(1)

La 18 octombrie 2006, Comisia a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 1551/2006 (2) („regulamentul provizoriu”), o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite căpșuni congelate originare din Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)

În urma impunerii unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite căpșuni congelate din RPC, toate părțile au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe care s-a bazat regulamentul provizoriu. Tuturor părților li s-a acordat un termen în care au putut face observații cu privire la informațiile astfel comunicate.

(3)

Unele părți interesate au prezentat comentarii în scris. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat, de asemenea, oportunitatea de a fi audiate oral. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Comentariile orale și scrise prezentate de părți au fost analizate, iar, atunci când s-a considerat necesar, concluziile provizorii au fost modificate în mod corespunzător.

(4)

Toate părțile interesate au fost informate în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat impunerea de măsuri definitive și eliberarea sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie impusă prin Regulamentul (CE) nr. 1551/2006 (informarea finală). Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, un termen în care au putut să facă observații în urma acestei informări. Comentariile orale și scrise prezentate de părți au fost analizate, iar, atunci când a fost necesar, concluziile au fost modificate în mod corespunzător.

(5)

Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare în vederea stabilirii concluziilor sale definitive. Pe lângă vizitele de verificare întreprinse în sediile societăților menționate la considerentul 8 din regulamentul provizoriu, trebuie remarcat faptul că, după impunerea unor măsuri provizorii, au fost efectuate vizite suplimentare la fața locului, în sediile următorilor utilizatori și importatori comunitari:

(6)

Se reamintește faptul că perioada de anchetă pentru dumping și prejudiciu („PA”) a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005. Examinarea tendințelor relevante pentru analiza prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2002 și sfârșitul PA („perioada analizată”).

(7)

O parte interesată a pus la îndoială caracterul oportun al perioadei de anchetă alese, susținând că anul 2005 nu a fost reprezentativ, deoarece prețurile de import din acest an au fost anormal de scăzute. Cu toate acestea, alegerea PA s-a făcut în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, care prevede că PA ar trebui să cuprindă în mod normal o perioadă de minimum șase luni imediat anterioară inițierii procedurii. Prin urmare, orice particularități presupuse referitoare la anul 2005 nu au fost reflectate în alegerea PA, ci au fost examinate în cadrul analizei cauzalității.

(8)

Pe baza celor de mai sus, perioada de anchetă („PA”), astfel cum este prezentată în amănunt la considerentul 11 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(9)

Se reamintește faptul că, la considerentul 13 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză a fost definit ca fiind căpșunile, proaspete sau fierte în abur sau în apă, congelate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori, originare din Republica Populară Chineză, produs care poate fi clasificat, în prezent, în cadrul codurilor NC 0811 10 11 , 0811 10 19 și 0811 10 90 .

(10)

Unele părți interesate au susținut că există diferențe semnificative în ceea ce privește utilizarea și calitatea dintre diferitele tipuri de căpșuni congelate. Din același motiv, s-a susținut faptul că aceste căpșuni congelate de origine chineză nu sunt comparabile cu cele produse de industria comunitară.

(11)

La considerentul 15 din regulamentul provizoriu, s-a afirmat că ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor existente în ceea ce privește varietățile, calitatea, dimensiunile și postprelucrarea, diferitele tipuri de produs în cauză, precum și căpșunile congelate produse și vândute pe piața comunitară de industria comunitară au în comun aceleași caracteristici fizice și biologice fundamentale și sunt utilizate în principal în aceleași scopuri. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs. Având în vedere că respectivele părți interesate nu au furnizat dovezi suplimentare pentru a-și sprijini afirmația și că nu au apărut fapte noi, această afirmație este respinsă.

(12)

În absența altor comentarii privind definirea produsului și produsul similar, conținutul și concluziile provizorii ale considerentelor 12-16 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(13)

Nu s-a primit nici un comentariu care să determine modificarea concluziilor privind tratamentul rezervat societăților care operează în condițiile economiei de piață. Prin urmare, se confirmă concluziile din considerentele 17-26 din regulamentul provizoriu.

(14)

Cei trei producători exportatori cărora li s-a refuzat tratamentul individual („TI”) au susținut că această decizie ar trebui revizuită. Se reamintește faptul că cele trei societăți în cauză nu au îndeplinit criteriile (b) și (e) de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Criteriul (b) impune ca prețurile și cantitățile de export, precum și condițiile de vânzare să fie stabilite liber. Criteriul (e) impune ca intervenția statului să nu fie într-o asemenea măsură încât să permită eludarea anumitor măsuri, dacă exportatorilor individuali li se acordă niveluri individuale de taxe vamale.

(15)

Niciunul dintre argumentele invocate de cele trei societăți în cauză nu a determinat modificarea deciziei luate în faza provizorie. S-a constatat, în special, că societățile în cauză erau expuse intervenției statului, ceea ce le împiedica să stabilească în mod liber cantitățile de export [criteriul (b)].

(16)

Mai mult, intervenția statului a predominat, de asemenea, într-o asemenea măsură încât eludarea anumitor măsuri era probabilă, dacă exportatorilor individuali li se acordau niveluri individuale de taxe vamale [criteriul (e)].

(17)

În absența altor comentarii referitoare la concluziile privind TI, concluziile de la considerentele 27 și 28 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(18)

După publicarea măsurilor provizorii, nu a fost primit niciun comentariu care să determine modificarea deciziei de a utiliza Turcia ca țară analoagă. Prin urmare, decizia se confirmă. Se reamintește faptul că, în vederea stabilirii valorii normale, prețurile interne ale căpșunilor turcești fuseseră modificate ținând seama de calitatea lor mai bună în comparație cu căpșunile chinezești (a se vedea considerentele 39 și 44 din regulamentul provizoriu).

(19)

În absența altor comentarii referitoare la concluziile privind valoarea normală, concluziile de la considerentele 29-42 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(20)

În absența oricăror comentarii referitoare la concluziile privind prețul de export, concluziile de la considerentul 43 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(21)

Se face trimitere la considerentul 44 din regulamentul provizoriu. În absența altor comentarii care să determine modificarea concluziilor prezentate la considerentul respectiv, concluziile provizorii se confirmă.

