(1)

Prin scrisoarea din 8 decembrie 2006, adresată Uniunii Europene de către Reprezentanța Permanentă a Regatului Țărilor de Jos, Guvernul olandez, în conformitate cu articolul 95 alineatul (4) din tratat, a notificat Comisiei dispozițiile sale naționale privind utilizarea parafinelor clorurate cu catenă scurtă (denumite în continuare „SCCP”) pe care consideră că este necesar să le mențină după adoptarea Directivei 2002/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 de efectuare a celei de-a douăzecea modificări a Directivei 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricțiile privind comercializarea și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (parafine clorurate cu catenă scurtă) (1).

(2)

Notificarea din 8 decembrie 2006 este a doua notificare a Regatului Țărilor de Jos privind derogarea de la dispozițiile Directivei 2002/45/CE. O primă solicitare privind menținerea dispozițiilor naționale existente a fost prezentată la 17 ianuarie 2003. În Decizia 2004/1/CE (2), Comisia a decis că Țările de Jos pot să-și mențină parțial dispozițiile naționale până la 31 decembrie 2006.

(3)

Articolul 95 alineatele (4) și (6) din tratat prevede:

(…)

(4)

Directiva 76/769/CEE din 27 iulie 1976 a Consiliului privind apropierea legislațiilor, a regulamentelor și a dispozițiilor administrative ale statelor membre privind restricțiile asupra comercializării și utilizării anumitor substanțe și preparate periculoase (3), astfel cum a fost modificată, stabilește restricții privind comercializarea și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase. În conformitate cu articolul 1 alineatul (1), directiva se aplică substanțelor și preparatelor periculoase menționate în anexa I.

(5)

Adoptată conform temeiului juridic din articolul 95 din tratat, Directiva 2002/45/CE a inserat în anexa I la Directiva 76/769/CEE un nou punct 42 referitor la cloroalcani, C10-C13, (SCCP), stabilind normele privind comercializarea și utilizarea acestor substanțe. Conform punctului 42.1, SCCP nu pot fi introduse pe piață în vederea utilizării ca substanțe sau componente ale altor substanțe sau produse cu o concentrație mai mare de 1 %:

(6)

Punctul 42.2 prevede că, înainte de 1 ianuarie 2003, toate utilizările existente ale SCCP vor fi revizuite de către Comisia Europeană, în colaborare cu statele membre și Comisia OSPAR, în lumina oricărui tip de noi date științifice relevante privind riscurile prezentate de SCCP asupra sănătății și a mediului, și că Parlamentul European va fi informat în ceea ce privește rezultatul acestei revizuiri.

(7)

Articolul 2 alineatul (1) prevede ca statele membre să aplice măsurile de transpunere a directivei începând cu cel târziu 6 ianuarie 2004.

(8)

Directiva 76/769/CEE va fi abrogată la 1 iunie 2009 și înlocuită cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 a Parlamentului European și al Consiliului (4) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH). Grupul de substanțe SCCP este menționat în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 la punctul 42, care cuprinde restricțiile prevăzute de Directiva 2002/45/CE.

(9)

Dispozițiile naționale notificate de Regatul Țărilor de Jos au fost introduse prin Decizia din 3 noiembrie 1999 de stabilire a normelor de interzicere a utilizării anumitor parafine clorurate cu catenă scurtă [Decizia privind parafinele clorurate, Legea privind substanțele chimice (WMS)] (Staatsblad van het Koninkrijk der Nederlanden, Jaargang 1999, 478).

(10)

Articolul 1 prevede că decizia se aplică alcanilor clorurați având o catenă de 10 și 13 atomi de carbon inclusivi și un grad de clorizare mai mare de 48 % pe greutate. Conform articolului 2 alineatul (1), SCCP menționate la articolul 1 nu pot fi utilizate:

(11)

Secțiunea I.4 din Decizia 2004/1/CE cuprinde o descriere amănunțită a SCCP, a modalităților de utilizare a acestora și a rezultatelor evaluării riscului efectuate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea și controlul riscurilor legate de substanțele existente (5). Această secțiune se axează numai pe noile informații care sunt disponibile din ianuarie 2004.

