25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/3

(1)

În temeiul articolului 31 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999, diferența dintre prețurile pe piața mondială și în Comunitate ale produselor menționate la articolul 1 din regulamentul menționat mai sus poate fi acoperită printr-o restituire la export.

(2)

Ținând seama de situația actuală a pieței în sectorul laptelui și produselor lactate, trebuie stabilite restituiri la export în conformitate cu normele și cu anumite criterii prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999.

(3)

Articolul 31 alineatul (3) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 prevede că restituirea poate fi diferențiată în funcție de destinații atunci când situația pieței mondiale sau exigențele specifice ale anumitor piețe fac necesar acest lucru.

(4)

În conformitate cu memorandumul de acord încheiat între Comisia Europeană și Republica Dominicană privind protecția la importul de lapte praf în Republica Dominicană (2), aprobat de Decizia 98/486/CE a Consiliului (3), o anumită cantitate de produse lactate comunitare exportate către Republica Dominicană poate beneficia de o reducere a taxelor vamale. Prin urmare, restituirile la export acordate produselor exportate în cadrul acestui regim trebuie reduse cu un anumit procent.

(5)

Comitetul de gestionare a laptelui și a produselor lactate nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/7

(1)

În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006, diferența dintre prețurile de pe piața mondială ale produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat anterior și prețurile acestor produse pe piața comunitară poate fi acoperită printr-o restituire la export.

(2)

Având în vedere situația existentă în prezent pe piață în sectorul zahărului, restituirile la export trebuie stabilite în conformitate cu normele și cu anumite criterii prevăzute la articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

(3)

Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 prevede că restituirea poate fi diferențiată în funcție de destinații atunci când situația pieței mondiale sau cerințele specifice anumitor piețe justifică acest lucru.

(4)

Se pot acorda restituiri numai pentru produsele autorizate să circule liber în Comunitate și care îndeplinesc condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/9

(1)

Regulamentul (CE) nr. 958/2006 al Comisiei din 28 iunie 2006 privind o licitație permanentă pentru anul de comercializare 2006/2007 în vederea stabilirii restituirilor la exportul de zahăr alb (2) prevede organizarea de licitații parțiale.

(2)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 958/2006 și ca urmare a examinării ofertelor depuse în cadrul licitației parțiale care se încheie la 24 mai 2007, este necesar să se stabilească o valoare maximă a restituirii la export pentru licitația parțială în cauză.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/10

(1)

În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006, diferența dintre prețurile pe piața mondială ale produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (c), (d) și (g) din regulamentul menționat anterior și prețurile acestor produse pe piața comunitară poate fi acoperită de o restituire la export.

(2)

Având în vedere situația existentă în prezent pe piață în sectorul zahărului, trebuie stabilite restituiri la export în conformitate cu normele și cu anumite criterii prevăzute la articolele 32 și 33 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

(3)

Articolul 33 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 prevede că restituirea poate fi diferențiată în funcție de destinație atunci când acest lucru este justificat de situația pieței mondiale sau de exigențele specifice ale anumitor piețe.

(4)

Se pot acorda restituiri numai pentru produsele autorizate să circule liber în Comunitate și care îndeplinesc condițiile din Regulamentul (CE) nr. 951/2006 din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2).

(5)

Restituirile la export pot fi instituite pentru a acoperi disparitățile de competitivitate dintre exporturile din Comunitate și cele din țările terțe. Produsele comunitare exportate spre destinații apropiate și spre anumite țări terțe care acordă un tratament preferențial la import se găsesc în prezent într-o poziție concurențială foarte avantajoasă. În consecință, este necesară eliminarea restituirilor la export pentru aceste destinații.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/12

(1)

Republica Chile este inclusă pe lista țărilor beneficiare ale sistemului comunitar de preferințe tarifare generalizate, stabilit în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 980/2005.

(2)

Includerea în acordul care stabilește o asociere între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte, a tuturor preferințelor tarifare acordate Republicii Chile în temeiul sistemului comunitar de preferințe tarifare generalizate, a fost finalizată cu consolidarea efectuată prin Decizia nr. 2/2006 a Consiliului de asociere UE-Chile din 16 octombrie 2006 privind modificarea anexei I la acord (2).

(3)

Articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 980/2005 prevede retragerea unei țări de pe lista țărilor beneficiare din anexa I, în cazul în care aceasta beneficiază de un acord comercial preferențial cu Comunitatea care reglementează cel puțin toate preferințele prevăzute pentru sistemul menționat pentru țara respectivă.

(4)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 980/2005 ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru preferințe generalizate,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/13

(1)

Regulamentul (CE) nr. 297/2003 al Comisiei (2) prevede deschiderea și gestionarea, pe o bază multianuală, a unui contingent tarifar de import pentru anumite produse din carne de vită de și mânzat.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (3) se aplică licențelor de import pentru perioadele de aplicare a contingentelor tarifare de import începând de la 1 ianuarie 2007. Respectivul regulament limitează perioada de valabilitate a licențelor până în ultima zi a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import. Dispozițiile enunțate în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 trebuie să se aplice, de la 1 iulie 2007, licențelor de import eliberate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 297/2003 fără a aduce atingere condițiilor suplimentare prevăzute de respectivul regulament. După caz, este necesar să se alinieze dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 297/2003 la cele ale Regulamentului (CE) nr. 1301/2006.

(3)

Unele dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 297/2003 privind o perioadă anterioară de aplicare a contingentelor tarifare de import sunt caduce. Din motive de claritate, aceste dispoziții trebuie eliminate.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 297/2003 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de vită și mânzat,

1.

La articolul 1, alineatul (2) se elimină.

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Regulamentul (CE) nr. 1445/95, Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 și capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (4) se aplică, cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament.

3.

La articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Licențele de import impun obligația efectuării de importuri din țara respectivă. Secțiunea 8 din cererile de licențe și din licențe trebuie să conțină țara de origine și opțiunea «da» trebuie să fie bifată.”

4.

La articolul 4 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Exemplarul original al certificatului de autenticitate, precum și o copie certificată în mod corespunzător a acestuia trebuie prezentate autorității competente din statul membru în cauză (denumită în continuare «autoritatea competentă») în momentul depunerii cererii inițiale de acordare a unei licențe de import aferente certificatului de autenticitate.”

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/15

(1)

Regulamentul (CE) nr. 996/97 al Comisiei (2) stabilește deschiderea și modul de gestionare, pe bază multianuală, a unui contingent tarifar de import pentru mușchiulețul congelat de vită și mânzat înregistrat sub codul NC 0206 29 91.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (3) se aplică licențelor de import pentru perioadele de aplicare a contingentelor tarifare începând de la 1 ianuarie 2007.

(3)

Pentru cantitățile originare și provenind din Argentina, menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 996/97, dispozițiile capitolului III din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 se aplică, de la 1 iulie 2007, licențelor de import emise în temeiul Regulamentului (CE) nr. 996/97, fără a aduce atingere condițiilor suplimentare stabilite în respectivul regulament.

(4)

Pentru cantitățile originare și provenind din țări terțe altele decât Argentina, menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 996/97, se aplică dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1301/2006 privind licențele de import, statutul solicitanților și emiterea licențelor. Capitolele I și II din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 trebuie, prin urmare, aplicate de la 1 iulie 2007 licențelor de import emise pentru cantitățile în cauză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 996/97, fără a aduce atingere condițiilor suplimentare prevăzute în respectivul regulament.

(5)

Este necesar să se alinieze prevederile Regulamentului (CE) nr. 996/97 la cele ale Regulamentului (CE) nr. 1301/2006, după caz. Acest regulament, în special, limitează perioada de valabilitate a licențelor până în ultima zi a perioadei de aplicare a contingentului tarifar de import.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 996/97 trebuie modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cărnii de vită și mânzat,

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

3.

La articolul 5 alineatul (2), se elimină al doilea paragraf.

4.

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Pentru a fi eligibil pentru regimul importurilor menționat la articolul 1 alineatul (3) litera (b), formularul de cerere de licență depus de către solicitant poate viza o cantitate maximă de 80 de tone.”

5.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Cererile de licență menționate la articolul 7 pot fi depuse exclusiv în primele zece zile ale fiecărei perioade de aplicare a contingentului tarifar de import.

(2)   Statele membre comunică Comisiei, cel târziu în a șaptea zi lucrătoare care urmează închiderii perioadei de depunere a cererilor, până la ora 16:00, ora Bruxelles-ului, cantitatea globală, pe țară de origine, care face obiectul cererilor.

(3)   Licențele de import se emit începând cu a șaptea zi și până în a șaisprezecea zi lucrătoare care urmează închiderii perioadei de notificare, menționată la alineatul (2).”

6.

Articolul 9 se elimină.

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/17

(1)

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1282/2006 al Comisiei din 17 august 2006 de stabilire a normelor speciale de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului în ceea ce privește certificatele de export și restituirile la export în sectorul laptelui și al produselor lactate (2) stabilește perioada de valabilitate a certificatelor pentru export.

(2)

Ca măsură de precauție, pentru a proteja bugetul comunitar de cheltuieli nenecesare și pentru a evita aplicarea speculativă a regimului de restituiri la export în sectorul produselor lactate, Regulamentul (CE) nr. 210/2007 al Comisiei (3) prevede ca, prin derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1282/2006, termenul de valabilitate a certificatelor de export pentru produse lactate pentru care s-au depus cereri cu începere de la 1 martie 2007 ar trebui limitat până la 30 iunie 2007.

(3)

Monitorizarea îndeaproape atât a pieței interne, cât și a celei mondiale a arătat că o perioadă de valabilitate mai lungă a certificatelor ar putea fi restabilită în mod progresiv, fără riscul destabilizării bunei funcționări a organizării pieței comune. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 210/2007 ar trebui modificat.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a laptelui și al produselor lactate,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/18

(1)

Articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 prevede că diferența dintre prețurile de pe piața internațională pentru produsele incluse în articolul 1 literele (a), (b), (c), (d), (e) și (g) din acest regulament și prețurile din cadrul Comunității poate fi acoperită printr-o restituire la export.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului privind sistemul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub forma unor bunuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat și criteriile pentru stabilirea sumelor acestor restituiri (2) precizează produsele pentru care trebuie stabilită o rată a restituirilor ce se aplică în cazul în care aceste mărfuri sunt exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1255/1999.