(22)

În lumina celor de mai sus, marjele de dumping determinate în cele din urmă, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară nevămuit, sunt următoarele:

(23)

În absența oricăror comentarii, concluziile provizorii privind producția comunitară totală de la considerentul 51 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(24)

În absența oricăror comentarii, definiția industriei comunitare de la considerentele 52 și 53 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(25)

Se reamintește faptul că, având în vedere numărul mare de producători de căpșuni congelate din cadrul Comunității, a fost ales un eșantion de opt producători pentru evaluarea prejudiciului. O parte interesată a susținut că eșantionul de producători comunitari nu este reprezentativ, deoarece toți producătorii comunitari selectați erau localizați în Polonia. S-a argumentat că un eșantion bazat pe cel mai mare volum de producție ar trebui să țină seama și de amplasarea geografică a producătorilor pentru a fi reprezentativ.

(26)

Ar trebui reamintit faptul că la considerentul 54 din regulamentul provizoriu se subliniază că selectarea eșantionului s-a făcut în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, care prevede că un eșantion poate fi ales pe baza celui mai mare volum de producție reprezentativ care poate fi anchetat în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil.

(27)

Prin urmare, selectarea unui eșantion pe baza acestei metode ar trebui să țină seama în primul rând de caracterul reprezentativ în ceea ce privește volumul de producție. Nu este obligatoriu ca eșantionul să acopere și o anumită reprezentare geografică; aceasta ar putea fi, dar, evident, nu este obligatoriu să fie, o considerație secundară.

(28)

Mai mult, având în vedere că producția de căpșuni congelate se concentrează în mare măsură în Polonia, nu numai în ceea ce privește volumul, ci și în ceea ce privește numărul de producători, luarea în considerare a situării geografice nu ar împiedica în acest caz selectarea unui eșantion constând în producători exclusiv polonezi. Prin urmare, acest argument se respinge.

(29)

În absența altor comentarii, selectarea eșantionului în scopul evaluării prejudiciului prevăzut la considerentele 54 și 55 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(30)

În absența unor comentarii, calculul consumului comunitar, astfel cum este prevăzut la considerentele 56-59 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(31)

În absența oricăror comentarii, se confirmă calculul volumului și al cotei de piață a importurilor în cauză, astfel cum este prevăzut la considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu.

(32)

O parte a susținut că, în sensul analizei subcotării, ar trebui să se facă o ajustare, ținând seama de diferențele calitative dintre căpșunile congelate produse de industria comunitară și cele ale producătorilor exportatori. Cu toate acestea, s-a remarcat faptul că, în faza provizorie, numai anumite tranzacții de vânzare ale producătorilor exportatori au fost luate în considerare în calcularea subcotării și a vânzării sub prețul de cost. Vânzările exporturilor inferioare din punct de vedere calitativ nu au fost luate în considerare, deoarece aceste produse de calitate inferioară nu erau produse și vândute de industria comunitară. În aceste circumstanțe, ajustarea solicitată nu a fost susținută. În absența altor comentarii, concluziile privind prețurile importurilor în cauză și subcotarea prețurilor, astfel cum sunt prevăzute la considerentele 62-64 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(33)

Unele părți interesate au afirmat că prețurile din industria comunitară au crescut în 2006 la aproximativ 1 000 EUR pe tonă și că acest lucru ar trebui reflectat în analiza prejudiciului. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că PA a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005 și că perioada pentru care ar trebui examinate orientările relevante pentru evaluarea prejudiciului era cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul PA. În aceste circumstanțe, fluctuațiile prețurilor survenite după PA nu au fost luate în considerare în analiza prejudiciului, în conformitate cu ultima teză din articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, semnificația creșterii prețurilor din 2006 este luată în considerare mai jos, în secțiunea D. Cauzalitate (considerentele 51-54).

(34)

Nicio parte interesată nu a contestat cifrele sau interpretarea acestora în ceea ce privește situația din industria comunitară, prezentate la considerentele 66-85 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, concluziile de la aceste considerente din regulamentul provizoriu se confirmă.

(35)

Nicio parte interesată nu a contestat cifrele sau interpretarea acestora în ceea ce privește datele macroeconomice ale producției comunitare în ansamblu, prezentate la considerentele 86-88 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, concluziile de la aceste considerente din regulamentul provizoriu se confirmă.

(36)

În conformitate cu cele de mai sus, se confirmă faptul că industria comunitară a suferit un prejudiciu material în înțelesul articolului 3 din regulamentul de bază.

(37)

În urma impunerii unor măsuri provizorii, mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul material suferit de industria comunitară a fost cauzat de alți factori. Mai multe dintre aceste afirmații fuseseră deja abordate în mod corespunzător în regulamentul provizoriu. Orice argumente noi sunt luate în considerare, după caz, mai jos.

(38)

S-a afirmat că nu s-a acordat o atenție suficientă importurilor din Maroc, ca fiind o cauză a prejudiciului. O parte interesată a pus la îndoială interpretarea cifrelor de la considerentul 99 din regulamentul provizoriu, indicând că prețul marocan perceput în timpul PA a fost mai mic decât prețul de cost al industriei comunitare. S-a argumentat că acest lucru a contribuit la prejudiciu.

(39)

Se reamintește că tabelul de la considerentul 99 din regulamentul provizoriu demonstrează că prețul marocan a fost în mod constant mult mai ridicat decât cel din industria comunitară. Exportatorii marocani au fost afectați, de asemenea, de exporturile chinezești la prețuri mici și au trebuit să răspundă prin reducerea prețurilor percepute de la Comunitate. Acest lucru este confirmat de diminuarea volumelor de importuri de căpșuni congelate originare din Maroc. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(40)

În timpul PA, zlotul s-a depreciat față de euro. Unele părți interesate au susținut că scăderea prețurilor cu care s-a confruntat industria comunitară ar părea mai puțin dramatică în cazul în care calculele ar fi analizate în zloți, și nu în euro. Între 2004 și 2005, zlotul a fluctuat, într-adevăr, cu aproximativ 10 %. Cu toate acestea, dacă evaluăm tendințele prețurilor comunitare între acești doi ani, scăderea prețurilor în euro a fost de 35 %.