(12)

Ca urmare a rezultatelor evaluării riscului, efectuate anterior, și a revizuirilor acesteia de către Comitetul științific pentru toxicitate, ecotoxicitate și mediu (CSTEE), Comisia a adoptat, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (CEE) nr. 793/93, Regulamentul (CE) nr. 642/2005 (6) de impunere a cerințelor de testare și informare pentru importatorii sau producătorii de anumite substanțe prioritare. Acest regulament obligă industria în cauză să furnizeze informații suplimentare privind expunerea mediului și simularea de biodegradare pentru a determina formele de viață în mediul marin, care erau considerate necesare în vederea punerii în aplicare a unor evaluări ale riscului mai fiabile.

(13)

Asociația industriilor relevante (Euro Chlor) a prezentat în 2004 informații care indicau că a avut loc o scădere suplimentară a utilizării SCCP în cadrul tuturor aplicațiilor începând cu 2001. Consumul la nivelul UE în țesături și cauciuc a scăzut în 2003 la o treime din nivelul înregistrat în 2001, cu scăderi mai accentuate (în special în ceea ce privește utilizarea acestora în țesături, vopseluri, sigilanți și adezivi) înregistrate în 2004. Consumul acestora în vopseluri și sigilanți/adezivi a scăzut, de asemenea, cu 50 % pe parcursul aceleiași perioade. Acestea mai erau încă utilizate în 2003 la utilizarea fluidelor în prelucrarea metalelor, dar utilizarea acestora a încetat în 2004 ca urmare a intrării în vigoare a Directivei 2002/45/CE. Cantitatea totală a parafinelor clorurate cu catenă scurtă utilizată în toate aplicațiile era de mai puțin de 1 000 de tone în 2003 și de mai puțin de 600 de tone în 2004 (7). Ca reacție la Regulamentul (CE) nr. 642/2005, industria respectivă a efectuat teste analitice de laborator mai aprofundate. Rezultatele preliminare ale acestei analize par să sugereze că SCCP ar putea îndeplini criteriile privind substanțele bioacumulatoare și toxice persistente (PBT). Raportul privind testele finale va fi înaintate autorităților Regatului Unit, care acționează ca raportor în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 793/93, de îndată ce rezultatele finale vor fi confirmate de către laborator.

(14)

Regatul Unit, care acționează ca raportor pentru SCCP, a pregătit o actualizare a evaluării riscului SCCP pentru mediu (denumită în continuare „evaluare actualizată a riscului”) în august 2005, care a fost dezbătută și adoptată cu ocazia celei de-a treia întruniri a Comitetului tehnic pentru noile substanțe existente din 2005 (TCNES III 2005). Pentru unele scenarii, concluziile anterioare au fost schimbate și au fost identificate noi riscuri legate de aplicații cum ar fi elementele cu întârziere mărită la propagarea flăcării în căptușeala țesăturilor, în utilizarea industrială a vopselurilor și a acoperirilor, conglomerate combinate și transformarea cauciucului pentru anumite obiective de mediu diferite. Cu toate acestea, definitivarea acestei evaluări bazată pe informațiile tonajului din 2004 pentru SCCP a dus la modificarea concluziilor care indicau că există riscuri privind aplicațiile pentru căptușeală și amestecarea cauciucului. Evaluarea actualizată a riscului va fi publicată în curând de către Comisie. Evaluarea actualizată a riscului va fi trimisă Comitetului științific pentru sănătate și riscuri pentru mediu (SCHER) în vederea evaluării acesteia în a doua jumătate a anului 2007, dacă este cazul.

(15)

Pe lângă măsurile și acțiunile comunitare descrise mai sus, SCCP sunt acoperite de alt tip de legislație comunitară. Decizia nr. 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste de substanțe prioritare în domeniul apei și de modificare a Directivei 2000/60/CE (8) includea SCCP între substanțele periculoase prioritare în temeiul articolului 16 alineatul (3) din Directiva-cadru privind apa. În conformitate cu Directiva-cadru privind apa, Comisia prezintă propuneri privind controalele destinate încetării sau eliminării progresive a deversărilor, a emisiilor și a pierderilor în termen de 20 de ani de la adoptarea acestora, precum și propuneri privind standarde de calitate aplicabile concentrațiilor în apa de suprafață, sedimente și biote.

