II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

6.7.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 177/1

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 26 septembrie 2006

privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2004, secţiunea I – Parlamentul European

(2007/450/CE, Euratom)

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2004 (1),

având în vedere contul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul pentru exerciţiul financiar 2004 (C6-0357/2005),

având în vedere raportul anual al auditorului intern,

având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi privind execuţia bugetului, precum şi răspunsurile instituţiilor (2),

având în vedere declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente emisă de Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 248 din Tratatul CE (3),

având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolul 275 din Tratatul CE şi articolul 179a din Tratatul Euratom,

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (4), în special articolele 145, 146 şi 147,

având în vedere articolul 13 din Normele interne pentru execuţia bugetului Parlamentului European (5),

având în vedere articolul 147 alineatul (1) din regulamentul financiar, conform căruia fiecare instituţie comunitară trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a da curs observaţiilor care însoţesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

având în vedere articolul 71 şi articolul 74 alineatul (3) din regulamentul său de procedură şi anexa V la regulamentul în cauză,

având în vedere articolul 5 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf din anexa V la regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0119/2006),

având în vedere rezultatul votului din şedinţa plenară din 27 aprilie 2006 privind raportul menţionat anterior al Comisiei pentru control bugetar, prin care descărcarea de gestiune este respinsă cu o majoritate covârşitoare (3 voturi pentru, 591 voturi împotrivă şi 13 abţineri) la cererea raportorului, în urma căruia, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf din anexa V la regulamentul de procedură, descărcarea de gestiune este amânată (6),

având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A6-0280/2006),

întrucât Curtea de Conturi a constatat deficienţe în sistemele de supraveghere şi control (punctul 9.16 din Raportul anual al Curţii), în mare parte de natură formală; întrucât, conform Curţii de Conturi, erorile nu au afectat semnificativ legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente cheltuielilor administrative (punctul 9.27 din Raportul anual al Curţii);

B.	întrucât regulamentul financiar şi Regulamentul de procedură al Parlamentului European, astfel cum a fost modificat la 23 octombrie 2002 (7), se aplică începând de la 1 ianuarie 2003 în ceea ce priveşte normele de procedură care reglementează descărcarea de gestiune;

C.	întrucât Regulamentul de procedură al Parlamentului European a fost modificat la 23 octombrie 2002 pentru a prevedea acordarea descărcării de gestiune preşedintelui, şi nu secretarului general,

1.	acordă preşedintelui descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar 2004;

2.	îşi prezintă observaţiile în rezoluţia de mai jos;

3.	încredinţează preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie, Curţii de Conturi şi Ombudsmanului European şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

Preşedintele

Josep BORRELL FONTELLES

Secretarul general

Julian PRIESTLEY

(1) JO C 105, 30.4.2004.

(2) JO C 301, 30.11.2005, p. 1.

(3) JO C 302, 30.11.2005, p. 100.

(4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(5) Bur/ann/fin – PE 349.540.

(6) JO L 340, 6.12.2006, p. 29.

(7) JO C 300 E, 11.12.2003, p. 303.

REZOLUŢIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

cuprinzând observaţii, ca parte integrantă a Deciziei privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2004, secţiunea I – Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2004 (1),

având în vedere contul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul pentru exerciţiul financiar 2004 (C6-0357/2005),

având în vedere raportul anual al auditorului intern,

având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi privind execuţia bugetului, precum şi răspunsurile instituţiilor (2),

având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolul 275 din Tratatul CE şi articolul 179a din Tratatul Euratom,

având în vedere articolul 13 din Normele interne pentru execuţia bugetului Parlamentului European (5),

având în vedere articolul 71 şi articolul 74 alineatul (3) din regulamentul său de procedură şi anexa V la regulamentul în cauză,

având în vedere articolul 5 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf din anexa V la regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0119/2006),

având în vedere rezultatul votului din şedinţa plenară din 27 aprilie 2006 privind raportul menţionat anterior al Comisiei pentru control bugetar, prin care descărcarea de gestiune este respinsă cu o majoritate covârşitoare (3 voturi pentru, 591 voturi împotrivă şi 13 abţineri) la cererea raportorului, în urma căruia, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf din anexa V la Regulamentul de procedură, descărcarea de gestiune este amânată (6),

având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A6-0280/2006),

întrucât Curtea de Conturi a constatat deficienţe în sistemele de supraveghere şi control (punctul 9.16 din Raportul anual al Curţii), în marea lor majoritate de natură formală; întrucât, conform Curţii de Conturi, erorile nu au afectat semnificativ legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente cheltuielilor administrative (punctul 9.27 din Raportul anual al Curţii);

B.	întrucât regulamentul financiar şi Regulamentul de procedură al Parlamentului European, astfel cum a fost modificat la 23 octombrie 2002 (7), se aplică începând de la 1 ianuarie 2003 în ceea ce priveşte normele de procedură care reglementează descărcarea de gestiune;

C.	întrucât Regulamentul de procedură al Parlamentului European a fost modificat la 23 octombrie 2002 pentru a prevedea acordarea descărcării de gestiune preşedintelui, şi nu secretarului general;

D.	întrucât ar trebui să dea curs Rezoluţiei sale din 12 aprilie 2005 (8) privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2003, iar progresul înregistrat în punerea în aplicare a recomandărilor sale ar trebui evaluat;

E.	întrucât Statutul deputaţilor în Parlamentul European din 28 septembrie 2005 (9), adoptat ca urmare a acordului Consiliului din 19 iulie 2005, va intra în vigoare în prima zi a legislaturii parlamentare care începe în 2009,

subliniază faptul că, în multe privinţe, 2004 a fost un an special datorită unui număr de evenimente aproape simultane, care au avut un impact direct asupra gestiunii financiare a Parlamentului: aderarea celor 10 noi state membre, alegerile parlamentare, intrarea în vigoare a noului Statut al funcţionarilor, continuarea punerii în aplicare a noului regulament financiar şi punerea în aplicare a reformelor interne ale Parlamentului („ridicarea ştachetei”);

Conturile Parlamentului European

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exerciţiul financiar 2004, şi anume:

(în EUR)

Folosirea creditelor

Credite pentru exerciţiul financiar 2004

Credite reportate din exerciţiul financiar 2003

Credite 2004

Credite din venituri alocate

Articolul 9 alineatele (1) şi (4) din regulamentul financiar

Credite disponibile

1 231 000 000

31 335 112

213 477 855

Angajamente contractate

1 203 370 074

31 328 642

—

Plăţi efectuate

921 908 371

3 248 540

197 455 018

Credite reportate pentru 2005

—	Articolul 9 din regulamentul financiar

281 461 343

—

—	Articolul 10 din regulamentul financiar

—

6 470

Credite anulate

27 629 926

—

16 022 837

Bilanţ la 31 decembrie 2004: 1 451 967 061

constată că, în 2004, 97,76 % din creditele înregistrate în bugetul Parlamentului au fost angajate, cu o rată de anulare de 2,24 %, şi că, la fel ca în anii precedenţi, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuţie bugetară;

invită ordonatorii de credite delegaţi să prezinte în rapoartele lor anuale de activitate, astfel cum s-a întâmplat deja în unele cazuri, motivele pentru care creditele bugetare nu au fost folosite în totalitate; consideră că aceste motive trebuie luate în considerare în discuţiile de anul viitor privind bugetul;

constată că, în 2004, Parlamentul a încasat venituri care se ridică la 117 409 824 EUR (2003: 98 545 334 EUR);

Politica imobiliară a Parlamentului, în special în ceea ce priveşte clădirile Winston Churchill (WIC) şi Salvador de Madariaga (SDM)