(41)

Ținând seama de diferența dintre fluctuația valutei cu aproximativ 10 % și scăderea prețurilor care se ridic la 35 %, deprecierea zlotului față de euro nu poate fi considerată ca fiind o cauză majoră a scăderii prețurilor în industria comunitară. În consecință, acest argument a trebuit să fie respins.

(42)

Unele părți interesate au continuat să dezvolte argumentul abordat deja în regulamentul provizoriu, considerentele 106-110, conform căruia prejudiciul a fost autoprovocat, din cauza deciziilor comerciale slabe și a dificultăților structurale cu care s-a confruntat industria comunitară. În acest sens, au fost adoptate, în vederea susținerii acestor argumente, un raport al Comisiei adresat Consiliului și Parlamentului European privind situația din sectorul fructelor moi și al cireșelor destinate prelucrării și documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat, referitor la aceeași temă (3), precum și o rezoluție a Parlamentului European privind situația referitoare la fructele moi și cireșele destinate prelucrării, adoptată la 12 octombrie 2006 (4).

(43)

Ar trebui remarcat faptul că, în concluziile sale provizorii evidențiate în trimiterea de la considerentul 138 din regulamentul provizoriu, Comisia a luat în considerare raportul. Cu toate că raportul și rezoluția furnizează informații fundamentale importante despre sectorul fructelor roșii din cadrul Comunității, ar trebui remarcat faptul că ambele se concentrează asupra problemelor cu care se confruntă producătorii de căpșuni proaspete, și nu industria comunitară (producătorii de produse congelate). În orice caz, nici raportul, nici rezoluția nu concluzionează că problemele cu care se confruntă industria comunitară se datorează unor deficiențe structurale ale industriei comunitare înseși.

(44)

Mai departe, s-a susținut că aderarea Poloniei la UE a dus la transferul mâinii de lucru poloneze în țări cu salarii mai mari, ceea ce a presupus apariția unor probleme suplimentare pentru industrie, sub forma unor costuri mărite ale mâinii de lucru de pe piața internă. S-a susținut, de asemenea, faptul că, în urma noilor restricții frontaliere, industria comunitară nu se mai putea baza pe mâna de lucru mai ieftină din țările învecinate care nu sunt membre ale UE. S-a sugerat faptul că aceste evoluții au avut efecte negative semnificative asupra unei astfel de industrii în care predomină mâna de lucru.

(45)

Aceste evoluții ar fi putut să conducă la o creștere a costurilor mâinii de lucru a agricultorilor. Totuși, această posibilă creștere este legată direct de costurile agricultorilor, și nu de costurile industriei comunitare (producătorii de produse congelate). Prin urmare, există doar o legătură parțială între costurile mărite ale fermierilor și costurile industriei comunitare. Mai mult, conform raportului Comisiei și documentului de lucru al Comisiei, menționate la considerentul 42, s-ar părea că, în ciuda unei creșteri a costului de producție, prețurile de vânzare ale căpșunilor proaspete au scăzut, nu au crescut după aderarea Poloniei la Uniunea Europeană. Având în vedere că prețurile de vânzare au scăzut, nu ar fi putut să existe un efect al creșterii costurilor cu care se confruntă producătorii de căpșuni proaspete asupra industriei comunitare. Acest argument trebuie, prin urmare, să fie respins.

(46)

O parte interesată a susținut că investițiile și restructurările efectuate de industria comunitară în vederea îmbunătățirii eficienței au afectat negativ rentabilitatea și fluxul de lichidități ale acesteia. Cu toate acestea, orice costuri cu care se confruntă industria comunitară în ceea ce privește investițiile nu modifică faptul că prețurile au scăzut semnificativ la un nivel prejudiciabil în timpul PA și că prețurile reduse sunt cele care au avut de departe cel mai mare impact asupra rentabilității industriei comunitare. Într-adevăr, investițiile făcute au contribuit la o eficiență mai mare a industriei comunitare, după cum se menționează la considerentul 81 din regulamentul provizoriu. Acest argument trebuie, prin urmare, să fie respins.

(47)

În plus, s-a susținut că prejudiciul suferit de industria comunitară a fost autoprovocat, deoarece calitatea produselor a fost mai mică decât cea a produselor originare din Spania și California. În acest sens, trebuie remarcat faptul că atât Spania, cât și California produc predominant pentru piața de produse proaspete și că nu au existat indicații conform cărora industria comunitară a pierdut din cota de piață în comparație cu acești producători. Importurile de căpșuni congelate din SUA au fost de mai puțin de 200 de tone în timpul PA și nu ar fi putut să aibă un impact important asupra rentabilității industriei comunitare. Acest argument trebuie, prin urmare, să fie respins.

(48)

În orice caz, în ceea ce privește presupusele deficiențe structurale ale industriei comunitare, nu există nicio dovadă care să demonstreze astfel de deficiențe din partea industriei respective. Aceste afirmații trebuie, prin urmare, să fie respinse. Concluziile expuse la considerentele 106-110 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(49)

În contextul afirmației privind deciziile comerciale speculative luate de industria comunitară, menționate la considerentele 108 și 110 din regulamentul provizoriu, un utilizator a susținut că prețurile de pe piața comunitară nu au fost fixate de importurile din China, ci, în mod predominant, de industria comunitară care deține cea mai mare cotă de piață. Această parte a susținut astfel că tendința de scădere a prețurilor a fost fixată de însăși industria comunitară, nu de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping.

(50)

Este evident că industria comunitară și-a menținut cota de piață de 59 % în PA, păstrându-și astfel rolul semnificativ în ceea ce privește prețurile de pe piață. Cu toate acestea, deși cota de piață a industriei comunitare era ridicată, nu se poate nega faptul că importurile la prețuri reduse din RPC, care erau mai mici cu 6 % decât prețurile din industria comunitară, au avut un impact negativ asupra prețurilor de pe piață. Importurile respective, care făceau obiectul unui dumping, au exercitat o presiune globală de reducere a prețurilor asupra prețurilor din cadrul Comunității și au reușit, de asemenea, să își mărească în mod considerabil cota de piață de la 4 % în 2002 la 20 % în PA. Argumentul trebuie, prin urmare, să fie respins.