(16)

La 17 iulie 2006, Comisia a adoptat o propunere de directivă privind standardele de calitate de mediu în domeniul politicii apei și de modificare a Directivei 2000/60/CE. Această propunere menține clasificarea SCCP ca fiind substanțe periculoase prioritare și stabilește standarde de calitate de mediu aplicabile concentrațiilor acestor substanțe în apa de suprafață. Propunerea nu cuprinde măsuri de control specifice pentru orice substanță prioritară, dat fiind că numeroase măsuri de protecție a mediului intră sub incidența altui tip de legislație comunitară existentă și dat fiind că pare să fie mult mai eficient din punct de vedere al costurilor și proporționat pentru statele membre să includă, atunci când este necesar și pe lângă punerea în aplicare a legislației comunitare existente, măsuri de control corespunzătoare în cadrul programului de măsuri care trebuie să fie desfășurate pentru fiecare bazin fluvial în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2000/60/CE.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți și de modificare a Directivei 79/117/CEE (9) pune în aplicare dispozițiile a două instrumente internaționale privind poluanții organici persistenți (POP): Protocolul privind POP (10) din 1998 în cadrul Convenției UNECE privind poluarea atmosferică transfrontalieră la scară largă și Convenția de la Stockholm privind POP (11). Acest regulament a intrat în vigoare la 20 mai 2004. Regulamentul merge mai departe decât acordurile internaționale, subliniind scopul de a elimina producerea și utilizarea POP, recunoscuți la nivel internațional.

(18)

Nici Regulamentul (CE) nr. 850/2004, nici cele două convenții internaționale nu cuprind norme specifice cu privire la SCCP. Cu toate acestea, ambele convenții cuprind mecanisme care propun și alte substanțe în vederea includerii acestora și proceduri în vederea evaluării substanțelor propuse.

(19)

Comisia, în numele Comunității Europene, împreună cu statele membre care sunt părți ale Protocolului privind POP, a propus la 9 septembrie 2005 modificarea anexei II în cauză a protocolului prin adăugarea SCCP. Pe parcursul întrunirii sale din septembrie 2005, Task Force, înființat în cadrul protocolului și menit să revizuiască propunerile destinate adăugării altor substanțe, a sprijinit concluziile dosarului conform cărora SCCP să fie considerate POP în contextul protocolului și că profilul riscului furniza informații suficiente care arătau că SCCP aveau potențialul pentru Transportarea atmosferică transfrontalieră la scară largă (LRAT). Task Force a conchis în linii generale că, împreună cu informațiile de monitorizare, caracteristicile periculoase erau indicative cu privire la potențialul unor efecte asupra mediului ale LRAT. Informațiile cuprinse în revizuirea Task Force B (opțiuni de gestiune a riscului) asupra SCCP au fost considerate ca fiind exacte de către Task Force, în pofida faptului că au fost necesare informații suplimentare legate de numeroase aspecte ale unei evaluări socio-economice a unor diferite acțiuni de gestiune a riscului. În decembrie 2006, părțile la protocol au luat notă de concluziile propuse de către Task Force asupra conținutului tehnic al dosarului privind SCCP și au căzut de acord asupra faptului că această substanță ar trebui să fie considerată ca fiind un POP, astfel cum este definit de protocol, și au solicitat ca Task Force să continue revizuirea SCCP de către Task Force B și să exploreze o strategie de evaluare a riscului.

(20)

În plus, Comisia Europeană, în numele Comunității Europene, împreună cu statele membre care sunt părți ale Convenției de la Stockholm, a propus la 29 iunie 2006 modificarea anexelor în cauză ale convenției prin adăugarea SCCP. Pe parcursul celei de-a doua întruniri din 6-10 noiembrie 2006, Comitetul de revizuire a POP a conchis că SCCP îndeplinesc criteriile de screening menționate în anexa D la convenție, astfel cum se raportează în Decizia POPRC-2/8 (12). Această decizie recomandă totodată întocmirea unui proiect privind profilul riscului, în conformitate cu anexa E la Convenție.

(21)

În cazul în care SCCP vor fi incluse în cele din urmă în Convenția de la Stockholm în cadrul uneia dintre anexele relevante, Comisia Europeană va propune măsurile corespunzătoare, fie în temeiul Directivei 76/769/CEE, fie în baza Regulamentului (CE) nr. 850/2004, ceea ce ar duce la înăsprirea restricțiilor existente.

(22)

Etapele procedurale legate de prima notificare a Regatului Țărilor de Jos, din 17 ianuarie 2003, în conformitate cu articolul 95 alineatul (4) din tratat, sunt descrise în secțiunea II din Decizia 2004/1/CE.

(23)

La 16 decembrie 2003, în temeiul articolului 95 alineatul (6), Comisia a notificat Regatul Țărilor de Jos cu privire la Decizia acesteia 2004/1/CE din aceeași dată, conform căreia Comisia a adoptat dispozițiile naționale privind SCCP notificate de Țările de Jos la 21 ianuarie 2003 în măsura în care acestea nu se aplică utilizării SCCP sub formă de constituenți ai altor substanțe sau produse în concentrații mai mici de 1 % destinate utilizării ca plastificanți în vopseluri, acoperiri sau sigilanți sau elemente cu întârziere mărită la propagarea flăcării pe cauciuc sau țesături. Această derogare a fost valabilă până la 31 decembrie 2006.

(24)

După adoptarea Deciziei 2004/1/CE, autorizând Țările de jos să-și mențină parțial dispozițiile naționale, Țările de Jos nu au modificat măsurile naționale în scopul de a se conforma dispozițiilor directivei respective.

(25)

În schimb, Țările de Jos au solicitat în fața Curții Europene de Justiție anularea Deciziei 2004/1/EC în baza articolului 230 din tratat (referința T-234/04, fosta cauză C-103/04) și această cauză se află încă în curs în fața Tribunalului de Primă Instanță. În solicitarea lor, Țările de Jos contestă faptul că o autorizație este necesară pentru punerea în aplicare a măsurilor naționale privind aplicațiile SCCP care nu sunt menționate în Directiva 2002/45/CE.

(26)

Prin scrisoarea din 8 decembrie 2006 adresată Uniunii Europene de către Reprezentanța Permanentă a Regatului Țărilor de Jos, Guvernul olandez, în conformitate cu articolul 95 alineatul (4) din tratat, a notificat a doua oară Comisiei că intenționează să-și mențină dispozițiile naționale privind utilizarea SCCP după adoptarea Directivei 2002/45/CE.

(27)

Notificarea din 8 decembrie 2006 are același obiect ca și notificarea din 17 ianuarie 2003, acesta fiind aprobarea dispozițiilor Deciziei privind parafinele clorurate din Legea privind substanțele periculoase. Dat fiind că Țările de Jos nu au prezentat noi dispoziții naționale în notificarea acestora, Comisia consideră că măsurile naționale notificate sunt cele notificate în ianuarie 2003: Decizia din 3 noiembrie 1999 de stabilire a normelor de interzicere a utilizării anumitor parafine clorurate cu catenă scurtă [Decizia privind parafinele clorurate, Legea privind substanțele chimice (WMS)] (Staatsblad van het Koninkrijk der Nederlanden, Jaargang 1999, 478).

(28)

Prin scrisorile din 15 decembrie 2006 și 20 decembrie 2006, Comisia a informat Guvernul olandez că primise notificarea în temeiul articolului 95 alineatul (4) din tratat și că perioada de șase luni destinată evaluării acesteia în baza articolului 95 alineatul (6) a început la 9 decembrie 2006, ziua următoare datei primirii notificării.

(29)

Prin scrisoarea din 30 ianuarie 2007, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la notificarea primită de la Țările de Jos. De asemenea, Comisia a publicat un anunț privind notificarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) în scopul de a informa celelalte părți interesate cu privire la dispozițiile naționale pe care Țările de Jos intenționează să le mențină, precum și în legătura cu motivele invocate în acest sens. La sfârșitul perioadei destinate observațiilor (30 de zile de la publicare), niciun stat membru sau altă parte interesată nu-și prezentase observațiile.

(30)

În considerentele 38 și 39 din Decizia 2004/1/CE, Comisia a conchis că aplicația prezentată de Regatul Țărilor de Jos era acceptabilă. Se face trimitere la decizia respectivă în scopul prezentei decizii. Cu toate acestea, este util să se reamintească aspectele în baza cărora dispozițiile naționale notificate sunt incompatibile cu cerințele Directivei 2002/45/CE.

(31)

Pe scurt, dispozițiile naționale notificate diferă de cerințele Directivei 2002/45/CE în următoarele aspecte:

(32)

În conformitate cu articolul 95 alineatul (4) și alineatul (6) primul paragraf din tratat, Comisia trebuie să se asigure că sunt respectate toate condițiile care permit unui stat membru să-și mențină dispozițiile naționale care derogă de la o măsură de armonizare comunitară prevăzută în articolul menționat.

(33)

Comisia trebuie să evalueze îndeosebi dacă dispozițiile naționale sunt sau nu justificate prin necesități majore prevăzute la articolul 30 din tratat sau legate de protecția mediului sau a mediului de muncă și nu depășesc limita necesară pentru a atinge obiectivul legitim urmărit. În plus, în cazul în care Comisia consideră că dispozițiile naționale respectă condițiile de mai sus, trebuie să verifice, în temeiul articolului 95 alineatul (6), dacă dispozițiile naționale reprezintă sau nu un mijloc de discriminare sau o restricție disimulată în calea schimburilor comerciale dintre statele membre sau dacă acestea nu constituie un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne.

(34)

Trebuie notat faptul că, în lumina calendarului stabilit la articolul 95 alineatul (6) din Tratatul CE, Comisia, atunci când examinează dacă măsurile naționale notificate conform articolului 95 alineatul (4) sunt justificate, trebuie să ia ca bază „motivele” prezentate de statul membru care a trimis notificarea. Aceasta înseamnă că, conform dispozițiilor Tratatului CE, responsabilitatea de a dovedi că măsurile naționale sunt justificate aparține statului membru solicitant care caută să le mențină. Dat fiind cadrul procedural stabilit la articolul 95 alineatele (4) și (6) din Tratatul CE, incluzând în special un termen strict pentru o decizie care trebuie adoptată, Comisia trebuie în mod normal să se limiteze la examinarea importanței elementelor prezentate de către statul membru solicitant, fără a trebui să caute ea însăși motive eventuale pentru justificare.

(35)

Cu toate acestea, în cazul în care Comisia se află în posesia informațiilor în lumina cărora măsura de armonizare comunitară de la care derogă dispozițiile naționale notificate ar putea avea nevoie de o revizuire, aceasta poate ține seama de aceste informații în cadrul evaluării dispozițiilor naționale notificate.

(36)

Justificarea dispozițiilor naționale pe baza motivelor de necesități majore a fost examinată pe larg în secțiunea III.2 din Decizia 2004/1/CE. Conform rezultatelor acestei decizii (considerentele 55 și 56), dispozițiile naționale, în măsura în care acestea interzic utilizarea SCCP sub formă de constituent al altor substanțe sau produse în prelucrarea metalelor, pot fi justificate prin necesitatea de a proteja mediul înconjurător. În lipsa altor informații care să sugereze că legitimitatea obiectivului urmărit poate fi obținută prin măsuri mai puțin restrictive, în special un nivel de concentrație mai scăzut pentru SCCP sub formă de constituenți ai altor substanțe sau preparate, s-a ajuns la concluzia că dispozițiile naționale nu par să depășească limita necesară în vederea atingerii acestui obiectiv.

(37)

În plus, Decizia 2004/1/CE a conchis în considerentul 66 privind celelalte moduri de utilizare a SCCP sub formă de substanțe că, ținând seama de principiul precauției, dispozițiile naționale, în măsura în care acestea interzic celelalte moduri de utilizare a SCCP, ar putea fi menținute pentru o perioadă de timp limitată în vederea menținerii măsurilor existente care ar putea fi justificate în lumina următoarei evaluări a riscului.

(38)

Decizia 2001/1/CE a conchis în considerentul 68 privind interzicerea utilizării SCCP sub formă de constituenți ai altor substanțe sau produse pe baza avizului SCTEE din 3 octombrie 2003 că dispozițiile naționale nu sunt justificate, cu excepția plasticului, unde ar putea apărea probleme eventuale.