Conturi

reaminteşte că nivelul ridicat de execuţie pentru bugetul 2004 se datorează în parte practicii constante, din 1992, de a realiza transferuri colectoare în scopul transferării tuturor creditelor disponibile la sfârşitul exerciţiului financiar către liniile bugetare pentru clădiri şi, în special, pentru plăţi anticipate de capital în vederea reducerii viitoarelor dobânzi, peste 70 000 000 EUR fiind puşi la dispoziţie printr-un transfer colector, la sfârşitul anului 2003, pentru achiziţionarea clădirii Louise Weiss (LOW) din Strasburg şi peste 150 000 000 EUR fiind puşi la dispoziţie printr-un transfer colector, la sfârşitul anului 2004, pentru achiziţionarea clădirilor D4 şi D5 din Bruxelles, ceea ce reprezintă 12 % din creditele bugetare;

consideră că rambursările pentru clădiri reprezintă o economie foarte importantă pentru contribuabil şi, prin urmare, ar trebui incluse în strategia bugetară;

invită din nou autoritatea bugetară să elaboreze previziuni bugetare prin care să se asigure că sumele înregistrate în proiectul de buget reflectă nevoile reale din diversele domenii ale politicii Parlamentului, astfel încât, la sfârşit de an, să nu se efectueze în mod sistematic transferuri considerabile de credite pentru scopuri de politică imobiliară;

solicită ca procedurile de licitaţie pentru construirea extensiei la clădirea KAD din Luxemburg să fie transparente şi echitabile, acestea fiind primele proceduri de licitaţie pentru construcţii gestionate de către Parlament;

10.

salută răspunsul secretarului general la chestionarul referitor la descărcarea de gestiune din 2004 cu privire la folosirea de către Parlament a clădirii LOW din Strasburg, conform căruia Parlamentul „este unicul proprietar al clădirii LOW din Strasburg, putând să o folosească şi să dispună de ea aşa cum consideră de cuviinţă”;

Clădirile WIC şi SDM

11.

reaminteşte că în mai 2006, ca urmare a retrimiterii raportului său, Comisia pentru control bugetar a înfiinţat un grup de lucru informal însărcinat cu consilierea şi asistarea raportorului în legătură cu acuzaţiile făcute cu privire la contractele de închiriere existente şi eventuala achiziţionare de către Parlament a clădirilor WIC şi SDM din Strasburg;

12.

regretă profund faptul că, în ciuda competenţei sale de control bugetar, comisia a luat cunoştinţă de acuzaţiile privind contractele menţionate din reportajele mass-media, şi nu, aşa cum era de aşteptat, din partea administraţiei sau a Biroului Parlamentului European, ambele fiind la curent cu respectivele acuzaţii de câteva săptămâni;

13.

constată că direcţiile sale generale responsabile au pus la dispoziţia grupului de lucru toate documentele solicitate, inclusiv un audit extern special şi un audit intern, precum şi consultanţă juridică; constată, de asemenea, că şi oraşul Strasburg a pus la dispoziţie documente, la cerere, deşi unora dintre întrebările referitoare la aceste documente nu li s-a răspuns suficient; regretă profund faptul că solicitările sale pentru obţinerea tuturor documentelor relevante din partea SCI Erasme, investitorul privat şi proprietarul clădirilor, nu au fost acceptate; invită oraşul Strasburg şi SCI Erasme să răspundă prompt tuturor întrebărilor la care nu au primit răspuns încă şi celor ulterioare, acordând o cât mai mare importanţă transparenţei, astfel încât aceste informaţii să poată fi luate în considerare în procedura de acordare a descărcării de gestiune pentru exerciţiul financiar 2005;

14.

constată că, pentru a asigura o transparenţă deplină, grupul de lucru a solicitat imediat şi a obţinut accesul public la toate documentele relevante deţinute de administraţia Parlamentului referitoare la aceste clădiri;

15.

este conştient de faptul că raportul de descărcare de gestiune reflectă situaţia financiară pentru anul 2004; subliniază, totuşi, faptul că un astfel de raport nu indică doar erorile şi greşelile comise în trecut, ci ar trebui să facă şi recomandări cu privire la modul în care acestea pot fi evitate pe viitor;

16.

reaminteşte existenţa unui contract de închiriere între SCI Erasme şi oraşul Strasburg, care expiră în 2010; acordă o mare importanţă faptului că, în momentul în care Parlamentul decide achiziţionarea clădirilor WIC şi/sau SDM, contractul menţionat mai sus nu poate, în nici un caz, să aibă consecinţe de ordin financiar pentru Parlament; consideră, prin urmare, că în acest caz contractul ar trebui reziliat;

17.

subliniază faptul că, dacă intenţionează să achiziţioneze clădirea, ar trebui să achiziţioneze, în acelaşi timp, şi terenul aferent; subliniază că, în această etapă, este evident că Parlamentul nu poate obţine decât contractul de închiriere pe termen lung deţinut de SCI Erasme; consideră, prin urmare, că achiziţia finală a terenului se va încheia între Parlament şi oraşul Strasburg şi, dacă este cazul, autorităţile naţionale franceze;

18.

reaminteşte totuşi că recent Curtea de Conturi a realizat un audit privind politica imobiliară; subliniază că, în avizul său, Curtea şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la folosirea ratelor de indexare pentru calcularea cuantumului total al chiriei semestriale; concluzionează că Curtea de Conturi a indicat, în mod clar, faptul că indexarea ar putea fi defavorabilă Parlamentului;

19.

constată că faptele constatate de grupul de lucru, pe baza informaţiilor puse la dispoziţie, sunt următoarele:

—

contractul de închiriere în baza căruia Parlamentul închiriază cele două clădiri menţionate implică o relaţie triunghiulară între Parlamentul European, în calitate de locatar al cădirilor WIC şi SDM, pe de o parte, oraşul Strasburg, în calitate de locator, pe de altă parte, şi, în final, SCI Erasme, în calitate de investitor şi proprietar al clădirilor;

—	niciun element nu pare să indice existenţa unor acţiuni ilegale în procesul de încheiere şi de executare a contractelor de închiriere şi a actelor adiţionale, deşi există îndoieli în ceea ce priveşte respectarea deplină a principiului „bunei gestiuni financiare” consacrat în regulamentul financiar;

—

nu există o bază în totalitate fiabilă pentru stabilirea unei chirii adecvate pentru clădirile WIC şi SDM, deoarece Parlamentul este singurul client potenţial, cum este cazul la Strasburg; nici comparaţia cu costurile pentru spaţiile de birouri din diferite ţări şi oraşe nu este adecvată în acest caz; din aceste motive, a fost dificil să se stabilească un „preţ corect” pentru chiria în cauză şi, prin urmare, să se evalueze dacă Parlamentul a plătit o chirie cu adevărat echitabilă de-a lungul anilor;

—	creşterea chiriilor de-a lungul anilor se explică prin faptul că, în 1985, organele de decizie ale Parlamentului au acceptat propunerea oraşului Strasburg de a indexa sumele anuale, în ciuda avizelor negative emise în 1980 de către chestori şi Comisia pentru bugete;

—

există o diferenţă considerabilă între chiria pe care Parlamentul o achită oraşului Strasburg pentru folosirea clădirilor WIC şi SDM, pe de o parte, şi, pe de altă parte, rambursările lunare ale oraşului Strasburg către investitorul privat: conform calculelor administraţiei sale, sumele suplimentare achitate pe parcursul celor 25 de ani de închiriere, după deducerea costului investiţiei şi al lucrărilor realizate, se ridică la cel puţin 32 000 000 EUR; la ora actuală, până la obţinerea de informaţii suplimentare din partea oraşului Strasburg şi a SCI Erasme, nu poate fi exclusă posibilitatea ca excedentele să se ridice la 46 000 000 EUR (audit intern) sau la aproape 60 000 000 EUR (audit extern);