(3)

În conformitate cu prevederile primului alineat al articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, rata de restituire la 100 kg pentru fiecare dintre produsele de bază respective se stabilește lunar.

(4)

Cu toate acestea, în cazul anumitor produse lactate exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, există riscul ca, în cazul în care sunt stabilite în avans rate de restituire ridicate, angajamentele asumate în privința acestor restituiri să poată fi compromise. Pentru evitarea acestui risc, este, prin urmare, necesar să fie luate măsuri asigurătorii corespunzătoare, dar fără a exclude totuși posibilitatea încheierii de contracte pe termen lung. Stabilirea unor rate de restituire specifice pentru stabilirea în avans a restituirii referitoare la aceste produse trebuie să asigure atingerea acestor două obiective.

(5)

Articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 prevede că, dacă a fost stabilită rata de restituire, trebuie avute în vedere, dacă este cazul, restituirile pentru producție, ajutoarele sau alte măsuri cu efect echivalent aplicabile în toate statele membre în conformitate cu regulamentul de organizare comună a pieței în sectorul în cauză în ceea ce privește produsele de bază enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 sau produsele asimilate acestora.

(6)

Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 prevede plata unui ajutor acordat pentru laptele degresat produs în interiorul Comunității, transformat în cazeină, în cazul în care laptele respectiv și cazeina produsă din el îndeplinesc anumite condiții.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 1898/2005 al Comisiei din 9 noiembrie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului în ceea ce privește măsurile de comercializare a smântânii, a untului și a untului concentrat pe piața comunitară (3) stabilește că untul și smântâna cu preț redus trebuie puse la dispoziția industriilor care produc anumite mărfuri.

(8)

Comitetul de gestionare a laptelui și a produselor lactate nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/21

(1)

Articolul 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 prevede că diferența dintre prețurile de pe piața internațională pentru produsele enumerate în articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (g) din regulamentul menționat și prețurile din cadrul Comunității poate fi acoperită printr-o restituire la export în cazul în care aceste mărfuri sunt exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa VII la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1043/2005 al Comisiei din 30 iunie 2005 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3448/93 al Consiliului privind sistemul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub forma unor bunuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat și criteriile pentru stabilirea sumelor acestor restituiri (2) precizează produsele pentru care trebuie stabilită o rată a restituirilor ce se aplică în cazul în care aceste mărfuri sunt exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

(3)

În conformitate cu prevederile primului paragraf al articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1043/2005, rata restituirilor la 100 kg pentru fiecare dintre produsele de bază respective se stabilește lunar.

(4)

Articolul 32 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 stabilește că restituirea la export pentru un produs înglobat în anumite mărfuri nu poate fi mai mare decât restituirea aplicabilă acelui produs în cazul în care este exportat fără prelucrare suplimentară.

(5)

Restituirile stabilite prin prezentul regulament pot fi stabilite în avans datorită faptului că situația pieței peste câteva luni nu poate fi stabilită la momentul respectiv.

(6)

Angajamentele asumate în privința restituirilor care pot fi acordate pentru exportul produselor înglobate în anumite mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat pot fi compromise prin stabilirea în avans a unor rate ridicate de restituire. Este așadar necesar ca în asemenea situații să fie luate măsuri asigurătorii, fără a evita totuși încheierea de contracte pe termen lung. Stabilirea unor rate de restituire specifice pentru stabilirea în avans a restituirii este o măsură ce asigură atingerea acestor obiective.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/23

(1)

Regulamentul (CE) nr. 38/2007 al Comisiei din 17 ianuarie 2007 privind o licitație permanentă pentru revânzarea la export a zahărului deținut de agențiile de intervenție din Belgia, Republica Cehă, Spania, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Suedia (2) prevede organizarea de licitații parțiale.

(2)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 38/2007 și ca urmare a examinării ofertelor depuse în cadrul licitației parțiale care se încheie la 23 mai 2007, este necesar să se stabilească o valoare maximă a restituirii la export pentru licitația parțială în cauză.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/24

(1)

Acest caz are în vedere preluarea controlului de către DONG a societăților Elsam, Energi E2, KE și FE.

(2)

DONG este operatorul public de gaze danez. Elsam și Energi E2 („E2”) sunt producătorii danezi de energie electrică din vestul (Elsam) și respectiv estul Danemarcei (E2). KE și FE sunt operatori tradiționali ai pieței de energie electrică cu amănuntul din zona capitalei Copenhaga.

(3)

Concluzia deciziei este că tranzacția creează un obstacol semnificativ în calea concurenței eficiente, în special prin consolidarea poziției dominante pe următoarele piețe:

(4)

Decizia conchide că angajamentele propuse de către părți sunt suficiente pentru a rezolva problemele de concurență identificate. În ceea ce privește piața de stocare/flexibilitate, efectul principal al angajamentelor propuse rezultă din cesiunea instalațiile de stocare din Lille Torup, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra concurenței în ceea ce privește stocarea/flexibilitatea în Danemarca. În ceea ce privește piețele de vânzare a gazelor angro și cu amănuntul, decizia concluzionează că programul de cesiune a gazelor oferit de către DONG, împreună cu cesiunea instalațiilor de stocare, este suficient pentru a înlătura toate problemele de concurență identificate de către Comisie ca fiind legate de aceste piețe.

(5)

În consecință, Comisia declară tranzacția notificată compatibilă cu piața comună și cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul privind SEE.

(6)

DONG, operatorul tradițional de gaze danez, desfășoară activități de prospectare, producție, transport offshore și vânzare de petrol și gaze naturale, precum și activități de stocare și distribuție a gazelor naturale. Societatea are, de asemenea, activități minore legate de generarea de energie electrică eoliană și aprovizionarea cu electricitate și căldură.

(7)

Elsam și Energi E2 („E2”) sunt producătorii danezi tradiționali de energie electrică în vestul (Elsam) și respectiv estul Danemarcei (E2). Ambele sunt active în domeniul producției și comercializării electricității (fizice și financiare) pe piața angro și în domeniul termoficării. În urma achiziției operatorului de electricitate cu amănuntul Nesa (din estul Danemarcei), în 2004, Elsam desfășoară de asemenea activități ample în domeniul vânzării de energie electrică cu amănuntul gospodăriilor și întreprinderilor. Elsam și E2 sunt deținute, pe de o parte, într-o proporție importantă de autoritățile locale și, pe de altă parte, acțiuni considerabile sunt deținute de DONG și Vattenfall (din Elsam) și de Nesa și KE (din E2).

(8)

KE și FE furnizează electricitate pentru gospodăriile și întreprinderile mici din zona capitalei Copenhaga. Acestea sunt, în prezent, deținute de municipalitatea Copenhaga, și respectiv de municipalitatea Frederiksberg.

(9)

Această parte a deciziei descrie operațiunea propusă, care reprezintă o concentrare prin care DONG dobândește controlul asupra societăților Elsam, E2, KE și FE, mai puțin anumite active de producție ale Elsam și E2, care vor fi atribuite societății Vattenfall. Achiziția activelor de către Vattenfall reprezintă o concentrare separată.

(10)

Decizia examinează cadrul de reglementare aplicabil pentru gaze și energia electrică.

(11)

Piața daneză a gazului natural a fost mai întâi deschisă competiției pentru cei mai mari clienți la 1 iulie 2000, toți clienții având posibilitatea să își aleagă un furnizor începând cu 2004. Rețeaua de transport a gazului onshore a fost total separată de operatorul sistemului de transport în 2004, iar astăzi este deținută și exploatată de către Energinet.dk, o corporație publică independentă deținută de statul danez. Activitățile rețelei de transport onshore se supun normelor privind accesul terților (TPA). Instalațiile de stocare și gazoductele offshore care concentrează zăcămintele din partea daneză a Mării Nordului cu partea continentală sunt deținute amândouă de DONG. Accesul la aceste infrastructuri este obținut prin negocierea TPA. Aplicarea normelor TPA este supravegheată de către Autoritatea daneză de reglementare a energiei („DERA”), un organism de supraveghere independent din sectorul energetic.

(12)

În ceea ce privește piețele relevante ale produsului în domeniul gazelor, investigația de piață a Comisiei s-a concentrat asupra definirii piețelor de stocare/flexibilitate, de vânzare angro și de furnizare a gazelor.

(13)

În ceea ce privește stocarea gazelor și/sau alte instrumente de flexibilitate a gazelor, definiția exactă a pieței în cauză rămâne deschisă în decizie.

(14)

Părțile au propus o piață a produsului de flexibilitate a gazelor care include stocarea în instalații de stocare specializate, fluctuațiile de producție, comerțul internațional, stocarea în conductă, trecerea la alte tipuri de combustibil, contractele care pot fi întrerupte și platformele de tranzacționare pentru contractele la termen.

(15)

Conform Comisiei, aceste instrumente diferite de flexibilitate pot fi împărțite în cinci categorii, și anume:

(16)

Investigația de piață efectuată de Comisie indică faptul că, în cazul Danemarcei, niciuna dintre cele patru alternative de flexibilitate la stocarea în instalațiile de stocare specializate menționate anterior nu este considerată complet viabilă sau suficient dezvoltată. Totuși, Comisia consideră că problema pieței relevante a produsului (privind flexibilitatea sau stocarea) poate rămâne deschisă.

(17)

În ceea ce privește furnizarea angro a gazelor pentru Danemarca, decizia a ajuns la concluzia că există o piață pentru Danemarca de furnizare angro a gazelor, care cuprinde toate vânzările:

care satisfac nevoile acestor consumatori de a avea acces la gaze angro în Danemarca.

(18)

Investigația de piață a Comisiei a oferit dovezi concludente privind existența unei piețe separate de furnizare angro a gazelor naturale. În răspunsul său la decizia adoptată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c), DONG a recunoscut „existența vânzărilor și a comerțului cu gaze la nivel angro” și nu a contestat această definiție a pieței produsului sau cea menționată anterior privind piața angro în răspunsul său la comunicarea obiecțiilor.