(51)

Căpșunile congelate sunt un produs agricol sensibil, iar ancheta a arătat că disponibilitatea căpșunilor proaspete are o importanță majoră pentru prețul căpșunilor congelate. Mai multe părți interesate au declarat că recolta deosebit de slabă din 2003 a constituit o cauză majoră a prejudiciului constatat în timpul PA. Unele părți interesate au afirmat, de asemenea, că prețul căpșunilor urmează în mod normal un ciclu de patru ani, prin care o creștere a prețurilor duce la o supraproducție și apoi la o prăbușire a prețurilor. S-a susținut că anul 2005 a marcat nivelul minim al acestui ciclu și că prețurile deosebit de mici din anul respectiv au fost rezultatul acestei fluctuații naturale. Au putut fi observate, de asemenea, variații ale prețurilor pentru o perioadă anterioară anului 2002, iar acest argument a fost susținut în continuare de creșterea cu +/– 20 % a prețurilor constatată în 2006, adică în anul de după PA.

(52)

O altă analiză a prețurilor căpșunilor congelate după perioada în cauză a indicat că au avut loc fluctuații ale prețurilor și înainte de 2002, pe o perioadă de timp semnificativă. De exemplu, în timpul campaniei din 2001, recolta abundentă a dus la prețuri foarte scăzute. Aceste prețuri scăzute au dus la o diminuare a producției de căpșuni proaspete în anii următori, permițând din nou stabilizarea prețurilor. O analiză a tendințelor susține afirmațiile conform cărora prețurile produsului în cauză urmează un model ciclic, puternic influențat de vreme și de volumul recoltei.

(53)

Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că volumul importurilor din China a crescut cu 380 % la prețuri care au scăzut cu 38 % în perioada în cauză și că acest lucru a avut un efect semnificativ asupra situației financiare din industria comunitară, care a raportat pierderi de nesusținut.

(54)

Cu toate că fluctuațiile naturale ale prețurilor căpșunilor congelate și impactul volumului recoltei au avut în mod sigur un impact considerabil asupra prețurilor industriei comunitare, acești factori nu pot fi considerați ca fiind singura sau principala cauză a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(55)

Conform concluziilor de la considerentele 97 și 98 din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că a existat o legătură de cauzalitate între importurile din RPC, care făceau obiectul unui dumping, și prejudiciul constatat în industria comunitară.

(56)

Ancheta a arătat, de asemenea, că există o corelație între prețurile din industria comunitară și fluctuațiile prețurilor legate de natura ciclică, precum și de variațiile periodice ale recoltei. Această concluzie este susținută de date colectate înainte și în timpul perioadei analizate, precum și de evoluțiile de după PA.

(57)

Cu toate că aceste variații ciclice ar putea să fi agravat situația financiară a industriei comunitare, amploarea scăderii prețurilor industriei comunitare și tendința negativă observată în analiza situației din industria comunitară, descrisă la considerentele 66-85 din regulamentul provizoriu, nu pot fi atribuite exclusiv „modelelor de fluctuație naturală”. Prin urmare, analiza impactului naturii ciclice a produsului și a volumului recoltei nu susține argumentul că acești factori ar fi fost atât de semnificativi încât să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care făceau obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(58)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa altor observații privind cauzalitatea, se confirmă concluziile de la considerentele 113 și 114 din regulamentul provizoriu.

(59)

S-a analizat dacă, în lumina comentariilor și a elementelor suplimentare furnizate de părțile interesate în urma impunerii unor măsuri provizorii, concluzia provizorie conform căreia impunerea de măsuri nu a fost contrară interesului comunitar a rămas valabilă. La fel ca în faza provizorie, stabilirea interesului comunitar s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor diferite implicate, adică acelea ale industriei comunitare, ale importatorilor, ale procesatorilor/utilizatorilor și ale agricultorilor.

(60)

Comisia a contactat, într-adevăr, un număr semnificativ de părți interesate pentru a obține punctele lor de vedere. În afară de industria comunitară, au fost audiați reprezentanți ai tuturor principalelor mărci ale utilizatorilor de pe piață, precum și asociații reprezentând interesele utilizatorilor și au fost efectuate verificări suplimentare la fața locului.

(61)

În faza preliminară, cercetările au arătat că producția comunitară este fabricată de un număr mare de producători din industria produselor congelate, care implică în jur de 2 700 de salariați pentru producerea și vânzarea produsului în cauză. Există, de asemenea, o legătură parțială între situația industriei produselor congelate și a producătorilor agricoli care furnizează căpșuni, dat fiind faptul că aceștia din urmă cultivă doar tipul de căpșuni destinate congelării și că singura piață pentru acest produs o constituie societățile producătoare de produse congelate.

(62)

Trebuie reamintit faptul că producătorii comunitari au suferit un prejudiciu semnificativ în perioada analizată și au înregistrat pierderi de 12,5 %, ca urmare a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Aceste pierderi au fost raportate în pofida faptului că industria comunitară și-a redus costurile prin scăderea prețurilor pe care le-a plătit producătorilor agricoli pentru căpșuni proaspete. Prețurile plătite pentru căpșuni proaspete era inferior costului de producție al producătorilor agricoli și, prin urmare, nu ar putea fi suportat nici de către producătorii agricoli, nici de industria comunitară pe termen lung. Dacă prețurile căpșunilor congelate ar scădea din nou sub nivelul neprejudiciabil, consecințele ar fi duble. Industria comunitară ar suferi pierderi financiare, dar ar risca, de asemenea, să înregistreze o ruptură de stoc de căpșuni proaspete pe termen lung, având în vedere că prețurile pe care ar putea să le plătească producătorii agricoli ar fi atât de mici încât aceștia ar risca să își înceteze activitățile. Se reamintește faptul că numărul estimat de producătorii comerciali de căpșuni proaspete în Polonia era de 96 700 în 2002, dintre care 80 000 cultivau căpșuni pentru prelucrarea lor ulterioară. Chiar dacă este posibil ca acest număr să se fi micșorat ca urmare a consolidării sectorului, este clar totuși că, pentru un număr mare de exploatații din Polonia, cultivarea căpșunilor este o activitate economică importantă. S-a afirmat că sectorul căpșunilor din Polonia are o importanță crucială pentru un număr de regiuni ale acestei țări care sunt, printre altele, caracterizate printr-o rată ridicată a șomajului, iar eșecul impunerii măsurilor ar mări și mai mult cifrele șomajului. De asemenea, se consideră că acești producători agricoli nu se pot reorienta către alte culturi mai profitabile, deoarece condițiile oferite de solul din aceste zone se potrivesc foarte bine cultivării căpșunilor.

