000] autovehicule pe an — pe baza a două ture de lucru și 250 de zile lucrătoare — la [140 000-170 000] pe an. Începând din 2001 capacitatea existentă a fost folosită în mică măsură (mai puțin de 25 %). Autoritățile poloneze estimează că după restructurare pragul de rentabilitate ale FSO va fi de [100 000-150 000] autovehicule pe an (10).

(28)

În scrisorile ulterioare, autoritățile poloneze au informat Comisia cu privire la întârzieri ale punerii în aplicare a planului inițial de restructurare și au afirmat că obiectivele intermediare de vânzare nu au fost atinse.

(29)

În 2005, planul de restructurare a fost modificat în sensul că FSO nu mai plănuiește să își dezvolte propriile modele noi, ci să producă un model existent al unui mare constructor de autovehicule, numit „licențiator”, care este distinct de „investitorul” AvtoZAZ. Astfel, toate componentele pentru producția acestora ar fi deja disponibile, iar cheltuielile de investiție s-ar limita la adaptări tehnologice ale liniilor de producție ale FSO, pentru a permite producerea noului model. Pentru a implementa noul plan, FSO trebuia să atragă un licențiator.

(30)

Comisia remarcă faptul că această modificare a planului de restructurare — atragerea, pe lângă investitor, a unui licențiator — a devenit necesară deoarece FSO nu a reușit să atragă ca investitor un mare constructor de autovehicule cu ajutorul căruia ar fi putut să dezvolte un model nou, conform mențiunilor din planul inițial de restructurare. Investitorul — AvtoZAZ — nu a dezvoltat modele proprii care să fie competitive pe piața UE.

(31)

După ce a fost modificat ca răspuns la negocierile cu investitorul, planul de restructurare a fost modificat din nou ca răspuns la negocierile cu potențialii licențiatori.

(32)

În versiunea din noiembrie 2005 a planului de restructurare, autoritățile poloneze au anunțat înființarea unei noi filiale FSO […].

(33)

În […] 2006, FSO și acționarul său UkrAvto au semnat un memorandum de înțelegere cu GM DAT pentru producerea unui nou model în cadrul FSO.

(34)

În […] 2006, FSO și UkrAvto au încheiat un contract de […] cu GM DAT pentru producerea și […] modelului […] (Chevrolet Aveo). GM dorea o nouă capacitate de producție pentru acest model în […]. În conformitate cu termenii contractului, FSO poate produce și asambla acest model până […]. Acesta poate continua să îl vândă în […] până […].

(35)

În același timp, FSO a semnat un acord cu GM DAT prelungind acordul de licență existent pentru producerea modelului Daewoo Lanos […]. În conformitate cu noul acord, FSO poate produce acest model până […] și îl poate vinde până […]. Deoarece vânzările pentru modelul Lanos […] au crescut în 2005 și 2005, FSO intenționează să producă acest model nou în cantități semnificative până la începerea producției […] la sfârșitul […].

(36)

În informațiile prezentate recent, autoritățile poloneze au arătat că FSO, contrar celor anunțare anterior, plănuiește să vândă [de la 130 000 până la 170 000] autovehicule pe termen lung, în special după 2008. O parte din această producție urmează să fie vândută în […], iar cea mai mare a parte a celei rămase în […].

(37)

În ceea ce privește restructurarea financiară care face parte din planul de restructurare, începând din 2003 au fost adoptate și puse în aplicare măsuri pentru reducerea datoriilor companiei. La 22 septembrie 2003, a fost semnat un acord cu principalii creditori ai FSO și anume, DMSC, Trezoreria de Stat și instituțiile financiare […] — inclusiv băncile din Polonia […]. Acordul stipula conversia creanțelor DMC și ale Trezorerie de Stat în acțiuni FSO la același curs de schimb. Între timp, conversia a fost efectuată. Instituțiile financiare […] au convenit să anuleze majoritatea creanțelor împotriva FSO. După cum a fost indicat, între timp băncile […] au vândut (cu reducere) investitorului creanțele rămase împotriva FSO. Mai mult de […] milioane PLN […] a fost deja anulat. Pe lângă acest acord cu creditorii principali, la 17 septembrie 2003, FSO a depus o cerere în instanța judecătorească pentru a deschide procedurile de concordat cu creditorii secundari. Între timp procedurile au fost încheiate.

Tabelul 3

Restructurarea datoriilor

[…]

(38)

În decizia sa de a iniția procedura de investigație formală, Comisia a conchis că în ultimul semestru anului 2003 și primele patru luni ale anului 2004, înainte de aderare, au fost aprobate mai multe măsuri de constituire a ajutorului pentru restructurare. În consecință, aceste măsuri nu sunt acoperite de procedura de investigație, care se referă numai la măsurile de ajutor care urmau a fi aprobate după aderare. Cu toate acestea, ajutorul acordat înainte de aderare trebuie luat în considerare evaluarea compatibilității, în special atunci când se evaluează restricția ajutorului la minimul necesar.

(39)

Cea mai mare parte a ajutorului acordat după aderare constă în […] % garanția de stat pentru un viitor împrumut pentru investiții […]. Împrumutul bancar de […] milioane USD ([…] milioane EUR (11)) va fi exprimat în dolari americani. Prin urmare, garanția expune statul la posibila plată a sumei de 83 milioane USD (66 milioane EUR) (12). A doua măsură importantă este anularea de către Ministerul de Finanțe a creanțelor împotriva FSO în valoare de 34 860 000 PLN (9 milioane EUR).