(19)

Tranzacția propusă are, de asemenea, un impact asupra vânzărilor angro din Suedia. Decizia concluzionează că există o piață separată a furnizării angro a gazelor destinate consumului în Suedia. Explicația este că situația pieței și condițiile din Suedia pentru furnizarea angro sunt diferite față de cele din Danemarca.

(20)

Decizia consideră că furnizarea de gaze naturale centralelor CHP centralizate (adică centrale mari de cogenerare) reprezintă o piață separată, deoarece furnizarea pentru centralele CHP centralizate este diferită de piața vânzărilor angro. Totuși, o centrală CHP centralizată poate intra pe piața angro în calitate de cumpărător sau vânzător, iar barierele la intrare pentru comercianții angro care doresc să aprovizioneze anumite segmente din cadrul aprovizionării cu amănuntul în cazul centralelor CHP centralizate pot fi depășite.

(21)

Furnizarea către centralele CHP centralizate este de asemenea diferită de alte piețe de aprovizionare cu amănuntul, datorită flexibilității mai mari și nivelului de consum, structurii diferite a cererii, tipurilor de prețuri și contracte, reglementărilor diferite și faptului că centralele CHP centralizate pot participa direct la piața angro.

(22)

Decizia consideră că furnizarea de gaze naturale către centralele CHP descentralizate (adică instalații de cogenerare mici) și furnizarea de gaze naturale către marii clienți industriali reprezintă una sau două piețe de produse diferite.

(23)

Clienții deținători de întreprinderi mici nu aparțin acestei piețe de produse din cauza diferențelor inter alia de prețuri, marje, marketing și costurile stocării în canalele de distribuție, structura pieței, rate de schimb și cerințe de contorizare.

(24)

Decizia consideră că furnizarea către marii clienți industriali și furnizarea către centrale CHP descentralizate prezintă câteva asemănări (nivelul consumului de gaz, tipurile de contracte privind gazele), dar și câteva diferențe (regularitatea cererii, structura regimului de proprietate diferită, fidelitatea clienților și ratele de schimb).

(25)

Decizia consideră că există una sau două piețe separate pentru clienții necontorizați, adică clienții cu un consum anual sub 300 000 m3. Vânzările către întreprinderile mici sub 300 000 m3 și gospodării pot, astfel, să aparțină fie aceleiași, fie unei piețe a produsului diferite.

(26)

Cererea și condițiile de furnizare între aceste două tipuri de clienți din Danemarca indică multe asemănări (prețuri ale gazelor mai ridicate, tendință mai scăzută spre schimbarea furnizorului, cerințe privind instrumentele de gestionare a portofoliului clienților, oferte generale standardizate și importanța imaginii de marcă, structura pieței, costurile de stocare și bariere de acces superioare). Există, de asemenea, și un număr de deosebiri relevante (nivelul mediu de consum, prețurile, costurile și marjele și strategiile de marketing diferite).

(27)

Evaluarea concurențială nu diferă semnificativ între aceste două grupuri de clienți, iar problema dacă furnizările către gospodării și furnizările către întreprinderile mici formează segmente diferite ale aceleiași piețe relevante sau două piețe relevante diferite rămâne așadar deschisă.

(28)

DONG a declarat că piața geografică relevantă privind instrumentele de flexibilitate a gazelor este mai întinsă decât teritoriul Danemarcei și cuprinde de asemenea Suedia, nordul Germaniei și Țările de Jos.

(29)

Totuși, rezultatele studiului de piață au indicat faptul că piața geografică de stocare (sau flexibilitate) este, indiferent de aria pieței relevante a produsului, limitată la Danemarca. Principalele motive pentru această concluzie sunt:

(30)

În ceea ce privește piața suedeză de stocare/instrumente de flexibilitate, Decizia concluzionează că piața este, ca întindere, fie suedeză, fie suedezo-daneză.

(31)

DONG a declarat că piața geografică relevantă pentru furnizarea angro a gazelor este mai întinsă decât teritoriul Danemarcei (sau decât Danemarca și Suedia) și cuprinde, de asemenea, cel puțin Germania.

(32)

Studiul de piață furnizează dovezi concludente potrivit cărora piața de furnizare angro este limitată la Danemarca. Decizia concluzionează că Suedia nu face parte din aceeași piață geografică ca și Danemarca; aceasta formează o piață separată care este, ca întindere, suedeză sau danezo-suedeză, întrucât aprovizionările angro din Suedia nu exercită o constrângere concurențială puternică asupra aprovizionărilor angro din Danemarca. În același fel, s-a ajuns la concluzia că Germania, Țările de Jos și Regatul Unit nu fac parte din aceeași piață geografică ca și Danemarca. Motivele sunt:

(33)

În răspunsul la decizia din articolul 6 alineatul (1) litera (c), DONG susține că livrările de gaz din partea germană a punctului de intrare/ieșire danez de la Ellund aparțin pieței angro de gaz daneze. Pe baza rezultatelor studiului de piață, decizia lasă deschisă problema dacă aceste livrări trebuie sau nu să fie incluse în suprafața geografică a pieței angro daneze pentru furnizarea gazului.

(34)

Piața de furnizare a gazelor naturale pentru centralele CHP centralizate poate fi națională ca întindere și poate cel mult să includă Danemarca și Suedia, întrucât nu poate fi mai întinsă decât suprafața geografică a pieței angro. În plus, doar o parte din furnizarea necesară de la centralele CHP centralizate poate fi acoperită de țările vecine.

(35)

Piața sau piețele de furnizare a gazelor naturale pentru centralele CHP descentralizate și pentru marii consumatori industriali este/sunt națională(e) ca întindere, întrucât nu au loc importuri directe. În plus, structurile de piață ale țărilor vecine sunt net diferite. Existența unor diferențe de preț substanțiale între Danemarca, Germania, Suedia și Țările de Jos confirmă încă o dată existența piețelor naționale.

(36)

Decizia consideră că piața (piețele) de furnizare pentru întreprinderi și gospodării din Danemarca nu este mai întinsă decât teritoriul național și este posibil să fie încă regională ca întindere. Problema dacă piața(piețele) este/sunt națională(e) poate rămâne deschisă. Pe de o parte, vânzările pe această piață necesită un birou național pentru servicii și vânzări și toți furnizorii către clienții necontorizați din Danemarca sunt danezi, societăți daneze și există mari diferențe de preț între piețele naționale. Pe de altă parte, mai puțin de 1 % din clienți au decis până acum să își schimbe furnizorul. De aceea, societățile de distribuție naționale dețin încă cote de piață mari în zonele respective, iar prețurile pentru consumatorii finali sunt diferite pentru cele trei zone regionale. Existența diferențelor mari în ceea ce privește cotele de piață, ca și diferențele de preț între regiuni ar însemna în mod normal că piețele nu sunt integrate.

(37)

Decizia consideră că există următoarele piețe relevante:

(38)

O parte importantă din vânzările și achizițiile angro de energie electrică în regiunea nordică este realizată prin bursa de energie electrică nordică Nord Pool Spot ASA („Nord Pool”). În completarea acestor forme de comercializare a electricității fizice prin intermediul Nord Pool, producătorii/comercianții și consumatorii efectuează de asemenea contracte bilaterale pentru vânzarea angro a energiei electrice fizice.

(39)

Clienții direcți ai serviciilor auxiliare sunt clienții TSO, care sunt responsabili cu menținerea echilibrului în cadrul rețelei și cu securitatea în situații de urgență. Studiul de piață efectuat de Comisie a scos la iveală faptul că serviciile auxiliare și de sistem nu sunt ușor de substituit cu alt tip de furnizare a energiei electrice la nivel angro. În plus, cota de reglementare a energiei a unui operator poate varia semnificativ în timp fără a avea vreo legătură aparentă cu poziția sa deținută pe piața producerii de energie electrică.

(40)

Totuși, decizia consideră că delimitarea precisă a acestei (acestor) piețe poate rămâne deschisă dezbaterii. Furnizările bilaterale către clienții fără acces direct la Nord Pool pot constitui sau nu o piață a produsului separată și același lucru poate fi valabil și pentru serviciile auxiliare.

(41)

Decizia apreciază existența unei piețe separate pentru energia electrică financiară, întrucât, în esență, piața financiară se referă la comerțul de risc, în timp ce piața fizică se referă la comerțul de energie electrică în vederea consumului și nu poate fi așadar substituită pe deplin. Problema dacă produsul financiar diferit al CfD (sau contracte pe diferență) aparține aceleiași piețe sau unei piețe diferite rămâne deschisă.

(42)

Decizia are în vedere piețe separate pentru furnizarea către clienții care solicită contorizarea pe oră și pentru furnizarea către clienții care nu solicită contorizarea. Această distincție a fost confirmată evident de studiul de piață. Grupurile de clienți plătesc prețuri diferite, consumă produse diferite și achiziționează în moduri diferite.

(43)

Decizia apreciază că efectele concurențiale ale concentrării trebuie evaluate separat în funcție de zonele tarifare pentru Nord Pool din estul și respectiv vestul Danemarcei sau pe baza unei combinări a acestor două zone plus Suedia, întrucât activitățile părților nordice sunt limitate aproape exclusiv la Danemarca. Dacă această concentrare nu provoacă efecte negative asupra concurenței în cadrul unor astfel de combinări de zone, atunci aceasta nu poate provoca efecte negative în nicio altă zonă tarifară mai întinsă.

(44)

Toate celelalte probleme cu privire la definiția pieței geografice pentru piața angro a energiei electrice privind prezenta operațiune rămân deschise.

(45)

Decizia consideră că serviciile auxiliare sunt naționale ca întindere, deoarece acestea depind de o disponibilitate imediată și de încredere în cadrul unei anumite zone tarifare și deoarece există o congestie a conductelor de interconectare.

(46)

În ceea ce privește produsele financiare derivate ale energiei electrice, decizia consideră că piața respectivă este cel puțin pan-nordică, întrucât comercializarea produselor financiare derivate ale energiei electrice are loc în cadrul Nord Pool, în timp ce contractele pe diferență pot cuprinde doar zona tarifară respectivă, deoarece societățile care comercializează aceste produse aici vor fi în principal furnizori angro și consumatori din exact aceste zone tarifare.