(63)

Astfel cum prevede regulamentul provizoriu (considerentul 139), prețurile plătite producătorilor agricoli începând cu 2004 și ulterior au fost atât de scăzute încât costurile de producție nu au fost acoperite.

(64)

În plus, astfel cum se arată în raportul Comisiei menționat la considerentul 42, producătorii de căpșuni polonezi constituie o industrie fragmentată și este puțin probabil ca aceștia să poată avea acces la alte piețe decât industria produselor congelate. În consecință, deteriorarea situației financiare a industriei produselor congelate ar avea un impact semnificativ asupra producătorilor agricoli. Faptul că după PA prețurile pieței au crescut din nou până la niveluri neprejudiciabile și că nivelul importurilor chineze a scăzut ar putea pune la îndoială necesitatea măsurilor pentru a remedia situația industriei comunitare, dar nu există indicații care să prezică faptul că această creștere ar fi permanentă sau chiar de lungă durată.

(65)

În aceste circumstanțe, este clar că industria comunitară și producătorii agricoli ar beneficia în urma adoptării măsurilor antidumping și că măsurile ar putea să aibă un efect de stabilizare a pieței comunitare. Prețurile industriei de produse congelate nu ar fi afectate ca urmare a importurilor de căpșuni originare din RPC. Prin urmare, producătorii comunitari ar putea să își mărească prețurile și să obțină o marjă de profit rezonabilă. Foarte probabil, acest lucru ar avea efecte pozitive asupra industriei în amonte. Astfel, s-a ajuns la concluzia că impunerea măsurilor ar fi în interesul industriei comunitare și al producătorilor de căpșuni.

(66)

Pe lângă concluziile din faza preliminară a anchetei, Comisia a vizitat alți doi importatori ai produsului în cauză. Aceștia importă produsul în cauză din RPC, deși fiecare dintre ei face, de asemenea, comerț cu căpșuni produse în UE, care reprezintă între 50 și 60 % din achizițiile lor. Trebuie remarcat însă că acest comerț cu căpșuni congelate constituie doar o parte din activitățile lor comerciale și reprezintă 30-50 % din cifra lor de afaceri globală. Importurile lor din RPC reprezintă în jur de 14 % din toate importurile de produse în cauză. Importatorii sunt, prin urmare, considerați a fi reprezentativi. Ambii importatori s-au opus măsurilor antidumping. Ancheta a arătat că, dat fiind faptul că cererea de căpșuni este influențată de preferințele consumatorilor, care nu vor fi afectați de impunerea unor măsuri antidumping, este puțin probabil ca cererea de căpșuni congelate să se schimbe. Astfel, este puțin probabil ca importatorii să fie afectați de prețurile mai ridicate, deoarece aceștia ar putea continua să importe aceleași cantități ca înainte și, după toate probabilitățile, ar putea transfera o parte importantă din costurile suplimentare ale căpșunilor congelate utilizatorilor. Acest lucru este confirmat de faptul că, în trecut, diferențele de preț nu au afectat prețul de vânzare și marginile de profit ale importatorilor, deoarece acestea au rămas destul de stabile.

(67)

Concluzia provizorie din regulamentul provizoriu, și anume aceea că nu se așteaptă ca efectele prețurilor mărite ale importurilor asupra importatorilor să fie însemnate, se confirmă.

(68)

După cum se menționează la considerentul 127 din regulamentul provizoriu, răspunsul primit din partea utilizatorilor și a operatorilor a fost limitat la început. În faza preliminară a procedurii, Comisia a întâmpinat dificultăți în strângerea și verificarea datelor care aveau să confirme afirmațiile industriei utilizatorilor. După publicarea regulamentului provizoriu, Comisia și-a reînnoit astfel eforturile de a încuraja cooperarea. Au fost efectuate vizite de verificare suplimentare la fața locului, în localurile a opt societăți utilizatoare. Au putut fi obținute date care să permită o evaluare semnificativă a impactului de la cinci dintre aceste societăți. Au fost strânse informații și date suplimentare. Cu aceste informații suplimentare, serviciile Comisiei au efectuat o nouă analiză a efectelor potențiale pe care le-ar avea impunerea unor măsuri asupra utilizatorilor comunitari.

(69)

O parte interesată a argumentat că această cooperare nu ar trebui luată în considerare, deoarece nu a fost prezentată în termenele stabilite în avizul de inițiere. În această privință, trebuie remarcat faptul că societățile care au cooperat s-au făcut cunoscute și au furnizat comentarii cu privire la măsurile provizorii, în conformitate cu normele stabilite în regulamentul de bază.

(70)

Informațiile verificate la fața locului se referă la aproximativ 9 % din nivelul comunitar global de consum. În plus, au fost reprezentate diferitele sectoare ale utilizatorilor: producători de preparate din căpșuni utilizate ca factori de producție pentru alte produse (de exemplu, iaurturi), producători de iaurt și producători de gem de căpșuni. În sfârșit, asociațiile care au cooperat reprezintă în jur de 80 % din consumul de căpșuni congelate la nivel comunitar. Recunoașterea unui asemenea nivel de reprezentativitate corespunde practicii generale. Prin urmare, argumentul privind lipsa reprezentativității a trebuit să fie respins.