—

abia în martie 2006, Parlamentul a luat la cunoştinţă faptul că chiria plătită oraşului Strasburg depăşea rambursările pe care acesta le achita investitorului privat; până atunci, Parlamentul considera, în mod greşit, că chiria plătită oraşului Strasburg era integral transferată către SCI Erasme, când, de fapt, lucrurile nu stăteau deloc aşa;

—

pe parcursul acestei lungi perioade de timp, administraţia sa nu şi-a pus niciodată problema dacă chiriile vărsate erau „echitabile”, nu a verificat niciodată dacă acestea erau transferate în întregime către SCI Erasme şi nici nu a fost informată, pe de altă parte, cu privire la acest aspect de către oraşul Strasburg însuşi;

—	doar oraşul Strasburg era la curent cu existenţa celor două relaţii contractuale diferite dintre cele trei părţi în cauză şi doar acesta avea cunoştinţă de diferenţa dintre cele două sume, din 1981;

—

administraţia sa a fost înştiinţată de către oraşul Strasburg, prin scrisoarea din 29 noiembrie 2005, cu privire la faptul că negocierile cu investitorul privat nu erau încheiate; acesta era momentul în care administraţia sa ar fi trebuit să îşi dea seama, cel mai târziu, că avuseseră loc negocieri între oraşul Strasburg şi investitorul privat;

—

chiria pe care o achită pentru clădirile în care îşi desfăşoară activitatea ar trebui să acopere costurile legate de construcţie, întreţinere şi folosinţă, însă nu ar trebui, în niciun caz, să includă o marjă de profit pentru ţara gazdă sau pentru autorităţile locale sau regionale din această ţară; de asemenea, orice suprafaţă de teren pusă la dispoziţie de către un stat membru în scopul găzduirii unei instituţii europene este acordat instituţiei în cauză cu titlu gratuit şi liberă de sarcini; trebuie să recunoaştem însă că niciunul dintre aceste aspecte nu a fost stipulat într-un contract, în virtutea bunei relaţii cu oraşul Straburg, în calitate de organ public considerat a fi fără scop lucrativ; în afară de asta, nu există nicio dispoziţie legală care să interzică unui stat sau unei autorităţi locale sau regionale să realizeze profit; consideră totuşi că modul de a acţiona al oraşului Strasburg este cel puţin lipsit de curtoazie, fiind contrar regulilor de ospitalitate faţă de instituţiile internaţionale;

—	oraşul Strasburg era la curent cu faptul că Parlamentul exclude în mod sistematic clauzele compensatorii din contractele imobiliare, dar a ignorat acest aspect în mod deliberat; acest lucru a adus atingere relaţiei de încredere dintre oraşul Strasburg şi Parlament;

—

deplânge retragerea oraşului Strasburg din negocierile tripartite cu Parlamentul, în cursul cărora s-a reiterat faptul că orice compensaţie pentru pierderea contractului de închiriere pe termen lung dintre oraşul Strasburg şi SCI Erasme este exclusă; această poziţie a fost ignorată apoi în negocierile bilaterale ulterioare purtate de oraşul Strasburg cu SCI Erasme;

20.

trage din această situaţie următoarele concluzii:

—	regretă profund lipsa de bună-credinţă de care au dat dovadă oraşul Strasburg şi investitorul privat, SCI Erasme, în relaţia lor cu Parlamentul; regretă, în egală măsură, lipsa de hotărâre din partea administraţiei Parlamentului;

—	invită Biroul să denunţe contractul de închiriere cu oraşul Strasburg la 31 octombrie 2006 pentru a putea negocia o nouă chirie echitabilă, în cazul în care achiziţionarea clădirilor este amânată;

—	invită Biroul să examineze dacă ar fi oportun să se achite iniţial oraşului Strasburg, pentru primul semestru al anului 2006, doar o sumă care să acopere plăţile către SCI Erasme, şi nu întreaga chirie;

—

consideră rezonabilă posibilitatea de a continua procesul de achiziţionare a clădirilor WIC şi SDM, dacă se ţine cont de următoarele elemente: chiria adecvată şi, deci, viitorul preţ de cumpărare rămân nedeterminate; vârsta clădirilor; nu poate fi achitată, în principiu, nicio compensaţie; plăţile excedentare şi nejustificate pe care Parlamentul le-a făcut în 25 de ani ar trebui deduse din preţul de cumpărare; terenul şi clădirile ar trebui achiziţionate simultan;

—	consideră că relaţia triunghiulară existentă în acest caz nu a fost propice unei transparenţe totale şi nici unor garanţii de bună gestiune financiară şi consideră, prin urmare, că ar trebui evitată în politica imobiliară a instituţiilor şi a organelor UE;

—	invită organele sale competente să modifice articolul 16 din Normele interne pentru execuţia bugetului Parlamentului European, pentru ca proiectele imobiliare cu implicaţii financiare semnificative pentru bugetul Parlamentului European să fie supuse aprobării Comisiei pentru bugete;

—

invită administraţia să ia măsurile necesare pentru efectuarea unei revizuiri regulate, cel puţin o dată la cinci ani, a obligaţiilor contractuale pe termen lung faţă de terţi, în special a contractelor de închiriere sau de servicii; rezultatele acestor controale ar trebui incluse, de asemenea, în rapoartele de activitate ale directorilor generali; solicită finalizarea primului astfel de raport în timp util pentru procedura de descărcare de gestiune pentru 2005 şi, ulterior, includerea într-o secţiune ad hoc a raportului de activitate anual, în fiecare an;

—

îşi însărcinează administraţia cu redactarea, de comun acord cu celelalte instituţii europene, a unui raport care să examineze posibilitatea înfiinţării unei autorităţi imobiliare europene responsabile de construirea şi întreţinerea clădirilor instituţiilor şi organelor UE; solicită transmiterea acestui raport Comisiei pentru control bugetar, până la 1 octombrie 2007;

—	constată că oraşul Strasburg şi, în special, SCI Erasme nu au răspuns încă tuturor solicitărilor de informaţii adresate de către Parlament; va reexamina, prin urmare, această chestiune în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru bugetul 2005;

—	invită Comisia pentru control bugetar să efectueze o nouă evaluare a politicii imobiliare a Parlamentului cu ocazia procedurii de descărcare de gestiune pentru bugetul 2005 şi, ulterior, în mod regulat;

21.

consideră că Parlamentul trebuie să continue examinarea contractelor de închiriere şi a altor acorduri, precum şi a documentelor conexe dintre oraşul Strasburg, SCI Erasme şi Parlament, pentru a putea stabili toate faptele în cauză;

22.

salută raportul privind auditul suplimentar realizat de Curtea de Conturi Europeană referitor la închirierea de către Parlament a clădirilor WIC şi SDM şi subscrie la concluziile acestuia;

Observaţiile Curţii de Conturi privind exerciţiul financiar 2004

23.

ia act de faptul că Curtea de Conturi a constatat deficienţe în sistemele de supraveghere şi control (punctul 9.16 din Raportul anual al Curţii), în mare parte de natură formală; constată, în continuare, faptul că, conform Curţii de Conturi, erorile nu au afectat semnificativ legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente cheltuielilor administrative (punctul 9.27);

24.