(47)

În ceea ce privește piețele energiei electrice cu amănuntul, decizia consideră că piața pentru clienții contorizați este națională, în timp ce pentru clienții necontorizați este național-regională. Nu există un acces direct al societăților furnizoare străine, iar clienții necontorizați și-au păstrat în mare parte furnizorul local USO.

(48)

Decizia definește, așadar, următoarele piețe ale energiei electrice:

(49)

O serie de alte piețe este afectată de concentrarea propusă, însă nu are loc nici un impact negativ asupra concurenței, fie datorită cotelor de piață scăzute, fie datorită lipsei de suprapunere geografică: termoficarea (locală), producția de cenușă zburătoare (aria regională fiind lăsată deschisă) și comerțul cu CO2 (în mod probabil în întreaga UE).

(50)

Decizia analizează argumentul prezentat de DONG privind efectul legăturilor preliminare concentrării între părțile care fuzionează și între părțile care fuzionează și părțile terțe, însă este de părere că, de fapt, luarea în considerare a unui astfel de efect nu poate compensa efectele negative ale concentrării.

(51)

Pe baza studiului de piață efectuat în acest caz, Comisia a ajuns la concluzia că DONG domină în prezent piața daneză de stocare/flexibilitate.

(52)

Decizia consideră că accesul la stocare/flexibilitate este o completare necesară la celelalte activități privind gazele, iar piața de stocare/flexibilitate este considerată adiacentă celorlalte piețe ale gazelor. Cu toate că două entități legale separate din cadrul DONG sunt responsabile cu stocarea și respectiv comercializarea gazelor, Comisia consideră că ambele activități se desfășoară cu scopul comun de a crește rentabilitatea grupului DONG și a analizat în acest context efectul asupra pieței daneze de stocare/flexibilitate.

(53)

Așadar, decizia consideră că achiziția companiilor E2 și Elsam în calitate de principalele surse independente de flexibilitate din Danemarca va oferi societății DONG posibilitatea și stimulentul de a-și reduce cerințele de stocare prin înlocuirea folosirii echipamentelor proprii de stocare cu folosirea E2 și Elsam ca surse de flexibilitate. În același timp, alternativele de flexibilitate disponibile furnizorilor de gaze concurenți va fi redusă. Ca urmare a acestui fapt, și datorită modului în care se aplică tarifele de stocare daneze, costurile de stocare ale celorlalți furnizori de gaze vor crește, iar capacitatea de a exercita presiune concurențială asupra DONG va scădea.

(54)

Din aceste motive, decizia conchide că operațiunea poate crea un impediment semnificativ în calea concurenței eficiente pe posibila piață daneză de stocare sau pe posibila piață daneză de stocare/flexibilitate, în special prin consolidarea poziției dominante deținute de DONG pe astfel de piețe.

(55)

În ceea ce privește piața suedeză de stocare/flexibilitate, decizia concluzionează că descoperirea unor efecte nocive potențiale în Danemarca poate fi valabilă în principiu și pentru Suedia, însă că nu este necesară o evaluare detaliată a trăsăturilor caracteristice pieței suedeze, având în vedere că evaluarea generală a tranzacției este independentă de aceasta.

(56)

În timpul cercetării, Comisia și DONG au avut poziții diferite în ceea ce privește relevanța analizării furnizărilor angro de gaz dincolo de […] (3). DONG a pus sub semnul întrebării relevanța analizei peste un număr de […] * ani. Potrivit Comisiei, piața gazelor este caracterizată de investiții pe termen lung în infrastructură și de contracte de furnizare pe termen lung, ceea ce justifică o analiză ce cuprinde un număr de peste […] * ani. Totuși, decizia a ajuns la concluzia că, deși lipsește orice examinare a situației pieței dincolo de […] *, concentrarea va avea efecte negative semnificative privind concurența asupra furnizărilor angro daneze, prin eliminarea impactului de constrângere a proiectului BGI și prin faptul că deciziile privind accesul concurenților va fi influențat, începând cu anul 2008, de negocierile privind contractele de furnizare cu Elsam și E2.

(57)

Decizia concluzionează că DONG domină piața daneză de furnizare angro a gazelor, având în vedere că în 2004 cota de piață a companiei DONG a fost de [80-90 %] * (4). Comisia a analizat potențialele constrângeri concurențiale asupra poziției dominante deținute de DONG din următoarele cinci surse:

(58)

Decizia a concluzionat că aceste constrângeri concurențiale sunt neînsemnate sau nu sunt suficient de certe pentru a constitui pe termen scurt o constrângere eficientă asupra poziției deținută de DONG pe piață.

(59)

Decizia examinează ulterior dacă tranzacția va duce la consolidarea poziției dominante deținute de DONG prin înlăturarea concurenței reale și/sau potențiale. În ceea ce privește interesul comercial al E2 și Elsam de a deveni jucători activi pe piața daneză angro a gazului, DONG susține că E2 și Elsam sunt potențiali concurenți și argumentează că aceștia nu reprezintă cele mai importante constrângeri concurențiale asupra companiei DONG.

(60)

Potrivit Comisiei, este suficient ca E2 și Elsam să reprezinte constrângeri concurențiale importante (nu neapărat cele mai importante) și înlăturarea acestora va duce la probleme concurențiale.

(61)

Cercetarea Comisiei și decizia ajung la concluzia că operațiunea de concentrare propusă va înlătura E2 în calitate de concurent real și Elsam în calitate de concurent potențial credibil din calea DONG. Analiza Comisiei privind cele cinci constrângeri potențiale menționate anterior la alineatul (57) nu va schimba această concluzie. În plus, decizia concluzionează că achiziția făcută de Vattenfall a unei mici părți din instalațiile de energie pe bază de gaz deținute de E2 și Elsam nu va fi suficientă pentru a compensa pierderea presiunii concurențiale determinată de integrarea E2 și Elsam în grupul DONG.

(62)

În afara acestor efecte orizontale, decizia ajunge la concluzia că tranzacția va duce la blocarea clienților și ca urmare, la crearea unui obstacol semnificativ în calea concurenței eficiente, datorită unei fuziuni verticale a DONG cu E2 și Elsam, care reprezintă aproximativ [20-30 %] * din consumul total din Danemarca. Astfel, va fi mult mai dificil pentru DONG să intre pe piața daneză a gazelor, atât ca furnizori angro, cât și ca furnizori către consumatorii finali, ridicând prin aceasta bariere la intrarea pe aceste piețe.

(63)

Părțile implicate au susținut că până în prezent Elsam a beneficiat de pe urma părților terțe numai într-o mică măsură, întrucât acesta a fost implicat doar în câteva acorduri de transfer și achiziție pe termen scurt. Totuși, Comisia consideră că furnizările către Elsam a rivalilor DONG trebuie să fi reprezentat cel puțin o posibilă constrângere asupra comportamentului societății DONG.

(64)

Decizia ajunge la concluzia că, deși efectul de blocare a pieței se limita la blocarea cererii din partea E2, o asemenea blocare poate consolida semnificativ poziția dominantă deținută de DONG pe piața daneză angro, prin crearea unor alte obstacole în calea intrării părților terțe pe această piață la scară largă. Acest lucru se întâmplă deoarece aproape toate cererile din partea părților terțe independente (necaptive) din Danemarca au avut loc prin intermediul E2. Ca urmare, concentrarea propusă va ridica bariere la intrarea pe piața daneză angro, deoarece aceasta elimină o societate care a achiziționat cantități importante de gaze de pe piața angro în vederea atât a folosirii acesteia pe plan intern, cât și în vederea furnizării de gaze naturale altor consumatori.

(65)

Decizia conchide că operațiunea de concentrare propusă înlătură constrângerile concurențiale importante din calea DONG pe piața daneză angro a gazelor. Având în vedere poziția dominantă bine înrădăcinată a DONG pe o astfel de piață, este probabil ca tranzacția propusă să creeze un impediment considerabil în calea unei concurențe eficiente, în special prin consolidarea poziției dominante deținută de DONG.

(66)

În ceea ce privește furnizarea angro de gaze în Suedia, DONG deține o poziție foarte puternică și pe această piață (5). Decizia lasă deschisă problema dacă DONG deține dominanța unică sau comună pe o piață suedeză sau danezo-suedeză de furnizare angro a gazelor, întrucât orice efecte nocive asupra oricărei din aceste piețe pot fi determinate de efectul nociv pe care operațiunea l-ar avea asupra pieței angro din Danemarca.

(67)

Decizia consideră că nu poate apărea o blocare a clienților sau o blocare a intrării pe piața de furnizare a gazelor naturale pentru centralele CHP din Danemarca și Suedia întrucât (a) cel puțin până în 2009 niciun client deținător de instalație CHP nu va suferi efecte nocive nici pe piața daneză, nici pe cea suedeză de furnizare a gazelor pentru centralele CHP centralizate și (b) după 2009, centralele CHP vor fi protejate dacă funcționarea pieței angro va fi consolidată prin programul privind disponibilizarea gazelor propuse de părți.

(68)

În ceea ce privește concurența potențială, decizia conchide că nu este probabil ca E2 și/sau Elsam să fie considerați potențiali operatori noi intrați pe piață pentru furnizarea către centrale CHP centralizate, întrucât pare improbabil ca alte centrale CHP centralizate să dorească să satisfacă nevoile acestuia prin furnizări de la concurenții direcți.

(69)

Decizia consideră așadar că operațiunea nu creează un impediment semnificativ în calea concurenței eficiente pe piețele de furnizare de gaze către centrale CHP centralizate nici în Danemarca, nici în Suedia.

(70)

Decizia consideră că DONG este dominant și va rămâne dominant și în viitorul previzibil cu o cotă de piață de [60-70 %] * în 2004, ultimul an care oferă informații de încredere privind cota de piață. Nu există niciun temei pentru a crede că va scădea cota de piață deținută de DONG sub 50 % în viitorul previzibil.