(71)

Industria utilizatorilor a susținut că impactul măsurilor ar trebui evaluat de către Comisie nu numai prin analiza unei posibile măriri a prețurilor căpșunilor importate din China. Măsurile ar avea un impact mai larg asupra pieței, inclusiv asupra căpșunilor congelate provenite din alte surse.

(72)

Într-adevăr, ancheta aprofundată a arătat că este foarte probabil ca măsurile să provoace o creștere mai generală a prețurilor, care să nu fie limitată la 34,2 % (nivelul taxei provizorii) pentru căpșunile chinezești. De asemenea, este probabil ca acestea să ducă la o creștere a prețurilor pentru industria comunitară cu aproximativ 19 %, până la nivelul calculat a fi neprejudiciabil. O asemenea creștere globală a prețurilor ar părea, într-adevăr, inevitabilă, deoarece, spre deosebire de alte sectoare și având în vedere limitările impuse de vreme și de rezultatele recoltei, alte strategii, cum ar fi extinderea pieței în ceea ce privește volumele, ar părea să nu constituie o opțiune viabilă pentru industria comunitară. În sfârșit, având în vedere că industria comunitară și importurile din China reprezintă împreună în jur de 80 % din consumul comunitar, este foarte probabil ca alte țări care exportă căpșuni congelate în Comunitate să își mărească, de asemenea, prețurile, pentru a-i urma pe „liderii de preț”.

(73)

În ceea ce privește activitățile utilizatorilor asociate căpșunilor, în aceste circumstanțe impunerea unei taxe la nivelul stabilit în măsurile provizorii ar presupune o creștere a costurilor factorilor de producție pentru utilizatori de circa 6 % în medie. Într-adevăr, unii utilizatori ar fi în situația de a suferi pierderi. Concluziile s-au bazat pe activitățile asociate căpșunilor, deoarece ancheta se concentrează asupra căpșunilor congelate, ca produs în cauză, și nu se referă la alte activități ale societăților implicate. Tot în scopul efectuării unei analize privind prejudiciul și dumpingul, trebuie garantat faptul că sunt comparate activități asemănătoare, adică activități asociate produsului care face obiectul anchetei.

Tabelul de mai jos arată impactul asupra costurilor al utilizatorilor verificați:

(74)

Producătorii de preparate și gemuri de căpșuni care au cooperat ar fi cei mai afectați de o creștere a prețurilor căpșunilor. Acest lucru se datorează faptului că importanța relativă a căpșunilor pentru rețeta de gem este mult mai mare decât aceea a celorlalte ingrediente. Pentru societățile în cauză, deteriorarea marjei de profit ar fi între 7 și 8 procente, ceea ce pentru două dintre pentru două dintre ele ar genera pierderi de aproximativ 5 %.

(75)

Pentru producătorii de iaurt care au cooperat, importanța relativă a costului căpșunilor pentru costul lor de producție este mai redusă, deoarece la calculul rețetei este adăugat costul produselor lactate. Cu toate acestea, s-a descoperit că marja lor medie de profit a fost destul de redusă. Prin urmare, deși costul total de producție a iaurtului dat crește cu numai 2 %, acest procent este suficient pentru a transforma un profit de aproximativ 1 % într-o pierdere de aproximativ 1 %.

(76)

În consecință, impactul măsurilor asupra industriei utilizatorilor în ceea ce privește creșterea costurilor ar putea fi mai mare decât cel estimat în analiza care a dus la luarea măsurilor provizorii. Cu toate acestea, astfel cum se arată în secțiunea 4.4, este probabil ca impactul acestor costuri să fie resimțit mai puțin pe termen lung.

(77)

O asociație de utilizatori a susținut că taxele ar aduce prejudicii utilizatorilor comunitari de căpșuni congelate, care concurează pe piața internațională. S-a susținut că taxele nu puteau fi transferate clienților acestora (comercianți cu amănuntul și distribuitori), deoarece mulți utilizatori au încheiat contracte pe termen lung cu prețuri fixe cu acești clienți. Aceste prețuri fixe înseamnă că utilizatorii suportă riscul oricăror creșteri suplimentare ale prețului. Mulți utilizatori au susținut și au adus dovezi conform cărora prețul lor era supus unor presiuni din partea marilor comercianți cu amănuntul/distribuitori și că era foarte dificil să își mărească prețurile. După cum s-a constatat, contractele dintre utilizatori și sectorul comerțului cu amănuntul stabilesc prețurile pentru perioade cuprinse între 6 luni și un an. În consecință, utilizatorii susțin că nu ar avea de ales și că ar trebui să absoarbă ei înșiși costurile suplimentare. Ținând seama de cele de mai sus, trebuie recunoscut faptul că este probabil ca utilizatorii să fie nevoiți să absoarbă creșterea costului, cel puțin pe termen scurt. Cu toate acestea, ancheta a arătat, de asemenea, că, în pofida efectului negativ al măsurilor asupra profitabilității produselor care înglobează produsul în cauză, profitabilitatea globală a societăților utilizatorilor ar rămâne pozitivă pentru majoritatea utilizatorilor.

(78)

În măsura în care creșterea costului poate fi transferată, acest lucru poate avea un anumit efect asupra prețurilor de consum. Într-adevăr, preparatele din fructe, în special iaurtul, fac parte din regimul alimentar de bază al unui mare număr de consumatori. Aroma de căpșuni reprezintă 20 %-30 % din piața iaurtului, iar, în pofida faptului că nicio organizație a consumatorilor nu a prezentat plângeri în acest sens, nu se poate exclude faptul că o creștere a prețului ar putea afecta consumatorii, cel puțin pe termen mediu și lung. Același lucru este adevărat și în ceea ce privește gemurile.

(79)

În cadrul secțiunilor 4.2 și 4.3 se arată că este probabil ca impunerea măsurilor să aibă un impact asupra costului materialelor de producție ale utilizatorilor, iar utilizatorii au insistat, în plus, asupra faptului că ei trebuie să suporte această creștere de preț, pe durata contractului cu sectorul comerțului cu amănuntul. Cu toate acestea, se poate presupune că această imposibilitate de a transfera o eventuală creștere a prețului este temporară, dat fiind că durata contractelor este limitată în timp.