(40)

Diferitele măsuri sunt enumerate în tabelul de mai jos, pe baza informațiilor prezentate de autoritățile poloneze la 3 ianuarie 2006 (13):

Tabelul 4

Ajutorul de stat după aderare

(41)

Măsurile de ajutor notificate au o valoare de 83 milioane USD (66 milioane EUR) și 62 milioane PLN (16 milioane EUR). Prin urmare, la cursul de schimb din 20 octombrie 2006, măsurile totale de ajutor valorau 82 milioane EUR sau 318 milioane PLN.

(42)

O mare parte din măsurile de ajutor constau în anularea sau amânarea creanțelor existente ale statului împotriva FSO. Începând de atunci, după cunoștințele Comisiei, FSO nu a plătit aceste creanțe, societatea beneficiind deja de suspendarea plății datoriilor sale. În consecință, aceste măsuri pot fi considerate deja parțial puse în aplicare.

(43)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a remarcat faptul că pe baza Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru redresarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate se poate evalua compatibilitatea noului ajutor. Orientările comunitare actuale privind ajutoarele de stat pentru redresarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate (14) („orientările din 2004”) intrate în vigoare la 10 octombrie 2004. Pentru măsurile notificate înainte de această dată, se aplică orientările anterioare de redresare și restructurare (15) („orientările”). Deoarece măsurile au fost notificate la 29 aprilie 2004, se aplică orientările din 1999. Prin urmare, Comisia a făcut o evaluare inițială a notificării ajutorului (nou) pe baza criteriilor prevăzute în acele orientări.

(44)

Mai întâi, Comisia a conchis că, date fiind pierderile și scăderea vânzărilor suferite de FSO în anii anteriori, aceasta se califică drept firmă aflată în dificultate în temeiul secțiunii 2.1 a orientărilor.

(45)

În ceea ce privește reconstituirea viabilității, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la anumite aspecte ale planului. Un element al acestor îndoieli se referea la lipsa de claritate a nivelului de producție planificat. Comisia a remarcat de asemenea că nu i s-a pus la dispoziție planul actualizat de restructurare, care, conform autorităților din Polonia, a fost negociat cu investitorul. Mai important este faptul că, autoritățile poloneze nu au trimis Comisiei un studiu de piață. Aceasta indica faptul că studiul trebuie să includă o evaluare a capacității totale de producție și cerere la nivel comunitar și concluzia existenței pe piață a unei capacități ușor mai mari.

(46)

În ceea ce privește evitarea denaturării concurenței, Comisia a remarcat că nu poate adopta o poziție finală deoarece, în primul rând, autoritățile poloneze nu au pus la dispoziție informații din care să reiasă supracapacitatea pe piața pe care operează FSO. În al doilea rând, Polonia nu a precizat dacă FSO și/sau investitorul plănuiau o măsură care ar fi putut fi considerată de compensare, dincolo de capacitatea de reducere deja inclusă în planul de restructurare ca măsură necesară pentru obținerea viabilității.

(47)

În ceea ce privește limitarea ajutorului la strictul necesar, Comisia a solicitat mai multe detalii referitoare la măsurile considerate a fi contribuție proprie și la detaliile despre costurile de restructurare. De asemenea, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la limitarea la minimul necesar deoarece condiționalitatea unor măsuri de ajutor părea să indice faptul că anumite măsuri de ajutor păreau să indice faptul că nu erau absolut necesare.

(48)

În final, Comisia a menționat faptul că acordul privind restructurarea datoriilor încheiat cu creditorii publici la 22 septembrie 2003 poate conține ajutorul acordat înainte de aderare. Chiar și în cazul în care compatibilitatea acestui ajutor potențial nu poate fi evaluată și nu poate fi recuperat, trebuie luată în considerată în evaluarea noului ajutor.

(49)

În ceea ce privește cifrele contradictorii ale nivelurilor planificate de producție din anii 2005 și 2006, autoritățile poloneze au explicat în scrisoarea din 13 iunie 2005 că, datorită întârzierilor în apariția investitorului, cifrele au trebuit revizuite descrescător în versiuni succesive ale planului de restructurare. Acestea au indicat că pragul de rentabilitate, estimat la [100 000-150 000] de unități, ar trebui atins în […]. În scrisoarea din 22 mai 2006, autoritățile poloneze au pus la dispoziție previziunile vânzărilor pentru perioada 2008-2010. În documente prezentate în timpul întâlnirii din 31 august 2006, autoritățile poloneze au furnizat o previziune pentru perioada 2006-2008, care a confirmat cifrele prezentate mai sus.

Tabelul 5

(50)

În scrisoarea din 3 octombrie 2006, autoritățile poloneze au prezentat o previziune substanțial mai mare pentru perioada 2008-2010. Conform acestei previziuni, producția anuală ar trebui să evolueze până la un nivel de [peste 250 000] în cursul acestei perioade.

(51)

Conform celor solicitate în decizia de inițiere a procedurii, Polonia a prezentat o versiune actualizată a planului de restructurare, la 31 mai 2005. În continuare, Polonia a mai prezentat și alte versiuni actualizate. Planul de restructurare include descrierile piețelor pe care operează FSO. Acesta arată faptul că în UE există supracapacități considerabile, conform celor deja indicate.

(52)

În ceea ce privește propunerile de măsuri de compensare, Polonia a declarat că, mai întâi, FSO plănuiește o reducere vizată a producției și vânzărilor până la nivelul de [140 000-170 000] autovehicule până în 2008, deși ar putea produce [200 000-230 000] autovehicule și are posibilitatea reală de a vinde peste [140 000-170 000] autovehicule. În al doilea rând, FSO și-a limitat rețeaua de vânzări prin reducerea numărului de puncte de vânzare a autovehiculelor de la […] în 2003 la […] în 2006. În al treilea rând, societatea limitează numărul țărilor în care își exportă produsele.

(53)

În ceea ce privește limitarea ajutorului la minimul necesar, autoritățile poloneze au pus la dispoziție mai multe documente referitoare la sumele descrise drept contribuții proprii.

(54)

În final, Polonia a pus la dispoziție o copie a acordului din 23 septembrie 2004 referitor la restructurarea datoriilor.

(55)

Autoritățile poloneze nu contestă faptul că măsurile enunțate în tabelul 4 constituie ajutor de stat, conform celor conchise în decizia de inițiere a procedurii.

(56)

Pe lângă măsurile enunțate în tabelul 4, în decizia de inițiere a procedurii, Comisia își exprimă îndoiala că acordul cu creditorii publici din 22 septembrie 2003 privind restructurarea datoriilor nu putea conține ajutorul acordat înainte de aderare. Într-adevăr, Comisia a menționat că instituțiile financiare au acceptat o anulare parțială a creanțelor lor împotriva FSO numai cu condiția ca deprecierea rezultată în urma renunțării să fie acceptată de către administrația fiscală din Polonia ca venit impozabil pentru reducerea costurilor. Prin urmare, Comisia a remarcat că statul poate primi o concesionare mai substanțială în raport cu părțile private din cadrul acordului. Autoritățile poloneze au pus la dispoziție o copie a acordului din 22 septembrie 2003. Comisia a remarcat că procesul de conversie a datoriilor în acțiuni FSO, care a fost acceptat de către Trezoreria de Stat a fost desfășurat în paralel cu și în aceleași condiții ca și conversia datoriilor de către DMC, care este o societate din sectorul privat. În plus, suma astfel convertită de către DMC este mult mai mare decât suma convertită de către Trezoreria de Stat. În aceste condiții, Comisia a conchis că această operație a respectat principiul creditorului privat și nu a constituit ajutor de stat.

(57)

Chiar dacă nu s-au exprimat îngrijorări cu privire la acest subiect în decizia de inițiere a procedurii deoarece tranzacția a avut loc ulterior, Comisia s-a asigurat că vânzarea acțiunilor FSO deținute de stat societății AvtoZAZ pentru suma […] de 100 PLN la 30 iunie 2005 a constituit ajutor pentru cumpărător și, indirect, pentru FSO. Comisia a analizat raportul de evaluare redactat de către KPMG. Firma de consultanță remarcă faptul că societatea a înregistrat pierderi majore și că cererea pentru produsele sale a fost scăzută. Prin urmare, metoda fluxului de numerar actualizat nu poate fi aplicată în mod corespunzător. Se pot aplica numai metoda costului și metoda amortizării. Ambele metode conchid că FSO valorează […]. PriceWaterhouseCoopers („PWC”) este în mare măsură de acord cu concluziile firmei KPMG. Comisia nu a descoperit nicio eroare manifestă în aceste rapoarte și a conchis că aceste evenimente, care au avut loc între data evaluării de către KPMG și data tranzacției, nu au avut drept rezultat o valoare a prețului de […]. Prin urmare, Comisia consideră că această tranzacție nu include un element de ajutor.

(58)

În concluzie, numai măsurile enumerate în tabelul 4 constituie ajutor acoperit de actuala decizie.

(59)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a concluzionat că măsurile enunțate în tabelul 4 nu au fost acordate înainte de aderarea Poloniei la UE la 1 mai 2004. Cu toate acestea, Comisia a remarcat că în contractul de vânzare a acțiunilor FSO, încheiat la 30 iunie 2005 între guvern și AvtoZAZ, capitolul privind ajutorul de stat — articolul 9 prevede că „Organele competente ale administrației publice intenționează, cu condiția primirii unei decizii din partea Comisiei Europene care să recunoască ajutorul de stat planificat ca fiind în conformitate cu piața comună, să acorde ajutorul de stat […] pentru restructurarea societății. Această asistență va fi acordată în condițiile impuse de planul de restructurare al FSO, care momentan este revizuit de Comisia Europeană în cazul numărul C 3/2005. […] Cumpărătorul declară că acordarea ajutorului de stat la care face referire punctul 1 de mai sus a reprezentat una dintre condițiile deciziei sale de a investi prin cumpărarea de acțiuni ale societății. […] Declarațiile organelor competente ale administrației publice referitoare la intenția de a acorda societății ajutorul de stat menționat la punctul 1 de mai sus, sunt incluse în anexa 6 la prezentul contract”. Date fiind argumentele de mai sus, Comisia conchide că la 30 iunie 2005 exista un angajament care crea statului obligația juridică de a acorda ajutorul notificat supus aprobării de către Comisie.

(60)

Comisia a constatat că la 30 iunie 2005 și la date anterioare, nu era deloc sigur că FSO și-ar putea redobândi viabilitatea. Acest lucru este confirmat de către rapoartele de evaluare ale KPMG și PWC, menționate mai sus. În special, Comisia constată că societatea nu are niciun licențiator pentru producerea unui model nou. Societatea nu știa ce va produce pe viitor. Contractul pentru […] a fost semnat abia în 2006. Acordul de licență existent la data respectivă cu GM DAT pentru producerea modelului Lanos expiră […]. Nivelul de producție al modelului Lanos era scăzut și insuficient pentru acoperirea costurilor. În concluzie, ajutorul a fost promis în mod necondiționat într-un moment în care riscul de faliment era ridicat.

(61)

În ceea ce privește valoarea exactă a ajutorului inclusă în garanția de stat care acoperă împrumutul pentru investiții pentru […], autoritățile poloneze nu au prezentat calculul unui factor de risc pe baza căruia să poată fi estimată valoarea garanției. Până în octombrie 2006, autoritățile poloneze au evidențiat întotdeauna faptul că garanția era necesară deoarece societatea nu putea obține finanțare de pe piață datorită experienței neplăcute și a pierderilor suferite de bănci în legătură cu împrumuturile anterioare acordate FSO. În plus, Comisia a constatat, conform celor indicate mai sus, că angajamentul de a acorda garanție a fost luat într-un moment în care riscul de faliment era ridicat. În aceste condiții, Comisia consideră că ajutorul inclus în garanția de stat se poate ridica la 100 % din valoarea garanției. Cu toate acestea, pe baza unei evaluări ulterioare a compatibilității ajutorului, Comisia nu are nevoie să cuantifice valoarea exactă a ajutorului inclus în această garanție.

(62)

Comisia constată că autoritățile poloneze, în scrisoarea din 17 octombrie 2006, au sugerat că la data respectivă societatea putea obține împrumuturi de pe piață. Drept rezultat, Polonia a solicitat ca ajutorul inclus în garanție să fie cuantificat pe baza reducerii ratei dobânzii obținute datorită garanției. Comisia nu poate aproba această cerere. Statul s-a angajat să acorde garanția (și celelalte măsuri de ajutor), iar valoarea ajutorului trebuie evaluată făcând trimitere la perioada angajamentului ireversibil al statului de a aproba măsurile de asistență și nu mai târziu. Toate împrumuturile oferite de piață după această dată sunt „contaminate” de ajutorul pe care statul s-a angajat să îl acorde. Piața a ținut seama de impactul pozitiv direct (și de impactul indirect, precum găsirea unui investitor, care a putut fi posibil datorită promisiunii de ajutor) al ajutorului asupra societății. În consecință, prețul finanțării oferit ulterior nu poate fi folosit ca bază pentru evaluarea cantității ajutorului în funcție de măsurile promise anterior prin contract. În plus, informațiile furnizate de către autoritățile poloneze privind disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi nu este concludentă și nu dovedește că orice bancă ar fi într-adevăr pregătită să împrumute societății FSO suma în cauza fără sprijinul statului. Autoritățile poloneze au confirmat […] în scrisoarea lor din 17 noiembrie 2006.

(63)

Ajutorul acordat sub forma amânării obligațiilor fiscale și de securitate socială ale FSO reprezintă echivalentul împrumuturilor acordate societății. Conform celor indicate, aceste amânări au fost acordate într-un moment în care riscul de faliment era ridicat. În aceste condiții, Comisia conchide că valoarea ajutorului sub forma acestor amânări s-ar putea ridica la întreaga sumă amânată. Cu toate acestea, pe baza unei evaluări ulterioare a compatibilității ajutorului, Comisia nu are nevoie să cuantifice valoarea exactă a ajutorului care corespunde acestor amânări.

(64)

Prin urmare, valoarea maximă a ajutorului acordat după aderare care urmează a fi evaluat în această decizie este de 83 milioane USD (66 milioane EUR) plus 62 milioane PLN (16 milioane EUR). Prin urmare, la cursul de schimb din 20 octombrie 2006, valoarea maximă a ajutorului era de 82 milioane EUR sau 318 milioane PLN.

(65)

În ceea ce privește valoarea ajutorului cuprins în măsurile aprobate înainte de aderare, Comisia remarcă faptul că unele măsuri implică, de asemenea, și amânarea impozitelor și a datoriilor la securitatea socială. Pe baza aceluiași raționament expus anterior, Comisia a conchis că valoarea maximă a ajutorului acordat înainte de aderare reprezintă totalul valorii nominale a măsurilor, adică 201 milioane PLN (51 milioane EUR). Comisia nu are nevoie să cuantifice exact valoarea ajutorului inclus în aceste măsuri.

(66)

Conform celor deja indicate în decizia de inițiere a procedurii, ajutorul analizat a fost evaluat pe baza Orientărilor comunitare privind ajutoarele de stat pentru redresarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate din 1999 (și nu din 2004). Comisia consideră că ajutorul pentru restructurare este compatibil atunci când este îndeplinită (17) fiecare dintre condițiile expuse în orientările de mai jos.

(67)

Conform celor indicate în decizia de inițiere a procedurii, Comisia consideră că FSO se află în dificultate și este eligibilă pentru ajutorul de restructurare. Conform celor confirmate de informațiile prezentate de autoritățile poloneze, fără acest ajutor, societatea nu ar fi putut atrage un nou acționar și un licențiator, ceea ce era indispensabil pentru supraviețuirea sa. În plus, fără o garanție de stat, nici în prezent băncile nu ar acorda societății FSO un împrumut pentru investiții, care este indispensabil pentru producerea unui nou model și, în consecință, pentru supraviețuirea societății.

(68)

De asemenea, Comisia s-a asigurat că […], care ar fi putut fi beneficiarul împrumutului garantat pentru investiții, este eligibil sau nu. Autoritățile poloneze au asigurat Comisia că […] — sau indiferent de numele pe care îl primește — este o filială a FSO și apare în declarația financiară consolidată a grupului FSO. Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către Polonia, se poate conchide că înființarea unei […] nu ar constitui înființarea unei noi societăți în sensul orientărilor. Reprezentând o parte esențială a unei unități economice aflate în dificultate […] este eligibilă pentru ajutorul de restructurare.

(69)

Orientările indică faptul că „planul de restructurare a cărui durată trebuie să fie cât mai scurtă, trebuie să restabilească viabilitatea firmei pe termen lung, pe o scară rezonabilă, și care să aibă la bază presupuneri realiste legate de viitoarele condiții de operare. […] Îmbunătățirea viabilității trebuie să derive în principal din măsurile interne […].”

(70)

Conform celor declarate anterior, pe viitor FSO va opera drept constructor independent de autovehicule, în sensul că modelele produse, asamblate și vândute de către firmă nu vor fi dezvoltate în cadrul grupului de care aparține (18). Prin urmare, societatea trebuie să încheie un acord de licență cu un mare constructor de autovehicule care își dezvoltă propriile modele. Aceste societăți își pot amplasa producția modelelor lor în propriile unități sau în societăți independente precum FSO. Aceasta pornește de la premisa ca, atunci când se încearcă obținerea unui acord de licență, FSO se va afla în concurență cu unitățile de producție existente ale constructorului de autovehicule, cât și cu ceilalți constructori independenți. FSO poate obține în mod regulat acorduri de licență și poate genera profituri din producția modelelor în cauză, numai dacă este un constructor fiabil și eficient cu costuri reduse.

(71)

Comisia menționează că planul de restructurare are drept scop îndeplinirea ultimei condiții.

(72)

Din punct de vedere operațional, societatea a pus în aplicare un plan de restructurare extins, care privește atât FSO S.A., cât și filialele sale. Unele dintre problemele identificate la FSO au fost numărul excesiv de diviziuni și niveluri de conducere, precum și o structură organizatorică necorespunzătoare. FSO a decis să reducă numărul de diviziuni și să fuzioneze unele dintre ele, pentru a reduce numărul nivelurilor de conducere și a pozițiilor de conducere. De asemenea, a modificat harta de distribuție a funcțiilor prin concentrarea unor funcții și eliminarea celor inutile. În mod mai general, deoarece nivelul și structura forței de muncă nu au corespuns operațiunilor curente și volumelor de producție, compania și-a redus substanțial forța de muncă, conform datelor din tabelul 2. Societatea și-a restructurat filialele de asistență, filialele de producție de componente și filialele de vânzări.

(73)

Din punct de vedere financiar, societății i s-au anulat datorii pe care nu le-a putut rambursa datorită pierderilor majore pe care le-a suferit începând din 2000. Cu toate acestea, conform celor ilustrate în tabelul 3, societatea a negociat cu creditorii săi, care au convenit fie să convertească creanțele în acțiuni, fie să renunțe la o mare parte din acestea.

(74)

Descrierea de mai sus ilustrează faptul că, în temeiul orientărilor, societatea a luat deja măsuri interne operaționale și financiare importante pentru restabilirea competitivității sale. Cu toate acestea, perioada de restructurare se consideră încheiată după ce FSO face toate investițiile necesare pentru producția noului model și reinstaurează volumul de producție care generează un profit rezonabil. Prin urmare, pe baza planificării curente, perioada de restructurare ar trebui considerată încheiată în cursul […].

(75)

În plus față de restructurarea internă, care transformă FSO într-un constructor mai eficient, societatea beneficiază de asemenea de prezența unui nou acționar — AvtoZAZ — din 2005. Acesta oferă societății FSO acces privilegiat la rețeaua de distribuție a UkrAvto pentru a-și vinde produsele.

(76)

Comisia remarca faptul că planul de restructurare nu este lipsit de riscuri și incertitudini. Mai întâi, FSO va trebui să liciteze cu succes în mod regulat pentru acordurile de licență pentru a putea produce un model. În al doilea rând, va depinde de succesul comercial al unuia dintre cele două vehicule produse, care nu poate fi garantat. În al treilea rând, va trebui să genereze o marjă de profit suficientă pentru producția modelelor în cauză. Dată fiind intensitatea concurenței pe piața de automobile, reflectată în nivelul scăzut al profitului constructorilor de vehicule pentru piața de masă, dobândirea profitabilității va necesita îmbunătățirea continuă a eficienței și a controlului costului. Toate aceste riscuri sunt intrinseci în planul de restructurare și în cazul materializării nu pot fi considerate „circumstanțe neprevăzute” în sensul alineatului (48) al orientărilor.

(77)

Cu toate acestea, în vederea restructurării operaționale și financiare deja efectuate, sprijinul noului acționar și acordul de […] semnat cu GM DAT la […] 2006 pentru producția […], Comisia consideră că există o probabilitate suficientă ca planul de restructurare să permită societății FSO să își restabilească viabilitatea pe termen lung.

(78)

Conform celor deja menționate, industria de automobile din UE este afectată de supracapacități și de constructorii de mașini care anunță în mod regulat reduceri ale forței de muncă. În acest context, ieșirea firmelor de pe piață este rezultatul normal al operării mecanismelor de piață. Ajutorul examinat în prezent împiedică operarea acestor mecanisme și transferă sarcina ajustării altor constructori. Acești concurenți trebuie să înfrunte încă un concurent în plus față de aceia pe care ar fi trebuit să îi înfrunte dacă statul nu ar fi intervenit pentru salvarea FSO de la faliment. Prin urmare, pentru a evalua dimensiunea denaturării create de către acest ajutor este necesar să se stabilească pe ce piață operează FSO și care sunt concurenții săi.

(79)

Comisia remarcă faptul că FSO este activă pe două piețe. Mai întâi, aceasta concurează pentru obținerea licențelor sau a comenzilor de a produce autovehicule ale marilor constructori de autovehicule deja existenți. În acest context, FSO se află în concurență cu unitățile de producție existente — fie aparținând marilor constructori de autovehicule în cauză, fie celor independenți — care ar putea produce, de asemenea, aceste autovehicule și ar fi interesată să le asambleze. Comisia remarcă faptul că în ultimii ani marii constructori de autovehicule activi în UE obligă în mod regulat mai multe unități dintr-o anumită zonă geografică, în general Europa (19), să concureze între ele pentru producerea unui anumit model. Datorită ajutorului, FSO poate supraviețui și va concura pentru astfel de oportunități de producție pe cheltuiala altor unități de producție din zonă. Este posibil ca acest tip de denaturare să fi avut deja loc atunci când societății FSO i s-a acordat acordul de licență […] de către GM DAT. Teoretic, modelul […] ar fi putut fi produs în altă unitate din Europa. Deoarece FSO va concura pentru alte acorduri de licență, Comisia poate presupune în mod rezonabil, exceptând acest contract, că acest tip de denaturare descris anterior va avea loc în viitor pe cheltuiala altor unități din UE. În acest sens, Comisia remarcă faptul că, în prezent, mai multe unități din UE produc acest tip de autovehicul pe care îl pot produce și unitățile FSO. O astfel de denaturare poate afecta grav unitatea de producție care ar fi primit acordul de licență în cauză, în cazul în care FSO ar fi părăsit piața. Producția unui model de autovehicul adesea implică angajarea a sute (sau chiar mii) de persoane pentru mai mulți ani. Prin urmare, bunăstarea statului membru în care se află amplasat ofertantul necâștigător este grav afectată de prezența societății FSO pe piață.

(80)

În al doilea rând, modelul produs de FSO va concura cu alte modele și va face parte din cota de piață a acestora. Vânzările modelelor concurente vor fi mai scăzute decât ar fi în absența societății FSO. Acest tip de denaturare va afecta în mod negativ constructorii de autovehicule și unitățile lor de producție care produc modele concurente. În cazul în care FSO ar fi existat pe piață, producția modelelor pe care FSO urmează să le construiască ar fi fost probabil acordată unei alte unități de producție. Cu toate acestea, Comisia constată că primirea contractului de către FSO înseamnă că producția este mai ieftină. Prin urmare, pe piață vor apărea autovehicule mai ieftine decât ar fi fost în cazul în care FSO ar fi părăsit piața (20). În plus, se recunoaște în general că o creștere a capacității de producție, disponibilă pe piață, tinde să scadă prețurile produsului în cauză. Prin urmare, prețurile autovehiculelor vor afecta concurenții. Comisia observă, în conformitate cu previziunea inclusă în planul de restructurare, că producția FSO va depăși estimarea pe termen lung cu 1 sau 2 % din producția de autovehicule din UE. Cu toate acestea, conform celor confirmate de autoritățile poloneze, autovehiculele produse de FSO se vor afla, în principal, în concurență cu modelele de autovehicule care au o dimensiune și un preț similar. Prin urmare, cota de piață din acel segment nu poate fi considerată „neglijabilă” în sensul punctului 36 al orientărilor.

(81)

Din analiza de mai sus, Comisia conchide că acel ajutor prin care FSO supraviețuiește pe o piață care suferă de supracapacitate va afecta negativ concurenții FSO: unitățile de producție care vor licita pentru construcția aceluiași model, unitățile de producție care produc modele concurente și constructorii de autovehicule care produc modele concurente. Prin urmare, Comisia consideră că măsurile sunt necesare pentru limitarea denaturării create de către ajutor. Pentru stabilirea nivelului acestor măsuri, Comisia ia în considerare factorii de ameliorare conform cărora societatea este amplasată într-o zonă asistată, iar cota sa de piață este mică.

(82)

În cursul procedurii, autoritățile poloneze au propus mai multe măsuri de compensare. În primul rând, acestea au afirmat că FSO și-a redus rețeaua de vânzări prin reducerea numărului de puncte de vânzare. Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că, deoarece vânzările din Polonia au scăzut drastic și unele puncte de vânzare au datorii neachitate față de FSO sau au falimentat, această raționalizare era necesară din motive de viabilitate și pentru reducerea costurilor de vânzare. În plus, unele dintre aceste puncte de vânzare nu erau controlate de către FSO, iar decizia de a nu mai vinde automobile FSO și de a vinde alte mărci a aparținut unuia dintre proprietari. Prin urmare, această măsură nu reprezintă un efort adițional al FSO și nu restricționează prezența companiei pe piețe dincolo de cele justificate de necesitatea de a restabili viabilitatea. Prin urmare, nu poate fi acceptată că măsură de compensare.

(83)

De asemenea, autoritățile poloneze au sugerat ca FSO să limiteze „voluntar” numărul țărilor în care își exportă produsele. Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că FSO nu își va produce propriile modele, ci va produce conform unui acord de licență. Un astfel de contract limitează țările în care pot fi vândute produsele. Prin urmare, o astfel de limitare este inerentă planului de afaceri și nu reprezintă o concesie a FSO, care nu o poate controla. În plus, previziunile vânzărilor acestor țări nu au fost sprijinite de informații suficiente.

(84)

Autoritățile poloneze au propus dezmembrarea unor echipamente din liniile de producție ale FSO. Cu toate acestea, aceste echipamente trebuie înlocuite pentru a produce un nou model.

(85)

În cele din urmă, Polonia, care a indicat o capacitate de producție de [200 000-230 000] de unități pe an pe baza a două ture de lucru, a propus restrângerea capacității de producție la [140 000-170 000] de unități pe an până în 2008. Comisia remarcă faptul că acesta corespunde previziunii FSO privind nivelului de producție în 2008 (a se vedea tabelul 5) (21). Prin urmare, această măsură nu va reprezenta o constrângere pentru societate.

(86)

Pentru a rezuma, niciuna dintre măsurile propuse de autoritățile poloneze nu reprezintă concesii ale FSO. Acestea nu limitează prezența pe piață a FSO mai mult decât o fac măsurile necesare pentru reinstaurarea viabilității. Astfel, acestea nu pot compensa denaturarea creată de către ajutor. Prin urmare, nu se evită denaturarea ilegală a concurenței. Deoarece Comisia consideră că măsurile sunt necesare pentru limitarea denaturării concurenței, aceasta a decis să condiționeze compatibilitatea ajutorului de următoarele măsuri:

(87)

Comisia consideră că această condiție este adecvată pentru reducerea denaturării concurenței create de către ajutor. Pe baza previziunilor de producție puse la dispoziție de către autoritățile poloneze, această condiție va constitui o constrângere asupra societății numai pentru doi sau maximum trei ani și două luni (25). Astfel, în cursul acelei perioade, condiția va obliga societatea să producă și să vândă mai puține autovehicule. De asemenea, aceste limitări înseamnă că societatea nu va putea licita pentru niciun fel de acord de licență suplimentar care necesită producția în acea perioadă.

(88)

Prin stabilirea plafonului de producție (durată, nivel), astfel încât efectul restricției să de limiteze la doi, maximum trei ani și două luni, Comisia a luat de asemenea în considerare starea regiunii în care este amplasată societatea și cota sa mică de piață.

(89)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație, Comisia își exprimă îndoiala privind necesitatea întregului ajutor. În special, Comisia a observat că acordarea anumitor măsuri a fost condiționată de găsirea unui investitor. Prin urmare, ajutorul părea să constituie un mod de a atrage un investitor și nu de a se limita strict la ceea ce avea nevoie societatea pentru a supraviețui. Procedura de investigație a diminuat aceste îndoieli. Într-adevăr, Comisia consideră că, fără ajutorul unui investitor și al unui licențiator, societatea nu ar fi putut supraviețui prin forțe proprii. FSO nu avea un model propriu pe care să îl construiască și nici nu avea capacitatea de a dezvolta un model complet nou. Mai mult, lipsa de interes manifestată de cei mai mari 29 constructori de autovehicule, în urma abordărilor efectuate de FSO în februarie 2004, arată că societatea se afla într-o situație foarte dificilă și că nu era o societate viabilă și profitabilă, chiar și cu ajutorul primit. Pe baza celor de mai sus, Comisia conchide că, faptul că partea respectivă din ajutor a fost condiționată de găsirea unui investitor, nu înseamnă că acest ajutor a fost excedentar față de minimul necesar pentru a restabili viabilitatea FSO.

(90)

Pentru a evalua dacă ajutorul se limitează la minimul necesar, Comisia a analizat ce părți au susținut și vor susține costurile de restructurare. Acestea sunt constituite în principal din costurile de restructurare a pasivelor societății. Pentru o sumă mai redusă, societatea avea, de asemenea, nevoie de o garanție pentru a obține împrumutul pentru investiții în vederea finanțării modernizării liniei de producție necesară pentru a construi un model nou.

(91)

În conformitate cu cele menționate anterior (a se vedea tabelul 3), FSO a semnat un acord cu principalii săi creditori. În temeiul acestui acord, DMC a convertit creanțele FSO, în valoare de [2-3] milioane PLN (26) […], în capital. Trezoreria de Stat a făcut același lucru pentru o sumă de [400-800] milioane PLN […]. Conform celor menționate la alineatul (55), Comisia consideră că această conversie nu a beneficiat de ajutor. În cadrul acestui acord din septembrie 2003, băncile private și-au luat obligația de a renunța la creanțele acumulate de FSO, în valoare de [0,7-1,2] miliarde PLN […], mai mult de jumătate din această obligații fiind deja puse în aplicare. Au fost restructurate și creanțe mai mici acumulate de FSO, astfel încât o sumă suplimentară de [120-230] milioane PLN […] a fost anulată. Conversiile datoriilor și anulările reduc în mod direct suma ajutorului necesar pentru a salva societatea. Într-adevăr, în cazul în care acești creditori nu ar fi acceptat conversiile și anulările creanțelor lor, rambursarea acestor pasive ar fi trebuit plătită imediat și ar fi fost necesar un ajutor suplimentar pentru a le rambursa și pentru a evita, prin urmare, falimentul FSO. În total, fără a contabiliza conversia datoriei de către Trezoreria de Stat, contribuția efectuată de către creditorii privați ai FSO se ridică la [2,8-4,4] miliarde PLN […].

(92)

În afara contribuției descrise mai sus, Polonia a menționat faptul că în ultimii ani, AvtoZAZ a finanțat în prealabil comenzile sale către FSO, care au reprezentat aproape întreaga producție a societății din Polonia. Această finanțare în prealabil a permis FSO, care nu avea lichidități disponibile, să finanțeze producția automobilelor comandate, (de exemplu, intrări de achiziție). Comenzile finanțate în prealabil au permis societății să funcționeze de-a lungul ultimilor ani. Acest tip de finanțare prealabilă nu reprezintă o practică comună în cadrul industriei de automobile, în special pentru o societate aflată în dificultate. Prin urmare, se poate conchide faptul că AvtoZAZ, prin intermediul acestei finanțări prealabile excepționale către FSO, a contribuit la finanțarea societății în timpul perioadei de restructurare. Această contribuție privată duce la concluzia că piață crede în viabilitatea acestei societăți. În conformitate cu informațiile depuse de către autoritățile poloneze, suma plăților în avans din partea AvtoZAZ se ridicau, la anumite date, la [10-50] milioane USD […].

(93)

Conform celor menționate, la cursul de schimb din 20 octombrie 2006, valoarea maximă a ajutorului care urma să fie acordat după aderare era de 82 milioane EUR sau 318 milioane PLN. În evaluarea limitării ajutorului la minimul necesar, Comisia a luat, de asemenea, în considerare ajutorul acordat înaintea aderării Poloniei în cadrul aceleași restructurări. În conformitate cu cele menționate mai sus, Comisia consideră că ajutorul maxim acordat în trimestrele dinaintea aderării s-a ridicat la 201 milioane PLN (51 milioane EUR). Prin urmare, ajutorul maxim total de restructurare se ridică la 519 milioane PLN (133 milioane EUR). Se poate conchide din cele de mai sus că această contribuție privată acoperă mai mult de 85 % din costurile de restructurare, iar ajutorul mai puțin de 15 %. Chiar în cazul în care conversia datoriei (care nu include ajutorul) de către stat a fost considerată cost de restructurare, contribuția privată se ridică la mai mult de trei pătrimi din costurile de restructurare. Comisia consideră că această contribuție din partea creditorilor privați este substanțială.

(94)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia concluzionează că ajutorul se limitează la minimul necesar.

(95)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către autoritățile poloneze, Comisia concluzionează că societatea nu a primit ajutor pentru restructurare în ultimii zece ani. În timpul restructurării actuale, primele măsuri de ajutor au fost acordate în ultimul trimestru al anului 2003. Prin urmare, această condiție este respectată,

(96)

Comisia concluzionează că ajutorul notificat este compatibil cu piața comună în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții,

Sursă:

„Prezentarea societății, Fabryka Samonochodów Osobowych S.A., Varșovia 2006”, furnizată de către autoritățile din Polonia la 31 august 2006.

(44)

Punctul 3.2.2 al orientărilor, care expune acea condiție, stipulează, în special, că planul de restructurare trebuie să îndeplinească trei condiții materiale. În primul rând, este esențial să se restabilească viabilitatea societății beneficiare într-un termen rezonabil de timp și pe baza unor presupuneri realiste [punctul 3.2.2(i)]; în al doilea rând, să se evite denaturarea concurenței [punctul 3.2.2(ii)]; și, în al treilea rând, să fie proporțional cu beneficiile și costurile de restructurare [punctul 3.2.2(iii)].

(45)

Deoarece aceste condiții sunt cumulative, Comisia trebuie să declare că un plan de ajutor pentru restructurare este incompatibil atunci când una dintre aceste condiții nu a fost satisfăcută (Cauza T-171/02 Regiunea autonomă Sardinia v Comisia [2005] II-0000, punctul 128; a se vedea, de asemenea, în sensul citat mai sus, Franța v Comisia, punctele 49 și 50].

19.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 187/47

(1)

Decizia 2006/784/CE a Comisiei (2) prevede autorizarea a trei metode de clasificare a carcaselor de porc în Franța.

(2)

Guvernul francez a cerut Comisiei să autorizeze două noi metode de clasificare a carcaselor de porc și a prezentat rezultatele încercărilor sale de disecție în cadrul părții 2 din protocolul prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2967/85 al Comisiei din 24 octombrie 1985 privind stabilirea modalităților de aplicare a grilei comunitare de clasificare a carcaselor de porc (3).

(3)

Din evaluarea acestei cereri reiese că sunt îndeplinite condițiile de autorizare a metodelor de clasificare în cauză.

(4)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de porc,

„(d)

aparatul Autofom și metodele de estimare aferente acestuia, a cărui descriere este prezentată în partea 4 a anexei;

(e)

aparatul UltraFom 300 și metodele de estimare aferente acestuia, a cărui descriere este prezentată în partea 5 a anexei.”