(71)

Dominanța în amonte deținută de DONG în comerțul angro, stocare, gaze offshore și conductele de import sprijină în continuare poziția deținută de DONG în cadrul acestei/acestor piețe de furnizare pentru marile întreprinderi și centrale CHP descentralizate, întrucât echipamentele de stocare și accesul la gaze sunt parametri concurențiali importanți în contextul furnizării pentru aceste grupuri de clienți.

(72)

În plus, concurenții societății DONG nu pot provoca dominanța acesteia, deoarece HNG/MN și Statoil Gazelle sunt societăți mici și HNG/MN este un concurent slab din punct de vedere financiar iar între DONG și HNG/MN există legături strânse.

(73)

E.ON și Shell dețin amândouă o cotă de piață modestă pe piața (piețele) daneze de comercializare pentru întreprinderile mari și centralele CHP descentralizate și este probabil ca E.ON să-și concentreze eforturile din nord asupra pieței suedeze.

(74)

Decizia descoperă, de asemenea, alte indicații ale dominanței înrădăcinate deținute de DONG înainte de concentrare: DONG are categoric cea mai scăzută rată de schimbare a furnizorului în rândul marilor operatori de pe piață. DONG este societatea cea mai bine poziționată pentru a oferi produse de combustibili duali și a fost capabilă să dezvolte relații relativ apropiate cu un număr de centrale CHP descentralizate.

(75)

Decizia consideră că operațiunea propusă consolidează dominanța DONG datorită creării de bariere la intrare și datorită eliminării concurenței potențiale.

(76)

Operațiunea propusă ridică bariere la intrare, deoarece va fi mult mai dificil pentru alți operatori să atingă mărimea critică în furnizarea de gaze dacă în jur de 20 % din consumul danez total de gaze este înlăturat de pe piață. În plus, accesul deja privilegiat al DONG la centralele CHP descentralizate va fi în continuare consolidat ca urmare a concentrării. Concentrarea sporește, de asemenea, riscul de a bloca intrarea pentru stocarea de gaze sau creșterea costurilor adversarilor în ceea ce privește stocarea, ceea ce va determina creșterea barierelor la intrare. În plus, este probabil ca această concentrare să ridice bariere la intrare pentru piețele angro, mărind prin aceasta gradul de dificultate pentru concurenții societății DONG de a-și procura furnizări într-un mod competitiv. După concentrare, DONG se va afla de asemenea în postura privilegiată de a putea oferi combustibili duali, în timp ce pentru alți concurenți va fi foarte dificil să egaleze oferta acestei societăți.

(77)

Operațiunea propusă consolidează mai mult dominanța deținută de DONG datorită înlăturării potențialilor concurenți Elsam, E2, Nesa și KE.

(78)

E2 și Elsam au ambele acces la cantități mari de gaze naturale la prețuri competitive. Acestea au de asemenea acces la mijloace de stocare și flexibilitate. Mai mult, acestea dețin marca de „energie” necesară. O majoritate netă a celor care au răspuns la studiul de piață efectuat de Comisie a declarat că Elsam și E2 le-ar putea vinde cantități de gaz suplimentare. În cele din urmă, Comisia a descoperit dovezi concludente privind asemenea oportunități de acces și intențiile companiei E2 care deja prezentase oferte companiilor regionale de furnizare angro din Suedia și Danemarca în 2003 și în 2004.

(79)

NESA și KE dețin mărci energetice puternice și sunt capabile de a dobândi sinergii de costuri și fidelitatea clienților prin vânzarea combustibilului dual. Acestea au acces la o bază largă de clienți industriali. De asemenea, DONG și Statoil Gazelle considerau KE, Elsam și Energi2 concurenți potențiali pe piețele daneze ale gazelor.

(80)

Din aceste motive, decizia conchide că operațiunea propusă va crea un impediment semnificativ în calea concurenței eficiente, în special ca urmare a creării sau consolidării pozițiilor dominate în cadrul pieței sau piețelor furnizării de gaze naturale către întreprinderile mari și centralele CHP descentralizate.

(81)

Decizia consideră că DONG domină două zone regionale cu o cotă de piață de peste [90-100 %] * și că această dominanță este întărită de barierele înalte de intrare, controlul deținut de DONG asupra stocării și accesul la gaze offshore, precum și poziția sa dominantă pe piața angro.

(82)

În ceea ce privește preluarea alternativă a unei piețe naționale, DONG și HNG/MN sunt considerate ca dominantă comună, având cote de piață de [25-35 %] * și respectiv [55-65 %] *. Există legături strânse între aceste două societăți. Piața este foarte transparentă și orice deviere de la comportamentul oligopolistic poate fi detectat așadar cu ușurință. Produsul este foarte omogen și facilitează coordonarea tacită. Există rate de fidelitate a clienților foarte ridicate care determină bariere înalte de intrare. Mai mult, există mecanisme de revanșă eficiente împotriva unui oligopolist care se abate de la regulă și un interes comun ridicat în vederea menținerii status quo-ului.

(83)

Decizia consideră că dominanța deținută de DONG va fi consolidată prin ridicarea de bariere la intrare și, într-o anumită măsură, prin eliminarea concurenților potențiali.

(84)

Concentrarea va ridica bariere la intrare datorită costurilor mai ridicate de stocare și dificultăților mai mari de a obține mărimea critică și de a atinge economii de scară și întindere necesare intrării pentru a fi viabil din punct de vedere financiar. Mai mult, operațiunea înlătură consumatorii mai mari din cadrul diferitelor piețe a căror flexibilitate s-ar putea contrabalansa cu cerințele de flexibilitate ale gospodăriilor și întreprinderilor mici. În cele din urmă, reducerea probabilă de lichidități pe piața daneză angro a gazului mărește capacitatea companiei DONG de a bloca accesul la gazul angro concurenților săi.

(85)

Concentrarea va elimina o parte din concurența potențială exercitată de KE și NESA, care sunt operatori de energie electrică cu amănuntul, ambele având baze în zona mai întinsă a capitalei Copenhaga. Acestea dețin deja sedii de vânzare, capacități mari de vânzări, echipamente IT și sisteme de facturare. Societățile au portofolii de clienți ample pe care se poate clădi cu scopul intrării pe piața cu amănuntul a gazelor. Ambele societăți dețin, de asemenea, o forță de marcă considerabilă atât la nivel național, cât mai ales la nivel regional. Astfel, NESA și KE nu se confruntă cu barierele înalte de intrare pe care majoritatea operatorilor care intră pe piață le-ar întâlni. […] *.

(86)

Pe de altă parte, o mare parte din clienții companiei KE vor beneficia deja de cerințele energetice ale acesteia pentru gătit care vor fi acoperite de gazul municipal, iar cerințele privind încălzirea, de termoficare. De asemenea trebuie să se aibă în vedere că majoritatea celor din baza de clienți de energie electrică a companiilor NESA și KE ar fi putut fi utilizați doar ca să concureze cu HNG/MN, ale cărei suprafețe de distribuție a gazului se suprapun geografic cu NESA și KE, și nu cu DONG.

(87)

Decizia recunoaște de asemenea că ar putea intra pe piață și alte societăți de furnizare a energiei electrice pentru aprovizionarea cu gaze a întreprinderilor mici și a gospodăriilor, însă conchide că KE și NESA dețin o poziție privilegiată când vine vorba de accesul la gaze, care ar fi greu de dobândit de alte companii de energie electrică.

(88)

Din aceste motive, decizia concluzionează că concentrarea propusă va împiedica semnificativ concurența pe piața sau piețele de furnizare a gazelor către gospodării și întreprinderi mici, indiferent dacă aceste piețe sunt (această piață este) definite(ă) ca regionale(ă) sau naționale(ă), în special prin consolidarea unei poziții dominante.

(89)

Decizia conchide că tranzacția determină un impediment semnificativ în calea concurenței eficiente, în special prin consolidarea poziției dominante pe următoarele piețe a produsului:

(90)

Decizia consideră că operațiunea de concentrare nu generează probleme concurențiale pe piața electricității

(91)

Decizia consideră că, la prima vedere, Elsam și E2 dețin o poziție dominantă în cadrul zonelor Nord Pool respective pentru vânzarea angro a energiei electrice, ori de câte ori aceste zone sunt izolate de alte zone Nord Pool, întrucât constrângerea eficientă exercitată de morile de vânt și centralele CHP descentralizate intrazonale este scăzută.

(92)

Totuși, este foarte probabil ca efectele orizontale ale tranzacției propuse să fie substanțial depășite de pierderea cotei de piață, datorită renunțării condiționate de către Vattenfall la instalațiile energetice atât din estul, cât și din vestul Danemarcei, ceea ce creează un concurent viabil pentru societățile din zonă, reducând substanțial cotele de piață ale acestora. Decizia conchide, de asemenea, că intențiile companiilor Elsam și E2 de a intra una pe teritoriul celeilalte nu au fost stabilite și că DONG a refuzat să pătrundă în domeniul generării de electricitate prin instalații pe bază de gaze. De aceea, decizia ajunge la concluzia că orice efecte orizontale sunt de departe compensate de efectul pozitiv mai sigur și imediat, cauzat de intrarea societății Vattenfall.

(93)

În ceea ce privește efectele verticale, decizia consideră că nu este probabil ca DONG să determine creșterea costurilor adversarilor (gazele ca input) ulterior concentrării. O simulare model a confirmat că, pentru a reduce considerabil output-ul, ar fi necesare creșteri ale prețului gazului foarte semnificative. Asemenea creșteri bazate pe efectele verticale determinate de concentrare nu ar fi realiste în contextul constrângerilor concurențiale care, în ciuda poziției dominante deținute de DONG, ar exista totuși după concentrare. Această concluzie este întărită de remediile oferite de DONG care vor crește disponibilitatea surselor alternative de gaz pentru centralele CHP descentralizate după concentrare. Mai mult, chiar dacă după concentrare entitatea formată ar fi motivată să mărească prețurile la gaz pentru centralele CHP descentralizate, este puțin probabil ca acest lucru să determine prețuri mai ridicate pentru energie electrică în contextul concurenței sporite din estul și vestul Danemarcei generate de renunțarea la instalațiile energetice de la Vattenfall.

(94)

Este de asemenea improbabil ca DONG să fie capabil în viitor să exercite vreo influență directă asupra centralelor CHP descentralizate, datorită angajamentului luat de Elsam față de Autoritatea Concurenței din Danemarca în martie 2004 în legătură cu achiziția de către Elsam a Nesa, prin care Elsam și Nesa au hotărât să renunțe la toate acțiunile din cadrul centralelor CHP descentralizate pe bază de gaz.

(95)

Efectul concentrării asupra impactului de altfel pozitiv al Conductei de interconectare Marea Centură care leagă Danemarca de Est de Danemarca de Vest, preconizată pentru anul 2010 este de asemenea examinat. S-a ajuns la concluzia că, în lipsa concentrării, prin această conductă de interconectare de probabil 600 MW, constrângerea este oricum mai mică decât cea oferită prin intrarea companiei Vattenfall în ambele zone. Acest lucru a fost confirmat de asemenea de o simulare model.

(96)

Aceste observații și descoperiri privind efectele orizontale și verticale ale concentrării propuse se aplică de asemenea comercializării bilaterale angro de electricitate clienților atât din estul, cât și din vestul Danemarcei, presupunând că există o piață separată pentru clienții care nu au acces direct la piața angro Nord Pool.

(97)

În contextul unei piețe Nord Pool mai mare, părțile ar avea cote de piață sub 10 %, chiar și pe o piață care cuprinde doar Suedia și ambele părți ale Danemarcei.

(98)

Decizia consideră că anterior concentrării, Elsam și E2 s-au confruntat cu puțină concurență în zonele respective ale acestora, în timp ce ulterior concentrării, DONG se va confrunta, în fiecare zonă cu un concurent important și anume Vattenfall. Concentrarea nu va conduce așadar la probleme concurențiale pe piețele posibile ale serviciilor auxiliare din Danemarca de Est și de Vest.

(99)

Pe piața nordică de comercializare a produselor financiare derivate ale energiei electrice, părțile care fuzionează dețin o cotă de piață combinată de < 10 %. Această cotă mică de piață înlătură toate problemele din cadrul unei astfel de piețe.

(100)

În ceea ce privește zonele de piață potențiale privind CfD pentru Danemarca de Est și de Vest, E2 și Elsam sunt categoric comercianții principali de CfD în cadrul zonelor respective. Totuși, este de așteptat ca renunțarea la instalațiile de generare de la Vattenfall să atragă după sine introducerea Vattenfall în calitate de comerciant principal de CfD atât în Danemarca de Est, cât și în cea de Vest.

(101)

Decizia consideră că nivelul concurenței actuale pe piața daneză a furnizării energiei electrice către clienții contorizați este ridicat. Entitatea rezultată în urma fuzionării va deține o cotă de piață combinată de [20-30 %] *. În urma concentrării, entitatea rezultată va acoperi golul până la operatorul numărul 1, EnergiDanmark. Mai mult, un număr de alți concurenți sunt considerați alternative viabile de către clienți.

(102)

Operațiunea va duce, de asemenea, la câteva suprapuneri de cote de piață în cadrul pieței de furnizare a energiei electrice către clienții mici. Mediul concurențial pe această piață din Danemarca este destul de fragmentat cu doar un mic număr de gospodării care au schimbat până în prezent societatea locală furnizoare de energie. Pe o piață națională daneză, DONG va deveni cea mai mare societate, deși cu o cotă de piață de aproximativ [25-30 %] *.

(103)

Deși NESA și KE se numărau printre cele mai importante societăți către care se îndreptau clienții când schimbau furnizorul, alți concurenți dețin rate de achiziție ale clienților comparabile.

(104)

Privind presupunerea unei piețe regionale, decizia consideră că operațiunea nu ar conduce la o consolidare importantă a pozițiilor deținute de Nesa, KE, și FE în zonele lor de activitate, întrucât concurenții terți ca OK și EnergiDanmark sunt de asemenea concurenți bine poziționați în zonele de activitate, la fel ca și celelalte părți ale concentrării.

(105)

Decizia consideră că concentrarea nu creează un impediment semnificativ în calea concurenței eficiente, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante fie în cadrul oricărei piețe posibile afectate pentru vânzarea angro a energiei electrice, servicii auxiliare, produse financiare derivate ale electricității, furnizarea cu amănuntul către întreprinderi, fie în cadrul furnizării de energie electrică clienților mici.

(106)

În vederea abordării problemelor concurențiale de pe piața de stocare/flexibilitate, DONG a prezentat angajamentul de a renunța, până la data de 1 mai 2007, la instalațiile mai mari de stocare a gazelor din Lille Torup, Jutland. Doar cumpărătorul va avea dreptul să vândă capacitatea de stocare din instalațiile de stocare din Lille Torup pentru anul stocării de gaz 2007/2008 care se desfășoară începând de la 1 mai 2007 până la 30 aprilie 2008. DONG își ia angajamentul să nu dobândească, pentru o perioadă de zece ani de la data de încheiere a vânzării către cumpărător, influență directă sau indirectă asupra unei părți sau a întregii activități de stocare, decât dacă acest lucru va fi mai întâi acceptat de Comisie.

(107)

În vederea abordării problemelor concurențiale ivite în cadrul piețelor angro, DONG a prezentat ca angajament un Program de disponibilizare a gazelor cu scopul de a face gazele disponibile părților terțe din Danemarca. Cantitatea de gaz disponibilizat va fi de 400 mcm pe an (un total de 2 400 mcm) care va fi licitat între anii 2006 și 2011 pentru livrarea gazului în anii ce urmează fiecărei licitații. Volumul de gaz corespunde la aproximativ 10 % din consumul danez total din 2005. În eventualitatea în care condițiile de piață se schimbă considerabil, DONG poate în anumite condiții să prezinte o cerere Comisiei pentru a încheia Programul de disponibilizare a gazelor referitor la ultimele două licitații. Programul de disponibilizare a gazelor prevede o licitație în două etape: în cadrul „licitației primare”, DONG va face gazul disponibil la punctul/centrul comercial virtual din Danemarca și, asemănător unui schimb, ofertanții câștigători vor face disponibil pentru DONG același volum de gaz la unul din cele patru centre de gaz specificate din Europa de Nord-Vest. Orice cantitate nevândută la „licitația primară” va fi vândută în cadrul unei licitații de gaz tradiționale care va avea loc mai târziu, în același an. Mai mult, angajamentele prevăd o clauză de disponibilizare pentru clienți conform căreia clienții direcți existenți ai companiei DONG care participă la procesul de licitație sau care achiziționează gaze de la un comerciant/angro care a câștigat loturi la licitație au dreptul de a-și reduce obligația contractuală de cumpărare față de DONG.

(108)

Principalul efect al angajamentelor propuse asupra pieței de stocare/flexibilitare derivă din renunțarea la facilitățile de stocare din Lille Torup. În plus, Programul de disponibilizare a gazelor va spori lichiditatea pieței angro daneze și astfel va oferi noi surse de flexibilitate.

(109)

Renunțarea la cea mai mare dintre cele două instalații de stocare daneze care are o capacitate de aproximativ 400 mcm, fără a avea rezerve de capacitate care depășesc un an, va avea ca urmare creșterea concurenței pe această piață, indiferent dacă este considerată o piață de stocare sau o piață mai mare de flexibilitate. Aceste volume de stocare/flexibilitate se ridică la mai mult de 57 % din capacitatea de stocare din Danemarca și astfel reprezintă o mare parte din flexibilitatea totală disponibilă în Danemarca.

(110)

Renunțarea la instalația de stocare de la Lille Torup este în general percepută de participanții la piață ca având un impact pozitiv asupra concurenței în ceea ce privește stocarea/flexibilitatea din Danemarca.

(111)

Un impact pozitiv asupra flexibilității din Danemarca va fi determinat de asemenea de Programul de disponibilizare a gazelor care va completa astfel flexibilitatea oferită pieței de instalația de stocare de la Lille Torup.

(112)

Ambele elemente ale angajamentelor, i.e. renunțarea la stocare și Programul de disponibilizare a gazelor, vor avea de asemenea un impact pozitiv asupra piețelor suedeze. Concurența dintre DONG și viitorul operator de stocare de la Lille Torup va aduce beneficii clienților stocării suedezi. Același lucru este valabil și pentru Programul de disponibilizare a gazelor.

(113)

Comisia a ajuns la concluzia că programul privind disponibilizarea gazelor oferit de DONG, în combinație cu renunțarea la stocare, este suficient pentru a înlătura toate problemele legate de concurență identificate de Comisie ca referindu-se la piața angro.

(114)

În ceea ce privește programul de disponibilizare a gazelor, cantitățile oferite de 400 mcm pe an pentru a fi înlocuite sau vândute prin intermediul licitațiilor primare sau secundare însumează aproximativ 10 % din cererea din Danemarca.

(115)

În primul rând, în ceea ce privește blocarea clienților, aceste cantități vor compensa, împreună cu dispoziția de disponibilizare a clienților, volumele pe care E2 le-a procurat în decursul anilor trecuți pe termen scurt din interiorul și exteriorul Danemarcei și care au acoperit aproximativ 5 % din cererea daneză. Cantitățile eliberate vor compensa de asemenea și orice volum suplimentar care ar fi putut fi cumpărat de atât Elsam cât și de E2 înainte de expirarea contractelor pe termen lung de furnizare cu DONG în 2009.

(116)

În al doilea rând, cantitățile vor compensa eliminarea potențialei concurențe exercitate de Elsam și în special de E2. Totuși, este dificil de stabilit în mod cert ce cantități ar fi fost vândute de aceste companii în viitorul previzibil. Totuși, importurile pentru și de către E2 plus cotele de piață ale tuturor concurenților (cu excepția […] *) împreună (adică orice forme de concurență independentă a Companiei DONG luate împreună) s-au ridicat la aproximativ 10 % din cererea daneză din 2004.

(117)

Trebuie de asemenea avut în vedere că aceste cantități vor include dispoziții de flexibilitate care vor face acest gaz atractiv pentru toate scopurile pieței daneze angro.