(80)

În ansamblu, utilizatorii consideră că aprovizionarea cu căpșuni din varietatea Senga sengana din Polonia este esențială atât în ceea ce privește volumul, cât și calitatea producerii unei game complete de produse derivate din căpșuni congelate. Astfel, pericolul deteriorării situației industriei comunitare ar avea un impact negativ considerabil asupra acestora. Nu se poate exclude faptul că, în situația unei disponibilități limitate sau indisponibilități a căpșunilor din Polonia pe piață, utilizatorii s-ar confrunta cu probleme serioase în ceea ce privește găsirea unor surse alternative de aprovizionare pentru tipurile de căpșuni produse în Polonia. De fapt, pare foarte improbabil ca asemenea surse alternative să poată fi găsite, dat fiind că utilizatorii înșiși au declarat că, în ceea ce privește calitatea, cea oferită de produsele din Polonia nu poate fi găsită altundeva. Mai mult, nu se poate exclude faptul că, într-o situație de concurență redusă pe piață, utilizatorii s-ar confrunta oricum cu o creștere a prețului.

(81)

Ancheta a arătat că nu numai producătorii comunitari, care dispun de 2 700 de salariați, ci și cei aproape 80 000 de producători agricoli, a căror bunăstare depinde mai mult sau mai puțin de căpșuni, ar beneficia de impunerea măsurilor.

(82)

Astfel cum prevede considerentul 133 din regulamentul provizoriu, utilizatorii din industria în cauză au indicat că furnizarea produsului respectiv de către industria comunitară este esențială pentru a permite utilizatorilor să acopere gama lor completă și să furnizeze pe piață un produs de înaltă calitate. Ancheta a arătat că natura ciclică a materiilor prime în industria comunitară, adică variațiile recoltelor de căpșuni, are un impact semnificativ asupra prețurilor, ceea ce este confirmat de evoluțiile după PA. Cu toate acestea, astfel cum prevede considerentul 74 din regulamentul provizoriu, prețurile au fost atât de scăzute în ultima parte a perioadei considerate și în PA încât industria comunitară a fost obligată să plătească producătorilor agricoli prețuri inferioare costurilor de producție la achiziționarea de căpșuni proaspete. Acest lucru a dus la încetarea producției de căpșuni a câtorva producători agricoli. Cu toate că prețurile au crescut în 2006, este clar că furnizarea de căpșuni proaspete industriei comunitare și, implicit, de asemenea, utilizatorilor ar putea fi în pericol, dacă se confirmă tendința prețului scăzut, așa cum a fost observată în perioada considerată.

(83)

Într-adevăr, o anchetă aprofundată a arătat că impactul taxelor antidumping asupra utilizatorilor, în acest caz, ar fi semnificativ. Taxa ar duce la reducerea profitabilității sau chiar și la pierderi financiare, unele grave, pentru un număr de utilizatori, dat fiind mai ales că această creștere a prețurilor ar putea să nu fie transferată la nivel de distribuitor/comerț cu amănuntul pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste efecte sunt mult mai puțin pronunțate dacă luăm în considerare profitabilitatea globală a utilizatorilor care fac obiectul anchetei.

(84)

Industria utilizatorilor a afirmat că existența contractelor cu preț fix cu industria în cauză este cea care împiedică industria de prelucrare să transfere creșterea costurilor în cazul măsurilor în sectorul comerțului cu amănuntul. Dat fiind că aceste contracte sunt încheiate pe o perioadă de timp limitată, totuși trebuie presupus, de asemenea, faptul că imposibilitatea din partea industriei utilizatorilor de a transfera creșterea costurilor s-ar aplica numai pentru o perioadă cuprinsă între 6-12 luni.

(85)

Prin urmare, se pare că impunerea măsurilor definitive ar avea un impact important asupra utilizatorilor de căpșuni congelate, dar este posibil ca acest impact să fie de natură temporară. În schimb, efectele negative și consecințele asupra industriei comunitare și a producătorilor agricoli ar putea fi semnificative și de lungă durată, dacă nu se impun măsuri și dacă se ajunge din nou la scăderea prețurilor.

(86)

Pe baza celor de mai sus, s-a ajuns, prin urmare, la concluzia că nu există motive obligatorii pentru a nu impune taxe antidumping pe importurile la căpșuni congelate originare din RPC.

(87)

În lumina concluziilor definitive privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea, precum și interesul comunitar, ar trebui impuse măsuri antidumping pentru a împiedica alt prejudiciu adus industriei comunitare, ca urmare a unor exporturi care fac obiectul unui dumping.

(88)

Măsurile antidumping pot avea diferite forme. În timp ce Comisia dispune de competențe extinse în alegerea formei măsurilor, obiectivul rămâne acela de a elimina efectele dumpingului prejudiciabil. O taxă ad valorem stabilită în conformitate cu regula taxei celei mai reduse, situată între 0 % pentru producătorul exportator care beneficiază de tratamentul rezervat societăților care operează în condițiile economiei de piață, 12,6 % pentru producătorul exportator care beneficiază de TI și 34,2 % pentru alte societăți, a fost instituită prin regulamentul provizoriu.

(89)

După adoptarea măsurilor provizorii și astfel cum se menționează la considerentul 51, prețul produsului în cauză pe piața comunitară a crescut cu +/– 20 % în 2006, anul următor perioadei de anchetă. Dat fiind că produsul în cauză este destul de omogen și pentru a evita ca măsurile să nu împovăreze utilizatorii în mod disproporționat în aceste circumstanțe, se consideră că un preț minim la import, denumit în continuare „PMI”, ar fi cea mai adecvată formă de măsură în acest caz. Trebuie notat faptul că obiectivul prețului minim la import este similar obiectivului taxei ad valorem, adică să elimine efectele negative ale dumpingului prejudiciabil. Dată fiind forma acestei taxe, nu se plătesc taxe la importuri efectuate la prețul CIF frontieră comunitară care este egal cu sau superior prețului minim la import. Dacă importurile sunt efectuate la un preț inferior, se plătește diferența dintre prețul efectiv și PMI.