(39)

Pe scurt, Decizia 2004/1/CE a autorizat dispozițiile naționale în măsura în care acestea nu se aplică utilizării SCCP sub formă de constituenți ai altor substanțe sau produse în concentrații mai mici de 1 % pentru utilizarea acestora ca plastifianți în vopseluri, acoperiri sau sigilanți și ca elemente cu întârziere mărită la propagarea flăcării pe cauciuc și țesături. Decizia s-a bazat pe probe științifice disponibile în acel moment și pe principiul precauției.

(40)

În noua sa solicitare, Țările de Jos nu prezintă nicio informație nouă față de solicitarea din 2003.

(41)

Pe de altă parte, s-au înregistrat evoluții la nivel comunitar, ceea ce a consolidat baza științifică disponibilă. Rezultatele testului de biodegradare necesar conform Regulamentului (CE) nr. 642/2005 pare să sugereze că rata de mineralizare este scăzută, criteriile de persistență ale substanțelor PBT fiind deci respectate.

(42)

Evaluarea actualizată a riscului prezentată de autoritățile Regatului Unit în timpul întrunirii TCNES III din 2005 arăta faptul că s-au identificat noi riscuri cu privire la anumite aplicații noi și bazate totodată pe cele mei recente statistici de consum privind SCCP. Raportorul Regatului Unit a identificat îndeosebi noi riscuri privind utilizarea SCCP în aplicațiile de căptușeală a țesăturilor și în procesul de conglomerare/transformare a cauciucului. Evaluarea actualizată a riscului a fost adoptată prin procedura scrisă și va fi publicată în curând de către Comisie. Aceasta va fi trimisă către SCHER în vederea revizuirii, dacă este cazul.

(43)

Dacă noile riscuri identificate necesită măsuri suplimentare de gestiune a riscului cu privire la utilizarea SCCP, alta decât în prelucrarea metalelor și ungerea pieilor, Comisia va adopta alte măsuri de reducere a riscului pe lângă cele adoptate deja prin Directiva 2002/45/CE. Domeniul precis de aplicare al unei astfel de restricții rămâne la ora actuală neclar. În plus, evaluările actuale în curs privind notificările comunitare asupra SCCP ca substanțe candidate la Protocolul UNECE privind POP și respectiv, la Convenția de la Stockholm privind POP, și eventuala includere a substanțelor în cadrul unuia sau al ambelor acorduri internaționale ar putea duce la alte restricții în cadrul Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(44)

În orice caz, este posibil ca altfel de restricții să privească aplicațiile care sunt autorizate la ora actuală conform legislației comunitare, dar care sunt deja interzise conform legislației naționale olandeze.

(45)

În aceste circumstanțe și având în vedere principiul de precauție, dispozițiile naționale aplicate de Țările de Jos pot fi considerate ca fiind justificate în integralitatea acestora până în momentul în care vor fi adoptate măsuri comunitare, ținând cont de cele mai recente date științifice, în temeiul Directivei 76/769/CEE sau al Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(46)

Articolul 95 alineatul (6) obligă Comisia să verifice că măsurile prevăzute nu reprezintă un mijloc de discriminare. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, pentru a evita orice discriminare, situații similare nu trebuie tratate în mod diferit, iar situațiile diferite nu trebuie tratate în același mod.

(47)

Dispozițiile naționale au un caracter general și se aplică utilizării SCCP, indiferent dacă substanțele sunt fabricate în Țările de Jos sau dacă sunt importate din alte state membre. În lipsa oricărei probe contrare, se poate concluziona că dispozițiile naționale nu reprezintă un mijloc de discriminare.

(48)

Măsurile naționale care restrâng utilizarea produselor într-o mai mare măsură față de directiva comunitară ar constitui în mod normal un obstacol în calea schimburilor comerciale, în măsura în care produsele introduse legal pe piață și utilizate în restul Comunității nu pot fi introduse pe piață în statul membru în cauză, ca urmare a interzicerii utilizării acestora. Condițiile prealabile stabilite la articolul 95 alineatul (6) sunt menite să împiedice aplicarea restricțiilor bazate pe criteriile stabilite la alineatele (4) și (5) pe motive neadecvate și constituirea unor măsuri economice eficiente pentru a împiedica importarea produselor din alte state membre, cu alte cuvinte, un mijloc de a proteja indirect producția națională.

(49)

Astfel cum se stabilește anterior, obiectivul real al dispozițiilor naționale este protecția mediului împotriva riscurilor legate de utilizarea SCCP. În lipsa oricărei probe care să sugereze că dispozițiile naționale reprezintă efectiv o măsură menită să protejeze producția națională, se poate conchide că acestea nu reprezintă o restricție disimulată în calea schimburilor comerciale dintre statele membre.

(50)

Această condiție nu poate fi interpretată într-un asemenea mod încât să împiedice adoptarea oricărui tip de măsură națională susceptibilă să afecteze piața internă. Într-adevăr, orice măsură națională care derogă de la o măsură de armonizare destinată stabilirii și operaționalității pieței interne constituie în substanță o măsură susceptibilă să afecteze piața internă. În consecință, în scopul de a păstra caracterul util al procedurii stabilite la articolul 95 din tratat, conceptul de obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne trebuie, în sensul articolului 95 alineatul (6), să fie înțeles ca având un efect disproporționat cu privire la obiectivul urmărit.

(51)

S-a stabilit că dispozițiile naționale pot fi menținute temporar pe baza motivelor legate de protecția mediului și că, pe baza informațiilor disponibile, acestea par să constituie doar măsuri disponibile în vederea garantării menținerii unui nivel de protecție ridicat urmărit de Țările de Jos. În consecință, Comisia consideră că, în așteptarea identificării măsurilor de gestiune a riscului corespunzătoare, se poate ajunge la concluzia că este respectată condiția legată de lipsa de obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

(52)

Astfel cum se menționează în secțiunea I.3 din prezenta decizie, o serie de inițiative au fost luate la nivel comunitar în vederea strângerii informațiilor necesare înlăturării sau reducerii incertitudinilor legate de evaluarea riscului privind SCCP în momentul în care Decizia 2004/1/CE a fost adoptată. Rezultatele evaluării actualizate a riscului arată că există riscuri suplimentare care vor necesita probabil luarea de măsuri de gestiune a riscului corespunzătoare care urmează să fie adoptate de către Comisie.

(53)

Conform atât Convenției de la Stockholm, cât și Protocolului UNECE privind poluanții organici persistenți (POP) se află în curs o revizuire a SCCP, ceea ce ar putea duce la includerea acestora în cadrul acestor instrumente naționale. Acest lucru ar declanșa luarea de măsuri comunitare în cadrul Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(54)

Dat fiind că asemenea măsuri adoptate la nivel comunitar ar putea să privească diferitele moduri de utilizare a SCCP care sunt încă autorizate la ora actuală conform Directivei 76/769/CEE, dar care sunt totodată interzise de legislația națională olandeză și ținând seama de principiul de precauție, se poate ajunge la concluzia că dispozițiile naționale pot fi menținute temporar pe baza motivelor legate de protecția mediului și în cazul în care nu depășesc limita necesară atingerii obiectivului stabilit, în măsura în care acestea interzic utilizarea SCCP sub formă de constituenți ale altor substanțe și preparate folosite la utilizarea fluidelor pentru prelucrarea metalelor, ca elemente cu întârziere mărită la propagarea flăcării pe cauciuc, plastic și țesături, ca plastificant în vopseluri, acoperiri și sigilanți. În consecință, ar trebui acordată derogarea pentru dispozițiile naționale, în totalitatea acestora.

(55)

În plus, dispozițiile naționale, în măsura în care pot fi menținute temporar, nu reprezintă un mijloc de discriminare sau o restricție disimulată în calea schimburilor comerciale între statele membre și nu constituie un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne.

(56)

În consecință, Comisia consideră că pot fi aprobate dispozițiile naționale în măsura specificată mai sus. Cu toate acestea, Comisia consideră că aprobarea acestora trebuie să expire în momentul în care vor fi adoptate măsurile comunitare privind SCCP, fie în cadrul Directivei 76/769/CEE, fie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004, în funcție de care dintre aceste două instrumente este mai adecvat,