constată că, în 2004, în urma introducerii aproape simultane a noului Statut al funcţionarilor şi a unei noi aplicaţii informatice pentru calculul salariilor funcţionarilor, s-au înregistrat erori datorate nu doar sistemului informatic, ci şi dificultăţilor de interpretare a Statului funcţionarilor; constată că aceste probleme au fost soluţionate prin intensificarea controalelor ex post;

25.

constată că, în 2005, a fost introdus un nou sistem de calcul pentru cheltuielile de călătorie pentru a ţine cont de dispoziţiile regulamentului financiar;

26.

acordă o mare importanţă observaţiilor Curţii de Conturi, care coincid, în oarecare măsură, cu constatările auditorului intern, şi anume că mai există deficienţe în sistemele de supraveghere şi control; consideră că aceste deficienţe reprezintă o prioritate şi solicită Curţii de Conturi şi auditorului intern să examineze, în mod expres, îmbunătăţirile sistemelor în următorul raport anual;

Gestiunea financiară a Parlamentului

27.

constată că analiza gestiunii financiare care însoţeşte conturile exerciţiului financiar 2004 prezintă o imagine utilă a principalelor evenimente financiare ale exerciţiului financiar în cauză, precum şi un rezumat succint al rapoartelor de activitate ale directorilor generali; consideră totuşi că aceasta ar putea fi îmbunătăţită printr-o prezentare mai armonizată a activităţilor direcţiilor generale;

28.

invită secretarul general să întocmească imediat, aşa cum a promis de mult, un document anual succint, accesibil şi atractiv pentru o mai bună informare a opiniei publice cu privire la gestiunea bugetară a Parlamentului (10);

29.

subliniază că, în 2004, o parte dintre activităţile administrative ale Parlamentului erau axate încă pe adaptarea la noile dispoziţii ale regulamentului financiar, crearea de noi sisteme de control, de noi proceduri şi metode de lucru, conceperea de programe de perfecţionare şi stabilirea de noi domenii de responsabilitate;

30.

constată că experienţa dobândită până acum din aplicarea noului regulament financiar într-o instituţie cum este Parlamentul, care gestionează un buget administrativ, indică faptul că, în anumite cazuri, sistemele şi circuitele financiare sunt mult prea complexe;

31.

invită secretarul general să indice numărul de agenţi implicaţi în prezent în activitatea de control (control ex ante, audit intern) şi, prin comparaţie, care era efectivul de agenţi din fosta Direcţie pentru control financiar; invită, în acest sens, secretarul general să efectueze o analiză şi o evaluare comparative între noul şi fostul sistem de control financiar, pentru a putea stabili dacă surplusul de resurse umane se justifică;

32.

reafirmă opinia exprimată la punctul 34 din Rezoluţia sa din 12 aprilie 2005 şi în Rezoluţia sa din 21 aprilie 2004 menţionate anterior, precum şi în Rezoluţia sa din 8 aprilie 2003 (11), în conformitate cu care „procedura de descărcare de gestiune ar trebui să acopere nu doar activităţile de gestiune ale secretarului general şi ale administraţiei Parlamentului, ci şi deciziile luate de către organele de conducere ale instituţiei, şi anume preşedintele, Biroul şi Conferinţa preşedinţilor”;

33.

critică ferm Biroul şi comisia competentă pentru lipsa lor de acţiune; le invită să răspundă imediat cererii formulate la punctele 16 şi 17 din Rezoluţia din 21 aprilie 2004 menţionată mai sus şi de a elabora propuneri menite să precizeze importanţa practică exactă a responsabilităţii politice a membrilor organelor de conducere ale Parlamentului în ceea ce priveşte exercitarea competenţelor şi luarea de decizii cu importante consecinţe financiare;

34.

invită Biroul să consulte în mod aprofundat, în prealabil, persoanele afectate de deciziile sale, pentru a asigura transparenţa procesului decizional; în plus, invită Biroul să prezinte un raport de activitate anual care ar trebui să facă parte din procedura de descărcare de gestiune, în conformitate cu principiul responsabilităţii democratice;

35.

subliniază că Parlamentul nu acordă descărcarea de gestiune secretarului general, ci mai degrabă preşedintelui; prin urmare, speră că acesta din urmă va purta un dialog cu Comisia pentru control bugetar în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

Rapoartele de activitate ale directorilor generali

36.

subliniază că secretarul general al Parlamentului a înaintat Comisiei pentru control bugetar rapoartele de activitate pentru 2004 ale directorilor generali la 21 aprilie 2005; subliniază, în acest sens, că secretarul general, în calitatea sa de ordonator de credite delegat, a declarat că dispune de suficiente asigurări că bugetul Parlamentului a fost executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi că dispozitivul de control aplicat oferă garanţiile necesare în ceea ce priveşte legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente;

37.

constată că sfera, volumul şi forma diferitelor rapoarte de activitate, precum şi măsura în care informaţiile din partea serviciilor din cadrul direcţiilor generale sunt încorporate diferă foarte mult; invită secretarul general, în conformitate cu propunerea Curţii de Conturi de anul trecut (punctul 9.16 din Raportul anual al Curţii) să armonizeze pe viitor prezentarea şi structura rapoartelor de activitate, pentru ca acestea să fie mai lizibile şi mai uşor de comparat;

38.

îşi invită administraţia să transmită, pe viitor, Comisiei pentru control bugetar versiunile finale ale rapoartelor de activitate, inclusiv declaraţiile ordonatorilor de credite, cu toate anexele lor;

39.

salută emiterea de către toţi directorii generali a unei declaraţii de asigurare referitoare la tranzacţiile financiare ale departamentelor lor; constată că într-un singur caz – cel referitor la contractele de achiziţii publice din cadrul DG Informare – s-au semnalat deficienţe, deşi acestea nu reprezintă o rezervă;

40.

reaminteşte propunerea făcută la punctul 30 din Rezoluţia sa din 12 aprilie 2005 menţionată mai sus, în conformitate cu care, pentru o mai bună înţelegere a valorii reale a declaraţiilor semnate de ordonatorii de credite, ar fi de dorit ca, în anii următori, să se adopte un format standardizat care să facă în mod clar diferenţa între chestiunile care necesită o „observaţie” din partea directorului general, care nu aduc în discuţie declaraţia sa de asigurare şi alte aspecte mai serioase, care justifică o „rezervă”;

41.

constată că concluziile din rapoartele de activitate identifică următoarele probleme generale:

—	punerea în practică a cadrului de control intern ia mai mult timp decât s-a prevăzut iniţial;

—	procedurile de achiziţii publice dau naştere la dificultăţi;

—	este necesar să se recruteze personal calificat pentru serviciile financiare ale direcţiilor generale şi perfecţionarea celui deja angajat;

—	s-au constatat dificultăţi suplimentare în momentul mutării şi/sau al restructurării direcţiilor generale;

Raportul anual al auditorului intern

42.

subliniază faptul că raportul anual al auditorului intern şi declaraţiile şi rapoartele de activitate ale secretarului general şi ale directorilor generali reprezintă o parte importantă din evaluarea pe care o realizează Curtea de Conturi şi autoritatea însărcinată cu descărcarea de gestiune din Parlament;

43.

indică faptul că sistemele interne de control puse în aplicare de ordonatorii de credite delegaţi răspund următoarelor obiective de control: conformitatea cu legislaţia, normele şi practicile aplicabile; fiabilitatea informaţiilor şi a evidenţelor în materie de gestiune; şi buna gestiune, eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor;

44.

indică, de asemenea, că ordonatorii de credite trebuie să respecte 22 de standarde minime pentru a realiza aceste obiective de control; constată că aceste standarde pot fi grupate în cinci categorii de control: mediu de control, gestionarea performanţei şi a riscului, informare şi comunicare, activităţi de control şi monitorizare (audit şi evaluare);

45.

constată că, în 2004, serviciul de audit intern a realizat 13 rapoarte privind cadrul de monitorizare şi control intern din direcţiile generale şi a examinat gestiunea financiară a patru dintre birourile de informare ale Parlamentului;

46.

subliniază că planurile de acţiune adoptate pe baza rapoartelor de audit duc la următoarele concluzii:

—	s-a înregistrat un progres considerabil în ceea ce priveşte controlul intern, însă punerea în aplicare deplină a noului cadru de control intern va lua mai mult timp;

—	sistemele interne de control ar trebui dezvoltate şi documentate corespunzător în fiecare unitate şi, în acest scop, fiecare unitate trebuie să dispună de resurse adecvate pentru iniţierea operaţiunilor şi efectuarea verificărilor;

—	există o penurie generalizată de personal specializat în domeniul gestiunii financiare şi al controlului financiar, problemă a cărei soluţionare trebuie privită ca o prioritate;

—	în plus, ar trebui dezvoltate mecanisme adecvate pentru planificarea şi definirea obiectivelor, instrumente de evaluare a riscurilor şi sisteme performante de gestionare a informaţiilor (12);

47.

consideră că, pe baza experienţei dobândite, ordonatorii de credite delegaţi responsabili trebuie să se asigure că:

—	sistemele interne de control prevăd verificarea regulată a conţinutului operaţiunilor juridice care implică obligaţii pe termen lung; şi

—	sistemele interne de control garantează că operaţiunile juridice care implică obligaţii pe termen lung conţin clauze care prevăd posibilitatea unor adaptări justificate din punct de vedere economic;

consideră, de asemenea, că auditorul intern trebuie să verifice punerea corectă în aplicare a acestor măsuri în revizuirea sa a cadrului intern de control;

48.

constată că aceste domenii prioritare se reflectă în planul de acţiune al secretarului general, sub rezerva consideraţiilor menţionate la punctul 47;

49.

constată că îndeplinirea procedurilor de achiziţii publice şi indemnizaţiile deputaţilor pentru asistenţă parlamentară fac obiectul unor audituri în curs; consideră că rapoartele de audit ar trebui evaluate în timpul procedurii de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2005;

50.

solicită auditorului intern să ia în considerare, în verificarea legalităţii şi a regularităţii operaţiunilor de cheltuieli, şi principiul eficacităţii şi al economiei în gestionarea fondurilor;

51.

solicită auditorului intern nu doar să transmită rapoartele sale anuale Comisiei pentru control bugetar, ci să facă şi un comentariu oral pe marginea acestora;

Achiziţii publice

52.

reaminteşte că regulamentul financiar şi normele sale de aplicare (13), care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003, au modificat procedurile de planificare, publicare şi de atribuire a contractelor de achiziţii publice; reaminteşte, de asemenea, că instituţiile transmit autorităţii bugetare rapoarte privind procedurile de negociere şi contactele care nu intră sub incidenţa directivelor privind achiziţiile publice, că se publică în Jurnalul Oficial o listă a contractanţilor ale căror contracte sunt în valoare de peste 50 000 EUR, dar care se încadrează sub pragul prevăzut de directivele respective, iar contractele a căror valoare se încadrează între 13 800 EUR şi 50 000 EUR sunt publicate pe site-urile internet ale instituţiilor; constată, de asemenea, că, în 2003, i-a solicitat secretarului său general să elaboreze un raport anual privind contractele încheiate (14);

53.

constată că raportul anual conţine următoarele informaţii privind contractele încheiate în 2004:

Tipul contractului	Număr	Procentaj	Suma în EUR	Procentaj
Servicii	229	58 %	180 927 304	75 %
Furnizare	99	25 %	26 500 867	11 %
Lucrări	60	15 %	18 876 271	8 %
Clădiri	4	2 %	15 593 025	6 %
Total	392	100 %	241 897 467	100 %

Tipul procedurii	Număr	Procentaj	Suma în EUR	Procentaj	Suma medie
Deschisă	95	24 %	157 909 034	70 %	1 662 200
Restrânsă	110	28 %	39 897 441	18 %	362 704
Negociată	183	48 %	28 497 967	12 %	155 727
Total	388	100 %	226 304 442	100 %	585 259

54.

constată că auditorul intern finalizează în prezent un audit la scară instituţională al procedurilor de achiziţii publice; invită secretarul general să informeze în mod corespunzător Comisia pentru control bugetar cu privire la conţinutul raportului;

55.

regretă faptul că, în 2004, numărul şi valoarea contractelor atribuite prin licitaţie deschisă au scăzut considerabil; invită secretarul general să justifice această scădere;

56.

doreşte să ştie dacă baza de date privind contractele prevăzută la articolul 95 din regulamentul financiar a fost creată şi este operaţională;

57.

doreşte să ştie dacă s-a dat curs sugestiilor sale făcute anul trecut de a aduce modificări regulamentului financiar (15) (contracte cu valoare scăzută atribuite prin licitaţie competitivă, schimb de informaţii electronice privind procedurile de licitaţie);

Activităţile comisiilor parlamentare

58.

subliniază că, în conformitate cu articolul 276 din Tratatul CE, este sarcina Parlamentului să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului, această procedură acoperind toate tipurile de cheltuieli; regretă, prin urmare, că, din cauza dispoziţiilor interne în vigoare ale Parlamentului privind delegaţiile în ţările terţe, Comisia pentru control bugetar nu a putut organiza la timp vizita planificată a delegaţiei ad hoc la Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie în Kosovo;

59.

invită, prin urmare, organele competente ale Parlamentului să permită Comisiei pentru control bugetar, în conformitate cu obligaţiile sale parlamentare din cadrul procedurii de descărcare de gestiune, să trimită o delegaţie restrânsă în statele membre şi în ţările terţe, fără întârziere şi formalităţi excesive, pentru a efectua verificările necesare la faţa locului;

Grupuri politice (verificarea conturilor şi a procedurilor – postul bugetar 3 7 0 1)

60.

reaminteşte că punctul 2.7.3 din Regulamentul privind utilizarea creditelor pentru postul bugetar 3 7 0 1 (16) solicită Biroului şi Comisiei pentru control bugetar să examineze conturile anuale auditate ale grupurilor politice, în conformitate cu competenţele care le sunt conferite prin Regulamentul de procedură;

61.

reafirmă faptul că grupurile politice sunt ele însele responsabile de gestionarea şi folosirea fondurilor primite de la bugetul Parlamentului şi că nu este de competenţa serviciului de audit intern al Parlamentului să verifice condiţiile în care sunt folosite creditele din postul bugetar 3 7 0 1 (aproximativ 3,2 % din bugetul total al Parlamentului);

62.

salută faptul că grupurile politice şi-au publicat normele financiare interne şi conturile pentru 2004 pe site-ul internet al Parlamentului;

63.

doreşte să ştie dacă grupurile politice au întâmpinat dificultăţi în aplicarea principiilor noului regulament financiar şi a normelor sale de aplicare;

64.

reţine că, în 2004, creditele înscrise în postul bugetar 3 7 0 1 au fost utilizate după cum urmează:

(în mii de EUR)
Total disponibil în buget			43 250
Deputaţi neafiliaţi			1 246
Cuantum disponibil pentru grupuri			42 004
Grup	Alocat de la bugetul Parlamentului	Resurse proprii ale grupurilor şi credite reportate	Cheltuieli 2004	Rată de utilizare	Plafon al reportărilor (*1)	Reportări pentru 2005
PPE	16 077	2 912	14 828	78 %	8 038	4 160
PSE	12 204	3 775	10 952	69 %	6 102	5 027
ELDR/ ALDE	4 525	1 192	3 612	63 %	2 263	2 106
Verts/ALE	2 785	998	3 156	83 %	1 393	628
GUE/NGL	2 976	1 217	3 018	72 %	1 488	1 175
UEN	1 687	426	1 840	87 %	844	273
EDD (*2)	650	605	1 225	98 %	N/A	N/A
IND/DEM	1 100	4	452	41 %	550	653 (*3)
Total	42 004	11 130	39 083	74 %

65.

ia act de faptul că auditorii externi ai grupurilor politice au confirmat conformitatea conturilor cu dispoziţiile în vigoare şi cu standardele contabile internaţionale;

66.

ia act de faptul că Biroul a discutat şi a aprobat, la 29 septembrie 2005, rapoartele grupurilor politice privind execuţia bugetului, precum şi rapoartele auditorilor;

67.

ia act de faptul că, în general, grupurile politice nu au folosit în totalitate creditele puse la dispoziţie;

68.

invită Comisia şi Consiliul să reglementeze definitiv şi în totalitate, cu ocazia viitoarelor negocieri pe marginea reformei regulamentului financiar, modul în care fondurile alocate partidelor politice de la bugetul Parlamentului sunt tratate din punct de vedere juridic, astfel cum a solicitat Parlamentul în poziţia sa din 15 martie 2006 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (17);

Indemnizaţiile deputaţilor

69.

salută faptul că Statutul deputaţilor în Parlamentul European menţionat mai sus, adoptat în urma acordului Consiliului din 19 iulie 2005, va intra în vigoare în prima zi a legislaturii parlamentare care începe în 2009;

70.

subliniază că dispoziţiile Normelor privind plata cheltuielilor şi indemnizaţiilor deputaţilor în Parlamentul European (18) au fost adaptate la regulamentul financiar în mai 2004;

71.

reaminteşte decizia Biroului din 28 mai 2003„de a iniţia, imediat ce Statutul deputaţilor în Parlamentul European este adoptat în şedinţă plenară şi în conformitate cu calendarul pentru intrarea în vigoare a acestuia, procedura de adoptare de către Birou a noilor norme de plată a cheltuielilor şi indemnizaţiilor deputaţilor…”; invită secretarul general să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la măsurile luate de Birou până în prezent;

72.

invită Biroul să pună în aplicare proiectul prevăzut deja în Statutul deputaţilor şi aprobat de către Parlament de a crea, pentru deputaţii care doresc acest lucru, un sistem de rambursare doar pentru cheltuielile de călătorie efective;

Indemnizaţia pentru asistenţă parlamentară

73.

constată că la 13 decembrie 2004 Biroul a adoptat amendamente la normele care reglementează indemnizaţia pentru asistenţă parlamentară (19), care vizează, inter alia, garantarea unei mai mari coerenţe între aceste norme şi cerinţele din regulamentul financiar;

74.

regretă faptul că, până în iulie 2004, contractele de stagiu şi cele de furnizări de servicii încheiate cu persoane independente, societăţi sau fundaţii au fost înregistrate în sistemul informatic al Parlamentului cu acelaşi cod, fără a ţine cont de tipul de contract sau de faptul că acesta era încheiat cu un asistent sau cu un stagiar;

75.

regretă că secretarul general nu a primit suficiente informaţii privind remuneraţia primită de numărul mare de asistenţi angajaţi prin intermediul furnizorilor de servicii; salută informaţiile primite din partea secretarului general privind asistenţii angajaţi direct de către deputaţi sau remuneraţi prin intermediul unui agent plătitor;

76.

regretă că, la 20 februarie 2006, 87,2 % din deputaţi nu furnizaseră Parlamentului declaraţii privind utilizarea indemnizaţiilor lor de asistenţă parlamentară, ce trebuiau depuse până la 1 noiembrie 2005, în conformitate cu dispoziţiile articolului 14 alineatul (5) litera (e) şi alineatul (6) literele (b) şi (c) din Normele privind plata cheltuielilor şi indemnizaţiilor deputaţilor, dispoziţii care prevăd o declaraţie de afiliere a asistenţilor la un regim de asigurări sociale, în cazul în care aceştia beneficiază de un contract de prestări de servicii; regretă, de asemenea, că Parlamentul nu a încheiat încă, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, contracte-cadru cu societăţile specializate în gestiune, în conformitate cu legislaţia naţională privind problemele fiscale şi de asigurări sociale referitoare la contractele de muncă, astfel cum este prevăzut la articolul 14 alineatul (5) litera (f) din Normele privind plata cheltuielilor şi indemnizaţiilor deputaţilor şi astfel cum s-a solicitat cel puţin începând din iulie 2004;

77.

insistă asupra faptului că trimiterea de înştiinţări personale deputaţilor care nu au depus încă documentele ar reprezenta modul cel mai eficient de a soluţiona problema documentelor lipsă privind utilizarea indemnizaţiei pentru asistenţă parlamentară;

78.

invită Biroul să încheie, fără întârziere, discuţiile privind concluziile grupului de lucru parlamentar privind asistenţii deputaţilor; invită secretarul general să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la propunerile grupului de lucru şi decizia Biroului;

79.

invită Biroul să elaboreze un statut pentru asistenţii deputaţilor care să reglementeze, inter alia, condiţiile de angajare şi de muncă, precum şi asigurarea socială şi regimul fiscal; insistă ca acest statut să intre în vigoare cât mai curând posibil;

Regimul voluntar de pensii

80.

reaminteşte că Curtea de Conturi a subliniat, în rapoartele sale anuale din ultimii trei ani, necesitatea creării unui temei juridic satisfăcător pentru regimul de pensii suplimentare al Parlamentului; reaminteşte, de asemenea, că, conform Curţii de Conturi, trebuie totuşi stabilite norme clare care să se aplice în eventualitatea unui deficit (20); constată că, în opinia serviciilor juridice ale Parlamentului, există deja „un temei juridic suficient pentru regimul de pensii suplimentare” în cadrul „autonomiei reglementare a Parlamentului European, prevăzute la articolul 199 din Tratatul CE (fostul articol 142 din Tratatul CEE), care conferă Parlamentului dreptul de a adopta toate măsurile necesare pentru organizarea sa internă” (21), şi că, în plus, „odată cu intrarea în vigoare a Statului deputaţilor, articolul 27 din statut va reprezenta temeiul juridic pentru fondul de pensii” (2);

81.

menţionează, de asemenea, raportul de activitate de anul acesta al DG Finanţe care enumeră următoarele aspecte referitoare la regimul de pensii suplimentare pentru exerciţiul financiar 2004:

—	absenţa unui temei contractual care să reglementeze relaţia dintre Parlament şi fondul de pensii;

—	absenţa unor norme în caz de excedent sau deficit de fonduri;

—	neclarităţi în ceea ce priveşte includerea în buget a drepturilor membrilor fondului;

82.

constată că, în noiembrie 2005, fondul de pensii suplimentare număra 475 de membri; constată, de asemenea, că aceştia plăteau o cotizaţie lunară – reţinută din indemnizaţia pentru cheltuieli generale – de 948 EUR (reprezentând o treime) şi că Parlamentul vărsa o cotizaţie lunară de 1 896 EUR (reprezentând două treimi); constată, de asemenea, că, în 2004, 10 300 000 EUR au intrat în buget pentru regimul voluntar de pensii;

83.

constată că, la 31 decembrie 2004, fondul de pensii a înregistrat un deficit actuarial de 43 756 745 EUR şi o rată de finanţare de 76,8 % şi că, la 31 decembrie 2005, deficitul s-a redus considerabil la 28 875 417 EUR, iar rata de finanţare a crescut la 86,1 % (22);

84.

constată că, din ianuarie 2005, începând de la vârsta de 60 de ani şi după doar cinci ani de cotizaţie, un deputat poate primi o pensie lunară de 1 276 EUR;

85.

constată că, între anii 2002 şi 2005, Biroul nu a ţinut cont de observaţiile Curţii de Conturi; constată că, la 30 noiembrie 2005, Biroul a aprobat următoarele măsuri:

—	o creştere a cotizaţiilor lunare începând cu 2006: 1 094 EUR pentru deputaţi şi 2 188 EUR pentru Parlament;

—	elaborarea de către un grup de lucru a unui raport privind situaţia financiară a fondului de pensii;

86.

consideră că relaţia dintre Parlament şi fondul de pensii ar trebui reglementată, până la sfârşitul acestui an, de un contract; invită secretarul general să înainteze Comisiei pentru control bugetar, în decembrie 2006, un raport cu privire la progresele înregistrate;

87.

consideră, de asemenea, că cotizaţiile deputaţilor la regimul voluntar de pensii ar trebui plătite direct din venitul personal, şi nu prin sistemul de indemnizaţii parlamentare; constată totuşi că, în ceea ce priveşte sistemul actual de cotizaţii, Curtea de Conturi a ajuns, în Avizul său nr. 5/99, la concluzia că, din punctul de vedere al fondului şi al deputaţilor, sistemul a fost eficient; în plus, a permis Parlamentului calcularea corectă a propriilor obligaţii de plată, având în vedere că, în conformitate cu normele în vigoare, Parlamentul trebuie să achite dublul sumei achitate efectiv de deputaţi; constată că Curtea nu a remarcat inconveniente în ceea ce priveşte menţinerea acestui sistem, cu condiţia ca acesta să fie mai bine definit, iar funcţionarea sa să fie reglementată printr-un document oficial;

88.

constată, cu îngrijorare, că deducerea cotizaţiilor la regimul de pensii din indemnizaţia de cheltuieli generale expune deputaţii la riscul de a li se reproşa că fondurile publice pot servi la finanţarea contribuţiilor la un regim de pensii privat şi invită, prin urmare, Biroul să propună, până la 31 martie 2007, măsuri prin care să se asigure că aceste plăţi sunt făcute direct de către membrii regimului de pensii, prin ordine de plată directe;

89.

constată că, după intrarea în vigoare, în 2009, a Statutului deputaţilor în Parlamentul European, deputaţii vor fi trataţi fără discriminare, iar fondul de pensii suplimentare nu va mai putea primi noi membri; consideră, de asemenea, că după intrarea în vigoare a Statutului deputaţilor:

—	regimul voluntar de pensii ar trebui doar să facă obiectul unei lichidări;

—	deputaţii nu ar mai trebui să poată deveni membri ai fondului voluntar de pensii;

—	totuşi, drepturile dobândite ar trebui menţinute;

Partide politice la nivel european

90.

constată că, în 2004, conturile partidelor politice la nivel european se prezintă după cum urmează:

(în EUR)
Buget 2004 acceptat în cadrul acordului
Partid	Cheltuieli eligibile în conformitate cu bugetul estimativ care însoţeşte cererea de finanţare	Finanţare solicitată	Resurse proprii	Finanţare acordată	Subvenţia ca procentaj din finanţarea solicitată
PPE	2 116 783,00	1 587 587,00	517 555,63	1 051 469,44	66 %
PSE	1 676 000,00	1 257 000,00	447 780,45	1 093 853,21	87 %
ELDR	825 194,00	618 896,00	156 156,24	462 661,31	75 %
EFGP	408 000,00	307 500,00	77 371,36	171 460,56	56 %
AEN	215 000,00	161 250,00	28 000,00	83 964,01	52 %
PDE	453 900,00	340 425,00	23 509,72	69 861,91	21 %
GE	280 366,00	210 275,00	69 800,00	120 895,22	58 %
EFA	222 024,00	165 724,00	54 407,34	163 222,02	99 %
Total	6 197 267,00	4 648 657,00	1 374 940,74	3 217 387,68	69 %
PPE: Partidul Popular European; PSE: Partidul Socialist European; ELDR: Partidul European al Liberalilor, Democraţilor şi Reformatorilor; FEPE: Federaţia Europeană a Partidelor Ecologiste; AEN: Uniunea pentru Europa Naţiunilor; PDE: Partidul Democrat European; GE: Partidul Stângii Europene; ALE: Alianţa Liberă Europeană

91.

subliniază că auditorii externi ai partidelor au confirmat faptul că conturile sunt conforme cu dispoziţiile în vigoare şi cu standarde internaţionale de contabilitate;

92.

subliniază că partidele politice la nivel european nu au reuşit încă să folosească în totalitate creditele puse la dispoziţie;

93.

subliniază că, în poziţia sa din 15 martie 2006 (23), a făcut o propunere privind tratamentul juridic aplicabil resurselor proprii ale partidelor politice la nivel european, în sensul Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul şi finanţarea partidelor politice la nivel european (24);

94.

reaminteşte că comisia sa competentă va depune, în scurt timp, un raport privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 şi că regulamentul în cauză a fost aplicat pentru prima dată în 2004;

95.

invită Biroul să ţină cont de următoarele elemente pentru o aplicare mai eficientă a Regulamentului (CE) nr. 2004/2003:

—	15 % din ajutoarele financiare angajate, dar neutilizate încă, ar trebui să poată fi reportate pentru exerciţiul financiar următor;

—	partidele la nivel european ar trebui să poată constitui o rezervă din resurse proprii care să le permită, în cazul dizolvării partidului, să facă faţă obligaţiilor legale faţă de angajaţii şi contractanţii lor;

—	ar trebui creat un cadru financiar multianual, de exemplu, pe durata unei legislaturi, care să ofere partidelor mai multă siguranţă în planificările lor;

Recrutarea de personal din noile state membre

96.

invită secretarul general să elaboreze, până la sfârşitul lui decembrie 2006, un raport privind progresele înregistrate în recrutarea de personal din noile state membre, pe categorii (interpreţi, traducători, administratori etc.);

Cheltuieli pentru servicii de interpretare (Raportul special nr. 5/2005 al Curţii de Conturi)

97.

subliniază că multilingvismul reprezintă una dintre trăsăturile caracteristice ale Uniunii Europene, reflectând diversitatea culturală şi lingvistică a Uniunii şi garantând egalitatea de tratament a cetăţenilor săi; subliniază că multilingvismul garantează dreptul cetăţenilor de a comunica cu instituţiile europene în una dintre limbile oficiale ale Uniunii, oferindu-le astfel posibilitatea de a-şi exercita dreptul de control democratic;

98.

subliniază că a realizat o examinare minuţioasă a Raportului special al Curţii de Conturi nr. 5/2005, într-o rezoluţie separată;

99.

recunoaşte că deplasările frecvente între locurile sale de desfăşurare a activităţii generează costuri foarte ridicate într-un număr de domenii de activitate, inclusiv interpretarea, după cum rezultă din Raportul special al Curţii de Conturi nr. 5/2005;

Acordul interinstituţional privind o mai bună legiferare: evaluarea de impact

100.

reaminteşte Decizia sa din 9 octombrie 2003 privind încheierea Acordului interinstituţional privind o mai bună legiferare (25) şi ia act de concluziile grupului de lucru însărcinat cu evaluarea de impact (26); în acest sens, consideră că:

—	fiecare instituţie ar trebui să fie responsabilă cu evaluarea impactului propriilor propuneri;

—	evaluarea de impact ar trebui să se refere la toate textele de mare importanţă politică şi să acopere toate consecinţele reglementare, inclusiv consecinţele legate de absenţa unei reglementări, precum şi cele economice, de mediu, sociale şi bugetare;

—	Parlamentul ar trebui să efectueze evaluări de impact prin intermediul unor terţe părţi şi să se mulţumească doar în ceea ce priveşte calitatea evaluărilor acestora;

—	decizia de a efectua o evaluare de impact şi de a aprecia calitatea acesteia aparţine coordonatorilor politici şi/sau preşedinţilor comisiilor competente;

101.

consideră că includerea evaluării de impact implică riscuri care ar putea afecta activitatea parlamentară; în acest sens, consideră că:

—	dreptul deputaţilor de a depune amendamente ar putea fi îngrădit sau supus controlului politic;

—	presiunea la care este supusă deja activitatea parlamentară din cauza termenelor de depunere şi de traducere va creşte pe viitor;

—	recurgerea la experţii externi şi evaluarea avizelor acestora s-ar putea dovedi excesiv de greoaie;

—	negocierea compromisurilor de ultimă oră ar putea deveni imposibilă;

102.

invită, prin urmare, secretarul general şi organele sale competente să explice modul în care propun să fie pus în aplicare acest aspect din Acordul interinstituţional privind o mai bună legiferare;

Măsuri adoptate ca urmare a rezoluţiei privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2003

103.

salută faptul că rapoartele de audit ale serviciului de audit intern s-au reflectat în planul de acţiune revizuit al secretarului general, care a fost transmis organelor competente ale Parlamentului, împreună cu declaraţia sa de asigurare; reaminteşte că planul de acţiune conţine 47 de măsuri individuale şi invită secretarul general să explice care dintre acestea reprezintă o prioritate;

104.

constată că Parlamentul asigură execuţia postului bugetar 3 7 0 1 pentru deputaţii neafiliaţi şi că a confirmat fiabilitatea acesteia; reaminteşte că documentele legate de acest post bugetar sunt publicate pe site-ul său internet;

105.

constată că propunerile secretarului general privind, pe de o parte, întocmirea unei scrisori standard pentru desemnarea auditorilor externi ai grupurilor politice şi, pe de altă parte, raportul financiar al preşedinţilor de grupuri politice au fost prezentate Biroului spre discutare şi adoptare; constată că nu a fost luată încă o decizie şi invită Biroul să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la rezultatul acestor discuţii;

106.

constată că, în vederea aplicării Statutului deputaţilor în Parlamentul European, Parlamentul a început în 2004 o regrupare din punct de vedere tehnic a serviciilor administrative de plată a indemnizaţiilor deputaţilor în Parlament, care, până atunci, erau gestionate separat (proiectul PAM: Portail Applicatif des Membres sau Portalul pentru aplicaţiile deputaţilor);

107.

constată că Consiliul de disciplină şi-a încheiat lucrările referitoare la răspunderea pentru diferenţa de 4 136 125 BEF dintre casă şi conturile corespunzătoare din 1982; se aşteaptă ca această sumă, inclusiv dobânda, să fie recuperată;

108.

constată cu satisfacţie că, la 12 decembrie 2005, Biroul a adoptat raportul final al grupului de lucru privind un sistem de management ecologic şi audit (EMAS) şi că raportul privind sistemul de management ecologic din cadrul PE a fost publicat pe site-ul internet al Parlamentului în februarie 2006;

109.

constată că serviciile informatice puse la dispoziţia deputaţilor au fost îmbunătăţite, în special:

—	prin dotarea birourilor deputaţilor cu echipamente informatice mai performante;

—	prin instalarea unei reţele CyberLAN, la care poate fi conectat orice calculator;

—	prin lansarea unui proiect-pilot privind introducerea unui sistem de semnătură electronică;

—	printr-o mai bună protejare a serverelor, a staţiilor de lucru şi a componentelor de reţea;

—	prin echiparea Parlamentului cu o structură de comunicare fără fir (hotspots şi Wi-Fi);

110.

insistă ca semnăturile electronice, care fac în prezent obiectul proiectului-pilot menţionat mai sus, să fie introduse cât mai curând posibil, pentru ca deputaţii să poată semna documente cum ar fi amendamentele şi întrebările parlamentare fără a trebui să trimită documente pe suport de hârtie, ceea ce ar eficientiza munca deputaţilor în Parlament;

111.

constată că chestorii au hotărât, la 16 noiembrie 2005, ca documentele comisiilor să continue să fie puse la dispoziţia membrilor acestora, dar că se va pune capăt distribuirii pe suport de hârtie a textelor adoptate la Strasburg şi a comunicatelor de presă.

(1) JO C 105, 30.4.2004.

(2) JO C 301, 30.11.2005, p. 1.

(3) JO C 302, 30.11.2005, p. 100.

(4) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(5) Bur/ann/fin – PE 349.540.

(6) JO L 340, 6.12.2006, p. 29.

(7) JO C 300 E, 11.12.2003, p. 303.

(8) JO L 196, 27.7.2005, p. 28.

(9) JO L 262, 7.10.2005, p. 1.

(10) Răspunsul secretarului general la punctul 9 din Rezoluţia Parlamentului din 21 aprilie 2004 privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2002 (JO L 330, 4.11.2004, p. 160).

(11) JO L 148, 16.6.2003, p. 62.

(12) Punctul 40 din Rezoluţia sa din 12 aprilie 2005, menţionată mai sus.

(13) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 1). Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1261/2005 (JO L 201, 2.8.2005, p. 3).

(14) Punctul 90 din Rezoluţia sa din 8 aprilie 2003, menţionată mai sus.

(15) Punctul 73 din Rezoluţia sa din 12 aprilie 2005, menţionată mai sus.

(16) Decizia Biroului din 30 iunie 2003.

(*1) În conformitate cu dispoziţiile privind execuţia postului bugetar 3 7 0 1.

(*2) Credite alocate doar pentru primul semestru al anului 2004.

(*3) Decizia Biroului din 29 septembrie 2005.

(17) Texte adoptate, P6_TA(2006)0085, amendamentul 63.

(18) PE 113.116.

(19) Articolele 14-16 din Normele privind plata cheltuielilor şi indemnizaţiilor deputaţilor.

(20) JO C 301, 20.11.2005, tabelul 9.2; JO C 293, 30.11.2004, tabelul 9.3; JO C 286, 28.11.2003, punctul 9.15;

(21) Nota secretarului general către Biroul Parlamentului – Gestionarea regimului voluntar de pensii suplimentare al deputaţilor, noiembrie 2005, PE 356.020/BUR./REV.

(22) Sursa: Fondul de pensii ASBL – conturile anuale 2005.

(23) Texte adoptate, P6_TA(2006)0085, amendamentul 99.

(24) JO L 297, 15.11.2003, p. 1.

(25) JO C 81 E, 31.3.2004, p. 84.

(26) Adonis: 03-DGIII(04)D/19596.

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 177

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 50 6 iulie 2007

Cuprins		II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie	Pagina
		DECIZII
		Parlamentul European
		2007/450/CE, Euratom
	*	Decizia Parlamentului European din 26 septembrie 2006 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2004, secțiunea I – Parlamentul European	1
		Rezoluția Parlamentului European cuprinzând observații, ca parte integrantă a deciziei privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2004, secțiunea I – Parlamentul European	3