(118)

Un element de importanță deosebită este dispoziția privind disponibilizarea clienților care oferă cumpărătorilor acestui gaz un stimulent pentru folosirea acestuia în Danemarca, facilitează intrarea și vine în întâmpinarea problemei privind blocarea clienților.

(119)

În ceea ce privește durata și volumul programului de disponibilizare a gazelor, un număr mare de participanți la piață au calificat acestea ca fiind suficiente pentru a contrabalansa efectele nocive ale concentrării asupra pieței angro daneze.

(120)

De asemenea, soluția renunțării la stocare va avea un efect benefic asupra pieței angro daneze. Acest lucru se întâmplă deoarece accesul la capacitatea de stocare nediscriminatorie în mod independent față de DONG este un factor de facilitare esențial al operațiunilor angro ale părților terțe din Danemarca.

(121)

Decizia consideră că programul de disponibilizare a gazelor soluționează orice problemă legată de ridicarea de bariere pentru aceste piețe.

(122)

Mai precis, programul de disponibilizare a gazelor vine în întâmpinarea problemei legate de efectul de blocare a clienților și atingerea mărimii critice prin partea programului referitoare la disponibilizarea clienților. Volumul de 400 mcm licitat se ridică la 17 % din piața de furnizare pentru clienții industriali și centralele CHP descentralizate și la 45 % din piața de furnizare pentru întreprinderile mici și gospodării.

(123)

Cantitatea anuală de gaze disponibilizată va avea un impact important asupra lichidității pe piața angro daneză a gazelor și va facilita posibilitatea concurenților de pe această piață care sunt activi sau doresc să devină activi, de a oferi furnizarea de gaze naturale în calitate de combustibil dual/energie electrică în concurență cu DONG.

(124)

Orice probleme legate de înlăturarea flexibilității centralelor CHP descentralizate ca o soluție de balansare a cerințelor de flexibilitate ale furnizorilor și de blocarea input-ului sunt soluționate de prevederile privind flexibilitatea din programul de disponibilizare a gazului ca și de renunțarea la instalația de stocare din Lille Torup care introduce concurența între cele două stocări daneze.

(125)

Decizia conchide așadar că, în urma prezentării angajamentelor de către întreprinderi, barierele la intrare nu vor fi mai înalte în raport cu cele anterioare concentrării.

(126)

Decizia consideră că reducerea generală a barierelor la intrarea pe aceste piețe va avea efectul de compensare a pierderii potențialei concurențe de pe aceste piețe.

(127)

În ceea ce privește programul de disponibilizare a gazelor, acesta este obținut în special în două maniere. În primul rând, accesul îmbunătățit la gaze în cadrul programului de disponibilizare a gazelor împreună cu flexibilitatea asociată facilitează intrarea altor concurenți potențiali. În al doilea rând, mecanismul de disponibilizare a clienților garantează că potențialii concurenți care doresc să intre pe piața (piețele) daneză(e) a(le) gazelor și care au obținut gaze prin programul de disponibilizare a gazelor, vor avea comparativ acces ușor la clienți.

(128)

În al doilea rând, soluția renunțării la stocare va facilita intrarea prin introducerea concurenței între cele două instalații de stocare daneze, eliminând riscul blocării input-ului și întărind încrederea generală în accesul nediscriminatoriu la instalațiile de stocare.

(129)

Decizia concluzionează că operațiunea de concentrare propusă împreună cu angajamentele prezentate nu vor împiedica semnificativ concurența eficientă în cadrul pieței comune sau într-o mare parte din aceasta, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante.

(130)

În consecință, Comisia declară tranzacția notificată compatibilă cu piața comună și cu mecanismele Acordului SEE în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul SEE.

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/37

(1)

Directiva 2000/75/CE stabilește normele de control și măsurile de combatere a febrei catarale ovine în Comunitate, inclusiv crearea zonelor de protecție și de supraveghere, precum și interzicerea ieșirii speciilor de animale predispuse la febra catarală din zonele respective.

(2)

Articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2000/75/CE prevede că, atunci când prezența virusului febrei catarale ovine este confirmată oficial, veterinarul oficial trebuie să extindă unele dintre măsurile prevăzute la articolul 4 din directiva menționată anterior la exploatațiile situate pe o rază de 20 de kilometri în jurul exploatației infectate. Respectivele măsuri au ca scop stoparea bolii într-un stadiu inițial după introducerea virusului într-o nouă zonă infectată.

(3)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), respectivele măsuri pot fi adaptate de către statul membru afectat pe baza unor rezultate pozitive la o evaluare a riscului care să ia în considerare datele geografice, epidemiologice, ecologice, entomologice, meteorologice și istorice, precum și rezultatele unei supravegheri active, inclusiv procentajul de animale seropozitive, serotipul virusului în circulație și incidența vectorilor susceptibili de a fi competenți.

(4)

Se recomandă, prin urmare, stabilirea cerințelor de derogare de la interdicția de circulație a animalelor ieșite din zona de 20 de kilometri din jurul exploatației infectate, inclusiv a animalelor destinate schimburilor intracomunitare și exportului, după obținerea în prealabil a aprobării din partea autorității competente de la locul de destinație.

(5)

Decizia 2005/393/CE a Comisiei din 23 mai 2005 privind zonele de protecție și de supraveghere pentru febra catarală ovină și condițiile aplicabile circulației din sau prin aceste zone (2) prevede delimitarea zonelor geografice globale în care statele membre trebuie să instituie zone de protecție și de supraveghere („zone cu acces reglementat”) cu privire la febra catarală ovină.

(6)

Decizia 93/444/CEE a Comisiei din 2 iulie 1993 privind normele detaliate care se aplică schimburilor intracomunitare de anumite animale vii și produse destinate exportului către țările terțe (3) prevede ca animalele destinate exportului să fie însoțite până la punctul de ieșire din Comunitate de un certificat care să cuprindă, după caz, garanțiile suplimentare prevăzute de legislația comunitară privind animalele destinate abatorizării. În consecință, certificatul care se referă la animalele destinate exportului conține o mențiune cu privire la orice tratament cu insecticid realizat în conformitate cu Decizia 2005/393/CE.

(7)

Se recomandă prevederea condițiilor de tratament cu insecticid autorizat, la locul de încărcare din zonele cu acces reglementat, al animalelor și al mijloacelor de transport având ca destinație zone aflate în afara zonei cu acces reglementat sau care traversează astfel de zone. Atunci când pe durata tranzitului printr-o zonă cu acces reglementat este prevăzută o perioadă de repaus la punctul de control, animalele trebuie protejate de orice atacuri ale vectorilor.

(8)

Prin urmare, Decizia 2005/393/CE ar trebui modificată corespunzător.

(9)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

Articolul 2a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2a

Derogare de la interdicția de circulație

(1)   Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2000/75/CE, următoarele animale sunt scutite de interdicția de circulație în zona de 20 km:

2.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Tranzitul de animale

(1)   Animalele dintr-o zonă cu acces reglementat având ca destinație zone aflate în afara unei zone cu acces reglementat sau care tranzitează astfel de zone, și mijloacele prin care sunt transportate sunt supuse unui tratament cu insecticid autorizat la locul de încărcare sau, în orice caz, anterior ieșirii din zona cu acces reglementat.

Animale expediate dintr-o zonă situată în afara unei zone cu acces reglementat, aflate în tranzit printr-o zonă cu acces reglementat, și mijloacele prin care sunt transportate sunt supuse unui tratament cu insecticid autorizat la locul de încărcare sau, în orice caz, anterior intrării în zona cu acces reglementat.

Atunci când, pe durata tranzitului printr-o zonă cu acces reglementat, este prevăzută o perioadă de repaus la punctul de control, animalele trebuie protejate de orice atacuri ale vectorilor.

(2)   În cazul schimburilor intracomunitare, certificatele de sănătate corespunzătoare prevăzute de Directivele 64/432/CEE, 91/68/CEE și 92/65/CEE, sau, în cazul în care animalele sunt destinate exportului, certificatul de sănătate prevăzut de Decizia 93/444/CEE, conțin următoarele mențiuni suplimentare:

«Tratament cu insecticid cu … (numele produsului) aplicat la … (data) la … (ora) în conformitate cu Decizia 2005/393/CE.»

(3)   În cazul în care într-o zonă importantă din punct de vedere epidemiologic din zonele cu acces reglementat, au trecut mai mult de 40 de zile de la data la care vectorul a încetat să fie activ, prevederile de la alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se mai aplică.

Cu toate acestea, autoritatea competentă se asigură că derogarea nu se mai aplică atunci când pe baza programului de supraveghere epidemiologică prevăzut la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/75/CE, se constată o reluare a activității vectorului în zona cu acces reglementat.”

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/40

(1)

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE prevede că un stat membru poate autoriza, pe o perioadă de 12 ani de la data notificării prezentei directive, introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active ce nu sunt menționate în anexa I la prezenta directivă și care se află deja pe piață la doi ani de la notificarea prezentei directive, iar aceste substanțe sunt examinate progresiv în cadrul unui program de lucru.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 451/2001 (2) și (CE) nr. 703/2001 ale Comisiei (3) stabilesc normele detaliate de aplicare a fazei a doua din programul de lucru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, precum și o listă de substanțe active care urmează să fie evaluate în ceea ce privește posibila lor includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Pe această listă este inclus carbarilul.

(3)

Efectele carbarilului asupra sănătății umane și asupra mediului în domeniile de utilizare propuse de notificator au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 451/2000 și (CE) nr. 703/2001. În plus, aceste regulamente desemnează statele membre raportoare care trebuie să prezinte rapoarte de evaluare pertinente și recomandări Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 451/2000. Pentru carbaril, statul membru raportor a fost Spania și toate informațiile pertinente au fost prezentate la 29 aprilie 2004.

(4)

Raportul de evaluare a fost revizuit de către statele membre și EFSA și prezentat Comisiei la 12 mai 2006 sub forma Concluziei EFSA cu privire la verificarea de către experți a evaluării riscului pentru pesticide a căror substanță activă este carbaril (4). Acest raport a fost revizuit de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și finalizat la 29 septembrie 2006 sub forma unui raport de evaluare al Comisiei cu privire la carbaril.

(5)

În cursul evaluării acestei substanțe active, au fost identificate un număr de motive de preocupare. În special, pe baza informațiilor disponibile, nu s-a demonstrat că expunerea consumatorului este acceptabilă. Informațiile disponibile indică preocupările pentru metaboliți care sunt la același nivel de toxicitate cu substanța activă, iar prezența acestora la niveluri care pot ridica probleme de toxicitate nu poate fi exclusă. În plus, există preocupări pentru potențialele proprietăți cancerigene ale substanței active. Există, de asemenea, un risc ridicat, pe termen lung, pentru păsările insectivore și un risc mai accentuat pentru mamiferele ierbivore, un risc mai accentuat și pe termen lung pentru vietățile acvatice și un risc ridicat pentru artropode.

(6)

Comisia a invitat notificatorul să-și prezinte observațiile cu privire la rezultatele experților în urma evaluării și la intenția sa de a susține sau nu în continuare această substanță. Notificatorul a prezentat observațiile sale care au fost examinate cu atenție. Totuși, în ciuda argumentelor avansate, preocupările de mai sus au rămas nerezolvate, iar evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și evaluate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este posibil, în condițiile de utilizare propuse, ca produsele de protecție a plantelor care conțin carbaril să îndeplinească în general cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(7)

În consecință, carbarilul nu ar trebui inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(8)

Ar trebui luate măsuri pentru a se asigura faptul că autorizațiile acordate pentru produsele de protecție a plantelor care conțin carbaril sunt retrase într-o perioadă de timp precizată și nu sunt reînnoite și că nu se mai acordă autorizații noi pentru astfel de produse.

(9)

Orice perioadă de grație acordată de un stat membru pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață a stocurilor existente de produse de protecție a plantelor care conțin carbaril ar trebui să fie limitată la douăsprezece luni pentru a permite utilizarea stocurilor existente numai în următorul sezon.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere înaintării unei cereri pentru carbaril în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE în vederea unei posibile includeri în anexa I.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

autorizațiile pentru produse de protecție a plantelor care conțin carbaril sunt retrase până la 21 noiembrie 2007;

(b)

de la data publicării prezentei decizii, nu se acordă și nu se reînnoiesc autorizații pentru produsele de protecție a plantelor care conțin carbaril.

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/42

(1)

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE prevede că un stat membru are posibilitatea, pe parcursul unei perioade de 12 ani de la notificarea directivei respective, de a autoriza introducerea pe piață a produselor fitosanitare care conțin substanțe active care nu sunt menționate în anexa I la directiva respectivă și care se află deja pe piață la doi ani de la data notificării, iar aceste substanțe sunt examinate progresiv în cadrul unui program de lucru.

(2)

Regulamentele (CE) nr. 451/2000 (2) și (CE) nr. 703/2001 ale Comisiei (3) stabilesc normele detaliate de aplicare a fazei a doua din programul de lucru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, precum și o listă de substanțe active care urmează să fie evaluate în ceea ce privește posibila lor includere în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Pe această listă este inclus și triclorfonul.

(3)

Efectele triclorfonului asupra sănătății umane și asupra mediului în domeniile de utilizare propuse de notificator au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 451/2000 și (CE) nr. 703/2001. În plus, aceste regulamente desemnează statele membre raportoare care trebuie să prezinte rapoarte de evaluare pertinente și recomandări Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 451/2000. Pentru triclorfon, statul membru raportor a fost Spania și toate informațiile relevante au fost prezentate la 23 august 2004.

(4)

Raportul de evaluare a fost analizat de către statele membre și EFSA în cadrul grupului său de lucru pentru evaluare și a fost prezentat Comisiei la 12 mai 2006 sub forma Concluziei EFSA cu privire la verificarea de către experți a evaluării riscului pentru pesticide a căror substanță activă este triclorfonul (4). Acest raport a fost evaluat de statele membre și Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și a fost finalizat la 29 septembrie 2006 sub forma unui raport de evaluare al Comisiei cu privire la triclorfon.

(5)

Având în vedere lipsa unor documente justificative, nu a fost posibilă demonstrarea unei utilizări sigure a acestei substanțe. Pe baza informațiilor disponibile, nu a fost posibilă efectuarea unei evaluări a riscului de expunere a consumatorilor, operatorilor, lucrătorilor și persoanelor prezente. În plus, evaluarea evoluției și comportamentului substanței în mediu au fost limitate, iar proprietățile ecotoxicologice nu au fost complet evaluate.

(6)

Comisia a invitat notificatorul să își prezinte observațiile cu privire la rezultatele experților în urma evaluării, în termen de patru săptămâni, precum și la intenția sa de a susține sau nu în continuare această substanță. Notificatorul a prezentat observațiile sale care au fost examinate cu atenție. Cu toate acestea, în ciuda argumentelor avansate, preocupările de mai sus au rămas nerezolvate, iar evaluările efectuate pe baza informațiilor transmise și analizate în cadrul reuniunilor experților EFSA nu au demonstrat că este de așteptat ca, în condițiile de utilizare propuse, produsele fitosanitare care conțin triclorfon să îndeplinească în general cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(7)

În consecință, triclorfonul nu ar trebui inclus în anexa I la Directiva 91/414/CEE.

(8)

Ar trebui adoptate măsuri pentru a se asigura faptul că autorizațiile acordate pentru produsele fitosanitare care conțin triclorfon sunt retrase în termenul stabilit și nu pot fi reînnoite și că, pentru aceste produse, nu mai pot fi acordate autorizații noi.

(9)

Perioada de grație pentru eliminarea, depozitarea, introducerea pe piață și utilizarea stocurilor de produse fitosanitare existente care conțin triclorfon, autorizate de statele membre, nu poate depăși douăsprezece luni pentru a limita utilizarea acestor stocuri la o singură perioadă de vegetație suplimentară.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere înaintării unei cereri pentru triclorfon în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE în vederea unei posibile includeri în anexa I.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

autorizațiile pentru produsele fitosanitare care conțin triclorfon sunt retrase până la 21 noiembrie 2007;

(b)

de la 25 mai 2007 nu se mai emite și nu se mai reînnoiește nicio autorizație pentru produse fitosanitare care conțin triclorfon prin derogarea prevăzută în articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE.

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/44

(1)

Directiva 2000/75/CE stabilește reguli de control și măsuri de combatere a febrei catarale ovine în Comunitate, inclusiv crearea de zone de protecție și supraveghere, precum și interdicția ieșirii animalelor din aceste zone.

(2)

Decizia 2005/393/CE a Comisiei din 23 mai 2005 privind zonele de protecție și supraveghere pentru febra catarală ovină și condițiile aplicabile circulației din sau prin aceste zone (2) prevede delimitarea zonelor geografice globale în care statele membre trebuie să instituie zone de protecție și supraveghere („zone cu acces reglementat”) cu privire la febra catarală ovină.

(3)

Ca urmare a informării Comisiei de către Belgia, Germania, Franța și Țările de Jos, la jumătatea lunii august și la începutul lunii septembrie 2006, cu privire la izbucnirea focarelor de febră catarală ovină, aceasta a modificat în mai multe rânduri Decizia 2005/393/CE în ceea ce privește delimitarea zonelor cu acces reglementat în cauză.

(4)

Ținând seama de o cerere motivată prezentată de către Germania, este necesară modificarea delimitării zonelor cu acces reglementat în Germania.

(5)

Decizia 2005/393/CE trebuie modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/49

(1)

Articolul 6 din Acțiunea comună 2006/304/PESC prevede ca, în conformitate cu articolul 25 din tratat, Consiliul să autorizeze Comitetul politic și de securitate (CPS) să adopte deciziile relevante, inclusiv decizia de a numi, la propunerea secretarului general/înaltului reprezentant (SG/ÎR), șeful echipei de planificare a UE (EPUE Kosovo).

(2)

La 2 mai 2006, CPS a adoptat Decizia EPUE/1/2006 (2) de numire a domnului Casper Klynge ca șef al echipei de planificare a UE (EPUE Kosovo).

(3)

La 11 decembrie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/918/PESC (3) de modificare și de prelungire până la 31 mai 2007 a Acțiunii comune 2006/304/PESC.

(4)

La 12 decembrie 2006, CPS a adoptat Decizia EPUE/2/2006 (4) de prelungire până la 31 mai 2007 a mandatului domnului Casper KLYNGE ca șef al echipei de planificare a UE (EPUE Kosovo).

(5)

La 14 mai 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/334/PESC de modificare și de prelungire până la 1 septembrie 2007 a Acțiunii comune 2006/304/PESC.

(6)

SG/ÎR a propus ca mandatul domnului Casper KLYNGE, în calitate de șef al echipei de planificare a UE (EPUE Kosovo), să fie prelungit până la sfârșitul mandatului EPUE Kosovo.

(7)

Mandatul șefului echipei de planificare a UE (EPUE Kosovo) ar trebui, prin urmare, să fie prelungit până la sfârșitul mandatului EPUE Kosovo,

25.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 133/51

(1)

La 25 noiembrie 2005, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2005/889/PESC privind instituirea Misiunii de Asistență la Frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EU BAM Rafah) (1) pe o perioadă de 12 luni.

(2)

La 13 noiembrie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/773/PESC de modificare și prelungire a termenului de aplicare al mandatului misiunii până la 24 mai 2007.

(3)

La 15 și 16 mai 2007, atât partea palestiniană, cât și cea israeliană au solicitat prelungirea misiunii cu încă 12 luni.

(4)

La 21 mai 2007, Comitetul politic și de securitate a salutat solicitarea de prelungire a EU BAM Rafah și a recomandat prelungirea mandatului misiunii cu încă 12 luni.

(5)

Acțiunea comună 2005/889/PESC ar trebui modificată în consecință,

1.

La articolul 13 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Suma de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente misiunii în perioada 25 mai 2007-24 mai 2008 este de 7 000 000 EUR.”

2.

La articolul 16, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Aceasta expiră la 24 mai 2008.”

3.

Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 17

Prezenta acțiune comună se revizuiește până la 31 martie 2008.”