(90)

În ceea ce privește nivelul prețului minim la import, acesta a fost stabilit pe baza acelorași concluzii, în special aceleași marje de dumping și de subcotare, astfel cum prevede regulamentul provizoriu.

(91)

La stabilirea PMI, s-a ținut seama atât de marjele de dumping detectate, cât și de valorile taxelor necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de către industria comunitară.

(92)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, taxa definitivă ar trebui să fie stabilită la nivelul de dumping sau al marjelor de prejudiciu, oricare ar fi cel mai scăzut. Prin urmare, pentru a putea aplica această regulă, a fost stabilit un preț neprejudiciabil sau un PMI neprejudiciabil. Acest PMI neprejudiciabil a fost comparat apoi cu un PMI specific care nu făcea obiectul unui dumping, care se baza pe valoarea normală ajustată la prețul net franco frontieră comunitară.

(93)

În scopul de a calcula prețul neprejudiciabil, trebuie să se țină seama de nivelul taxelor necesare pentru a permite industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare, care ar putea fi obținut de o industrie de acest tip în condiții de concurență normale. În lipsa oricărui tip de comentarii din partea părților interesate, au fost utilizate aceleași baze pentru a stabili marja de profit de 6,5 %, astfel cum prevede considerentul 144 din regulamentul provizoriu.

(94)

Căpșunile congelate sunt importate sub trei coduri diferite ale Nomenclaturii Combinate („coduri NC”), cu diferite niveluri ale taxelor vamale, în funcție de cantitatea de zahăr adăugat sau alți îndulcitori conținută de bunurile importate. Pentru a ține seama de nivelurile diferite ale taxelor vamale, a trebuit să se stabilească câte un PMI pentru fiecare cod NC.

(95)

Astfel cum se prevede la considerentul 153 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că un producător exportator chinez nu exportă căpșuni congelate la un preț care să facă obiectul unui dumping. În consecință, nu se va aplica nicio măsură antidumping la exporturile acelei societăți.

(96)

În toate celelalte cazuri, PMI neprejudiciabil de 684,20 EUR, care se aplică tuturor exporturilor chinezești, a fost considerat ca fiind inferior față de PMI respective care nu făceau obiectul unui dumping. În consecință, PMI a fost stabilit la nivelul de PMI neprejudiciabil pentru toate celelalte exporturi din RPC.

(97)

Atunci când se efectuează exporturi la un preț CIF frontieră comunitară, care este egal sau superior PMI, nu se plătește nicio taxă. În schimb, dacă importurile sunt efectuate la prețuri inferioare față de PMI, se plătește o taxă corespunzătoare prețului plătit efectiv și PMI.

(98)

Se elimină taxele provizorii sub formă de taxe ad valorem situate între 0 și 34,2 % pentru produsul importat, care se aplicau de la 19 octombrie 2006. Perceperea definitivă a taxelor ad valorem ar fi disproporționată față de eliminarea dumpingului prejudicial, dat fiind că prețurile din această perioadă erau cu mult superioare față de PMI.

(99)

Un sistem de taxare în cadrul aplicării PMI poate fi mai greu de aplicat și poate favoriza declarațiile false privind valoarea vamală a bunurilor față de alte forme de măsuri. Într-adevăr, având în vedere riscul potențial care există pentru acordurile compensatorii în acest sector al pieței, este necesară introducerea unui dublu sistem de măsuri. Acest dublu sistem cuprinde un PMI și o taxă fixă. În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, taxa fixă a fost calculată pe baza marjei de prejudiciu medii ponderate, dat fiind că aceasta a fost considerată ca fiind inferioară față de marja de dumping medie ponderată. Pentru a garanta respectarea efectivă a PMI, importatorii ar trebui să fie informați că, în cazul în care se constată, în urma unei verificări postimport, că (i) prețul net franco frontieră comunitară, plătit efectiv de către primul client independent în Comunitate (preț postimport), este inferior față de prețul net franco frontieră comunitară nevămuit, astfel cum rezultă din declarația vamală; și (ii) prețul postimport este inferior față de PMI, se aplică retroactiv o taxă fixă pentru tranzacțiile relevante, dacă aplicarea unei taxe fixe plus prețul postimport nu duc la o valoare (prețul plătit efectiv plus taxa fixă) care rămâne inferioară față de PMI. În acest caz, se aplică o valoare a unei taxe echivalentă cu diferența dintre PMI și prețul postimport. Autoritățile vamale ar trebui să informeze de îndată Comisia în orice situație care indică existența unei declarații false.

(100)

În acest context și în scopul de a aborda preocupările de mai sus, Comisia are intenția de a pune în practică doi piloni specifici pentru a garanta că măsurile continuă să fie relevante și sunt, în același timp, respectate pe deplin. În primul rând, se face trimitere la Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (5), inter alia, la articolul 78, conform căruia autoritățile vamale ar putea inspecta documentele comerciale și informațiile privind operațiunile de import sau export legate de bunurile în cauză sau operațiunile comerciale ulterioare care implică aceste bunuri. Asemenea inspecții pot fi efectuate în afara sediilor declarantului, ale oricărei alte persoane implicate profesional, în mod direct sau indirect, în operațiunile menționate mai sus sau ale oricărei alte persoane care se află în posesia documentelor sau a informațiilor menționate mai sus în scopuri comerciale. Aceste autorități pot, de asemenea, să examineze bunurile.

(101)

În al doilea rând, în scopul de proteja împotriva unei eventuale absorbții a măsurilor, în special între societăți afiliate, Comisia informează că are intenția de a iniția de îndată o revizuire în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază și poate supune bunurile la înregistrare în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, dacă i se furnizează dovezi legate de o asemenea atitudine.

(102)

Comisia se va baza, printre altele, pe informații privind supravegherea importurilor, furnizate de autoritățile vamale naționale, precum și pe informații furnizate de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază,